Nichira Stdnescu

Ce bine ce eqti!

Ce mirare casunt!

PoEsrs

selec{ie, studiu introductiv qi bibliografiede Alex. Stefhnescu

SUMAR

CANTEC or lAnuio CALARIRE IN 2ORI...........:......... .106

to7

o vtzl u N E A sENTt M ENTELOR 1 964 ................... 1 08LAUDA OMUlUI.................... 108

VARSTA DE AURA DRAGOSTEI

0303

o4o405

05

to6

TEOAICATANANA, ruSIRTAIMBRATISAREA

cLAR DE tNrruA

EMOTIE DE TOAMNA. ,..,,.,,|L4

SAVONAROLA

109110

ltt

113

lt4

Lt9t20L21

278a,

CANTEC

MARELE OCHI AL IERNII t21ADOLESCEN\,\IE ......122

EURIDICE ............. L22

iunotnre tUMINII ........ ,126

iruootnue LUMINII..

A TREIA ELEGIE 133

A PATRA EL ................... 136

A CINCEA ELEGI

A SASEA ELEGIE

E................................. 138

.............. 139

A $APTEA 8tEGIE.............. 140

ELEGIA A OPTA, HIPERBOREEANA ..141

ELEGIA OULUI, A NOUA .....,.....,..143

Orr{Ur-rarurA ........145

ETEGIA A ZECEA ,.,...,.,,,.,,.,,..,..,.'.. 147

A UNSPREZECEA ELEGIE 150

IDEEA DE GURA ............................ 156

129

130130

ARBOR INVERS.....................

AUToPoRTRTT iu eMrzA PE wENAsculI

PATRA DIMENSIUNE

.160

................... 161

BASTRU .................. 164

157

157

158159UN SOLDAT....

MIRA' DE IARNA

ouL $tPLONJEU

oouAspRgzrcE NoAprEA, cu DoR..,..... ........161

A MIROSI O FLOARE...... ...............162

RITUAL DE IARNA..... 163

CONFUNDARE.. ..164

rRuruzAvrnDE DEAtFOAMEADE CUVINTE ..767

OROTOGIU CU STATUI ......,.............. 168

irrlcsRur cu o cARTE itrl tttAtNI '....169

TRANSPARENTELE ARIPI ,,.,17o

279

DESPRE VIATA LUI PTOLEMEU 776CAMP

LUPTA OCHIULUI CU PRIVIREA 17a

cARE-ILocur ueu in cosMos?...... .....181

NECUVINTELE taz

183183

INvrrAIrE cArnE o rurnarA...

UN PAMANT NUMITMU2IC4.........

ROMANTA 1 969 ..........

corruoA nr ran[CU COLIUL INIMIIuw pArr,rArur NUMIT nouAtrttR..... ....................187

it t ou tcetE srrt c LAstc 1 97 0............................ 1 91MOARTEA PASARILOR.. ..................... 191PTERDEREA CUNO$TTNTEI pRrN CUNOA$TERE.................... 194AL MEU SUFLET pSyHrn ...........198

DULCE CUPA MEA DE PIETE

186

186147

199

200201tt-Rt sA vrr

LEPADARE DE COPII

o, gr cAi DE MULT 206,..,..,.....,....,.., 20 6

IAR NU EARNIR 207

207N UMARATOAREA..............

280

DE DRAGOSTE

ATAT DE MANDRU EAMERGEA..

SOLDATUL SI PASAREA..

CE ESTE

2092102to

t6t71B

18

t9

B ELG RAD uL iN ctvct p RTETEN t 1 s7 2 .................. 21 1

A CUMPARA UN CAINE,..... 211

FOARTE CAI ,,.,,2

TECTIA DE ANATOMIE

coNFEsruNEe n Aurut vtsAron........ 219

221223

224

MATEMATICA POETICA

LECTIA

DOINA

STRIGAREA NUMELUI...,.. 225AI;TA MATEMATICA

CLIPA CEA REPEDE 231

AUTOPORTRET ......................-.... 233

;o, rr zrrld .-...................-...... 233

iruarruraRr... ..........234

DUCEREA.,........ ..........235

ALT HAIKU

281

235

OPERELE IMPERFECTE 1979.,.., ....,.. 236LECTIA

PUSCA

DESPRE CUB ........................ ,..,,....236

TOCIREA.......

241

..242SEMN 5 243NOD 9NOD 17 243PRIN TUNELUL ORANI....... ...,,.,,.,,.244

SEMN 23 245

AUTOPORTRET

cuM sE SFAR$ESTE O ARMATA

PANA DE SOARE 251A DA cu pUMNUL iru pmprut UNUI soLDAT........................2s3

sprneurA orsRRrA ............................ 253

LUARE 253

STRIGATURI. 257

236

246247

282

oRDINEA CUVTNTELOR 1985....... ......259TR8PTE......... ..........259

cArRE rAnrAruan ....................... 259

260261261

ARS POETICA

ORATIE DE NUNTA ,.,,.....,,.,,.....,..,., 262

NICHITASTANESCU _ FRUMOS

cA UMBRA UNEI lDEt 1985........... ......263cAruEru LUI DUMNEzEU................ 263

264265

ARS POETICA

FUGA DIN

ARGOTTCE (CANTECELA DRUMUL MARE) 1992........... .........266cAurrc LA DRUMUL MARE...

LA POARTA

iru cARcruue LUI MALASTRoPU

STRADABERZELOR ,.,,.,,.,,..,..,..,...,,. 269

tA MARGTNEA BucuREgrtutuI irusrRat .....27o

LA cALUL BAteN, cenclutuA $I HAN......................................271

TANJ tRt cArRE FrREsc 1 993 ............................... 27 2

cArnr LAURA.. '........,..,..,..,., 27 2

IOC............... ............................. 275

CANTEC........... ,..,......,..,..,..,.,.. 27 6

CU PRIETENII VORBIND DE STELARU 276

ZEIFICAREA UNUI GAND ,...,.,..,.,.277

283

Nichita St[nescu a existat

Pare prozaic sd-l situdm pe Nichita Stdnescu in spa{iu gi timp. Marelepoet devenise inc[ de pe vremea ctnd trdia un simbol, un om stilizat, iarreinvestirea lui cu atribute omeneqti (familie, qcoal5, apartenen\d" la o generalieetc.) echivaleazdpentrumulli cititori cu o demitizare.

Trebuie ins[ dep[qitb aceastd formd naivd de admira{ie. Trebuie sd

ne obiqnuim cu ideea cd Nichita Stdnescu a existat. Bineinleles cd nimeninu contesti acest fapt in sine, dar aproape nimeni nu il ia in considerare cuconvingere.iltrateazd,ca pe o simpld conven{ie. Ce importan[l poate sd aibd -igi spun multri - unde gi cdnd a trdit poetul

in realitate, existenfa lui Nichita St[nescu intr-un anumit loc Ai intr-oanumitd epoc[ reprezintd mai mult decdt o circumstan]d oarecare. Reprezintdchiar prilejul de care s-a servit poetul pentru a se manifesta ca poet gi, deci,un element de structurare a operei. Fac o greqeald cei care cred cE un mareartist, oriunde qi oricdnd ar fitrdit, ar fi fost acelagi. O asemeneatezd (susfinut6?n mod curios chiar qi de un judecdtor cu,,ne-nduraJi ochi de ghea{I" ca TituMaiorescu, referitor la Mihai Eminescu) ne d[ satisfacfie, deoarece constituie orevangd luat[ in imaginalie asupra determindrilor stricte din realitate.

Dar nu este corect sd considerdm adevdrat ceva doar pentru cd satisfaceo dorinld secretd a noastr6. Nichita Stdnescu n-ar fi fost acelaqi dacd ar fiap[rut in alte imprejur[ri. Poate ci nici n-ar fl scris poezie. Sau poate cd ar fiscris poezie de alt[ factur6. Aga cum limba romdnd (singura limbd pe care acunoscut-o), cu specificul ei, i-a impus un anumit fel de a scrie, tot aqa pdrin{ii,atmosfera din anii copil5riei, profesorii, via[ahterar6, cu forfele lor de atracliegi respingere qi prin mecanisme compiicate, imposibil de analizatp6'ndla capdt,au contribuit la organizarea elanului liric inn[scut, i-au conferit istoricitate.Meritul lui Nichita St[nescu este de a fi atins maximum de eficienfd artisticd inconditriile date, transform6nd adeseori obstacolele in atuuri.

in poezia lui Nichita Stdnescu existd foarte pu{ind,,biografie". DacI n-amavea documente propriu-zise la dispozi{ie, cu greu ne-am face o idee despreviafa poetului cercetOndu-i versurile. Am detecta, doar, c0teva,,amintiri dincopilSrie", qi ele vagi, ca nigte fotografii voalate:

Mchito Srdnescu

Ah, din fugd sdream sub arfar,smulgdndu-i o frunzd cu dinlii!(Pieile Roqii, pe sub ar[ar,goneau, ardt6ndu-qi toJi din{ii!)Iatd lasoul, m6na, atentd,ochegte bizonul de aer...Ah, din fugd sdream sub arfar,smulgindu-i o fntnzd cu dinlii!

(Mister de bdieli)

Este firesc sd fie astfel, pentru c[, prin insbqi natura ei, aceastd poezie nuare nimic documentar. ,,Reflectd" realitatea. dar o reflectd dupd alte legi decdtcele ale simetriei. Dacd Nichita Stdnescu ar fi fost fotoreporterul din celebrulfilm al lui Antonioni, Blow-up, imaginea fixat[ de el pe peliculd n-ar fi oferitnici un indiciu util anchetatorilor crimei. Nici in,,mdrturisirile" sale (dininterviuri, tablete, declarafii la ocazli festive) nu glsim date numeroase

pi sigure despre identitatea biologicd, sociald sau morali a poefului.ln Antimetafizica, de exemplu, chiar gi la intrebdrile cele mai directe, poetulrdspunde evaziv'.

,,- Ce-ai pierdut prima oard?

- Prima oar6, mi-am pierdut a doua oard,iar a doua oard mi-am pierdutatreiaoard. in rest, nici n-am pierdut, dar nici n-am g6sit nimic."

in schimb, existi suficiente surse de informa{ii din care putem reconstitui,in linii mari, o biografie, pentru a aprecia apoi in ce mdsurd gi cum aceastd

biografie a determinat opera.

$tim, de pi1d6, c[ Nichita Stdnescu (in certificatul de naqtere: StdnescuHristea Nichita) s-a ndscut la Ploiegti, la 31 martie 1933, ca fiu al lui NicolaeStdnescu, proprietarul unui atelier de croitorie, gi al Tatianei Cereaciukin,o rusoaic6 stabilitd in Rom0nia incd din copildrie, impreund cu familia sa

de foarte bun[ condi{ie. P[rin]ii poetului erau oameni frumogi qi sensibili,conqtienfi de importan{a sau mdcar de existen{a culturii qi mondeni (aveau

automobil qi aparat de radio inainte de rdzboi, fbceau excursii cu bicicletagi fotografli). Intr-o schi![ de autobiografie din 1977, Nichita St[nescu ilcatacterizeazdpe tatdl sdu ca pe ,,un {dran romAn venit la oraq", deqi, in realitate,stabilirea la orag a familie Stdnescu se produsese cu doud genera{ii in urmd.Educafia primit[ de poet a fost, in orice caz, exclusiv citadind.

Rdzboiul, cu solda{i c0nt0nd marquri sau deocheate c6ntece de lume qi cucivili refugiindu-se in afara Ploieqtiului, din cauzabombardamentelor furibundeasupra rafin[riilor de petrol din orag, a r[mas in amintirea poetului doar ca odefilare de imagini nebuloase. Nu i-a zguduit congtiin{a, a$a cum i-a zguduirolui Nicolae Labiq (care, degi ndscut cu doi ani mai tdrziu, in 1935, a ?nregistrattragedia gi s-a maturizat atdt de repede, incdt ulterior a fost considerat un

=: _c: !,:: :*,'4i9:ggryT:"lJi

precursor al genera{iei lui Nichita Stdnescu!). in clasa intii - dup[ cunl declarael ?nsuqi adeseori, rdsfbldndu-se - Nichita Stdnescu a rdmas repetent. Ingeneral, insd, a invd{at bine, iar in liceu (vestitulliceu,,I. L. Caragiale" dinPloieqti) a devenit o micd vedet6, desen6nd caricaturi, cbmpun0nd versuri inargou, jucdnd fotbal, indrlgostindu-se de sora unui prieten. Dupd cA{ile deaventuri gi romanele polifiste citite in copildrie, descoperi acum - gi considerdo revelalie -poezia lui George Topdrceanu.

intre 1952 qi 1957 urmeazd, cursurile Facultdlii de Limba gi LiteraturaRomdnd la Universitatea Bucuregti, din care G. Cdlinescu, genialul pedagog?n materie de educalie estetic6, fusese nu de mult indep6rtat, Nichita Stdnescunemaiavdnd astfel ocazia s6-i asculte prelegerile. Totuqi, prin unii profesori, -Tudor Vianu, Edgar Papu -, ceva din atmosfera elevatd de altddatd se pdstreazdgi se realizeazd chiar o continuitate subterand cu procesul de emancipare aliteraturii noastre din perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale. Contribuiela aceasta gi efervescen{a spirituall intre{inutd in facultate de studenfi cupreocup[ri scriitoricegti - Eugen Simion, Ion B[iegu gi allii - ca gi cooptarea inuniversitate a unora dintre elevii $colii de literaturd, in urma desfiin{drii ei.O imprejurare fast6 o constituie, de asemenea, faptul cb inc5 trdiesc Ai, intr-unfel sau altul, activeazdmari scriitori afirma{i inainte de rdzboi: TudorArghezi,Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu,Ion Vinea, Vasile Voiculescu, G. CSlinescu. Nichita Stdnescu il cunoaqtepersonal pe Ion Barbu, iar aceastd, intAlnire il impresioneazd gi il influenfeazl(descoperind, cum explic6 inspirat criticul literarAlexandru Condeescu,biograf qi editor al poetului, ,,libertb1ile umorilor geniului qi ale gesturilorfantaste ale marilor personalit6li").

in facultate iqicompleteazd cicltsl de Argotice, care circuld din m6ndin mdni qi ii intre{in faima de t6ndr inventiv gi cu umor, frrd a-l aureola ins[ca poet. Este perioada in care Nicolae Labig il obsedeaz[ gi il complexeazd,infdliq0ndu-i-se drept un rival de neintrecut, atdt in literaturi, c0t qi in dragoste.Poate nu int6mplstor (dup5 o primd experien!5 matrimoniald, frcutd la v6rsta denoudsprezece ani), Nichita Stdnescu se logodeqte in ultimul an de facultate cuDoina Ciurea, despre care se spunea cd ii inspirase o mare pasiune lui NicolaeLabiq. Tot spre sffirqitul studenJiei il cunoagte pe pictorul Ion Juculescu,adept al modernizdrli artei prin tratarea intr-o manieri abstrac{ionistd a unorsimboluri arhaice.

in 1957,Nichita Stdnescu debuteazdin revista clujeand Tribuna cupoezli dedicate (nu de el, ci de cdtre redacfie) implinirii a cincizeci de ani dela r[scoalele [Sr6negti din 1907. Publicd apoi gi in Gazeta lrterard qi in altereviste qi, cu toate cd abordeaz[ uneori teme aflate la ordinea zllei,tn anumitintelectualism al versurilor, ca gi pldcerea de a contrazice ingenios agtept[rilecititorului scandalizeazS pe unii critici, indeosebi pe cei ghida{i de criteriiproletcultisto. ,,...Fluiditatea imageriei moderniste - afirmd, de pildd,

Nichita Stdhescu

intr-un articol din aceasti perioad6 Ov. S. Crohmdlniceanu - apdrute de la ovreme in versurile multora dintre tinerii nogtri poeli, abia mai ascunde inten{iafugii de realitate;'

Aceste prime confrunt[ri cu critica literard,, sau cu ceea ce trece dreptcriticd literard, contribuie, probabil, la constituirea congtiinfei de sine a poetului.La sffirgiful facultAlii, el este incd un adolescent,,somnolent" (cum descriupsihologii starea de spirit a adolescen{ei) qi abia incepe s[ se trezeascd.

Absolvind facultatea, Nichita Stdnescu devine redactor la Gazeta literardgi se instaleazdinvialaliterard bucuregteand pentru mult timp, de fapt, pentruintreaga lui existen![. In 1960 ii apare placheta de versuri Sensul iubirii, -prima dintr-o lungi serie de c[r!i publicate aproximativ anual -, iar acestdebut editorial ii deflnitiveazd" statutul de reprezentant activ al noii generafii.Este o generafie care beneficiazd cl promptitudine de ,,dezgheful" ideologicdin deceniul qapte. In linii mari, acest moment se caracterizeazd printr-oredescoperire entuziast6 a valorilor culturii romdneqti qi prin receptivitate faldde valorile strbine, indiferent de provenien{a 1or. Se produce - cuvAntul s-afolosit qi nu este exagerat - o rena;tere (atent supravegheatd, bineinJeles, deautoritetile comuniste).

Tinerii scriitori care particip[ la acest proces au sentimentul unei misiuniistorice (sau m6car al pionieratului) qi se manifestd cufrenezie. Marin Sorescu,Ana Blandiana,Cezar Baltag, Petre Stoica, Ion Gheorghe, Grigore Hagiu,Anghel Dumbrdveanu in poezie, Nicolae Breban, Dumitru Radu Popescu,Augustin Bvzrxa, Fdnuq Neagu, Nicolae Velea, Sdnziana Pop,Ion Bdiegu,

$tefan Bdnulescu itprozd, Eugen Simion, Nicolae Manolescu in critica literarl,(mulfi dintre ei prieteni apropiaJi ai lui Nichita Stlnescu) qi alfii, o intreagdpleiadS, inlocuiesc aproape peste noapte pe foqtii protagonigti ai vie{ii literare.In semn de opozi{ie fafd de ,,seriozitatea" steril6, funest[, a dogmaticilor, nou-venilii cultivl boema gi o atmosferl de continud ,,fiesta", dar nu refazd, sdpreia controlul - aqa tineri cum sunt - asupra revistelor, editurilor gi celorlalteinstitufii culturale. Sentimentul participdrii la o luptd (o luptd, uneori, decafenea, dar, oricum, o luptd) ii solidarizeazdqi eviden{a succesului ii exaltS.Se laud[ excesiv unii pe al{ii, descoperind cu o incdntare de copii jucdriapublicit{ii, se sus[in reciproc pentru a fl traduqi in strbinState sau premiafiin[ard, iqi introduc frrdintdrziere textele in manualele gcolare, infiin\eazdcenacluri qi lanseazd direc{ii (adeseori simple dezvolt[ri ale unor sugestii dinistoria literaturii romdne sau imitalii ale unor curente str[ine). $i ob{in cevaextrem de important: situarea fenomenului literar in centrul atenliei opinieipublice. O carte sau o polemic[, versiunea romdneascd a unei capodopere dinliteratura universald sau un premiu dat de Uniunea Scriitorilor se transformd inevenimente de importan{d na{ional6.

In acest vdrtej - deopotriv[ paqoptist qi hollywoodian - de trliri intensese instaleazS, deci, Nichita St[nescu, din ce in ce mai conqtient de menirea sa

-::r-_:: ------ ce bine ci_esJrt c: *1".-3jyl1i

ori, mdcag de mijloacele de ,,supraviefuire" de care dispune. Se cdsdtoreqte,

dlor\eazd,, se cdsdtoreqte din nou, p6nd la completa golire a ceremonialuluide semnifica\ia de contract. Se mutd din cas[ in cas6, gdzduit de diferi{iprieteni, qi nu intreprinde nimic ca s[ ob{ind o locuin!5 proprie. Discutdqi bea nop{i intregi, pentru a o lua diminea{a de la cap[t. C6ldtoreqte instrdindtate, ca membru a diferite delega{ii; gi iqi face prieteni pretutindeni.Este contestat, gloriflc at, iar de la un moment dat gloria lui ajunge atdt de

mare, incdt contesta{iile - cdte mai apar * nu reu$esc decdt sd i-o sporeascd.

Toate evenimentele, inclusiv cele intime, poetul le trdiegte Ia scend deschisd.Mdn6nc[ gi bea invdzultuturor, iubegte in vlzul tuturor, improvizeaz[ versuriin vhzul tuturor. CAnd are, in sfdrqit, o locuinf[ numai a sa (intr-un bloc dinPia\a Amzei), aceastd locuin(d rSmdne deschisd zi gi noapte tuturor celorcare vor sd-lviziteze: tineri cu aspira{ii literare, scriitori importan}i, pictori,muzicieni, cineagti, editori, traducdtori, scriitori venili din strdinbtate, amatoride interviuri sau cdte o frumoasd necunoscutl care ii aduce covrigi calzi de lasimigeria de peste drum.

$i tot acest spectacol, poetul il interpreteazd,qiilregrzeazd cu fervoare,cuprins de o continud be{ie a succesului. S-a nlscut, s-ar spune, intr-o z,odienorocoasd. Se infEliqea zd tutvror ca un ,,rege al poeziei, veqnic tdndr qi ferice",aga cum gi-l imagina Eminescu pe Vasile Alecsandri. Tot ce incearcd ii reugegte.

Pe parcursul campaniei pline de victorii care a fost viala sa, au existat doardoud momente mai dificile, in care a intdmpinat o opozi{ie mai serioasd, dar 9iaceste momente au fost depdqite frrdmaripierderi.

Primul moment este legat de anii debutului, c6nd poezia lui NichitaStdnescu stdrnea contrarietate sau chiar producea stupefac{ie. in felul acesta

reacfiona ins[ doar publicul, situat in afara viefii literare, in special profesoriide limba romdnS, care declarau ininteligibil6 aceastdpoezie qi nu vedeaucum ar putea s-o explice elevilor. Chiar qi fostul profesor de limba rom0n[ allui Nichita Stdnescu - vestitul G. V. Milica dela Liceul ,,1.L. Caragiale" dinPloiegti - mdrturisea cd nu inlelege nimic dinNecuvintele. Criticii literari, inschimb, dupd rezerva exprimatd la inceput de pe pozilii oflciale, s-au adaptatdin mers la spiritul innoitor al vremii qi au inceput sd sus{ini cu fervoare poezialui Nichita St[nescu. Unii - ca Ov. S. Crohmdlniceanu, Silvian Iosifescu,Paul Georgescu, Savin Bratu - procedau astfel in scopul de a-qi dovedi repedeqi trangant op[iunea pentru o literaturd modernd qi a face sd se ,,uite"partizanatul lor dogmatic Ai rolul nefast jucat de ei in compromiterea ideii de

modernitate. Al[ii, din generaliatdndrd, foloseau poezia lui Nichita Stdnescuca pe un stindard in campania de afirmare a unei noi sensibilit[1i estetice.Cert este, in orice caz, cd la inceputul evolu{iei poetului critica literard a fostaproape intru totul de partea sa qi cd megafonul uriag constituit din totahtatearecenziilor, studiilor gi eseurilor a reugit s[ indbuqe protestele venite dinrdndurile cititorilor obignuifi.

Nichita Stdnescu

OPERELE IMPERFECTE1979

LECTIA DESPRE CUB

PU$CA

Se ia o bucatl de piatr[,se cioplegte cu o dalti de sdnge,se lustruieqte cu ochiul lui Homer,se rdzuieqte curaze.pAnI cubul iese perfect.Dupl aceea se sdruti de nenumdrate ori cubulcu gura ta, cu gura altoraqi mai ales cu gura infantei.DupI aceea se ia un ciocanqi brusc se frrdm6 un col{ de-al cubului.Toti, dar absolut toJi zice-vor:

- Ce cub perfect ar fi fost acestade n-ar fi avut un col{ sfbrdmat!

Puqca este compusS din trei pdr[i:partea de sus,

partea de mijlocEi partea de jos.

Partea de sus este compusl din:partea de sus apd$ii de sus qi

partea de mijloc a pdrfii de sus qi

partea de jos a p6(ii de sus.

Partea de mijloc este compusd din:partea de sus a pe{ii de mijloc gi

partea de mijloc a pdrfii de mijloc qi

partea de jos a pe{ii de mijloc.

ii

l

I

236

Ce bine c[ eqti! Ce mirare ci'sunt!

TOCIREA

Partea de jos este compus6 din:

partea de sus apd$ii de jos qi

partea de mijloc apd1ii de jos gi

partea de jos a pdr{ii de jos -

Foc!

Soldatul m[rq[luia, mlrqdluia,

mlrgdluiap6n[ c6ndpdndla genunchi

picioruli se tocea, i se tocea

i se tocea

pdn6 cdnd

trunchiulpdnf, la coaste

i se tocea, i se tocea

i se tocea

pdn[ cdnd

pdnd, la sprincene orbea

orbea, orbea

pdn[ c6nd

p[ru] lui iarbd neagr6 era

iarbd.neagrd era, iarb6 neagrd era.

Un cal alb veneaqi o pdqteaqi o p[gtea, gi o p[qtea.

I-ha-ha, i-hai-ha.

237