Anul V, Numărul 55, SEPTEMBER 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Considerata de toti specialistii in dome-niu, drept castigatoarea medaliei olimpice de aur la individual compus,in concursul de la Jocurile Olimpice din 2000 Sydney, (deposedată de medalie din cauza unei pastile de Nurofen) gimnasta Andreea Raducan a lansat recent , la Deva, „Reversul medaliei”, un fel de mărturisire scrisa care dezvăluie cu-lisele dramatice ale acelui moment si aspecte ale vieţii de sportiva de mare performanta.

Andreea Răducan a mărturisit, publicu-lui prezent la evenimentul de la Deva, că „incidentul de la Sydney”, a reprezen-tat o amară lecţie de viaţă. Ea a ramas o persoana agreabila ,dezinvoltă şi sigură pe ea la fel ca în arena competiţională.

Reporter: De ce, pana la urma, aceasta carte?Andreea Raducan: Dorinţa de a scrie

această carte a venit odată cu interesul multor oameni de a şti mai multe amănunte despre

ce a însemnat viaţa mea de sportivă, despre relaţia cu antrenorii şi cu colegele şi despre participarea la Jocurile Olimpice de la Syd-ney 2000. Sunt anumite lucruri pe care le-am clarificat şi altele, care probabil nu vor putea fi ştiute şi înţelese niciodată. Recunosc că episodul Sydney a fost unul dintre motivele care m-au făcut să scriu această carte. Altfel, nu prea i-aş fi găsit sens. Eram o sportivă de performanţă cu rezultate, aşa cum sunt multe dintre colegele mele, fără a avea nimic special”.

Reporter:Ai pierdut in 2000 o medalie olimpica, lucru dureros, dar ai castigat sim-patia a milioane de iubitori ai gimnasticii!

Andreea Raducan ; Chiar dacă atunci,in 2000 la Sydney am pierdut un titlu olimpic fără să am vreo vină, am câştigat, (le multumesc si acum tuturor celor care au fost alaturi de mine) simpatia necondiţionată a milioane de oameni.

UN SPION GORJEAN LA NEW YORK ANDREEA RÃDUCAN SI

„REVERSUL MEDALIEI”

EDUARD OVIDIU OHANESIAN

CONTINUARE IN PAG. 5 >>

NICOLAE GAVREA

ANDREEA RADUCAN/ PHOTO: REMUS SUCIU

Pînă nu demult diaspora românească nu a constituit nici o importanţă pentru guvernanţii de la București. Mai mult Bucureștiul a dezavuat de cele mai multe ori înainte de 2008 orice afiliere sau legătură cu actele de indisciplină civică sau de drept internaţional al cetăţenilor români stabiliţi în străinătate. A trebuit să apară momentul 2008, când odată

cu alegerile parlamentare și prezidenţiale, par-tidul de guvernământ a realizat, că vocea

Diasporei poate fi colacul de salvare al “Co-mandantului de vas”, președintele Traian Bas-escu s-au al celor câţiva parlamentari “botezaţi” în ultimul moment de sfintele voturi ale “căpșunarilor spanioli” s-au al “jalnicei elite” neo-liberale transatlantice. Euforismul alegeril-or din 2008 avea să fie cât de curând sugrumat de pesimismul anului 2011 când pe fondul

adâncirii crizei economice mondiale guvernul a trebuit să adopte un program de austeritate menit să salveze situaţia dezastruoasă a ţării.

Cu toate acestea clasa politică românească a început încă de pe acum să-și facă calculele electorale incluzând în planurile sale cum era și firesc și electoratul românesc din diasporă. Și pentru a-și însuși de pe acum un credit elector-al major Ministerul de Externe de la București prin vocea domnului ministru Teodor Bacon

schi nu s-a sfiit chiar să declare că domnia sa va aduce cca. un million de voturi de la românii de peste hotare. Această declaraţie a stârnit deja un lanţ de reacţii atât în rândul partidelor de opoziţie cât și în comunităţile românești din Europa, Australia sau America de Nord. Pefon-dul acestor telgiversări politice și în momentul în care nu există nici o lege...

“FORMULA MAGICĂ” A LEGII VOTULUI PRIN CORESPONDENŢĂ ȘI “NECUNOSCUTELE REACŢII “ALE DIASPOREI ROMÂNEȘTI

CONTINUARE IN PAG. 2 >>

MARIUS PETRARU, Miorita USA

IN EXCLUSIVITATE

IN MEMORIA, lui MARIUS BACIU, distinsul nostru coleg.

" DORMI IN PACE , SUFLET BUN! "DETAlII lA PAG.15 UlTIMA ORA

Povestea unui spion român la ONU nu a început cu “a fost odată ca niciodată”, ci cu un joc al sorţii. A treia sau a patra licenţă la 62 de ani. Partidul Comunist Român avea nevoie de spioni cu carte în exterior. Reco-mandarea contraspionului Dănău şi rotaţia cadrelor. “Noi am învăţat din dosare, înţelegeţi ?” Neveste şi regrete la ONU. Mariana şi Menorah. Colegi celebrii de spionaj la ONU. O fotografie strict secretă în premieră.

În iulie 2010, pe când coordonam două dintre cele mai vechi publicaţii din Gorj, o ştire mi-a atras atenţia. Trecut binişor de 60 de ani, un fost spion extern îşi susţinea licenţa la Universitatea Constantin Brâncuşi, alături de studenţii care îi pu-teau fi copii sau chiar nepoţi. Cu un CV impresionant, cunoscător de multe limbi străine, căpitanul DIE (r) Emil Andreescu era la a treia licenţă, ba chiar a patra (licenţa americană este la secret) cum aveam să

aflu mult mai târziu de la apropiaţii săi. Viaţa fostului ofiţer DIE este o adevărată epopee cu suişuri şi coborâşuri, demnă de un scenariu de film, dar poate cel mai in-teresant lucru este modul cum un nepot de boier a reuşit să ajungă ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii. An-dreescu Traian Ion Emilian se trage dintr-o familie de boieri gorjeni, bunicul său Ion Andreescu fiind un cunoscut om de afaceri în Bucureştiul interbelic, iar tatăl Gheor-ghe, un medic cunoscut. Andreescu a avut o copilărie şi o adolescenţă lipsită de griji. A terminat liceul Petru Groza (actualul Cole-giu Tudor Vianu) alături de odraslele proti-pendadei comuniste a anilor ’60.

Iniţial, Andreescu a absolvit două facultăţi din cadrul ASE : Finanţe, credit, contabili-tate – 1968 şi Comerţ Exterior – 1970, facultate la care se intra pe bază de dosar. În timpul studenţiei, Andreescu muncea ca ghid şi intepret poliglot la ONT.

CONTINUARE IN PAG. 4 >>

 

 

 

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 2

Nepot de boier, ofiţer DIECum a ajuns spion DIE un fiu de

boier ? Din întâmplare, povestesc foştii colegi ai gorjeanului de la ex-terne. După marea epurare din par-tid şi aparatul de Securitate de după 1965 se căutau cadre noi cu facultate. Vechii ofiţeri cu trei clase primare, dar şcoliţi în Uniunea Sovieitcă erau scoşi din sistem la grămadă. Mulţi dintre aceştia erau raolaţi de KGB şi căsătoriţi cu rusoaice.

“Nicolae Ceauşescu a ordonat o epurare masivă a aparatul de se-curitate, o curăţare de fostele cadre pregătite în URSS. Mulţi întorşi în ţară cu soţii rusoaice. Şi potenţiali spioni URSS din instituţiile de siguranţă ale statului român. Pen-tru a fi sigur de epurarea aparatului, Ceauşesecu l-a adus şef de personal la DIE pe fratele său Nicolae Andruţă Ceauşescu, colonel. Totodată vechiul sediu DIE deconspiurat de numero-ase trădări în special din RFG din anii ‘60 ale spionilor cunoscuţi Ci-uciulin, Horobeţ şi alţii, foşti colegi cu generalul Pacepa, a fost mutat la Banca din Batiştei”, îşi aduce aminte un fost coleg de spionaj al gorjeanu-lui Andreescu. Omul îmi spune că în cazul lui “Emil”, norocul sau ghini-onul său s-a numit Dumitru Dănău (vezi foto), fost şef pe spaţiul RFG în Direcţia a III-a Contraspionaj şi bun prieten cu viitorul şef al DSS gener-alul Iulian Vlad. Gorjean şi învăţător ca şi generalul Vlad, Dănău a fost adus în Securitate după ce un stagiu de activist PCR.

De aici înainte, limbajul cercetătorului DIE cu care stau de vorbă se specializează. Îmi explică răbdător cu o limbă de lemn că datorită hiatusului creat prin epura-rea masivă a cadrelor DIE cu studii în URSS (replasate în viaţa civilă, în diverse instituţii, în special la ONT Carpati sau în vestitele întreprin-deri de comerţ exterior ca ofiţeri în rezervă), era imperios necesară re-constituirea instituţiei cu “personal tânăr, patriot, foarte bine pregătit profesional”, care să preia din mers sarcinile unor ofiţeri cu experienţă trecuţi în rezervă.

Pe scurt, după ce căpitanul Dănău s-a întâlnit cu un cadrist DIE pe holul Ministerului de Interne şi acesta l-ar fi întrebat dacă nu are un băiat pentru coordonare la V2, fostul contraspion i l-ar fi recomandat pe prietenul său Emil Andreescu. Pur

şi simplu nu aveau oameni de încre-dere să coordoneze spaţiul SUA, mai precis New York. Întâmplător sau nu, Emil (bun cunoscător al limbii engleze) o curta intens pe viitoarea cumnată a lui Mitică Dănău. Erau amândoi gorjeni şi de aici toată dan-danaua. Aşa a ajuns tânărul Emil să coordoneze în 1973 spaţiul America din sediul V2 de pe Mătăsari, biroul de pe colţ, la etajul 1.

“Aşa se explică de ce nişte puţoi ca noi, locotenenţi, nişte puşti acolo, ocupam funcţii mult prea mari. Noi am făcut coordonare fără să facem o zi de şcoală. Noi am învăţat din do-sare, înţelegeţi ? Am făcut ucenicie la locul de muncă pentru că eram deştepţi şi ne-am adaptat. Din do-sare ne-am dat seama ce prostii au făcut unii, ce imbecilităţi erau aco-lo. Şcoala din Băneasa era ticsită cu ofiţeri luaţi de obicei din şcoli mili-tare, cu origine socială bună, băieţi deştepţi, dar care nu puteau să facă faţă peste noapte cerinţelor muncii externe. Şi atunci

au fost obligaţi să ia din Facultatea de Comerţ Exterior, d’ăştia super-pregătiţi. Aşa se explică infuzia masivă de ofiţeri din comert exte-rior. A fost singura soluţie logică.”, povesteşte un fost ofiţer SD, sub-ordonat al generalului Ion Mihai Pacepa.

Dar cum pentru orice compromis există şi un preţ, Emil Andreescu avea să plătească scump intrarea în DIE. Mai întâi a renunţat la cumnăţica lui Dănău, fiind însurat de “serviciu” cu o frumuseţe de unguroaică Mariana, ofiţereasă şi ea.

Neveste şi regreteCând au fost trimişi la post la

ONU, Mariana a primit misiunea să se infiltreze în diaspora maghairă din New York şi să culeagă informaţii de spre iredentiştii unguri şi evrei, mai ales despre cei care lucrau în redacţia revistei Menorah. Spionii externi şi familiile lor relaţionau foarte greu în-tre ei. Sefereau unii de ceilalţi mai rău decât se fereau de duşmanul imperi-alist. Nu ştiau niciodată ce rapoarte dă cutare la Bucureşti despre colegi. Prieteniile se legau foarte greu. Mari-ana Andreescu era bună prietenă cu nevasta spionului Horotan – nume de cod Horaţiu, vărul generalului afacerist Ileş, aflat la post la Geneva în acea perioadă. Soţiile diplomaţilor ONU socializau la cursurile de limbi străine organizate de Hospitality Commity (foto Mariana Andreescu alături de soţiile altor diplomaţi

în acea perioadă. Soţiile diplomaţilor ONU socializau la cursurile de limbi străine organizate de Hospitality Commity (foto Mariana Andreescu alături de soţiile altor diplomaţi ONU) sau la diverse recepţii. Mari-ana se mai îndeletnicea printre altele şi cu traducerea interceptărilor în limba maghiară, realizate de cifrorii reprezentanţei. La întoarcere în ţară, după 7 ani, Mariana aprimit o primă de 10.000 de lei. În prezent suferă de o boală grea care a pus-o la pat.

După mai bine de 3 decenii, ofiţerii “D”, cum erau denumiţi codificat toţi colegii lui Andreescu de la divizia V2, critică dur politica de cadre dusă de conducerea DIE de la vremea aceea. Foştii externişti spun că trimiterea ofiţerilor gen Emilian Andreescu la post la ONU, însemna deconspirare.

“Era clar că dintre atâtea milioane de români, ăia puţinii care mergeau în America erau agenţii statului. Când eşti plecat în numele statului afară, eşti agentul statului. Pe An-dreescu l-au distrus când mergea cu acoperire oficială. Şi în ziua de azi e cu stea în frunte, că organul contrainformativ ştia clar că tot ce era diplomat, agenţie economică, TAROM, atunci erau oamenii put-erii comuniste.”, spun aceştia.

Marele regret al lui Andreescu este că nu a fost folosit ca ofiţer deplin conspirat “S”, adică ilegal în cadrul unităţii speciale “U”. Trimis în Vest încă din vremea când activa ca student în cadrul ONT, putea fi căsătorit cu o turistă străină, acoperi-rea perfectă. Legendat la nivel înalt, statul român îi făcea mai întâi şicane. Nu-l lăsau să plece. Apoi, viitoarea soţie îi scria senatorului X, care făcea lobby pe lângă Ceauşescu. Şi aco-perirea era gata.

Postul de la Naţiunile UniteEmilian Andreescu a fost trimis

la post de urgenţă în 1973 pentru a-l schimba pe un alt diplomat cu probleme Nicolae Ropotean, care se implicase într-o relaţie amoroasă cu o funcţionară internaţională de la ONU. Profesorul Ropotean, ar-delean de fel, era un bun vorbitor de limbă franceză şi a fost mutat la ISMB (Securitatea Municipiului Bucureşti), apoi la BRCE, unde a lucrat până în 1989 la un serviciu special care se ocupa de repatrierea moştenirilor. Bun prieten cu un am-basadorul Traian Chebeleu, Ropo-tean avea să fie reîncadrat în MAE la Direcţia ONU şi alte Organizaţii Internaţionale (vezi foto Anuarul Diplomatic şi Consular al României 1990, pag. 38), apoi promovat diplomat de preşedintele Iliescu.

Revenind la ofiţerul DIE Ropo-tean de la jumătatea anilor ‘70, în mod normal, înlocuirea unui diplo-mat la post se făcea în timp. Câteva luni, un an dura pregătirea, predarea şi preluarea agenturii. În cazul lui Ropotean, înlocuirea s-a făcut de urgenţă, tânărul Andreescu fiind ob-ligat să–i ducă mai departe agentura şi să o completeze. Totul s-a făcut pe baza dosarelor avute la studiu în coordonare. Exista posibilitatea ca agenţii aflaţi în legătura lui Ropo-tean să refuze colaborarea cu noul ofiţer. Mai mult, ofiţerii trimişi la New York sub acoperirea Institutu-

lui de Conjunctură Economică, erau obligaţi să facă şi comerţ exte-rior, altfel mai rău dăunau României.

“Degeaba făceai spionaj, dacă pierdeai aiurea un contract de sute de mii, milioane de dolari”, povesteşte unul dintre foştii coordonatori din Centrala DIE.

Fiind sub supraveghere continuă (chiar dacă aveau statut diplomatic şi nu intrau sub jurisdicţia autorităţilor din New York, toţi diplomaţii erau lucraţi informativ de personalul de securitate ONU, format din foşti ofiţeri FBI sau CIA. SUA era doar ţară gazdă.), la Naţiunile Unite se fil-ma, se înregistra şi se fotografia totul. Tot ce se face în ONU este pentru eternitate, ca urmare Andreescu tre-buia să facă o figură frumoasă la locul de muncă. Andreescu apare deseori în presa vremii, susţinând discur-suri la ONU pe diverse teme. Subi-ectul preferat de organele de partid şi de stat fiind “cursa înarmărilor, pacea şi securitatea” aşa cum reiese dintr-o ştire publicată în cotidianul România liberă la data de 30 noi-embrie 1976. Andrescu a activat în cadrul Comisiei de Securitate ONU ca membru nepermanent în perioada 1976-1978, în Comisia a I-a şi a II-a a Adunării Generale ONU, în Comisia pentru pentru

codul de conduită al companiilor transnaţionale sau în Comitetul pen-tru explorarea cosmosului în scopuri paşnice. Locotenentul major Emilian Andreescu a reprezentat România şi la Conferinţa ONU asupra Dreptu-lui Mării unde a avut colegi celeb-rii, ca Teodor Meleşcanu sau Lazăr Comănescu (vezi foto de grup).

Membrii Misiunii Permanente (DIE) a României la ONU - New York, sâmbătă 25 octombrie 1977- Upstate New York - Exit 4. Sus cu pălărie, lt. major Emilian An-dreescu, jos cu haină de piele Teodor Meleşcanu. Ceilalţi ofiţeri DIE sau diplomaţi : Nicolae Chiroiu, Ion Goriţă, Mitică Roşu, George Cartas, Dragoş Şerbănescu şi soţiile unora dintre aceştia.

Fotografie în premieră. Locote-nent DIE Emilian Andreescu ofiţer “D” al unităţii UM 0920/V2 – Spio-naj Politico-Economic America şi alte regiuni în uniformă. Micul deta-liu care-i deosebeşte pe ofiţerii DIE de ceilalţi securişti este lipsa însem-nului de armă de pe epoleţi. Spionii externi nu aveau însemn de armă. Fotografia de legitimaţie era unică şi strict secretă. Cei care păstrau ast-fel de fotografii puteau fi excluşi din DIE sau chiar condamnaţi.

Va urma...

UN SPION GORJEAN LA NEW YORK EDUARD OVIDIU OHANESIAN

>> CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA

 

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONViorel Nicula

(Director)Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Editor Sef)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelRoxana Curpas - Arizona

Lia Lungu - New YorkNicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada

Marius Jar - CaliforniaAmelia Avram - California

Alina Jar - CaliforniaAura Imbarus - California

Mircea Neagoie - CaliforniaMara Circiu- Georgia

Pr. Octavian Mahler - CaliforniaProf. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressD C News

Phoenixmission

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 ŞTIRI 3

Înălţare şi prăbuşire. Avea drep-tate cel care, deznădăjduind, ne im-plora: „Rugaţi-vă să nu vă crească aripi!” Iată, aripile uriaşe, lungite în mod violent, s-au frînt. La fel ca orice orînduire socială, capital-ismul este şi el supus dispariţiei. Apetitul lui vital de la borna prezentului nu-i decît o presimţire tulbure a sfîrşitului. Realitatea a devenit vizibilă pentru omul obişnuit, acum, în situaţiile de criză manifestă ale omenirii, cînd a luat înfăţişarea tragicului. Capi-talismul - dragostea mea - va muri zîmbind publicitar, dar va muri. Stricăciunile lăsate în urmă vor da de furcă generaţiilor, care vor tre-bui să adune cioburile istorie, să le lipească la loc, ca pe un papirus vechi găsit într-un zid antic. Capi-talismul, ca reprezentare impusă vieţii reale, nu-i decît o negaţie a ordinii sociale, economice şi di-vine, care a conferit individului iluzia libertăţii, cînd de fapt a sem-nat un contract cu servituţile şi cu efectele sale distructive. Capitalis-mul, cel care părea să asigure tri-umful omului asupra timpului şi a morţii, metaforic vorbind, a de-format aproape toate percepţiile, făcîndu-le oarbe la disfuncţiile dramatice, care au desprins omul de valorile reale. S-a dovedit a fi o farsă acceptată în momentele de-busolante ale aşa-ziselor eliberări ale popoarelor, benefice doar

amorezaţilor de putere, corupţie, şantaj şi războaie de supremaţie.

Purtătorii de măşti ai puterilor mondiale, care încă mai conduc acest tip de societate, sînt întru-parea unui model uzurpator, sînt simbolul şi avertismentul lumii pe dos. Stăpînirea prin detronare morală e la fel de provizorie ca şi cea asupra vremii propriu-zise, ce-şi continuă acţiunea erodantă. Economistul Robert Heilbroner afirma: „Capitalismul s-a prăbuşit pentru că a generat şi a întreţinut instabilitatea pe care o anticipa chiar Marx. Un lung şir de crize economice din ce în ce mai severe, agravate de flagelul războaielor, au nimicit încrederea claselor inferioare şi mijlocii în sistem. Lipsa de flexibilitate, aservirea faţă de interesul imediat al puter-ilor lumii a şubrezit şi democraţia europeană. Privind în urmă, vom observa cu cîtă tenacitate sumbră au mers unele popoare chiar pe făgaşul despre care Marx spunea că avea să le ducă la pierzanie.”

Conştiinţa clasei politice nu se va schimba uşor. Nici în lume, nici la noi. Poate doar în cazul în care apar, din rîndul generaţiei tinere, purtători genetici ai conştiinţei. Luptele pentru putere şi privi-legii financiare au întunecat şi minţile aleşilor noştri. Prea uşor au conectat ţara la cumsecădenia respiraţiei artificiale a F.M.I-ului. Protestele par inutile, nici măcar instituţiile de presă nu mai sînt în mod deschis luări de poziţie

critică, ci mai degrabă pîrghii de distanţare a adevărului de re-alitate. Dincolo de aceste con-siderente stînjenitoare, o privire aruncată de lîngă noi societăţii, furnizează imaginea clară a codu-rilor de manipulare: şocurile vi-zuale ale uriaşelor ecrane publici-tare cu mesaje scurte, care solicită intelecţie instantanee, operînd cu imperative, simboluri şi imagini paranoide. Cu toată aparenta lor necesitate, reclamele la prezer-vative, bere şi figuri de politici-eni, populează violent peisajul urban, cu intenţia sedimentării în conştiinţa receptării a unor mărfuri şi biografii de consum, în jurul acestor interacţiuni formîn-du-se clasa naivilor consumişti.

Am încercat cu modesta pri-cepere să vin mereu cu versiuni ipotetice, pe lîngă greutatea celor aruncate programatic pe piaţă. Pentru că adevărul, cu precădere cel istoric, a fost ştrangulat de

fire invizibile chiar la noi acasă. Pe lîngă faptul că din manualele şcolare au dispărut aproape cu totul lecţiile de istorie adevărată, nimănui nu-i trece prin cap că şi unii cercetători ai trecutului i-au devenit complici, falsificînd. Şocul este extraordinar cînd afli din alte surse sigure că, pe lîngă faptele istorice arhicunoscute, istoria as-cunde dosare de trădări odioase, lipsite de onoare şi de dragoste de ţară, tratate şi înţelegeri încălcate, dorinţa de a obţine puterea şi de a o menţine cu orice preţ. Toţi observatorii atenţi şi cinstiţi pot ajunge la concluzia că politica practicată după 1989 a consti-tuit startul involuţiei evoluţiei noastre şi înrobirea răbdătorului popor, mereu supus şi uşor de manipulat. De minunatele lui trăsături de caracter au profitat şi profită şi azi adevăraţii cai troieni.

CAPITALISMUL, DRAGOSTEA MEAMARIA DIANA POPESCU, AGERO

STIMATA DOAMNA, SECRETARY OF STATE HILARY RODHAM CLINTON,

Luand in considerare angajamentul SUA de aparare a libertatii religioase, dar si convingerile internationale care garanteaza dreptul de netagaduit a fiecarei fiinte umane la credinta pe care o practica, Consiliul Mondial Roman, Consiliul Roman American, Fundatia Grigore Vieru, Forul Romanilor de Pretutindeni, impreuna cu membrii lor, parte a comunitatii Romano-Americane, dar si alte organizatii care se alatura noua, va aduc la cunostinta persecutiile la care sunt supusi credinciosii Romani Crestini-Ortodoxi din satul Kamashovca, regiunea Ismail, Ucraina. Incepand cu anul 1944, Autoritatile Sovietice au lucrat sistematic la desnationaliza-rea populatiei romane care traia pe aceste locuri, in trecut teritorii romanesti. In 1979 Biserica Ortodoxa Romana din satul Hagicurda, azi Kamashovka, a fost demolata de catre autoritatile ucrainiene si credinciosii persecutati daca incercau sa-si salveze biserica. In ultimii cinci ani, cu ajutorul financiar al organizatiilor sus mentionate si al De-partamentului Romanilor de Pretutindeni, Biserica din Hagicurda a fost reconstruita si sfin-tita in ziua de 16 Iulie, 2011 de catre IPS Petru, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor. Incepand cu aceasta zi Autoritatile Ucrainiene au inceput persecutia credinciosilor si a fruntasului Comunitatii Romanesti Vasile Iordachescu. Sunt temeri ca Ucrainienii vor in-cerca din nou sa demoleze biserica recent construita. Conform Oficiului International pentru Libertati Religioase, principiile drepturilor religioase fac preocuparea de capetenie a politicii externe a Statelor Unite ale Americii. De aceea noi va rugam sa insistati pe langa Guvernul Ucrainian sa dispuna incetarea persecutiilor indreptate impotriva populatiei romanesti. Cetatenii ucranieni de nationalitate romana trebuie sa aiba dreptul de a practica credinta in limba in care s-au nascut. Suntem increzatori ca apelul nostru va gasi intelegere, Consiliul Mondial Roman, Mihai Stan, Presedinte Neculai Popa, Secretar

Marius Baciu

EVENIMENTE SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 4

“FORMULA MAGICĂ” A LEGII VOTULUI PRIN CORESPONDENŢĂ ȘI “NECUNOSCUTELE REACŢII “ALE DIASPOREI ROMÂNEȘTI

... care să îmbunătăţească sistemul electoral actual, media românească din străinătate la iniţiativa ziaru-lui Impact (Montreal) și Radio Metafora (Seatlle) în parteneriat cu DC NEWS, au încercat să ia pulsul electoratului românesc din diasporă propunându-și să afle care sunt părerile și opţiunile românilor stabiliţi înafara graniţelor ţării cu pri-vire la cea mai bună formulă de vot care să prevină fraudarea alegerilor. Videoconferinţa a reunit participanţi din mai multe ţări: Canada - Răzvan Dupleac (ZigZag Roman-Canadi-an), Cristian Bucur și Eduard Iancu (Impact din Montreal), Oana Perju (Radio Metafora, Ottawa), SUA - Octavian Păun (Radio Metafora), Marius Petraru (MioriţaUSA), Italia - Andi Radiu (Gazeta Românească), Spania - Felix Damian (Românul din Spania), Germania - Viorel Baetu (jurnalist independent), Gre-cia - Ana Ţuţuianu (Romedia), Kazahstan - Nicu Plushkis (Soci-etatea Culturală a Românilor din Kazakhstan), R. Moldova - Anato-lie Caciuc (TeleRadio Moldova), România - Daniela Soroș (Romanian Global News), Bogdan Chireac (DC News), Marius Dobrescu (TVRi).

Din discuţiile premergătoare acestei videoconferinţe am aflat că iniţiatorii acestui demers mediatic au lansat invitaţia de a participa la aceste discuţii și Ministerului de Externe de la București. Reprezentanţii Minis-terului au declinat această invitaţie. Motivul neparticipării la această dez-batere reziduă probabil în declaraţiile recente pe care ministrul de externe le-a făcut în recenta sa vizită în Can-ada. (Vezi declaraţia Ministrului de Externe Teodor Baconschi; “Bacon-schi le-a vorbit românilor din Cana-da despre votul prin corespondenţă,” sursa: www.ziare.com; “De la voturi cu aromă, la petiţiile fantomă,” zia-rul “Impact,” 26 Aprilie, 2011; sursa:

h t t p : / / w w w. i m p a c t o n l i n e . b i z / i n d e x . p h p ? o p t i o n = c o m _content&view=article&id=1978:de-la-voturi-cu-arom-la-petiiile-fan-tom-intalnire-cu-ministrul-bacon-schi-audio&catid=54:quebec&Itemid=531. Spre surprinderea noastră de la această videoconferinţă au lip-sit principalele publicaţii din Statele Unite, sau după cum se știe pe teri-toriul Statelor Unite își desfășoară activitatea mai multe asociaţii și publicaţii româneti cum ar fi spre exemplu cele din Chicago sau New York, (Vezi: Cel de al II-lea Forum al Presei Române Nord Americane de la Chicago desfășurat în zilele de 18-19 Iunie la Nile lângă Chicago; pen-tru mai multe informaţii accesează: http://narpa.info/; deasemeni vezi lista pentru mass media româno-americane de pe websitul Ambasadei României de la Washington la http://washington.mae.ro/node/392).Majoritatea participanţilor au agreat soluţia votului prin corespondenţă exprimându-și însă unanim reserve în privinţa siguranţei procesului de vot. Insuficienţele acestei formule de vot pot fi ușor sesizate în “Proi-ectul de Lege privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domi-ciliul sau reşedinţa în străinătate,” (vezi în acest sens: http://votprin-corespondenta.mae.ro/wp-content/uploads/2011/02/proiect-final.pdf ). Astfel, în ART. 5 (1) este prevăzut ca: “Alegătorii români care au domi-ciliul sau reşedinţa în străinătate şi doresc să voteze prin corespondenţă trebuie să adreseze în scris o cer-ere de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular din circumscripţia consulară la care sunt arondaţi.”ART. 5 (2) “Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu do-miciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă trebuie să ajungă la misiunea diplomatică sau oficiul consular până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea

datei scrutinului.” Suspiciunile și ineficienţa acestui articol rezidă din faptul căci nici până la ora actuală Ministerul Administraţiei și Inter-nelor nu dispune de o evidenţă clară asupra românilor emigranţi și locul stabilirii acestora în străinătate. La fel misiunile diplomatice nu deţin o evidenţă strictă a numărului și domiciliului românilor residenţi în circumstricţiile electorale aron-date acestora. În opinia noastră ar trebui ca de la data înregistrării cer-erii de vot în Registrul alegătorilor români, Ministerul Administraţiei și Internelor să verifice dacă per-soana respectivă nu are domiciliul și în România. În eventualitatea în care alegerile ar fi programate să se desfășoare în luna noiembrie sau de-cembrie atunci ar exista indubitabil posibiltatea fraudării alegerilor dată fiind cunoscută situaţia că majori-tatea românilor stabiliţi în Europa se întorc pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă în România. Totodată fo-arte mulţi concetăţeni de-ai noștrii stabiliţi în străinătate nu au statutul de resident permanent (cazul munci-torilor sezonieri) caz în care pot de-clara o adresă fictivă pentru locul de reședinţă.ART. 6 (1) “Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu do-miciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă trebuie să conţină obligatoriu nu-mele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, codul numeric personal şi adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate, semnătura olografă a alegătorului, precum şi datele actului care atestă cetăţenia română, tipul, seria, numărul, data emiterii şi data expirării, iar opţional numărul de telefon şi adresa de poştă electronică ale solicitantului.”ART. 6 (2) “Cererea de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu do-miciliul sau reşedinţa în străinătate care votează prin corespondenţă trebuie însoţită de o copie după documentul/documentele care atestă cetăţenia română a solicitantului, re-spectiv domiciliul sau reşedinţa aces-tuia în statul respectiv.”

Articolul 6 prin prevederile sale ar îndepărta mare parte din electoratul diasporei. Neîncredera în instituţiile statului precum și nesiguranţa unui sistem de stocare și analizare a da telor personale ar face și mai greo-aie convingerea electoratului despre avantajul acestui sistem de vot. De aceea propunem ca în momentul emiterii buletinului de vot către misi-unile diplomatice și odată cu înregis-trarea cererilor de vot depuse de către românii arondaţi la circumscripţiile electorale respective, ambasadele și consulatele precum și Autoritatea Electorală Permanentă să facă pub-lice online numele, prenumele și domiciliul solicitantului alături de indexul de pe buletinul de vot în ter-menul prevăzut de lege. Această listă va putea fi accesată oricând putând fi verificată de către orice persoană oferind astfel avantajul verificării autentificării informaţiilor înscrise în baza de date a misiunilor diplo-matice.

În cazul în care se va adopta această lege cu modificările de ri-goare atunci se poate explica necesi-tatea temporară (numai pe timpul alegerilor) a măririi personalului de pe lângă misiunile diplomatice din străinătate, doleanţă exprimată re-cent de către domnul deputat Mir-cea Lubanovici. Domnia sa, mem-bru activ al PDL nu s-a sfiit chiar să declare recent că: “Cu respect pentru toţi românii cu drept de vot, menţionez că pentru noi cei care am ales să intrăm în politică, fiecare vot este important - indiferent de unde vine - dar nu cred că dezinformările și prezentările eronate ale acţiunilor Guvernului Boc prezentate de o parte a presei din Romania vor avea același impact și asupra românilor din Diasporă,” sau că: “Ca partid, preconizez că PDL-ul va crește în sondaje foarte mult în urma aplicării modificărilor legislative adoptate și a măsurilor reale care au menirea de a reforma statul român și de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor, bazân-du-se pe lucruri concrete - care vor produce schimbări benefice pentru economia românească și, implicit,

pentru cetăţeanul roman (sic). Deci, în concluzie românii din Diasporă au votat întotdeauna cu partidele de la centru-dreapta și nu cred că vor fi schimbări majore nici la alegerile parlamentare din 2012!”(vezi inte-gral declaraţia domnului deputat M. Lubanovici în ziarul “Impact” din 11 Februarie, 2011, “Impact Romanesc din Montreal de vorba cu deputatul Mircea Liubanovici,” http://www.rgnpress.ro/categorii/analize-interviuri/499-impact-ro-manesc-din-montreal-de-vorba-cu-deputatul-mircea-liubanovici.html).

Neavând nici un fel de afil-ieri politice și fiind singurul ziar independent din Statele Unite, publicaţia “MioriţaUSA” dorește să-i amintească domnului deputat că tocmai aceste măsuri economice draconice și nepopulare au declanșat reacţii și schimbări politice esenţiale pe eșechierul politicii europene post-belice iar ca un simplu argument ar fi bine ca domnia sa, să urmărească evoluţia politcii americane din ul-timii doi ani. Mai mult, pentru a face un servicu partidului (PDL) al cărui membru este, ar fi nimerit ca dom-nul deputat să nu mai facă declaraţii pompoase în privinţa numărului de voturi pe care PDL l-ar obţine in diasporă și să nu mai propună legi ameţitoare așa cum a făcut-o în Ședinţa Camerei Deputaţilor din 17 Mai, 2011 cu privire la înfiinţarea sau suplinirea personalului de pe lângă misiunile diplomatice ale României din Statele Unite, Canada sau Australia.

În concluzie ar trebui ca Minis-terul de Externe să analizeze serios legea votului prin corespondenţă, ţinând cont și de prevederile ra-portului adoptat de Consiliul pen-tru alegeri democratice de la Veneţia din 16 iunie 2011(vezi: Raportul Comisiei de la Venetţa privitor la votul în străinătate: http://www.venice.coe.int/docs/2011/CDL-AD%282011%29022-e.pdf; Report

On Out-of-Country Voting) pre-cum și de situaţia excepţională a ce-lor peste 500.000 de cetăţeni români din Republica Moldova.

MARIUS PETRARUMiorita USA

>> CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA

Doamne ajuta!Fratilor va multumesc tuturor ce-

lor ce v-ati implicat in aceeasta acti-une a dragostei.

In urma discutiilor pe care le-am avut cu d-na Adina Maier, şefa Ser-viciului de Asistenţă Maternală din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Satu Mare, am inteles ca cele mai urgente nevoi ale copiilor sunt cele stomatologice. Asadar, la rugamintea dansei am hotarat ca toti cei $3,000 de dolari sa fie da-ruiti cabinetului Stomatologic al dl. dr. Marius Cheregi din Satu Mare. Atasat la acest email gasiti Intelege-rea-Contract pe care am facut-o cu

dansul. As vrea sa-i multumesc pen-tru reducerea de la 70 RONI la 50 RONI/plomba, pe care dr. Marius Cheregi a facut-o pentru ca ajutorul nostru sa acopere nevoile a cat mai multor copii.

Mai jos gasiti articolul aparut in ziarul local si aici gasiti reportajul video aparut la televiziunea locala.

Personal, am participat la asistenta stomatologica de care au beneficiat primii copii. De asemenea, voi mon-itoriza modul cum se desfasoara in continuare acest program.

Va multumesc inca o data pentru increderea si darul dumneavoastra si daca doriti mai multe detalii, va rog sa ma contactati

P.S. Reportajul urmator a aparut in presa locala:

3000 de dolari din SUA pentru Protectia Copilului Satu Mare

Parohia "Invierea Domnului", Hayward din California, SUA, ora-sul Hayward, San Francisco Bay Area, prin hotararea Consiliului Parohial, a organizat in data de 5 iunie o colectare de fonduri banesti pentru acordarea de servicii stoma-tologice copiilor aflati in sistemul de protectie sociala din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Pro-tectia Copilului din Satu Mare.

In urma acestei actiuni umanitare de voluntariat, membrii comunitatii ortodoxe din Bay Area - San Fran-cisco au adunat suma de 3000 de

dolari.Preotul paroh Octavian Mahler

din U.S.A. a fost insarcinat sa duca la bun sfarsit aceasta actiune a dra-gostei, fiind imputernicit sa vina in Satu Mare pentru ca acesti bani sa fie donati cabinetului stomatologic

Chereji Marius, situat pe str. Mar-tirilor Deportanti nr.8 din Satu Mare, care va avea apoi datoria de a acorda asistenta stomatologica copi-ilor aflati in centrele de plasament si la asistentii maternali, care apartin de D.G.A.S.P.C. Satu Mare.

3000 DE DOLARI DIN SUA PENTRU PROTECTIA COPILULUI SATU MARE

PR. OCTAVIAN MAHLER

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 OPINII 5

Eram un copil care nu înţelegea ce se întâmplă, care ştia că a muncit pentru a obţine acea medalie de aur. Eu şi acum consider că acea medalie e a mea. Apoi, toţi au încercat să mă protejeze cât mai bine, de aceea, nu ştiam chiar tot ce se întâmplase în jurul meu. Am vorbit cu doamna Mariana Bitang , cu domnul Octa-vian Belu, am primit câteva dintre hârtiile făcute de domnul Ţiriac şi avocaţii dumnealui şi am încercat să leg totul de exact ceea ce trăiam şi simţeam eu. Totul e scris aici, in “ Reversul medaliei”.

Reporter: E aici, in “Reversul medaliei” numai momentul de la Sydney 2000?

Andreea Raducan: Nu,nu e nu mai Sydney, Jocurile Olimpide de

atunci. Am pus în această carte tot ceea ce am trăit de-a lungul vieţii degimnastă, aşa cum am gândit şi am simţit eu. Am dedicat câte un capitol special pentru colege şi un altul pen-tru antrenori. Era şi normal, sunt oa-menii cu care am împărţit momente cu totul speciale, fie ele excepţionale sau dificile. Este o carte despre mine, despre experienţa mea în sportul care mi-a marcat viaţa. Este o lecţie de viaţă, în care se regăseşte şi relaţia, atât de importantă pentru a face performanţă, dintre părinte şi copil. Este o carte care are şi momente se-rioase, şi momente amuzante, dar şi momente triste. Este o carte pe care o dedic tatălui meu, care m-a susţinut tot timpul si care s-a stins în urmă cu câţiva ani.Îi dedic această carte şi mi-aş fi dorit să o poată citi, să vadă că am înţeles mai bine decât şi-a imagi-nat lucrurile pe care mi le-a spus.

Reporter: Ce face acum Andreea Raducan?

Andreea Raducan: Am ramas alaturi de familia mare a gimnasticii romanesti. Activez in cadrul Funda-tiei Olimpice Romane si fac proiecte pentru sport, lucrez cu oameni care fac sport, ma refer la programele spe-ciale, pentru promovarea sportului de performanta,. Sunt lucruri pe care pot sa le fac sI sa straduiesc sa le fac cat mai bine.

Reporter; Ce crezi despre actua-lul nivel al gimnasticii din Romania?

Andreea Raducan :Eu sunt opti-mista in ceea ce priveste gimnastica din Romania.. Nu as vrea sa credeti ca ceilalti antrenori nu au fost potri-viti. Dar, odata cu revenirea cuplului Mariana Bitang-Octavian Bellu, cred ca fetele vor reusi, din nou, sa se mo-bilizeze si, cu siguranta, gimnastica din Romania va ramane pe podiu-

mul competitiilor mondiale.Reporter :Stiu ca voi gimnastele

faceti multe sacrifiici pe parcur-sul activitatii de mare perfirmanta. Regreti ceva din acea perioada ?

Andreea Raducan: Nu stiu daca am renuntat neaparat la ceva! Stiu eu? Poate… poate ca da!. Am petre-cut ani buni in cantonamente. Nu mi-am facut multi prieteni, n-am stat foarte mult cu familia, dar am incercat sa facem o a doua familie la Deva,. Am crescut cu un program destul de strict. Niciodata nu am spus ca a fost usor, nici pentru mine si nici pentru familia mea, insa, eu spun ca a meritat, a meritat cu siguranta! Am trait momente la care poate multi nici nu indraznesc sa viseze.

Reporter: Pot sa dezvalui citi-torilor nostrii faptul ca . esti colega debreasla cu noi , comentatorii (cei din radio si televiziune) de eveni-

mente sportive ?Andreea Raducan: Realizez o

emisiune, normal, cu tematica sportiva, la unul dintre canalele de televiziune nationala, am invitati din lumea sportului, vorbim despre “Fabrica de medalii”, performanta, probleme si ... Olimpiade.

Reporter: Pentru ca langa noi sunt o multime de admiratori care as-teapta autografe de la tine, nu pot sa inchei fara sa te rog sa adresezi un gand si celor care nu reusit sa vina la reintalnirea cu tine, de la Deva.

Andreea Raducan: Ce sa le spun? Sa fie sanatosi, plini de optimism si sa fie increzatori in fetele noastre, cele din lotul national. O sa vedeti ca, asa cum le stiu o sa faca treba buna su la Mondiale si la Olimpiada.

ANDREEA RÃDUCAN SI „REVERSUL MEDALIEI” >> CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA

Iulian Urban are 33 de ani şi este cel mai tânăr senator din România. Din bilanţul activităţii sale reiese că a avut 90 de iniţiative legislative, 61 de declaraţii politice, 7 întrebări, 43 de interpelări, 327 luări de cuvânt în plen. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, iar ulte-rior specializările International As-sociation of Commercial Collectors (IACC) şi Asset Buyers Division (ABD). Este membru în mai multe asociaţii profesionale din America de Nord şi Preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori.

Senatorul Iulian Urban deţine un blog personal, foarte bogat în informaţii, accesat zilnic de mii de cetăţeni. Cu ajutorul blogului, sena-torul de Ilfov ţine legătura cu româ-nii; informează publicul despre acti-vitatea şi preocuparile sale politice; îşi exprimă opiniile şi poziţia faţă de problemele care preocupă naţiunea sau un număr limitat de cetăţeni.

În loc de felicitări pentru iniţiative şi activitate, senatorul Iulian Urban este ironizat de “Revista 22” din România, care-i acordă nota zero la purtare?!? Autoarea articolului “Sen-atorul Urban: un tânăr surmenat”, afirmă ca blogul senatorului “dă pe afară” şi este de părere că într-o ţară civilizată, Iulian Urban ar fi fost ex-clus din partid pentru intervenţiile sale excentrice şi nerespectarea liniei partidului. Gurile rele spun că Rod-ica Palade de la Revista 22 este pri-etena europarlamentarului Cristian Preda. La comanda lui Cristian pre da aţi scris mizeria aceea de articol, doamnă? V-a deranjat personalitatea

puternică a senatorului de Ilfov sau faptul că nu ţine cont de interesele de partid când pune degetul pe rană?

Stimată doamnă, în opinia dumneavoastră, care dintre fos-ilele politice de la Bucureşti şi somnoroşii din parlament este demn de nota zece la purtare? De unde ştiţi dumneavoastră ce preocupări, intervenţii şi comportament au senatorii din alte ţări? Ce aţi face dumneavoastră dacă aţi fi aleasă senator?

Din moment ce comportamen-tul senatorului Urban este demn de nota zero la purtare, rezultă că dumneavoastră, în calitate de sena-tor, aţi dormi liniştită în papucii statului şi

v-aţi preocupa exclusiv de afacerile personale, aşa cum fac majoritatea covârşitoare a aleşilor poporului. Cum aţi vota dacă opiniile dvs. per-sonale ar fi diferite faţă de ale cole-gilor de partid, dar ar coincide cu opţiunile alegătorilor care v-au trimis în “Casa Ţării”? Cu certitudine, aţi pune interesele partidului înaintea opţiunii alegătorilor, din teama de a nu fi exclusă din partid!

Jurnalista sus numită ne oferă mai multe argumente, potrivit cărora senatorul Iulian Urban merită nota zero la purtare şi excluderea din PDL. Doamna ne informează că senatorul de Ilfov: “găseşte util să preia vocea acelor bucureşteni care cer închiderea cluburilor şi a local-urilor din Floreasca”. Stimata colegă, nicăieri în ţările civilizate oamenii nu umblă în stare de ebrietate prin oraş (ca în Romania!) şi nu există baruri, cluburi şi localuri la toate colţurilede stradă. Probabil domnul senator a

observat excesul de baruri şi cluburi din Floreasca. Ce e rău în asta? Sun-teti proprietara unui bar/club din zonă şi initiaţivele domnului Urban vă strică afacerile?

În parcul Herăstrău, de pildă, existau mai multe biblioteci frumoa-se. Au fost evacuate şi în locul lor sunt astăzi baruri! La fel, multe bib-lioteci de cartier au fost închise, iar în locul lor sunt cârciumi. În Bucureşti bibliotecile sunt astăzi o raritate. E păcat că biblioteci bune au avut această soartă. Din fericire, încă mai există Biblioteca Metropolitană, dar mă mir că nu s-a închis şi aceea, pen-tru că nu mai are cititori. Oamenii stau la bar sau în club. Deci dacă vrei să iei o carte împrumut, nu prea mai ai de unde, poate doar să o cumperi de la anticariat ori librărie.

Un alt argument pueril folosit de jurnalista în cauză, prin care încearcă să ne convingă că senatorul Urban este inamicul public numărul unu, este că Iulian Urban condamnă adul-terul. Revolta cucoanei cu condeiul este paradoxală şi curioasă pentru un formator de opinie! Cam asa era şi-n Sodoma şi Gomora. Vă recomand să mai puneţi mâna pe câte o carte, de exemplu Biblia.

Asistăm de ani de zile la degradar-ea morală şi umană a românilor. În ţara noastră familia nu mai reprezintă de multă vreme “celula de bază a societăţii” aşa cum este în toate statele occidentale civilizate. A fura şi a minţi reprezintă trambuline către succes, iar celelalte porunci biblice sunt luate în râs. Probabil că este şi acesta un motiv pentru care lucrurile merg din rău în şi mai rău în România.

Ştim că în România legea este numai pentru proşti. Asistam neputincioşi la degradarea continuă a societăţii româneşti, iar formatorii de opinie şi liderii nu mai fac nici ei excepţie. Ştim ca mass media din România promovează până la in-toxicare modele umane deformate, pseudo-cultură, manelişti, femei fa-tale şi şmecheri care s-au îmbogăţit prin diferite furturi legale şi inginerii financiare.

În lipsa unei educaţii solide (a se vedea rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat, de pildă), în lipsa unor valori sănătoase şi a eticii profesionale - integritatea, cinstea şi onoarea sunt demodate, iar valorile tradiţionale au fost înlocuite cu modele noi: lichele, Don Juani, mitocani şi parveniţi; mincinoşi, profitori, târfe de lux care se dezbracă pe posturile TV la ore de maximă audienţă ş.a.m.d. Obscenităţile, vulgarul, violenţele fizice şi verbale, pornografia şi toate comportamentele suburbane ţin prima pagină a tabloidelor româneşti şi sunt subiectul buletinelor de ştiri zi de zi. Într-un asemenea mediu, nu mai este de mirare că adulterul a de-venit un trend. Argumentul forte al ziaristei damboviţene este că senatorul de Ilfov “se declară a fi de dreapta, dar, din hărnicie(?), ajunge la extremă.” Exemplul pe care ni-l oferă dumne-aei este de-a dreptul hilar: ”Urban însă merge cu surmenajul mai depar-te şi înfruntă Constituţia: propune introducerea pedepsei cu moartea & castrarea în unele cazuri speciale (pedofilie, viol).” Iar în susţinerea propriilor idei, jurnalista foloseşte declaraţia PDL-istului Sever Voines-cu: „Declaraţiile lui Urban sunt pe-riculoase şi excentrice, fără legătură cu PDL“.

Din câte îmi amintesc eu din cartea de istorie (dacă o mai fi valabilă, pent-ru că acum se predă istoria alternativă a României), Vlad Ţepeş a reuşit să facă ordine în ţară prin legi extreme, aspre şi crude. Cu românii se pare că doar acestea funcţionează!

Jurnalista Revistei 22 are o curioasă pierdere de memorie vis a vis de dl. Sever Voinescu, implicat alături de Roberta Anastase în falsificarea votu-

lui din Camera Deputaţilor. Proba-bil că neînceperea urmăririi penale asupra celor doi falsificatori este suficientă pentru ziarista 22 ca să-i transforme în “îngeraşi” PDL-işti, în timp ce “criminalul” Iulian Urban lucrează până se surmenează la Senat! Câţi bani a încasat Rodica Palade ca să-l denigreze pe Iulian Urban, unul dintre puţinii reprezentanţi ai noii generaţii de politicieni care are vizi-une, iniţiativă şi luptă cu adevarat pentru schimbare?

La data de 28 mai 2009 sena-torul Iulian Urban ne informa pe blogul său personal că a renunţat la drepturile salariale şi suma forfetară de la Senatul României: “Da, nu mai sunt o povară financiară pentru români şi România. Este decizia mea individuală. Voi susţine cele patru birouri parlamentare din banii mei proprii, având avantajul faptului că, provin din mediul de afaceri.Vedeţi voi, mi-am croit drumul singur în viaţă. Părinţii m-au învăţat să fiu un luptător, astfel încât am început să lucrez de la 14 ani. Am creat de la zero, cel mai puternic grup spe-cializat în colectarea debitelor din România, grupul Urban şi Asociaţii, care acum are peste 1400 de colabo-ratori şi angajaţi în toată ţara. Am învăţat ce înseamnă valoarea banului muncit, însă am avut ocazia să cu-nosc greutăţile cu care se confruntă naţiunea. De aceea am înfiinţat Asociaţia www.AsistentaPentruCon-sumatori.ro Aşadar, am resurse finan-ciare, sunt om de afaceri, şi măcar atât pot să fac şi eu pentru România : să nu cer nimic de la Senat, adică im-plicit de la români. Îmi permit acest lucru, vreau să dau un exemplu altor colegi, nu vreau să le impun să faca acest lucru, eu considerând că este un privilegiu să pot schimba în bine legile din această ţară. Este un avan-taj care trebuie să ne demonstreze că în Parlament ar trebui să ajungă mai mulţi oameni de afaceri.”

Ce notă merită Iulian Urban pent-ru această iniţiativă? Câţi bani publici s-ar economisi dacă parlamentarii ar renunţa la salariile şi beneficiile lor? Câţi dintre actualii parlamentari ar mai candida la funcţii elective dacă n-ar mai avea aceleaşi privilegii?

SENATORUL IULIAN URBAN ŞI NOTA LUI LA PURTARE

SIMONA BOTEZAN

ZIG - ZAG SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 6

FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELORMARA CIRCIU

Trebuie sa recunosc ca moda este un capitol care ma preocupa poate mai mult decat ar trebui, dar daca e sa am o slabiciune, prefer sa fie cel putin artistica! Fara a folosi un cliseu lingvistic destul de des intalnit in lumea modei, as vrea sa va redau to-tusi in acest articol cate ceva din fasci-nanta istorie a accesoriilor de par des intalnite pe marile scene ale modei, pe buna dreptate numite ”fascina-tors”, traducere libera ”fascinatoare”.

Spre deosebire de palarii, care acopera sau protejeaza intr-o anumi-ta masura capul, fascinatoarele sunt pur decorative si au tendinta de a folosi penele drept material principal. Penele au fost intalnite inca din an-tichitate, grecii si romanii obisnuiau sa isi impodobeasca coifuri ceremo-niale cu pene de diferite culori sau marimi, chiar si in ziua de astazi, in timpurile moderne intalnim penele la palariile celor cu functii inalte din parada militara.

Incepand cu domnia regelui Hen-ry VIII si a reginei Elisabeta I (sec. XVI-XVII) penele au devenit mai modeste, si erau purtate in combi-natii cu bijuterii si pietre pretioase pe palarii sau bonete, fiind purtate cu predilectie de reprezentatii sexu-lui masculin, si le asociem si in ziua de azi cu muschetarii sau cavalerii englezi. Moda masculina la sfarsitul sec. XVI-lea a suferit o tranzitie spre moda feminina, doamnele mondene din acea perioada incepand sa-si or-namenteze palariile cu pene, penele de strut ocupand un adevarat loc de onoare.

Secolul al XVII-lea a adus in aten-tia iubitorilor modei de ambele sex perucile. Maria Antoaneta si curte-nii ei se intreceau in a purta peruci dintre cele mai extravagante, unele dintre ele atingand ametitoarea di-mensiune de un metru! Perucile din acea perioada erau decorate intr-un mod extrem de elaborat, cu nave in miniatura, animale impaiate, fluturi, steaguri sau pene. In timpul domniei regelui George al III-a, Ducesa Geor-giana Spencer de Devonshire era re-numita pentru tendintele si pozitia sa

avangardista in moda, cand Ducesa Georgiana a aparut in public purtand in par pene de strut enorme, toate doamnele din inalta societate i-au ur-mat exemplu.

Doua mari evenimente istorice au influentat radical moda feminina a accesoriilor de par: Razboiul Colo-niilor engleze din America (1775 - 1782) si Revolutia Franceza (1789 - 1799). Pana in acel moment parul si podoabele purtate pe cap, palarii, accesorii, etc. afisau statutul social al persoanei, recesiunea ce a urmat aces-tor evenimente a influentat moda si accesoriile. Locul coafurilor si palariilor extravagantea a fost luat de bonete si palarii mai modeste, penele devenind mai mici si chiar inlocuite cateodata de scoici gravate, camee sau bijuterii incrustate. Inceputul anilor 1800 introduc in moda stilul Empire, parul fiind purtat in acea perioada simplu, aproape de cap, adesea strans in bucle modeste, fara prea multe podoabe. Eticheta curtii in acea perioada era foarte austera, doamnelor si domnisoarelor nefindu-le permis sa vorbeasca cu celibatari fara a fi insotite de o doamna de companie. Arta de a face conversa-tie in spatele evantaielor, manusilor si decoratiunilor de par a devenit un adevarat talent exersat cu success de doamnele si domnisoarele din acea perioada.

In timp ce bonetele si voalurile reflecta trasaturile austere ale epocii victoriene (1837 - 1901), reprezen-tatele sexului frumos si-au rezervat totusi dreptul de a folosi palariile cu pene si fascinatoarele pentru ocazii speciale, cum ar fi participarea la un spectacol de teatru, opera sau cele-brele “Garden parties”. Si cum fiec-are epoca este urmata de o alta a carei reguli contravin in buna parte celei precedente, epoca victoriana a fost inlocuita de Bel Epoque sau perioada Edwardiana (inceputul anilor 1900). Insusi numele acestei perioade invoca nevoia de frumos, palariile si ac-cesoriile de par din acea perioada de-venind adevarate opere de arta. Daca in trecut doamnele si domnisoarele se multumeau cu pene, in perioada edwardiana, pasari, si chiar colivii isi croiau cu aplomb un drum indraznet

in moda feminina! Primul razboi mondial (1914

–1918) a insemnat declinul modei ostentative, cu toate acestea penele si eleganta lor delicata a continuat sa reprezinte o prezenta puternica la evenimentele regale din Europa, celebrele curse de cai de la Ascot si in lumea faimoaselor vedete de cinema din Hollywood. Anii ’70 si tendinta tinutelor boeme, ne-au lasat fireste cu “parul descoperit”

si la propriu si la figurat, in acea perioada un simplu batic fiind con-siderat un accesoriu mult mai mod-ern decat o toca cu voaleta.

Popularitatea fascinatoarelor a fost readusa in lumina reflectoare-lor in 2005 cand Camila, Ducesa de Cornwall a ales un fascinator pentru casatoria ei cu printul Charles, dease menea regina Elisabeta II a pur-tat un fascinator la nunta nepotu-lui ei Peter Phillips. Nunta Printu

lui William cu frumoasa ducesa de Cambridge, Kate Middleton a im-pus statul facsinatorului in atentia tuturor iubitoarelor de moda. Cel mai mediatizat eveniment al anului 2011, nunta celor doi a fost o ad-evarata parada a celor mai frumoase si extravagante fascinatoare. Nou sau vechi, modern sau clasic, simplu sau extravagant, fascinatorul continua sa…fascineze!

MARA CIRCIU

CASA POPORULUI ŞI

PROF. DR. VIOREL ROMAN

La Bucureşti se construieşte, într-un timp record de trei ani, Catedrala Mântuirii Neamului în grădina Casei Poporului, fostă a Despotu-lui Ceauşescu. Impresionantul an-samblul arhitectural vrea să fie un model în piatră a pretenţiei orto-doxiei moldo-valahe de a fi model de urmat de toţi. Asta presupune că între creştinismul greco-slav şi cel occidental, între Moscova/Athos şi Roma, românii vor opta şi în viitor pentru orient şi nu pentru Roma?

Romanii sunt în UE/ NATO şi câteva milioane de romani şi moldo-veni şi-au găsit un rost chiar în occi-dent. Numărul celor care se îndreaptă spre lumea greco-pravoslavnică este neglijabil. În mod paradoxal, moldo-

valahii vor din punct de vedere mate rial în lumea occidentală şi din punct de vedere spiritual în cea orientală.

Oferta Papei Ioan Paul II făcută la Bucureşti în 1999, de a se reuni Biserica românilor cu Roma pe principiul unităţii în diversitate (creştinismul raspira cu doi plămâni), a fost folosit numai pentru aderarea la UE/NATO, după care s-a revenit la aversiunea mai mult sau mai puţin făţişă faţă de occident, cunoscută din încă din perioada regilor germani şi din vremea Lagărului moscovit.

Dacă dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen şi ruşii nu aveau le-gitimitatea şi nici interesul în eman-ciparea romanilor prin depăşirea izolării în care sunt ţinuţi de o mie

de ani, preşedinţii moldo-valahi Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu au avut şi au toate şansele de a rupe lanţurile grele ale duhovniciei şi soborniciei moscovite şi constan-tinopolitane, după cum se exprimau înaintaşii din perioada interbelică, când România Mare avea o mult mai mare deschidere spre vest. Până la invazia sovietică, Biserica Unită cu Roma avea două milioane de fi-deli şi 2000 de biserici mai ales în Transilvania. La Colegiul Pio Ro-meno de la Roma erau pregătiţi mii de preoţi romanii occidentali. Apoi sub regii germanii s-a creat o elită românească pro-occidentala, asta fără a aminti de milioanele de maghiari, evreii, germani a căror

orietare este pro-occidentală prin definiţie. În perioada interbelică, o pătrime din populaţia României Mari era orientă spre vest.

Astăzi Biserica Unită cu Roma, după ce a fost interzisă patru decenii, este periferizata, iat evreii şi nemţii au emigrat. Singură punte de lagatura cu vestul au rămas maghiarii. UDMR-ul urmăreşte însă interesul lor şi este folosit de elită moldo-valaha post-ortodoxo-comunista, că punte de legătura cu vestul. Mimarea culturii din vest, masoneria sunt alibi, care nu pot masca lipsa de comuniune.

Casa Poporului şi Mântuirii Neamului însufleţite de un preşedinte autohton credibil şi un patriarh pe măsură au acum posibilitatea reală de a depăşi blocajul istoric din cele mai sărace ţări din UE, România şi Mol-dova. Vizita Papei Benedict XVII şi unirea cu Roma a tuturor romanilor e singura cale, care îi va de scoate din groapa greco-pravoslavnică şi emancipa, material şi spiritual.

MÂNTUIRII NEAMULUI

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.

Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)

Preluăm şi anumite cazuri grave de

“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de

“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

RECLAME SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 8

Mara Circiu Realtor, HUD/REO Specialist, Notary Public Virtual Properties Realty 6650 Sugarloaf Pkwy, Ste. 700 Duluth, GA 30097 P: 404-966-6377 F: 770-622-5055 Email: mcirciu@gmail.com www.mcirciu.virtualpropertiesrealty.com www.ziarulmiorita.com www.romaniingeorgia.com

Servicii de notariat in lb. romana/engleza; legalizari, autentificari, traduceri in/din ENG/RO, inclusiv apostilari cu Apostila de la Haga pentru urmatoarele tipuri de acte: • Certificate de nastere/casatorie/deces; • Acte de studii; diplome de bacalaureat/facultate; • Sentinte de divort; succesiuni; imputerniciri vanzare/cumparare/pensii; • Asistenta completari formulare INS; servicii de interpretare ENG/RO

"Sa comunici este important. Sa comunici bine este fundamental!"

Sugarloaf Country Club Landmark! Spectacular palatial estate with salt water pool on golf course features two master suites, two kitchens, two laundry rooms, six fireplaces, elegant dual staircases & wide hallways. Spacious secondary bedrooms all have private baths & walk-in closets. Fabulous home for entertaining with large theater that seats 12, custom bar, enormous wine cellar & gaming area plus upper & lower patios & screened all season room with fireplace. 3010 Cypress Pond Pass

Duluth, GA 30097 Listing price: $6,750,000

6349 J F Jay Road Gainesville, GA 30506 Listing price: $1,995,000

Perfect Ranch home overlooking large, wooded lot. This home was built for entertaining: maple, off-white, glazed kitchen cabinets, white oak 3.5 inches hardwood floor through the entire house, granite countertops, European tiles, new appliances, large deck and granite fire place. New interior and exterior paint, new garage door. New kitchen & bathrooms! Available for rent or sell, rent: $1,100/month. Free kitchen island with full price offer!!

194 Newport Road NW Lilburn, GA 30047 Listing price: $255,900

4614 Creek Forest Court Duluth, GA 30097 Listing price: $249,000

Perfectly sited executive home overlooking resort style pool and private, wooded lot. This home was built for entertaining: Australian Cypress hardwood floors, granite countertops, European tiles, hard stucco, custom trim, extensive landscaping, stainless steel appliances, covered patio. New septic tank, new water pipes, new paint, new roof & gutters, new garage door!

Exquisite listing in Parkview school district, 2-story foyer w/ hardwood flooring, gourmet kitchen w/ center island-great for entertaining, full, finished basement, in-law suite on main, huge master bedroom w/ sitting area, teenage suite on 2-nd floor, tiles in the bathrooms, designer colors, gym room, formal LR, office, great room w/ fireplace and high ceiling. Nestled on private cul-de-sac w/ scenic creek and park-like setting. Original owners took pride in ownership and it shows!!

3010 Cypress Pond Pass Duluth, GA 30097 Listing price: $119,900

Ultimate privacy on this gated Lake Lanier Estate of 6.5 acres plus dock in exclusive deep water bay. Builder's exquisite custom home of the highest quality is akin to an Italian villa that is perfect for entertaining. Bordered on the Lake Lanier side by 50 acres of Corps land and a 40 acre multi-million dollar estate, this pastoral setting, offering peace and quiet, is like no other on Lake Sidney Lanier. Must see and walk property to appreciate.

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 EVENIMENT SPECIAL 9

CALEIDOSCOP SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 10

MIRCEA CĂRTĂRESCU

-s-a născut la 01 iunie 1956 în Bucureşti

-poet, prozator şi publicist român. -este căsătorit cu poeta Ioana

Nicolaie. -considerat de critica literară

drept cel mai important dintre poeţii generaţiei optzeciste.

-este conferenţiar universitar doc-tor la Catedra de literatură română a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.

-,,Levantul” este un proiect unic în felul său, o epopee eroicomică dar şi un periplu prin istoria liter-aturii române. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stanescu, performanţă unică, de nimeni atinsă şi apoi de ni-meni repetată.

-este scriitorul român cu cota externă cea mai ridicată în acest mo-ment, mulţi critici literari cred că ar putea fi primul laureat român al pre-miului Nobel pentru literatură.

Simt că îl cunosct pe Mircea Cărtărescu dintotdeauna,emană în jurul său o mare energie şi bunătate.Este fără îndoială o personalitate marcantă din cultura românească, de aceea mulţumesc Lui Dumnezeu că am putut realiza interviul care urmează.

,,Dacă este ceva de spus vine sin-gur şi cu mare uşurinţă"

Adalbert GYURIS:-Nu pot să nu vă întreb pentru început:când şi cum aţi început să scrieţi ?

Mircea CĂRTĂRESCU:-Cred că scriu de când mă ştiu, nu-mi amin-tesc o dată precisă, pe la 8-9 ani scriam romane de aventuri, romane foarte bizare pentru mine acum şi apoi în liceu am început să scriu mai serios,am început să scriu poezii din clasa a zecea şi în sfârşit profesional ca să spun aşa am început la 20 de ani .Cred că primul meu poem pro-fesional pe care l-am publicat ulterior a fost un poem lung care se numea ,,Căderea” şi l-am scris chiar după ce am terminat armata,chiar după ce

am împlinit 20 de ani.-Cântăriţi mult înainte de a

aşterne pe hârtie gândurile dumneavoastră sau ele vin pur şi simplu ?

-Eu am foarte multă încredere în mintea mea şi în puterea mea de a scrie literatură.E o chestiune de credinţă,literatura a fost întotdeauna o chestiune de credinţă.Şi sunt de principiu că dacă este ceva de spus vine singur şi cu mare uşurinţă iar dacă nu este ceva de spus trebuie să tac. Sunt ca un cântăreţ care nu cântă când e răguşit,cântă doar când vocea e limpede.

-Credeţi că poezia ţine de senti-mente sau mai degrabă de construcţie ?

-Poezia profesională ţine seama de sentimente.Sentimentele sunt motorul,e cel mai ascuns,el nu este la vedere dar deasupra acestui me-canism se ridică un edificiu care es-teconstruit.Deci eu cred pentru ca acest edificiul sa fie cald ,uman şi adevărat are nevoie de motorul senti-mentelor în interior,dar un poet pro-fesionist este şi un constructor.

-Cu ce se deosebesc sau aseamănă poeţii de scriitori ?

-Eu cred că şi un prozator trebuie să fie în primul rând poet,eu nu caut personaje sau fapte, sau ştiu eu scene în romane ci caut tot poezie.Din cauza aceasta îmi plac roman-cierii care sunt poeţi, Dostoevski de pildă,sau Joyce,sau Proust sunt mari poeţi în primul rând.Şi eu încerc să scriu încontinuare poezie chiar dacă am renunţat la scrisul versurilor,însă scriu poezie în proză,în cărţile de proză pe care le scriu:în romane,în povestiri.Toate au în spate câte un poem de fapt,dar altfel proza este mai apropiata de o meserie decât de o artă,presupune ore întregi de

rezistat la masa de scris,de truda literară,de consecvenţă,puterea de a rezista şi aşa mai departe.Este o me-serie mai onorabilă într-un fel decât poezia ca meserie.

-Mie personal îmi place Mir-cea Cărtărescu care pare un noncomformist,de aceea va întreb cum e să trăieşti în afara unor ti-pare ?

-Eu nu sunt un nonconformist,nici un conformist,eu sunt eu însumi,

nu mă interesează dacă acţionezi conform cu dogma sau cu re-alitate prestabilită,încerc să fiu eu însumi,un om normal,un om care nu-i striveşte pe ceilalţi cu person-alitatea lui,care ştie şi să asculte,nu doar să vorbească ,un om care respiră acelaşi aer ca toţi oamenii .Nu port niciodată cravată,de asta nu m-am dus cu cravata la decorarea de la Co-troceni.Port haine de stradă cu mare plăcere şi oriunde.Nu cred că e cazul să mă pun la smoching chiar dacă iau un premiu internaţional.Mi se pare normal să fiu conform cu imaginea pe care o am eu despre mine,nu cea pe care şi-o fac alţii.

-Ce are în plus Mircea Cărtărescu faţă de un ...muritor ?

-Absolut nimic şi eu sunt un muritor fireşte ca toată lumea care poate are în plus o pasiune exagerată pentru lucrul pe care îl face, pentru literatură.Pasiunea asta nu este fireşte în primul rând pentru literatura pe care eu o fac ci pentru literatura în general,sunt în primul rând un mare cititor de literatură înainte de a fi un scriitor.De când mă ştiu singura mea adevărată bucurie este lectura,este cititul cărţilor mari şi extraordin-are care slavă domnului există din abundenţă în jurul nostru.

-La vârsta pe care o aveţi vă permiteţi să priviţi în urmă,peste umăr,ce aţi schimba din trecutul dumneavoastră ? Ce a fost frumos şi aţi pierdut sau ce n-aţi dori să se repete?

-Aş schimba multe lucruri dar mă tem că atunci toată construcţia s-ar nărui,aş schimba momentele în care am fost fără nici un motiv rău cu alţii,în care m-am purtat într-un mod care acum mi se pare meschin sau egoist şi aşa mai departe .Toţi oamenii au în trecutul lor lucruri pe care l-ar schimba cu mare plăcere dacă s-ar putea .Dar în linii mari în privinţa pasiunii mele pentru scris şi pentru citit ,în privinţa sincerităţii lucrurilor şi oamenilor pe care i-am iubit n-aş schimba nimic.Dacă aş mai trăi odată m-ar place să fiu acelaşi,să fiu tot scriitor,să scriu poate alte cărţi,dar în orice caz să scriu mai departe.

-Soţia dumneavoastră Ioana Nicu-laie este poetă,acest lucru vă ajută sau o avantajează pe domnia sa ?

-Cu Ioana sunt împreună de aproape zece ani,avem împreuna un

copil,un băiat minunat.Ne uneşte aceaşi pasiune pentru literatură dar mult mai mult în orice caz,dincolo de asta ne uneşte o prietenie foarte adâncă şi foarte sinceră.Eu cred că în privinţa Ioanei,eu personal mi-am găsit partenerul ideal şi altul nu-mi trebuie.

-Maestre parcă aveţi scris răspunsurile.Mi le spuneţi repede, bine şi inteligent.

-Pentru că îmi sunt clare în minte şi pentru că mă întrebaţi lucruri atât de frumoase,la care se poate răspunde .

-Ce pasiuni aveţi în puţinul timp liber care vă rămâne ?

-Într-adevăr am foarte puţin timp liber ,extraordinar de puţin,abia mai pot să citesc câteva zeci de pagini în fiecare zi,în fiecare seară.Abia am timp să-mi rezolv toate obligaţiile de serviciu,din toate părţile pentru că şi predau la facultate,la litere,scriu şi articole în presă,fac şi alte lucruri ca să pot trăi,pentru că din literatură e mai greu.Apoi în foarte puţinul timp care îmi rămâne mai ascult din când în când puţină muzică,marea muzică rock a anilor 60 si 70 care pentru mine a rămas vârful muzicii rock Pink Floyd,Beatles,toate marile formaţii de atunci ca Led Zepelin şi mai fac o mulţime de alte lucruri mai navighez pe internet,ce ţine de realitatea virtuală,uneori chiar când mă răsfăţ mă mai şi joc pe computer sigur pentru destindere.

-Ce transmiteţi românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării noas-tre ?

-Bineînţeles numai lucruri bune,numai gânduri bune.Mă simt solidar cu ei,cred că ei sunt o parte bună,foarte bună a poporului român.Cred că ei n-au plecat de plăcere acolo unde au plecat şi trimis prin împrejurări,economice sau politice sau de altă natură şi cred că marea lor majoritate au rămas parte întreagă din poporul român şi una dintre cele mai bune.Le transmit numai bine.

-Eu vă mulţumesc în numele tu-turor pentru că şi eu fac parte dintre ei,dintre cei care sunt departe de ţară.

Maestre Cărtărescu sunt buc-uros că am avut fericita ocazie să stau de vorbă cu domnia voastră,sunteţi extraordinar şi vă doresc,eu ca bănăţean, să rămâneţi mereu fruncea

Cu mare respect şi mulţumire,

ADALBERT GYURIS

Bd-ul. Primăverii Nr. 22, Sector 1, Bucureşti, România Tel.: 0374.203.794, Fax. 0374.203.795, e-mail: drp@dprp.gov.ro Guvernul României a suplimentat numărul de burse pentru tinerii din Republica Moldova

  GUVERNUL ROMÂNIEIDEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Guvernul României a suplimentat numărul de burse pentru tinerii din Republica MoldovaProgramul de burse de studii pentru tinerii de origine română cu domiciliul stabil în străinătate a fost suplimentat cu 2.850 de locuri pentru învăţământul universitar (fără bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare).În cadrul şedinţei de Guvern din data de 24.08.2011 a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 414 privind aprobarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/ universitar 2011-2012.Prin acest act normativ, statul român a crescut oferta de burse alocate elevilor şi studenţilor din Republica Moldova, de la 2150, la 5000 de locuri.Cele 2850 de locuri alocate suplimentar pentru tinerii români din Republica Moldova în învăţământul preuniversitar şi superior de stat, vor fi repartizate după cum urmează:1) Învăţământ preuniversitar - 550 de locuria) fără plata taxelor de şcolarizare, cu bursă – 250 de locuri;b) fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 300 de locuri.2) Studii universitare de licenţă (anul I) – 1.920 de locuria) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă - 390 de locuri în cadrul extensiunilor universitare ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de „B.P. Haşdeu” din Cahul şi ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi la Universitatea „A. Russo” din Bălţi;b) fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 1.530 de locuri, din care 200 de locuri pentru absolvenţi de liceu din România.3)Studii universitare de masterat - 330 de locuria) fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 150 de locuri;b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă – 180 de locuri în cadrul extensiunii universitare ale Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de „B.P. Haşdeu” din Cahul.4) Studii universitare de doctorat – fără plata taxelor de şcolarizare, fără bursă – 50 locuri.În perioada 31 august – 10 septembrie a.c., Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va organiza o nouă sesiune de admitere pentru tinerii de origine română din Republica Mol-dova în anul de învăţământ 2011- 2012, conform metodologiei de admitere ce urmează a fi publicată pe site-ul http://www.edu.ro/ în cel mai scurt timp posibil.

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 OPINII11

DOSARUL FLOTA - Document oficial

10 11

12 13

GUVERNUL ROMÂNIEIDEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

www.ziarulmiorita.com

CALEIDOSCOP SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 12

OAMENII DE LANGA NOI…INTERVIU CU ANA MORARIU, PROPRIETARA SALONULUI DE INFRUMUSETARE“ANA’S BEAUTY SHOP” DIN LAWRENCEVILLE, GEORGIA

Prima impresie conteaza! Fie ca vrem sa admitem, sau nu aceste cuvinte sunt foarte adevarate. Sun-tem “judecati” in primul rand dupa felul in care ne prezentam, desi in unele cazuri aparentele sunt inse-latoare si “ambalajul” este mai in-teresant decat “continutul”. Ana Morariu, invitata mea de astazi, in calitate de stilista si totodata pro-prietara Salonului de Infrumusetare “Ana’s Beauty Shop” din Lawrencev-ille, Georgia, stie foarte bine cat de important este felul in care ne prezentam in fata lumii, si modul in care aceasta ne percepe de la prima aparenta.

Mara Circiu: Draga mea Ani, as dori sa ne spui cateva cuvinte despre tine…

Ana Morariu: Sunt nascuta in Arad, tot acolo am terminat liceul in anul 1988; si din anul 2000 locuiesc in zona Metro-Atlanta. Am absolvit Garmon Beauty School din Atlanta in anul 2002. Sunt casatorita, am un baiat, Anthony care este licean si ma numar printer cei fericiti care si-au gasit o pasiune si reusesc sa o profe-seze in fiecare zi…pot spune ca imi castig existenta intr-un domeniu care imi place si imi ofera foarte multe satisfactii profesionale.

Mara Circiu: De ce ai ales sa lu-crezi in acest domeniu? Ce iti place cel mai mult in profesia ta?

Ana Morariu: Imi place frumosul, imi place modernul, imi place moda, imi place sa fiu imprejurul oameni-lor, sa vorbesc cu ei si sa vad ca dupa o programare la salonul meu pleaca mai increzatori in ei si mai fericiti, atunci sunt si eu fericita.

Mara Circiu: Stiu ca ai deschis propriul tau salon, am avut bucuria de a fi alaturi de tine de cand ai luat aceasta decizie, cum e sa fii propriul

tau boss? Cum te impaci cu tot ce implica probleme administrative in conducerea propriului business?

Ana Morariu: Sincer, deschiderea salonului de Infrumusetare “Ana’s Beauty Shop” a insemnat pentru mine implinirea unui vis, cand am pasit pentru prima data pe pamantul american, am simtit ca totul e posibil! Acum dupa foarte multi ani, imi dau seama ca toate visele pot deveni reali-tate daca esti dispus sa investesti timp si energie si mai ales daca iti doresti ceva cu adevarat!

Mara Circiu: Care este stilul cel mai in voga acum?

Ana Morariu: Stilul cel mai in voga este, dupa parerea mea, cel care iti sta cel mai bine! Nu cred ca ar trebui urmata orbeste ultima noutate in materie de moda, trebuie sa tii cont de fizionomie, gust, practicali-tate, stilul de viata, ce este la moda in Hollywood, imi mod sigur isi gaseste echivalentul mai greu in suburbiile Americii.

Mara Circiu: Ce fel de produse profesionale folosesti?Ana Morariu: Produsele mele favorite sunt Redken, Paul Mitchell si Matrix, atat eu cat si clientii mei am testat mai multe feluri de produse pana am ajuns la aceasta concluzie.Mara Circiu: Care este stilul si cu-loarea pentru sezonul estival 2011?

Ana Morariu: Optez pentru parul de lungime medie, in suvite deschise si inchise-“highlights and lowlights” – fara prea multa rigiditate sau exces de produse chimicale cum ar fi fixa-tiv, moose sau gel, in bucle naturale sau foarte drept.Mara Circiu: Cine sunt clientii tai? Este greu sa le satisfaci cerintele? Cum ar trebui sa fie "clientul ideal" sau "clienta ideala"? Ana Morariu: Clientii mei apartin tuturor natiilor: romani, bosnieci, americani, moldoveni de peste Prut,

in timp am invatat sa le cunosc preferintele; daca-i asculti cu ad-evarat este foarte usor sa intelegi ce vreau si poti sa le oferi stilul sau coa-fura ce si-o doresc. “Clientii ideali” sunt cei ce sunt dispusi comunicarii si dialogului.

Mara Circiu: Cand cineva alege un stilist care ar trebui sa fie conditiile de selectie?

Ana Morariu: In primul rand tre-buie sa existe comunicare intre stilist si client, trebuie sa te faci inteles si totodata sa fi capabil, ca stilist sa dai un sfat avizat, sa educi clientul; sa-l indrepti spre coafura ideala cu mult tact si cateodata sa eviti un dezastru!Mara Circiu: Desi e greu, si raspun-sul este in marea masura influentat de DNA-ul fiecaruia dintre noi, as

dori sa ne dai cateva sfaturi universale pentru a avea un par frumos.

Ana Morariu: Un par frumos in-cepe cu un par sanatos, evitati excesul de chimicale, nu folositi sampoanele sau produsele ce contin alcool, acesta tinde sa faca parul uscat si sa ii rapeas-ca din stralucire, consultati-va cu un profesionist inainte de a experimenta acasa cu o cutie de vopsit parul, este mult mai usor sa eviti decat sa repari genul acesta de experimente.

Mara Circiu: Iti multumesc pen-tru entuziasmul oferit invitatiei mele, si as dori sa le adresezi cititorilor nos-tri cateva cuvinte....

Ana Morariu: Multumesc tuturor clientilor care m-au ales pe mine drept coafeza lor si mi-au dat oportunitatea sa-i cunosc, au devenit pentru mine

o a doua familie! As dori sa extind o invitatie tuturor celor ce doresc sa imi viziteze salonul, pentru toti cei ce doresc sa ma contacteze, va ofer o re-ducere de 10% daca mentionati acest articol. Va stau la dispozitie la tele-fonul: 678.858.7365, sau via email Ana_morariu2002@yahoo.com

Multumesc pentru acest interviu, Mara, si ma bucur ca am avut posi-bilitatea sa va invit la “Ana’s Beauty Shop” din Lawrenceville, Georgia.

Mara Circiu: Draga Ani, iti mul-tumesc si eu si iti urez mult succes si sper ca cei ce citesc aceste randuri si locuiesc in zona Metro-Atlanta sa te viziteze si sa se bucure de serviciile tale extreme de competitive si calita-tive!

MARA CIRCIU

STELLWAGEN BANK NATIONAL MARINE SANCTUARY SE AFLĂ ÎNTRE PRIMELE ZECE ATRACŢII TURISTICE ALE PLANETEI

Balenele ne cunosc şi nu sunt agresive. De asemenea, aţi văzut-o pe Nocturne’ 2007 şi puiul ei, care încă nu are un nume. Celelalte ex-emplare erau Thallasa; Spike; Tec-tonic; Reflection; Isthmus’2009 şi puiul ei încă nebotezat. Faţă de anul 2010, în acest sezon am observat apariţia în sanctuar a un numar de 14 balene necunoscute. Aproape toate speciile de rechini mici din zonă sunt pe cale de dispariţie. Am reuşit să identificăm şi să supraveg-hem douăzecişiunu de exemplare în zonă. Un rechin de talie mică a fost capturat în sanctuar săptămâna trecut, deoarece era bolnav. Acum se află sub tratament la spitalul vet-erinar al acvariului din Boston.”

Sistemul electronic de supra-

veghere a sanctuarului a fost intro-dus de inginerii americani în anul 2008 pentru a detecta prezenţa balenelor de la mare distanţă. Siste-mul funcţionează după acelaşi principiu ca un sonar şi permite comandanţilor de navă să sesizeze prezenţa uriaşelor mamifere marine de la o distanţă de 88 de kilometri. Sistemul a costat peste 45 milioane de dolari. O parte din aceşti bani vor fi recuperaţi de la companiile de transport transoceanice, în decursul următorilor ani. Necesitatea imple-mentarii sistemului a apărut datorită accidentelor frecvente, care ¬se pro-duceau în timp ce navele de mare tonaj traversau sanctuarul pentru a ajunge în portul Boston. Una dintre cauzele acestor accidente era faptul că prezenţa balenelor era semnalată cu o întârziere de 15-20 de minute de către sistemele de balizaj, ceea ce în-semna, de cele mai multe ori, un răgaz prea scurt pentru evitarea coliziunii.

Vapoarele Whale Watcher dispun de sisteme de observatie sofisticate, care colecteaza zilnic informatii pretioase despre vietuitoarele marine din Stell-wagen Bank. La bordul fiecarui vas Whale Watcher se află circa 300 de turişti, iar sumele colectate de fiecare vapor la o ieşire în larg sunt în jur

de 15.000 $. Fiecare vas efectuează 1 sau 2 curse zilnice în sanctuarul Stell-wagen. O parte dintre banii colectaţi sunt folosiţi pentru programul de protecţie al mamiferelor marine al WDCS. La debarcare, turiştii pot-comanda un DVD cu informatii despre sanctuarul marin şi o înregis

trare video profesională a animalelor pe care le-au întâlnit în croazieră. Ba-nii sunt folosiţi, de asemenea, pen-tru programele de protecţie ale ani-malelor care populează sanctuarul.

SIMONA BOTEZAN

>> CONTINUARE DIN NUMARUl TRECUT

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATE13

Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.

Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.

Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com. Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991. SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171. Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.

M I C A P U B L I C I T A T E

RECLAME SEPTEMBER 2011 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011Sacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Romanian Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96) EnglishThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Concord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26 EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area, Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton, Rossmoor area.

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

MIORIŢA USA SEPTEMBER 2011 ULTIMA ORĂ15

Marius Viliam Baciu - I Belong to Another World

(n.15/08/ 1962 – d. 8/8/ 2011)

I belong to another world este titlul pe care Marius l-a ales pentru blogul său personal

http://mymarius.com/ Luni, 15 august 2011, Marius Baciu ar fi îm-plinit 49 de ani. În loc de o petre-cere de aniversare, familia a organizat un serviciu funerar. De-acum doar amintirile noastre şi “Cântecul de lebădă” mai păstrează vocea şi chipul lui Marius. El nu mai este… A plecat într-o lume mai bună şi mai dreaptă.

Cântec de Lebădăde Marius Baciu

Nu am plecat!Sunt împrejur şi alerg desculţ prin

câmpiile înflorite.Vântul gingaş îmi flutură părul,Soarele cald îmi mângâie faţa,Iar eu alerg cu ochii închişi, braţele

deschise şi faţa spre cer.Dacă mă simţi, sunt pretutindeni.Zâmbeşte cu mineFiindcă nu mai sunt singur.Nu am plecat!Sunt liber şi alerg cu vântul…

Trecerea prematură în nefiinţă a distinsului nostru coleg, ing. Marius Viliam Baciu, manager de proiect la compania Health Net din Califor-nia şi administrator al web site-ului Mioriţa USA, a lăsat un gol imens în sufletele noastre. Este o pierdere irecuperabilă pentru familie, prieteni şi cunoscuţi, pentru comunitatea românescă din America şi pentru ziarul Mioriţa USA. Marius a ple-cat prea repede, neaşteptat şi inex-plicabil. Durerea noastră nu poate fi transpusă în cuvinte, ele nu sunt niciodata de ajuns…

Oare de ce ne ia Dumnezeu în-totdeauna atât de repede oamenii cei mai buni? Dormi în pace suflet blând şi ales! Vei trăi veşnic în amin-

tirile noastre. Sincere condoleanţe familiei!

Marius s-a născut în Româ-nia, la Petroşani. Dupa divorţul părinţilor săi, a locuit o perioadă la Iaşi împreună cu mama şi sora lui, primele persoane care i-au remarcat talentul, inteligenţa creatoare, care l-au susţinut şi l-au încurajat. În anul 1986 viaţa lui Marius s-a schimbat. A ajuns pe pământul făgăduinţei, unde împreună cu mama sa Emilia, sora Mihaela şi tatăl adoptiv, a încercat să-şi deseneze altfel viitorul. Cu puţin timp înainte de a ne părăsi, Mar-ius mi-a scris cât de dificilă i-a fost tranziţia, adaptarea la noua societate şi cât de mult o preţuieşte pe mama lui, care i-a dat şansa la o viaţă mai bună, în ţara tuturor posibilităţilor, şanselor şi oportunităţilor. Mai spu-nea că nu va putea răsplati niciodată generozitatea părinţilor lui. Marius a asteptat sapte ani pana cand autoritatile i-au dat acceptul de in-trare în SUA viitoarei lui soţii, Nico-leta. Apoi şi-a construit un cămin şi o carieră strălucită. A rămas la fel de apropiat de părinţii Emmy & Orville DeJong şi de sora sa Mihaela Harris. Marius Baciu a obţinut Bachelor of Science la prestigioasa universitate Phoenix şi a devenit un reputat spe-cialist în Engineering & Information Technology. Deşi a primit mai multe oferte tentante de la universităţi şi companii prestigioase, el a ales să ajute copiii abandonaţi şi a rămas project manager la Health Net. Co-legii săi spun că era un geniu, că facea totul cu pasiune şi dăruire. Marius era ingenios, integru, un om de ono-are, iubit şi apreciat de toată lumea.Mama lui Marius spune că de mic copil, el şi-a revărsat preaplinul sufle-tului, bucuriile şi tristeţea în versuri scrise cu dibacie şi talent. Avea o voce caldă, un zâmbet inconfund-abil, o glumă şi o vorbă bună pentru fiecare om din jurul lui. Sub calmul

imperturbabil al lui Marius abia ghiceai sufletul lui sensibil şi roman-tic. Se spune că apele liniştite sunt întotdeauna adânci, iar de acolo, din lumea lui interioară, Marius scotea bijuterii în versuri. Poeziile lui aveau o forţa şi o consistenţă care uimea de fiecare dată. În anul 2010 poeziile lui Marius în limba engleză au fost publicate pentru prima dată în SUA într-un volum colectiv. În primavara anului 2011, câteva dintre poeziile lui Marius Baciu au fost publicate în reviste literare din diaspora şi din România. În timpul liber Marius cânta la chitară, juca soccer şi administra pagina web a ziarului Mioriţa USA. Familia şi cariera erau centrul uni-versului său. Îşi iubea nespus de mult mama, sora şi nepoţii – raze de soare şi motive de fericire continuă. Într-o lume guvernată de bani şi succese materiale, Marius a ales să-şi dedice timpul liber şi resursele îmbogăţirii spirituale, acţiunilor caritabile, vol-untariatului la un ziar românesc din diaspora şi copiilor abandonaţi, pe care i-a iubit ca şi cum ar fi fost co-piii lui. Se spune că nimic în viaţă nu este întâmplător, toţi oamenii pe care-i întâlnim ne sunt trimişi de Dum-nezeu cu un scop anume. L-am cu-noscut pe Marius Baciu în ziua când s-a alăturat echipei de voluntari de la ziarul Mioriţa. S-a încadrat imediat în echipă. Avea aceleaşi idealuri şi valori ca şi redactorii ziarului. Marius îşi dorea să contribuie la informarea comunităţii româneşti din SUA şi la păstrarea limbii române. Încă din prima zi, Marius şi-a pus amprenta puternic pe ediţia online a ziarului Mioriţa USA, a devenit un prieten apropiat pentru noi şi o prezenţă importantă în redacţia noastră virtuală.Tocmai de aceea, vestea plecării lui precipitate a picat ca un trăznet, ne-a cutremurat şi ne-a întristat peste măsură. Scriitori şi jurnalişti români de pretutindeni, cu care Marius era în contact datorită muncii de la ziar, ne-au trimis zilele aceastea peste o sută de mesaje de preţuire, condoleanţe şi regret la aflarea cumplitei veşti. Au curs valuri de cerneală în memoria lui Marius, gânduri, poezii şi amin-tiri. Ne este greu să-i menţionăm pe toţi aici, nu ne-ar ajunge paginile ziarului! Le mulţumim din suflet tu-turor celor care ne-au scris si ne-au transmis mesaje telefonice, în nu-mele familiei, prietenilor şi colegilor, în numele tuturor apropiaţilor lui Marius Viliam Baciu. Vă mulţumim pentru suportul moral pe care ni l-aţi acordat în aceste clipe grele.Prof. Dr. Adrian Botez: “Condolenţele mele cele mai în-durerate şi sincere, pentru pierderea atât de grea şi neaşteptată, a unui colaborator cu un Duh atât de tânăr şi care mai avea de dăruit Dia-sporei Românesti - dar şi românilor şi lumii, în general, atât de mult dinamism şi vitalitate creatoare! Condoleanţe, fireşte, şi familiei în-durerate a ing. MARIUS VILIAM BACIU. Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletul! Românii de pre-tutindeni (dintre graniţele României şi de dincolo de graniţele României) au, din acest moment tragic, datoria morală de a-şi strânge şi mai mult

rândurile şi de a-şi concentra şi mai mult spiritele, pentru a compensa (atât cât se poate compensa o pier-dere ca aceasta, de necompensat total, niciodată!) Duhul celui pier-dut pentru noi s-a dus spre Pag-inile de Veşnica Lumină ale Cărţii ÎNGERILOR! Doamne ajută-ne! Îndureat - dar cu aceeaşi preţuire şi caldă prietenie, Adrian Botez”“O veste tristă şi surprinzătoare! Sincere condoleanţe familiei îndu-rate şi prietenilor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!” ne-au scris fo-arte mulţi editori ai publicaţiilor româneşti din diaspora şi din ţară, jurnalişti, scriitori şi artişti. Sunt fo-arte mulţi şi le mulţumim din suflet tuturor: Octavian Curpaş & Phoenix Mission Magazine; George Roca & Rexlibris Media Australia; Zaharia Bonte & Bruxelles Mission Maga-zine Belgia; Forumul Român- Ger-man din Stuttgart & Revista Agero; Rodica Elena Lupu & Editura Ana-marol România; Octavian Lupu & Confluenţe Româneşti; Ligya Diaconescu & Starpress; Octavian Păun & Radio Metafora; Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutin-deni; Mădălina Diaconu & Clubul Presei Transatlantice ş.a.m.d.

“O veste cât se poate de tristă, de cutremurătoare, cu privire la plecarea tânărului Marius Viliam Baciu! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Când se întâmplă aşa ceva la o vârstă atât de tânără, te întristezi şi mai mult. Eminescu al nostru a fost un geniu şi a plecat foarte tânăr, la 39 de ani. Dumnezeu să ne ajute să înţelegem şi să învăţăm să trăim fără cei dragi.” (Vavila Popovici, scriitor, NC”

“Condoleanţe vă trimit cu tot respectul pentru tânărul dumneavoastră coleg! Este o veste extrem de tristă şi de neaşteptată atât pentru familie, cât şi pentru întreaga redacţie, dar şi pentru colaboratorii şi cititorii dumneavoastră. Dumnezeu şi Maica Domnului să-l odihnească lângă îngerii Luminii Sale! Cu mare tristeţe şi respect, Magdalena Albu”

“Sunt alături de Mioriţa şi fa-milia tânărului Marius Baciu. Condoleanţe familiei! Într-adevăr este o grea pierdere mai ales că a fost tânăr... Să-i fie ţărâna uşoară. Cu plecăciune şi respect, Adalbert GY-URIS, Germania“

Scriitorul Eugen Evu a dedicat o poezie colegului nostru dispărut şi ne-a transmis următorul mesaj: “Întregii familii Baciu condoleanţe sincere din partea scriitorilor revistei Noua Provincia Corvina. Poemul său este cel mai diafan necrolog”.

Asompţiuneade Eugen Evu

Foamea nopţii arde-n jos de cerSe reumple lumea de misterToate-n preadeplinul sinei pier,Cifra-nghite numele-auster

Singure-ntre ele înţelesuriVin şi pier ca nouri lungi pe şesuriDoine dogme ghicitori eresuri

Dumnezeu e-n stadiul auriuTimpul din cascade râde viuGalaxii în spulber sidefiuDumnezeu e-n stadiul auriu

Curcubeu cu solzi şi ninse runeCine suntem nimeni nu ne spuneViscoliţi de-o grea Promisiune...

Cine suntem nimeni nu ne spune.Din Proporţii strigă morţi nebuneA căzut sudalma-n rugăciuneBinele culege rău, s-aduneApogeul fiinţei, ca minune/Învierea, prin Asompţiune.

Voi muri azi, poate mâine?De George Safir, Bacau, Romania

Voi muri azi, poate mâine?Mă-ntreb adesea când asistLa un concert de clopot trist;Cât ne zbatem pentru-o pâine... Multă lume-ndoliatăAscultă-acelaşi vechi prohodŞi parcă mi se pune-un nodÎn răşina tămâiată... Vei trece suflete un pod,În groapă, trupul o să-l laşi;Prin ţintirim, tăcuţii paşi,Încheie-al vieţii episod. De-acum treci în amintire,De parcă nici nu ai fost viu;Te-aşteaptă sfântul interviuŞi-un etern de... pomenire. Lacrimi, dacă vor mai curge,De-atâta dor se vor usca;La moartea mea se vor bruscaHulpavii, băutori de sânge... Tânăr îs şi sunt în vână,Dar când popa glasuieşte:„Doamne sfinte, miluieşte!”În pumn strâng nişte ţărână…

Nu ai plecatde Ioan Iacob

Nu ai plecat!În lume se vorbeştemereu de tine, flacăra e vie.Chiar tu ai spus că împrejur te afli.Alergi cu vântul liber pe câmpie. Fiinţa ta rămâne-va pe site-uriclipind albastru şi astral din ele.Ziarul "Mioriţa" duce mai departeceva din tine, Marius, către stele.

REDACŢIA MIORIŢA USA