Anul V, Numărul 53, IULIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Sau unde ne-a adus perpetuarea personajelor Sandu şi Dragomir în fruntea fotbalului românesc...

La data de 04 iulie 1776, Congresul Con-tinental a proclamat independenţa celor 13 colonii britanice din America de Nord. Adop-tarea Declaraţiei de Independenţă faţă de Ma-rea Britanie constituie certificatul de naştere al unei noi naţiuni, iar ziua de 4 iulie a primit numele de Independence Day, sărbatoarea naţională a Statelor Unite ale Americii.

În fiecare zi, mii de oameni îşi părăsesc pa-tria natală şi vin pe pământul făgăduinţei în căutarea propriului vis american. American Dream este un stil de viaţă, un brand tricolor - roşu, alb, albastru şi cincizeci de stele. V-aţi întrebat vreodată cum au fost alese culorile drapelului american? Steagul american este roşu, alb şi albastru deoarece aceste trei cu-lori simbolizează valorile intrinseci americane. Roşul semnifică vitejie şi cordialitate. Albul este simbolul purităţii şi inocenţei, iar albas-trul este culoarea vigilenţei, perseverenţei şi a justiţiei.

Primul steag american a fost cusut de Betsy Ross în luna mai a anului 1776, la cererea unei comisii din care facea parte şi George Wash-ington. Steagul a fost prezentat public la data de 4 iulie 1776. Avea 13 stele, simbolizând cele 13 colonii semnatare ale Declaraţiei de Independenţă faţă de Marea Britanie. Steagul lui Betsy Ross a fost simbolul Revoluţiei Americane. Stelele aşezate în cerc reprezentau egalitatea celor 13 state componente ale uni-unii. Steagul legendar cusut de Betsy Ross este folosit şi astăzi ca emblemă a Department of Veterans Affairs, în memoria tuturor vetera-nilor dela Revoluţia Americană şi până în

zilele noastre. A fost adoptat ca drapel naţional printr-un act al Congresului American din 1777 şi apare în mai multe opere de artă din acea perioadă. Forma actuală cu 50 de stele datează de la 4 iulie 1960 şi a fost adoptată după aderarea statului Hawaii la federaţia americană.

În amintirea momentului în care coloniştii şi-au luat viaţa în propriile mâini şi-au schim-bat propriul destin şi apoi pe al lumii întregi, placuţele de înmatriculare ale maşinilor din District of Columbia poartă lozinca Revoluţiei Americane: „ No taxation without representa-tion”.

Cea mai frumoasă definiţie a acestui pământ binecuvântat, se află pe buzele tuturor ameri-canilor: " Land of the freedom and the home of the brave". SUA este o ţară care impresionează prin simboluri, patriotism şi devotamentul lo-cuitorilor ei. Americanii te învaţă şi te îndemnă să fi ca şi ei; să îndrazneşti, să-ţi doreşti impo-sibilul, apoi să lupţi pentru a-l face posibil. Nu există locuri perfecte pe pământ, dar locul aces-ta este, deocamdată, cel mai râvnit şi cel mai bun, de aceea vin aici toate naţiunile planetei.

Pe malul Atlanticului, te întâmpină Statuia Libertăţii, promisiunea unui climat propice pentru orice temerar, promisiunea unor noi orizonturi, în care succesul este la îndemâna oricui. Niciodată după sosirea mea în America, nu m-am mai considerat pur şi simplu cetăţean român, ci cetăţean European, cetăţean al pla-netei.

Au trecut sute de ani de la acel 4th of July 1777, dar simbolurile au rămas aceleaşi, iar migraţia continuă.

FanFara din Baltimore-maryland/ PHoto: mona B.

ROMÂNIA,ŢARA TUTUROR POSIBILITĂŢILOR. FRF, DOMENIUL TUTUROR

INDEPENDENCE DAY: CERTIFICATUL DE NAŞTERE AL STATELOR UNITE

Un bluff imens, asta a însemnat mult aşteptata şedinţă a Comitetului Executiv al FRF de astăzi, prilej cu care se aştepta o decizie în cazul celor două echipe fără licenţă din Liga I, Poli Timişoara şi Gloria Bistriţa.

Anterior acesteia, Viorel Duru, sef al Comi-siei de Licenţiere din cadrul FRF susţinuse o conferinţă de presă, avându-l alături pe An-drea Traverso, superiorul său de la UEFA, trimis special pentru acest subiect în Româ-nia! Duru a confirmat încă o dată că deci-ziile luate în cazul echipelor Poli Timişoara şi Gloria Bistriţa rămân valabile, iar Treviso exprima mulţumirea forului european pentru „modul în care lucrează administraţia privind licenţele din cadrul FRF”. Trimisul UEFA a reafirmat că Poli Timişoara nu va fi admisă în competiţiile europene, dar pe plan intern, FRF este competentă să-şi gestioneze competiţiile. Bineînţeles, respectând reglementările UEFA şi FIFA. Despărţit de sala conferinţei doar de un glasvand, Marian Iancu, boss-ul Timişoarei baleia neliniştit prin hol...

A urmat specialitatea romînească „na-ture”. Un vot covîrşitor în favoarea rămânerii celor două cluburi în prima ligă, mişcare instrumentată de Dumitru Dragomir, abilul şi totodată şiretul preşedinte al Ligii profesion-iste de Fotbal. Au fost doar două voturi contra, însă ce voturi! Dumitru Costin, şeful AFAN şi Marius Stan, preşedintele campioanei, Oţelul Galaţi. Dealtfel, primul a denunţat imediat la TV nulitatea acestui vot, susţinut aproape in-stantaneu de Marius Stan. Care deţinea şi abi-litarea a nu mai puţin de 14 cluburi din prima ligă pentru susţinerea retrogradării Timişoare

şi Bistriţei!Remarcând imensa greşeală, Mircea Sandu,

care părăsise sala în momentul votului (spălatul pe mâini, deh) a revenit, remarcând că „acest Comitet Executiv n-are competenţa să voteze aşa ceva”. I-a adunat în grabă pe cei care ieşiseră din sală, care la şpriţ, care la masă, care la cafea, refăcând votul, de această dată contra a ceea ce tocmai votaseră! Absolut uluitor!

Reacţiile n-au întârziat. Marian Iancu a fost ca deobicei ofensiv, precozând că „nu mă interesează nici o decizie a forurilor noastre, am introdus acţiune la TAS”. Iar Gheorghe Chivorchian, directorul general al clubului Timişorean a acuzat maniera în care Vio-rel Duru a instrumentat de unul singur cazul Timişoarei în faţa forului european, respectiv a lui Traverso!

Mircea Sandu a mai arătat că în urma îndreptării unei greşeli pornite de la dorinţa lui Dragomir de a ajuta cluburile, acestea se pot adresa TAS-ului fără nici o problemă, fapt prevăzut şi în statutul FIFA. In Comitetul Exe-cutiv s-au votat totuşi două amendamente la procesul de licenţiere:

1. Datoriile cluburilor către stat vor fi rezol-vate direct cu organele fiscale competente

2. Comisia de Apel nu va ma fi ultima instanţă care decide în cazul licenţelor, ci se va putea merge direct la TAS.

Cert este că în acest moment, Poli şi Bistriţa sunt retrogradate. Cele două echipe mai speră într-o decizie favorabilă la TAS, însă nu se ştie dacă TAS are competenţa necesară pentru soluţionarea acestui caz.

mircea Sandu/ PHoto: internet mariuS Stan/ PHoto: internet

MIHAI JUNEASIMONA BOTEZAN

CONTINUARE IN PAG. 3 >>

Happy 4th of July!

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ IULIE 2011 MIORIŢA USA 2

- Bună ziua !- Mda !- Tot aici se fac buletinele ? Ce acte

trebuie pentru preschimbare ?- Cartea de identitate. Vedeţi pe

perete.Intru în camera cu pricina. Con-

stat că nimic nu s-a schimbat în cei zece ani de când n-am mai călcat pe aici. Cred că nici afişajul. Dau peste avizierul cu pricina şi dau peste ce trebuie pentru cei care îşi fac prima carte de identitate, pentru cei care au pierdut actul de identitate sau l-au deteriorat (foc, inundaţii, cutremure etc. etc.). Nu găsesc varianta cu pres-chimbarea în urma expirării terme-nului de valabilitate. Mă lămureşte, o doamnă durdulie, că sunt necesare aceleaşi acte ca la pierdere, deterio-rare. Speram ca procedurile să fie mai simple. Asta e !

Acasă, găsesc toate actele, mai

puţin pe cele ale casei. Pusesem do-sarul undeva într-un loc special, la diverse indicaţii preţioase !?

Seară mi-am petrecut-o căutând prin locuri demult necercetate. De două-trei-patru ... ori prin fiecarecolţişor. Neam de dosar. Mă las bătut şi, spre miezul nopţii, fac o baie fierbinte. În cadă, recapitulez locu-rile posibile ale depozitării dosarului. Dacă ar fi fost un pistol, îl îngropam în zid şi precis ţineam minte unde, dar aşa !... Ies din baie şi, ca în neui-tatul serial Twin Pix, îmi plec ochii spre partea de jos a minibibliotecii din spatele uşii biroului-dormitor semipersonal şi ce văd ? Dosarul.

Cum aparţin de Secţia 9 (!) Poliţie, mă prezint dimineaţă, nedormit, cu toate actele menţionate. Erau, deja, vreo şapte persoane. Până la ora des-chiderii se mai adună vreo zece. ... Intru.

- Dumneavoastră ? mă întreabă, din priviri, o tânără comisar, de cre-deam că retrăiesc Tânăra gardă.

- Am venit să preschimb cartea de identitate.

- De ce ? Văd că expiră abia în sep-tembrie ?

- Plec într-o excursie şi procedu-rile ...

- Mda ! Actele ... bun, bun, bun ... actul casei ? Şi-mi aruncă o privire triumfătoare.

- Uitaţi, am luat tot dosarul. N-am ştiut care vă trebuie.

Scot dosarul din geantă. Se lasă o linişte adâncă. Simt, brusc, cum neu-ronul se încarcă cu energie negativă. ... Sunt fulgerat şi mi se arată actul cu pricina.

- Ăsta e !- Mulţumesc. Am să ţin minte. - Trebuie copii după acte.- Păi, nu aveţi originalele ?

Încerc timid să-i explic că e vorba de o banală preschimbare şi nu pierdere, foc, inundaţie, neglijenţă. Că dosarul e deja constituit. Poate e deja scanat în baza de date. Alte fulgere. - Da, aici, nu aveţi un scaner, un co-

piator ?... Cod roşu ! Iau frumuşel actele şi zbor afară. Îmi rotesc ochii prin curte. În zadar. Cineva mi-arată direcţia peste drum. Circulaţie ca la balamuc. Trec, neregulamentar, şoseaua. Doar e pe Pantelimon. Intru într-un minimar-ket. Întreb. Primesc o altă direcţie. - Vă trebuie pe ambele feţe ?...Inspirat, zic, da. Parcă era vorbit cu d-ra comisar. Revin. Intru fără să mai stau la coadă.- V-am spus EU să intraţi ?- Da ! Aşa aţi spus când am plecat să copiez actele solicitate. Să nu mai stau la coadă.- Aşteptaţi afară ! Trebuie să-l pozez pe domnul.Iese domnul. Cam verde la faţă.- Hai, intraţi ! îmi spune o doamnă.- Păi, nu mi-a spus d-ra comisar !?! ... Nu trebuie să aştept să-mi spună ?...Intru. Verifică atent copiile. Şi pe faţă, şi pe verso. Să nu fi greşit, cum-va, copiatorul. Nu te joci cu tehno-logia asta ! Una-două îţi modifică

datele ! - Staţi jos ! Nu acolo ! Aici ! În faţa mea. Aşa ! Ţineţi ochii deschişi ! Nu respiraţi ! Acum facem poza. Spatele lipt de scaun ! Drepţi. Mă ridic.- Nu, spatele drept. Nu clipiţi ! Încăodată. Bine ! Puteţi pleca. Veniţi pe ....N-am mai auzit restul. Deja, mintea lucra febril la o metodă sofisticată de eliminare a frumoasei d-re Comisar. „Ce tâmpit ai fost că ai dat Kalajnik-ovul înapoi după Revoluţie !” îmi şoptea celălalt. Vă dezvălui un mic secret. Am mai auzit vocea asta de câteva ori în ultimele decenii ! Concluzie. Ce se holbau la mine, pe la graniţe, şi-mi băgau cartea de identitate / paşaportul prin tot fe-lul de scanere. Şi ai lor, dar mai ales ai noştri ! Să vezi de-acum înainte ! Numai părul alb, apărut după luarea noului act, cu 666, ar putea să le dea de gândit ...

DE CE AU ROMÂNII FEŢE DE CRIMINALI ÎN ACTELE DE IDENTITATE

SERGIU-MARIAN GĂBUREAC

APEL pentru solidaritatea întregii societăţi româneşti cu românii din judeţele Covasna şi Harghita

Vineri, 3 iunie 2011, în sala mare a Casei de Cultură din municipiul Topliţa, jud. Harghita a avut loc adu-narea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita. La adu-nare au participat astrişti din cele două judeţe, conf. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Comitetului Cen-tral al Asociaţiunii ASTRA, precum şi numeroşi invitaţi, în rândul cărora s-au aflat: deputaţii Mircea

Duşa şi Vasile Gliga, ing. Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa şi majoritatea primarilor co-munelor din bazinul Topliţei, con-ducerea despărţămintelor Tg. Mureş şi Reghin ale ASTREI, preoţi, pro-fesori, membrii ai altor asociaţii cul-turale româneşti din cadrul Forumu-lui Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Adunarea s-a desfăşurat sub sem-nul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI şi marcării a 100 de ani de la adunarea generală a Despărţământului Reghin al AS-TREI, eveniment care a avut loc la Topliţa, la data de 3 iunie 1911. Conform prevederilor statutare, adunarea a aprobat raportul de ac-tivitate pe anul 2010, prezentat de preşedintele despărţământului prof. Constantin Costea, raportul Comis-iei de cenzori prezentat de prof. Doru Dobreanu, programul de activitate şi planul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011. A fost ales un nou comi-tet de conducere al despărţămânului format din: prof. dr. Luminiţa Cor-nea – preşedinte, prof. drd. Costel Cristian Lazăr – primvicepreşedinte, prof. Dorina Drăghici Moraru şi Constantin Costea – vicepreşedinţi,

învăţătorea Olga Gheorghincă – secretar şi alţi şase membrii. La fi-nalul adunării, ansamblul folcloric Izvoraşul din Gălăuţaş a prezentat un frumos program de cântece şidansuri româneşti specifice zonei etnografice locale.

Pe lângă problemele vizând pro-movarea culturii şi solidarităţii româneşti, de către cercurile ASTRA din judeţele Covasna şi Harghita, participanţii la dezbateri au evidenţiat faptul că, ultimele evoluţii, pre-cum: deschiderea la Bruxelles a unei „reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, aplicarea unei strategii care urmăreşte înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub forma colaborării dintre „autoguvernările locale” din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, afişarea ostentativă a comportamen-tului de „stat în stat”, iniţierea şi or-ganizarea de către autorităţile locale de evenimente publice culturale sau de altă natură exclusiv pentru minori-tatea maghiară, inversarea raportului constituţional dintre limba română şi limba maghiară în inscripţiile publice, sunt certitudini care vin să consacre un statut de facto aşa-zisului ţinut secuiesc şi care, în anii următori, sub presiunea maghiară şi pe fondul slăbiciunii autorităţilor române poate să devină de jure o entitate distinctă faţă de Statul Român.Din multitudinea aspec-telor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discrimi-narea, mar-ginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Co-vasna, Harghita şi parţial Mureş, au fost prezentate fapte care atentează la dăinuirea românească în această parte de ţară, precum: În judeţele Covasna şi Harghita, continuă prac-tica condiţionării ocupării posturilor

în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege, (practică generalizată şi la unele societăţi com-erciale) de cunoaşterea limbii maghi-are.

În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, caselemunicipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.).

Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cul-tura românilor din cele două judeţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de is-toria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”.

Nu sunt respectate, în majoritatea cazurile, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.

Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii pub-lice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în lim-ba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări cul-turale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a docu-mentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în

limba maghiară.Este continuată practica

discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către ma-joritatea consiliile locale din cele două judeţe.

Continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a denumirii ultimelor străzi care mai poartă nu-mele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale.

S-a reafirmat faptul că, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.De aceea, participanţii la Adunarea generală a Despărţământului AS-TRA Covasna-Harghita adresează autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări: Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în pro-cesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.

Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Stat-utului Român ca stat multinaţional.

Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionaliza-rea României, în forma propusă de UDMR.

Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii

române ca limbă naţională, respecta-rea simbolurilor şi valorilor româneşti, combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, inclusiv a celor care exprimă dispreţ pentru însemnele României.

Cerem eliminarea practicilor discriminatorii de promovare şi finanţare a proiectelor de dez-voltare a localităţilor româneşti şi ale asociaţiilor culturale româneşti, de către consiliile judeţene şi locale din judeţele Covasna şi Harghita. Reînnoim solicitarea de a se asigura finanţarea, de la bugetul central, a proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din aceste judeţe.

Cerem organelor în drept, să interzică activitatea unor organizaţii extremist-separatiste care deşi nu sunt înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritori-ului naţional de sub autoritatea statu-lui român şi acţionează făţiş şi nest-ingherit pentru enclavizarea etnică a zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, sub denumirea aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Reînnoim aplelul nostru la soli-daritatea întregii societăţi româneşti, deoarece opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că prob-leme precum separatismul, izolarea, a două limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.

În numele Comisiei de redactare a comunicatului,

Dr. Ioan Lăcătuşu

Topliţa, 4 iunie 2011

APELUL ROMANILOR DIN COVASNA, HARGHITA SI MURES CATRE S.R.I.,CSAT SI PRESEDINTELE ROMANIEIAsociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului RomânDespărţământul ASTRA Covasna-Harghita

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONViorel Nicula

(Director)Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Editor)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelRoxana Curpas - Arizona

Lia Lungu - New YorkNicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada

Ion Anton - CaliforniaAmelia Avram - California

Alina Jar - CaliforniaAura Imbarus - California

Mircea Neagoie - CaliforniaMarian Petruta - Illinois

Pr. Octavian Mahler - CaliforniaProf. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressMondo News

Phoenixmission

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA IULIE 2011 ŞTIRI 3

SUA reprezintă astăzi un cumul de culturi şi tradiţii, o societate dinamică şi îndrăzneaţă. Filozofia de viaţă a americanilor este simplă şi are la bază gândirea pozitivă. Zi de zi emigranţi din lumea întreagă sosesc aici în căutarea unei vieţi mai bune. Povestea lor începe cu:”everybody has a dream”.

În copilarie, când nici măcar nu îndrazneam să visez că voi călca vreodată pe Pământul Făgăduinţei, profesoara de geografie (originară din Grecia), ne povestea despre SUA cu admiraţie şi respect. Avus-ese şansa să vadă multe locuri de pe Pământ, iar SUA i-a lăsat impresia de „altă lume”. Povestea ei venea din suflet şi ne-a spus-o cu atâta pa-siune încât n-am uitat-o niciodată. Îmi amintesc şi acum că adusese cu ea o hartă a Terrei, în care Europa era colorată în roz. Profesoara ne-a spus că rozul simbolizează rasa albă, preponderentă pe bătrânul continent, iar pe planetă sunt pa-tru rase umane. Pe harta profesoa-rei Africa era neagră; Asia galbenă; Australia era prezentată drept continentul verde, în concordanţă cu frumuseţile ei naturale unice. Antarctica era albă, ca zăpada ce o acoperă întregul an, iar America era colorată în maro.

Maro pentru că 200 de con-chistadori spanioli au colonizat America de Sud, au impus limba spaniolă şi au populat continentul cu metişi? Nu. Maro pentru că în America există „unitate în di-versitate”. Era pentru prima dată când auzeam povestea federaţiei americane, iar cineva o numea - cea mai puternică naţiune a lumii. Aveam în jur de 10 ani şi trăiam într-o Românie închisă, în care călătoriile în străinătate erau pen-tru privilegiaţi; restrânse la tările blocului socialist, iar lumea largă mi se părea imensă şi inaccesibilă.

Mult mai târziu am înţeles ce înseamnă Statele Unite pen-tru Terra, rolul şi contribuţia emigranţilor la construirea acestei naţiuni şi atributul ei de lider mo-dial. Mult mai târziu am înţeles ce reprezintă această ţară pentru Planeta Albastră. Dar am păstrat mereu în minte harta şi ora aceea de geografie, iar într-o zi am paşit pe Pământul Făgăduinţei şi am de-venit şi eu o faţă „maro”.

Ziua Independenţei este o sar-batoare duală. Pe de o parte este un prilej de afirmare a patriotis-mului, de recunoaştere a jertfei înaintaşilor. Pe de altă parte este o sărbatoare cosmopolitană, o zi a bucuriei universale pentru oa-meni din toate rasele, culturile şi religiile.

În fiecare an, pe 4 iulie, ameri-canii sărbătoresc libertatea şi independenţa cu parade militare şi reuniuni de familie. Peste tot sunt

steaguri americane, se fac grătare, picnicuri; vezi oameni veseli şi fo-curi de artificii. De Crăciun, vecinii şi cunoscuţii mă întreabă dacă în religia mea există şi se sărbătoreşte Hanuka, Cuanza sau Crăciunul. Apoi îmi urează „Merry Christmas”. De Paşte mă întreabă dacă în cultura noastră există obiceiul ouălor roşii, dacă celebrăm Învierea lui Hristos. Apoi îmi urează „Happy Easter!”

De Independence Day nu ma întreabă nimeni nimic, pentru că toata lumea iese pe străzi la pa-rade, sărbătoreşte şi cântă The Star-Spangled Banner, God bless America, America the Beautiful si Yankee Doodle. Mirosul grătarelor vine şi de la vecinul “roz” şi de la cel “galben” şi de la cel “negru”. Steagul American e arborat la toate casele, indifferent de unde venim. Seara ieşim cu toţii în stradă şi ap-rindem artificii împreună, ciocnim

cupele de şampanie şi ne bucurăm de libertate. De 4-th of July dispar diferenţele culturale, suntem cu toţi nişte feţe „maro”. De Indepen-dence Day învăţam unii de la alţii toleranţa, acceptarea, comunicarea indiferent ce limbă vorbim acasă. Sărbătoarea Naţională a Statelor Unite desfiinţează graniţele şi bari-erele, dă sens cosmopolitanului: „I am Citizen of this World”, de a cărei înţelegere beneficiază toate naţiunile.

Românii din SUA sărbătoresc în a patra zi a lunii iulie ziua de naştere a ţării lor adoptive. Pen-tru români, SUA este o mamă adoptivă primitoare şi tolerantă. I-a aşezat la aceeaşi masă cu „fiii ei biologici” şi cu cei adoptivi veniţi din cele patru zări. Aşadar, cu oca-zia zilei de naştere, românii urează mamei adoptive:

La mulţi ani, America! God Bless You!

Independence Day: certificatul de naştere al Statelor Unite

FanFara din memPHiS - tenneSSee/ PHoto: mona B.

>> CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA

Sâmbătă, 25 iunie, în cadrul adunării generale a grupului de iniţiativă „Anul 1812” a fost luată decizia de transformare a grupului în organizaţie nonguvernamentală, sub numele de Mişcarea Civică „Anul 1812”, al cărei preşedinte a fost desemnat istoricul Ion Negrei. Peste 1000 de persoane și organizații, printre care și toate organizațiile componente ale Platformei civice Acțiunea 2012, au semnat declaraţia inițiată de grup în data de 15 mai. Mișcarea şi-a stabilit drept obiective culturalizarea societăţii civile prin conştienzarea trecutului istoric al R. Moldova, organizarea mai multor manifestaţii pe parcursul unui an cu privire la împlinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist şi convingerea instituţiilor abilitate de a introduce disciplina Istoria Românilor la examenele de Bacalaureat.

La evenimentul găzduit de Uniunea Scriitorilor au participat oameni de cultură, istorici, jurnalişti şi simpli cetăţeni, în semn de solidaritate şi susţinere faţă de membrii grupului de iniţiavă. Printre invitaţi s-au aflat Dorin Chirtoacă, primarul mun. Chişinău, care a adresat un mesaj de felicitare iniţiatorilor Mişcării şi care a subliniat importanţa cunoaşterii istoriei autentice, Alexandru Moşanu, Membru de Onoare al Academiei Române, preşedintele Grupului de iniţiativă „Anul 1812”, Constantin Tănase, directorul fondator al Cotidi-anului TIMPUL, preşedintele fundaţiei cultural-istorice „Anul 1812”, Ion Negrei, preşedintele al Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova, istoricii Mihai Taşcă, Demir Dragnev, Gheorghe Negru, precum şi scriitorii Nico-lae Dabija şi Arcadie Suceveanu.

Video de la eveniment, realizat de publicația Timpul: http://www.youtube.com/watch?v=awKrSxwPY4Pe această cale, Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 salută constituirea Mişcării Civice ,,Anul 1812” şi îşi

afirmă sprijinul pentru realizarea obiectivelor acesteia, în speranţa clarificării şi mediatizării tuturor aspectelor referitoare la actul anexării părţii de răsărit a Principatului Moldovei de către Imperiul Rus precum și a ap-ropierii dintre cetățenii celor două state românești de astăzi.

26 iunie 2011

Grupul de iniţiativă ,,Anul 1812” se transformă în Mişcarea Civică

,,Anul 1812”

EVENIMENTE IULIE 2011 MIORIŢA USA 4

O SEARĂ FURTUNOASĂ LA CENACLUL MIHAI EMINESCU DIN NEW YORK

Mă ard de o săptămână întâmplările de la Cenaclul Mihai Eminescu din New York. La fel gân-desc că îl arde şi pe Theodor Damian, poetul, filozoful, profesorul univesi-tar şi nu în ultimul rând părintele Cenaclului, şi iniţiatorul serii de dezbatere sub titlul: „Rolul Presei Române în Diaspora”. Piesa de teatru „The Stormy Night" jucată cu o seară înainte la Town Hall pe Off Broad-way în Manhattan – (aduc pe această cale omagiu actorilor Operei Comice din Bucureşti), a avut o prelungire pe măsură, la Cenaclul din New York, fapt pentru care marele dramaturg, o fi mustăcit fericit în Eden, văzând că personajele sale se perpetuează în bine cunoscutul stil, chiar şi la mii de km distanţă.

Pentru că, dezbaterea propusă şi mediată de distinsul intelectual, a luat o întorsătură cel puţin ridicolă, în care s-au exprimat frustrări şi uneori argumentulul civilizat, a cedat locul atacului la persoană şi publicaţie, în-locuind minimă moralitate. Având în vedere faptul că reprezentam cel mai vechi ziar din America - Me-ridianul Romanesc (Micro Magazin), îmi pregătisem cu responsabilitate cuvântul şi aşteptam întrebările şi sugestiile cititorilor. Îmi propusesem să vorbesc despre cea ce noi cerem de la noi înşine că jurnalişti, cum ne poziţionăm în matricea naţiunii, din punct de vedere cultural, politic, eco-nomic. Din capul locului m-am trezit atacată, nu eu, ci ziarul!

În contextul serii, atacul la ziar era un atac direct la mine care, de 15 ani lucrez pentru Meridianul Romanesc (Micro Magazin). Seara a suferit un viraj brutal, pe care o să îl compar din punct de vedere al muzicianului,

cu virajul pe care l-a făcut muzica dodecafonică. După prezentarea co-legei de la „Romanian Journal” am fost invitată să cuvântez. Cum era firesc, am început cu un scurt istoric al ziarului, raportându-l la celelalte societăţi romaneşti înfiinţate unele în urmă cu mai bine de un secol de către înaintaşii noştri strărmutaţi în Lumea Nouă.

Am avut surpriza, de a fi întreruptă cu un contraargument, referitor la omagiul pe care l-am considerat nece-sar împlinirii a 77 de ani de existenţa a radioului Vocea Românească din Detroit. Am trecut peste interpelare, continuând istoricul ziarului „Micro Magazin” când, am fost întreruptă pentru a doua oară de această dată cu vociferări provocate de chinuri vizibile, pe care mediatorul serii a căutat să le atenueze şi, astfel am reuşit să îmi închei cumva cuvântul!

Revolta "atacatorului" nu era pen-tru vreun ideal privind subiectul serii (rolul presei...) era ca să dărâme cred-ibilitatea ziarului Meridianul Ro-manesc (Micro Magazin). Desigur, colegul, „afişa" numai certitudini (!) fapt care l-a condus la nesăbuinţă de a ne numi HOŢI!!! „Hoţii care au furat Ziarul Micro Magazin!" (ziar care de aproape 40 de ani, apare fără întrerupere în America, având cel mai important tiraj şi cea mai mare răspândire).

Tonul şi arogantă dublată de îndrăzneala de a spune la adăpostul crucii celor dispăruţi, ca ei te-au re-spectat până la idolatrie şi ţi-au dat dreptul de a-i reprezenta verbal în viitor, (morţii oricum nu te mai pot contrazice!), sunt practici frecven-te. I-am atras atenţia, că se înşeală crezând că lumea a uitat cum l-a tra-tat (cu palme) pe unul dintre fonda-torii ziarului, un venerabil jurnalist al Micro Magazin-ului; deoarece vene-

rabilul journalist îl prinsese cu ocaua mică, într-unul dintre magazinele romaneşti unde se distribuia ziarul. De asemena se înşeală, închipuindu-şi că oamenii au alte griji, ori nu sunt suficient de pricepuţi ca să înţeleagă cât de deplorabila i-a fost compor-tarea, iar la o adică afirmaţiile sale pot avea consecinţe grave. Sigur în momentul în care ai un ziar, ai un instrument prin care poţi influenţa dar, poţi şi imbeciliza. Ai un vehicol în care tu ţii frâiele, te prezinţi întâi de toate „bine pe tine" în editorial, editorial care îţi şi nu îţi aparţine, important este că îl semnezi. Astfel ajungi în registrul public - publicând!

Şi, culmea, devii temut pentru că, vezi Doamne, spui lucrurilor pe nume! Pe care nume?

Asemenea colegului meu pe care voi continua să nu îl numesc (!) un alt membru al cenaclului, încurcat în grandomania sa fără limite şi stimu-lat de atitudinea înainte vorbitorului, a proferat injurii şi vulgarităţi greu de închipuit, la adresa directorului „Lumina Lina”. Desigur atacul a fost personal-subiectiv şi frustrarea era vizibilă. El, poet fiind, se simţea nedreptăţit pentru că nu era suficient publicat, în revistă de cultură Lumina Lina.

Concluzia se impune. Nu contest

dreptul nimănui de a scrie din vocaţie! Dar vreau să spun că ipocriziile într-o zi vor ieşi la iveală. Chiar dacă morţii nu mai pot vorbi, sunt cei vii care ştiu realitatea şi mai au şi dovezi. De altfel în curând vom începe publicarea în serial a istoriei celul mai vechi ziar ro-manesc din America, Micro Magazin – Meridianul Românesc. Până atunci eu, Lia Lungu, cu binecunoscutul meu simţ al dreptăţii, al omeniei şi al apartenenţei la neamul daco-valah, vă doresc să aveţi şi să avem o vară frumoasă.

LIA LUNGU

SERBAREA DE SFARSIT DE AN SCOLAR 2010-2011:

Duminica 5 iunie 2011, la Scoala de Duminica de la Paro-hia Ortodoxa Romana Invierea Domnului, Hayward, am avut Serbarea de Sfarsit de An Scolar! Este al treilea an, cand, cu prilejul serbarii de sfarsit de an scolar, bi-serica organizeaza un fundraising in beneficiul orfanilor din Roma-nia. Anii trecuti, banii au fost do-nati Fundatiei Provita din jude-tul Giurgiu. Anul acesta consiliul parohial a decis sa doneze banii stransi, la Protectia Copilului Satu Mare, cu specificatia: pentru ochelari si vizite la dentist. Vom (eu si parintele) duce personal banii la Satu Mare si ii vom in-mana unui cabinet stomatologic, respectiv oftalmologic care s-au oferit sa ajute copiii in acest sens.Desi multi copii sunt plecati deja in vacanta, am avut totusi 8 co-pii prezenti la serbarea din acest an! Numele copiilor in ordine alfabetica: Adrian Balasin , Alex Lung, Alexandru Mahler, Cris-tian Abrudan, Mitsura Tsang, Silvia Imbrisca, Stefan Marcu, Vanessa Andreescu . Anul viitor imi propun sa organizez serbarea in luna mai, ca sa poata participa cat mai multi din cei 38 de copii inscrisi la Scoala de Duminica.

Am avut o audienta larga, au venit multi din parohie sa ne asculte cele 3 cantece: “Taranul e pe camp”,” Bat din palme” (cantec si dans) si “O lume minunata”. Toti cei prezenti au participat la serbare, au fredonat impreuna cu copiii cantecele cunoscute.

Dupa serbare, toti cei prezen-ti au mancat pizza, inghetata, prajituri si biscuiti. De la 1:30 p.m. am avut un spectacol al clovului Buki. Copiii au fost fo-arte incantati! La sfarsitul spec-tacolului toi copiii prezenti au primit cate un balon din partea clovnului si baloane din partea Scolii de Duminica. Clovnul Buki a tinut sa doneze si ea $50 pentru copiii orfani!

Nu am pus jumper afara pentru ca prognoza meteo arata ploaie.

Multumesc tuturor celor prezenti la acest eveniment or-ganizat de Scoala de Duminica de La Parohia Invierea Dom-nului Hayward! Multumesc tuturor celor care au participat la organizare: Mirela Stiuca-Tsang, Felicia Radu-Radulescu, Aurelia Lungu, Horea Abrudan.

Multumim tuturor celor ce prin bunavointa lor au donat suma de $3,000.

Dumnezeu sa le rasplateasca dragostea

.

PR. OCTAVIAN MAHLER

MIORIŢA USA IULIE 2011 EVENIMENTE 5

Cosmopolitanism is the ideology that all human ethnic groups belong to a single community based on a shared morality. This is contrasted with communitarian and particula-

Ristic theories, especially the ideas of patriotism and nationalism.

Cosmopolitanism can be traced back to the Socrates in his famous quote "I am not an Athenian or a Greek, but a citizen of the world." Later, the founding father of the Cynic movement in Ancient Greece, Diogenes is said: "Asked where he came from and the answer is: “I am a citizen of the world!”

Lisa Waters it is ELL teacher at two elementary schools from North-ern Virginia. She is a wonderful per-son and a very talented teacher. In last school year (2010 – 2011) she worked with 16 worldwide children: Vamsi from India; Susan from Ne-pal; Julia from Brazil; Selene from Japan; Daryn and Yasmeen from Jor-dan; Raneem from Taiwan; Teodora from Romania; Vlad from Ireland; Joshua from Honduras; Jason from Philippines; Bryan from El Salvador;

Rene, Diego, German and Andre from Mexico.

For this children (6 -12 years old) English is a second language. Bilin-gual children are different but want to be like their classmates born in USA.

Over a year, under the guidance of Lisa Waters, children were jour-nalists from SC Tribune newspaper. They were involved in many edu-cational projects in this school year in order to learn best English. They learned about American culture and traditions, but also about culture and traditions of their native countries.

Last lesson was about cosmopoli-tanism, human values, respect and tolerance. A series of stoning videos called "I am a citizen of this world." revolves around this main idea. It is a moral lesson from our world, of-fered with generosity to our children, of which we all have something to

learn.Children talked about the dif-ferences between the culture and traditions of their home countries and the U.S culture. Were related to holidays, cuisine, what is consid-ered impoliteness in their country, passions and hobbies. They talked about the differences between school in Virginia and school in their home country. Children spoke about dif-ficulties when they learned English - communication, pronunciation, learning new words, writing, read-ing, alphabet, difficulties in under-standing what people are saying. Finally they tried to send a global message - regardless of country of origin, religion, culture, education or traditions, all of this are friends, colleagues and citizens of this world

Thank you, Lisa Waters for this awesome year.

Thanks to all teachers in the world for their work. Happy summer vaca-tion!

If you are interested to know more about this project, please watch video poems here:

Culture Poems from Taiwan & Jordan: http://www.youtube.com/watch?v=wNkm5FCEk2s

Culture Poems from Ireland & Romania & Mexico: http://www.youtube.com/watch?v=nf-FZvAZcIo

Culture Poems from Nepal &

Brazil: http://www.youtube.com/watch?v=gcThalmcslw

Culture poems from Mexico &

Japan & Bolivia & El Salvador & Honduras: http://www.youtube.com/watch?v=9Y4kevCgAGY

Culture poems from Romania & Jordan: http://www.youtube.com/watch?v=2yCyrJvdZ4k

Culture poems from Philippines

& India & Mexico: http://www.you-tube.com/watch?v=8Zy4M5oOQdE

I am a citizen of this world

SIMONA BOTEZAN

„În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi.”Mihai EMINESCU

Dacă secolul al XIX-lea a însem-nat perioada de formare a statelor naţionale pe cont≠inentul europe-an, atunci putem spune că sfârşitul mileniului XX şi începutul celui de-al XXI-lea de istorie postcristică reprezintă timpul sfărâmării acestora si constituirea unei entităţi suprastat-ale cu iz imperial, unde aşa-zisa or-dine mondială de fapt şi de drept este opera unei autointitulate elite mon-diale, care face şi desface în scurta vreme a existenţei ei finite iţele unei lumi pe care şi-o închipuie aidoma unei jucării de plastic aflată în mâini-le unui copil oarecare. Imago mundi se schimbă cu din ce în ce mai mare repeziciune, iată, pe zi ce trece, iar re-sponsabili de parcursul ei istoric zbu-ciumat nu sunt decât acei exponenţi umani de moment, care uită în fiece clipă, din păcate, că, la rândul lor, nu apar în catastifele vremii decât doar ca nişte simple entităţi muritoare din necuprinsul şir de generaţii ale omenirii. Oase goale, dar cu sufletul crud şi vândut, care ucid, cu sânge rece şi deplin conştienţi, Viaţa.

Lumea nu îşi dă seama că a părăsit coordonatele unei dictaturi sumbre spre a intra cu paşi siguri într-o alta, mai înrobitoare, aşezată sub auspi-ciile unei libertăţi aparente. Satana dezlănţuită a morbului urii îşi face numărul din plin, victimele sale sig-ure fiind cei care nu vor să distingă Lumina de întuneric în mrejele unui timp care seamănă vânt şi nu culege decât furtună.

Când soldaţii Armatei Române s-au dus să salveze în cel de-al doilea război mondial Ungaria lui Miklós Horthy de sub ocupaţie fascistă (am mai scris acest lucru de curând!), populaţia maghiară nu mai catadicsea a le turna eliberatorilor lor apă fiartă

în cap de la etajul caselor pe lângă care aceştia treceau. În momentele acelea cumplite şi umilitoare însă, aceşti români nu se gândeau la faptul că ţara lor este una de mâna a doua şi că va dispărea într-o bună zi cu totul de pe harta Europei ca stat naţional, unitar şi independent, devenind o adunătură de zone oarecare stabilite în raport de directă proporţionalitate cu interesele josnice ale partidelor politice conjuncturale şi a alianţelor vremelnice dintre acestea. Nici vorbă.

Când mestecau printre dinţi pra-ful pustei panonice ori când erau încovoiaţi de frigul din munţii Ce-hoslovaciei, când scheletele lor vii şi pline de păduchi erau strânse de pe coclaurile ruseşti şi duse în lagărele de concentrare ale Siberiei îngheţate pentru igienizare, hrană, tratament şi, în final, pentru muncă în minele de cărbuni ori în pădure, aceloraşi soldaţi ai Armatei Române - foarte puţini rămaşi astăzi în viaţă ca mar tori vii ai unei istorii de un tragism recent apus - nu le traversa prin minte atunci decât un singur gând: să-şi mai vadă o dată Ţara (nu regiu-nea) şi pe cei lăsaţi să-i aştepte acasă cu inima îndoită de chinul amarnic al nerevederii. Niciunul dintre aceşti eroi, care au avut un rol fundamen-tal din punct de vedere istoric în a înclina acul balanţei victoriei asupra nazismului in illo tempore pe con-tinentul european, nu socotea că se va întoarce acasă într-o ţară second hand, sfârtecată cu totul şi cu totul nejustificat într-un număr fix de regiuni la diverse comenzi politice externe sau interne, ci doar acasă, în ţara lor - România.

Ceea ce se întâmplă azi, după mai bine de şase decenii de la finele celui de-al doilea Război Mondial - război care a înghiţit în măruntaiele sale criminale un număr impresionant de vieţi omeneşti -, este un fapt con junctural de o matematică a gândirii înfiorător de tulburătoare. Diversele motivaţii politicianiste de tot soiul,

care nu ţin cont sub nicio formă de părerea poporului român, anulează, de fapt, istoria anterioară a acestuia, călcând în picioare cu mârşăvie, iresponsabilitate şi raţionalitate demonică jertfa de sine a sutelor şi sutelor de mii de victime sacrificate programat de către călăii bolnavi de vanitate ai acestei lumi efemere. „Miza este de prima însemnătate: este vorba de destrămarea treptată a statului român şi a hotarelor sale.”, spunea academicianul Dinu Giurescu de curând. Şi o voce de calibrul domniei-sale, o autoritate recunoscută în domeniul istoriei, nu poate decât să dea de gândit profund tuturor factorilor decidenţi din pa-tria aceasta (încă îi putem spune aşa - Patrie) şi poporului însuşi despre conturul destinic al propriului lor teritoriu aflat, iată, la cheremul unor interese vremelnice de grup politic. Mai mult decât evident că praful şi pulberea istoriei se vor împrăştia năvalnic peste numele acelora care-şi vor aşeza, la ordin şi cu rânjet diabol-ic, semnătura pe certificatul de deces al României. Pentru că, a-ţi vinde esenţa pură a ceea ce te defineşte pe tine ca neam în numele unor interese mărunte de moment, înseamnă, nimic altceva decât crimă. Iar acest fapt este condamnat, după cum se

ştie, de toate religiile pământului, indiferent de zona lor de sorginte. Când Mihai Eminescu, pus la zid, la rându-i, prin telegrama trimisă de către Petre Carp lui Titu Maiorescu de la Viena, în care îi scria acestuia din urmă: „Şi mai potoliţi-l pe Emi-nescu!”, formula fraza: „În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi.”, cu siguranţă că nu putea previziona nicidecum permutările de borne topografice cu caracter deznaţionalizant ce au loc în prezent. Iar dacă se va adeveri că algoritmul de desfiinţare a României a început cu elan în anul Domnului 2011,atunci ar fi bine, după părerea mea, ca statuia maiestuoasă a lui Nicolae Ceauşescu să fie înălţată cât mai curând în capitala sa, Bucureşti (nu Budapesta), fiindcă simplul cizmar ajuns preşedinte a ştiut avea multă demnitate în momente cheie ale propriului său mandat. O parte din arhitectura timpului ceauşist arăta cam aşa: erau dărâmate anumite bi-serici, dar ţara avea graniţe fixe şi era lipsită complet de datorii în momen-tul morţii fostului preşedinte. Schiţa momentului actual are următorul fa-cies însă: se construiesc temple peste temple de orice rit, iar scufundarea în mâlul eutrofizat al datoriilor şi tendinţele vădite de destrămare a ei

întrec orice închipuire. Să fie, oare, procesul de regional-izare a României pasul decisiv către desfiintarea sa?! Dacă da, atunci în mod cert că peste urmele de sânge ale Armatei Române din anii de foc, de foame, de păduchi, de lagăre şi de frig ’40 ori peste cele ale mulţilor poporeni nevinovaţi ucişi în tu-multuosul decembrie al lui 1989 mirosul de ştreang înălţat la cer de curând de cetăţeanul Csibi Barna pe teritoriul românesc (prin „spân-zurarea” păpuşii ce-l simboliza pe Avram Iancu - unul dintre elemen-tele fundamentale ale identităţii poporului român) se va îndrepta ameninţător înspre însăşi beregata României reale ca stat naţional, su-veran şi independent, unitar şi indi-vizibil, unde, conform art. 2, alin. (2) din Constituţia sa: „Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita su-veranitatea în nume propriu.” Dacă nu, înseamnă că domnul academi-cian Giurescu greşeşte, ceea ce îmi este cu neputinţă a crede, căci între profesorul Dinu Giurescu şi actualii guvernanţi diferenţa de calitate nu poate fi cuantificabilă în vreo unitate de măsură încadrabilă actualmente în SI (sistemul internaţional de unităţi de măsură).

REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – PASUL DECISIV CĂTRE DESFIINŢAREA EI?!

MAGDALENA ALBU

 

liSa aterS

ZIG - ZAG IULIE 2011 MIORIŢA USA 6

PASTRATORII TRADITIEI- INTERVIU REALIZAT CU DL. MARIAN STATE, COREGRAFUL TRUPEI DE DANSURI POPULARE “GHIOCELUL” DIN ATLANTA, GEORGIA

MARA CIRCIUA

Dansatorii trupei de dansuri populare “Ghiocelul” din Atlanta, Georgia te impresioneaza de la prima vedere, te uimesc prin prospetimea si bucuria pe care o citesti pe fetele lor, si chiar daca sunt mititei ca varsta entuziasmul lor este molipsitor. Ma-joritatea s-au nascut in America, si unii dintrei ei nu au vizitat niciodata patria parintilor, dar in fiecare seara de vineri se intalnesc la repetitii si in pasi de hora sau de doi, aduc o par-ticica din România in mijlocul nos-tru. Prin amabilitatea initiatorului si coregrafului acestei trupe de tineri si foarte talentati dansatori, dl. Marian State o sa ii introduc in atentia dvs.Mara Circiu: Cine sunt dansatorii acestui grup de dansuri populare românesti?

Marian State: Dansatorii grupului nostru sunt copii cu varstele cuprinse intre 6 -12 ani, am ales un nume sug-estiv tinand cont de varsta lor frageda si afinitatea ce o simtim noi românii pentru ghiocel, simbolul primaverii si floarea care ne duce cu gandul atat de des la primavarile copilariei noastre.Mara Circiu: Cum s-a format aceasta echipa de dansatori?

Marian State: Pana nu demult, au fost mai multe tentative de a se forma un grup de copii dar din pacate au esuat de fiecare data. Am incercat prima data sa gasim locul de desfa-surare iar apoi am inceput sa sun cu-nostintele care le aveam si stiam ca au copii si ar putea fi interesati, am mai anuntat pe la bisericile românesti din zona, in acest sens as dori sa-i multu-mesc preotului Nicolae Clempus de la Biserica Sf. Maria din Dacula care a sprijinit aceasta initiativa anuntand in randul enoriasilor despre aceasta activitate.

Mara Circiu: La ce fel de eveni-mente culturale sau competii ati par-ticipat pana in prezent?

Marian State: Suntem un grup tanar, in formare, nu am participat “oficial” inca la un eveniment de profil dar sper sa auziti despre noi cat de curand.

Mara Circiu: Ce te-a determinat sa formezi acest grup de tineri dan-satori?

Marian State: Vedeti noi, românii din America, imbratisam aceasta tara

ca fiind “acasa’’; imprumutam obi-ceiurile, mancarea, traiul de aici, dar nu trebuie sa uitam si locul de unde am venit - România cu obiceiurile, portul si dansurile populare care sunt atat de frumoase. Intr-un studiu de specialitate s-a dovedit ca România are “cel mai bogat si mai variat fol-clor din lume’’, si ar fi pacat ca aceste valori de identitate nationala sa fie uitate. Noi, romanii ne mai intalnim cu diferite ocazii si ar fi pacat sa nu dansam o sarba, o hora româneasca, o purtata, o jiana…Ca si o paranteza sunt “gelos’’, sau mai bine zis am o anumita invidie profesionala in sen-sul bun al cuvantului pe comuni-tatea greaca care a reusit sa fie unita si sa-si pastreze traditia prin cele trei grupuri de dansatori, pe generatii care activeaza in prezent. In acest fel s-au facut cunoscuti si drept urmare au dansat in deschiderea Jocurilor Olimpice din Atlanta in 1996. Noi, românii, de ce nu am beneficia de aceeasi binemeritata recunoastere?

Mara Circiu: Cat de atrasi de dan-surile populare sunt copiii români din SUA? Traind departe de Româ-nia, fireste ca au fost expusi mai pu-tin si nu cunosc foarte multe despre dansul popular românesc...

Marian State: Copiii românilor nu pot spune ca pot fi atrasi la prima vedere de dansul popular românesc, pentru ca este un lucru nou si atipic pentru ei, dar parintii lor cunoscand aceasta valoare ar trebui sa fie cei care fac primul pas prin aducerea copiilor la aceasta activitate,esential fiind, fireste si rolul celui care preda dan-sul popular românesc. Este o vorba ,”daca te imbolnavesti de dans, nu te mai vindeci niciodata’’. Prin dans nu numai ca ne dezvoltam simtul ritmico-muzical dar si cel estetic, de indreptare al corpului, tinutei.

Mara Circiu: Spune-ne ceva de-spre tine, cand ai inceput sa dansezi, in ce formatii ai activat, de cat timp te ocupi de coregrafie...

Marian State: Am inceput sa dan-sez de la varsta de 6 ani, si am trait personal acest sentiment de “imbol-navire de dans’’ de la o varsta foarte frageda. Am activat ca dansator la mai multe ansambluri de copii si adulti din tara. Pot spune ca-i datorez faptul ca dansez domnului Dumi-tru Savu, numele este necunoscut pentru cititori dar pentru mine nu

a fost numai instructor –coregraf, a fost al doilea parinte, dansul m-a initiat in arta dansului, o pasiune pe care am desavarsit-o mai tarziu la clasa profesionistilor dansului popu-lar românesc a domnilor Theodor Vasilescu si Marin Barbu, si tin sa le multumesc si pe aceasta cale pentru daruirea si profesionalismul de care au dat dovada. Ca dansator am avut ocazia sa calatoresc in foarte multe tari unde am participat la numeroase festivaluri internationale. Din 1998 am fost coregraful a sase ansambluri de copii si adulti din tara, am predat deasemenea dansul popular româ-nesc in Grecia si Norvegia.

Mara Circiu: Cat de important este dansul in viata ta?

Marian State: Pasiunea pentru dans este o parte integranta a fiintei mele, dansul pentru mine nu a fost numai o profesie ci o experienta de viata.

Mara Circiu: Cum se desfasoara repetiile grupului vostru? Unde va intalniti? Care sunt costurile?

Marian State: Repetitiile au loc in fiecare vineri seara de la ora 7 p.m. in sala sociala a Bisericii Sf. Mary of Egypt situata la adresa: 925 Beaver

Ruin Rd.; Norcros, GA 30093. Cur-surile sunt gratuite.

Mara Circiu: Lucrezii cu dansatori de toate varstele, cati ani are cel mai tanar? Ce satisfactii ai muncind cu copiii?

Marian State: Cel mai tanar dan-sator are 4 ani. Satisfactia cea mai mare o am cand vad ca mai sunt parinti care isi fac timp sa-si aduca copiii la cursurile de dans popular românesc si cand vezi copii carora le place sa invete sa danseze. Marea mea satisfactie va fi aceea cand acest grup va prezenta un program bine definit de obiceiuri si dansuri popu-lare românesti pe una din scenele festivalurilor de profil din zona noas-tra. O alta mandrie a mea va fi sa-mi vad si proprii copii dansand in acest grup, am doi baieti de 9 si respectiv 12 ani, in prezent nelipsiti de la fiec-are repetitive de vineri seara!

Mara Circiu: Care sunt planurile tale de viitor in legatura cu aceasta formatie de dansuri?

Marian State: Telul meu este acela de a forma un grup de copii care sa reprezinte cu succes comunitatea românesca la festivalurile de profil folcloric din SUA.

Mara Circiu: O invitatie adresata cititorilor nostri...

Marian State: Imi doresc ca for-matia “Ghiocelul” sa aiba cat mai multi dansatori de toate varstele si sper totodata ca acest grup sa devina o componenta culturala, artistica si sociala importanta a comunitatii românesti din Georgia, SUA. Ca o paranteza, parintii copiilor si nu numai (toate persoanele adulte) care vor sa faca miscare in ritm de dans românesc, aromân, grecesc, s.a., va informez ca dupa repetitia copiilor, incepand cu ora 8:30 p.m., avem un curs de dans exclusive pentru adulti, deci va invitam (oficial) la dans! Pentru mai multe informatii, ma puteti contacta pe adresa ghioce-lul@yahoo.com. In incheiere, as vrea sa multumesc d-lui Adi Hrihorisan ptr sprijinul dansului in obtinerea salii mai sus mentionata si in mod special Consiliului de Administratie al Bisericii Sf. Mary of Egypt care a inteles si sprijinit initiativa noastra si ne-a acceptat in aceasta sala. In nu-mele formatiei “Ghiocelul”, va invi-tam la dans, de la mic la mare!

SUNT, DAR NICI NOI N-AM MURIT!

Sunt unul mai bogat ca altul. Par a fi într-o competiţie pe viaţă şi pe moarte cu noi, poporul român. Plin de Baba Eba şi Boşu Becali prin Eu-ropa. Plin de 25% luaţi de la intelectuali (că doar ei sunt „bugetari”). Plin de 24% TVA la micii întreprinzători privaţi care au rezistat cum au pu-tut sub celebrele guverne anterioare. Plină ţara de controale, începând cu Garda Financiară şi ter-minând cu Oficiul pentru Protecţia Consuma-torului care se scuză: „Ştiţi, la dumneavoastră n-am fost de multă vreme, trebuie să vă dăm amendă, că aşa am primit directivă”. Am ajuns în ţara mea să fac pact cu „autorităţile statului”, cărora „statul” le-a luat 25% din salarii.

Ceauşescu a fost împuşcat pentru că nu

a oferit condiţii de trai populaţiei. L-au acuzat de genocid. Dar înfometarea de astăzi cum se poate chema? Nu genocid? Cum îţi poţi permite eradi-carea unui popor?

A, nu mai are România valori ce pot fi furate! S-au trezit conducătorii că au rămas cu buzunarele goale – nu mai e nimic de vândut, fraţilor, hai să luăm pielea de pe oameni! Nu suntem în 2011, dragi compatrioţi, ci în 1907. Mamei mele i se ia C.A.S. pe cuponul de pensie!, şi momentul în care am văzut-o şi pe asta m-a înlemnit. Garantez că niciuna din structurile internaţionale cu care s-au făcut diverse înţelegeri în ultimii ani, nu vor inter-veni în „treburile interne”. Căci 1907 a fost un an de vârf al ţării noastre.

Voi reveni.

ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ

MIORIŢA USA IULIE 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.

Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)

Preluăm şi anumite cazuri grave de

“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de

“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

EVENIMENT SPECIAL IULIE 2011 MIORIŢA USA 8

TURNEUL DE FOTBAL

Echipa de fotbal Sacramento Roma-nians condusă de John Bilți a partici-pat la turneul anual „Eastern European Connection” din Las Vegas pe data de 18 iunie. Organizația „Eastern Euro-pean Connection” a fost ideea unui american, Jeremy Dollar, îndrăgostit de această zonă a Europei. El a inițiat difer-ite acțiuni si activități menite să-i unească pe emigranții din Estul Europei, care s-au stabilit în Las Vegas și mulți dintre ei fac parte din biserici etnice din Ne-vada . Anul trecut, turneul a fost câștigat de echipa româneasca Rapid Las Vegas condusă de Ovidiu Ene. Echipele sunt formate din 6 jucători de câmp și por-tarul plus rezerve și se joacă la porți mici pe jumătate din terenul normal de fotbal.

Anul acesta echipele invitate au reprezentat Bosnia, Bulgaria, Turcia, Etiopia, S.U.A și bineînțeles, România. Echipa deplasată din Sacramento a fost compusă din Johnny Mureșan, Elisei Both, Alex Both, Mike Cucicea, Dumi-tru Onoe, Laviniu Caba, Ion Malancea, Andrei Midrigan, Anatol Bojonca, Mar-ius Jar și John Bilți. Cele 6 echipe par-ticipante au fost împărțite in 2 grupe de câte 3 fiecare. Sacramento a facut parte din Grupa B in compania echipelor din Turcia și Etiopia, cealaltă grupă fiind alcatuită din echipele din Bosnia, Bul-garia și U.S.A. Primul meci disputat de echipa românească a fost în compania celor din Turcia. Meciul a fost destul de strâns în prima repriză 1-1, dar în repriza secunda ne-am dezlănțuit prin 2 goluri semnate de Johnny Mureșan. Au mai marcat și Alex Both, Ion Malancea și An-drei Midrigan. Rezultat final 5-1 pentru Sacramento Romanians. Următorul meci a fost împotriva echipei etiopiene, care deși nu a avut nici o rezervă, s-a prezen-tat foarte bine din punct de vedere al condiției fizice. Prima repriză s-a terminat tot 1-1 ca și în meciul anterior, golul echi-pei noastre fiind marcat de Alex Both. În cea dea doua parte, condiția fizica supe-rioara și rapiditatea deosebită a echipei etiopiene a făcut diferența, ei reușind să marcheze al doilea gol și să preia condu-cerea. Johnny Mureșan putea să aducă egalarea, dar a ratat o lovitură de penalty acordată de arbitrul mexican. Scor final 2-1 pentruă etiopieni. Cum doar primele doua echipe din grupă urmau să se califice în semifinale, am așteptat cu nerăbdare finalul meciului dintre Etiopia și Turcia. Etiopienii au câștigat cu 4-1, dovedind încă o dată că sunt echipa momentului. În grupa A, Bulgaria a câștigat amând-oua meciurile câștigând grupa cu punctaj maxim, iar cei din U.S.A. terminând pe locul doi. Ca urmare, prima semifinală , Etiopia - U.S.A., iar cea de-a doua Româ-nia- Bulgaria. Etiopienii s-au impus și îm-potriva echipei din Statele Unite și s-au calificat în finală. Echipa sacramentană s-a calificat în finală în dauna bulgarilor pe care i-au învins cu 3-1, golurile fiind marcate de Laviniu Caba (2) și Alex Both. Față în față cu echipa Etiopiei din nou, cu trofeele pe masă, am încercat să ne luăm revanșa, dar din nou condiția fizica a etiopienilor a fost net superioară și au câștigat cu 3-1. Pentru români a înscris din nou același Alex Both.

A fost o experiență deosebită și sperăm ca anul viitor să deplasaăm o echipă și mai bună și să luăm primul loc.

EASTERN EUROPEAN CONNECTION DIN LAS VEGAS

MARIUS JAR

ecHiPa de FotBal - Sacramento romanianS

FotBal corect - nu Blaturi

MIORIŢA USA IULIE 2011 EVENIMENT SPECIAL 9

Intre 18 si 19 iunie, 2011 a avut loc la Chicago a 2-a editie a Forumului Presei Romanesti din Statele Unite si Canada. La eveniment au participat atat jurnalisti din mass media ro-maneasca locala cat si din New York, Florida, Detroit, Mas-sachusetts si Canada. Printre invitatii speciali la eveniment s-au aflat si fostul ambasador american in Romania James Rosapepe, scriitoarea ameri-cana Sharon Rushton, jurnalis-ta/scriitoarea Sheilah Kast si jurnalista Laura Bandila de la Radio Romania Cultural.

Pe langa discutiile legate de activitatea asociatiei si rolul mass mediei romanesti din SUA si Canada, jurnalistii prezenti au avut parte de festi-vitatea de premiere a celor mai bune articole din mass media romaneasca nord americana.

Fostul ambasador american James Rosapepe si sotia sa au primit din partea NARPA o placheta in semn de recu-noastere pentru promovarea imaginii Romaniei in lume.

In concurs au participat 46 de materiale din presa scrisa si radio.

Juriul format din: Daniele SOROS - Romanian Global News - Presedinte juriu, Simo-na CONSTANTIN - Radio

Romania International - Vice presedinte juriu, dr. Cristian IVANES - Radio Cluj - Vice presedinte juriu, Laura BAN-DILA - Radio Romania Cultural, Adrian NOVAC – HotNews, au decis, in urma notelor acordate, urmatorii castigatori:

Sectiunea CULTURA: Locul 1: Amelia Avram –

“Dracula is dead”, Ziarul Miori-ta, SUA

Locul 2: Nicholas Buda - "Din istoria nestiuta a New Yorkului”, Gandacul de Colorado, SUA

Locul 3: Silvia Jinga - “O imagine a tranzitiei romanesti", Curentul International, SUA

Sectiunea EDITORIAL: Locul 1: Grigore L. Culian -

Cand “piticii”polueaza muzica de jazz…, New York Magazin, SUALocul 2: Mihai Manolache - Teama de succes..., Ziarul Acasa, Canada Sebastian Doreanu - Leptinotarsa…, Gandacul de Colorado, SUA

Locul 3: Corneliu Florea - Imagini si reflectii din Romania 2010, Curentul International, SUA

Sectiunea REPORTAJ: Locul 1: Adrian Ardelean -

Romanul care nu a fost niciodata in Romania, Ziarul Zig-Zag, Canada Prima pagina, A doua pagina

Locul 2: Dan Micu - Pe ur-

mele primilor crestini in Tara Sfanta, Ziarul Zig Zag, Canada Prima pagina, A doua pagina

Locul 3: Laetitia Militaru - "Macii albastri din Gaspe-sie", Ziarul Zig-Zag, Canada Cristina Sofronie & Razvan Dupleac - "CIA si experimen-tul de spalare pe creier facut pe pacientii canadieni", Ziarul Zig-Zag din Canada Prima pa-gina, A doua pagina

Sectiunea INTERVIU: Locul 1: Marian Petruta

- "In dialog cu directorul FBI Chicago", Ziarul Gandacul de Colorado, SUA Prima pagina si A doua pagina

Locul 2: Dan Micu - Gerry Avram alergatorul de cursa lunga, Ziarul Zig Zag, Canada

Locul 3: Cristina Sofronia si Adrian Ardelean - Interviu cu violonistul Carmen Piculeata, Ziarul Zig-Zag, Canada

SECTIUNEA RADIO Materiale difuzate la Radio

Diaspora Online si Radio Ti-misoara (Emisiunea Romanii de peste mari si tari)

Locul 1: Tudor Petrut - In-toarcerea acasa, Radio Dias-pora, SUA

Locul 2: Marian Petruta - Interviu Artista Adriana Oan-cea, Radio Diaspora, SUA

Locul 3: Sebastian Rus - In-terviu Camelia Rosca, Radio Diaspora, SUA

NORTH AMERICAN ROMANIAN PRESS ASSOCIATION (NARPA)

MARIAN PETRUTA

de la StanGa la dreaPta: SeBaStian ruS, nicHolaS Buda, ana-maria ScordeScu, octaVian coJan, laura Bandila, GriGore culian, marian Petruta Si Florin PirJol/ PHoto: narPa 2011

OPINII IULIE 2011 MIORIŢA USA 10

Calul troian la Roşia Montană

- Analiza 3 ”Lacrimile soarelui“ (denumirea antica a aurului-n.n.)si relaţia lor cu lumea”, de Tom Brady, decembrie 2010, The Newyork Times : “Lăsaţi-i pe economişti să se mire : etalonul clasic de aur, acela care era folosit din 1980 până în 1914 – de el are lumea nevoie acum. Prin utilitatea, economia şi eleganţa lui, n-a existat niciodată vreun sistem monetar care să-l egaleze”.

7. Mecanismul calului troianRMGC are deci 2 „roţi”, inegale:

„roata mică”, Minvest (33,8%), fără bani, şi „roata mare”, Gabriel Jersey (65%), tot fără bani, dar cu un părinte, Gabriel, care face rost de bani prin fluturarea asocierii cu statul român şi a aurului de la Roşia Montană la bursa din Van-couver. Astfel, printr-o campanie agresivă şi mici acţiuni locale la Roşia Montană, promovate cu sârg de me-dia românească avidă de bani, Ga-briel a obţinut următoarele sume de bani (CAD = dolari canadieni) prin emisiunea de acţiuni la bursă (con-form Rapoartelor sale anuale)- VEZI TABEL 1.

Gabriel a câştigat deci, în toată această perioadă, circa 750 milio-ane USD, prin fluturarea aurului de la Roşia Montană. A fost astfel capabil să facă finanţarea iniţială în RMGC (şi Deva Gold) în 1997 şi apoi să tot mărească “roata mare” (la 80%, apoi la 80,41%, apoi la prac-tic 99,17%). “Roata mică”, Minvest (adică statul român) nu a câştigat nimic din “afacere” (deşi poate unele persoane au câştigat !). Ba mai mult, statul a pierdut (ajungând la 19,31% si apoi la practic 0,6%) şi va pierde în continuare. Astfel, ANRM (statul român) reuşeşte prin RMGC să impună interesele unei firme private străine (Gabriel) în dauna interesului naţional ! Gabriel, pentru a-şi câştiga susţinători, se laudă că a investit în România 400 milioane USD (fără a furniza o listă a investiţiilor făcute). Dar nu spune de unde a avut aceşti bani, nu spune că i-a câştigat de pe urma Roşiei Montane. Suma vehiculată ni se pare oricum o ex-agerare grosolană, dacă ne uităm în Rapoartele anuale (a se vedea analiza noastră mai jos, la Observaţii). Res-tul de bani a fost cheltuit de Gabriel pentru lefuri bune pentru directori şi officers, de exemplu, compania fiind astfel an de an în pierdere.

Observaţii.Costurile de explorare şi dezvoltare

(exprimate în dolari canadieni= CAD), conform rapoartelor anuale ale lui Gabriel, au fost următoarele - VEZI TABEL 2, unde Costuri de dezvoltare (development costs) con-stau în : Geosciences and technical consulting ; Samplers, miners and surveying; Metallurgical testing; Project management and overhead (engineering); Travel; Feasibility study; Depreciation; Development; Amortization; Community devel-opment; Permitting; Finance and administration; Legal. De exemplu, în anul 2010, investiţiile (Investing activities) au fost următoarele (con-form raportului pe ultimul trimestru al anului 2010) - VEZI TABEL 3.

Să observăm că investiţiile în ex-plorare în perioada 1996-2010 sunt foarte mici (19.603.741 CAD) faţă de restul investiţiilor, iar că restul investiţiilor sunt numai parţial făcute în România. Aşadar, suma vehiculată de RMGC (Gabriel) de 400 milioane USD investiţi în România este o ex-agerare grosolană. Să mai observăm că Gabriel tot explorează de 14 ani la Roşia Montană, desi explorarea, prin Legea Minelor 61/1998 sau 85/2003, poate să dureze maximum 5+3= 8 ani; să tot treacă timpul, dacă aduce bani grei. De aceea a avut ne-voie de o licenţă de exploatare (deşi nu a exploatat, ci a explorat), care se dă pentru 20 de ani, şi a primit-o de la statul roman ? Dar despre licenţă şi despre protejarea companiei străine de către statul român, în detrimentul statului, adică al nostru tuturor, altă dată.

8. Gabriel nu are bani suficienţi pentru a finanţa dezvoltarea Proi-ectului

La 31 decembrie 2009, Gabriel nu are bani suficienţi pentru a finanţa dezvoltarea Proiectului şi de aceea va necesita finanţare adiţională, care dacă nu este obţinută, va avea ca efect reducerea activităţilor şi întârzieri ale proiectului (“As at December 31, 2009 the Company had no sources of operating cash flows and does not have sufficient cash to fund the de-velopment of the Project and there-fore will require additional funding which, if not raised, would result in the curtailment of activities and Project delays.” (2009 Gabriel Re-sources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009, pag. 7).

La 31 decembrie 2010, Gabriel are resurse financiare suficiente să finanţeze activităţile sale curente de obţinere a permiselor, dar nu are resursele financiare pentru a finaliza procesul de obţinere a permiselor, pentru a achiziţiona toate suprafeţele necesare, sau pentru a construi mina la Roşia Montană. (“While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activi-ties, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana.) (2010 Gabriel Quarterly Report, pag. 26)

Să amintim aici că Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 vorbesc la Art. 58 de “ca

pacitatea financiară şi capacitatea tehnică” a ofertanţilor la un concurs public de ofertă pentru concesion-area activităţilor de explorare, dar că Gabriel a făcut explorare la Roşia Montană timp de 14 ani în urma aranjamentelor cu statul român, care nu a “observat” lipsa acestor capacităţi.

Să mai observăm că Legea minelor din 1924, la Art. 32, spunea clar: “Capitalul societăţii trebuie să fie suficient pentru exploatarea concesi-unii.” Dar proiectul poate să întârzie, nu este o problemă, că banii vin. Doar Roşia Montană piere încetul cu încetul, prin blocarea oricărei activităţi economice în zonă, în aşteptarea lui “Făt Frumos” cu bani.

Să observăm că Gabriel nu are bani să construiască mina (ultimul cost de construcţie, vehiculat din 2008 înco-ace, este de 876 milioane USD, faţă de primul cost, vehiculat în 2001, de 253 milioane USD), dar are bani să înceapă o ultimă campanie agresivă în media. Astfel, Gabriel a făcut contract cu o firmă de comunicaţii internaţională pe 3 ani: 1 martie 2009 – 29 februarie 2012, pentru o taxă anuală de 450.000 Euro şi o taxă de succes de 800.000 Euro plătibilă la sfârşitul celor 3 ani dacă anumite criterii sunt îndeplinite. Gabriel a plătit pentru 2009 suma de 375.000 Euro (conform [2009 FQR], pag. 23, [2009 GFS], pag. 25).

9. ConcluziiConsiderăm că asocierea din-

tre Minvest şi Gabriel Jersey este în detrimentul statului român, este îm-

potriva interesului naţional. Statul a pornit la drum dezavantajat şi va fi scos complet din ecuaţie la Roşia Montană (ca şi la Bucium şi Certej). De aceea, recomandăm guvernului dizolvarea de urgenţă a RMGC (in-clusiv a Deva Gold) şi analizarea tu-turor contractelor (licenţelor) înche-iate în patrulaterul aurului de către ANRM.

Bucureşti, la 12 aprilie 2011Grupul pentru Salvarea Roşiei

Montane din Academia de Studii Economice Bucureşti:

Prof. univ. dr.: Dorel Aileni, Flo-rina Bran, Nicolae Dardac, Afrodita Iorgulescu, Victor Manole, Andreica Marin, Bogdan Negrea, Emil Scarlat, Alexandru Taşnadi; Conf. univ. dr.: Carmen Valentina Rădulescu, Ildiko Ioan; Lect. univ. dr. Ovidiu Maican

>> continuare din numarul trecut

taBel 1

taBel 2

taBel 3

MIORIŢA USA IULIE 2011 OPINII11

DOSARUL FLOTA - Document oficial (3)

>>continuare in numarul urmator

2 3

4 5

CALEIDOSCOP IULIE 2011 MIORIŢA USA 12

FOLOSIREA TELEFOANELOR MOBILE CREŞTE RISCUL DE TUMORI PE CREIER

Săptămâna trecută (31 mai 2011), trei neurochirurgi renumiţi au afir-mat pentru CNN că folosirea tele-foanelor mobile mai mult de 30 de minute pe zi, măreşte semnificativ riscul de apariţie al tumorilor pe creier. Ca urmare, cei trei specialişti afirmă că ei nu apropie niciodată telefonul mobil de ureche, ci folosesc exclusiv metodele hands free - caşti, speaker, bluetooth.

“Deocamdată cea mai sigură metodă este folosirea unei căşti pen-tru a ţine undele departe de creier” declara Dr. Keith Black, chirurg la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles. Dr. Vini Khurana, profesor univeristar la Australian National University, având ca specializare neurochirurgia, afirma: “Eu folosesc modul speaker. Nu îl ţin aproape de ureche” .Cei doi au fost aprobaţi de Dr. Sanjay Gupta, de asemenea neu-rochirurg, de la Barrow Neurologi-cal Institute şi St. Joseph's Hospital Medical Center din Phoenix, Arizo-na, care a spus că şi el foloseşte căşti, la fel ca Dr. Black.

În fiecare zi, aproape în toată lumea, apar date care afirmă că tele-foanele mobile duc la apariţia can-cerului, iar apoi vin alte ştiri, alte studii, care le contrazic pe primele. Cercetătorii danezi spun că folo-sirea telefonului mobil nu are nico legatură cu riscul apariţiei unei tu-mori cerebrale. În aceeaşi zi, un studiu belgian efectuat pe 2.500 de tineri, a arătat că 20 la sută dintre aceştia aveau probleme cu somnul, din cauza folosirii telefonului mobil. În mod special se arată că radiaţiile telefonului mobil vulnerabilizează sistemul imunitar al copiilor cu vîrste sub 18 ani.

Conform unui studiu efectuat într un spital din Bristol, pe un grup de voluntari, jumătate dintre aceştia au fost supuşi pe o perioadă îndelungată la radiaţii specifice mo-bilelor, iar ceilalţi nu au participat la iradiere. Apoi, toţi au fost rugaţi să rezolve anumite teste în urma cărora să se măsoare activitatea cerebrală. Cei care au fost iradiaţi au scos cele mai proaste rezultate. Acesta înseamnă că expunerea la radiaţiile cu care funcţionează tele-foanele mobile pot duce la pierderea memoriei şi la pierderea capacităţii de concentrare, susţin experţii.

Întrucât senatorul american Edward M. Kennedy a fost recent diagnosticat cu glioma, un tip de tumoare pe care criticii o asociaza cu folosirea telefoanelor mobile, discuţiile despre cancer si tele-foanele mobile au fost reaprinse. Aceasta asociere a fost respinsă cu fermitate de către mulţi experţi, incluzând şi American Cancer So-ciety.

Conform Food and Drugs Ad-ministration (FDA), trei mari stu-dii epidemiologice făcute din 2000 până în prezent, arată că nu au fost descoprite efecte nocive asociate cu folosirea celularelor. FDA notează totuşi că media perioadelor de folo-sire a telefoanelor, luate în calcul de

studiile respective, este de aproxi-mativ trei ani; drept urmare stu-diile nu pot răspunde întrebărilor despre expunerile pe termen lung. Acest lucru este considerat punctul slab al multor studii, acuzate că nu fac distincţie între folosirea tele-foanelor mobile pe termen scurt şi cea pe termen lung.

O descoperire recentă legată de folosirea telefoanelor mobile, este un avertisment adresat, în special, bărbaţilor. Cei care folosesc mobi-lul foarte mult pot ajunge sterili. Radiaţiile emise de telefon reduc numărul, mobilitatea şi calitatea spermatozoizilor. Testele efectuate în SUA pe 364 de bărbaţi, au arătat că cei care vorbeau mai mult de 4 ore pe zi la telefon aveau o calitate a spermei cu 18 % mai redusă. Acelaşi studiu arată că păstrarea telefonului mobil în buzunar în timpul condusului maşinii poate provoca infertilitate atît la bărbaţi cît şi la femei.

Doctorul Philip Michael de la un institut de cercetare din Irlanda a efectuat teste speciale de sange la 16 pacienţi care foloseau frecvent tele-fonul mobil. 13 dintre cei testaţi s-au plâns de apariţia unor simptome ca dureri de cap, greaţă şi ameţeli, care indicau efectele radiaţiilor emise de telefoanele mobile. Simptomele indi-cate de către cei 13 pacienţi au fost explicate de un alt specialist în dome-niu, doctorul Michael Maier. Acesta susţine că orice creier are o activitate electrică asemănatoare cu impulsurile transmise de către telefonul celular şi de aceea persoanele testate prezentau simptomele menţionate.

Telefoanele mobile emit radiaţii nonionice, unde de energie care nu sunt suficient de puternice să rupă legături chimice sau să producă su-ficiente daune ADN-ului pentru a putea cauza cancer. Nu este cu-noscut niciun mecanism biologic care să poată explica modul în care radiaţiile nonionice pot cauza cancer. Cercetătorii, care au ridicat semne de întrebare privind folosirea tele-foanelor mobile, susţin că nu se poate nega existenţa unui mecanism doar pentru ca ştiinţa nu îl poate explica. Temerile acestora se refera la căldura generată de telefoanele celulare şi la frecvenţele radio ce sunt absorbite în mare parte de cap şi gât. Studiile care au indicat existenţa riscurilor, arată că tumorile tind să apară în acea parte a capului unde utilizatorul ţine, în mod frecvent, telefonul mobil.

Câteva studii de acest gen efectu-ate la Universitatea Orbero din Sue-dia, arată că persoanele care utilizează telefonul mobil mai mult de zece ani prezintă riscuri de două ori mai mari de a fi diagnosticate cu o tumoare pe nervul care conectează urechea la creier.

Un alt studiu finanţat de Asociaţia Internaţională Pentru Lupta Împotri-va Cancerului - proiect al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, arată că există o legătură de tip cauză-efect între tele-foanele mobile şi dezvoltarea de tu-mori ale glandelor parotide (salivare). Studiul a fost realizat pe un eşantion de 460 de bolnavi, dintre care 58 au dezvoltat tumori canceroase, în timp ce 402 au tunmori benigne ale glan-

delor parotide. Conform rezultate-lor, publicate în American Journal of Epidemiology, riscurile de dezvoltare a unei tumori canceroase la nivelul glandelor salivare este cu 50% mai mare în rândul persoanelor care fo-losesc telefonul mobil peste 22 de ore lunar. La fel ca majoritatea cerce-tarilor legate de acest subiect, studiile sunt observaţionale, indicând doar o asociere între telefoane şi cancer, şi nu o relaţie cauzală.

Raportul OMS şi al Agenţiei Internaţionale de Cercetări asupra Cancerului, arată că riscul de gliom şi neuroma acustic, datorate folosirii excesive a telefoanelor mobile există, chiar dacă dovezile sunt “limitate”. Neuroma acustic este o tumoare benignă, de obicei, situată pe nervii din apropierea urechii interne.

Anumiţi doctori spun că principa-la sursă de îngrijorare nu o prezintă utilizatorii vechi, care au început să folosească celularele atunci când erau deja adulţi, ci copiii care folosesc telefoanele de la o vârstă fragedă şi au în faţă o viaţă de expunere. “Tot mai mulţi copii folosesc telefoane mobile. Aceştia pot fi afectaţi într-o masură mult mai mare. Creierul lor se dezvoltă rapid, oasele sunt mai fragile, iar efectele asupra copiilor ne sunt complet necunoscute”, afirma Dr. Paul J. Rosch, psihiatru şi profe-sor universitar.

Pentru cei îngrijoraţi de riscurile posibile, o soluţie simplă este folo-sirea unui set de căşti. Bineînţeles, această alternativă nu este întot-deauna potrivită sau convenabilă, iar anumiţi cercetători au emis deja recomandări pentru folosirea dis-pozitivelor wireless Bluetooth: “Nu putem spune cu certitudine dacă telefoanele mobile sunt sigure sau nu. Îngrijorarea mea este că odată cu actuala răspândire la scară largă a celularelor, cel mai rău scenariu ar putea fi descoperirea existentei unei corelaţii între tumorile pe creier şi telefoane, iar cand se vor finaliza stu-diile, peste 10 -15 ani, efectele vor fi déjà instalate”, afirma temător Dr. Black la CNN.

"Ceea ce avem aici este un avertis-ment, un punct de vedere privitor la sănătatea publică", a declarat Dr. Jonathan Samet, preşedinte al depar-tamentului de medicină preventivă

de la Universitatea din California de Sud; Şcoala de Medicină Keck, şi preşedinte al grupului care a emis raportul: "Vedem jumătate din populaţia lumii, folosind deja telefoane mobile, iar oamenii care le utilizează sunt tot mai tineri şi mai mulţi. Este în mod clar nevoie să urmărim efectele telefoanelor pe termen lung. Probele pe care le deţinem astăzi justifică introducerea telefoanelor mobile într-o clasă de "posibil" risc cancerigen pentru oa-meni.” Trebuie să vedem totul în perspectivă", a spus Dr. Sanai pentru Los Angeles Times: "cafeaua este în aceeaşi categorie de risc 2B ca şi ce-lularele. Sunt categorii mai rele, cu riscuri mai mari, cum ar fi asocierea dintre fumat şi cancerul pulmonar. Substanţele din categoria 2A includ steroizi anabolizanţi şi compuşi an-organici cu plumb. Carcinogene cu-noscute, în grupa 1 de risc, includ azbestul, formaldehida şi consumul excesiv de tutun.”

Alţi oameni de ştiinţă rămân scep-tici cu privire la orice predispoziţie către cancer, ale cărui cauze sunt împotmolite în domeniul ştiinţelor contradictorii."Mi se par concluzii surprinzătoare având în vedere că există dovezi din ce în ce mai put-ernice că folosirea telefonului mobil nu are nicio asociere cu apariţia can-cerului la creier", a declarat David A. Savitz, profesor în departamentele de epidemiologie şi obstetrică şi gine-cologie de la Universitatea Brown, cercetător pe expunerile de mediu şi de sănătate.

Cu toate acestea, Dr. Sanai este de părare că a lua măsuri de precauţie, în timp ce aşteptăm dovezi suplimen-tare, este mult mai înţelept decât să lăsăm lucrurile la voia întâmplării. "Există precedente, studii despre alte surse de radiaţii, care nu au dat rezultate imediate. Ar fi prudent să limităm expunerea, mai ales pentru copii,, deoarece aceştia vor avea mai multe decenii de expunere decât noi. Durata de viaţă preconizată a ameri-canilor este foarte lungă, astfel încât expunerea la riscuri, chiar mici, se poate acumula şi produce efecte de-a lungul vieţii."

Oamenii de ştiinţă au dezbătut mult timp riscul de cancer potenţial legate de utilizarea telefoanelor mo-

bile, dar aceasta este prima declaraţie a unui grup de oameni de ştiinţă independenţi, care iau o poziţie, nu mai rămân neutrii ci lansează un avertisment.

Concluziile studiilor efectuate în mai multe ţări, coordonate de către IARC, precum şi studiile indepen-dente ale cercetătorului suedez Lenn-art Hardell, arată că în eşantioanele studiate, persoanele care au folosit un telefon mobil 10 sau mai mulţi ani, au avut un risc dublu de gliom. Studiul lui Hardell a arătat o creştere a riscului de 40 % pentru persoanele care au folosit telefoanele mobile langă ureche, în medie 30 de minute pe zi, pe o perioadă de 10 ani. Un alt studiu din 2004 a subliniat riscul crescut de neuroame acustice după 10 ani de utilizare a telefoanelor mo-bil şi un risc dublu pentru tumorile pe partea laterală a capului, în zona în care este plasat uzual telefonul mobil.

Există dovezi prea puţine pentru a trage concluzii despre alte tipuri de cancer, se arată în raportul oficial. Cert este că mutarea telefonului mo-bil de la 1 inch la 10 inch distanţă de cap reduce radio-frecvenţa de energie de 100 de ori, spun experţii.

"Acest raport vă determină să vă faceţi griji despre cancer dacă aţi fo-losit telefoanele mobile pentru mai mult timp. Pe mine nu mă sperie, chiar dacă vorbesc cca. 4-5 ore/zi la telefon. Totuşi, am să-mi cumpar nişte căşti.", a spus Enrique Blanco, de la Arizona State University, fost infanterist în Irak. Robert Tolleson (CNN) spunea că poartă telefonul în buzunarul pantalonilor şi este aproape întotdeauna activat, astfel că el poate păstra legătura cu soţia, cei trei copii şi prietenii lui.După ce a auzit despre raport, Tolleson a de-clarat că are în vedere achiziţionarea de căşti pentru telefonul său mobil.

În concluzie, lipsa unei demonstraţii ştiintifice nu este acelaşi lucru cu imposibilitatea găsirii unei asemenea demonstraţii. Cert este că orice exces strică, iar ofertele de con-vorbiri nelimitate ale operatorilor de telefonie mobilă, constituie mai degrabă un scop comercial (care va conduce în timp spre temerile doc-torului Black), decât un beneficiu adus utilizatorilor.

SIMONA BOTEZAN

MIORIŢA USA IUNLIE 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATE13

RECLAME IULIE 2011 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011Sacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Romanian Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96) EnglishThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Concord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26 EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area, Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton, Rossmoor area.

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

MIORIŢA USA IULIE 2011 ULTIMA ORĂ15

MANIPULARE - DE PE QUINET MUTATĂ PE ACADEMIEI

Am fost șocat recent de un fapt notoriu transmis - eu acolo am văzut - de Realitatea TV. E vorba despre “cazul Duțu”, omul care a ve-nit cu un pistol-jucărie, din vremea lui Ceaușescu, să-l prezinte, ca probă reminiscentă a unei acuze de prin 1984, în fața comisiei de cultură. Caz subtirtat senzaționalist și gra-tuit de “marii” ziariști caș/la/guriști ai Realitîții , sau ce a mai rămas din ea : „Cu pistolul pe masă”. Nu sunt atât de troglodit, ca reporterii aceia, încât să cârcotesc la faptul că pistolul în cauză nu a stat o secundă

pe vreo masă, dar hai să acceptăm metafora, convenția, titlul. Cam tras de păr, ca să poată intra în sfera senzaționalului. Acolo, un domn în vârstă, elegant și demn, Contantin Duțu, vădit emoționat, transpirat și ușor derutat, abulic, dacă nu cu simptome și comportament de car-diac, era înconjurat de o haită de ziarști/derbedei care nu făceau alt-ceva decât să-l hărțuiască. Semăna cu o scenă tipică de linșaj. Biblică, aș spune gândind spre tentatoiva de lapidare a Maria Magdalena. Nu am mai văzut așa ceva de pe vremile senzaționalofile ale Protvului, când o reporteriță - vacă, nesimțită și criminală - băga microfonul în gura

unui muribund aflat pe targă, cu is coditoarea și subtila întrebare: “cum vă simțiți?” Cred că C. N. A. - ul ar trebui să dea o amendă postului, care a transmis un supliciu uman până la capăt. Ba, l-a și comentat, într-o singură direcție, cu o mână de zia-riste domenstice.

Cazul e un flagrant de manipulare a opiniei publice prin deturnarea atenției de la o manevră pedelistă - dizlocarea lui Duțu de la C N A - acoperită cu promovarea în prim plan cazului de introducere a unui pistol într-o zonă interisă armelor. El ne amintește celebrul banc cu milițienii care găsesc un mort pe Ed-gar Quinet și vor să-l mute pe Aca-

demiei, ca să evite problemele de or-tografie. Mă copii, feriți-vă de ban-curile foarte vechi!

Care ar fi acuza adusă lui Duțu? Că a pătruns în sediul Parlamen-tului cu un “pistol capsier”, cu care insinua amenințări la adresa bravului comisar comunist Moldovan , alias Taika Sergiu Nicolaescu, aflat din acestă cauză, în pragul unei defecații spontane. În toată desfășurarea emisiunii nu am văzut nicio secundă acel pistol/jucărie cu țeava pusă pe orizontală și pe o anume direcție…

Care era, de fapt, motivul real al scandalului? Inițiativa , tendința ilegală a PDL de a-l da afară pe C-tin Duțu din CNA și a pune în locul

lui un om al partidului. Om care să asigure majoritatea. Adică - atenție! - controlul deciziilor instituției. Care va devein tot mai important pe fondul campaniei electorale ce se apropie.

Ce nu înțelegea postul Realitatea TV, fraierul de el!, prin toți redactorii lui superdotați cu lipsă de probitate profesională, era faptul că înlăturarea lui Duțu i-ar putea fi și lui, postu-lui, fatal. În ipoteza că nu se înscrie în corul obedinaților puterii. Dar, după acest act manifest de manipu-lare, cred că a și comis-o.

Păzea români!, Realitatea e por-tocalie !

GEORGE STANCA

NECULAI POPA, ROMANUL CARE TRESARE PENTRU BASARABIA, IMPLINESTE 80 DE ANI

Este mult, este putin…? La asa varsta dl. Neculai Popa, romanul-american care sponsoreaza neincetat de ani de zile, fie ti-neri student/elevi din Basarabia, fie initiaza si finanteaza impreuna cu familia proiecte importante in al doilea stat romanesc de dincolo de Prut, se simte un pic trist ca nu mai poate face la fel de mult efort ca pana mai ieri. In aceasta vara, ca si in verile tre-cute, dl. Popa este in tara dar si dincolo de Prut unde duce, atat spiritul de unitate ce il are si il exprima pentru teritoriul romanesc rupt din pantecele tarii, cat si sprijinul fi-nanciar si logistic pentru diferite proiecte. Bunaoara, anul acesta a reusit sa instituie un Pelerinaj la Cimitirul Eroilor de la Tiganca, pe care l-a vizitat impreuna cu o multime de basarabeni, si pe care l-a refacut din fon-duri proprii la care, mai apoi, a contribuit si Oficiul National pentru Cultul Eroilor, miscat de gestul altruist al unui simplu ce-tatean, dar a reusit sa creeze un eveniment la Chisinau unde, la Cimitirul International al Eroilor, a organizat un parastas public in cinstea tuturor soldatilor, de toate nationali-tatile, cazuti la datorie pe pamant romanesc. A vrut sa fie un eveniment international la care sa participe si reprezentantii ambasade-lor acreditate, care au soldati cazuti acolo, insa cine credeti ca a impiedicat ca acest lucru sa se intample asa cum si-a dorit ro-manul care a strabatut peste 4000 km ca sa ii cinsteasca pe soldatii cazuti acolo? Amba-sada Romaniei la Chisinau care, intrebata de una din misiunile diplomatice invitate despre ce eveniment e vorba, a raspuns, parca cu o replica comunistoida, ca atat dl. Popa cat si Consiliul Mondial Roman nu sunt persoane sau asociatii relevante…. Rel-evante pentru ei sigur nu sunt. Pentru con-stiinta romaneasca din Basarabia insa, sunt!

Luna viitoare dl. Popa spera sa aiba oca-zia sa asiste la Sfintirea Bisericii din Hagi-Curda, ctitorita de familia sa, cu un spijin financiar consistent, peste 50 000 de dolari SUA, dar si de la statul roman, pe finalul proiectului, din partea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.

Trebuie spus ca tot din buzunarul fami-liei domniei sale preotul care va sluji in fiec-are duminica va avea o bursa pentru depla-sarea la Hagi-Curda si pentru alte cheltuieli

legate de buna functionare a nou-lui lacas de cult a romanilor din Ucraina timp de 1 an de zile. Tot la insitentele domnului Popa si a colegilor din Consiliul Mondial Roman, la Iasi exista un bust al poetului Grigore Vieru realizat din fonduri private.

Dar cine este Neculai Popa? Pe scurt, de la 15 ani este implicat in viata civica fiind un militant al partidului liberal. In timpul alegerilor din 1946 face propa-ganda pentru aceasta formatiune politica. La 18 ani incearca sa fuga din tara insa este prins si trimis inapoi. Prin sentinta penala a Tri-bunalului Militar Bucuresti este

condamnat la 25 de ani de mun-ca silnica pentru crima de inalta tradare. Executa pedeapsa in cele mai salbatice penitenciare comuniste: Jilava, Dej, Aiud, Gherla si Vacaresti. Este supus intregului arsenal de tor-turi comuniste.

Este eliberat in 1964 dupa ce exe-cutase 13 ani, 4 luni si 9 zile. I se pro-pune in mai multe dati sa colaboreze cu securitatea insa refuza categoric de fiecare data. In 1979 reuseste sa ajun-ga in America unde se si stabileste cu familia. Participa, alaturi de preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa la actiuni impotriva regimului com-munist din tara, si la crearea unei comunitati romanesti unite. Imediat

dupa caderea comunismului in Ro-mania, 1989, participa la infiintarea Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. Convingerile sale democratice il fac sa adere la Conventia Democrata din Romania si pentru Presedintele Constantinescu si face lobby pentru aceasta formatiune politica in Amer-ica inainte de alegerile din 1996.

Din 1989 coordoneaz activita-tea Centrului Romano-American din los Angeles iar din 1994 par-ticipa active la activitatile si ini-tiativele Consiliului Mondial Roman. Actualmente este secre-tarul general al acestui organism umbrela al asociatiilor romanesti din diaspora insa multe din ac-

tiunile pe care acest organism le face sau le initiaza sunt finantate din banii personali ai familiei sale.Este casatorit, are 6 copiii de la care a primit in dar nu mai putin de 18 nepoti pe care ii incurajeaza sa vorbeasca romaneste si pe care spera sa ii poate aduce, pe toti odata, chiar dansul, intr-o vacanta pe plaiurile natale.

Ii uram din toata inima un La Multi Ani si multe si sincere felici-tari pentru toate cate a facut pen-tru neamul si tara romaneasca! Sa ne traiti Domnule Popa!

ROMANIAN GLOBAL NEWS