Anul V, Numărul 57, NOIEMBRIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Detalii la pag.15 UltiMa ORa

tRUpa "De la VegaS" a fOSt On-fiRe/ pHOtO: aDi kaSzOni

Detalii la pag.9 eVeniMent SpeCial

Eşec dureros pentru gimnastica românescă la Tokyo

Happy Thanksgiving Day!

Detalii in pag.5 SpORt

Corespondenţă de la trimisul nostru specialNICOLAE GAVREA

“BAL CU SUFLET DE ROMÂN”Balul Strugurilor – Editia a IX -a Sacramento, CA 2011

Asociația Culturală Miorița reușește în fiecare toamnă să aducă o rază de voie bună și multă bucurie în sufletele și inimile românilor din nordul Californiei, îmbinând o sărbătoare autentică românească cu spectacolul, distracția, voia bună și dansul în cadrul unui eveniment devenit tradiție de-a lungul anilor. Balul Strugurilor, ajuns la cea de a 9-a ediție, a strâns la un loc foarte mulți români frumoși dornici să guste un pahar de must stors proaspăt și tradiționalele bucate românești, gătite în acest an, cu multă iscusință, de doamna Mia Popa. Este foarte frumos să vezi, la o distanță așa de mare de casă, atât de mulți români petrecând la un loc ca și cum încă ar fi pe meleagurile mioritice strămoșești. Acest lucru a fost posibil și prin contribuția generoasă a următorilor sponsorilor: AMEROPAN - Realty and Property Management, Pacific Perfect Tour și Mutual Law Group (Mihaela Smith - Managing Attorney) cărora le mulțumim nespus și pe această cale.

Spiritul tradițional a fost încălzit și accentuat și de frumusețea costumelor populare românești și a superbe-lor obiecte de artizanat oferite spre expunere, cu foarte multă generozitate, de către domna Nicola Ambruș. DJ Colo a transformat, cu ajutorul luminilor și sunetului, o sală obișnuită într-o adevărată sală de discotecă pregătită pentru cea mai tare petrecere a anului.

ALEX B. CHIHAIASENIOR EDITOR

COntinUaRe in pag.3

"Rapid Las Vegas" - WE ARE THE CHAMPIONS -Romanian Soccer Festival

Detalii in pag.5 SpORt

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 2

Ambasada României, Academia Austriacă de Știinţe, Universitatea de Muzică, Institutul Cultural Român, Societatea Austro-Română şi Uni-versitatea din Viena au organizat în perioada 6-9 octombrie a noua ediţie a Congresului ”Romanian Music& Music in Romania”.

În prima zi au adresat cuvânt de salut Lukas Vosicky (secretarul Societăţii Austro-Române), Carmen Bendovschi (directorul Institutului Cultural Român din Viena), Michael Metzeltin (Comisia Mării Negre) şi Thede Kahl (sponsor al Fundaţiei Forum România). Seara s-a înche-iat cu perle muzicale din cultura românească oferite la pian de Car-men Daniela, Patrik Roman şi Luca Leonard şi Catarina Coresi (soprană).

Din lucrările congresului amin-tim: ”Dimitrie Cantemir şi începutu-rile muzicologiei europene” (Odette Arhip-Iaşi), ”Viaţa concertistică în Transilvania secolului XIX-lea” (Anda Armean-Cluj), ”Portofoliul Muzical European- un mod creativ de învăţare a limbilor străine” (Maria Cap-Bun- Constanţa), ”Rumänische Taraf-Musik in der Walachei und Moldau” (Lucia Cepoi-Iordache- Bucureşti, Bruxelles), ”Colindele la

meglenoromâni între tradiţie şi actu-alitate” (Virgil Coman- Constanţa), ”Liebesausdrücke in rumänischen und deutschen Volksliedern. Eine Analyse unter Vergleichskategorien der Direktheit” (Ileana Cornes-cu- München), ”Tipuri de bufon în creaţia muzicală românească contemporană” (Csilla Csakany- Tg. Mureş), ”Multiculturalitatea şi con-servarea specificului etnografic musi-cal al comunităţilor rromani, bulgară şI greacă din judeţul Dâmboviţa” (Adriana Cuciureanu şi Elena Mo-sor- Târgovişte), ”Die Symbiose europäischer Kultur am Beispiel Siebenbürgens” (Carmen Daniela), ”Ciorans romantische Metaphysik der Musik” (Mădălina Diaconu- Vi-ena), ”Valoarea muzicii în familiile de rromi” (Iovanca Gaspar- Viena), ”Muzica şi sociabilitatea în ţările române. Tradiţie şi modernitate (1700-1850)” (Cristina Ghiţulescu- Paris), ”Trăsăturile specifice muzicii tradiţionale a meglenoromânilor din Cerna” (Mirela ozlovsky- Constanţa), ”Muzica populară aromână de azi (din Dobrogea). Între cultivarea tradiţiei şi manelizare” (Stoica Las-cu), ”Muzicile Militare Româneşti, punct de inflexiune între tradiţie şi modernitate” (Andreea Naiden- Constanţa).Cunoscuta pianistă Car-

men Daniela a declarat pentru Mioriţa-USA că a fost deosebit de încântată să participe şi la această ediţie a Congresului de la Viena, pentru a face cunoscută muzica românească. Ea a oferit un recital atât la deschiderea congresului, la Ambasada Română din Viena, cât şi în ultima zi, la Institutul Cultural Român din creaţiile compozitorilor George Enescu, Michael Haydn, Carl Filtsch, Constantin Silvstri, Tiberiu Brediceanu, Nicolae Bretan, Bela Bartok, Bela Constantinescu.

”Tema pe care am prezentat-o la Congres a fost Exemplul Transil-vaniei- o simbioză a culturii euro-pene şi am subliniat aspectul istoriei culturii muzicale în Transilvania şi transformarea ei de-a lungul anilor, din secolul al XII-lea până în ziua de astăzi. Am considerat că este im-portant să fie cunoscut faptul că în Transilvania a trăit paşnic un con-glomerat de cetăţeni de naţii diferite, care au creat şi au dezvoltat o cultură muzicală deosebită şi preţioasă, la un nivel superior european. Timp de aproape 1000 de ani muzicienii din Transilvania au contribuit profe-sional la dezvoltarea muzicii în toată Europa şi muzicieni din Europa occidentală s-au stabilit temporar, sau pe veşnicie, în Transilvania, care

a fost totdeauna în domeniul muzi-cii, foarte dezvoltată. Schimbările de experienţă culturală în Europa au

contribuit la dezvoltarea comună a muzicii, fără pierdere de specific et-nic, fără pierdere de tradiţie”.

Congres muzical românesc la VienaDANA DEACCORESPONDENT - ROMANIA

BURSE DE STUDIU ÎN ROMÂNIA PENTRU CETĂŢENII STRĂINIGuvernul României a aprobat un nou program de burse pentru cetăţenii străini care doresc să studieze în Romania. In acest program, valabil

pentru anul universitar 2012- 2013 numărul de burse este de 85, fiind destinate studiilor universitare şi postuniversitare în România, prin con-curs de dosare organizat pe baza reglementărilor în vigoare de către Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului.

Pot beneficia de bursele menţionate cetăţeni care provin din statele ne-membre UE, indiferent de ţara de rezidenţă, cu care România nu are perfectate documente de colaborare culturală şi educaţională. Limba de studiu este limba română. Pentru candidaţii care nu cunosc limba română, se acordă un an pregătitor suplimentar pentru studiul limbii.

Cetăţenii străini care doresc să beneficieze de o bursă de studii pot consulta metodologia la adresa de internet http://www.mae.ro/node/10250 (în limba română) sau la http://www.mae.ro/en/node/10251 (în limba engleză). Data limită de depunere a dosarelor de către candidaţi la Am-basadele României este 1 februarie 2012. Bursele sunt oferite de MAE şi Ministerul Educaţiei. Originea română nu este o condiţie deoarece pentru tinerii care au rădăcini româneşti există alte programe de burse, oferite de Departmentul pentru Românii de Pretutindeni. Acestea se dau publicităţii în primavara- vara anului viitor.

Regizorul Liviu Ciulei a murit în noaptea de luni spre marţi, la vârsta de 88 de ani, în Germania, a comu-nicat Mediafax.

S-a născut în data de 7 iulie 1923. A studiat teatrul la Conservatorul Re-gal de Muzică şi Teatru din Bucureşti, apoi arhitectura. Ca actor a debutat în anul 1946, jucând rolul lui Puck în „Visul unei nopţi de vară” la Teat-rul Odeon din Bucureşti. Ulterior s-a alăturat echipei fostului Teatru Mu-nicipal din capitală, actualul Teatru Bulandra, unde a debutat ca regizor în anul 1957, când a pus în scenă piesa „Omul care aduce ploaia”, de Richard Nash.

Liviu Ciulei a fost director onorific al Teatrului „Bulandra”.

Cariera lui Liviu Ciulei cuprinde peste 20 de filme ca regizor, actor sau scenarist, şi numeroase spectacole de teatru. Multe dintre acestea au fost recompensate de-a lungul timpului

cu distincţii prestigioase. Liviu Ciu-lei a ocupat timp de 10 ani postul de director artistic la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, dar a ocupat această funcţie şi la Teatrul „Tyrone Guthrie” din Minneapolis.

A mai ocupat şi funcţia de profe-sor de teatru la Columbia Univer-sity şi New York University şi a fost membru de onoare al Ordinului Arhitecţilor.

Era un perfecţionist. Nu agrea improvizaţia. Spunea deseori că el este „pentru un desen precis” pentru ca regia este logică, iar logică, din nou logică şi apoi 1% inspiraţie.

A fost foarte apreciat pentru realizările sale. Printre distincţiile obţinute se numără Premiul pen-tru regie obţinut la Festivalul de la Cannes în 1965, pentru filmul „Pădurea spânzuraţilor”, Globul de Cristal obţinut la Karlovy Vary în 1969 pentru filmul „Valurile Dunării”, Premiul UNITER, obţinut în anul 1996, Premiul de Excelenţă UNITER obţinut în 2001 şi Premiul de Excelenţă în cinemato-grafia română, în 2002.

„Pădurea spânzuraţilor”, filmul care l-a lansat în lumea filmului eu-

ropean şi l-a făcut cunoscut, i-a adus şi aprecierea unor valoroşi oameni de film, dar şi invidii. Filmările, care au durat un an de zile, au avut loc lângă Braşov, la Piteşti, Bonţida şi la Buftea.

În anul 1971 cineva a dezmem-brat filmul şi a distrus negativul. Acum câţiva ani Martin Scorsese ple-da la Cannes pentru recondiţionarea filmului, la Bologna, însă acest lucru nu a mai avut loc, iar copiile sunt destul de uzate.

După „Pădurea Spânzuraţilor” s-a concentrat pe teatru. Proiecte filmografice au mai fost, însă n-au mai ajuns niciodată pe ecran. Toate filmele pe care le-a propus după acel film i-au fost refuzate. Voia să facă „Visul unei nopţi de vară” unde voia joace şi Monica Vitti. După aceea a propus tot un Shakespeare, „Regele Lear” pe care voia să îl facă cu ţărani din Maramureş, dar a fost refuzat. A urmat altă propunere, „Baltagul” după Sadoveanu, unde vedeta principală a acceptat să fie Anna Magnani care văzuse filmul lui şi voia să joace.

A murit Liviu CiuleiDANA DEACCORESPONDENT - ROMANIA

liViU CiUlei/ pHOtO:petRU leOnte

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorofic)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara Circiu(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New York

Alexandra Hedes - NevadaMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressD C News

N Y Magazin

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Cos-tul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anun-tate apartin autorilor,la fel si res-ponsabil-itatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 ŞTIRI 3

După o scurtă introducere făcută de către domnul Viorel Nicula, directorul și sufletul aces-tei asociații, am avut plăcerea să ascultăm câteva cuvinte de apre-ciere din partea Consulatului Român din Los Angeles, trans-mise prin intermediul unei scrisori semnate de către domnul consul general Cătălin Ghenea. Țin să menționez și faptul că scrisoare a fost citită de Traian Iosif, realiza-torul banner-elor de prezentare a fiecărui bal organizat de Asociația Culturală Miorița.

Superba și talentata actriță Oltița Chirilă a făcut deschiderea spectacolui printr-un moment ve-sel care a mărit apetitul de chef și voie bună tuturor celor prezenți în sală. Glumele bune nu s-au oprit minute în șir, timp în care râsul și ropotele de aplauze anunțau o seară magică de neuitat.

Atmosferă a luat foc în mo-mentul în care a intrat în scenă trupa “De La Vegas” care prin muzica lor dansantă și plină de ritm a ridicat toată lumea de pe scaune. Frumoși și talentați, cei doi artiști au făcut un adevărat șou de care, cei prezenți, s-au bucurat din plin dansând și sărind în sus făcând întreagă clădire să vibreze din temelii.

Spectacolul a continuat cu o surpriză făcută de către organiza-tori prin faptul că l-au invitat la acest eveniment pe Dimitri, un dansator grec din Las Vegas, deose-bit de talentat, care prin mișcările sale pe ritmurile muzicii grecești a electrizat și impresionat întreagă audiența. Spectacolul a fost între-git de către doi artiști români locali din Sacramento, Abigaila Budac și George Manea, care cu muzica lor, au făcut ca spectacolul artistic din

această seară de toamnă să fie unul foarte reușit din toate punctele de vedere. Seara nu s-a terminat aici, Oltița Chirilă și trupa “De La Vegas” revenind in scenă și continuând “magia” artistică mult apreciată de cei prezenți.

Sunt sigur că vă puteți da seama din rândurile pe care le-am scris mai sus că a fost o petrecere pe cin-ste, la care cei prezenți s-au distrat și s-au simțit extraordinar de bine în prezența unor artiști minunați. Muzica de calitate, glumele bune, dansul ridicat la nivel de artă, mâncarea tradițională ramânească și mustul proaspăt au fost ingre-dientele perfecte pentru un bal adevărat, “Balul Strugurilor” - Ediția a 9-a”. Vă așteptăm cu drag la toate acțiunile și evenimentele organizate cu multă dragoste și bunăvoință în viitorul apropiat de către Asociația Culturală Miorița.

Balul Strugurilor – Ediția a IX – a Sacramento, CA 2011

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

> COntinUaRe Din pRiMa pagina

"bUniCa" - Oltita CHiRila/ pHOtO: aDi kaSzOni

DiMitRi - tHe gReek DanCeR/ pHOtO: aDi kaSzOni

DeCOR MiORitiC/ pHOtO: aDi kaSzOni

EVENIMENTE NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 4

FESTIVALUL DIN SACRAMENTO

Sub privirile neîncrezătoare ale unei comunități românești divizate, Centrul Comunității Românești din Sacramento (CCRS) a luat ființă acum 10 ani și de atunci militează pentru unificarea sufletelor românești în jurul valorilor ce ne definesc și leagă împreună, oriunde am fi în lume. Mărturia transformării aces-tui vis în realitate este Festivalul ce adună anual într-un parc al capitalei Californiei zeci de români, nu doar din zona Sacramento dar și din Bay Area, sudul Californiei și alte zone ale Americii. În pofida influenței spre rapida "americanizare" în rân-dul compatrioților noștri, Festivalul de la Sacramento demonstrează în fiecare an pasiunea pentru unici-tatea folclorului și tradițiilor popu-lare românești. Nu numai că prima generație prezintă la o înaltă ținută artistică sufletul românesc încărcat de dor, dar a doua generație - cei care vorbesc între ei în engleză, au bucu-ria de a cânta românește și a dansa purtând cu plăcere și respect ne-maipomenitele costume tradiționale românești. Acesta este succesul Fes-tivalului și al Centrului Comunității Românești. Ștafeta este transmisă de parinți talentați și adevărați patrioți. În programul artistic al Festivalului am avut mai multe familii reprezen-tate de două generații și îi felicităm și pe părinți pentru investirea de timp și suflet, dar și pe copiii care nu se consideră prea americani pentru a participa și a aduce multă bucurie

familiilor dar și participanților. Și ce mărturie extraordinară pen-

tru spectatorii americani, venind în număr tot mai mare cu fiecare nouă ediție a Festivalului, să vadă tineri și copii ai românilor ameri-cani purtând mai departe stindardul identității etnice! Aceasta este unici-tatea care dă culoare și frumusețe în paleta diversității vieții ameri-cane. Festivalul desfășurat în acest an la 1 octombrie în parcul Royer a dovedit prezența tot mai activă a Centrului Comunității Românești din Sacramento în viața românilor din zonă: noi programe de pre-dare a limbii române la standardele învățământului din România, pub-licarea a numeroase titluri la editura "Reflecții", încurajarea antrepreno-rilor români prin prezentarea pro-duselor lor la Festival (o listă cu toți sponsorii este prezentată pe site-ul organizației: www.RomanianCen-terSacramento.org). Noua viziune, plină de energie și cu o strategie foarte reușită de promovare a Cen-trului în comunitatea română și americană îi aparține președintei CCRS, doamna Ruxandra Vidu. Conceperea, și prezentarea pro-gramului artistic poartă amprenta inegalabilă a doamnei Abigaila Bu-dac, care a reușit în acest an să adune împreună un număr impresion-ant de talente veritabile și diverse, Festivalul prezentând atât muzica instrumentală cât și voci de excepție în prezentarea muzicii populare dar si a celei "ușoare" românești. Dansul plin de vivacitate al grupului de fete,

al ansablului Tezaurul și tinerilor din Xenon_RO a ridicat lumea în picio-are, i-a apropiat de scena măiestrit împodobită nu numai cu artizanat, dar aducând aproape de ochi și in-ima "Poarta Sărutului" lui Brâncuși - o idee extraordinară a doamnei Budac și execuția de mare talent a domnului Traian Iosif. Un festival al culorilor și a unei iubiri sincere a culturii românești... Scena a fost împodobită și cu costume populare deosebit de valoroase, cu fotogra-fia de suflet a domnului Cîrstea. O mare atracție a acestei ediții a fost participarea doamnei Kathleen Lara-ia McLaughlin a cărei album foto-grafic “Culoarea fânului: țărani din Maramureș" aduce în fața publicu-lui internațional mioritica zona a Maramureșului. Creații fotografice din acest album sunt expuse în am-basada americană din București. Te-ai simțit mândru să fii român. Abia ai așteptat să vină invitații americani cărora să le arăți expoziția de fotografie și costume populare - mai extinsă și mai frumoasă ca în oricare an! Este extraordinar ce pot să facă câțiva oameni, în fiecare an, în slujba comunității românești și ca o promovare a valorilor no-astre în țara în care am hotărât să trăim. Se vorbește mult de mân-carea românească și ne lăudăm cu ea. Anul acesta, mulțumim Bisericii Ortodoxe Învierea Domnului pen-tru produsele de calitate și variate, pentru zâmbetul cu care au servit pe cei participanți - prăjiturile pregătite de doamna Elena Dinca au fost ex-

traordinare și "au dispărut" repede. Tombola aduce întotdeauna bucurie și întregește sărbătoarea. Doamna Kati Got, împreună cu încă câțiva inimoși, au muncit enorm, mai din umbră. Le mulțumim tuturor pen-tru această sărbătoare a sufletului românesc. Anul acesta, mai mult ca altădată, am stat între cei care au participat și mai puțin cu orga-nizatorii. M-am delectat în bucuria de pe fețele participanților, trăirea

emoțională a artiștilor și răspunsul pe măsură al spectatorilor. Da, Fes-tivalul de la Sacramento este o bucu-rie. O întoarcere în timp, poate, dar și o privire înainte plină de speranță - noua generație e extraordinară. Vor fi români să poarte frumusețea culturii noastre mai departe. Festivalul este o investiție enormă de suflet și gând. A meritat, CCRS și vă mulțumim.

Flacăra patriotismului arde si în inimi tinereALINA JARCORESPONDENT - SACRAMENTO, CA

Ultima producţie a seriei Bat-man ”The Dark Knight Rises”, o producţie a studiourilor Warner Bros, se va filma şi în România. Locaţiile sunt Salina din municipiul Turda, judeţul Cluj şi Bucureştiul.

Christopher Nolan a fost, la sfârşitul anului 2010, în municipiul Turda şi a vizitat Salina de aici, ur-mând să semneze cu administraţia locală un contract pentru a putea fil-ma în subteran. El a fost entuziasmat atunci de liftul din Salină şi de am-plasament, declarând cu acel prilej că nu există un loc mai potrivit, în lumea întreagă, pentru a semăna cu peştera lui Batman (Batcave- Peştera Liliacului), decât minele de sare de la Turda. In Bucureşti au fost alese diverse zone din Piaţa Universităţii, strada Edgar Quinet şi centrul istoric.

Pentru cadrele exterioare cu ascunzătoarea, Chris Nolan a ales o cascadă din Ţara Galilor, iar scenele vor apărea chiar la începutul filmu-lui. Filmările la ”The Dark Knight Rises” vor fi un adevărat tur de forţă prin toată lumea. Destinaţiile includ India, Islanda, Statele Unite şi Hong Kong. Filmările se vor încheia la New York în luna noiembrie.Batman are nevoie de o nouă bază secretă după ce primul său centru de operaţiuni a fost distrus în filmul din 2005 ”Bat-man Begins”, odată cu reşedinţa

lui Bruce Wayne (alias Batman). Christopher Nolan este un regizor, scenarist şi producător de film amer-icano-britanic care a devenit faimos după ce a regizat thrillerul psihologic ”Memento”, cu Guy Pearce în rolul principal. Ulterior, Nolan a confir-mat statutul său de regizor talentat prin revitalizarea francizei ”Batman”, realizând ”Batman- Începuturi” (2005) şi ”Cavalerul negru”, cel mai mare succes de box office pe plan mondial în 2008.

Potrivit unor surse de la Hol-lywood, pentru noul film din seria ”Batman”, regizorul Christopher Nolan doreşte să le ofere personajelor sale mai multă profunzime şi o tentă întunecată cu accente de thriller psi-hologic, arată Mediafax.

Revista People a anunţat la în-ceputul acestui an că distribuţia îi va avea ca protagonişti pe actriţa franceză Marion Cotillard, pe Anne Hathaway, Michael Caine, Morgan Freeman, Gary Oldman şi Christian Bale. Iar Le Parisien a scris că încă nu a fost anunţat rolul pe care Marion Cotillard, în vârstă de 35 de ani, îl va interpreta, astfel că deocamdată nu ştim dacă ea va fi în această se-rie iubita lui Batman (interpretat de Christian Bale) sau o rivală a person-ajului Selina Kyle, alias Catwoman, interpretat de Anne Hathaway. Dar în următorul film din seria ”Batman” Marion Cotillard va lucra din nou cu

regizorul filmului ”Începu tul/In-ception”, Christopher Nolan, şi cu colegii ei din distribuţia acelui film, Joseph Gordon-Levit şi Tom Hardy.Salina Turda este administrată de Turda Salina Durgău SA, al cărei unic acţionar este Consiliul Local Turda. Ea este vizitabilă şi biletul de intrare costă 10 lei. Salina beneficiază de un amfiteatru, de piste de bowl-ing, de un debarcader şi de un teren de minigolf, în urma investiţiilor de 5,8 milioane de euro cheltuite pen-tru amenajări, în ultimii ani, sumă suportată, în mare parte, de Uniunea Europeană. Filmările la Batman 3 ar urma să înceapă în luna martie, când Cristian Bale, Anne Hathaway, Gary Oldman si Morgan Freeman vor veni în România. Filmul Batman 3, ”The Dark Knight Rises”, va rula pe marile ecrane din 20 iulie 2012.

Veche de peste 2000 de aniSalina Turda are o vechime de

peste 2000 de ani, ea datând din perioada romană. Datorita sării pe aici au trecut popoarele migratoare. In Evul mediu aici a fost cămara de sare a Transilvaniei. Tot datorită sării s-au dezvoltat industrii importante în municipiul Turda: Uzinele Chimice, Fabrica de Sticlă. Iar acum, datorită salinei, dezvoltarea oraşului cunoaşte o ţintă nouăȘ turismul.

In perioada ianuarie 2008- ianu-arie 2010 a avut loc un proces de modernizare a Salinei în urma

căruia s-a dat o înfăţişare nouă şi o funcţionalitate extinsă acestei locaţii, care a devenit brandul municipiului Turda. Deschiderea oficială, după renovare, a avut loc în data de 22 ianuarie 2010. In Mina Rudolf există acum o sală de concerte, teren de sport, bowling, minigolf, o gondolă imensă şi un lift din sticlă. In Mina Terezia s-a construit pe lac un debar-cader, cu barci care permit plimbarea turiştilor pe lacul salin.

Premieră naţională în Salina turdeană chiar în această lună

In perioada 6-8 octmbrie a.c. în Salina Turda a avut loc prima Conferinţă Naţională de Speleotera-pie, cu participare internaţională. Or-ganizatori au fost Asociaţia Română de Balneologie, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Turda, S.C. Turda Salina Durgău S.A., Institutul

Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale ”V. Babeş”, Societatea Naţională a Sării SALROM S.A. cu Sucursalele Salina Cacica şi Ocna Dej, Institutul Naţional de Cer-cetare- Dezvoltare în Turism, Uni-versitatea Bucureşti- Facultatea de Biologie, Primăria Municipiului Dej, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.

Conferinţa s-a desfăşurat sub egida ”Unitatea Executivă pentru Finanţarea Invăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) – MECTS”, The Com-mission on Speleotherapy, UIS af-filiate to UNESCO, Academia de Ştiinţe Medicale, Societatea Română de Medicină Fizică şi de Recuperare.

La Salina din Turda se va filma ultima producţie a seriei BatmanDANA DEACCORESPONDENT - ROMANIA

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 OPINII 5

Așa cum un artist așteaptă să in-tre pe scenă, trecând peste toate greutățile care ar fi putut să-l împ-iedece să ajungă până acolo, organi-zatorii, jucătorii și toți cei implicați în acest adevărat spectacol fotbalistic au așteptat cu nerăbdare ceremonia deschiderii celui de-al 11-lea turneu anual de fotbal din Las Vegas, Roma-nian Soccer Festival, care a avut loc între 8-9 octombrie pe gazonul im

pecabil al terenurilor McCarranSoc-cer Fields. Anul acesta au participat 8 echipe, cu reprezentanți din 4 țări, Statele Unite, Canada, Mexico și bine-înțeles România. După de-semnarea capilor de serie, Rapid Las Vesas și Portland Internațional, s-a stabilit, prin tragere la sorți, componența celor 2 grupe. Invitatul de onoare, vedeta postului de tele viziune românesc ProTV, Cabral, care a adus multe zâmbete pe fețele românilor, a dat lovitura de începere

a primului meci Rapid Las Vegas – Los Angeles Old Boys. Golurile au aterizat în poarta celor din Los An-geles mai des decât avioanele pe cunoscutul aeroport internațional McCarran Field din vecinătate. Rapid s-a impus în final cu 8-1, dovedind că sunt deciși să păstreze trofeul pus în joc în Las Vegas. Iată și cele-lalte rezultate și clasamentele:

Jalisco Deportivo - Las Vegas VSL 0 – 0 Rapid Las Vegas - Jalisco Deportivo 3 – 1 (1-1)Los Angeles Old Boys - Las Vegas VSL 0 – 5 (0-2) Rapid Las Vegas - Las Vegas VSL 1 – 0 (1-0)Jalisco Deportivo - Los Angeles Old Boys3 – 0 (3-0)

Clasament Grupa A

1.Rapid Las Vegas 3 3 0 0 12-2 9p2.Las Vegas VSL 3 1 1 1 5-1 4p3.Jalisco Deportivo 3 1 1 1 4-3 4p4.L. A. Old Boys 3 0 0 3 1-16 0p

Portland Internațional - Inter Bay San Francisco 2–1 (2-1)Gloria Buzău Old Boya - Poli Toronto 0–6 (0-2)Portland Internațional - Gloria Buzău Old Boys 5–1 (2-0)Inter Bay San Francisco - Poli Toronto 2–1 (2-0)Portland Internațional - Poli Toronto 1–1 (0-1)Gloria Buzău Old Boys - Inter Bay San Francisco 2–6 (0-2)

Clasament Grupa B1.Portland Internațional 3 2 1 0 8-3 7p2. Inter Bay San Francisco 3 2 1 0 9-5 7p3. Poli Toronto 3 1 1 1 8-3 4p4. Gloria Buzău Old Boys 3 0 0 3 3-17 0p

SemifinaleRapid Las Vegas - Inter Bay San Francisco 4–0 (1-0)Portland Internațional - Las Vegas VSL 5–6 (0-0) după prelungiri și executarea loviturilor de la 11m.

Rapid Las Vegas a câștigat cupa după ce în finală a învins cu 3-0 pe Las Vegas VSL, dar acest moment culminant nu se putea realiza fără aportul organizatorilor Ovidiu Ene, Cătălin Nistor, Nelu Popescu și invitaților speciali, Viorel Nicula și Cabral care au electrizat atmosfera prin comentariile din timpul meciurilor și de la ceremonia de premiere, care a avut loc la Restaurantul Mad Greek Café, situat la intersecția W. Sahara Ave. și Durango Blvd. Aici tragem cortina peste un adevărat spectacol de fotbal, dar nu înainte de a aminti pe cei care, din culise, au avut grijă ca reflectoarele să funcționeze bine, ca mâncarea servită să fie excelentă, ca arbitrajul să fie imparțial. De asemenea, mulțumim tuturor sponsorilor aces-tui turneu, AMEROPAN- Realty and Management, VIP-Floral Designs, CNG-Smoke Shop, ProTV Internațional și Ziarul independent Miorița USA.

Romanian Soccer Festival

Eşec dureros pentru gimnastica românescă la Tokyo

Peste 550 de sportivi s-au aliniat la starul celei de a 43-a ediţii a Cam-pionatelor Mondiale de gimnastică , ediţie desfăşurată în capitala Japo-niei, Tokyo. Competiţia s-a derulat într-o sală pentru circa 8000 de spectatori, mult prea mică pentru o astfel de întrecere mondială ,tri-bunele fiind mereu arhipline.De remarcat faptul că această ediţie o fost şi o importantă etapă de califi-care pentru Jocurile Olimpice de la Londra 2012, deoarece primele opt formaţii din clasament , atât la femi-nin cât şi la masculin şi-au câştigat şi dreptul de a fi prezente la concursul olimpic de anul viitor.Au fost însă şi multe surprize care au fost co-

mentate pe larg de reprezentanţii mass-media. Echipa feminină a SUA a dominat întrecerea feminină şi fără Alicia Sacramone în componenţă (total 179,411 puncte) iar noua stea mondială este Jordiyn Webber,cea care a câştigat titlul mondial la indi-vidual compus. La masculin echipa din China a reuşit să îşi treacă în pal-mares un nou titlu şi este o candi-data serioasă la medalia de aur şi la Olimpiadă.Echipa SUA a încheiat concursul pe locul al treilea şi duce acasă medaliile de bronz.Revenind la concursul feminin surprinde absenţa de pe podiumul de premiere la toate secţiiunile a gimnastelor din România. Echipa pregătită de un colectiv tehnic coordonat de an-trenorul emerit Octavian Bellu nu areuşit decât o clasare langă podiu

mul de premiere(locul IV). Singura gimnastă care a avut un parcurs bun a fost Ana Maria Porgras situată pe un onorant loc VI la individual com-pus. În finalele pe aparate sportivele din România au fost dominate clar de celelate participante şi nu au reuşit decât clasări modeste.De altfel la sosirea în Bucureşti, antrenorul Octavian Bellu a menţionat că acest eşec îi apartine în parte şi domniei sale pentru modul în care a gestionat alcătuirea echipei şi participarea fe-telor la mondiale, dar e de apreciat că totuşi Romanie s-a calificat la Jo-curile Olimpice în aceste condiţii.

Sunt totuşi câteva cauze care au dus la un astfel de eşec lamentabil care poate fi mai profund în viitorul foarte apropiat.În primul rând fap-tul că o serie de tehnicieni tineri au

plecat din ţară pentru condiţii mai bune poate fi o cauză , deoarece la nivelul cluburilor din România se mai lucrează cu antrenori puţini şi foarte tineri, fără experienţă. Nu mai sunt gimnaste , natalitatea fiind în scădere iar condiţiile de la unele cluburi fiind deficitare. Chiar dacă nu au spus acest lucru direct , sunt şi tehnicieni care sunt nemulţumiţi de faptul că lotul se pregăteşte la Izvorani, undeva lângă Bucureşti, renunţându-se la centrul de la Deva, unde condiţiile sunt poate la fel de bune ca şi la Izvorani.Salariile sunt mici în comparaţie cu cele din oc-cident, unde tehnicienii români sunt solicitatţi să antreneze.

Despre rezultatele băieţilor din echipa masculină a României, putem spune că lipsa de experienţă

competiţională sau accidentările din concurs a unora dintre gimnaştii români a făcut ca aceste rezultate să fie doar de palmares şi fără medalie la Tokyo.

După 30 de ani, adică din 1981, România nu a mai înregistrat o ast-fel de situaţie. Va urma , probabil o analiza la nivelul forului român de specialitate cu privire la aceste rezultate dar e cert că va fi deosebit de greu ca sportivii din România să urce din nou în topul mondial.

Până la Jocurile Olimpice de la Londra, urmează testul european de la Bruxelles şi câteva etape de Cupă mondială care le pot reda încrederea în şansele lor, gimnaştilor români în obţinerea unor medalii la Londra.

eCHipa De fOtbal inteR-baY San fRanCiSCO

MARIUS JARCORESPONDENT - SACRAMENTO,CA

NICOLAR GAVREACORESPONDENT SPECIAL -TOKYO

CabRal, iMpReUna CU O paRte Din SpeCtatORii tURneUlUi De fOtbal

ZIG - ZAG NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 6

Apusul unui lord - Paul Everac

MARIA DIANA POPESCUCORESPONDENT - AGERO

Cel care, în volumul „Nevolnice tâlcuri şi rime", vorbea cu nonşalanţă şi cu inteligenţă despre moarte a înce-tat să mai fie. Maestrul Paul Everac a murit marţi, 18 octombrie, într-un spital din Bucureşti, la vîrsta de 87 de ani. După o carieră de o viaţă, marele maestru spunea că nimic nu îl mai impresionează. Nici distincţiile, nici premiile nu îi ţin de foame şi că încearcă să se împrietenească cu moartea. Recunoscut ca unul dintre marii dramaturgi ai României, Paul Everac, pe numele real Petru Con-stantinescu, s-a născut la 23 august 1924, la Oradea. A urmat liceul la Arad, unde părinţii săi erau profe-sori secundari, apoi Facultatea de Drept din Bucureşti, fiind în acelaşi timp angajat la ziarul Curentul. Este, rînd pe rînd, cantaragiu („scriitor de sfeclă") la Fabrica de Zahăr din Arad, şef de secţie la Agenţia C.E.C. din Hălmagiu, muzeograf la Buzău şi Sighişoara, cantaragiu la Satu Mare, jurisconsult la întreprinderea Forestieră din Mălini, şef de protocol la Marea Adunare Naţională.

În 1948, a scris primul poem dra-matic - „Robinson". Au urmat alte zeci de piese, unele reinterpretări ale cunoscutelor mituri Oedip, Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe. Piesele sale de teatru - peste 140 - au cunoscut reprezentări în ţară şi în străinătate, au fost adaptate pentru film şi tele-viziune, pentru teatru radiofonic, primind cronici elogioase în presa vremii, fiind premiate de Academia Română, Ministerul Culturii, Uniu-nea Scriitorilor din România, al cărui membru a fost din 1960. În 1986, i-a fost acordat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreagaactivi-tate. După 1989, a fost numit direc-tor general al Televiziunii Române (1993-1994), apoi director al Insti-tutului Român de Cultură şi Cer-cetare Umanistă „Nicolae Iorga" de la Veneţia (1995-1997). Semnează cărţile de teatru: „Ştafeta nevăzută" (1959), „Logodna" (1962), „Fe-restre deschise" (1963), „O întâlnire neobişnuită - Câteva halbe cu rom" (1964), „Curierul invizibil" (1964), „Simple coincidenţe" (1966), „Şi la stânga, trei ciocane" şi „Iancu la Hălmagiu"(1967), „Chiriţa pe

şantier" (1970), „Un fluture pe lampă" (1974), „Doi patrioţi năpăstuiţi", „Ferestre deschise", „Cititorul de contor", „Coada" (2004). Cărţi de proză: „Don Juan din Grădina Icoanei" (1968); „Fu-nigei peste Alpi" (1987). Eseuri: „Reflecţii despre inteligenţă. Opinii" (1967) „Apel către tâmpiţi" (2003), „Thalia Zurbaghie - Libertatea mult aşteptată şi fiicele ei" et caetera. Po-eme: „Nevolnice tâlcuri şi rime" (Editura SemnE).

Reputatul dramaturg şi regizor şi-a păstrat intactă puterea scrisului şi a creaţiei pînă la final. Apărător fără concesii al tradiţiilor şi valo-rii, maestrul Paul Everac va stărui multă vreme în memoria colectivă. Celui care de-a lungul operei a jonglat cu tragedia, cu terifiantul, cu situaţiile limită, cu ironia amară sau elegant-licenţioasă, păstrînd însă acea clasică „bienséance", trebuie să i se recunoască înnoirile aduse teat-rului, pe care l-a strămutat din sfera miturilor în varietatea istoriei şi a geografiei, extinzîndu-i punctele de (re)pornire şi înţelegere după 1989. Fidelă faţă de realitate, faţă de lumea sa sufletească, opera maestrului Paul Everac trădează nevoia intensă de comunicare, cu tot ceea ce presu-pune aceasta, inclusiv abolirea unor convenţii, face aluzie la tradiţia culturală a poporului român, la pro-priul destin, dar totodată invită să luăm aminte la farmecul prezent în orice lucru, oricît de umil, la forţa de seducţie a tot ceea ce este real, viu, dar şi la tragicul din „semnele deja prea tocite ale timpului".

Maestrul Everac a realizat cel mai util inventar al frumuseţilor natu-rale din zona Muscelului, care, din păcate, nu şi-au găsit administraţia cuvenită, precum şi ale celor constru-ite în perioada comunistă: „astăzi de-teriorate, scoase din funcţie, reduse, ori menţinute prin înstrăinare spre cota lor optimă din trecut. Pădurile au fost decimate, însă au apărut în loc prea-suspecte vile de vacanţă, greu de justificat legal. De valorifi-carea resurselor regiunii sub aspect natural sau cultural nu s-a mai preo-cupat nimeni. Sentimentul utilităţii publice, naţionale s-a convertit în chiverniseală privată. Peşterile şi sta-tuile sunt supuse actelor huliganice, sub ochii unei administraţii neputin

cioase nici măcar să le păzească, necum să întreprindă ceva pentru valorificarea lor superioară. Statul actual, al tranziţiei, care e un ad-ministrator deficient, deseori falit, nu se încurcă cu vreo asumare de răspunderi, ci mai degrabă cu dega-jare de ele", mi-a declarat prin 2002 Maestrul Paul Everac. În acel an l-am şi cunoscut personal, invitată fiind la sediul Fundaţiei „Steaua Carpatină", casa lui de vacanţă de la Podul Dâmboviţei, judeţul Argeş, loc binecuvîntat cu peremptorii valori şi semnificaţii de cultură şi de civilizaţie, unde maestrul exercita cu blîndeţe, farmec, cu nesecată vervă dăruitoare, o autoritate exemplară şi o perpetuă prezenţă de spirit.

Acolo, maestrul a contribuit statornic, în ultimii ani, în pofida vicisitudinilor vremurilor, la afir-marea culturii şi artei româneşti, ca o dimensiune autentică a geografiei noastre spirituale. Acolo se adunau în pîlcuri artiştii şi scriitorii vremii, iar maestrul era capabil de un discurs frumos, de o recitare magică, o fraz-are frumoasă, care izvorau dintr-o nesecată cultură şi sensibilitate. Avea strînse la un loc toate caracteristicile pe care şi le-ar dori un bun intelectu-al, de aceea toţi dădeau, pur şi simplu, năvală peste el. Rezervaţia artistică de la Podul Dâmboviţei, sat al comunei Dâmbovicioara, unde aveau loc an-ual importante manifestări culturale şi artistice, s-a remarcat prin colecţia de monumente sculpturale la vedere, aparţinînd măiestriei reputatului regizor şi om de cultură, sculptorul Paul Everac, grupate sub numele de „Poeme reprezentative din lirica română" şi aşezate pe drumul pub-lic Câmpulung - Braşov. Adăugăm colecţiei şi ansamblurile „Curtea Mare", „Curtea Himerelor", „Ne-cropola", „Rotonda dramaturgilor români", un „Panteon al Teatrului Românesc" - spaţiu multifuncţional cu 90 de locuri, toate construite în curtea casei sale, sub egida Fundaţiei Culturale Steaua Carpatină, al cărei preşedinte era. Fresca murală a pan-teonului, realizată de Răzvan Bur-lacu, evocă 25 de portrete de autori dramatici, 3 de regizori, 100 de ac-tori, histrioni ai nemuririi, slujitori remarcabili ai acestei arte, care au dat fiinţă şi valoare operei dramatice a maestrului Paul Everac şi cu deosebi-

re, scrise cu penelul artistului plastic, numele celor care s-au învrednicit la ctitorirea lăcaşului: Ion Antonescu (fost Secretar de stat la Ministerul Culturii), Ion Brănescu, Adriana Muraru, Viviana Ilea.

Rezervaţia artistică de la Podul Dâmboviţei cuprinde lucrări de artă plastică centrate pe ideea majoră a liricii culte şi a baladei populare româneşti. Este vorba de monumen-tele: „Rodica", după Vasile Alecsan-dri, „Nunta Zamfirei", după George Coşbuc, „Legenda Mânăstirii Argeşului", după culegerea lui Vasile Alecsandri, „Gorunul", după Lu-cian Blaga, „Mistreţul cu colţi de ar-gint", după Ştefan Augustin Doinaş, „Moartea Căprioarei", după Nicolae Labiş, „Mioriţa", culegere, Vasile Alecsandri, „Domnişoara Huss", după Ion Barbu, statuile „Roşu Împărat", „Eva şi Şarpele", „Ielele", precum şi „Galeria celor cinci", „Curtea himerelor", „Genotaful familiei", „Amfiteatrul Dramatur-gilor", „Şase cariatide" „Ţărănci", „Enescu", „Fresca", „Sgraffito", alte întruchipări artistice şi spectacu-lare din arealul Everac de la Podul Dâmbovicioara: „Teatrul Robinson", cu 64 de locuri, „Amfiteatrul neo-clasic" cu 182 de locuri, hruba „La şapte ţărănci" cu 24 de locuri, „Per-gola cu Prepeleac", unicat, 18 locuri, „Poliedrul magic", „Terasa de conve-nire" etc.

„Doamne ce strălucire aici şi ce pustietate în noi!", ar fi spus Lucian Blaga. „Nu e cazul să exagerăm" - ar fi răspuns maestrul Everac - „sunt un modest particular care s-a brodit să scrie cu predilecţie piese de teatru şi care a dorit să-şi anime singurătatea şi să-şi împodobească ambientul şi atunci a adus aproape de el şi de fa-milia lui, chipurile unor maeştri cît şi pe ale unor colegi de breaslă, din aceeaşi rară specioasă îndeletnicire". Orfeul de la Podul Dâmboviţei, prin cîntecul lirei sale artistice, a trudit o viaţă la restaurarea goetheană a teatrului de idei, a teatrului mitic, modern, expresionist, romantic, a teatrului românesc în genere, a sculpturii, a picturii, a filosofiei şi poeziei, a „resurselor şi ispitelor" din Ţara Muscelului, ca să ne lase nouă, generaţiilor, „Urme pe zăpadă".

Dumnezeu să-l odihnească!

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.

Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)

Preluăm şi anumite cazuri grave de

“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de

“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

RECLAME NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 8

Mara Circiu Realtor, HUD/REO Specialist, Notary Public Virtual Properties Realty 6650 Sugarloaf Pkwy, Ste. 700 Duluth, GA 30097 P: 404-966-6377 F: 770-622-5055 Email: mcirciu@gmail.com www.ziarulmiorita.com www.mcirciu.virtualpropertiesrealty.com

Servicii de notariat in lb. romana/engleza; legalizari, autentificari, traduceri in/din ENG/RO, inclusiv apostilari cu Apostila de la Haga pentru urmatoarele tipuri de acte: • Certificate de nastere/casatorie/deces; • Acte de studii; diplome de bacalaureat/facultate; foi matricole; • Adeverinte medicale; fise vaccin; • Sentinte de divort; acte de partaj de bunuri mobile sau imobile; • Acte de succesiune, donatie; • Procuri vanzare/cumparare; intocmire dosar de pensie; • Contracte de imprumut de folosinta (comodat) sau de inchiriere; • Contracte de renta viagera; • Contracte de imprumut cu sau fara ipoteca; • Contracte de inchiriere/garantie imobiliara; • Autentificare testament; • Redactare si autentificare acte constitutive sau de modificare pentru

societatile comerciale (contracte, statute, acte aditionale); • Asistenta completari formulare INS; servicii de interpretare ENG/RO

"Sa comunici este important. Sa comunici bine este fundamental!" 194 Newport Road NW Lilburn, GA 30047 Listing price: $255,900

4614 Creek Forest Court Duluth, GA 30097 Listing price: $249,000

Perfectly sited executive home overlooking resort style pool and private, wooded lot. This home was built for entertaining: Australian Cypress hardwood floors, granite countertops, European tiles, hard stucco, custom trim, extensive landscaping, stainless steel appliances, covered patio. New septic tank, new water pipes, new paint, new roof & gutters, new garage door!

Exquisite listing in Parkview school district, 2-story foyer w/ hardwood flooring, gourmet kitchen w/ center island-great for entertaining, full, finished basement, in-law suite on main, huge master bedroom w/ sitting area, teenage suite on 2-nd floor, tiles in the bathrooms, designer colors, gym room, formal LR, office, great room w/ fireplace and high ceiling. Nestled on private cul-de-sac w/ scenic creek and park-like setting. Original owners took pride in ownership and it shows!!

Los Angeles . . . . . . . . . . . . . . . . . .San Francisco . . . . . . . . . . . . . . . . Phoenix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

$499$499$505$303

Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . . . . . . .

$430$490$440$585

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800Toll Free: +1 866 337 7230; Mobil: +1 818 726 5151Asistenta in limbile engleza, romana si germanaoffice@perfect-tour.com www.perfect-tour.com

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

Tarifele sunt valabile in perioadele Octombrie 25 - Decembrie 09 sau Decembrie 24 - Martie 31 si pot suferi modi�cari.Tarifele sunt dus-intors si nu includ taxele de aeroport, de combustibil si de bagaj.

Ai nevoie de un partener de incredere pentru vacantele tale?Suntem aici pentru tine si iti oferim cele mai bune tarife pentru calatoriile spre casa.Mai mult decat atat, iti ascultam dorintele si personalizam fiecare oferta in functie de nevoile tale, pentru orice destinatie din lume!

Suna pentru tarifele speciale catre Cluj, Sibiu, Timisoara sau alte destinatii!

Planuiesti o vacanta in Romania?Alege ce este mai bun pentrusanatatea ta!Petrece cateva zile in centre de tratament & SPA precum Ana Aslan sau Cocor si te vei simti mai tanar. Contacteaza-ne si te ajutam sa alegi pro-cedurile care ti se potrivesc, la cele mai bune preturi!

Petreci sarbatorile de iarnain Romania?

Construim pentru tine o mini-vacanta la ski sau un pachet de Revelion cu sarmale si voie buna. Grabeste-te insa! Locurile cele mai bune se ocupa repede.

fORMatia MOStenitORii/ pHOtO: MaRa CîRCiU

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 EVENIMENT SPECIAL 9

Toamnă românească în AtlantaMARA CÎRCIU CORESPONDENT - ATLANTA/GEORGIA

Ca în fiecare an, toamna e asteptată cu bucurie de către românii din Atlanta și împrejuri, și nu doar pentru soarele blând și frunzele mul-ticolore; toamna înseamnâ un motiv de bucurie pentru întrega comu-nitate românească care așteaptă cu nerăbdare cele doua mari evenimente ale comunității ortodoxe din Geor-gia: Sărbatoarea Hramului Bisericii Sfanta Maria din Dacula și Festivalul de Tradiții Românesti al Bisericii Sfinții Împarați Constantin și Elena, din Lilburn.

Suita frumoaselor evenimente a debutat duminică, 2 octombrie prin Sfanta Liturghie savarșită pentru prima dată în lăcasul bisericii Sfanta Maria, recent refacută în urma in-cendiului ce a avut loc pe data de 5 mai, 2011. Părintele Nicolae Clem-pus a ținut o frumoasă predică și ne-a reamintit tuturor că doar prin dra-goste față de Dumnezeu și cele sfinte reușești sa parcurgi drumul plin de incercari al vieții. Imediat după slujbă, a urmat un Parastas de Obște pentru toți ctitorii bisericii; cei ce au pus o temelie la ridicarea acestui fru-mos lacaș au fost amintiți și ganduri-le piose și recunoștința celor prezenți s-a indrepat înspre dânșii. Duminica a continuat prin tradiționalul pic-nic din care nu au lipsit delicioasele mâncaruri românesti pregătite cu dragoste și indemănare de gospo-dinele din parohia noastră. Mititei, sarmale, frigărui, langoși, amandine și plăcinte, stropite din plin cu vin și voie-buna au deschis apetitul și pofta de voie bună pentru toți cei prezenți. Picnicul a fost încununat de un fru-mos spectacol artistic în care au evol-uat pe rând, cu mult talent și dăruire: solista de muzică populară Daniela Ilitescu acompaniată de Tucu Stoica și trupa lui instrumentiști, trupa de dans a Organizației noastre de tiner-et, formația de dans “Mostenitorii' a Bisericii Ortodoxe Române Sfinții Împarați Constantin și Elena, și cei mai tineri dansatori ai comunitătii românesti, formația “'Ghiocelul’

îndrumați cu mult entuziasm de Marian State. Printre deliciile culi-nare ale acestei zile memorabile nu pot să nu amintesc langoșii gustoși pregătiti cu drag de Betty Jac și amandinele delicioase pregătite de Gabi Marica, felicitări gospo-dinelor amintite și tuturor do-amnelor din Organizatia Doam-nelor condusă de Simona Susan!

Tradiționalul Festival de Tradiții Românesti organizat de Biserica Sfinții Împarați Constantin și Elena, din Lilburn, aflat la cea de-a XI-a ediție a avut loc in zilele de 15-16 Octombrie, 2011 și a constituit ca in fiecare an un fericit prilej de întălnire între românii din zona metro Atlanta. Părintele Chesarie Bertea, preotul paroh al bisericii a ținut să mulțumeasca tuturor celor prezenti pentru participare nu doar in zilele de sărbatoare ci și in tim-pul anului la slujbele duminicale.

De-a lungul a celor doua zile, cei prezenți au avut bucuria de a fi spectatorii unui frumos și variat program artistic, și as dori să-i menționez pe cei care au con-trubuit la reușita acestui program artistic de înaltă ținută: Nicolae Fili-mon, solist muzică populară, Dan-iela Ilitescu, solistă muzică populară, Ovidiu Scridon și Mircea Boian, interpreți muzică folk, formația de instrumentiști condusă de Tucu Sto-ica; grupul folcloric “Moștenitorii" și formatia de dansatori "Tinere Mlădițe” - Biserica Sf. Împarați Con-stantin și Elena, grupul de dansatori al Bisericii Sf. Maria din Dacula, și bineînteles, cei mai tineri dansatori, membrii formației “'Ghiocelul’. Savuroasele mâncaruri tradiționale românesti, prăjiturile alese și voia bună au fost prezente din plin și pe gustul tuturor celor prezenți.

O toamnă frumoasă și bogată, românească in cuget, fapta și șimțire, o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toti cei a căror inimi, deși departe de casă, încă mai bat româneste, o toamnă care parafrazân-du-l pe marele nostru poet Arghezi, “niciodat nu fu mai frumoasă”.

fORMatia DanSatORi biSeRiCa Sf. MaRia, DaCUla/ pHOtO: MaRa CîRCiU

fORMatia gHiOCelUl/ pHOtO: MaRa CîRCiU

fORMatia MOStenitORii/ pHOtO: MaRa CîRCiU fORMatia tineRe MlaDite/ pHOtO: MaRa CîRCiU

CALEIDOSCOP NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 10

Cazul Huidu a căzut , fatalmente, mănușă autorităților aciuate prin pedeleaua maghiaro-clujeană la București. Atenția, procuparea și concentrarea presei la acest caz au fost o deturnare. Deși, în cazul bas-chetbalistului american , căci de la el s-a produs detrunarea,se începuse a se descoperi lucruri tari. Atât la Gi-urgiu, în sistemul mafiot românesc cât și în cel de sănătate . Cu clan-uri țăgănești, bine încoțopenite în

politic; cu senatori- ventuză pe ele; cu legea tăcerii într-un oraș întreg. Astfel presa a resuscitat cazul în mai toate județele privind activitatea criminală desfășurată de clanurile țigănești, de protecție, cămătărie, banditisme, trafic de carne vie, contrabandă, fabricarea de alcooluri criminale contrafăcute, etc. Plus, co-laborarea lor, a clanurilor, coruptă, cu capii poliției, etc. Sunt simptome care dau măsura iritării elementului politic ce se prefigurează odată cu începerea campaniei de alegeri.

Dealtfel, susțin, că toate acestea sunt semne al unei serioase pre-campanii: cea de strângere a fondu-rilor.Negre. Mi să părea că ofereta cazuistică de realitate, ducea presa pe un drum excelent profesional: cu descoperiri finale senzaționale, privind viața politică, și polittici-enii ei. Cărora eu nu le mai spun decât „politruci” ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Întrucât, de la dispariția din viața politică sau din viață pur și simplu, a unor N. S. Dumitru, Ion Iliescu, Al Bârlădeanu, Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Ion Di-aconescu - atenție, nu mă refeream la caractere musai , ci la politicieni autentici! – nimeni nu mai poate

fi numit politician în șatra asta adunată cu corturili la București. Altfel spus, toate aceste surse demer-suri , investigații.

Apoi, cazul Giurgiu deschidea, invedera o altă tară criminală a gu-venului maghiaro-Bocciu: falimentul sistemului sanitar românesc, care a arătat că după crima desființării spit-aleor de către ministrul maghiar al sănătății, asta nu e nici pe departe cea mai mare nenorocire, ci este doar una dintre ele. Ei bine, toate astea au fost adumbrite, abandonate me-diatic, din păcate, de cazul bietului Șerban Huidu. Care a deschis lista și investigarea altor nenorociri din legislația rutieră, dar și din dome-

niul aplicării preferențiale a unor sentințe, pedepse. De cazuri unde, autorul crimelor, fiind VIP , pro-tejat, pilos, s-a ajuns la condamnări grele...cu suspendare.

Ceea ce, trăind unde trăim, i-aș dori și lui Șerban Huidu.

Căci , noi avem un proverb ad-ecvat: “unde merge mia , merge si suta”.

Dacă atâția inși protejați - prefecți, judecători, beizadele - au scăpat cu suspendare, de ce să pice măgăreața pe bietul Șerban Huidu. Corect? Nu! Românește, da!

GEORGE STANCACORESPONDENT - ROMANIA

Cazul Huidu

... reuşesc să mă înţeleg cu o doamnă solidă care mă trece pe o lista şi-mi spune să aştept până voi fi chemată la microfon atunci când un loc de la masă se va elibera.

Nu trece mult şi-mi aud numele stâlcit strigăt la microfon dar îmi dau seamă că despre mine este vorba.

Mă îndrept spre masă de poker. Inimă îmi bate cu putere iar obrajii îmi ard când simt toate privirile de la masă aţintite asupra mea.

Dau bună seară şi mă aşez, singurul loc liber fiind chiar lângă dealer. Sunt singură femeie de la masă şi pentru asta mă simt şi mai jenata dar până să mă dezmeticesc, mă trezesc deja cu două cărți în faţa mea aruncate de dealer pe sub mână.

Încerc să-mi potolesc emoţiile şi tremurul mâinilor şi să filez şi eu cărţile ca jucătorii experimentaţi cu toate că n-am făcut-o niciodată. Singură mea experienţ în domeniu fi-ind doar jocul de poker pe net.

Opt şi jack de treflă sunt cărţile cu care mă hotărăsc să întru şi eu în joc.

Aşez frumos în faţa mea două cipsuri de un dolar şi visez să prind un flash sau măcar două perechi.

Toţi jucătorii de la masă plătesc şi se angajează în joc, înseamnă că toţi au cărţi bune, îmi spun eu în gând.

Cu repeziciune şi dexteritate, dobândite probabil în ani de meserie, dealerul "arde"o carte şi aşează încă trei cu faţa în jos pe care mai apoi la întoarce pe față aproape simultan. Mă uit cu înfrigurare în mijlocul mesei să văd dacă norocul e de partea mea. Un zece de treflă şi doi jack îmi întâmpina privirea. Instantaneu mâinile încep să-mi tremure aşa că mi le aşez sub bărbie cu pumnii strânşi, nu ridic privirea, o focalizez pe masă şi pe cărțile de joc că nu cumva să mă dau de gol.

Primul jucător spune check, următorul face bet şi apoi al patrulea face raise. Toţi jucătorii marcheaza, in-clusiv eu. Dealerul mai "arde" o carte apoi o aşeze pe următoarea, în mintea mea se învârt tot felul de combinaţii cu ce cărţi ar putea avea fiecare. Poate că cineva mai are un jack sau poate are doi decari şi atunci deja are full house dar până să-mi dau un răspuns, a patra carte tronează lângă celelalte trei. Simț cum picioarele mi se transformă în două cârpe şi încep

să-mi tremure de parcă eram câine dus la vaccin. Aşezaţi în rând, sfidători, din mijlocul mesei ne priveau trei jacks!

Nu mai era nicio îndoială pentru mine că eu voi fi cea care va câştiga dar strategia va fi cea care îmi va aduce un pot cât mai mare. Îmi strâng cărţile sub palme şi cu o voce stinsă şi sugrumată declar ceck.

Următorul face raise, semn că avea un zece în mână sau o pereche. Din nou se angajează toţi în joc şi plătesc până la ultimul, adică eu.

Ultima carte era hotărâtoare în câştigul cu care urmă să mă pricopsesc EU!

Cu îndemânarea care îl caracteriza, dealerul "arde" o carte şi o aşează pe ultima.

Burtos şi cu mustățile frumos răsucite, prietenos ne zâmbea un king. Cel din stânga mea face un “raise” se-rios semn că avea un king dar ce mai conta ce avea din moment ce cartea decisivă era la mine în mână, de fapt pe masă, sub palmele mele strâns apăsate peste ea că şi cum dacă aş fi dat mâinile la o parte, ar fi sărit singură să se alinieze lângă celelalte.

Plătesc toţi raise-ul făcut de jucătorul din stânga mea, semn că ori credeau că face o cacialma ori poate aveau şi ei cărţi. Când se ajunge din nou în dreptul meu, ridic privirea şi cu

vocea sigură şi hotărâtă fac raise paste raise-ul lui. Sigur pe el şi privindu-mă sfidător declară “all in”. Toţi ceilalți se lasă păgubaşi şi aruncă cărțile în faţa dealerul. Doamne, cât am visat să pot să spun odată sigură şi fără reţinere "all în"!

Îl privesc, cobor din nou privirea, mă gândesc, ţin cărţile strâns sub podul palmelor, schiţez un gest că şi când le-aş aruncă (îmi permiteam acum să mă joc cu sfidarea şi zâmb-etul lui de gheaţă), mă uit la dealer care stătea în dreaptă mea şi care mă privea compătimitor pentru că proba-bil bănuia că are un jack, ultimul şi împing tremurând fişicul de cipsuri în mijlocul mesei declarand'' ALL IN''.

Grăbit să-şi ia ''comoara'' în stăpânire, rivalul meu aruncă în faţa mea un king şi încă unul. Frumos, foarte frumos, avea un full de king cu jack. Calmă şi fără grabă, încă tremurând, întorc optul de treflă şi aştept reacţia celor din jur. Nimic, toată lumea tăcea consternată că am putut să-i plătesc cu un opt sau poate chiar cu doi, apoi când mâinile deal-erului împingeau grămadă de cipsuri în faţa lui, întorc jackul, jackul meu frumos, al meu!

Un ropot de aplauze însoţite de strigăte de bucurie au inundat la unison toată încăperea. Privirile compătimitoare sau dezaprobatoare

s-au transformat în unele de admiraţie, rivalul meu era consternat iar eu, eu nu mai ştiam cum arăt, cred că mă înroşisem până în vârful urechilor şi tremurăm că varga....

Nu mai contează restul, ştiu doar că în drum spre casă, încă mă mai încerca sentimentul acela de beţie al succesu-lui, emoțiile prin care trecusem de la prima şi până la ultima carte, privirile celor de la masă, grămadă de cipsuri împinsă de dealer în faţa mea şi picio-arele, picioarele încă îmi mai tremurau şi erau moi că nişte cârpe.

Am crescut şi am copilărit în Mur-fatlar, o comună lângă Constanţa, într-o familie modestă. Viaţa mi-a purtat paşii prin nenumărate oraşe şi ţări din momentul în care am decis să devin actriţă dar niciodată nu m-aş fi gândit că am să ajung în Laș Vegas, că o să joc poker într-un casino adevărat în patria casinourilor şi că o să mă bu-cur de gustul succesului.

M-am întins în pat şi cu ochii în tavan derulăm la nesfârşit gândurile şi emoţiile prin care trecusem. Într-un târziu am adormit dar cartiele şi grămadă de cipsuri m-au însoţit mai departe în lumea viselor. Opt şi jack şi zece şi jack, jack, jack şking şi cipsuri şi aplauze, urale, cărţi de joc multe, multe, multe.....

O seara in Vegas> COntinUaRe Din nUMaRUl tReCUt

OLTITA CHIRILACORESPONDENT - LAS VEGAS

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 INTERVIU11

Nu avem valori în arbitraj care să-l salveze în momentul actual-

Grig, oamenii din comunitatea românească din California nu te-au uitat. Dovadă, solicitarea acestui in-terviu...

-E o surpriză plăcută pentru mine, deoarece am terminat arbi-trajul în 2008.Au trecut 11 ani şi nu m-au uitat.Cine? Conaţionalii din diaspora. Sau, poate jumătate de surpriză, deoarece în 1999 am fost oaspete al comunităţii românilor din New York, poate cea mai frumoasă invitaţie pe care am primit-o pe linie sportivă, după Campionatul Mon-dial şi cel European de fotbal!

-În aceste zile, Ion Crăciunescu a revenit la CCA, în funcţia de preşedinte, iar tu eşti deja un fost vicepreşedinte. E un schimb de ştafetă? Sau un moment necesar?

-Realitatea este următoarea: la o zi după ce s-a întâmplat nenorocirea cu Avram, am fost sunat de preşedintele FRF Mircea Sandu, pentru a asig-ura interimatul Comisiei până la o schimbare definitivă, sau o revenire.Acelaşi lucru s-a petrecut şi acum doi ani. Atunci am preluat interi-matul pentru o lună şi jumătate, însă pentru că nu mi s-a acceptat un statut de autonomie şi independenţă solicitat pentru Comisie, am refu-zat. Acelaşi lucru se putea întâmpla acum şi ajungeam în acelaşi punct al discuţiei. În plus, a mai apărut o problemă familiară. Tatăl meu, de patru luni de zile îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă şi vreau să fiu alături de el, făcând tot ce este omeneşte posibil pentru ca aceste clipe să fie cât mai multe. Ori, eu trăiesc la Timişoara, conducerea CCA este la Bucureşti şi a sta acolo cu gândul în altă parte n-ar avea ca rezultat decât un obiectiv ratat. Predarea de ştafetă constituie o problemăcare nu se pune între mine şi Ion Crăciunescu.El ştie că are în mine un prieten chiar dacă nu mă va coopta în noua comisie.Aşa a procedat la început şi în primul său mandat, pentru a mă chema după 7 luni acolo! Oricând îi voi răspunde prezent, deoarece trebuie să se petreacă mari cutremure între noi doi, pentru ca sentimentele mele de prietenie şi recunoştinţă faţă de el, să dispară!

-Deocamdată, noua Comisie pleacă la drum fără tine...

-Poate fi şi asta o stratergie a lui Ion, de a-şi aduce aproape foştii concurenţi. Pentru că eu, în 2003,

când m-am retras din funcţia de preşedinte, nu am mai concurat cu Ion, dar a concurat Huzu! În 2005, când Crăciunescu a fost debarcat într-o şedinţă urâtă, am fost singurul care nu am participat, pentru că nu puteam să întreprind o acţiune îm-potriva lui. În 2010 şi 2011,inclusiv sub preşedenţia lui Avram, i-am spus mereu că el este omul cel mai potri-vit pentru preşedenţia CCA. Moral, eu nu voi concura nici o dată cu Crăciunescu pentru această funcţie.Să-l ajut, însă, atunci când el va con-sidera că are nevoie, va fi O.K.

-Spune-mi Grig, a fost CCA-ul o pălărie prea mare pentru capul lui Vasile Avram?

-Sigur că acum situaţia lui este neclară.Însă din punct de vedere al arbitrajului, am căzut într-o groapă din care, chiar dacă am ridica mâinile cu un periscop, nu putem vedea lumina.Însă n-aş vrea să ana-lizez activitatea lui Avram, ci pe cea a unui preşedinte CCA. Vezi tu, în viaţa publică, există diferite funcţii de conducere – în ministere, depar-tamente, ca să mă refer doar la cele de vârf. Însă, a conduce o Comisie Centrală de Arbitri de fotbal, este cu totul altceva. Pentru că, orice faci, orice întreprinzi, orice munceşti, nu eşti judecat prin prestaţiile tale, ci prin cele ale căror îi păstoreşti. Ori, aici te întâlneşti cu diverse caractere – peste 600 de arbitri în cele trei divi-zii, esenţială rămânând, desigur, Liga I,cu 22 de arbitri şi 30 de asistenţi, a căror valoare cauţi s-o ridici, prin pregătire. Dar materializarea acesteia în teren se face doar prin semnalizările şi deciziile lor. Ori, aici nu mai poţi interveni.

-S-a ajuns la un eşec de proporţii..-Sigur.Dar eşecuri au mai fost.

Inclusiv Ion Crăciunescu a trecut printr-o perioadă dificilă, fiind de-mis. Eu n-o spun cu mândrie, dar în ultimii 20 de ani am fost singurul preşedinte care a renunţat la această funcţie datorită faptului că n-am putut s-o exercit în bune condiţii, prin dependenţa de foarte mulţi factori.Iar după doi ani şi jumătate, ajunsesem la concluzia că nu mai am pe nimeni lângă mine. Ba mai mult, nu mai puteam apăra nici arbitrii împotriva atacurilor conducătorilor de cluburi şi mas-media.Oamenii pe care-i păstoream erau descoperiţi. Trăiau sub o presiune fantastică, amplificată zi de zi, ceea ce le marca inevitabil prestaţiile. Dacă Avram sau

Constantin sau alţii au fost buni sau răi, se va dovedi în timp. Problema se pune insă altfel. E păcat, greu şi imposibil de digerat faptul că a venit să-ţi facă ordine în ogradă un depar-tament justiţiar.

-Grav...-...foarte grav. Deocamdată nu

s-a dovedit nimic.Nu există nici un rezultat al anchetei, mi-e greu să mă pronunţ. Dar, nu trebuia să se ajungă aici. După părerea mea, at mosfera actuală din jurul CCA se datorează-n primul rând atacurilor zilnice ale preşedinţilor de cluburi, care doresc rezultate imediate. Însă, nu trebuie să ascundem faptul că şi noi am comis destule greşeli, mai ales la arbitrii şi asistenţii din Liga I. Nu i-am ales pe cei mai buni, dovada constituind-o chiar prestaţiile aces-tora. În 2001, când am venit la con-ducerea Comisiei, am schimbat 50% din corpul de observatori de la A şi B, aducând tineri din Liga a III-a. N-am avut timpul necesar pentru a-i pregăti, deşi majoritatea activează şi acum, deşi timpul, ca să nu spun altceva, i-a afectat şi pe ei. Insă, am ajuns acum să apun – deşi nu crede-am asta niciodată, că nu avem valori care să poată salva momentul de faţă. Ba mai mult, credibilitatea acestora a devenit zero!

-Cât de puternică trebuie să fie personalitatea unui arbi-tru pentru a rezista acestor atacuri de care amin-teai? Există la noi arbitri cu o astfel de personalitate?

-Există.Dar uneori, când simt Sabia lui Damocles ridicată deasu-pra capului, foarte mulţi dintre ei, tocmai pentru a nu pierde cartea de identitate pentru Lotul A, se lasă influenţaţi sau consuşi. Nu merg nepărat pe linia corupţiei, nici nu spun că ar lua bani sau alte avantaje. Însă frica generată de posibilitatea dispariţiei de pe această listă îi face să se alinieze la nişte curente.Din păcate, sunt foarte puţini arbitri la ora actuală imposibil de atras pe nici o linie, pe nici o cărare! Ca preşedinte de CCA, eu n-am băut nici măcar o cafea cu marii „granzi”, deoarece am ştiut că „prietenia” dintre arbitru, conducător şi preşedinte de club duce la cu totul altceva. La noi, nu există respect, nu există credibilitate sută la sută, deoarece conducătorii de club se influenţează unii pe alţii, îşi transmit şi se alimentează cu lucruri false, dar e suficient să-şi schimbe părerea despre cineva numai după

auzitele din gura altcuiva, deşi nu există acoperire în fapte. Chiar am ajuns şi noi să ne-ntrebăm, oare chiar se-ntâmplă ceva? Însă, dă-mi voie să-ţi spun că rareori mi-a fost dat să văd corupţi fără corupători.

-Tu reprezinţi un caz atipic.Fără să fi fost fiu de arbitru, ai răzbit pe propria-ţi valoare. Deci, se poate, chiar dacă este mai greu!

-De acord. Deşi, eu am fost cel care l-a promovat pe fiul lui Crăciunescu, o spun şi acum, pentru credibilitatea lui 100%, dar şi pentru un motiv sentimental.Neavând un băiat, m-am ocupat de fiul celui care m-a ajutat. Sigur că juniorul putea să mai crească, dar oricum,este pe picioarele lui. Adevărul este undeva la mijloc. Nu putem opri azi activi-tatea unui arbitru doar pentru că este fiul cuiva. A-l evalua însă prin prisma numelui tatălui, constituie o mare greşeală. Iar dacă noi, cei din condu-cerea CCA acceptăm ca foştii arbitri, actuali taţi de arbitri să intervină pe lângă observatori pentru o evaluare favorabilă, greşim a doua oară! Şi nu putem spune că aceste lucruri nu s-au întâmplat. Dar ele trebuie să dispară. Eu unul, nu le-am acceptat, iar pe fiii de arbitri i-am evaluat personal şi nu cred că am greşit în privinţa lor.

-Crezi că Ion Crăciunescu va reuşi să facă mai mult, de acum încolo?

-În momentul de faţă,suntem conştienţi că ne aflăm într-o criză fără precedent în arbitraj. Suntem pe o cărare pe care nu vezi la un metru în faţa ta, ce să mai vorbim de capătul tunelului! Cine atacă? Conducătorii de cluburi, presa, federaţia, liga, practic, toată lumea! Aceeaşi lume care, după întâmplarea cu Avram a rostit la unison numele lui Crăciunescu. Nu ştiu dacă el este cel mai bun, dar este cel mai accep-tat. Iar dacă îl instalezi în această postură pe omul acceptat de cei din fenomen, ai făcut un pas înainte.Un pas câştigător. Din punctul de vedere al calităţilor manageriale şi umane, n-am nici o îndoială că se va zbate pentru salvarea arbitrajului românesc. Problema este dacă va fi lăsat în pace, pentru că el a mai fost o dată adus pe aceleaşi principii una-nime, pentru ca numai după un an să-nceapă atacurile. Iar după doi ani, să fie schimbat. Dacă

istoria se va repeta, Ion nu va reuşi. Nu poţi ca sub tensiune şi presiune să salvezi ceva, să schimbi aproape totul, din temelii, în arbi-traj. În al doilea rând, cei care au atacat permanent arbitrajul trebuie să înţeleagă că acest an este pierdut aproape în întregime, deci ei trebuie să-l lase în al doilea an să-şi facă pro-gramul, iar evaluarea să vină în al treilea an. Dacă Ion va beneficia de acest stagiu de trei ani, cu siguranţă că va avea un nou mandat. Însă dacă atacurile asupra lui vor începe după trei etape, el nu va realiza mare lu-cru, irosindu-se în a răspunde aces-tor atacuri, iar timpul necesar pentru pregătirea şi creşterea arbitrajului va fi drastic redus. Ori acum, el are ne-voie de o zi de 32 de ore!

-Nu crezi că Ion Crăciunescu a făcut un compromis revenind acolo de unde a fost alungat?

-Nu. Compromisul s-ar putea interpreta în cazul în care Mircea Sandu, ca preşedinte al Federaţiei, ar avea Comisia în subordinea lui. Însă,

după semnarea convenţiei cu UEFA, la intrarea în U.E, Comisia a deve-nit autonomă şi îndependentă, mă refer la îndependenţa financiară şi statutară şi nu mai depinde de con-ducerea FRF. Aceasta, prin secreta-rul general, căreia îi este subordonat Crăciunescu, are doar atribuţiuni de control asupra aspectelor adminis-trative. Tehnic, Crăciunescu a deve-nit ultimul factor decizional. Peste el, nu mai există nimeni în această postură,iar cine se va implica, o va face ilegal. Statutul este foarte dur. Iată de ce nu apare un compromis, pentru că acum Ion a venit pe o funcţie de şef independent. E nor-mal ca administrativ orice şef să fie controlat, dar sub aspect decizional nu cred să mai existe vreo influenţă, decât dacă o acceptă el.Ceea ce, cunoscându-l pe Ion, este categoric exclus!

-Tu rămâi observator. Intern şi internaţional.

-Da,acesta este un drept pe care-l obţii şi eşti evaluat doar după performanţele pe care le ai.La ora actuală, am rămas doar trei obser-vatori internaţionali, dar vor obţine acest statut şi alţi membri ai Comis iei. Din 2001, de când sunt obser-vator, n-am avut nici un an fără 9 – 10 meciuri, ceea ce este peste media europeană.În această prioadă, în privinţa credibilităţii şi evaluării rapoartelor mele, n-am primit nici măcar un semnal că acestea ar fi in-somplete sau cu omisiuni. Am fost delegat în Champions League, Eu-ropa League, diverse alte competiţii unde am avut calificative foarte bune, identic pe plan intern. Eu sunt convins că această schimbare nu mă va afecta, după cum nu va suferi nici relaţia mea cu Ion. El ştie foarte bine că-n momentul în care va avea ne-voie, va fi suficient un telefon şi voi pleca spre el. Eu oricum mi-am făcut datoria la CCA de unde, atunci când am plecat din funcţia de preşedinte am declarat că nu voi reveni atâta timp cât în arbitraj nu se va schimba tot!

-Grig, aş dori să încheiem cu un mesaj pentru cei care citesc aceste rânduri.

-Arbitrajul m-a scos în lume şi tot el a făcut ca lumea să mă cunoască.Am fost mereu mândru de naţionalitatea mea, după cum la fel de mîndru am fost când am cunos-cut comunităţile române din Anglia, Germania şi SUA. Nu ascund faptul că am afirmat tot timpul că românii din diaspora sunt mai uniţi decât noi, cei din ţară. Acolo nu există răutate, nici invidie.Există lupta pen-tru a te impune, există concurenţa care duce la progres. Eu nu pot decât să le mulţumesc, pentru că-n multe din lucrurile realizate în ţară am apli-cat învăţămintele trase din contactele cu ei.Şi să le spun că-n inima mea vor rămâne permanent, fie şi numai pentru faptul că la Mondiale şi Eu-ropene au venit români de acolo nu-mai pentru a se întâlni cu mine.Mare bucurie! La fel,la turneul aniversar al echipei de fotbal Ripensia din New York. Eu unul, mă mândresc cu ei şi-i rog un lucru:faceţi tot ce puteţi pentru ca şi noi să fim ca voi!

-Mulţumesc şi bine ar fi ca-ntr-un viitor apropiat, să te întâlnim la CCA, alături de Ion Crăciunescu!

Interviu cu fostul asistent FIFA, Nicolae Grigorescu

MIHAI JUNEACORESPONDENT - ROMANIA

niCOlae gRigOReSCU

CULTURA NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 12

O frântură din istoria emigraţiei româneşti:

Cartea lui Octavian D. Curpaș „EXILUL ROMÂNESC LA MI-JLOC DE SECOL XX” este o frân-tura din istoria emigrației românești înainte de 1950. Subtitlul ales de au-tor „Un altfel de "paşoptişti" români în Franţa, Canada şi Statele Unite” este doar vârful aisbergului, deoarece evadarea din lagărul comunist este descrisă cu mult talent și responsabil-itate în paginile cărții și va reprezenta o valoroasă sursă de inspirație pen-tru istoricii dornici să reconstituie istoria exilului românesc. Adaptarea emigranților, căutarea continuă a paradisului terestru și a liniștii sufletești, completează în mod fericit ideea centrală a cărții.

Personajele lui Octavian Curpaș prind viață încă din primele pagini și reprezintă pentru generația mea - legende vii, modele, repere pentru minte, imaginație și suflet. Cartea aduce în atenția cititorului o lume inedită, complet străină, întâmplări și caractere umane uimitoare! O cascadă de informații, succese răsunătoare și eșecuri devastatoare captează atenția cititorului de la pri-ma, până la ultima pagină. Sunt re-date cu talent, sensibilitate și acuratețe momente din viața temerarilor care au străpuns zidul comunist și și-au desenat viitorul pe alte meridiane.

Amintirile lui Mitică Sinu - per-

sonajul principal al cărții - sunt surprinzătoare și extrem de vii! Amintiri frumoase, dar mai ales valo-roase, atât sub aspect informativ, cât și prin profunzimea detaliilor. Este uimitor drumul străbătut timp de 63 de ani de octogenarul stabilit astăzi la Phoenix Arizona. Din mărginimea Sibiului până în capitala Arizonei, aventura lui nea Mitica trece prin supliciile lagărului iugoslav, prin munții Italiei, spre libertate. Orașul luminilor - fastuoasa capitală a Franței - este pentru Mitică Sinu o țintă intermediară, un răgaz înainte de aventura peste Atlantic. Anii petrecuți în Canada, la Montreal, întoarcerea la Paris și în final cei 30 de ani în Statele Unite, reprezintă fiecare o treaptă în evoluția globe-trotterului Mitică Sinu și capitole tot mai interesante în cartea lui Octa-vian Curpaș.

Fiul unor țărani din Sebeș, orfan de mamă la o vârstă fragedă, pleacă devreme de acasă și vede cu ochii lui o jumătate de planetă. Se stabilește în diverse țări, supraviețuiește și se adaptează unor sisteme și culturi diferite; trăiește la maxim cei mai frumoși ani; învață să extragă esența din tot ceea ce vede, aude sau i se întâmplă. Mitică Sinu crește con-tinuu din punct de vedere profe-sional și uman, părăsește o lume deja descifrată, pentru a descoperi alte lumi noi. Ținta lui finală este bunăstarea materială și liniștea spirituală. Călăuzit de idealuri mărețe și susținut de energia specifică tinereții, Mitică Sinu călătorește zeci de ani prin necunoscut, într-o luptă neobosită cu confortul de moment sau inerția.

Cartea lui Octavian Curpaș sur-prinde cele mai importante momente și „intersecții umane” de-a lungul ce-lor 63 de ani de exil. Personalitățile marcante pe care soarta i le-a scos în cale, oameni obișnuiți și VIP-uri, l-au ajutat și l-au modelat în lunga sa călătorie prin lume și prin viață, transformându-l în omul fascinant care este acum. Mitică Sinu este dovada vie că cel puțin un proverb

românesc este veridic 100% - „Cine n-are bătrâni să-și cumpere!” La 85 de ani, Mitică Sinu este un român fericit, însetat de cunoaștere și pa-sionat de cărți. De la fiecare din-tre personajele cărților, Mitică s-a ales cu ceva. M-au surprins plăcut lecțiile de viață, tipologiile și com-portamentele umane, prezentate de Octavian Curpaș în cartea sa - un izvor de înțelepciune pentru noua generație. I-am regăsit cu plăcere printre cunoscuții lui Mitică Sinu pe Paul Getty, magnatul petrolului care a revoluționat lumea afacerilor ameri-cane în a doua jumătate a secolului XX; profesori universitari, multe alte elite ale intelectualității românești din exil, despre care auzisem doar la radio Europa Liberă sau Vocea Am-ericii. Citind cartea i-am cunoscut pe Eliade, Cioran și Brătianu in ipostaze inedite.

Amintirile lui Mitică Sinu sunt despre șanse și oportunități, despre un „American dream” care astăzi nu mai este actual. Experiențele de pe bătrânul continent se îmbină ar-monios cu educația primită într-un sătuc din Transilvania și cu lumea nouă pe care a întâlnit-o peste ocean. Pornind de la amintirile, scriso-rile și notițele lui Mitică Sinu, scriitorul Octavian Curpaș reușește să transpună în cuvinte tabloul emigrației românești în a doua jumătate a secolului XX. Rezultatul este o carte captivantă!

Povestea lui Mitică Sinu ne îndeamnă că oricât de sus vom ajunge, să nu uităm de unde am plecat; să nu ne uităm originile și tradițiile; să înțelegem că indiferent ce limba vorbesc, toți oamenii se bucură sau suferă la fel; să oferim iu-birea, ajutorul și sfaturile semenilor noștri, iar Dumnezeu va avea grijă ca noi să primim înapoi înzecit.

Citind cartea lui Octavian Curpaș am avut senzația că America din su-fletul meu nu mai are relevanță, că America lui Mitică Sinu este, de fapt, lumea ideală pentru care au emigrat românii în Lumea Nouă. Între pag-inile cărții am descoperit un bătrânel

simpatic, inteligent și perseverent, pe care îți dorești să-l asculți și să-l cunoști tot mai bine.

Viața lui este asemeni unui munte cu urcușul greu, iar urcarea i-a dat ocazia să-și lărgească orizontul. Cu cât a ajuns mai sus, cu atât priveliștea a devenit mai încântătoare! La 85 de ani, Mitică Sinu lasă impresia că spre destinația finală a vieții, partea cea mai frumoasă este însuși dru-mul pe care-l parcurgi. Chiar dacă viața lui a fost o continuă luptă pen-tru existență, lupta a fost plăcută, a avut țeluri nobile, a făcut ges-turi altruiste, iar în final a găsit acel „acasă” după care tânjesc majoritatea dezrădăcinaților. Talentul și pasiunea autorului, combinate într-un mod fericit cu patina vremurilor evocate de nea Mitică, dau cărții forță, acțiune și culoare. Este o poveste minunată despre o Românie pe care generația mea nu o recunoaște, despre o Eu-ropa strălucitoare, la care nouă ne-a fost interzis să visăm în regimul co-munist; despre acea Americă la care au aspirat bunicii și părinții noștri; despre economiile înfloritoare ale lu-mii și oportunitățile planetei albastre în anii ’50, ’60 sau ‘70. Toate acestea reprezintă pentru generația mea, mo-tive de fascinație, mituri și pagini de istorie. Octavian Curpaș are dibăcia de a prezenta cititorilor o avalanșă de informații utile, de a aduce lumina în mintea aspiranților la „American Dream”. Cartea lui Octavian Curpaș ne prezintă o Americă străină chiar și nouă, generația de emigranți sosiți pe tărâmul făgăduinței după Revoluția din 1989. Este o Americă pe care noi nu o vom întâlni niciodată, dar despre care, datorită lui Octavian Curpaș, avem de unde să citim și de la cine să învățăm!

Toate personajele lui Octavian Curpaș sunt exemple de tenacitate și perseverență, într-o luptă continuă pentru adaptarea la lumi străine tradițiilor și datinilor strămoșești.

Ei rezonează deopotrivă cu țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scri-sori și evenimente care se succed cu

repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții. Transformările din viața acestor oa-meni sunt asemeni unor torente, o luptă interminabilă între rațiune și simțire.

Cartea lui Octavian Curpaș este o definiție a fericirii. Personajele trăiesc într-o conjunctură economică deosebită; acțiunea se petrece într-o perioadă de timp favorabilă, în care fiecare emigrant primește cel puțin o șansă. Sunt oameni ambițioși, animați de țeluri mărețe, ajutați de noroc, intuiție și încredere în forțele proprii. Sunt caractere puternice, pe care cunoștințele acumulate și energia tinereții i-au călăuzit în fi-nal spre succes. Timpul reprezintă resursa noastră cea mai de preț, iar tinerețea trece repede. La a treia tinerețe, Mitică Sinu a înțeles că nu există locuri perfecte pe planetă și că experiențele sale de viață trebuie să rămână scrise pentru aceia care vor începe aventura americană, după ce dumnealui nu va mai exista fizic printre noi. În acest punct, viziunea mea s-a contopit cu cea a autorului și cu cea a personajului său principal și m-a condus la concluzia că locul cel mai frumos și cel mai plăcut de pe Pământ este acela în care te simți „acasă”.

Am avut surpriza să descopăr un autor inteligent, cu un suflet imens și amintirile unui bunic erudit, ale cărui aventuri constituie motorul fericirii, un balsam pentru tonus, minte și spirit. Din intersecția și dialogul lui Octavian cu nea Mitică s-a născut o carte plină de substanță, educativă, pe care o recomand călduros tuturor românilor, indife-rent de vârstă și locație. Oameni deosebiți, personaje spectaculoase, povești de viață cutremurătoare… „EXILUL ROMÂNESC LA MI-JLOC DE SECOL XX” este o carte remarcabilă, pe care o voi păstra cu drag în bibliotecă și o voi reciti cu mare plăcere oricând.

„EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX” de Octavian D. Curpaş

SIMONA M. BOTEZANCORESPONDENT - WASHINGTON DC

OCtaVian D. CURpaS

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX O “enciclopedie” a destinelor unor oameni obişnuiţi deveniţi eroi de poveste

Viaţa unui om poate fi cuprinsă într-o filă sau într-o enciclopedie. De ceea ce am realizat şi ceea ce a rămas în urma fiecăruia dintre noi, depinde, până la urmă, verdictul posterităţii. Însă, uneori, există posibilitatea ca un singur om să strângă în mintea sa, cu o precizie uimitoare, parcursul sinuos al vieţii altor semeni. Octavian Curpaş este acel colecţionar norocos al biografiilor unor personaje care ar fi rămas pentru totdeauna anonime, dacă n-ar fi existat Dumitru Sinu, un român plecat din ţara natală cu mult timp în urmă.

Autorul volumului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - Un alt fel de “paşoptişti" români în Franţa, Canada şi Statele Unite, apărut la Editura „Anthem”, Arizona, SUA, este, cel mai probabil involuntar, un antropolog al exilului românesc. Cartea sa este un amestec de biografii povestite şi impresii personale, atent selecţionate şi inteligent dozate, astfel încât să te captiveze până la final.

Din rândurile numeroase ale cărţii răzbate stilul cursiv, în care excelează dialogurile cu nea Mitică, povestitorul din umbră, un fel de ghid nevăzut al cititorului printre vieţile personajelor. Această construcţie inteligentă între povestitor şi autor naşte o simbioză fermecătoare care-l cucereşte pe cititor chiar de la începutul volumului.

Celor care işi doresc să înţeleagă sacrificiile, împlinirile şi dezamăgirile unui transfug, le recomand călduros această carte, pe care o consider un fel de „enciclopedie” a destinelor unor oameni obişnuiţi deveniţi eroi de poveste. Istorisirile inspiră optimism şi încredere, iar în multe privinţe capitolele cărţii capătă valenţe particulare, care ne fac să credem, că fiecare dintre noi se poate recunoaşte în rolul unui personaj real din amintirile lui Nea Mitică. CLAUDIU LUCACI

CORESPONDENT - ROMÂNIA

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 PUBLICITATE13

Refreshments will be provided. For further information, call 916.739.7138 or email McGeorgeEvents@pacific.edu

• Receive Free Legal Help Completing and Filing Your Naturalization Application (N-400 and N-600)

• Receive Free Help with the Fee Waiver to Apply for Naturalization, If You Qualify

• Receive Study Materials for Civics and English Tests

With Citizenship:• You can vote!

• You could bring your children and spouse more quickly to the U.S. and sponsor your parents, brothers, sisters and married children!

• You may choose to apply for government jobs! • You will gain more security to stay in the country!

• You will access greater economic rights, potentially including healthcare.

Co-Sponsored By: American Immigration Lawyers AssociationPacific McGeorge Inter-American Program Pacific McGeorge Legal Clinics League of Women Voters Sacramento CountyNALEO Educational FundUnivisión/Telefutura University of the Pacific, Provost Office for DiversityPacific McGeorge Asian/Pacific/American Law Student Association Pacific McGeorge Black Law Student AssociationPacific McGeorge Lambda Law Student Association Pacific McGeorge Latino/a Law Student AssociationPacific McGeorge Middle Eastern/South Asian Association Pacific McGeorge Student Bar Association Pacific Latino Pre-Law Club

Veteran, Immigrant & Refugee Trauma Institute of Sacramento (VIRTIS)

Citizenship FairSaturday, November 19th, 2011 l 9:30 a.m. – 2 p.m.Pacific McGeorge School of Law Student Center l 3200 Fifth Avenue l Sacramento, CA 95817

Sponsored by:Assemblymember Roger Dickinson | Senate pro Tem Darrell Steinberg | U.S. Congresswoman Doris Matsui

Free blood pressure and vision screening provided by

Dept. of Public Health Sciences UC Davis School of Medicine

RECLAME NOIEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011

Sacramento County, CAComcast CableThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh 95 - Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch 97 - Anaheim, Villa Park Ch 98 - Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

Cine poate da relatii despre dr. Vinicius Popescu, licentiat al Institutului de Medicina si Farmacie ”Carol Davila” Bucu-resti în anul 1975, ortoped, ginecolog si psihiatru, este rugat să ma anunte la E-mail: danieladeac@yahoo.com. Este cautat de prietenul si colegul său de facultate, Leon Grossmann. Ultimele date pe care le avem despre el este următoarea adresă, la care nu mai răspunde: Obstetrics & Gynecology, 718-987-9175, Ridgewood, NY 11385. Vă multumesc!

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA NOIEMBRIE 2011 ULTIMA ORĂ15

În data de 25 septembrie 2011, Lia Lungu, a fost invitată pentru a cincea oară la spectacolul de deschi-dere al sesiunii parlamentare ONU. Cu această ocazie, Lia Lungu, inter-preta de muzică populară din Banat, a cântat pentru americani în Central Park. Două zile mai târziu, o veste cumplită a umbrit succesul artistei, deoarece tatăl ei a trecut în nefiinţă.

”Tăticul meu, Nicolae Lungu, a plecat din această lume. Avea 81 de ani. Mămica i-a fost alături până în ultima clipă, aşa cum i-a fost timp de 60 de ani. Am reve-nit luni ( n.r. 17 octombrie) de la Timişoara, unde, l-am coborât în mormânt pe dragul meu tată”, a spus Lia Lungu la întoarcerea în SUA.

Lia Lungu este o mare doamnă a folclorului românesc. Interpretă, jurnalistă şi profesoară de muzică,

Lia Lungu locuieşte la New York de la începutul anilor ’90. Ambasadoare a datinilor şi tradiţiilor româneşti peste ocean, ea a atras atenţia constant mass mediei şi publicului american, în cei 20 de ani de când s-a stabilit în SUA. Spectacolul ei de ritualuri româneşti înfăţişează cele mai impor-tante momentre din viaţă - naşterea, nunta şi moartea. Repertoriul Liei Lungu, bogat şi atent selecţionat, a fost cules din zona sa natală si aduce un crâmpei tricolor în sufletele celor care o ascultă. De-a lungul timpu-lui, Lia Lungu a sustinut spectacole pe Broadway şi la Lincoln Center din New York.Artista a prezentat cu mult talent şi dăruire folclor auten-tic, atât pentru românii din diaspora, cât şi pentru americani. Spectacolele ei, de o înaltă ţinută profesională, sunt rezultatul seriozităţii şi al tim-brului ei vocal deosebit. Indiferent dacă sunt prezentate în restaurante

româneşti, la petreceri, nunţi, bo-tezuri sau pe marile scene ale metro-po lei americane, spectacolele Liei Lungu impresionează. Seriozitatea şi pasiunea cu care îşi practică mese-ria, au fost subliniate de mass media Americană, apreciate şi ovaţionate de public. De asemenea, succesele Liei Lungu au fost prezentate de mass media româno-americană.

Artista este cunoscută mai mult în SUA şi Canada decât pe meleagurile natale. Crezul ei artistic adauga un plus de esenta si valoare spectacolelor sale: “Cred in interpretul scolit si constient de greutatea folclorului”.

Monica Tatoiu, una din-tre cele mai cunoscute femei de afaceri din România, scria:“Lia Lungu este un om de excepţie, a cântat pe scena operei din Timişoara, a fost în balconul operei la revoluţie, iar după ce a văzut că ţara se scufundă în duplicitate şi

mediocritate a ales să-şi crească co-pilul într-o ţară cu adevarat liberă. Tudor, băiatul Liei, a fost decorat de preşedintele Bush după atacul din 1993 pentru că prin comporta

mentul său excepţional a salvat co-piii dintr-un lift blocat, după explo-zia bombei. Este ciudat că ştim atât de multe despre vedete siliconate, fără substanţă şi ştim atât de puţin despre românii care ne fac cinste!”

Într-un interviu acordat ziaru-lui Adevărul, Lia Lungu spunea: “Tot timpul trăiesc în dimensiunea românească, nu m-am rupt niciodată de ţară. Eu sunt doar mesagerul prin care se pune în mişcare o roată a neamului. Îmi pare rău pentru că acasă ceea ce fac este ignorat. Aşa am procedat cu oamenii noştri care au încercat să facă ceva pentru neam, pe unii i-am ignorat, pe alţii chiar i-am scuipat. Şi după ce au fost recunoscuţi de alte popoare sau

după ce au trecut în altă dimensiune, am început să ni-i revendicăm, să spunem că ne aparţin. Dar cred că va veni un timp în care vor veni în urma mea oameni care fac ceea ce fac eu. Am înţeles că există în Maramureş o fată care face ceva asemănător şi asta m-a umplut de bucurie.”

Lia Lungu este un artist complex şi un om minunat. Profesoară de muzică la New York, redactor al ce-lui mai vechi ziar românesc din SUA “Micro Magazin”, colaboratoare a ziarului Mioriţa USA şi membră activă a cenaclului literar “Mihai Eminescu” , Lia Lungu adaugă o rază de lumină şi o bucăţică de suflet în fiecare gest sau ieşire la rampă.

În aceste momente dificile prici-nuite de decesul tatălui său, redacţia ziarului Mioriţa USA adresează sin-cere condoleanţe artistei şi colegei Lia Lungu. Suntem alături de tine, Lia, cu tot sufletul!

Moment dificil în viaţa Liei Lungu - Ambasadoarea folclorului românesc în Statele Unite -

REDACTIA, MIORITA USA

- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.

M I C A P U B L I C I T A T E