Anul IX, Numărul 104, OCTOMBRIE 2015

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

În urma presiunilor exercitate asupra presei de vicepre-mierul pentru securitate națională și ministru de interne, domnul general Gabriel Oprea, de a nu se publica știri de-spre plagiatul acestuia, reprezentanți ai comunității româno-americane i-au adresat o scrisoare deschisă Președintelui Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei acestuia în Statele Unite, în care i-au cerut să apere public independența și libertatea presei.

"Faptul că un ministru care are legături și cu serviciile se-crete se folosește de puterea pe care o are nu doar pentru a opri știri negative despre dânsul din presă, dar și să încalce dreptul românilor la corecta informare prin faptul că instituții ale statului nu fac publice informații de interes public, creează un precedent periculos pentru democrația din România pe care îl vom aduce la cunoștința oficialilor americani", a spus Chris Terhes, președintele Romanian Community Coalition, cunoscută în România și sub numele de "Coaliția românilor pentru combaterea corupției".

"Ne dorim pentru toți românii rămași în țară o societate deschisă, transparentă, unde să se poată dezvolta așa cum doresc. Acest lucru, însă, nu se poate întâmpla când libertatea presei este incălcată iar o persoană în autoritate se folosește abuziv de puterea pe care o are", a concluzionat Terhes.

Scrisoarea a fost co-semnată inclusiv de North Ameri-can Romanian Press Association (NARPA), organizație reprezentativă a jurnaliștilor din SUA și Canada.25 septembrie 2015 Domnului Klaus IohannisPreședintele României

Re: Solicitare de condamnare a presiunilor vicepremierului Oprea asupra presei

Stimate Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Vă urăm bun sosit în prima dumneavoastră vizită oficială în Statele Unite ale Americii, țara care ne-a oferit unora refugiu iar altora oportunități de viață pe care, din păcate, nu le-am găsit în țară.

Cea mai importantă oportunitate, însă, oferită de această țară a fost să învățăm valoarea democrației, a libertății, a transparenței în actul de guvernare, modul de funcționare a unei justiții inde-pendente și importanța unei prese libere. În cheia acestor valori, spre care și România tinde, urmărim cu atenție ce se intâmplă în țară.

Profităm, de aceea, de vizita dumneavoastră în Statele Unite pentru a ne manifesta profunda îngrijorare față de re-strângerea libertății presei în România, ca urmare atât a intervenției oamenilor politici în a opri știri de la publi-care, cât și a refuzului unor autorități publice de a furniza informații

de interes public.

Recenta intervenție a vicepremierului și ministrului de interne, gen-eralul Gabriel Oprea, de a opri difuzarea de știri care informau că și-a plagiat teza de doctorat este un atac la independența și libertatea presei care nu poate fi tolerat într-o țară democratică. Independența presei este cheia unei democrații funcționale.

Subiectul este de un larg interes public și ne preocupă deoarece, în baza acestui doctorat plagiat, domnul general Oprea a devenit profesor universitar și coordonator de doctorate și la Academia Națională de Informații a SRI-ului, serviciu de informații cu rol esențial în securi-tatea națională.

Încrederea în absolvenții Academiei FBI de la Quantico, Virginia, este dată de prestigiul profesorilor de acolo. Din păcate, atât plagia-tul domnului Oprea, cât și refuzul Academiei SRI și al Ministerului Educației de a oferi informații de interes public despre cine sunt cei care și-au obținut doctoratele sub îndrumarea generalului Oprea, pun instituția de învățământ a SRI într-o pozitie care o discreditează.

Clarificarea acestui subiect este important pentru noi toți deoarece, în spatele acestei hoții intelectuale, se poate ascunde incompetența unor oameni de ale căror decizii depinde soarta țării și a familiilor no-astre rămase acasă.

Buna guvernare a unei țări nu se poate face decât de către oameni competenți și bine pregătiți, aflați constant în atenția unei prese libere și independente care informează corect opinia publică. Orice acțiune de ingrădire a libertății presei din România este o îngrădire a democrației și trebuie condamnată categoric.

Vă solicităm de aceea ca, în baza prerogativelor constituționale pe care le aveti de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, să luați o poziție publică în vederea apărării independenței și libertății presei și să solicitați autorităților să furnizeze informațiile de interes public atunci când li se solicită.

În încheiere, vă felicităm pentru reiterarea faptului că România va fi acelasi partener de încredere al Statelor Unite. Din poziția în care suntem vom continua să promovăm România în Statele Unite și să susținem întărirea democrației, transparenței și statului de drept în România.

Cu stimă,

Viorel Nicula – Director “Miorița” USA Newspaper, Sacramento, Cali-forniaChris Terhes – Romanian Community CoalitionMarian Petruța – North American Romanian Press AssociationGina Dobbs – Romanian Greek-Catholic AssociationAdy Simion – President, “Români în Los Angeles”Simona Botezan – "Miorița USA" Cultural Association, Sacramento, CaliforniaAdrian Bogdan – Grup "Români in USA – East Coast"Daniel Suciu – Grup "Comunitatea românilor din Los Angeles"

ROMÂNII-AMERICANI ÎI SOLICITĂ PREȘEDINTELUI IOHANNIS SĂ CONDAMNE PRESIUNILE VICEPREMIERULUI OPREA ASUPRA PRESEI

CONTINUARE IN PAG.15 >>>

mioritausa@yahoo.com www.mioritausa.news Tel. (916) 868-5395

FO

TO

CR

ED

IT:

WW

W.E

UR

OJE

WC

ON

G.O

RG PAPA FRANCISC

ÎN STATELE UNITE „Credința face ceea ce omul și legea nu pot face.” – Sfântul Ioan Gură de Aur

Cu câțiva ani în urmă am citit cartea politicianului francez Jean-Bernard Raimond, intitulată „Ioan –Paul II – Un Papă în inima istoriei”. Autorul îi conferea expresia de „profet înarmat”, desigur fiind vorba de arme despre care vorbea Sfântul Pavel efesenilor (cf. Ef 6, 14-17) : „Stați deci tari, având mijlocul vostru în-cins cu adevărul și îmbrăcându-vă cu paloșul dreptății; Și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evan-ghelia păcii; În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului; Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.” Trebuie să recunoaștem că face parte din drep-tul și puterea unui Papă de a veghea asupra ordinii internaționale, neavând nimic comun cu armatele națiunilor, fiind o diplomație pontificală legată de statele și organizațiile internaționale. Personalitatea de excepție a lui Ioan-Paul II a fost plămădită din simplitate, verticalitate, coerență spirituală și filosofică. A fost un Apostol al libertății și al adevărului, pătruns de o credință profundă, aproape mistică, a fost cel care a izbutit să schimbe cursul is-toriei la răscrucea a doua milenii. Ierarhul polonez a ajutat eficient pe cei care au luptat pentru libertate, iar „Solidaritatea” a reușit în final să cucerească libertatea mult dorită, să înfrângă comunismul. Să ne amintim câteva din rostirile de început ale cuvântărilor sale, rostite la sosirea în țara noastră – România -, în anul 1999: „Țară-punte între Orient și Occident, în pragul unui nou mileniu, întemeiază-ți viitorul mai departe pe stânca Evangheliei”; „O crescândă înțelegere între ortodocși, catolici și protestanți să fie fermentul de unitate și de concordie în interiorul patriei voastre”; „După patruzeci de ani de comunism ateu sunteți chemați să făuriți o artă de a trăi împreună”; „Tineri, intrați în noul mileniu cu « visul » lui Dumnezeu!”. Iată că și în zilele noastre lumea se confruntă cu situații care o amenință, iar înalții prelați nu pot rămâne în afara politicii, așa cum ne imaginam când-va, unii dintre noi, că ar fi normal, întrucât cele ce se întâmplă pe planetă afectează viețile a milioane de oa-meni. Liniștea fragilă, așa cum era ea, ne dădea totuși o siguranță, până la tulburarea acestei liniști, provo-cate de dorința de expansionism, politică aplicată de către conducători cu manifestări tiranice, în plus terorismul islamist ivit, războaiele civile, exoduri ale populației terorizate, disperate, indiferența față de natura înconjurătoare de pe planeta noastră care ne influențează viața. Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice din data alegerii sale în 2013 de către conclavul cardinalilor, primul papă originar de pe continentul american (născut la Buenos Aires), se află într-o vizită de șase zile în Statele Unite ale Ameri-cii. Se menționează că este a cincea vizită la New York a unui papă, vizita din 1965 considerată a fi prima...

VAVILA POPOVICI

2RECLAME OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 STIRI3

Între 4 şi 6 septembrie, 2015, prin harul lui Dumnezeu şi sub călăuzirea Duhului Sfânt s-a desfăşurat n marea metropolă a Californiei, Los Angeles, cea de-a 103-a Convenţie a Bisericilor Bap-tiste româneşti din Statele Unite şi Canada. Sute de credincioşi români din America de Nord au partici-pat la acest eveniment organizat în premieră în zona Los Angeles.

Convenţia a fost găzduită de Bi-serica Baptistă Betania (pastor Liviu Ţiplea) sprijinită de celelalte două biserici din zona Los Angeles (Bi-serica Bethel - pastor Daniel Brân-zei şi Calea Crucii din Colton - pas-tor Daniel Şarlea).

În deschiderea lucrărilor Convenţiei, fr. pastor Liviu Ţiplea, după ce a salutat întrega asistenţă, a prezentat tema Convenţiei inspirată din imperativul adresat de Apos-tolul Petru întregii lumi creştine.

"Iată, sărbătorim 103 ani de existenţă pe aceste meleaguri, sărbătorim binecuvântările lui Dumnezeu, sfinţenia Lui...de alt-fel tema propusă pentru această Convenţie este “Fiţi sfinţi pentru că şi Eu sunt Sfânt” – 1 Petru 1:13" .

În continuare, preşedintele în re-tragere al Asociaţiei, Eusebiu Rusu, a subliniat importanţa "standardu-lui" la care fiecare creştin trebuie să se raporteze : "Imperativul este foarte clar: “Fiţi sfini”, dar dacă ar fi fost numai atât, fiecare şi-ar fi ales standardul propriu. Cuvântul, însă, spune: “Fiţi sfinţi pentru că şi Eu sunt Sfânt!"

Desfăşurarea programelor de laudă şi mulţumire aduse Creator-ului au fost caracterizate printr-o trăire de excepţie. Mesajele pasto-rilor, cântările instrumentale dar şi a corurilor reunite, mixt şi bărbătesc, au creat pe parcursul celor trei zile o atmosferă cu adevărat înălţătoare. Eusebiu Rusu a citit un mesaj spe-cial primit din partea pastorului Viorel Iuga, preşedintele Uniunii Baptiste din România, mesaj adre-sat comunităţii baptiste române din USA şi Canada.

Duminică dimineaţa, în ul-tima zi a Convenţiei, fratele pastor Ţiplea a prezentat noua conducere a Asociaţiei Baptiste pentru următorii trei ani : Sorin Sabău - preşedinte, Claudiu Vâlcu - secretar executiv, Florin Vancea - vice preşedinte (Coasta de Est), Ovidiu Rauca - vicepreşedinte (Coasta de Vest), Florin Dragomir-vicepreşedinte Canada.

În urma rugăciunii de dedicare în lucrare a noilor aleşi, rostite de pas-torii Liviu Percy şi Dan Paul, Sorin Sabău, noul preşedinte al Asociaţiei, a avut, în numele noii conduceri, un mesaj adresat întregii comunităţi baptiste care compun Asociaţia :

"Etosul românesc se păstrează. Asociaţia are o vechime considerabilă în Statele Unite-103 ani! Acest lucru a fost posibil prin grija fiecăruia dintre noi şi la fel dorim să facem şi în continuare. Ca români în Statele Unite, îmbinăm elemente ale culturii româneşti

cu elemente ale culturii ameri-cane, căutând să slujim tuturor. Suntem bilingvi şi slujim şi veghem

în felul acesta. La împlinirea acestor planuri vor contribui pastorii şi bi-sericile noastre.Toţi ne încredinţăm în braţul Domnului pentru ca El să lu-creze prin noi spre zidirea tuturor".

Ultimul serviciu de închinare a Convenţiei a aparţinut în special tin-erilor. Implicarea acestora prin cântari şi poezii a contribuit la crearea unei atmosfere optimiste privind viitorul mişcării evanghelice româneşti în dias-pora nord-americană.

Tânărul păstor Ovidiu Horga, din Phoenix, a adresat un mesaj exclusiv tineretului Asociaţiei : "Dragi tineri,

mă rog lui Dumnezeu şi îmi doresc din toata inima ca podoaba voastră ca şi tineri să fie cu adevărat sfinţenia. David spune: vine tineretul Tău la tine cu podoabe sfinte ca roua. Se ştie că roua vine de la Dumnezeu şi înseamnă sănătate. Noi ne dorim să fiţi sănătoşi din punct de vedere spir-itual, sănătoşi în cântare, în muzică, sănătoşi în învăţătură, în gândire, în vorbire, tineri sănătoşi în toată pur-tarea voastră şi să fiţi cu adevărat o binecuvântare".

În încheierea Convenţiei, fratele păstor Sorin Covaci a anunţat.

oraşul Detroit ca viitoare gazdă a Convenţiei din 2016

În concluzie se poate spune fap-tul că una dintre particularităţile acestei convenţii este confirmarea continuării procesului de promovare şi implicare, la nivel de conducere a Asociaţiei Baptiste din USA şi Canada, a unor păstori şi lucrători care aparţin unei generaţii mai tinere (media de vârstă aprox.35-40 de ani). Conlucrarea dintre generaţii, la toate nivelurile, se dovedeşte a fi benefică, de bun augur pentru viitorul mişcării baptiste româneşti din America.

REVIGORANT: LIDERI TINERI ÎN CONDUCEREA ASOCIAŢIEI BAPTISTE DIN AMERICA DE NORD!

“Divinitatea Cuvântului lui Dumnezeu”. Aceasta a fost tema celei de-a 47-a Convenţii a Bi-sericilor Penticostale Române din America și Canada, care a avut loc la Detroit, statul Michigan, în perioa-da 4-7 septembrie, 2015. Biserica organizatoare a fost “Aleluia Roma-nian Pentecostal Church” din orașul Dearbon Heights, statul Michigan, păstorită de fratele Gavril Fazecaș. www.alleluiaro.com

La acest eveniment au participat peste 3.000 de credincioși din toate colţurile Americii, dar în mod pre-ponderent din statele Michigan și Illinois. Lucrările Convenţiei s-au desfășurat la Cobo Center, o facili-tate extinsă și renovată recent cu o investiţie de peste 279 de milioane de dolari. În același timp, pro-gramele Convenţiei au fost trans-mise live pe Internet prin interme-diul postului de televiziune “Credo TV” și urmărite online de câteva zeci de mii de vizitatori.

La Programul Convenţiei au participat diferite formaţiuni muzi-cale dintre care amintesc: Corul Convenţiei, Fanfara Convenţiei, Corul de bărbaţi, Corul și Orches-tra Convenţiei, Corul de tineri al Convenţiei, Grupul de fete, Grupul de băieţi, Grupul de copii, Grupul Speranţa, Quartet ș.a.m.d.

Demn de reţinut faptul că prima Convenţie a Bisericilor Penticos-tale Române din Statele Unite ale Americii și Canada a avut loc tot la Detroit, în 1969, ocazie cu care fr. Petru Tivadar a fost ales președinte.

Anul viitor, Convenţia va fi organizată de Biserica Penticostală

Betania din Niles (Chicago), Il-linois, păstorită de fr. Luigi Miţoi: www.bethanynewsite.com Tema din 2016 va fi: ”Misiunea biseri-cii”. Ultima Convenţie organizată la Chicago a avut loc în 2011.

Anul acesta, subiectul dezbătut în cadrul celor patru sesiuni ale Convenţiei Bisericilor Penticostale din Statele Unite și Canada a fost, așa cum am precizat, “Cuvântul lui Dumnezeu și divinitatea lui”. În prima sesiune, cea de vineri seara s-a pus accentul pe faptul că “La în-ceput era Cuvântul”. În mesajul de deschidere, Cuvântul a fost prezen-tat ca fiind Isus. Apoi, Cuvântul acesta este cel ce ne relatează totul despre viaţă și este viaţa însăși. În al doilea mesaj s-a scos în evidenţă faptul că “Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos pentru învăţătură, pentru mustrare, pentru îndreptare, pentru instru-ire în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi pe deplin echipat pentru orice lucrare bună.”(2Timotei3:16)

În a doua sesiune, cea de sâmbătă seara, Cuvântul a fost prezentat ca fiind viu și lucrător (Isaia 55:11). El este cel ce creează totul din nimic. Dumnezeu creează viaţa din mate-rie moartă (Ezechiel 37). De ase-menea, Cuvântul rostește soluţii în momentede criză (2 Împăraţi 3:15-27). Tot în cadrul aceleiași sesiuni, Cuvântul lui Dumnezeu a fost prezentat ca unul care a dăinuit de-a lungul istoriei, în ciuda tuturor adversităţilor și duşmanilor pe care i-a avut“. Cuvântul Domnului, însă, rămâne în veac. Şi acesta este Cuvântul care v-a fost propovăduit prin Evanghelie(1 Petru 1:25).

În sesiunea de duminică dimi-

neaţă, Cuvântul lui Dumnezeu a fost relevat ca unul care conduce la mân-tuire prin lucrarea Duhului Sfânt. De asemenea, am fost chemaţi ca să împlinim Cuvântul lui Dumnezeu, deziderat care nu se poate realiza fără pocăinţă şi schimbare sau reformă radicală în viaţa noastră.

În ultima sesiune ni s-a reiterat necesitatea răspândirii Cuvântu-lui, a Evangheliei Domnului Isus Christos. Să spunem şi noi ca apos-tolul Pavel: "Dacă vestesc Evanghe-lia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s-o vestesc; şi vai de mine dacă nu vestesc Evan-ghelia"! (1Corint 9:15,16 şi18).

Trăind într-o societate posmodernă şi tot mai pluraristă, Biserica este chemată să aibă o poziţie clară în ce

priveşte Adevărul. De acum, este tot mai cunoscut faptul că tot mai puţini oameni cred în adevărul absolut iar americanii nu fac excepţie, 3 din 4 americani nu mai cred în adevărul absolut. Asta deşi 83% dintre ei se declară creştini. Dacă totul ar fi relativ, aşa cum majoritatea oamenilor cred, atunci ar însemna că nu există nicio autoritate care să decidă dacă o acţiune este pozitivă sau negativă, corectă sau greşită. În felul acesta se ajunge la “et-ica de conjunctură”, “etica de situaţie” ş.a.m.d. Lipsa adevărului absolut şi a unui standard neschimbabil care să ne spună ce este bine şi ce e rău, pentru care toţi suntem răspunzători, duce so-cietatea actuală la o nesiguranţă cronică cu consecinţe devastatoare - crime, abuzuri de tot felul, hoţie, tâlhărie,

minciună, ură, înşelăciune etc, iar ast-fel de lucruri nu ar mai fi considerate negative.

Matt Slick spunea că “Adevărul nu este important doar pentru că ne referim la adevăr. Este important pentru că adevărul defineşte în cine şi în ce credem”. Biserica de astăzi are mandatul de a prezenta Adevărul unei lumi pierdute în păcat şi fărădelege, a unei lumi debusolate şi fără speranţă. Christos, Capul Bisericii, spunea: “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”(Ioan 14:6). El este Adevărul întrupat. “La început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu” (Ioan 1:1). Cuvântul lui Dumnezeu este divin pentru că îşi are originea în Dumnezeu!

CONVENŢIA BISERICILOR PENTICOSTALE, DETROIT 2015

RADU OPREA

DORIN PELE

INTERVIU OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 4

Cand stai de vorba cu Eugenia Guzun, reporter la Radio Romania Actualtati, iti dai seama ca inaintea ta se afla un intelectual, un om bogat sufleteste, un patriot. Apar-tinand generatiei venita pe lume dupa foametea din 1947, precum si datorita originii sale basara-bene, aceasta a avut ocazia sa vada scriindu-se istoria. Eugenia Guzun s-a nascut pe malurile Nistrului, in localitatea Criuleni, din centrul Basarabiei. A prins vremuri compli-cate, dar s-a bucurat si de sansa de a fi intalnit oameni interesanti si de a studia cu profesori eruditi. Despre zile frumoase si senine, dar si despre lipsuri, despre teama de a nu scapa cumva o vorba ca ai rude deportate in Siberia ori refugiate in Romania sau despre raziile facute in caminul studentesc de “activistii de comso-mol”, Eugenia Guzun ne-a povestit cu har, cu modestie si cu un auten-tic simtamant al datoriei.

Reporter: - Ce amintiri ati dori sa ne impartasiti din vremea copila-riei?

Eugenia Guzun: - Fac parte dintr-o generatie nascuta dupa foametea din 1947. A fost un adevarat deza-stru provocat, un genocid pentru a distruge fibra genetica a unui neam si pentru a le implanta basaraben-ilor o eterna frica in suflet, trans-misa de la o generatie la alta. Din pacate, la noi nu s-a constientizat in deplina masura dimensiunea si re-percursiunile acestei catastrofe si nu s-au batut clopotele si in straina-tate. Ucrainenii au facut-o si o fac cu mare success. In Moldova, au aparut cateva carti cu marturii cu-tremuratoare ale supravietuitorilor foametei, care a dus pe ici pe colo, si la canibalism, insa aceste aparitii editoriale zac pe rafturile librariilor si in depozitele bibliotecilor - si doar atat! Sigur, copilaria genera-tiei mele a fost marcata de foarte multe lipsuri, de teama sa nu scapi cumva o vorba ca ai rude deportate in Siberia ori refugiate in Romania, dar in acelasi timp, copii fiind, ne bucuram de ceea ce aveam. Eram contopiti cu natura, vara aveam o varietate astazi greu de imaginat, de fructe (disparute ireversibil), iarna aveam zapezi cat casa si … poves-tile bunicilor, in care, nu stiu cum se intampla, dar intotdeauna, actiu-nea se desfasura intr-o tara de basm, pe nume Romania. De la bunici am aflat si despre Mihai Viteazu si Stefan cel Mare si Constantin Bran-coveanu…

Printre primele mele amintiri a fost ziua cand tot satul avea drapele in berna... Murise Stalin. Oamenii susoteau, erau ingrijorati pentru ca incepeau sa se obisnuiasca deja cu ideea ca viata lor e marcata de dictonul “din rau in mai rau”… La scurt timp, am fost trezita intr-o di-mineata, de un zgomot infernal - pe langa casa noastra trecea un buldoz-er de care era legata imensa statuie a lui Stalin, ce urma sa fie aruncata de pe un mal abrupt, in Nistru… Cred ca la un an dupa acest eveniment, au fost aruncate in Nistru si icoanele si podoabele bisericii din sat. Suferise de pe urma bombardamentelor din 1944, dar putea fi reparata. S-a gasit solutia in stil comunist, ca biserica sa fie aruncata in aer. Abia acum doi-trei ani, pe locul fostei biserici s-a ridicat un alt lacassfant, din pa-cate,… supus Bisericii Ortodoxe ruse… si cu preoti care se roaga sa castige alegerile - comunistii.

Rep. - Ati avut o adolescenta fericita? Ce preocupari aveati in acea perioada?

E.G.: - Am invatat la scoala me-die, din localitate. Sapte clase erau obligatorii pentru toti, iar ultimele trei - inlocuiau cumva, liceul de alta data. Vorba vine, caci la acea vreme, cei mai instruiti profesori erau cei cu liceul terminat la romani, in rest, erau persoane scolite in pripa, la niste cursuri de invatatori, unii dintre acestia aveau la randul lor, cate patru clase primare. Sa nu ui-tam faptul ca anul 1940, apoi 1944 a insemnat pentru noi, basarabenii, decapitarea in primul rand, a in-telectualitatii. Conform statisticii, circa un milion de basarabeni si-au gasit refugiul in Romania, alte cat-eva sute de mii au fost deportate in Siberia si Cazahstan… Cand vor-bim despre neajunsurile intelectu-alitatii basarabene de astazi, despre incapacitatea ei de se sincroniza in multe privinte, cu cea din tara, sa ne amintim ca vorbim despre o in-telectualitate realmente nascuta din cenusa.

Rep. - La ce varsta v-ati decis sa studiati filologia si de ce? V-a influ-entat cineva in acest sens?

E.G.: - Fac parte din categoria premiantilor care au ambitia sa fie primii, oriunde ii arunca destinul. La scoala, ma fascina istoria (mai ales, incepand cu clasa a noua, cand am avut ca profesor un tanar ab-solvent de facultate, foarte frumos, destept si care vorbea o minunata limba romana), apoi intotdeauna, mi-a placut literatura si chiar visam sa devin prozator, dupa care am aflat de existenta filozofiei si mi se parea ca aceasta ar trebui sa fie vo-catia mea…, si dintotdeauna mi-a placut chimia. Era o dragoste pe care nu am tradat-o decat o data si definitiv. Era cu putin timp inainte de balul de absolvire. Tot timpul liber mi-l petreceam pregatindu-ma pentru examenele de admitere la chimie si intr-o zi, m-a chemat la el in cabinet, directorul scolii, profesorul Boris Danga. Era un fin cunoscator al limbii si literaturii romane-moldovenesti. Se intampla ca el sa-mi corecteze compunerile, pentru ca profesoara mea de limba si literatura nu le intelegea… A fost, cred, prima data cand cineva vorbea cu mine matur si cu responsabili-tate. Mi-a zis ca neamul nostru trebuie sa renasca si avem nevoie si de filologi buni. A fost argumentul esential si din acea clipa, consider ca viata mea a luat o alta turnura. De altfel, Boris Danga (Dumnezeu sa-l odihneasca!) a fost un mare peda-gog, cu merite recunoscute chiar si de autoritatile de la Moscova. A fost pedagog emerit din Uniunea Sovietica. In aceasta calitate, a stiut sa argumenteze necesitatea separarii scolilor mixte ruso-moldovenesti in doua unitati scolare cu programe diferite… si chiar cu sedii diferite… Adevarat, intre timp, se intetisera si bataile in recreatii..., pe criterii et-nice. Basarabenii incepeau sa-si re-capete demnitatea natioanala si mai ales, umana.

Rep. - Unde si in ce perioada v-ati facut studiile universitare? Ati vrea sa ne relatati un eveniment im-portant din anii de studii care v-a marcat in alegerile facute ulterior?

E.G.: - In 1967, am sustinut examenele de admitere la Facultatea de Litere de la Universitatea de Stat din Chisinau. Profesorii ne-au fost diferiti: de la evrei eruditi si extrem de plictisiti, scoliti cu ani in urma, la universitatile romanesti si chiar peste hotare, la pleiada slaba pana la ridicol. Colegul meu de promotie, scriitorul Leo Butnaru, a descris ex-traordinar de bine atmosfera anilor nostri de studentie, in paginile unui jurnal in care se vede procesul de

rinocerizare la care eram supusi pe toate caile. Partial, s-a reusit, insa au fost si multi colegi care si-au aparat sufletul.

A fost o vreme foarte complicata. Pe de o parte, traiam euforia dezghetului hrusciovist si mai apoi, a discursului lui Ceausescu din 1968, la invazia tancu-rilor sovietice din Cehoslovacia… La Chisinau, mai functiona la o periferie de oras, o ramasita a unei librarii cu carte romaneasca, deschisa in perioada lui Hrusciov, incepeau sa circule din-spre tara in Uniunea Sovietica turisti romani, mai veneau din cand in cand, si rude din Romania. Imi amintesc ca a fost in vizita, un unchi de-al tatei si mama mi-a zis sa nu vorbesc despre el, caci a iesit recent din inchisoare… Era preot la Brad si un anticomunist convins. Mai era si radio Romania, au inceput sa vina in Uniunea Sovietica filmele istorice romanesti si deoarece la Chisinau erau interzise, faceam cate un drum la Odesa, ca sa le vedem. In acest sens, erau vremuri frumoase. Dar, deja prin camine se faceau razii, ni se cotro-baia prin lucrurile personale (in timp ce eram la cursuri), ca sa vada ce carti citim. Am fost penalizata la un moment dat, impreuna cu alti colegi din alte ca-mere de camin, pentru ca in lipsa mea, au intrat in camera “activistii de com-somol” si au constatat ca aparatul meu de radio cu tranzistori era pe unda Bu-curestiului. Mi s-a luat bursa pe cateva luni…. De altfel, initiativa ii apartinea lui P. Lucinschi, pe atunci prim secretar al CC al comsomolului din Moldova, decorat cu cea mai mare distinctie a Ro-maniei, pe vremea cand era presedintele Moldovei. Ei, multe s-ar putea spune si despre acele vremuri, dar si despre cele de astazi! Dar ma opresc aici.

Un singur lucru as mai vrea sa spun… Cred ca in acea vreme, ni s-au intocmit multora dintre noi, dosare la securitate… mai ales, pentru ca pe rand, se ridicau cand medicina, cand politehnica din Chisinau si mai tot tim-pul, Universitatea, unde la un moment dat, a si fost intr-o noapte, arborat tri-colorul romanesc…

Rep. - Cum este sa fii proaspat licen-tiat si tanar somer?

E.G.: - Cei cu dosare la securitate, fireste ca am avut probleme. Si eu am

fost mai mult de un an somer, cu di-ploma de licenta in buzunar. Daca ma gandesc bine, as putea afirma ca adevarata universitate am facut-o in acel an…, in sala de lectura a sectiei de literatura straina a Bibliotecii Na-tionale. Ulterior, am aflat ca absolut toti cititorii de la aceasta sala aveau dosare la securitate, caci aici era liter-atura romana. Mai erau,someri ca si mine, Andrei Vartic, proaspat absol-vent de la matematica si Mihai Cim-poi, alungat de la Teatrul National (pe atunci de stat, purtand numele lui A. Puskin), din functia de secretar literar. Cu noi se deschidea si se in-chidea biblioteca. Imi luam in geanta un sfert de paine si ciuguleam din ea, cand ma apuca ameteala, de foame…

Rep. - Cine v-a influentat cel mai mult in viata?

E.G. - La vremuri diferite, oameni diferiti. Daca ar fi s-o iau in ordine cronologica, pot spune ca m-a mar-cat profund, chiar in primul an de scoala, prima mea invatatoare. M-a invatat nu doar sa scriu foarte fru-mos, caligrafic, ci mi-a dat si o prima lectie de viata… Aceea de a suporta cu demnitate, saracia si lipsurile. Era foarte in varsta, prima mea invata-toare si nu intelegeam de ce nu are casa ei si locuieste cu chirie, la o familie de tarani, vecini cu noi. Ma chema, uneori, la ea si ma trata cu un pahar cu ceai si invariabil, cu doi biscuiti pusi pe o farfurioara. Ma ametea, realmente, atmosfera din modesta-i camaruta, foarte ordonata, cu foarte putine lucruri, cu o etajera intr-un colt al camerei, plina cu carti frumos aranjate, iar un ceai mai gus-tos ca la Ludmila Erofeevna nu–mi amintesc sa fi baut, in alta parte. Mai tarziu, am aflat ca facea parte din vechea aristocratie rusa, refugiata in Basarabia dupa Revolutia din oc-tombrie 1917… In 1940, impreuna cu familia a fost deportata in Siberia ca dusman al poporului si abia dupa moartea lui Stalin a putut reveni la bastina, in Basarabia. Doamne, si ce limba frumoasa romaneasca mai vor-bea prima mea invatatoare, rusoaica la origine, romanca prin convingere.

A mai fost apoi, profesorul meu

de istorie, Mircea Dohotaru, un mare intelectual, rasarit din scrum, la sfarsitul anilor 60. Autor de manuale scolare, patriot de mare sensibilitate si caracter, a ramas intr-un con de umbra dupa 1990, in prim plan stre-curandu-se, uneori, persoane care au urmarit scopuri nu tocmai nobile…

Asta e viata si cunoastem cu totii ca la furtuna se ridica multa pleava la suprafata. L-am intalnit recent. S-a retras de la catedra la tara si munceste o bucata de pamant, ca sa se intreti-na. Imi marturisea cu durere, ca de 15 ani nu si-a putut permite sa cum-pere nici o carte. Ce drama mai mare poate fi pentru un om de cultura, decat aceasta… Am inteles ca fiul dansului e stabilit in Statele Unite ale Americii si il indeamna sa plece definitiv peste ocean, iar profesorul meu de istorie nu-si poate imagina sa moara in alta parte, decat acasa.

M-au influentat intr-un fel, chiar si profesorii ”catastrofa”, pentru ca m-au ambitionat sa-mi depasesc conditia sociala si intelectuala. De exemplu, la scoala, aveam o profe-soara de limba si literatura moldo-veneasca (asa se chema oficial, obi-ectul). Era din Transnistria, vorbea o limba pocita in ultimul hal. Noi o mai tachinam, din cand in cand. Imi amintesc ca un coleg a intrebat-o intr-o zi, ce insemna cuvantul “circa” si ea ne-a spus ca e denumirea unui popor din Africa. Imi spune la tele-fon, mama, ca deseori, o intalneste la cozile de la magazinele din sat si tot timpul le reproseaza consatenilor ca saracia si nevoile ce s-au abatut asupra lor sunt de cand au ”venit ro-manii” si de cand basarabenilor le-a trebuit limba romana. Adevarat ca o mai iau in raspar “analfabetele” cu patru clase primare de la romani, ca nu stie sarmana intelectuala cum sa scape de gura lor… Apropo, aceste femei cu patru clase primare de la romani au pastrat focul in vatra ro-maneasca basarabeana. Mamelor noastre le datoram in cea mai mare masura, faptul ca astazi, Basarabia mai simte romaneste.

OCTAVIAN DUMITRU CURPAS

AMINTIRI DESPRE BASARABIA CU JURNALISTA EUGENIA GUZUN

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 CALEIDOSCOP5

PREZENTĂRI REMARCABILE DE ARTĂ, CULTURĂ ȘI ȘTIINȚĂ ROMÂNEASCĂ LA ARA 2015

Într-o seară la sfârşitul lunii iulie-“cuptor” (nume care nu a fost dezis de valul de căldură înăbuşitoare venit peste Europa vara aceasta), pe terasa unui hotel din mica localitate Fra-scati, se aude vorbind înflăcărat româneşte. Un grup de români din diverse colţuri ale lumii ciocnesc un pahar de vin alb, rece, sec, foarte fin la gust, celebrul vin italienesc Fra-scati. Plini de voie bună şi antren, povestesc, glumesc. Din când în când mai şi traduc în engleză pentru cei doi care nu ştiu limba română, cunoscutul pictor american (Jerry W. McDaniel, profesor la FIT/SUNY, SUA) şi matematiciana elveţiană, Dna. Raţiu; împărtăşesc impresii despre sesiunile ce au avut loc în timpul acelei zile. Căci toţi au venit pentru a participa la Congresul Acad-emiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe (ARA). Sunt binecuvântaţi de briza plăcută care răcoreşte aerul seara în frumoasa regi-une Tuscolana, la numai 20 km de centrul Romei, Italia. Este vorba de cel de al 39-lea congres anual ARA, organizat pe campusul Institutului Naţional de Fizică Nucleară de la Frascati, LNF-INFN (Laboratori Nazion-ali di Frascati Instituto Nazionale di Fisica Nucleare).

Congresul şi OrganizatoriiLa Congresul anual ARA se întâlnesc

intelectuali de origine română de pretutin-deni, şi prieteni ai României de diverse naţionalităţi pentru a prezenţa şi discuta contribuţii recente în domeniile artei şi ştiinţei; participă unii dintre cele mai recu-noscute şi respectate personalităţi din dome-niul academic.

Anul acesta congresul a fost organizat de Dr. Cătălina Oana Curceanu, Congress Chair, în colaborare cu Ruxandra Vidu, Preşedinta ARA şi membrii de conducere ai Academiei ARA. Un rol important în invi-tarea “speaker-ilor” l-a avut Dna. Dr. Oana Leonte, una din consilierii congresului.

La deschiderea oficială a Congresului Am-basadoarea României în Italia, Dna. Dana Constantinescu, a adresat participanţilor de origine română în limba lor un îndemn: "Vă încurajez şi vă doresc din tot sufle-tul să simţiţi în continuare româneşte, să continuaţi să faceţi lucrurile minunate pe care le faceţi şi să puneţi suflet românesc în tot ceea ce faceţi.”

Spicuiri din programLa Congres au avut loc numeroase

prezentări despre idei inovatoare în tehnolo-gie, medicină, educaţie, sociologie, filozofie, artă, arhitectură. Articolul de faţă prezintă doar câteva spicuiri din program (http://www.americanromanianacademy.org).

Keynote Speakers şi Invitaţi de OnoareSpeech-ul Keynote al Doinei Uricariu

(Director al Institutului Cultural Român din New York) “Poezia şi Politica Memoriei” a atins un punct important: fiecare din noi avem “o maşină a timpului” a noastră, me-moria umană fiind cea care ne construieşte şi ne defineşte, devenind adevărata noastră carte de identitate, putând reprezenta “carnetul nostru de condus” către viitor. Memoriile, poezia, istoria sunt influenţate de politică şi forţele culturale. Politicile memoriei dau formă memoriei colective, felului în care istoria este scrisă şi transmisă următoarelor generaţii.

Un lucru deosebit a fost prezentarea vid-eo-ului despre Memorialul Sighet şi un frag-ment din filmul regizorului Andrei Zincă, Proiecte din Trecut, după romanul Anei Blandiana despre deportările în Bărăgan. Participanţii de la Congres au apreciat aceste “documente” importante ale istoriei recente a României sub comunism.

Unele prezentări au fost în domeniul ştiinţei: ingineria polimerilor şi arhitec-

tura complexă a materialelor hibride (Acad. Bogdan C. Simionescu, Academia Română din România), al sintezelor organice enantio-selective (Prof. Sorin I. Rosca, Secţia de Chi-mie Organică ''C.D.Nenitescu'', Universita-tea “Politehnica'' din Bucureşti), “Tehnici de mecanică geometrică în înregistrarea imagi-nii” (Prof. Tudor Raţiu, Departamentul de Matematica, Scoala Politehnica Federala din Lausanne), “Microcircuite prefrontale corti-cale” (Dr. Ioan Opriş, Departmentul de Fizi-ologie si Farmacologie, Universitatea Wake Forest, Scoala de Medicină, NC, SUA).

Arhitectul Livio Dimitriu (Professor la Şcoala de Arhitectură a Institutului Pratt din Brooklyn, New York) a abordat o temă inedită: ”Probleme de traducere în arhitectură”. Cu numeroase exemplificări susţinute de imagini edificatoare el a prezentat audienţei modul în care arhitecţii studiază cultura în complexi-tatea ei şi introduc în opera lor: geometrie, bi-ologie, artă de toate formele, filosofie, sociolo-gie, etc. Transformarea acestei uriaşe varietăţi de interese în forma construită ce urmează a fi locuită implică un proces de traducere dintr-o “limbă” într-alta. Metodologia traducerii între poezie, pictură, sunet, sculptura şi arhitectură Livio Dimitriu a prezentat-o cu exemple de creaţie la poeţi ca Rimbaud şi Appolinaire, la pictori ca Juan Gris, şi în complexul de la Târ-gul Jiu al lui Brâncuşi.

În domeniul artei Prof. Mihaela D. Leonida (Universitatea Fairleigh Dickinson University, Teaneck, NJ, SUA) a prezentat un subiect drag românilor, tradiţia icoanelor pe sticlă: materia-le, tehnici şi secrete. Dânsa a animat prezentar-ea cu numeroase exemple de icoane româneşti din diverse regiuni ale ţării.

Mese rotundeLa Congresul Academiei ARA de anul aces-

ta au avut loc trei mese rotunde. Prof. Dr. Ruxandra Vidu (Unversity of

California at Davis) a condus Masa Rotundă “ARA – o platformă de networking pentru cer-cetare şi diseminare intr-o lume sustenabilă” despre un obiectiv care o preocupă: de a crea o platformă ARA de network puternică şi mai largă de comunicare pentru comunitatea Româno-Americană de cercetători din toată lumea, oameni de ştiinţă şi din domeniul ar-tistic, pentru a face schimburi de informaţii şi a spori vizibilitatea şi impactul ARA şi a mem-brilor ei. S-au discutat diversele posibilităţi de finanţare existente, destul de numeroase şi variate, care trebuie însă explorate.

Prof. Dr. Ileana Costea (California State University, Northridge) a condus Masa Rotundă “Spaţiul Mioritic al Românului din Exil”. Dânsa a prezentat spectrul larg al atitudinii românului exilat faţă de tot ce este românesc, faţă de limba maternă şi de România: de la dor şi nostalgie, la acţiuni de promovare a culturii româneşti, de implicare în politica sau economia din ţară, până la atitudinea opusă, de totală negare a lui “a fi român”. Şi totuşi, conştient sau nu, indife-rent unde se poziţionează un român exilat pe acest spectru, el poartă în sine, oriunde s-ar afla, “spaţiul Mioritic”. Dr. Doina Uricariu (poetă, scriitoare, editoare) a prezentat situaţia scriitorilor din exil din experienţa anilor cât a locuit la New York. Ion Lazu (scriitor din Bu-curesti) a vorbit despre nefericita neglijare în ţară a scriitorilor din exil, omiterea acestora din diverse dicționare, istorii literare și an-tologii importante, şi despre modul în care el personal a scris despre ei şi le-a prezentat op-era de-a lungul anilor în blogul lui literar şi în Calendarul Scriitorilor (publicat recent). Dân-sul le-a pus şi lor, scriitorilor români din afara ţarii, plăci memoriale pe casele unde au locuit aceştia în Bucureşti, în cadrul proiectului de care s-aocupat şi care a fost descris în cartea lui “Odisea plăcilor memoriale”. Ben Todica (cre-ator de emisiuni la secţia română de radio şi TV din Melbourne, scriitor şi cineast) a vorbit

despre despre “cordonul ombilical cultural”. Petra Vlah (poetă) a intervenit printr-o pre-înregistrare video explicând cum, dupa 36 ani de trai în Los Angeles, dorul, niciodată stins, o face să se întoarcă în ţară.

A treia masă rotundă, foarte interesantă şi aceasta, pe tema “Micro expresii şi grafologie in Educaţie. Un model psiho-educaţional.” a fost organizată şi ţinută de Antoneta Firuţa-Tacea şi Maria Mion Pop de la Universitea din Bucureşti, România.

Din Sesiunile la CongresÎn domeniul artei interesante au fost

prezentările: Dr. Carmen Sabău despre op-era pictorului Lucian Grigorescu; Dr. Isabella Sabău despre “Visual Literacy” în epoca digitală şi cea a pictorului american Jerry W. McDan-iel, despre lucrarile lui de inspiraţie româneasca (Lucian Blaga, Ana Blandiana, Ion Ţuculescu) illustrate cu diapozitive şi videouri cu numero-ase imagini viu colorate.

Două lucrari pe temă de poezie au fost: “Par-adis sau neant” (Dinu Leonte) şi “Textul epic al poeziei lui Arghezi” (Raluca Boca).

Personal m-a fascinat studiul Angelei Stoica (Universitatea din Montreal) despre valorifi-carea limbii şi culturii materne la copiii care trebuie să înveţe franceza ca a doua limbă, ceea ce îi ajută atât în relaţiile cu familia cât şi în performanţa şcolară.

Prezentările au fost de mare ţinută; cele tehnice au atins profunzimi uneori greu de înţeles pentru cei din afara domeniului. Pentru audienţa ARA o prezentare de gen TED, de ştiinţă popularizată ar fi fost de mai larg interes.

Anul acesta volumul de Proceedings a fost publicat într-un format frumos, cu o imagine de pictură abstractă viu colorată pentru coperta donată Academiei de artista Luminiţa Gliga din România. Toate lucrarile din Proceed-ings au atribuite numere DOI (Digital Object Identifier) pentru identificare si accesarea lor online. Ruxandra Vidu încearcă să introducă Proceedingul ARA în circuitul ISI (Interna-tional Scientific Indexing) în speranţa de a atrage un cât mai mare numar de participanţi de elită. De-a lungul existenţei ei ARA a avut ca membri personalităţi de elită precum scriito-rii Eugen Ionesco şi Virgil Gheorghiu, filozoful Mircea Eliade, prof. George Emil Palade, pre-miat Nobel în fiziologie şi medicină în 1999, şi mai recent, astronautul Dr. Dumitru-Dorin Prunariu.

La congres s-a ţinut şi o expoziţie de carte cu vanzare de: Doina Uricariu, Ana Blandiana (cu ilustraţii de Jerry W. McDaniel), Paul D. Quil-ian, Aspazia Otel Petrescu, şi Ileana Costea. Cartea Ilenei, “Exerciţii de Neuitare - publicată de editura Reflection Publishing Co. a fost lansată anul acesta la ARA Frascati.

În zilele congresului, după sesiuni, s-au făcut mici excursii: in centrul vechi al oraşului Frascati, la vilele-palate din zona Castelli Ro-mani, Lazio, la orăşelul papal Castel Gandolfo, şi o vizită la Accademia di Romania unde participanţii ARA au fost primiţi de Daniela Crăsnaru, Director Adjunct.

Activitatea “turistică” culminantă a fost viz-itarea acceleratorului nuclear în după amiaza ultimei zile a congresului ghidată de Dr. Mi-hail Iliescu (cercetător în fizică experimentală nucleară la LNF) care, cu isteţime de povestitor fascinant şi adâncă cunoştere a domeniului lui, a explicat pe înţelesul tuturor termeni şi con-cepte ultra-savante despre experimentul DA-oNE. O frumoasă încheiere a celor câteva zile de schimburi intelectuale intense.

La banchetul organizat la un restaurant tipic din Frascati, Zarazà s-au înmânat premiile de anul acesta ale Academiei ARA. Premiile pen-tru lucrări excepţionale prezentate la congres următorilor: Acad. Sorin Roşca, Acad. Prof. Bogdan Simionescu, şi Prof. Dr. Tudor Raţiu, Doina Uricariu şi Mihaela D. Leonida; Premiul pentru deosebita organizare a congresului: Dr. Cătălina Curceanu; Premiul pentru suportul

continuu acordat academiei ARA şi excelenţă profesională: Dr. Carmen Sabău; Premiul ARA pentru Excelenţă în Artă: Dr. Luminiţa Gliga; şi Premiul ARA "Prof. Dr. Mircea Sabău" pentru Excelenţă în Fizică şi Chimie”: Prof. Dr. Ioana Ionel.

În comparaţie cu situaţia din trecut, când la congresul anual participau 300-400 de per-soane, în ultimii ani prezenţa a fost mult mai redusă (40-60) fapt ce se poate datora schimbării situaţiei politice după 1989 şi crizei economice mondiale. “ARA este o Academie care se bazează pe ‘membership’, nu este susţinută de nici un guvern, de nici un partid şi atunci e greu să or-ganizezi ceva de mare amploare fără susţinerea puternică a membrilor ei." a afirmat prof. Dr. Ruxandra Vidu. Pasiunea şi convingerea celor din conducerea ARA nu sunt suficiente pen-tru acoperirea cheltuielilor necesare. Prezenţa unor “speakers” de mare valoare se datorează contribuţiei meritorii a numeroşi sponsori.

O chemare trebuie adresată instituţiilor uni-versitare şi de cercetare din România spre a re-aliza importanța Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe şi a considera importantă trim-iterea de reprezentanţi (studenţi, cercetători, pro-fesori) la congresele viitoare, a anunţa pe scară largă congresul anual ARA, a informa asupra prezentărilor şi sesiunilor interesante făcute în anii trecuţi. Profesorii care au studenţi la master-at sau doctorat ar fi indicat sa definească proiecte la care studenţii să poată să-şi aducă contribuţia la ARA, fie prin a participa în acţiunea de pro-movare a academiei şi congresului anual, fie la menţinerea bazelor de date necesare, sau la dez-voltarea şi menționarea paginii de web ARA şi a congreselor. Cei interesaţi sunt invitaţi să co-munice prin email cu Preşedinta ARA scriind la info@americanromanianacademy.org.

Două lucruri care ar aduce ARA în secolul XXI sunt: crearea unei platforme de comunicare pe Internet între membrii actuali şi potenţiali ARA în intervalul dintre congrese şi extinderea sesiunilor congresului prin video-conferinţe la distanţă. In acest mod cei ce nu vor putea fi fizic prezenţi vor beneficia de o taxă de participare redusă, acesta făcând posibilă o participare mult mai numeroasă. O dovadă că participarea online functionează cu success a fost făcută anul acesta la ARA 2015 Frascati la masa rotundă “Spaţiul Mioritic al Românului din Exil”, organizată de Prof. Dr. Ileana Costea, la care s-a facut legatura între Frascati, Melbourne şi Bucureşti.

Următorul Congres ARA se va ține la Mon-treal, 28-31 iulie, 2016. “Sper ca anul viitor, când Congresul ARA aniversează 40 de ani, să avem o cifră record de participanți, mai ales pentru că există o comunitate foarte mare de români în zona Montreal.” (Ruxandra Vidu)

Referinţe:

http://www.americanromanianacademy.orgAmerican-Romanian Academy of Arts and

Sciences (ARA)http://www.americanromanianacademy.

org/#!39th-congress-2015/c1vxdThe 39th ARA Congress, National Institute

of Nuclear Physics, Frascati, Roma, July 28-31, 2015

http://www.ara-conf.org/arochure.pdfBroşura programului - 38th Annual Congress

of the American Romanian Academy of Arts and Sciences, Pasadena, California, July 23 - 26, 2014

acum.tv/articol/71515Ileana Costea, Ştiinţa şi arta românească mi-

nunat reprezentată la CalTech, Pasadena, Cali-fornia de Sud; Al 38-lea Congres ARA, 23-26 Iulie 2014.

http://www.americanromanianacademy.org/#!congresses/c6zc

ARA - poze din anii trecuţihttp://w3.lnf.infn.itLaboratori Nazionali di Frascati Istituto Na-

zionale di Fisica Nucleare

PROF. ILEANA COSTEA

Al 39-lea Congres anual al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, Frascati, Italia, 28-31 iulie, 2015

EVENIMENTE OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 6

GREEK FESTIVALLa mijlocul lunii septembrie a avut loc cel de-al

37-lea festival anual grecesc la Biserica St. Deme-trios Greek Orthodox Church din Concord, CA unde părinte paroh este preotul român Marin State. Pe durata a trei zile, vizitatorii festivalului au pu-tut regăsi echivalentul elen al dorului românesc în minunatele preparate greceşti din “bucătăria buni-cii”, în multitudinea de sortimente de vin autentic, în produsele de patiserie şi în muzica şi dansurile tradiţionale menite să transpună orice privitor în universul nesfârşitelor petreceri greceşti.

De asemenea, festivalul ne-a încântat cu demonstraţii de gătit mâncare grecească, dansuri autohtone executate de copiii din şcoala de dans a parohiei, cât şi cu muzica live a trupei Synthesi, muzică traditională și mostenire culturală unică în care fuzionează accente de muzică europeană, orientală și bizantină.

Bucuria de a savura mâncarea și vinul nu este doar o tradiție grecească, ci acestea îmbracă adevărate forme de artă. Ingredientele proaspete și rețetele autentice fac din experiența bucătăriei grecești o adevărată escapadă în universal magic al

tărâmului elen cu povești despre dragoste și mare, de-spre dorul după sufletul pierdut, despre Zakynthos sau Atena în care souvlaki, pastitsio, sau ouzo au rol de ghid imaginar.

Şi pentru că la greci credința, ca și iubirea, se trăiește și nu se peticește, serviciul liturgic din biserică și-a continuat rostul firesc cu slujba Vecerniei și Sfânta Liturghie. Prin tururile de biserică organizate în toate cele trei zile, festivalul a oferit publicului oportunitatea de a face cunoștintă cu credința şi biserica ortodoxă ce iși trage seva din biserica primului secol din Ierusalim, fondată de Însuși Domnul nostru Iisus Hristos.

Prin activitatea sa de preot paroh, Părintele Marin ne îndeamnă să nu uităm de Hristos când ieșim de la Sfânta Liturghie, ci să prelungim trăirea din biserică în viața cotidiană și să îmbisericim în sens duhovnicesc familia, prietenii și societatea prin dorul după festi-valul ceresc al intâlnirii cu Hristos.

Părintele Marin State a fost hirotonisit preot în anul 1978 în Biserica Ortodoxă din Romania. Domnia sa a plecat din Romania in 1987 si a imigrat în Statele Unite ale Americii în 1989 impreună cu soția, preo-teasa Flori și cei doi fii, Ştefan și Mihai. Anul acesta se împlinesc 17 de ani de când părintele Marin este pre-otul parohiei St. Demetrios Greek Orthodox Church din Concord, CA. La multi ani binecuvântați, părinte!

MONA RĂCHITĂ

LA CĂDEREA CORTINEI - FESTIVALUL INTERNAŢIONAL GEORGE ENESCU 2015

Iată că ediţia a XXII-a a Festivalului Internaţional George Enescu a luat sfârşit. Au fost trei săptămâni extrem de dense în care Bucureştii au ţinut-o într-o continuă sărbătoare nu numai datorită concertelor propriu-zise - desfăşurate în patru săli ale Capitalei, în principal în splendidul Ateneu şi în încăpătoarea Sală Mare a Palatului dar şi în Sălile Auditorium şi ale Universităţii Naţionale de Muzică unde există de ase-menea 2 podiumuri plasate în spaţii cu acustică foarte bună, potrivite pentru an-sambluri camerale sau "opera da camera", gen atât de cultivat în ultima vreme - ci şi pentru manifestările conexe care au avut loc în punctele centrale ale oraşului. Instalarea unor ecrane uriaşe pe care se puteau urmări concertele care se desfăşuraseră în ziua precedentă sau unele transmise chiar în timp real a antrenat masse de ascultători care, din diverse motive, nu au avut posibilitatea să fie prezenţi în sălile oricum neîncăpătoare. De asemenea Primăria a instalat podiumuri pe care au evoluat tineri instrumentişti, elevi ai şcolilor de artă, care peste decenii vor cânta, unii dintre ei, pe scenele profesioniste euro-pene sau, orientându-se spre alte profesiuni, nu vor uita "dragostea dintâi " îngroşând rândurile publicului. Toate acestea şi multe altele ar constitui poate subiectul unui alt ar-ticol spre a crea cât de cât o palidă imagine a unui oraş care, păstrând proporţiile, are o viaţă culturală reală şi constantă. Acum, la

momentul bilanţului, se poate afirma că nive-lul Festivalului a fost unul foarte înalt, statis-tica arătând că printre orchestrele care au fost prezente se numără şi primele patru clasificate la nivel mondial : Royal Concertgebow Am-sterdam condusă de Andris Nelsons, Berliner Philarmoniker – care a revenit la Bucureşti pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial - sub bagheta faimosului Sir Simon Rattle, Filarmonica din Sankt Peters-burg/Yury Temirkanov şi London Symphony . Pentru prima dată a fost şi Filarmonica din San Francisco la pupitrul căreia s-a aflat Mi-chael Tilson Thomas. Faţă de ceea ce se poate cunoaşte din înregistrări despre orchestrele americane – rareori suporturile electronice arătând sunetul real al unui ansamblu de genul acesta - a plăcut foarte mult fineţea şibunul gust de tradiţie europeană a întregii sale apariţii, ne mai ţinând cont că a prezentat într-unul din concerte o lucrare enesciană – "Voix de la na-ture" – care nu mai fusese cântată niciodată în festival şi un opus simfonic de mare anvergură, foarte reuşit al compozitorului John Adams : "Absolute jest". Faţă de ediţiile precedente, de această dată cele mai numeroase orchestre au venit din spaţiul germano-austriac, compara-tiv cu Anglia, care mulţi ani a fost liederă în clasamentul festivalului: Staatskapelle Dres-den/Christian Thielemann/Yefim Bronfmann, Deutsche Kammerphilarmonie Bremen/Trev-or Pinnock/Maria João Pires, Konzerthausor-chester Berlin/Horia Andreescu/Rudolf Bu-chbinder, Bayerische Staatsoper/ Sebastian Weigle, care au prezentat opera "Elektra"

de Richard Strauss, Bayerische Staatsorchester/Constantinos Carydis/Pierre Laurent Aimard, Mozarteum Orchester Salzburg/ Thomas Daus-gaard, Wiener Philarmoniker/ Semyon Bychov şi Kammerorchester Basel/ Heinz Holliger. Bineînţeles s-au alăturat fidelele orchestre ale Israelului cu Zubin Mehta, Filarmonica din Monte Carlo/Gianluigi Gelmetti avându-l ca solist pe David Garett şi pe Cristian Mandeal cu Ruxandra Donose. Mare succes a repurtat Ion Marin la pupitrul lui London Symphony alături de Renaud şi Gauthier Capuçon în "Dublul Concert pentru vioară şi violoncel de Brahms", precum şi Royal Liverpool Symphony condusă de Vasili Petrenko, avându-l ca solist pe Alex Tomescu. Ansamblurile camerale au excelat şi ele, pentru prima dată apărând marea violonistă Anne Sophie Mutter alături de propria formaţie Mutter's Virtuosi, pe urmă Dmitri Sitkovetski cu New European String Chamber Orches-tra, Patricia Kopacinskaja alături de Scottish Ensemble, Tharice Virtuosi – care reuneşte o seamă de violonişti de origine română care fac o frumoasă carieră solistică în Europa de vest - şi minunatele Cvartete Belcea, Michelangelo, Aoede şi St. Lawrence. Spaţiul cameral a fost completat cu formaţii cvasi-autohtone, memb-rii lor reunindu-se pentru frumoase prestaţii care au cuprins şi prime audiţii absolute dedi-cate evenimentului: Musica Nova, Profil, Gaude amus, Contraste, Archaeus,Hyperion International, Ad libitum ş.a. Repertoriile s-au axat în general pe muzica lui Mahler, Şostakovici, Brahms, Beethoven, Stravin-ski, Mozart şi Bartók. Orchestra din Sankt

Petersburg a promovat muzica lui Ceaikovski/ solist violonistul Valeri Sokolov, Rimski-Korsa-kov, Rahmaninov. Opusurile lui Enescu a fost in-cluse în mai toate programele simfonice şi cam-erale, artiştii oferind excelenteinterpretări – ceea ce înseamnă că această muzică atât de specială, din păcate mediatizată până nu demult nese-lectiv, începe să câştige din ce în ce mai multe teren în conştiinţa artistică universală. La Op-era Naţională au avut loc 2 spectacole cu opera "Oedipe" de Enescu dirijată de Leo Hussein, sub bagheta căruia s-a cântat şi "Wozzek" de Alban Berg alături de Filarmonica George Enescu. Printre stelele de primă mărime au mai evoluat violonistele Sarah Chang, Janine Jansen, David Grimal, Pierre Amoyal, pianiştii Murray Perahia, Elisabeth Leonskaia, Lars Vogt, Fazyl Say, Yuja Wang, Piotr Anderszewski, Christian Zacharias şi Dan Grigore. Lansări de carte însoţite de dis-curi cu imprimări istorice, un interesant sim-pozion şi cea mai îmbucurătoare veste: Berliner Philarmoniker revine în 2019…după ezitări în-delungate, la primul contact cu realitatea artistică a Festivalului întotdeauna a existat şi va fi o re-vedere…

Ziarul Adevărul www.adevarul.ro a publicat - pentru doritori - pe blogul Festivalului toate arti-colele şi interviurile realizate de echipa Jurnalului de Festival care a fost distribuit gratuit în fiecare zi la toate sălile de concert. Ziarul Mioriţa a fost considerat partener media al Festivalului George Enescu pentru fidelitatea cu care şi-a ţinut la curent cititorii, iar sigla publicaţiei figurează pe frumoasele caiete-program ale evenimentului.

CORINA BURA

FII ORIGINAL, FII TU ÎNSUŢI ! ESTE DEVIZA RADIO F1!Simplu, fără ocolişuri, fără perdea, dar cu

viziune, acesta este startul pentru a Fi origi-nali, pentru a Fi noi înşine.

Radio Fi nu este doar un radio, este cel mai nou post din online-ul românesc şi te provoacă în fiecare zi să fii dinamic, optimist şi vesel. Dinamica este dată intreaga zi de muzica rock, albume de gen în exclusivitate, concursurile Radio Fi, dar şi de producţii noi pe piaţa online.

Pe 15 Septembrie, în urma cu un an, ne doream ca vocea acestui post să vă reprez-inte, să fie modul în care fiecare dintre voi se exprimă liber.

Se pare că am reuşit ! Numărul tot mai mare

de ascultători o dovedeşte. Radio Fi nu îşi propune să fie un post con-

curent pentru alte radio-uri online, dar îşi doreşte să fie complementar pentru nevoile ascultătorilor. Tocmai de aceea, grila de emisiuni şi producţiile în sine sunt organizate pentru a răspunde cerinţelor autentice !

Avem echipă, multă energie şi mai ales deter-minare. Echipa Radio Fi este formată din câţiva profesionişti media, cărora li s-au alăturat tineri dornici să înveţe.

Dintre ei îi amintim pe Nuami Dinescu,actriţă, Teodora Ionescu, jurnalist muzical, realizator de emisiuni la postul Radio Bucuresti, medicul nostru de serviciu, Iulia Preda, Adi Munteanu, Dan Boanţă sau Alex-andru Gheorghiaş.

Nu în ultimul rând, îi avem colegi pe Mar-ian Petruţa din Chicago-USA, Marius Tatomir, corespondent în Regatul Unital Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Daniela Popescu din Grecia, care ne tin la curent cu evenimentele româneşti şi nu numai, din diaspora.

De asemenea am organizat sau am fost în parteneriat pentru mai multe evenimente unde ne-a fost recunoscut statutul de post serios in mediul online, cum ar fi: proiectul "Viaţa fără violenţă" un proiect de anvergură al Asociatiei cu acelaşi nume care îşi propune să combată şi să prevină violenţa din şcoli şi are ca scop implementarea educaţiei juridice, Ziua Emi-nescu - flash mob in terminalul plecari aero-portul Otopeni, lansari de carte la Institultul Hurmuzachi si Academia de Studii Economice

Bucuresti, Festivalul de Jazz de la Gărâna 2015 dar si în campanii de strângere de fonduri.

În curănd aniversăm 1 an de la deschidere si avem convingerea că şi pe viitor proiectul Radio Fi va fi unul fiabil !

Fii original, Fii tu însuţi ! Ascultă si TU Radio Fi !

Ne gaseşti pe: www.radiofi.ro dar şi înWinamp : www.radiofi.ro/listen.plsWindows Media Player: www.radiofi.ro/lis-

ten.asxQuickTime : www.radiofi.ro/listen.qtlRealPlayer : www.radiofi.ro/listen.ramNe gaseşti si pe aplicatia TuneIn http://tunein.

radiofi.ro/

DAN BOANŢĂ

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 COMUNITATE7

ANUNTURI/JOBURI EUROMARKET @ DELICATESSEN -SINGURUL MAGAZIN CU PRODUSE ROMANESTI " CA LA MAMA ACASA " ,SITUAT LA ADRESA 6428 FAIR OAKS BLVD. SACRAMENTO ,CA 95608 ,ESTE DE VANZARE CU INTREAGA DOTARE TEHNICA . PENTRU DETALI SUNATI LA : 916-607 3704 SAU 916-607-3747. PRET NEGOCIA-BIL.

Vand casa de batrani (RCFE) in Sacramento, CA. 2629 sqf , 6 camere , 3,5 bai , 0,26 acres . Tel (916) 717-0438, Romeo.EMPLOYMENT DEVELOPMENT DEPARTEMENT (EDD): 2901   50th St. (at Broadway )  Sacramento . M-F 8am-5pm. Unemployment, job services . Tel: (916) 227 -0300SOCIAL  SERVICES : 28 th & R  St , Sacramento. M-F 7:30am-5pm. Call for asst. (916)874-2072SOCIAL  SECURITY  OFFICE :8581 Folsom Blvd (east of College Greens Lite-rail stop), Sacramento. M-F:9am-4:30pm. Tel: (916) 381-9410Caut femeie pt. casa de batrani. Localitatea : YORBA LINDA ,CA. Tel ; (714) 792-0126Angajez live-in caregiver pentru casa de batrani . Localitatea : ANAHEIM,CA . Tel ; (714)224-2625Caut NANNY cu experienta pentru un copil de 4 luni. Localitatea: SHERMAN OAKS, CA. E-mail : alinak2@hotmail.comCaut camera de inchiriat in ORANGE COUNTY , CA . Tel: (714)818 -9677Inchiriem 1Br. apartment in WINNETKA, CA. Rent ; $1200/luna. Tel: (818) 414-0907SERVICII POSTALE (colete) - Oferim servicii postale catre Romania (colete). Fam.Iacob Nicoara. Tel (510) 453-0171Angajez caregiver sau cuplu caregivers, engleza si acte de munca necesare. zona SEATTLE ,WA. Tel.(206) 786-9124AGENT IMOBILIAR -DUMITRU CUCICEA - Real Partner cu GREP, LIC.# 01854948 , adresa : 5600 H Street, Ste 100 , Sacramento, CA95819, Tel. (916) 252 - 2545REBECCANA-DAY SPA: Vrei sa fii mereu frumoasa ? Nimic mai simplu ,apeleaza la Rebecca. 1199A laurel Street , san Carlos , CA 94070 www.rebeccanaspa.com, tel.(650)226 3437RENT HOME-3 Bedroom , 2 bath ,2 car garage, 2524 Cadjew avenue ,Sacramento ,CA, Rent ; $1200 / month . Deposite : $1200, Info la tel ; (510) 427 8370

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- LA MULTI ANI ! ANDREI MATEI din Lincoln ,CA ,cu ocazia implinirii a 16 ani . Iti ureaza parintii tai ,Emilia si Nick . Neamurile apropiate si toti cei care te apreciem . Sa ai o viata plina de realizari.----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------LA MULTI ANI ! SOFIA ZAMBREAN din Carmichael, CA , cu ocazia sarbatoririi zilei de nastere ,din partea familiei si a, colegilor de servici de la DICK JAMES & ASSOCIATES----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------LA MULTI ANI ! VASILE MURAR din Elk Grove, CA, iti ureaza familia ,finii tai precum si din partea tuturor vanatorilor si pescarilor sportivi din Nordul Californiei.

La mijlocul lunii septembrie a avut loc cel de-al 37-lea festival anual grecesc la Biserica St. Deme-trios Greek Orthodox Church din Concord, CA unde părinte paroh este preotul român Marin State. Pe durata a trei zile, vizitatorii festivalului au pu-tut regăsi echivalentul elen al dorului românesc în minunatele preparate greceşti din “bucătăria buni-cii”, în multitudinea de sortimente de vin autentic, în produsele de patiserie şi în muzica şi dansurile tradiţionale menite să transpună orice privitor în universul nesfârşitelor petreceri greceşti.

De asemenea, festivalul ne-a încântat cu demonstraţii de gătit mâncare grecească, dansuri autohtone executate de copiii din şcoala de dans a parohiei, cât şi cu muzica live a trupei Synthesi, muzică traditională și mostenire culturală unică în care fuzionează accente de muzică europeană, orientală și bizantină.

Bucuria de a savura mâncarea și vinul nu este doar o tradiție grecească, ci acestea îmbracă adevărate forme de artă. Ingredientele proaspete și rețetele autentice fac din experiența bucătăriei grecești o adevărată escapadă în universal magic al

tărâmului elen cu povești despre dragoste și mare, de-spre dorul după sufletul pierdut, despre Zakynthos sau Atena în care souvlaki, pastitsio, sau ouzo au rol de ghid imaginar.

Şi pentru că la greci credința, ca și iubirea, se trăiește și nu se peticește, serviciul liturgic din biserică și-a continuat rostul firesc cu slujba Vecerniei și Sfânta Liturghie. Prin tururile de biserică organizate în toate cele trei zile, festivalul a oferit publicului oportunitatea de a face cunoștintă cu credința şi biserica ortodoxă ce iși trage seva din biserica primului secol din Ierusalim, fondată de Însuși Domnul nostru Iisus Hristos.

Prin activitatea sa de preot paroh, Părintele Marin ne îndeamnă să nu uităm de Hristos când ieșim de la Sfânta Liturghie, ci să prelungim trăirea din biserică în viața cotidiană și să îmbisericim în sens duhovnicesc familia, prietenii și societatea prin dorul după festi-valul ceresc al intâlnirii cu Hristos.

Părintele Marin State a fost hirotonisit preot în anul 1978 în Biserica Ortodoxă din Romania. Domnia sa a plecat din Romania in 1987 si a imigrat în Statele Unite ale Americii în 1989 impreună cu soția, preo-teasa Flori și cei doi fii, Ştefan și Mihai. Anul acesta se împlinesc 17 de ani de când părintele Marin este pre-otul parohiei St. Demetrios Greek Orthodox Church din Concord, CA. La multi ani binecuvântați, părinte!

A VRUT SA-SI IA VIATA, DAR UN POLITIST I-A VORBIT DIN BIBLIE: CE A URMAT (VIDEO)

Un politist a reusit sa impiedice un tanar care vroia sa isi ia viata, vorbind despre Dumnezeu si fagaduintele din Biblie. Tanarul, auzind mesajul inflacarat si plin de patos al politistului s-a razgan-dit.

El era gata sa se sinucida, intentionand sa se arunce de pe un parapet, cand politistul sosit la fata locului l-a convins sa renunte.

Ofiterul de politie a inceput sa reproduca verse-tele din Biblie, in care Dumnezeu da intotdeauna o a doua sansa oricarui om, mentionand ca viata e frumoasa si merita traita in spiritul Evangheliei.

Dialogul dintre ei a durat aproximativ 30 de minute, timp in care politistul a vorbit si l-a con-vins pe tanar sa nu se arunce in gol de pe parapetul situat deasupra unei autostrazi.

"Se pare ca baiatul era foarte deprimat si parea ca se confrunta cu probleme foarte grave", a de-clarat unul dintre martorii la eveniment.

https://www.youtube.com/watch?t=129&v=xuIwEndwVAE

In partea finala a dialogului mai multi oa-meni s-au oprit pentru a vedea ce se intampla si incercau sa-l convinga pe tanar sa nu sara.

In cele din urma politistul i-a spus tanarului „frate, nu te mai uita inapoi, gandeste-te la viitor si lasa in urma problemele, caci toti avem probleme. Problemele nu inseamna nimic in comparatie cu viata care ne este data de Tatal nostru ceresc”.

Apoi dupa ce a rostit aceste cuvinte a intins mana catre sinucigas si i-a spus sa primeasca mana intinsa care vrea sa-l ajute. Tanarul, convins de sin-ceritatea si mai ales de versetele din Evanghelie re-produse de politist, a renuntat la gestul sau si ajutat de binefacatorul sau, a fost adus la loc sigur.

Identitatea ofiterului nu este cunoscuta, dar dupa ce a terminat aceasta dificila misiune a fost felicitat de trecatori si de colegii sai.

Surse:http://www.acontecercristiano.net/2015/09/

policia-evita-que-hombre-se-suicide.htmlhttp://obradedeusonline.blogspot.ro/2015/09/

com-palavras-biblicas-policial-convence.htmlhttp://noticias.gospelmais.com.br/policial-con-

vence-homem-a-desistir-cometer-suicidio-79194.html

DANA DOBREAFIRMATIV.COM

Traducator autorizat execut traduceri din/in romana/engleza la pretuiri convenabile.Trimiteti copia scanata dupa documentele de tradus la adresa de e-mail : mona_euro21@yahoo.com si le primiti in posta traduse si legalizate in cel mai scurt timp posibil.Plata se face prin checksau PayPal.pentru informatii , sunati la ; (925) 297-9344

RECLAME OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 8

SERVICII PROFESIONALE DE TRANSPORT CARGO CATRE ROMANIA, REP. MOLDOVA

SI MULTE ALTE DESTINATII IN EUROPA

Tel: 239-599-4033 Fax: 239-791-5533E-mail: tsamoila@landstar-agent.com

TARIFE DE LA $3.95 / Pound

MARITIM

TARIFE DE LA $1,500 / Container

AERIAN

TRANSPORT RAPID PACHETE, DOOR-TO-DOOR (3-5 ZILE) CU AVIONUL

VASE RO-RO

TARIFE DE LA $975 / Automobil

CONSOLIDARE

TRANSPORT PALETI, CUTII VOLUMINOASE, GRELE, IN REGIM DE CONSOLIDARE

TARIFE DE LA $375 / tona sau mc

TRANSPORT MASINI, MOTOCICLETE, ATVs, JETSKIs, BARCI, PE VASE RO-RO

TRANSPORT BUNURI PERSONALE, MASINI, MOBILA, PACHETE IN CONTAINERE

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 EVENIMENTE9

LUCIAN BAN & MAT MANERI “ TRANSYLVANIAN CONCERT”

~Tour the US early fall 2015 promoting the ECM records album release and premiering new material~

When Romanian-born pianist Lucian Ban and Grammy-nominated violinist Mat Maneri joined up for a concert in an opera house in Targu Mures in the middle of Romania’s Transylvania region, the music was, as Jazz Times puts it, “as close as it gets to Goth jazz.” Released in 2013 by ECM Records, the Transylvanian Concert has won critical acclaim on both sides of the Atlan-tic, including several Best Album of 2013 awards, and has spawned continuous touring.

Transylvanian Concert documents a spontaneously organized performance at the opera house in Targu Mures, featuring a programme of their self-penned ballads, blues, hymns and abstract improvisations, the whole informed by the twin traditions of jazz and European chamber music.

The Guardian (UK) noted Transylvanian Concert’s “own kind of melancholy beauty and wayward exuberance”, The New York Times called it “a lovely and restive new album”, All About Jazz hailed its “moments of unanticipated beauty”, L.A. Weekly talks about a performance that is “ mesmerizing, evocative and sensually explicit” and The Village Voice calls it “is one of those records that whisk you away”. A modern collection of sonatas that erase the lines between jazz and classical, a melding of sounds similar to a modern liturgy (Jazz Weekly).

Ban and Maneri are undertaking a US tour on both coasts (with support from the Romanian Cultural Institute in New York) presenting material from their 2013 album and premiering new music for an upcoming session – Transylvanian doinas, re-imaginations of Enesco folk songs, original compositions, microtonal songs and more.

ITITNERARYSept 30th - The Loft @ UCSD, San Diego CA.; Oct 1st – Angel City Jazz Festival, Los Angeles CA.; Oct 7th – Portland Conservatory @ Woodfords Church, Portland, ME; Oct 14, 8pm, Williams Hall @ New England Conservatory (290 Huntington Ave, Boston, MA 02115); Oct 9th – Firehouse 12, New Haven CT; Oct 11th – Bohemian Caverns, Washington D.C.

Transylvanian Concert won BEST of 2013 by: All About Jazz “BEST of 2013” | Cuadernos de Jazz, Spain “Best 5 albums of 2013”

ROMANIAN CULTURAL INSTITUTE IN NEW YORK200 East 38th Street (at 3rd Avenue), New York, NY 10016Tel: 212-687-0180 - Fax: 212-687-0181icrny@icrny.org; www.icrny.org

OPINII OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 10

CALIFORNIA TRAVEL VA OFERA CELE MAI REDUSE PRETURI IN FIECARE SEZON

Agentia noastra va sta la dispozitie cu tarife si din alte orase.

Din: La: BUCURESTI CLUJ TIMISOARA BUDAPESTALos Angeles $ 495 $ 545 $ 575 $ 480San Francisco $ 495 $ 545 $ 545 $ 480 +Sacramento $ 525 $ 575 $ 575 $ 490 Taxe Phoenix $ 535 $ 585 $ 585 $ 495Portland $ 545 $ 590 $ 590 $ 495 Bucuresti-Los Angeles E 775 Budapesta-Los Angeles E 675 Plus taxe

VACANTE DE NEUITAT – CROAZIERE – MASINI - HOTEL USA/EUROPE 21785 Calle Prima, Moreno Valley, CA 92557

TEL: (951) 682-4492

BELŞUGUL CIOCOIESC PROVINEDINTR-O PREASTRÂMBĂ-NDREPTĂCIUNE

GEORGE PETROVAI

Titlul pare o contradicţie, dar să ne amintim că Miguel de Una-muno, acest filosof antiacademic şi antiraţional (nu lipsit de raţiune, ci luptând împotriva excesului de raţionalizare), adică total antifilosofic din punct de vedere clasic-tradiţional şi logic-sistemic, cultivă contradicţia cu metodă, căci – şocaţi de carac-terul contradicţional al operei sale – mulţi exegeţi n-au văzut în ea decât, ne înştiinţează Andrei Ionescu în Don Quijote – ideal, voinţă, creaţie (prefaţa la vastul eseu Viaţa lui Don Quijote şi Sancho, Editura Univers, Bucureşti, 1973), „o aglomerare de contradicţii, rodul unei înclinaţii pa-tologice spre paradox”.

Şi lucrurile n-au cum să stea altminteri, atâta vreme cât însuşi Unamuno le-a dat apă la moară prin afirmaţia tranşantă că el nu-i gânditor ci simţitor, prin atenţia lui „îndreptată tot mai insistent spre ceea ce omul pierde prin abuzul de raţiune”, respectiv prin convingerile de nezdruncinat că „trăim numai din contradicţii şi pentru ele”, că omul cunoaşte lumea şi se cunoaşte pe sine „mai curând pe cale intuitivă decât pe calea raţionamentelor” şi că paradoxurile decurg cu necesitate din concepţia sa agonică privind neînce-tata luptă dintre raţiunile inimii şi raţiunile minţii, mai exact – ne spune acelaşi A. Ionescu – „din îndoiala tragică, ce constituie fondul de sen-sibilitate pe care se grefează întreaga sa operă”.

De aici nevoia acută a lui Una-muno de credinţă în nemurirea sufletului şi în credinţa însăşi (dar nu credinţa în care să crezi ceea ce

nu vezi, ci credinţa în care să creezi ceea ce nu vezi, altfel spus să trăieşti într-un perma nent zbucium vital!), şi tot de-aici procesul unamunian de deplasare a problemei filosofice din planul on-tologic în cel sentimental-psihologic, opinia că spaniolii sunt incapabili să creeze o filosofie a raţiunii, ei fiind în mod fatal poeţi, obligativitatea trece-rii de la ideea europenizării Spaniei la aceea de...spaniolizare a Europei, după ce şi-a dat seama că ţara lui nu mai poate ajunge din urmă ţările oc-cidentale hiperdezvoltate, precum şi donquijotismul ca filosofie a Spaniei şi, desigur, a gânditorului nostru, care – ne spune Andrei Ionescu – „constă în a şti să crezi într-un ideal şi să te creezi pe tine însuţi în funcţie de ideal”.

De-aia, vorba lui Topârceanu, spun eu prin urmare vorbă mare, că Miguel de Unamuno pesemne s-ar fi simţit ca peştele în apa puturoasă a politrucianis-mului românesc doldora de contradicţii (ţară încă bogată şi cu tot mai mulţi cetăţeni ajunşi la sapă de lemn, ţara minciunilor sfruntate şi a adevărurilor ba ignorate, ba sistematic ofensate, ţara ciocoilor subanalfabeţi şi a cerşetorilor cu carte, ţara sorinoprescilor cu saci de bani murdari şi a milioanelor de români care n-au bani nici măcar să-i cumpere sacii goi, ţara preoţilor pu-trezi de bogăţi şi a contribuabilor-enoriaşi mai săraci ca oropsitul Iov şi – nu în ultimul rând – ţara românilor neaoşi care tot pleacă şi a străinilor dubioşi ce tot vin), căci toate astea ţin de cunoaşterea aparenţială a dreptu-rilor strâmbe şi a libertăţilor nelibere din falsa democraţie postdecembristă, nicidecum de adevărata cunoaştere substanţială a României pusă pe butuci şi a grosului românilor călcaţi în picio-are pe culmile disperării cioraniene.

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 COMUNITATE11

"LIBER LA MICROFON": ZIUA LIMBII NOASTRE LA "VIITORUL ROMÂN"

Pentru a reaminti tuturor, prin "necuvin-tele" lui Nichita, "ce patrie minunată e această limbă" și pentru a-i sprijini pe româ-nii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române, în numele celor 28 de milioane de vorbitori ai săi din toată lumea. Românii trăitori departe de patria limbii na-tive își gândesc graiul matern fie ca pe un dat cultural iubit și cultivat, fie, din nefericire, ca pe o reminescență adesea poluată sau ignorată a unui timp condamnat uitării. Amintirile însă ne vor rămâne întotdeauna, la fel cum se păstrează mirosurile și gusturile care, pe neașteptate, reapar dintr-un cotlon uitat al memoriei, pentru a aduce, odată cu ele, o avalanșă de imagini și întâmplări...

În mod inspirat, Societatea Culturală "Viitorul Român" a ales să sărbătorească Ziua Internațională a Limbii Române duminică, 30 august 2015, la Restauran-tul "Dunărea" din Anaheim, California, la care fiecare român din imprejurimi revine cu plăcerea regăsirii aromelor de acasă și, prin ele, a unei căi spre identitatea sa umană. Nu degeaba Beniamin RoșcaNăstăsescu era de parere că "arta culinară este ştiinţă, dar nu doar ştiinţă, ci şi artă. Şi nu doar artă, ci şi comuniune."

Virgil Adumitroaie, președintele societății, a conceput această seară de sărbătoare ca pe o întâlnire nesofisticată, onestă și cordială, între oameni ale căror rădăcini se definesc printr-un orizont comun, de limbă română și de doruri îndepărtate.

Călătoria sentimentală pe poteca amin-tirilor de limbă română a început cu o in-cursiune radiofonică în lumea literaturii și poeziei. Celor prezenți le-a fost oferit privilegiul delectării inedite cu fragmente literare lecturate de înșiși autorii lor. Fie că le mai auzisem sau nu, toți cei prezenți ne-am așezat la "masa umbrelor", la care ne-au transportat peste neguri de timp vocile unor titani ai cuvântului, precum Camil Petrescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu, Eugen Ionescu, Nichita Stănescu...Limba română era astfel celebrată în toată splendoarea ei literară, ca vehicul de înțelepciune și li-ant peren în cristalizarea culturii noastre.

Virgil Adumitroaie i-a invitat apoi pe oaspeții "Viitorului Român" și ai restauran-tului "Dunărea" să devină participanți activi la a doua parte a seratei, sugestiv intitulată "Liber la microfon". Membrii publicului ur-mau să se perinde pe scenă și, în aproximativ 3 minute fiecare, să le împărtășeascăprietenilor și conaționalilor prezenți un moment de limbă română care le-a marcat existența, din orice sferă, fie ea culturală sau personală. Cu o remarcabilă solicitudine, jovialitate și cordial entuziasm, toți cei prezenți au participat, delectându-ne cu fragmente de literatură, poezie, cu cântece sau epigrame,în graiul amintirilor și poveștilor copilăriei no-astre. De la creațiile unui George Coșbuc sau Marin Sorescu, spre "Necuvintele" lui Nichita Stănescu și epigramele lui Păstorel Teodoreanu, de la Virgil Carianopol la Nico-lae Labiș, de la George Topîrceanu la Ion Barbu, Ana Blandiana sau Octavian Paler, ajungând la Constantin Tănase și Parintele Stăniloae, o întreagă pleiadă de comori din patrimoniul limbii române au fost revizitate, cu pioșenie, zâmbet sau ochi înlăcrimați.

O seară de o mare umanitate, sub semnul comunicării în limba- mamă și a perpetuării

ei printre trăitorii într-o lume adoptivă, a fost completată de bucatele românești pe măsură, gătite fără cusur și cu dichis de gaz-dele noastre de la restaurantul "Dunărea", care au demonstrat din nou, dacă mai era ca-zul, că "arta cu cei mai mulţi adepţi rămâne totuşi arta culinară." (Valeriu Butulescu) Em-ily Dickinson vedea cuvântul ca pe un organ-ism viu, căci "un cuvânt moare în momentul

în care e rostit, spun unii. Eu spun că începe sătrăiască abia în acel moment." Limba română a fost și rămîne o încrengătură binecuvântată de cuvinte vechi și noi, amin-tiri și doruri, prin care "ne privim în ochi depărtările, în care fiecare din noi a părăsit ceva", cum spunea cândva un om drag...

Abilitatea unui popor de a se autodefini este conferită, într-o măsură covârșitoare, de demni

tatea de a-și fi conservat o limbă unitară de-a lungul secolelor de istorie, limbă care se consti-tuie ea însăși într-un liant cultural și etnic. Ziua Internațională a Limbii Române, limbă văzută ca "întâiul mare poem al unui popor", cum o numea Lucian Blaga, a fost astfel sărbătorită de "Viitorul Român", pentru a treia oară în Cali-fornia, ca fiind limba patriei noastre de suflet, o limbă a prieteniei, în care visăm și iubim.

ANCA MĂDĂLINA ADUMITROAIE

ISTORIE OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 12

DORU SICOE

CHURCHILL – DRUMUL CĂTRE „CORTINA DE FIER“Discursul de la Fulton, Missouri, SUA, 1946

Nimeni altul decât Josef Goebbels, minis-trul hitlerist al propagandei şi una dintre cele mai cunoscute figuri ale regimului nazist, pu-blica în Das Reich (la 25 februarie 1945, deci cu un an înaintea lui Churchill), pronosticul că, după posibila prăbuşire a Germaniei se va lăsa imediat o cortină de fier în spatele căreia se va produce măcelărirea în masă a oameni-lor“ . Probabil că Churchill folosea această expresie, lansată în Reichul lui Hitler şi pen-tru a arăta germanilor că el este de partea lor, preluând unele valori metaforice comune… Cert este că Churchill ar fi putut fi contra-atacat pe tema „înfrățirii“ lui cu naziştii, dacă adversarii săi ar fi fost mai bine pregătiți!

Imediat după acele cuvinte cu greutate, Churchill vine însă, în discursul său, cu două minciuni. E vorba, mai precis, de ca-zurile Greciei și Poloniei. „Atena singură - Grecia, cu splendorile sale nemuritoare - este liberă să-şi decidă viitorul în cadrul unor alegeri aflate sub observaţie britanică, americană şi franceză. Guvernul polonez, dominat de ruşi, a fost încurajat să comită abuzuri enorme şi greşite asupra Germaniei, iar acum are loc expulzarea în masă a mil-ioane de germani, la o scară dureroasă şi de neimaginat“, afirmă cu nonșalanță ex-premierul britanic. Putea spune că în Grecia totul decurge în conformitate cu înțelegerea cu Stalin, din octombrie 1944. În cazul Poloniei, Churchill e chiar nemernic de-a binelea, uitând să precizeze că a părăsit-o complet în mâinile lui Stalin, trădând-o deci! Uita să spună și că Stalin se întorcea la granițele forțate, stabilite de el cu Hitler prin pactul Ribbentrop-Molotov în 1939 și realizate în 1940. Uita să spună și că, după abominabilele crime din Pădurea Katyn, unde au fost lichidați mii de ofițeri polonezi la ordinul lui Stalin, despre care Churchill știa încă din timpul războiului, dictatorul roșu a instalat acum în Polonia un guvern fantomă pro-sovietic, nu pe cel din exil, re-fugiat la Londra din 1939! Uita, de aseme-nea, să spună că răpirea Sileziei Germaniei și cadorisirea ei Poloniei era rezultatul nu al abuzului polonez, cât al deciziei lui Stalin de a micșora Germania după propriul chef.

Apariția războiului rece poate fi dedusă din precizarea că „aceasta cu siguranță nu este Europa Eliberată pe care noi am luptat s-o realizăm și nici nu este una care să conțină elementele esențiale ale păcii permanente“. În plus, luând în considerare granițele fo-arte întinse ale URSS, Churchill avertizează, câteva rânduri mai jos, că „în zilele noastre războiul poate lovi orice națiune, oriunde s-ar găsi ea, între Apus și Răsărit“. Churchill avea aici perfectă dreptate, în anul imediat următor obținerii bombei atomice de către ruși, 1949, declanșându-se invazia Coreei de Sud de către Coreea de Nord comunistă, război ce a durat între 1950-1953. Rămâne în istorie ca prima confruntare militară dintre cele două blocuri politico-militare constituite după al doilea război mondial.

Ce mai observă Churchill în discursul său este infiltrarea sovietică a țărilor libere: „într-un mare număr de țări, de la fron-tierele Rusiei și din întreaga lume, coloana a cincea comunistă s-a întărit și lucrează în unitate totală și supunere absolută față de directivele primite de la centrul comunist. Cu excepția Commonwealth-ului și a Sta-telor Unite, unde comunismul este în faza sa infantilă, partidele comuniste și coloanele a cincea reprezintă o amenințare serioasă pentru civilizația creștină“. Identificarea comunismului cu anticristul, cum rezultă subtil din cuvintele de mai sus, sunt prac-tic un apel la Biserică de a pune umărul la salvarea situației provocate de invazia sovietică în Europa și acțiunile sale sub-versive în statele încă neocupate. Biserica Catolică va fi cea care va răspunde cel mai bine acestui îndemn, atitudinea sa fiind remarcabilă în Polonia, de unde va și apărea

primul papă slav! În România însă statul co-munist reușește să facă din Biserica Ortodoxă un complice al politicii sale prin canibal-izarea în comun a Bisericii Greco-Catolice.

Tot în discursul lui Churchill găsim semințele viitoarei curse a înarmărilor. Și să nu uităm că ex-premierul britanic vorbea din țara care se putea împăuna cu bomba atomică, realizare unică a cercetării și tehnologiei ameri-cane! Cu toate că observă că, „am fi complet lipsiți de înțelepciune dacă nu am reacționa ferm, atât timp cât mai putem“, Churchill continuă: „Pe de altă parte, eu resping ideea că un nou război este inevitabil, ba mai mult, că este iminent“. În plus, convingerea sa este că și cealaltă parte simte la fel: „Eu nu cred că Rusia sovietică dorește război“. Apariția unui nou război, acum între foștii aliați, nu era deci dorită de nimeni, având în vedere epuizarea părților implicate, care tocmai ieșiseră din cel mai crunt coșmar al existenței lor. Prea multe milioane de morți erau în am-bele tabere, pentru ca cineva să mai creadă că războiul a ținut numai o mică pauză!...

Ce era de făcut în aceste circumstanțe, când rușii presau prin forța unei armate supradi-mensio-nate, experimentate și bine înarmate? Păi, ce fu mai greu se obținuse deja: bomba atomică, creată inițial pentru a fi aruncată în Europa, peste Hitler, era acum asul din mân-eca anglo-americanilor, garanția că rușii nu-și vor relua ofensiva victorioasă până pe malurile europene ale Atlanticului. După cum precizeză istoricul războiului rece John Lewis Gaddis, „însuși Truman a recunoscut în 1949 că, dacă nu ar fi fost amenințarea bombei rușii ar fi prel-uat de multă vreme controlul asupra Europei“ . Churchill afirmă o părere pe care o găsim și în telegrama cea lungă, a lui Kennan: „Din ceea ce am văzut la prietenii noștri ruși, foștii aliați din timpul războiului, eu sunt convins că nu există nimic față de care ei să aibă mai puțin respect decât slăbiciunea, în special slăbiciunea militară. Din acest motiv, vechea doctrină a echilibrului de putere este nesănătoasă“. Ar-gumentând apoi că „Germania ar fi putut fi salvată de soarta groaznică ce o cuprinsese și am fi putut evita cu toții nenorocirile pe care Hitler le-a adus omenirii“ dacă s-ar fi intervenit asupra ei în 1933 sau chiar 1935, Churchill pare a agrea soluția intervenției îm-potriva URSS, acum, cât Stalin mai „respectă“ Vestul, grație bombei atomice, arma armelor. Doar că, în următoarele rânduri, el cenzurează orice avânt. Temperarea bătăușului din parcare „se poate realiza acum, în 1946, doar printr-o înțelegere cu Rusia asupra tuturor proble-melor, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite“. ONU sau Societatea Națiunilor într-un nou ambalaj și cu sediul în SUA, nu în Europa cea nesigură, va deveni într-adevăr un instrument de mână forte pentru anglo-amer-icani, spre nemulțumirea evidentă a rușilor. Și este suficient să ne amintim când Hrușciov, prezent în sala de ședințe a Adunării Generale a ONU, în 12 octombrie 1960, s-a folosit de unul dintre pantofii săi pentru a lovi cu el în biroul din fața sa, pentru a-și manifesta zgo-motos nemulțumirea față de o declarație…

Din cele spuse de Churchill mai merită reținut pivotul antisovietic pe care el îl vedea în Commonwealth și SUA, alături de care erau așteptate Italia (care avea pe moment probleme teritoriale cu Tito al Iugoslaviei) și Franța, ce purta deocamdată nostalgia put-erii de odinioară. Din acest efort conjugat al greilor nu erau excluse celelalte state occiden-tale, doar că ele nu sunt numite. Aici va in-tra până și prietenul de mai ieri al lui Hitler, Franco, ce-și dădea bine seama că nu poate supraviețui în Spania fără alianța cu Vestul.

Deci „blocul lumii libere“ este contrapon-derea la „blocul comunist“, care apare anunțat de Churchill chiar înainte de cortina de fier. „S-a lăsat o umbră peste scenele atât de lumi-nate, până nu demult, de victoriile Aliaților. Nimeni nu știe ce intenționează să facă, în viitorul apropiat, Rusia sovietică și organizația sa comunistă internațională sau care sunt lim-itele, dacă ele există, ale tendințelor sale ex-pansioniste și de prozelitism“. Noua valoarea URSS pe scena mondială este recunoscută de Churchill în cuvintele: „Noi urăm bun ve-

nit Rusiei la locul ei cuvenit printre națiunile conducătoare ale lumii“. După dezastru din războiul ruso-japonez, din 1904-1905 și cel din primul război mondial, iată că noua Rusie, sub forma ei sovietică, își relua locul printre marile puteri, chiar în frunte! În plus, ea se pare că va păstra pentru sine bucata de Germanie pe care a ocupat-o și unde rușii „încearcă să construiască o Germanie procomunistă“. Discursul lui Churchill era și un avertisment pentru cei care încă sperau că rușii se vor retrage în vechile lor granițe, de dinaintea războiului. Era un mesaj pentru oameni precum Iuliu Maniu și țărăniștii săi, care aveau să fie arestați un an mai târziu, în 14 iulie 1947, în vestita operațiune Tămădău, o înscenare sovietică. În discurs, Churchill pre-ciza practic că abuzurile sovietice asupra țărilor ocupate sunt scăpate deja de sub orice control aliat. „Partidele comuniste, care erau extrem de modeste în toate aceste state răsăritene ale Euro-pei, au fost aduse la putere în ciuda numărului redus al membrilor lor și încearcă, prin orice mijloace, să obțină un control totalitar. Gu-vernele polițienești prevalează în aproape toate cazurile și, până în prezent, cu excepția Ce-hoslovaciei, nu există democrație reală“, aver-tiza Churchill. De prisos să precizăm că în cazul Cehoslovaciei a fost doar o scurtă amânare, ea fiind băgată în lagărul sovietic în 1948…

Discursul de la Fulton a făcut vâlvă prin conținut și prin personajul istoric care-l aducea în conștiința publică. El ridica practic un tsu-nami peste politicienii ce încă negociau pacea cu sovieticii, provocând un duș rece și opiniei publice din tabăra aliată. Cea mai bună soluție oficială de eschivare a problemelor create de vorbitor era precizarea banală că Churchill nu mai are nici o calitate oficială și deci nu reprezintă nici punctul de vedere al guvernului britanic, nici pe al celui american, așa cum vor lămuri niște comunicate oficiale imediate. În afară de aceste delimitări oficiale, președintele Truman nu s-a ferit însă de implicarea sa personală în eveniment, chiar el prezentându-l pe vorbitor, asistând apoi la discurs și „nu a contestat cuvintele lui Churchill“, după cum subliniază Vocea Rusiei. Am putea spune că pentru Truman a fost o carte bine jucată, ea aducându-i câștig în fața opiniei publice, fără să răpească ceva din gloria vorbitorului.

Stalin va răspunde abia opt zile mai târziu, în oficiosul partidului Pravda, unde se publică un interviu cu el, în care încearcă să-l ironizeze pe Churchill, pe baza trecutului său anticomu-nist de aprig susținător al intervenției militare de după primul război mondial, întreținută de occidentali împotriva bolșevicilor din Ru-sia. „Nu știu dacă el și prietenii lui vor mai reuși să organizeze după cel de-al doilea război mondial o nouă campanie armată contra Eu-ropei răsăritene; dar, dacă vor face așa ceva – ceea ce este puțin probabil, întrucât milioane de oameni veghează asupra păcii – se poate afirma cu încredere că vor fi zdrobiți exact cum s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani“ – spu-nea Stalin. Dictatorului de la Kremlin se pare că nu-i scăpase acea referire la Hitler asupra căruia trebuia intervenit până în 1935, ca să se prevină dezastrul, amintindu-i lui Churchill

că el mai intervenise tot așa, „preventiv“, dar nu reușise să schimbe cursul evenimentelor din Rusia sovietică (chiar așa se numea acest stat în acea perioadă istorică!). În schimb, Stalin pre-ciza că o intervenție armată e puțin probabilă, întrucât milioane de oameni veghează asupra păcii, o referire și la propria armată proba-bil, dar care confirma, din cealaltă parte, lipsa de disponibilitate pentru un noi război.

Pe când Stalin murea însă în 1953, Churchill era din nou la putere ca prim-ministru al Marii Britanii, aureolat și de un Premiu Nobel…

ConcluziiDeclarația de la Fulton a lui Winston Churchill

conține în ea atât o analiză lucidă a prezentului, cât și direcții de acțiune pentru viitorul imedi-at. Marcată de ipocrizie pe alocuri, ea a întărit statutul de vedetă a politicii internaționale a lui Churchill, în ciuda eșecului de pe „frontul de acasă“. Cuvântarea conține și un apel la unitate, într-un front comun contra comunismului, a cărui extindere prin forța sovietică părea de neo-prit. Recunoscând această situație, Churchill transmitea practic și un avertisment prietenilor rămași dincolo de „cortina de fier“. Această ex-presie, preluată din propaganda nazistă a lui Goebbels va face carieră, ea fiind spusă de această dată la timpul potrivit pentru a deveni celebră.

Discursul anunță formarea celor două mari blocuri politico-militare care vor domina lumea de atunci încolo: unul condus de URSS și celălalt de SUA și Marea Britanie. Ingredientele războiului rece apar astfel, pentru prima dată, re-cunoscute oficial de unul dintre jucători.

Prin discursul de la Fulton, Churchill obținuse de fapt ceva mult mai important. Aspectul e ob-servat de reputatul jurnalist și istoric britanic Paul Johnson: „Vorbind exact la momentul potri-vit - scrutinul american din mai arăta că 83 % din populație era în favoarea ideii sale de alianță militară permanentă – Churchill înlăturase orice posibilitate de repetare a tragicei retrageri ameri-cane din Europa, din 1919. El susținea că a pier-dut 75 de dolari jucând poker cu Truman, dar a meritat“ .

„Discursul lui Winston Churchill, rostit pe 5 martie 1946 la Fulton, este numit deseori sem-nal pentru începerea războiului rece. În realitate acest război era deja în toi – Churchill pur și simplu a spus lucrurilor pe nume. Divergențele dintre aliați puteau fi observate, încă atunci când războiul împotriva nazismului nu se terminase“- spunea Vocea Rusiei, în 2011. Neputându-se dezbăra pe deplin de moștenirea stalinistă, același organ de presă a lui Vladimir Putin mai spune: „Marele joc de-a războiul rece a dus la intensifi-carea bruscă a tensiunii în relațiile internaționale și la cursa înarmărilor“ . Jocul de-a războiul rece am zice că se potrivește mai degrabă pentru ul-timii ani, când Rusia reîncearcă să se dea o mare putere, deși nivelul de tehnologie și civilizație nu-i dă dreptul la această pretenție!...

Să mai precizăm că termenul de „război rece“ a fost folosit pentru prima dată de fostul consilier prezidențial al președinților americani Woodrow Wilson și Franklin D. Roosevelt, finanțistul Ber-nard Baruch, în timpul unei dezbateri din cadrul unui congres din 1947.

CONTINUARE DIN NUMARUL TRECUT >>>

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 PUBLICITATE13

APARTMENT MAINTENANCE TECHNICIANCompensation: $12-$15 per hour | Employment type: full-time

We are a leading property management company based out of Sacramento looking to fill open Maintenance Technician positions. The Maintenance Tech-nician is responsible for maintaining the property in a safe, attractive, and comfortable condition for the residents.

Tasks that Maintenance Technicians perform (this is not an all-inclusive list):• Satisfies service requests per work orders, Makes repairs to apartments and buildings, Assists with making a unit rent-ready, Paints, Services appliances, plumbing, electrical fixtures, Repairs or replaces old and faulty parts, Checks and changes locks, Repair drywall, Picks up trash on property to maintain safety and cleanliness.

The knowledge, skills, and abilities of a maintenance technician are similarly varied and include:• Ability to communicate effectively, Establish and maintain good relations with residents, vendors, and co-workers, Basic knowledge of electricity, plumb-ing, mechanical, drywall repair, carpentry, and pool maintenance, Is familiar with electric, water, and gas turnoffs, and clean-outs, Own transportation and valid driver's license, Own tools (basic tools), High School graduate or equivalent, Good mechanical aptitude and enjoys working with your hands, Willingness to work outside in a variety of temperatures throughout the year.

We're looking for goal oriented, self-motivated, and responsible individuals to fill these open positions and grow with our company. If you are interested, please attach your Resume to your email, along with a short description in the body of the email explaining why you would be a good fit for this position.

Thank you!

We look forward to hearing from you.

Brian James | Dick James & Associates, Inc. | 2260 Park Towne Circle, Suite 204, Sacramento, CA 95825 | TEL. 916-332-7430 ext.126

$895$1,125

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ACALMIE Orizontal: 1) Sunt primii la stat 2) Se supune la ordin 3) Lovitura unui şiret – Apăruţi instantaneu 4) Târg pe scurt! – Monocolor - Un Mig la profundor 5) Minim un ou – Asanată 6) Asigură pâinea la masă – Ţinut de părinţi în timpul serviciului 7) Esalonari la debite – Unitaţi de timp 8) Intrare in bloc – Avut mediu! 9) Facut să iasă gazul – Roşu pe casă 10) Nu- şi pun mintea la contribuţie.

Vertical: 1) Maeştri in editarea hărţilor 2) Un coeficient sporit de siguranţă 3) Revision Control System – Angajată la han 4) Tac si fac – Nu are limită la masă 5) Cultură medie! – Are acces la casă – Raţie mediană! 6) Stabilit la plecare în cursă 7) Cel mai iubit dintre pământeni pentru mici - Lumina pe înserat 8) Ușuratici – Au măsuri la suprafaţă – Notată cu şase la muzică 9) Supuşi la mişcări ameţitoare – Mişcare la mare 10) Dă accesul la apă pe timp de secetă.

Rezolvarea careului precedent “ TREND”ORIZONTAL: 1) MORAR - RUTA 2) ACAPARATOR 3) RAC - SOLARE 4) T – ALTAI - TN 5) UP – EI - ASIA 6) RANITA - TO 7) INOT - TOANA 8) SER - BAIRAM 9) IROSI – TERA 10) TECI - GATER.

VERTICAL: 1) MARTURISIT 2) OCA – PANERE 3) ROCA- NOROC 4) AP – LEIT - SI 5) RASTIT - BI 6) ROA – ATA – G 7) RALIA - OITA 8) UTA - STARET 9) TORTIONARE 10) ARENA – AMAR.

Mircea Neagoe San Jose, CA | E-Mail: rodiandmircea@hotmail.com

RECLAME OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 14

PERSI

MMON

TERRACE

AFFORDABLE Town Homes, 1 & 2

bedrooms12100 Persimmon Terrace

Auburn, CA 95603*** Vorbim romaneste ***Tel. 530.823.9217Fax. 530.823.3854

GREAT SPECIALS

SKYLIN TRAVEL BILETE DE AVIONTel: (424) 354 6875

VA OFERIM CELE MAI REDUSE PRETURI DE AVION ORI DE UNDE SI ORIUNDE IN LUME

Croaziere Hawaii Mexico Inchirieri De Masini Si HoteluriLos Angeles / Cluj $ 550 Seattle/Ukraine $ 425Portland/Moldova $ 495 Phoenix/St. Petersburg $ 415 Note: Plus taxe difera in functie de sezon

Plecari din: Seattle. Portland. Sacramento. San Francisco. Chicago. Phoenix Dallas. La: Bucharest. Budapest. Timisoara. Sibiu. Cluj. Kiev. London. Europe. Germany.Email: skylintravel21@yahoo.com Address: 11728 Wilshire Blvd, Los Angeles, CA 90025

MIORIŢA USA OCTOMBRIE 2015 ULTIMA ORA15

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATION

Founded 2006Founders: Viorel Nicula, Alin Alistar, Mircea Ratiu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu(Director Onorific)

Viorel Nicula(Director General)Simona Botezan

(Director executiv )

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Octavian Curpas(Redactor Sef Adj.)

Fr. Chris TerhesDana Deac

Bebe BoantaMadalina C. Diaconu

Nicolae GavreaAnca SirghieMara Circiu

Marian PetrutaAlex Chihaia

(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Mona Rachita(Editor Corector)

Timotei BallaMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Lucretia Berzintu - IsraelNarcis Daju - RomaniaRadu Oprea - ArizonaMarius Jar - California

Anca Adumitroaie - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaGeorgeta Bostean -CaliforniaGeorge Petrovai - Romania

Corina Bura - RomaniaMagdalena Albu - Romania

Mihai Stirbu - RomaniaDana Dobre - Romania

Colaboratori presa: Agerpress

Los Angeles Press ClubSacramento Press Club

Clubul Presei TransatlanticeNARPA, AIPS

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.com

www.mioritausa.newADDRESS: P.O.BOX 193

WEST SACRAMENTO, CA 95691 PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la incepu-tul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $30 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile an-untate apartin autorilor,la fel si responsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

PAPA FRANCISC ÎN STATELE UNITE... când Papa Paul al VI-a, devenit primul Vicar al lui Hristos, a vizitat New York.

Miercuri 23 septembrie 2015 Papa Fran-cisc a aterizat pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy, a fost așteptat de lideri ai Bisericii, precum și de președintele Sta-telor Unite Barack Obama, însoțit de soția sa. Mulțimea s-a bucurat. A parcurs lungul drum pe Fifth Avenue, în picioare, în partea din spate a automobilului special construit pentru deplasarea Papei (Papamobil). A doua zi dimineața a avut loc adevărata și deosebita ceremonie oficială de primire la Casa Albă, la care au ținut discursuri președintele Obama și Papa Francisc. Ziua următoare Papa a viz-itat Congresul Statelor Unite, unde a ținut un discurs. „Lumea noastră a devenit din ce în ce mai mult un spațiu al conflictelor, al urii și atrocităților brutale comise în numele reli-giei. Lumea noastră se confruntă cu o criză a refugiaților de o magnitudine care nu a mai fost de la al II-lea Război Mondial (...) Astăzi vă întreb ce trebuie să facem unii pentru alții. Idealul acestei organizații este să trăim în pace și în spiritul justiției”, a rostit Papa.

Joi seara a fost așteptat de credincioși în Biserica Sfântului Patrick (St. Pat-rick’s Cathedral) situată pe bulevardul Fifth Avenue, pentru a participa la slu-jba de seară. Papa a primit un buchet de flori pe care l-a așezat la icoana Mai-cii Domnului –Pieta - din fața Altarului.

Întrucât am vizitat această Biserică, clădire impunătoare, cu câțiva ani în urmă și am scris despre ea, reamintesc că este decorată în stil gotic, din marmură de culoare deschisă, construită între anii 1858-1878 și renovată între anii 1927 și 1931; este una dintre cele mai mari catedrale, a doua ca mărime după Biserica Sfântul Petru din Roma. Verticali-tatea liniilor este accentuată de contrafor-turile laterale, terminate cu turnulețe sculp-tate. Bolta cu ogivă și nervuri dă frumusețea caracteristică acestor biserici. Stilul gotic al catedralei se dezvăluie vădit prin liniile ver-ticale - arhitecții gotici fiind cei îndrăgostiți de verticalitate -, bolțile cu nervuri și formele ascuțite fiind create în scopul echilibrării tensiunilor construcției, problemele care țin de raționalitate fiind încununate cu cele estetice. În interior catedralele gotice cores-pund planului bisericii romane, cu trei nave, deosebindu-se în construcție prin folosirea bolții pe arcuri ogivale și însumând mai multe stiluri, predominând totuși cel gotic. Spre deosebire de acesta, sti lul romanic se relevă prin bolta semicirculară, ziduri groase și stâlpi masivi, ferestre înguste, linii orizon-tale, contraforturi. De fapt, toate stilurile arhitecturale cunosc excepții; de cele mai multe ori oamenii care au construit n-au respectat întru totul planurile și au pus câte ceva din imaginația lor proprie, fiind oameni iubitori de frumos, plini de idei și credință în Dumnezeu. Aici pot fi admirate picturi italiene, sculpturi, tapiserii, icoane, candela-bre din cristal de Boemia. De jur-împrejurul scaunelor se află nișe iluminate în interior; în

fiecare dintre aceste nișe (capele separate) este așezată câte o statuie a unui sfânt venerat (sunt peste douăzeci de statui), despre a cărui viață poți citi pe o placă fixată în stânga nișei. În față, în partea dreaptă, este fixat un panou în trepte cu lăcașuri pentru lumânări. Orga cat-edralei are peste 9000 de tuburi. Vitraliile sunt foarte frumoase. Întotdeauna acestea bucură. Lumina colorată revărsată în biserici, în timpul zilei emoționează. Această artă a sticlei color-ate cunoscută din Antichitate, s-a născut din remarcile oamenilor privind splendoarea ra-zelor de soare care intrau prin ferestrele mul-ticolore. Pe atunci vopseaua era doar aplicată pe sticlă, mai târziu au fost topite împreună.

Slujba a început cu vocea minunată a unui tenor, acompaniat de cor și orgă. Timp de închinăciune, momente de comunicare cu cei de sus, din lumea nevăzută... Papa cu suita clericilor s-a aflat în naosul Bisericii - partea principală a bisericii, dintre altar și pronaos, a cărei denumire vine de la arcadele ce se curbau pentru a se încrucișa pe bolta plafonului și care semănau cu coca unui va-por răsturnat, de unde numele de „navă“.

Am ascultat frumoasa slujbă, gândind că fiecare biserică din lume are destinul său, per-sonalitatea sa. Iar noi avem nevoie de Biserică, pentru că avem nevoie de credință și de rugăciune.

Mai târziu Papa a vorbit în fața plenului reunit al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, folosindu-și poziția sa de lider al unei instituții vechi de 2.000 de ani, cu peste un miliard de adepți, pentru a ajuta la schimbarea la nivel mondial a politicii, spre binele omenirii. Papa Francisc a vorbit despre ceea ce va rămâne în urma noastră având în ve-dere că trăim într-o lume „a conflictelor”, dar

și despre criza imigranților, urmând ca după discursul de la Adunarea Generală ONU, la care participau 154 de lideri mondiali, printre care și președintele Țării noastre – România să meargă la „Ground Zero”, locul turnurilor prăbușite pe 11 septembrie 2001. „Lumea noastră a devenit din ce în ce mai mult un spațiu al conflictelor, al urii și atrocităților brutale comise în numele religiei. Lumea noastră se confruntă cu o criză a refugiaților de o magnitudine care nu a mai fost de la al II-lea Război Mondial (...) Astăzi vă întreb ce trebuie să facem unii pentru alții. Idealul acestei organizații este să trăim în pace și în spiritul justiției”, a declarat Papa.

M-am gândit în acea clipă la spusele unui scriitor, cum oamenii au înălțat răutatea, spiri-tul de răzbunare la rang de sentiment legitim, călcând legile Divinității, fără a le fi teamă de consecințe.

În încheierea discursului a binecuvântat adunarea și i-a rugat pe participanți să se roage pentru el : „Pentru cei care nu au credință, îi rog să îmi dorească tot binele. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. Vă mulțumesc!”, a mai adăugat suveranul pontif.

La ora când scriu acest scurt articol, vizita Papei continuă. În această seară s-a încheiat Mesa în Madison Square Garden, Pontiful ex-clamând, în spaniolă: „Dumnezeu este viu în orașele noastre!” și cei 24.000 de credincioși participanți, profund emoționați, au izbucnit în aplauze, gest, se pare, neobișnuit la Mese.

Am rămas pe gânduri… Licăreau cuvin-tele părintelui ortodox Iustin Miron, de la Mănăstirea Oașa din Ardealul țării noastre: „Prin credință poți să întorci totul în favoarea ta. Răul vine numai din interior. Răul exterior nu poate să te afecteze decât dacă are corespon-dent în interior”.

>>> CONTINUARE DIN PAG.1

EVENIMENTE OCTOMBRIE 2015 MIORIŢA USA 16