Importanta gimnospermelor in viata omului si in natura Deoarece formeaza paduri pe suprafete intinse,gimnospermele au o mare importanta ecologica (influenteazaclima, umiditatea, calitatea aerului).Lemnul are o mare importanta industriala, fiind folosit inconstructii, la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale sialtor obiecte. El mai constituie materia prima folosita pentrufabricarea celulozei.Din rasina se obtin tusul, negrul de fum, terebentina,sacazul, etc.Unele sunt plante decorative sau sunt folosite inmedicina. Gimnospermele fosile au stat la baza formariirezervelor de carbuni superiori.Lemnul greu, dur si compact, de culoare roscata , al tisei,este foarte pretios pentru sculptura si tamplarie fina.Lemnul molidului serveste in constructii, in tamplariausoara, la construirea avioanelor, iar ca lemn de rezonantaeste cautat pentru fabricarea instrumentelor muzicale.Molidul se foloseste ca materie prima in industria hartiei si acelulozei. Scoarta contine 10-11% tanin si se intrebuinteaza camaterie tananta in tabacarie. Prin distilarea rasinii se obtineterebentina, colofoniu, gudroane si alte substante chimiceutile.Lemnul bradului este folosit in constructii, in fabricile demobile si chibrituri, in tabacarie si la extragerea terebentinei.Zada se cultiva ca arbore ornamental si in plantatiiforestiere, pentru lemnul sau de calitate superioara, bun lafabricarea mobilei.Din lemnul si rasina pinului se obtine chinorozul-funinginea de brad, terebentina, colofoniul si gudronulTerebentina extrasa din rasina jepului este de calitatesuperioara.Florile femele ale ienuparului au aspect de muguri verziproduc pseudobace, la inceput verzi, apoi negre-albastrii,brumate si aromate. Pseudobacele avand proprietati stomahicesi diuretice, se folosesc in medicina. Ele mai servesc laaromatizarea bauturilor spirtoase.Chiparosul se planteaza mult pe coastele Mediteranei,pentru frumusetea coroanei inalte, de forma piramidala.Chiparosul de balta, inalt pana la 40m este cultivat caarboreornamental prin parcuri si pe la marginea lacurilor. Dinradacinile crescute in balta se ridica in aer prelungirirespiratorii-pneumatofori. Clorhidratul de efedrina ca si ceaiuldin ramurile inflorite, se inrebuinteaza in astme si bronsite.

Consideraţii privind importanţa Eticii în viaţa economică

Potrivit lui Aristotel, orice artă şi orice doctrină, orice acţiune şi orice hotărâre pare a merge către bine, pare a urmări doar binele. Dar se observă şi o deosebire a scopurilor. Existând multe activităţi, domenii, arte, ştiinţe, există şi multe scopuri. Scopul artei medicale este sănătatea, cel al construcţiei de corăbii, corabia, cel al strategiei, biruinţa, cel al artei economice, bogăţia. Filosoful consideră că ştiinţa care urmăreşte binele tuturor este politica, iar celelalte ştiinţe printre care şi economia sunt cuprinse în aceasta. Un om poate fi mulţumit când ajută un singur om să dobândească bunăstarea, dar mai frumos şi mai divin este când se poate realiza acest bine pentru un popor întreg. Faptele frumoase şi drepte, însă, manifestă de multe ori nepotriviri şi nestatornicie. Mulţi au pierit din pricina bogăţiei, alţii din pricina vitejiei. Natura umană şi în perioada antică şi acum, are calităţile ei nobile dar şi vulerabilităţile care ies în evidenţi astăzi, poate cel mai vizibil, în lumea economică şi în cea politică. În ziua de azi, toate realizările ştiinţei care ne fac, în aparenţă, viaţa mai uşoară, acţionează în mod paradoxal şi anormal în sensul distrugerii omenirii. În aceste vremuri de bogăţie economică cele mai înalte şi nobile însuşiri şi capacităţi ale omului încep să se atrofieze şi să se piardă. Bunăstarea economică nu înseamnă neapărat bogaţie, nu acoperă toate aspectele civilizaţiei şi dezvoltării. Egoismul economic apreciat de marii gânditori în perioadele clasice a ieşit din limitele admise ale comportamentului uman. Din aceste scurte consideraţii trebuie să conştientizăm că indiferent câtă experienţă şi abilitate în afaceri am avea, indiferent câtă ştiinţă economică am cunoaşte, fără însuşirea unui comportament etic nu vom avea performanţă în viaţa economică. Deşi au fost consacrate concepte, principii şi definiţii ale eticii, noi trebuie să înţelegem că în viaţa economică, etica se traduce printr-un comportament uman şi normal fără afectarea negativă a relaţiilor parteneriale sau a relaţiilor cu clienţii. După abordarea lui Aristotel, etica vizează comportamentul responsabil al oamenilor în funcţie de percepţia lor asupra cinstei sau dreptăţii. 3Deşi, în perioada modernă, a evoluat limbajul literar şi conceptual asupra abordărilor ştiinţifice, consider contemporană cu noi revelaţia filosofilor din perioada veche şi a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Creştine, cu privire la conduita şi comportamentul uman în viaţa economică şi socială. De fapt lumea afacerilor ar fi mai bună şi mai bogată, dacă am ţine cont de etică în politica de publicitate, în vânzări, în tratamentul faţă de salariaţi, faţă de parteneri şi faţă de clienţi.