8

CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN

ECONOMIA ROMANEASCA

Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placut

si instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în

diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile

civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta

si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu4. De aceea pentru a

releva situatia actuala a turismului românesc, importanta acestei activitati în

cadrul societatii românest i contemporane, vom aborda turismul pe plan economic,

social-cultural si ecologic, încercând sa prezentam valentele multiple ale acestuia

si locul ocupat de el in viata economico-sociala a României.

1.1 Importanta economica a turismului

Caracterul de ramura de interferenta si sinteza 5 al turismului face ca acesta

sa fie impulsionat si stimulat în dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri

economice ale economiei nationale, si în acelasi timp, face ca turismul sa exercite

la rândul sau, numeroase influente pozitive, atât pe plan national cât si

international.

Pentru a reliefa importanta economica a turismului românesc, ca ramura

distincta a economiei nationale, încadrata în sectorul tertiar, vom folosi criteriile

precizate de literatura de specialitate 6:

- ponderea populatiei ocupate în unitatile si institutiile cu profil turistic în

totalul populatiei ocupate a tarii;

- contributia turismului la crearea produsului intern brut;

- investitiile în turism;

4 Barbu, Ghe, “Turismul în economia nationala”, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1981, p.82. 5 Minciu, Rodica, op. cit., p. 22. 6 Postelnicu, Ghe, “Introducere în teoria si practica turismului”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p.53.

9

Tabel 1.1.1. Populatia ocupata în servicii si populatia ocupata în

hoteluri si restaurante în perioada 1998-2002

1998 1999 2000 2001 2002 ? I R

Total(mii) 8813 8420 8629 8563 8329 -121 0,99 -0,01

Servicii(mii) 2749,6 2559,7 2692,2 2705,9 2820,5 17,98 1,006 0,006

Hoteluri si restaurante(mii)

98 100 93 79 95 -3 0,97 -0,03

% Hoteluri si restaurante in total

1,11 1,19 1,08 0,92 1,14

% Hoteluri si restaurante in servicii

3,56 3,91 3,45 2,92 3,67

Sursa: Preluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al României, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105.

Vom reprezenta grafic datele din tabel pentru a realiza o comparatie între

evolutia populatiei ocupate si aceea a populatiei ocupate în hoteluri si restaurante.

Fig.1.1.1. Populatia ocupata din Fig.1.1.2. Populatia ocupata în

hoteluri si

România în perioada 1998-2002 restaurante în perioada 1998 -2002

Sursa: prelucrat conform datelor din Sursa: prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al României, INS, Anuarul Statistic al României, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. Bucuresti, 2003, pp. 95,105.

8000810082008300840085008600870088008900

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

0

20

40

60

80

100

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

10

Din observarea libera a graficului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea

numarului populatiei ocupate la nivelul tarii în anul 2000 ( fara a atinge cotele din

anul 1998) tendinta care s-a manifestat în anii urmatori a fost descrescatoare. În

anii 1998-1999, desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a înregistrat

o scadere, populatia ocupata în hoteluri si restaurante a avut o usoara crestere, în

anii 2000-2001 populatia ocupata în hoteluri si restaurante scade, urmând tendinta

descrescatoare a populatiei ocupate în economie, pentru ca abia în 2002 sa se

înregistreze o crestere a personalului din hoteluri si restaurante pe fondul unei

scaderi a populatiei ocupate în economie. Constatam ca în anul 1999 populatia

ocupata în hoteluri si restaurante a crescut cu 2% fata de 1998, în 2000 s-a

înregistrat o scadere cu 7% fata de 1999, în 2001 scaderea a fost cu 15% fata de

2000, pentru ca în 2002 sa se înregistreze o crestere cu 20% fata de 2001.

Reprezentam grafic ponderea medie a populatiei ocupate în servicii si a

populatiei ocupate în hoteluri si restaurante în total populatie ocupata.

Fig. 1.1.3. Ponderea medie a populatiei ocupate în servicii si a populatiei

ocupate în hoteluri si restaurante în total populatie ocupata

Sursa: Prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic, INS, Bucuresti, 2003, pp.95, 105

Desi ponderea populatiei ocupate în hoteluri si restaurante în total

populatie ocupata nu înregistreaza modificari semnificative (media fiind de

1,08%), se observa ca ponderea fortei de munca ocupata în acest sector este

redusa, situatie ce nu poate fi considerata decât îngrijoratoare în conditiile în care

economia contemporana are ca principala tendinta cresterea ponderii populatiei

ocupate în servicii (mai ales daca ne raportam la previziunea conform careia se

total

servicii

Hoteluri +restaurante

11

apreciaza ca în 2005 populatia ocupata la nivel mondial în turism va ajunge la 338

milioane persoane, ceea ce va transforma turismul în cea mai larga industrie din

lume7). Aceasta circumstanta are o influenta negativa si asupra numarului

populatiei ocupate la nivelul întregii economii nationale, fiindca având o evolutie

modesta, hotelurile si restaurantele din Romania genereaza un numar redus de

locuri de munca, ceea ce determina o contributie redusa a acestora la atenuarea

somajului în România. Daca luam în considerare si faptul ca activitatea din turism

infuenteaza utilizarea fortei de munca din alte ramuri ale economiei, cum ar fi :

agricultura, industria alimentara, industria usoara, constructii, industria si ca

fiecare loc de munca direct din turism genereaza de la 1 la 3 locuri de munca

indirecte si induse (0,6-0,8 în agricultura si constructii) 8, se reliefeaza mai

pregnant nevoia dezvoltarii activitatii turistice în România si cresterea rolului

acesteia în cadrul economiei nationale. Pentru a evidentia locul pe care îl ocupa

turismul în cadrul economiei nationale românesti, vom realiza o analiza a P.I.B. în

turism în perioada 1998-2002.

Evolutia P.I.B -ului este prezentata în tabelul urmator:

Tabel 1.1.2. Nivelul P.I.B. în România în perioada 1998 -2002

-miliarde lei preturi curente-

Ani 1998 1999 2000 2001 2002

Total 53753,8 72776,0 88984,3 156128,6 171075,2

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2003, p.282

Din pacate în sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.B.-ului din

turism. Dar stiind ca la nivelul economiei românesti P.I.B. din turism reprezinta

circa 2% din P.I.B.-ul total, putem afla cu aproximatie valorile P.I.B.-ului din

turism în perioada cercetata.

7 Minciu, Rodica, op. cit., p.28. 8 Idem, p. 29.

12

Tabel 1.1.3. P.I.B. total si P.I.B. din turism în România în perioada

1998-2002

-miliarde lei preturi

curente-

Ani 1998 1999 2000 2001 2002

Total 53753,8 72776,0 88984,3 156128,6 171075,2

Turism 1075,07 1455,52 1779,68 3122,57 3421,50

Sursa: Prelucrat conf. datelor din Anuarul statistic, INS, Bucuresti, 2003, p. 105

Atât P.I.B.-ul total, cât si P.I.B.-ul din turism au avut în perioada 1998-

2002 o evolutie ascendenta, astfel ca în anul 2002 nivelul P.I.B.-ului realizat în

economia româneasca a fost cu 218,3% superior celui din 1998, iar valoarea

P.I.B.-ului realizat în turism a fost în acelasi an cu 218,25% mai mare decât în

1998.

Aceasta crestere substantiala a P.I.B. la nivelul întregii economii nationale

si a celui realizat din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. Pentru o analiza cât

mai judicioasa vom realiza transformarea din preturi curente în preturi

comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor

preturilor de consum în servicii. În urma deflatarii seriilor de date vom observa

daca aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, reprezinta o

scadere.

Tabel 1.1.4. Calculul P.I.B. în turism în preturi comparabile

în perioada 1998-2002

Anii P.I.B. în turism -preturi curente -

mld. lei

Indicii preturilor de consum în servicii

%

P.I.B. în turism -preturi constante-

mld. lei 1998 1075,07 100 1075,07 1999 1455,52 115,608 1259,01 2000 1779,68 177,878 1000,51 2001 3122,57 240,865 1296,40 2002 3421,50 305,325 1120,61

Sursa: Anuarul statistic, I.N.S..2003,p. 322;

13

Se observa ca P.I.B. în turism înregistreaza o serie de fluctuatii în perioada

de referinta. Asadar evolutia pozitiva exprimata în preturi curente nu se datoreaza

unor progrese cantitative sau calitative în activitatea turistica ci cresterii continue

a preturilor.

Reprezentând grafic P.I.B. în turism în perioada analizata obtinem:

Fig. 1.1.4. Evolutia P.I.B. în turism în perioada 1998-2002, în preturi

comparabile

Sursa: Tabel nr. 1.1.4.

Se observa ca nivelul P.I.B. din turism a crescut în 1999 cu 17,11% fata de

1998. În anul 2000 indicatorul a scazut cu 6,94% fata de acelasi an, pe fondul

înregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 689 mii fata de 1998. Se

observa ca în anul 2000 numarul turistilor straini a crescut cu 57 mii fata de 1998,

dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a acoperi scaderea numarului de

turisti interni, ceea ce a influentat negativ evolutia P.I.B. din turism. În 2001 are

loc o crestere a P.I.B. cu 20,59% fata de 1998. Aceasta crestere s-a realizat pe

fondul reducerii numarului turistilor interni cu 782 mii, dar a cresterii numarului

turistilor straini cu 105 mii fata de anul 1998 (datorita dezvoltarii turismului de

afaceri). Anul 2002 marcheaza un regres al P.I.B. din turism cu 16,35% fata de

anul 2001, reprezentând o crestere de numai 4,24% comparativ cu 1998. Aceasta

situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor

interni, de la 4742 mii în 1998 la 3848 mii dar în acelasi timp a majorarii

numarului de turisti straini de la 810 mii în 1998 la 999 mii in 2002. În intervalul

1998-2002 scaderea continua a numarului de turisti interni, ce se poate explica

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

14

prin scaderea puterii de cumparare a populatiei, dar si prin contrastul dintre

tarifele exagerat de mari practicate si calitatea serviciilor oferite, ceea ce a

determinat petrecerea vacantei în strainatate de catre persoanele cu posibilitati

financiare mai ridicate, a avut drept efect fluctuatiile P.I.B. în turism, în aceasta

perioada si scaderea acestuia.

Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii turistice, depind si de

gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie omis faptul ca

baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala,

impunându-se înlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale

ale turismului românesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului

turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale

sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice. În continuare vom

analiza situatia investitiilor în hoteluri si restaurante în perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.5. Investitiile totale si investitiile în hoteluri si restaurante

în perioada 1998-2002

-mld. lei preturi

curente-

Ani 1998 1999 2000 2001 2002

Total 60515,2 83948,1 124987,2 204195,2 271734,7 Servicii 24750,7 35342,2 55494,3 96788,5 117661,1 Hoteluri si restaurante

711,6 1185,8 1097,8 2746,7 3315,0

Sursa: Anuar statistic , I.N.S., 2003, p. 307

În continuare vom realiza transformarea din preturi curente în preturi

comparabile (cons tante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor

preturilor de consum în servicii, pentru a putea vedea care este evolutia reala a

indicatorului în perioada analizata.

15

Tabel 1.1.6. Calculul investitiilor în preturi comparabile în perioada

1998-2002

Investitii -pr. curente -

mld. lei

Indicii pr. de consum în servicii

%

Investitii -pr. constante-

mld. lei 1998

Servicii din care 24750,7 100 24750,7

Hoteluri si restaurante 711,6 100 711,6 1999

Servicii din care 35342,2 115,608 30570,7

Hoteluri si restaurante 1185,8 115,608 1025,7 2000

Servicii din care 55494,3 177,878 31197,9

Hoteluri si restaurante 1097,8 177,878 617,2 2001

Servicii din care 96788,5 240,865 40183,7

Hoteluri si restaurante 2746,7 240,865 1140,3 2002

Servicii din care 117661,1 305,325 38536,3

Hoteluri si restaurante 3315,0 305,325 1085,7 Sursa:Preluat si prelucrat pe baza datelor din Anuarul statistic al României, 2003,

p. 307.

Se observa ca, în mare parte cresterile indicatorului sunt datorate inflatiei,

valorile obtinute dupa deflatarea seriei de date oferind informatiile reale. În ceea

ce priveste investitiile în servicii, acestea au cunoscut un trend ascendent în

perioada 1998-2001, pentru a scadea în 2002. Investitiile în hoteluri si restaurante

au avut o evolutie sinusoidala pe parcursul acestui interval. În anul 2002

investitiile în servicii au fost cu 55,7% mai mari decât în anul 1998. În acelasi an

investitiile în hoteluri si restaurante au înregistrat o crestere cu 52,6% fata de

1998.

16

Fig. 1.1.5. Evolutia investitiilor în Fig. 1.1.6. Evolutia investitiilor în hoteluri si restaurante, servicii, în preturi comparabile în preturi comparabile în perioada 1998-2002 în perioada 1998 -2002

Sursa: Tabel nr. 1.1.6. Sursa: Tabel nr. 1.1.6.

Pe baza datelor din tabelul nr. 1.1.6. vom calcula urmatorii indicatori

statistici: media ar itmetica, modificarea medie absoluta, indicele mediu si ritmul

mediu, folosind relatiile:

y = Syi /n unde: n- numarul de ani;

R= I – 100 yn- valoarea indicatorului în anul n;

? = (yn – y1) / n-1 y1- valoarea indicatorului în anul 1.

I = 1/ yyn x 100

Tabel 1.1.7. Calculul mediei aritmetice, al sporului mediu, al indicelui

si

ritmului mediu pentru investitiile în hoteluri si restaurante

în perioada 1998-2002

Ani

Investitii y ? I(%) R(%)

1998 711,6 1999 1025,7 2000 617,2 2001 1140,3 2002 1085,7

916,

1

93,5

111,

13

11,1

3

Sursa: Calculat pe baza datelor din tabel nr. 1.1.6.

0

10000

20000

30000

40000

50000

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

0

200

400

600

800

1000

1200

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

17

Analizând datele din tabelul 1.1.7. constatam ca investitia medie în

hoteluri si restaurante a fost de 916,1mld. lei în perioada 1998-2002, si ca ea a

crescut în medie cu 93,5 mld. lei. În fiecare an indicatorul nostru a crescut în

medie de 1,1113 ori, adica a crescut cu 11,13%.

Vom calcula si ponderea investitiilor în hoteluri si restaurante în total

investitii în servicii în perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.7. Ponderea investitiilor în hoteluri si restaurante

în total investitii în perioada 1998-2002

Ani % 1998 2,9 1999 3,4 2000 2 2001 2,8 2002 2,8

Sursa: Calculat pe baza tabel nr. 1.1.6.

Se observa ca ponderea investitiilor în hoteluri si restaurante în total

investitii servicii în perioada analizata, este foarte mica (ponderea medie este de

doar 2,8%), ceea ce ne îndreptateste sa afirmam ca, în continuare, turismului nu i

se acorda importanta binemeritata, tinând seama ca este o ramura economica

generatoare de beneficii si locuri de munca.

Din datele prezentate putem trage urmatoarele concluzii:

- În România ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. în hoteluri si

restaurante situeaza tara noastra mult în urma tarilor europene

dezvoltate, mai ales daca ne gândim la faptul ca ponderea P.I.B. în

turism în tarile dezvoltate depaseste 10-12%. Situatia din tara noastra

nu corespunde deci evolutiei înregistrate în tarile dezvoltate, iar pentru

îmbunatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la

cresterea P.I.B., la reducerea inflatiei si a somajului. În acest sens se

18

impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar

în general si turismului în special.

- Tinând seama de faptul ca România beneficiaza de un grad de

valorificare modest al potentialului turistic, de 20-30%9, si de faptul ca

baza turistica are o vechime mare si un grad avansat de uzura fizica si

morala, eforturile investitionale trebuiesc intensificate si orientate spre

modernizarea si dezvoltarea acesteia.

ANUL 2004, CEL MAI BUN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL DECENIU

Pe Glob, numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de persoane, cu 10% mai mult decat in 2003

Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculos anul trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia – Pacific, precum si in Orientul Mijlociu. Cu 29% mai multi turisti si-au petrecut vacanta in zona Asia – Pacific in 2004, fata de 2003, iar cu 20% mai multi s-au dus in Orientul Mijlociu. O crestere semnificativa a avut loc si in America ( 10% ), in timp ce performantele Africii si Europei s-au situat sub media globala, cresterile fiind de numai 7%, respectiv 4%. Desi cresterea din 2004 raportata la 2003 trebuie vazuta ca o reactie la rezultatele foarte scazute din 2003, cauzate de razboiul din Irak si epidemia de SARS, rezultatele din 2004 tot inseamna o majorare cu 8% a numarului de turisti fata de 2002. In termeni absoluti, numarul turistilor a crescut cu 69 milioane, ceea ce inseamna un volum echivalent cu numarul strainilor care viziteaza annual Franta. Iar Franta ramane totusi cea mai vizitata destinatie de pe planeta. Cel mai mult a profitat de majorarea numarului de turisti regiunea Asia – Pacific, vizitata de 34 milioane persoane mai mult decat in 2003. In ultimii ani, industria turistica a fost influentata de redistribuirea fluxurilor de turisti, determinata de cursurile de schimb ale principalelor valute.Europa s-a straduit sa se adapteze cresterii perma nente a cursului euro, ceea ce a dus la o lupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din zona euro si tarile mai ieftine din restul lumii. Astfel, o calatorie in Uniunea Europeana s-a scumpit permanent pentru un cetatean din afara Uniunii, iar pentru un cetatean din UE, tarile din afara Uniunii au devenit mult mai accesibile si deci mai atragatoare. Destinatiile traditionale importante ca Italia, Franta si Spania au fost extrem de afectate de puterea euro, numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule, de pana la 2%. Pe de alta parte, destinatii ca Turcia ( 29% ), Croatia ( 6% ),

9 Minciu, Rodica, op. cit., p.171.

19

Slovenia ( 6% ), Egipt ( 49% ), Maroc ( 17% ) si Tunisia ( 19% ) au avut doar de profitat de pe urma acestui factor. In plus, destinatiile traditionale din regiunea mediteraneana, sunt concurate de tari cum ar fi Caraibe, Mexic, Brazilia, preferate ca urmare a reducerii tarifelor la biletele de avion. Destinatiile din regiunea Asia – Pacific s-au relansat extraordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2004, iar cel al chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2004 China a fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia. Dupa trei ani in care turismul s-a prabusit lent, in 2004 America a revenit pe drumul cel bun. In primele opt luni, numarul de sosiri pe continent a crescut cu 12%, in timp ce numarul de sosiri in SUA s-a majorat cu 15%, iar in Mexic cu 11%. In ceea ce priveste sectorul aviatic, comp[aniile aeriene low -cost au dinamizat industria. In Europa, reteaua de rute s-a extins considerabil, iar companiile au intrat pe pietele din Europa Centrala si de Est, in orase ca Tallin, Riga, Varsovia, Cracovia, Praga, Budapesta. Anul trecut a fost decisiv pentru companiile low-cost din Asia – Pacific si Orientul Mijlociu. Anul 2004 a fost bun si pentru industria de croaziere, in primele noua luni din an inregistrandu-se o crestere de 10% a numarului de pasageri, pana la 7.9 milioane de persoane. Desi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat cele de business, in SUA situatia s-a inversat. Pentru prima data, dupa multi ani, segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6%, in timp ce pe segmentul de vacante, majoritatea a fost de numai 3%. Cat despre Romania, numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu 34%, in timp ce numarul total de turisti a crescut cu 23%. Din cei 2.3 milioane de straini care si-au petrecut vacanta in Romania, conform datyelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1.5 milioane straini, au vizitat capitala, si orasele resedinta de judet, 31.000 au fost in Delta, alti 300.000 de turisti au preferat statiunile montane, 44.000 s-au dus la tratamente balneo-climaterice, iar 118.000 s-au bronzat pe litoral. Capital nr. 10, 10 martie 2005 – Fluvia Meirosu

20

1.2 Importanta socio-culturala a turismului

Turismul, în calitate de activitate economica, îsi manifesta rolul în diferite

sfere ale economiei si, în acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce

se exercita atât asupra turistilor cât si asupra populatiei zonelor vizitate 10.

Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai cresterea

numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea

populatiei în practicarea turismului, ca activitate alternativa 11, ci determina si

cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului

implicat în furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este

unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitând

obtinerea unor performante superioare, si în acelasi timp, acesta se reflecta în mod

nemijlocit în calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea

serviciilor turistice în România nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor,

decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducându-si si el contributia la

situatia actuala a turismului românesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii

turistice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a

personalului implicat în domeniul turistic. Din pacate si în aceasta directie

turismul românesc întâlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor,

mentalitati.

10 idem, p. 34 11 Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara,Economia turismului si mediul înconjurator, Editura Economica, Bucuresti,1998, p. 60.

21

În conditiile cresterii dimensiunilor timpului liber, caracteristica a evolutiei

economiei contemporane, problemele legate de organizarea si exploatarea

eficienta a acestuia, astfel încât sa asigure refacerea fizica si psihica a

organismului pentru reluarea muncii si a satisfacerii cerintelor dezvoltarii fiecarui

De câtiva ani, numarul turistilor din România este constant scazut. Lipsa

calitatii serviciilor si preturile mari fac oamenii sa se orienteze spre alte directii în

vacanta. Angajatii din turism sunt însa multumiti. La fel ca si patronii lor. Daca nu

curge, macar pica. Cel putin asa reiese din studiul efectuat în cadrul unui proiect

Phare, având ca scop oferirea de suport Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si

Familiei în elaborarea unei strategii de formare profesionala continua. Datele

statistice reunite în studiul Institutului National de Cercetare Stiintifica în domeniul

Muncii si Protectiei Sociale arata clar faptul ca întreprinzatorii sunt putin interesati

de resursa umana.

Teoretic, toti constientizeaza importanta perfectionarii profesionale (85,5%). Practic,

cei mai multi indica faptul ca fondurile alocate pentru instruire nu vor depasi 1-3%

din cifra lor de afaceri în viitorul apropiat.

Pregatirea personalului nu poate fi orientata, de altfel, spre dezvoltarea

calitativa a serviciilor de turism din România, pentru ca nici nu exista un sistem de

evaluare corespunzatoare a personalului. De baza ramâne autoinstruirea, potrivit

raspunsurilor date (44%), chiar si în cazul în care apar schimbari tehnologice în

firma. Pentru ca nu sunt dispusi sa faca investitii în resursa umana, patronii pun pret

pe recrutarea personalului care are deja competente profesionale (65%) sau care are

experienta în munca (89%). În momentul în care sunt însa întrebati daca apreciaza

ca angajatii lor au deprinderile si abilitatile necesare pentru a-si îndeplini cu succes

sarcinile profesionale, procentul de 81,1 non-raspunsuri nu mai lasa loc la nici un

comentariu. Tacerea, în acest caz, este un raspuns fara echivoc. Cum-necum, treaba

merge. Cât o sa mai tina ? Probabil pâna în momentul integrarii în Uniunea

Europeana.

Sursa: Capital, nr. 30, 22 iulie 2005,p. 37

22

individ12, sunt rezolvate cu succes de catre turism, acesta reprezentând „una dintre

modalitatile cele mai complexe si benefice de utilizare a timpului liber“13. Marirea

timpului liber, datorita reducerii saptamânii de lucru la 40 de ore, are efecte

favorabile mai ales asupra turismului de week-end.

Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza în

vederea largirii orizontului lor spiritual, încurajând pastrarea elementelor

traditionale, eliminând tendintele de uniformizare si generalizare, favorizând

pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce

individualizeaza turismul românesc în cadrul turismului mondial.

În plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin

cresterea sansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, atât în

serviciile turistice, cât si în infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca

sezoniere, ma i ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de crestere

a curateniei si igienei publice, a confortului general în localitatile turistice si prin

scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale în ceea ce priveste

veniturile realizate 14.

Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a

capacitatii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului

de cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale,

devenind asa cum arata Barbu Ghe „un act de cunoastere, de instruire si de

educatie“.

Valorificând mostenirea cultural-istorica a poporului român, turismul

modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de

afirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii României în lume.

Intensificarea activitatii turistice favorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor

culturale si religioase, actioneaza în sensul cresterii interesului populatiei pentru

pastrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleitati turistice.

Prin turism se poate promova potentialul cultural românesc, aceasta

permitând ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile

12 Angelescu, Coralia, Jula, D., Timpul liber. Conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 221. 13 Minciu, Rodica, op. cit., p.35. 14 Nistoreanu, P., (coord.), Ecoturism si turism rural , Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 35.

23

tarii noastre, de la piatra neslefuita pâna la arta si cultura dacica si romana, de la

constructiile populare pâna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine si

brâncovenesti sa fie popularizate atât pe plan intern cît si international,

evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamânturi la patrimoniul

cultural universal.

Alaturi de aceste aspecte benefice ce caracterizeaza evolutia turismului

românesc, pot aparea si o serie de fenomene negative, cum ar fi modificarea

mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, adoptarea de catre

populatia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice civilizatiei si

traditiei românesti, atribuite turistilor, manifestarea unor conflicte si antagonisme,

atunci când turismul devine fenomen de masa, „suprasaturat“, aparitia unor

manifestari artistice de tip kitsch ce marginalizeaza autenticul, promovând non-

valoarea 15. O alta posibila presiune negativa asupra sistemului de valori culturale

românesti o poate constitui preluarea neselectiva si fara discernamânt a

influentelor culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitativ care

conduce la disparitia sentimentului de mândrie fata de propria cultura.

Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul românesc este în mare

masura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de

maxima semnificatie în societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si

de o conlucrare permanenta între toate organismele si între toate forurile

specializate în activitatea culturala si în cea turistica.

Cunoasterea si utilizarea patrimoniului cultural în activitatea turistica

permite deconcentrarea si difuzarea turismului pe întreg teritoriul tarii noastre

având influente benefice atât prin cresterea gradului de exploatare resurselor

turistice cât si prin ridicarea standardului de viata al populatiei.

15 Idem, p. 296.

24

1.3 Importanta turismului în protejarea mediului

Societatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care

se manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta

cu probleme pe care pâna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor,

poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strâns legate de

însasi continuarea vietii pe pamânt. Daca, înca de la aparitia sa pe pamânt omul a

fost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru a–i servi

interesele, acum, în mileniul trei, el a început sa înteleaga faptul ca existenta sa pe

aceasta planeta depinde de modul în care o va proteja, iar mostenirea pe care o

lasa generatiilor viitoare depinde de felul în care pretuieste si apara potentialul

existent. Constientizarea faptului ca dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila,

adica sa asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudicia

interesele generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupra

problemelor mediului, fiindca asa cum arata economistul finlandez Malaska

“Dezvoltarea umana este ecologic durabila, în relatie cu mediul, daca interventiile

si efectele impuse de activitatile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale

sau culturale, nu altereaza rata schimbarii naturii si ecosistemelor într–un fel

necontrolabil de natura sau intr–o forma ireversibila din punct de vedere al

generatiilor viitoare“16.

Mediul, definit ca „totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol,

padure, orice alta vegetatie terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale

naturii) si ai celor creati prin activitati umane (asezari omenesti) în strânsa

interactiune, influentând echilibrul ecologic si determinând conditiile de viata

pentru om, de dezvoltare a societatii“(Legea nr.9 din 1973 – Legea Mediului)

determina existenta si evolutia omului si a societatii în ansamblul sau, protectia

mediului fiind o problema a tuturor.

Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta în 1995

Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat „Strategia protectiei

mediului în România“ care defineste liniile directoare în ceea ce priveste

16 Stanciulescu, Gabriela,(coord.), Emilian, R., Tigu, Gabriela, Nistoreanu, P., Diaconescu, Claudia, Grofu, Mihaela, Managamentul turismului durabil în tarile riverane Marii Negre, Editura All Beck, 2000, p.2

25

pricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina o

dezvoltare durabila a tarii noastre, atât din punct de vedere economic cât si social,

în conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii României la

Uniunea Europeana17.

Fiind o industrie al carei specific este strâns legat de mediu, prin

dependenta de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati,

turismul trebuie sa actioneze în directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea

calitatii resurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de

dezvoltare durabila, aparând astfel notiunea de turism durabil. În publicatia

O.M.T. “Turismul în anul 2010” se specifica urmatoarele: turismul durabil

dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, în

acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are în

vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale

“actorilor” din turism, mentionându-se integritatea culturala, ecologica,

diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.

Având în vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este

atribuit, destinderii, recreerii, odihnei active într-un mediu înconjurator având

trasaturi superioare atât în privinta cadrului natural, cât si a celui antropic, se

impune mentinerea acestor calitati, ca premise fundamentale ale desfasurarii

activitatii turistice. Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, aerul, apele

minerale, monumentele naturii sau cele de arhitectura si arta sunt tot atatea resurse

turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si recreere, de tratament

balnear, de litoral sau cultural. Cu cât resursele sunt mai diverse si mai

„nealterate“, cu atât atractivitatea lor turistica este mai mare, iar activitatile

generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunzând unor diverse motivatii

turistice.

Atractia exercitata de variatele resurse turistice este direct proportionala cu

calitatea diferitelor componente ale mediului înconjurator: cu cât degradarea

acestora înregistreaza o amplitudine mai mare, cu atât activitatile turistice sunt

mai afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte

social-economice dintre cele mai grave.

17 Nistoreanu, P., (coord.), op. cit., p. 27.

26

Din punct de vedere economic, existenta unor resurse turistice degradate

are drept urmare imposibilitatea valorificarii lor turistice, ca surse de venituri,

reprezentând o pierdere irevocabila pentru economie. De asemenea, produsele

turistice care includ în structura lor resurse degradate, îsi pierd din valoare,

consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice, care implica reducerea

utilizarii bazei materiale turistice si scaderea încasarilor rezultate din

comercializarea lor.

Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt de asemenea, însemnate.

Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului, pe cele

recreativ-recuperative si instructiv -educative, se evidentiaza si mai pregnant

legatura dintre turism si mediul înconjurator. Deteriorarea chiar si într-o masura

redusa a acestuia, diminuând posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor

umane, prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza

odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a nevoilor culturale si

educationale ale oamenilor.

Relatia turism-mediu înconjurator este polivalenta, ea incluzând si

circumstanta în care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turistice

se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului înconjurator.

Aceasta este situatia în care se afla litoralul românesc al Marii Negre, unde

s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul

înconjurator. Peisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a

turismului de litoral, iar turismul, prin marirea si îngrijirea plajelor, prin crearea

de plantatii si peluze înierbate, prin arhitectura constructiilor turistice armonios

încadrate în peisaj, a contribuit la înnobilarea peisajelor, concomitent cu

conservarea calitatii naturale a zonei de litoral18.Legatura intrinseca dintre turism

si mediul înconjurator , face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de

protectie a mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse, caci asa cum

arata specialistul elvetian, prof. Krippendorf: „Daca putem sa pierdem si apoi sa

ne reconstituim capitalul în alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se

întâmpla în turism, unde substanta de baza-peisajul si pamântul- odata pierduta

este iremediabil pierduta.“ 18 Glavan, V., Geografia turismului în Romania, Editura Fundatiei “Romania Mare, Bucuresti, 1995, p.147.

27

În procesul de dezvoltare a industriei turistice în tara noastra se impune

adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe

calitatile mediului înconjurator si contributia acestuia la protejarea, îmbunatatirea

si valorificarea rationala a acestor însusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de

conditionare reciproca mediu înconjurator-turism devine o conditie esentiala, sine

qua non, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului19.

Prin masuri de protejare a mediului înconjurator si monumentelor naturii, prin

realizarea unor rezervatii si parcuri nationale în diferite zone ale tarii s-au

mentinut si au aparut noi locuri de interes turistic, motivat de cadrul natural având

o flora variata si valoroasa, o fauna remarcabila si peisaje pitoresti. Organizarea si

exploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigurându-se protectia si

conservarea lor, ca si amenajarea pentru vizitare a pesterilor, ca obiective turistice

de atractie deosebita, îmbogatesc si diversifica oferta turistica româneasca cu noi

produse turistice.

O atentie deosebita trebuie acordata protejarii, restaurarii si valorificarii

monumentelor istorice si de arhitectura, prin lucrari de sistematizare orientate, fie

spre integrarea monumentelor in structura cadrului urban contemporan, fie prin

crearea unui cadru propriu, urmarindu-se punerea în valoare si includerea lor în

circuitul turistic.

Stabilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a

potentialului turistic se impune pentru ca, mereu, apar noi si importante deteriorari

ale resurselor turistice, unele iremediabile. Actiunile distructive sunt numeroase,

mai ales în zonele si la obiectivele la care se manifesta o concentrare turistica, si

în conditiile în care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor

activitati turistice lipsesc, astfel, distrugându-se uneori ireversibil elemente ce le-

au consacrat ca atractii turistice, unele având caracter de unicat (vizitarea

intensiva, iluminatul cu lumânari, lipsa unor dotari tehnice de aerisire a condus la

degradarea unor fresce, picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta

din Bucovina)20.

19 Barbu, Ghe, op. cit., p. 191. 20 Glavan, V., op. cit., p. 153.

28

Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si de

proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea de

amplasamente nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea de

constructii inestetice, nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale ale

zonei turistice, aceasta ultima situatie putând afecta chiar echilibrul ecologic al

teritoriului respectiv. Asemenea situatii au aparut în unele statiuni balneare, prin

crearea unei baze materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu

capacitatea de primire a zonei si a rezervelor hidrominerale, rezultând o

„supraîncarcare“ a teritoriului cu instalatii turistice, ajungându-se pâna la

urbanizarea statiunii (Baile Herculane si partial Sovata).

Construirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a înlesni

accesul intens al turistilor în zonele de munte, lucrarile pe care le implica, poate

afecta armonia peisajului (M-tii Postavarul, M-tii Bucegi, M-tii Cindrel, M-tii

Lotru), dupa cum o serie de lucrari ingineresti contribuie la rândul lor la

înfrumusetarea peisajului (Portile de Fier, M-tii Fagaras)21.

Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a

lungul traseelor turistice sau în imediata apropiere a unor obiective turistice,

cauzeaza degradarea peisajului si a altor componente ale mediului înconjurator,

prin rezidurile lasate de catre turisti în locurile de campare. Aceste fenomene apar

în toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, îndeosebi în

vecinatatea centrelor urbane, în munti, în apropierea cabanelor, pe malul râurilor

sau al lacurilor.

Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si

preîntâmpinarea degradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a

resurselor turistice, astfel încât rata de exploatare a acestora sa nu devanseze rata

lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu

factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora,

amenajarea stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor

pe care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial,

printr-o analiza aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor

21 Glavan, V., op. cit., p. 150.

29

turistice ale tarii , astfel încât valorificarea turistica a acestora sa se desfasoare în

contextul protectiei mediului înconjurator.

Demersuri pentru un turism durabil

Pentru a reduce impactul asupra mediului înconjurator, industria turismului a pus în aplicare mai multe tipuri de initiative voluntare. Aceste demersuri voluntare includ:

Ø punerea în aplicare a unui sistem de management al mediului înconjurator; Ø declaratii si coduri de conduita, destinate favoriz arii luarii la cunostinta de

catre turisti a termenilor de turism durabil; Ø sume ce garanteaza calitatea ecologica

Industria turistica, în scopul dezvoltarii într-o conceptie durabila, a adoptat managementul mediului înconjurator(SME), cum ar fi ISO si EMAS, fiind considerat un mijloc eficient pentru o dezvoltare armonioasa a mediului înconjurator. Pentru a facilita punerea în aplicare a SME-ului, asociatiile si organismele internationale au participat la redactarea unor ghiduri practice care au ca scop sa ajute „actorii“ industriei turistice în: - diminuarea impactului asupra mediului înconjurator la nivel de energie,

apa, deseuri, zgomot si poluare atmosferica; - definirea liniilor de actiune pentru protejarea unui turism receptiv la

problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si în conformitate cu specificul fiecarei zone;

- practicarea unei educatii active a turistilor în vederea îmbunatatirii comportamentului acestora fata de tot ce îi înconjoara. Ghidurile cele mai utilizate sunt urmatoarele:

Ø ghidul „Action Pack“ al IHEI (Initiativa Internationala a Hotelierilor privind Mediul Înconjurator) si a PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator), aplicat în circa 70000 de institutii din 150 de tari;

Ø ghidul „Managementul Mediului Înconjurator pentru hoteluri“ al IHEI; Ø Codul de practici“ al Programului National Australian pentru Ecoturism.

Sistemul de management al Mediului Înconjurator impune folosirea unor semne ce garanteaza calitatea turistica numite ECO-labels“.

Cele mai cunoscute eco-label-uri sunt urmatoarele:

Ø „Blue Flag“(Drapelul Albastru) al plajelor europene (n.n. Introducerea în România a simbolului „Blue Flag“ constituie recunoasterea internationala a calitatii plajelor litoralului romanesc al Marii Negre. În anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp.)

Ø „Green Globe“(Globul Verde) dezvoltat de Consiliul Mondial al Calatoriilor si Turismului si aplicat în peste 500 hoteluri din 100 de tari;

Ø „Environmental Award“(Recompensa Mediului Înconjurator) decernata de Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor si folosita de mai mult de 8000 hoteluri din 111 tari;

Ø „Tourism for Tomorrow“(Turismul de Mâine) promovat de compania aeriana britanica British Airways.

Sursa: cotidianul „Economistul“, nr. 1813 din 21 februarie 2005, p. 3.

30

Protectia mediului înconjurator si a patrimoniului turistic este

dependenta si de constiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si

respect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile

artistice realizate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobândirea

acestei constiinte ecologice se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie,

actiune ce trebuie îndeplinita permanent pentru toate vârstele, insuflându-se o

atitudine de respect si responsabilitate fata de resursele naturale, în vederea

ocrotirii lor.

Potentialul turistic fiind o parte integranta a mediului înconjurator,

existenta si dezvoltarea lui depinde în mod obiectiv de calitatea acestuia, deci

poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul sau, un „barometru“

al calitatii acestuia: se practica intens acolo unde sunt întrunite conditii bune sau

se diminueaza si dispare treptat în zonele unde, din diverse motive, o componenta

sau alta a mediului înconjurator se degradeaza 22.

Dezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara

si activitatea turistica este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a

economiei, fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii

economico-sociale, cum ar fi: produsul intern brut, veniturile realeale populatiei,

rata somajului, rata inflatiei, gradul de urbanizare, marimea timpului liber, dotarea

cu bunuri de folosinta indelungata 23.

22 Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistoreanu, P., Ecoturism , Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 75. 23 Ioncica, Maria, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 248