Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea...

Fundaþia TERRA Mileniul III Asociaþia ALMA-RO

Implicarea ONG-urilor de mediu înmonitorizarea proiectelor susþinute

din fonduri europene

- studii de caz -

iulie 2006

Cuprins

I. Introducere ..................................................................................................3

II. Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu în

monitorizarea fondurilor structurale ºi de coeziune" ...............................5

III. Studii de caz .............................................................................................21

Studiul de caz I .......................................................................................23

Studiul de caz II ......................................................................................39

IV. Concluzii ...................................................................................................51

Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute din fonduri europene

2


I. Introducere

Coeziunea economicã ºi socialã este unul din principalele obiective ale UniuniiEuropene, fiind necesarã pentru promovarea unei dezvoltãri armonioasegenerale, contribuind la reducerea disparitãþilor între nivelurile de dezvoltare adiferitelor regiuni.

Din multitudinea de fonduri ale Uniunii Europene, fondurile structurale ºi decoeziune sunt instrumente ale politicii de coeziune, prin care se urmãreºteatingerea unei coeziuni economice ºi sociale la nivelul regiunilor, prindezvoltarea de programe care sã satisfacã nevoile din diverse domenii: mediu,social ºi dezvoltare economicã.

La nivel naþional se urmãreºte aplicarea politicii de dezvoltare regionalã, cereprezintã un ansamblu de mãsuri planificate ºi promovate de autoritãþileadministraþiei publice locale ºi centrale, în parteneriat cu diverºi actori (privaþisau publici). Scopul politicii regionale este asigurarea unei creºteri economicedinamice ºi durabile, prin valorificarea eficientã a potenþialului regional ºilocal, pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã.

Pentru ca programele ºi proiectele finanþate din fonduri europene sã rãspundãnevoilor reale, este necesar ca planificarea ºi implementarea acestora sã fiefãcute cu participarea tuturor partenerilor sociali, inclusiv a organizaþiilorneguvernamentale, ca reprezentanþi ai societãþii civile.

Pe de altã parte, deschiderea ºi transparenþa procesului de administrare afondurilor nu se poate obþine fãrã implicarea partenerilor sociali, aºa cum o cerºi reglementãrile europene. Principiul parteneriatului, prevãzut în RegulamentulConsiliului Uniunii Europene referitor la dispoziþii generale asupra FondurilorStructurale, cere realizarea parteneriatului între autoritãþile publice ºi parteneriisociali în pregãtirea, implementarea, monitorizarea ºi evaluarea programelorfinanþate din fonduri europene.

3

În elaborarea diferitor documente strategice, precum ºi în implementareaprogramelor de finanþare, respectarea principiilor dezvoltãrii durabile esteabsolut necesarã. Iar acest lucru va putea fi posibil ºi printr-o implicare activãa tuturor celor care lucreazã în domeniul protecþiei mediului, ºi în special aorganizaþiilor neguvernamentale de mediu, pentru a veghea asupra respectãriivalorilor de mediu ºi de a interveni în cazul în care acestea sunt ameninþate.


4


II. Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu în monitorizarea fondurilor structurale

ºi de coeziune"

Pentru a face posibilã participarea reprezentanþilor societãþii civile (ONG-uri)este necesar a se institui practici noi, deoarece participarea ONG-urilor laluarea deciziilor a fost foarte puþin încurajatã ºi realizatã pânã acum.

O contribuþie în acest sens a fost proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilorde mediu pentru monitorizarea fondurilor structurale ºi de coeziune", derulatde cãtre Fundaþia TERRA Mileniul III ºi Asociaþia ALMA-RO ºi finanþat deUniunea Europeanã, prin programul Phare 2003 - Consolidarea SocietãþiiCivile în România.

În cadrul acestui proiect, s-a realizat iniþial o identificare a organizaþiilor activede protecþie a mediului care sã fie interesate de problemele dezvoltãriiregionale ºi a mecanismelor de finanþare, în vederea implicãrii pe viitor înprocesul de pregãtire, implementare, monitorizare ºi evaluare a investiþiilorsusþinute din fonduri europene. Acest lucru a fost posibil atât prin consultareabazelor de date existente în sectorul neguvernamental, cât ºi prin diseminareaunui chestionar. Acesta a fost conceput ca instrument de analizã a capacitãþiiactuale a sectorului ONG de mediu de a rãspunde provocãrii reprezentate deimplementarea în România a noilor instrumente ale politicii de coeziune.Informaþiile obþinute din analiza sectorului ONG de mediu au evidenþiat uninteres real din partea organizaþiilor de a-ºi îmbunãtãþi cunoºtinþele în domeniulpoliticii de dezvoltare regionalã ºi de a avea un rol activ în influenþareadeciziilor din acest domeniu.

Întrebãrile incluse în chestionar au vizat cunoºtinþele referitoare la Politica deCoeziune a Uniunii Europene ºi la fondurile prin care aceasta esteimplementatã, identificarea rolului ºi resurselor ONG-urilor necesare înprocesul de monitorizare, cât ºi disponibilitatea sectorului ONG de a seimplica într-un astfel de proces în cadrul unei reþele.

5

În ceea ce priveºte rezultatele cercetãrii prin chestionare, s-a evidenþiatnecesitatea unei mai bune informãri a ONG-urilor de mediu referitor la procesulde programare a fondurilor europene ºi asupra rolului pe care ºi-l pot asumaONG-urile în acest proces. Astfel, 54% dintre respondenþi au menþionat cãdoresc sã obþinã mai multe informaþii/detalii despre Politica de Coeziune aUniunii Europene, iar 13% dintre ei au declarat cã nu deþin date despre aceasta.

Majoritatea respondenþilor a declarat cã implicarea ONG-urilor în activitãþi demonitorizare a fondurilor europene presupune, în primul rând, existenþaresurselor umane ºi a expertizei de specialitate, apoi reprezentativitatea ONGla nivel regional ºi capacitatea de a influenþa procesul decizional. Nu în ultimulrând, respondenþii au menþionat cã sunt necesare resurse financiare adecvatepentru ca ONG-urile sã se implice în monitorizarea fondurilor europene.

De asemenea, 66% dintre ONG-urile care au rãspuns la chestionarecolaboreazã sau lucreazã în parteneriat cu autoritãþile publice locale ºiregionale. Cu toate acestea, disponibilitatea pentru colaborare variazã de la oinstituþie publicã la alta, în funcþie de ciclurile electorale, de modul în careautoritãþile percep colaborarea cu ONG-urile ºi amplitudinea acesteia etc. Dealtfel, în unele cazuri, chiar dacã nu existã conflicte între ONG-uri ºiadministraþia publicã localã, nu este obligatoriu ca aceºti doi actori sãcolaboreze sau sã fie parteneri în activitãþi comune. Parteneriatul ºi cooperareaONG-administraþie publicã la nivel local nu genereazã întotdeauna o astfel derelaþie ºi la nivel regional. În final, 93% dintre respondenþi au menþionatnecesitatea înfiinþãrii unei reþele ONG pentru monitorizarea fondurilor europeneºi disponibilitatea de a face parte din aceasta.

Pentru a putea realiza ºi o evaluare externã a sectorului ONG de mediu, înparalel cu cercetarea prin chestionare au fost organizate nouã interviuri cureprezentanþi ai autoritãþilor publice responsabile de implementarea politicii decoeziune în România. Astfel, am putut completa concluziile conturate dupãevaluarea internã cu imaginea ºi rolul societãþii civile în programarea ºiimplementarea Fondurilor Structurale ºi a Fondului de Coeziune, din perspectivaactorilor publici implicaþi în acest proces.


6


Interviurile au urmãrit identificarea percepþiei autoritãþilor centrale ºi regionaleasupra sectorului neguvernamental ºi a capacitãþii acestuia de implicare înprocesul de programare. Interviurile au vizat autoritãþi publice de la nivel centralºi regional, reprezentând viitoare Autoritãþii de Management ºi OrganismeIntermediare implicate în procesul de programare ºi în gestionarea fondurilorstructurale ºi de coeziune în România în perioada 2007-2013 (vezi anexe).

Analiza preliminarã a interviurilor a relevat o serie de aspecte care au fostmenþionate frecvent în cursul discuþiilor, precum:

- necesitatea aplicãrii principiilor de bazã ale politicii de coeziune, cum suntparteneriatul, crearea unui cadru de consultare cu toþi factorii interesaþi (fiecã provin din mediul de afaceri, sindicate, mediul academic, asociaþiiprofesionale, alte ONG-uri, autoritãþi, specialiºti) ºi negocierea prioritãþilorde dezvoltare;

- abilitatea ONG-urilor de a furniza expertizã în domenii variate, aceastavenind în completarea activitãþilor autoritãþilor publice;

- capacitatea organizaþiilor neguvernamentale de a transmite informaþii pediverse canale de comunicare. Totuºi, relaþia de colaborare a autoritãþilorpublice cu ONG-urile este destul de limitatã din diverse motive (orientaremai mult pe creºterea capacitãþii instituþionale a autoritãþilor; numãrulimpresionant de ONG-uri; o diferenþiere destul de mare în funcþie despecificul de activitate; slaba lor reprezentare ºi imagine în societate; unistoric al colaborãrii problematice între autoritãþi ºi ONG-uri, în mare partetributar unor percepþii moºtenite), dar existã disponibilitate pentruîmbunãtãþirea ºi consolidarea acestei relaþii, þinând cont de expertizaspecificã a fiecãrei pãrþi implicate;

- în momentul de faþã, majoritatea actorilor decizionali sunt în curs defamiliarizare cu regulamentele referitoare la fondurile structurale, iar cadrulinstituþional este în curs de adaptare pentru a rãspunde noilor atribuþii;

- Programele Operaþionale Sectoriale au fost supuse dezbaterilor publiceatât în cadru organizat ºi instituþional, fiind însoþite de o susþinuta campaniede informare, prezentare ºi popularizare în teritoriu, precum ºi prin afiºarealor pe paginile web ale diferitor ministere de profil, respectându-seprincipiul transparenþei informaþiei. Cu toate acestea, nici una dintrepersoanele intervievate nu a putut menþiona un numãr exact de ONG-uri

7

care au participat la dezbateri sau care au trimis observaþii asupra PND ºiPOS. S-a menþionat însã, în unele cazuri, cã sunt disponibile liste cuparticipanþii la întâlnirile publice;

- este bine cunoscut ºi conºtientizat faptul cã accesarea fondurilor dupãaderare are un specific deosebit comparativ cu fondurile de pre-aderare ºi,ca atare, promovarea ºi informarea publicului la nivel local reprezintã undomeniu comun de acþiune pentru autoritãþi ºi ONG-uri. Au fost evidenþiateprobleme potenþiale în accesarea fondurilor europene dupã 2007, datfiind specificul lor: alocare descentralizatã, rambursare a cheltuielilor etc.,solicitându-se sprijinul sectorului neguvernamental în procesul de informare.Adesea s-au exprimat sugestii pentru pregãtirea, informarea ºi implicareaONG-urilor în procesul de programare;

- reprezentanþii autoritãþilor centrale au recunoscut faptul cã, la niveluladministraþiei publice locale, existã anumite probleme atât în termeni deexpertizã ºi capacitate, cât ºi de colaborare cu alþi parteneri, îndeosebiONG-uri;

- au fost subliniate componenta de mediu a fiecãrui program sau proiect ºiimportanþa evaluãrii strategice de mediu în elaborarea fiecãrui programoperaþional sectorial, care oferã un cadru de consultare cu toþi actoriiinteresaþi. Astfel, existã anumite niºe de acþiune pentru ONG-uri, cum esteevaluarea strategicã de mediu, obligatorie pentru fiecare programoperaþional.

Trebuie menþionat cã o parte a subiecþilor cercetãrii prin interviuri a fostreprezentatã de factori de decizie care fuseserã învestiþi în funcþia actualã cupuþin timp în urmã, aceºtia neputând menþiona cazuri concrete în careautoritatea respectivã a colaborat cu ONG-urile.

Ca urmare a rezultatelor obþinute din sondaj, Fundaþia TERRA Mileniul III ºiAsociaþia ALMA-RO au planificat o serie de sesiuni de instruire care sã vinã înîntâmpinarea nevoilor ONG-urilor de mediu interesate de tema fonduriloreuropene ºi care sã propunã un exerciþiu de monitorizare pentru mobilizareaîn mai mare mãsurã a reprezentanþilor ONG în procesul de programare ºimonitorizare a fondurilor Uniunii Europene.


8


Astfel, o primã sesiune de instruire, intitulatã "ABC-ul Fondurilor Structurale ºi deCoeziune", s-a desfãºurat în perioada 27 februarie - 1 martie 2006, pentru adezvolta capacitatea organizaþionalã a ONG-urilor de mediu ºi a creºtegradul de implicare în procesul de programare a fondurilor europene, cuaccent deosebit pe noile fonduri structurale ºi fondul de coeziune. Au fostsupuse spre dezbatere urmãtoarele teme:

- perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013; - politicile la nivelul Uniunii Europene - politica de coeziune; - obiectivele Fondurilor Structurale ºi Fondului de Coeziune: structurainstituþionalã ºi principalele proceduri; metode de monitorizare ºi evaluarea programelor ºi proiectelor;

- instrumentele financiare pentru pre-aderare în România; - stadiul Planului Naþional de Dezvoltare ºi al Programelor OperaþionaleSectoriale în România; Prioritãþile Programului Operaþional Sectorial:Infrastructura de Mediu;

- exemple de implicare a ONG-urilor în procesul de programare dinregiunea Europei Centrale ºi de Est;

- elaborarea unei metodologii de lucru pentru evaluarea unui proiect PHAREºi a unui proiect ISPA;

- organizarea unei platforme a ONG-urilor de mediu din România pentruimplicarea în procesul de programare.

La acest eveniment au fost prezenþi în total 25 participanþi, dintre care 17reprezentanþi ONG de mediu, 2 experti straini ºi 2 traineri romani, la care s-auadãugat membrii echipei de organizatori. Participanþii din sectorul ONG aureprezentat organizaþii cu profile de activitate variate, acoperind zone deinteres precum: managementul ariilor protejate, managementul resurselor deapã ºi al zonelor umede, managementul deºeurilor, educaþie ecologicã,dezvoltare regionalã, eficienþã energeticã ºi resurse regenerabile de energie,ecologie urbanã, dezvoltare ruralã, ecoturism, parteneriat ºi cooperareinternaþionalã, schimbãri climatice, transport, drepturile omului ºi educaþiecivicã, administraþie publicã ºi managementul conflictelor.

9

În cursul sesiunii de instruire a putut fi idenitificatã o puternicã nevoie deaprofundare a cunoºtinþelor în privinþa politicilor ºi a instrumentelor financiare,participanþii dorind sã-ºi dezvolte capacitatea atât în privinþa accesãrii acestorfonduri, cât ºi a monitorizãrii modului în care ele sunt utilizate, conformprincipiilor dezvoltãrii durabile. De asemenea, a fost menþionatã dorinþa de ase stabili parteneriate ºi relaþii de colaborare cu alþi actori interesaþi, îndeosebiadministraþia publicã localã. Cooperarea transfrontierã ºi întãrirea legãturilorcu alte ONG-uri interesate de problematica fondurilor structurale ºi decoeziune au fost semnalate ca prioritãþi, precum ºi organizarea ONG-urilorîntr-o structurã (platformã) care sã se implice activ în monitorizarea procesuluide programare a fondurilor europene.

Þinând cont de cele de mai sus, trainerii ºi-au propus sã ofere cât mai multe dininformaþiile solicitate ºi rãspunsuri la întrebãrile care au reieºit pe parcursuldiferitelor secþiuni de prezentare. Trainerii strãini au fost implicaþi în proiectpentru a oferi expertizã ºi informaþii în domeniile: politici la nivel european(stadiul actual), elemente-cheie privind reforma politicii de coeziune ºi aobiectivelor fondurilor structurale ºi a fondului de coezine, a cadrului legislativºi a structurii instituþionale. Prezentarea diferitelor metode de evaluare aprogramelor ºi proiectelor a generat discuþii de clarificare suplimentare, datfiind specificul economic al instrumentelor ºi tehnicilor descrise. De asemenea,având în vedere cã pe parcursul prezentãrii pachetului de analize economiceutilizate în procesul de evaluare s-au exprimat diferite puncte de vedere,trainerii au atras în permanenþã atenþia asupra raportãrii la specificul de mediual situaþiei de faþã, prin utilizarea de exemple din domeniul protecþiei mediului.

Dupã ce perspectivele la nivel european au fost trecute în revistã, prinindicarea cerinþelor, a termenilor de referinþã, dar ºi a provocãrilor viitoarepentru reprezentanþii sectorului ONG de mediu, pasul urmãtor a fostprezentarea viziunii strategice la nivel naþional. Astfel, au fost oferiteparticipanþilor informaþii legate de prioritãþile de dezvoltare la nivel naþional,elemente definitorii ale procesului de programare în România pânã lamomentul respectiv, structura instituþionalã ºi repartizarea pe teme sectoriale aprioritãþilor de finanþare. S-a acordat o atenþie deosebitã detalierii ProgramuluiOperaþional Sectorial - Infrastructura de Mediu, fiind supuse dezbaterii diferite


10


prioritãþi strategice identificate la nivel naþional, ºi fãcându-se apel la ceiprezenþi sã se mobilizeze pentru a face observaþii pe marginea documentuluiprogramatic, cât timp acest lucru este posibil.

În completarea informaþiilor anterioare a venit apoi prezentarea repre-zentantilor Focus Eco Center din Târgu Mureº, referitoare la implicarea ONG-urilor din noile state membre ale Uniunii Europene în procesul de programarea fondurilor europene. Au fost oferite exemple de iniþiative la nivel naþional:constituirea unui grup tematic în cadrul Coaliþiei Natura 2000, derulareaproiectului de faþã, coordonat de TERRA Mileniul III, precum ºi demararea unuialt proiect complementar, coordonat de Focus Eco Center, care îºi propune sãactiveze un "watchdog team" naþional dupã modelul deja existent în alte þãricu preocupãri similare, care sã vinã în susþinerea activitãþilor de monitorizare autilizãrii fondurilor structurale ºi a fondului de coeziune. Aceastã intervenþie agenerat noi discuþii pe tema implicãrii active în procesul de programare ºimonitorizare, luând în calcul inclusiv beneficiile colaborãrii ONG-urilor la nivelinternaþional, prin intermediul reþelelor sau al unor structuri organizate care sãfie capabile sã emitã comentarii comune pe marginea diferitelor documenteprogramatice ºi/sau secþiuni tematice, sã îºi trimitã delegaþi/reprezentanþi laconsultãrile ºi dezbaterile publice naþionale sau în Comitetele de Monitorizare.

Ultima secþiune a cursului a vizat exerciþii pe grupuri de lucru, pentrudezbaterea particularizatã a unor subiecte de interes specifice precumidentificarea de activitãþi ºi posibile roluri pentru ONG-urile de protecþie amediului în programarea fondurilor structurale ºi de coeziune sau modalitãþi deimplicare ºi influenþare a deciziilor în acest domeniu. Astfel, s-au menþionat caavând o importanþã deosebitã

- sensibilizarea autoritãþilor locale ºi constituirea unei interfaþe operaþionaleîntre acestea ºi ONG-uri;

- contactarea ºi menþinerea unui dialog permanent cu toþi actorii interesaþi; - o colaborare mult mai strânsã între ONG-urile implicate, prin realizarea depropuneri de finanþare în parteneriat;

- organizarea de campanii de informare ºi educare la nivel local sauregional asupra impactului negativ pe care utilizarea nechibzuitã a fondu-

11

rilor structurale ar putea sã o aibã;- asigurarea unui proces constant de monitorizare a proiectelor în derulare,pentru a asigura transparenþã utilizãrii Fondurilor Structurale, dar ºi pentrua atinge în mai mare mãsurã sustenabilitatea post-finanþare;

- pe lângã autoritãþile de implementare, un alt grup þintã vizat pentrumonitorizare de cãtre ONG-uri a fost reprezentat de beneficiarii finali aifondurilor, cãrora li se poate facilita accesul la informaþie ºi chiar asiguraasistenþã, dacã va fi necesar.

Concluziile generale ale dezbaterilor au vizat dezvoltarea unor proceduriclare de monitorizare, stabilirea unei comunicãri eficiente între reprezentanþiiONG implicaþi, organizarea ONG-urilor într-o structurã specificã privindFondurile Structurale ºi de Coeziune, având o serie de obiective ºi proceduride lucru bine definite.

Un alt subiect propus spre dezbatere a fost acela al efectuãrii unui exerciþiu demonitorizare pe douã tipuri de proiecte, unul finanþat din fonduri ISPA - mediu,iar celãlalt din fonduri Phare - infrastructurã regionalã. Organizatorii au pus ladispoziþie celor prezenþi o selecþie a proiectelor aprobate deja pe ambeledirecþii de finanþare, propunând alegerea acelor proiecte care se desfãºoarãîn zonele acoperite de organizaþiile prezente ºi se potrivesc specificului lor deactivitate. Dat fiind interesul crescut pentru efectuarea unui astfel de exerciþiu, s-au ales mai multe proiecte spre investigare ºi documentare iniþialã, urmând afi apoi stabilite de comun acord douã proiecte reprezentative spre a fi supuseprocedurii de monitorizare. În privinþa metodologiei de lucru, s-a dezbatut ºi unmodel de fiºã de monitorizare, adaptatã de cãtre organizatori obiectivuluipropus: respectarea principiilor dezvoltãrii durabile. La discuþia pe aceastãtemã, experþii strãini au venit cu sugestii ºi completãri, atrãgând atenþia asupracriteriilor de evaluare prezentate anterior, urmând ca aceastã fiºã sã fieîmbunãtãþitã ºi finalizatã de cãtre experþii TERRA Mileniul III ºi ALMA-RO ºitransmisã celorlalþi colegi.

Întrucât una dintre ideile frecvent menþionate în timpul discuþiilor s-a referit lamodalitatea de comunicare, de menþinere a legãturii între reprezentanþii ONGpe tematica fondurilor europene, cu aceastã ocazie s-au pus bazele unei liste


12


de discuþii electronice dedicate: SFTeam, administrarea acesteia fiind asiguratãde Focus Eco Center. Astfel, s-a consimþit în unanimitate ca participanþii prezenþila aceastã sesiune de instruire sã se înscrie pe aceastã listã de e-mail, unde sãse circule orice tip de informaþie relevantã pentru grupul dedicat monitorizãriifondurilor structurale.

Discuþiile ºi exerciþiile finale au avut în vedere structura platformei de acþiunecomunã, care urma sã se implice în procesul de programare a fondurilorstructurale ºi în care sã poatã fi incluse atât ONG-uri de mediu prezente la curs,cât ºi alte organizaþii neguvernamentale interesate. Dintre ideile de bazã înacest sens s-au evidenþiat:

- nevoia de stabilire a unui regulament de funcþionare ºi cooperare, a unorresponsabilitãþi comune la nivel de reþea, în baza unei relaþionãri binedefinite ºi a unei comunicãri eficiente (respectarea obligaþiilor asumate;angajamentul de a rãspunde solicitãrilor membrilor reþelei chiar negativ,aceasta fiind de preferat unei absenþe a rãspunsului etc.);

- stabilirea unui secretariat ºi a unor grupuri de lucru sectoriale (apã, deºeuri,energie, arii protejate, schimbãri climatice, educaþie ecologicã) care sã fieconstituite din specialiºti care pot reprezenta grupul pilot în diferite întrunirioficiale, în funcþie de specific;

- constituirea unei baze de date cu diferiþi actori implicaþi (ONG-uri,autoritãþi, societãþi comerciale, Agenþii de Dezvoltare Regionalã, centre deresurse, sindicate);

- colaborarea cu alte grupuri tematice existente, organizarea unor întâlniride lucru la nivel local ºi/sau regional; desemnarea de delegaþi pentrureprezentare în diferite structuri de decizie.

Ca urmare a acestor discuþii, reprezentanþii Focus Eco Center Târgu Mureº ºi-au asumat activitatea de secretariat al grupului - pilot de ONG-uri de mediu ºiºi-au arãtat disponibilitatea de a direcþiona cãtre grup informaþii recepþionatede pe canale de discuþie în reþele internaþionale, o listã dedicatã pe acestdomeniu fiind cea a reþelei de ONG-uri CEE Bankwatch.

În încheierea sesiunii de instruire, rãspunsurile oferite în chestionarul de evaluareau permis o primã estimare a impactului cursului ºi al proiectului asupra benefi-

13

ciarilor lor direcþi. Astfel, printre observaþiile primite s-au evidenþiat urmãtoareleaspecte:

- sesiunea de instruire a rãspuns în mare mãsurã aºteptãrilor iniþiale, acuprins extrem de multe informaþii noi, fiind necesar apoi un anumit timppentru asimilarea ºi utilizarea acestor informaþii;

- prezentarea celor douã perspective (nivel european - nivel naþional) ca ºiutilizarea de exemple pentru detaliere s-au bucurat de o mare apreciere;

- mecanismele de elaborare ºi apoi de evaluare a proiectelor/programelora condus la o mai bunã înþelegere a procesului;

- importanþa implicãrii ONG-urilor în proces; conºtientizarea rolurilor ºi apoziþiilor multiple pe care ONG-urile le pot adopta în procesul de alocarea fondurilor, considerându-se util a se învãþa din experienþa colegilor dinalte þãri ºi de a se încerca sã se aplice ºi în România exemplele de succes.

Printre sugestiile exprimate pentru activitãþile viitoare s-au remarcat: necesitateade a se realiza o campanie publicã de informare a populatiei referitor laPolitica de Coeziune, de a informa ONG-urile în legãturã cu alte noutãþi îndomeniu; necesitatea de a cunoaºte posibilitãþile practice de accesare afondurilor ºi compatibilitãþi dintre diferite fonduri ºi viziuni strategice (de ex.între Politica Agricolã Comunã ºi Politica de Coeziune); detalii privind criteriilede eligibilitate ale ONG-urilor de mediu; detalii referitoare la criteriile deevaluare a proiectelor, care sunt modalitãþile prin care se poate interveni înmodificarea/ajustarea prioritãþilor de dezvoltare, ce opþiuni existã privindmodalitãþile de asigurare a resurselor necesare implicãrii ONG-urilor înprocesul de programare, respectiv monitorizare. Drept concluzie generalã, s-aconsiderat cã aceastã întâlnire constituie o primã bazã pentru construireaexpertizei ºi, în egalã mãsurã, a credibilitãþii sectorului ONG în implicarea înmonitorizarea fondurilor europene.

O urmare directã a acestui eveniment a reprezentat-o constituirea unui grup delucru nucleu care sã realizeze un prim exerciþiu de monitorizare a unor proiectefinanþate din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel, în perioada imediaturmãtoare, grupul de lucru a început sã strângã informaþii despre proiecteleselectate cu ocazia întâlnirii primei sesiuni de instruire: cercetare pe internet,solicitarea de informaþii publice cãtre autoritãþile publice locale responsabile


14


de implementarea celor trei proiecte selectate spre monitorizare. În acest sens,a fost îmbunãtãþit de cãtre echipa de proiect modelul de fiºã de monitorizare ºitransmis apoi cãtre grup.

Acolo unde a fost posibil, Fundaþia TERRA Mileniul III a pus la dispoziþiaorganizaþiilor coordonatoare la nivel local o serie de materiale informativecare sã vinã în completarea documentaþiei pe proiectele respective. În aceastãperioadã, a fost menþinut permanent contactul ºi un flux constant de informaþiiîntre membrii grupului de monitorizare. Tot în aceastã perioadã, grupul delucru a fost reprezentat la dezbaterea publicã organizatã de grupul deiniþiativã constituit din Centras, Asociaþia Pro Democraþia, Organizaþia SalvaþiCopii, Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundaþia pentru DezvoltareaSocietãþii Civile, Centrul de Resurse pentru Participare Publicã ºi Agenþia deMonitorizare a Presei "Academia Caþavencu" din 20 martie 2006. La aceastãîntâlnire au participat doi membri ai echipei de proiect, care au realizat unsumar al discuþiilor ºi ideilor principale spre a fi transmis cãtre colegii din grupulde lucru, informând asupra unor acþiuni complementare, care vizeazãcapacitatea de absorbþie a sectorului neguvernamental a viitoarelor fondurieuropene.

Urmãtoarele douã proiecte au fost propuse spre analizã, în funcþie de ariageograficã de acoperire a ONG-urilor de mediu ºi de disponibilitatea crescutãpentru obþinerea de informaþii detaliate despre ele:

- Dezvoltarea sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cincizone turistice (RO 0108.03.04.01.02); proiectul îºi propune achiziþionareade echipament, construirea unor clãdiri, realizarea unor componente deþevi de încãlzire izolate ºi înlocuirea þevilor de încãlzire de sub clãdiri.Proiectul contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii mediului prin utilizarearumeguºului în calitate de combustibil pentru sistemele de încãlzire localecare folosesc biomasa, în cinci oraºe turistice din România: Vlãhiþa,Gheorgheni, Huedin, Vatra Dornei ºi Întorsura Buzãului.

- Pro Regione Pura; beneficiar: Primãria comunei Acãþari, judeþul Mureº;durata proiectului - 18 luni. Proiectul vizeazã înfiinþarea unui serviciu publicde salubrizare pentru colectarea selectivã a deºeurilor.

15

Au fost trimise solicitãri scrise cãtre diferite instituþii publice responsabile, înbaza legii liberului acces la informaþiile de interes public, pentru obþinereadatelor de fond cu privire la obiectivele, activitãþile ºi rezultatele proiectelor. Auavut loc întâlniri cu diferiþi factori de interes în implementarea proiectelor ºi s-aurealizat vizite de lucru la locaþia fiecãrui proiect implementat, pentru obþinereade informaþii complementare. Informaþiile culese au fost sintetizate în vedereaprezentãrii ºi analizei în cadru lãrgit cu ocazia celei de a doua sesiuni deinstruire dedicate ONG-urilor de mediu.

Acest eveniment a avut loc în perioada 26 - 28 mai 2006 la Sinaia, avândmenirea de a consolida capacitatea ONG-urilor de mediu în ceea ce priveºtemonitorizarea ºi evaluarea investiþiilor din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel,a doua sesiune de instruire, intitulatã "Monitorizarea Fondurilor Structurale ºide Coeziune" a adus în atenþia participanþilor urmãtoarele teme:

- Cadrul Strategic Naþional de Referinþã - stadiu, structurã ºi legãturile cuprincipalele documente programatice: Planul Naþional de Dezvoltare ºiProgramele Operaþionale Sectoriale;

- procesul de programare 2007-2013 în Polonia - caracteristici ºi tehnici delucru în pregãtirea documentelor programatice în domeniul mediului;

- experienþa ONG-urilor de mediu în monitorizarea proiectelor susþinute dinfonduri ale Uniunii Europene;

- criterii de selecþie ºi tehnici de evaluare (analiza cost-beneficiu) aproiectelor finanþate din fonduri europene;

- transparenþa în domeniul Fondurilor Structurale ºi de Coeziune - problemeîntâmpinate ºi tipuri de modificãri propuse;

- dezbaterea variantei finale a Programului Operaþional - Infrastructura demediu ºi colectarea de observaþii ºi completãri;

- evaluarea ºi dezbaterea a douã studii de caz cu privire la implementareaa douã proiecte finanþate din fonduri de pre-aderare;

- necesitatea reþelei de ONG-uri de mediu în România pentru implicarea înmonitorizarea investiþiilor din fonduri ale Uniunii Europene: analizapunctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitãþilor ºi a ameninþãrilor; Acþiuniviitoare comune ale ONG-urilor de mediu.


16


Au fost prezenþi 23 participanþi, dintre care 15 reprezentanþi ai ONG-urilor demediu din România, un expert strãin, 2 traineri români, la care s-au adãugatmembrii echipei de organizatori. Participanþii din sectorul ONG au fost în maremãsurã diferiþi faþã de cei de la prima sesiune, reprezentând organizaþii cuprofil de activitate din zone precum: dezvoltare regionalã, managementulariilor protejate, conservarea zonei costiere ºi conºtientizarea problemelorMãrii Negre, eficienþã energeticã ºi resurse regenerabile de energie, educaþieecologicã, dezvoltare regionalã, dezvoltare comunitarã ºi educaþie civicã. Înpofida faptului cã perioada de desfãºurare a acestui eveniment s-a suprapuscu acþiuni similare ale colegilor prezenþi la cursul precedent, au existat solicitãridin partea acestora de a se comunica rezultatele întâlnirii sau de a se transmiteelectronic materialele prezentate cu aceastã ocazie.

În ceea ce priveºte motivaþia participanþilor prezenþi la curs, au fost menþionatenevoia de clarificare a informaþiilor referitor la tematica propusã, împãrtãºireaexperienþei de lucru, dorinþa de întãrire a relaþiilor între ONG-uri, necesitateade a se trece de la expunerea teoreticã la acþiuni practice.

Pentru prezentarea diferitelor aspecte referitoare la monitorizarea ºi evaluareainvestiþiilor din fonduri europene, trainerul cooptat cu aceastã ocazie -reprezentant al Institute for Environmental Economics, organizaþieneguvernamentalã polonezã membrã a reþelei internaþionale CEE Bankwatch -a împãrtãºit participanþilor informaþii legate de experienþa sa privindmonitorizarea fondurilor structurale la nivel naþional ºi european. Pe lângãmaterialele prezentate în cursul sesiunii, au fost indicate diferite alte surse utilede informare, realizate în cadrul reþelei internaþionale CEE Bankwatch ºi pusela dispoziþia celor prezenþi în timpul cursului: broºuri cu cele mai bune practiciîn programarea ºi monitorizarea fondurilor europene, o hartã a celor maicontroversate proiecte în curs de implementare în Uniunea Europeanã, cusprijinul fondurilor structurale ºi a celui de coeziune. În cazul prezentãriiCadrului Naþional Strategic de Referinþã ºi a principalelor direcþii de acþiuneprevãzute în cadrul Programului Operaþional - Infrastructura de Mediu, s-a creat

17

spaþiu pentru implicarea participanþilor în analiza acestor documente, prinefectuarea unui exerciþiu pe grupuri de lucru care sã facã posibilã colectareade propuneri ºi observaþii pe marginea acestora.

Pentru o mai bunã înþelegere a subiectelor aduse în discuþie, situaþia Românieiºi cea a Poloniei au fost prezentate comparativ pentru a sublinia cã este nevoiesã fie evitate cazuri de insucces în implementarea ºi monitorizarea fondurilorstructurale, cum sunt problemele privind desemnarea reprezentanþilor ONG încomitetele de monitorizare, stabilirea unor sisteme clare de evaluare aproiectelor din fonduri ale Uniunii Europene, capacitatea ONG-urilor de ainfluenþa deciziile diferitelor structuri guvernamentale responsabile degestionarea fondurilor europene.

Dezbaterile au continuat în timpul exerciþiului de evaluare a celor douã studiide caz selectate în activitãþile anterioare, a cãror documentare a fost inclusã îndosarul de instruire. În descrierea celor douã proiecte: "Dezvoltarea sistemelorde încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zone turistice - centralatermicã pe rumeguº Gheorgheni" ºi "Pro Regione Pura - Înfiinþarea unui serviciupublic de salubrizare pentru colectarea selectivã a deºeurilor" s-au utilizatinformaþii culese în urma activitãþii de documentare efectuatã de cãtre echipade proiect alãturi de organizaþiile neguvernamentale din Gheorgheni ºi TârguMureº. Participanþii s-au grupat în patru echipe de evaluare, câte 2 echipepentru fiecare proiect, iar în analizã au utilizat fiºa de monitorizare definitivatãîn urma primei sesiuni de instruire. S-au acordat punctaje în funcþie de fiecareindicator luat în considerare (relevanþã, eficacitate, impact, durabilitate dinpunct de vedere economic, social ºi al protecþiei mediului). Astfel au existatdiferite abordãri, proiectul referitor la utilizarea rumeguºului fiind apreciat decãtre ambele echipe, în timp ce proiectul referitor la înfiinþarea unei staþii detransfer pentru managementul deºeurilor a avut parte de comentarii variate,fiind considerat un proiect controversat din cauza locaþiei - o potenþialã arieprotejatã, ºi incomplet - neavând în vedere ºi alte tipuri de deºeuri precum celebiodegradabile sau periculoase.


18


Referitor la transparenþa informaþiilor privind proiectele implementate cusprijinul fondurilor europene, a fost idenitificatã o serie de probleme privindstructura instituþionalã, accesul la informaþie ºi consultarea publicã. Încompletarea propunerilor indicate de cãtre expertul polonez pentrusoluþionarea unor astfel de probleme a venit un alt exerciþiu, realizat de cãtreexpertul român implicat în evenimentul de instruire. Acesta a propusparticipanþilor sã realizeze o analizã criticã a capacitãþii actuale a sectoruluide mediu din România, sã identifice clar elementele care aduc un plus devaloare, recunoaºterea ºi puterea sectorului de mediu, dar ºi cele care indicão anumitã vulnerabilitate a acestuia ºi dificultãþi în atingerea unor obiectivecomune; sã identifice ºi sã valorifice acele situaþii care pot avantaja o acþiunecomunã a organizaþiilor de mediu, precum ºi sã conºtientizeze ce situaþii potpericlita astfel de iniþiative.

În acest mod, s-a subliniat necesitatea funcþionãrii unei reþele de ONG-uridedicate activitãþii de monitorizare a fondurilor europene, cu atât mai mult cucât în aceastã perioadã, în diferite structuri guvernamentale are loc numireamembrilor comitetelor de monitorizare, iar desemnarea de reprezentanþi aisectorului neguvernamental în astfel de structuri este un aspect de primãimportanþã.

O oportunitate în continuarea acþiunilor ONG-urilor interesate sã realizezemonitorizarea proiectelor finanþate prin fonduri ale Uniunii Europene oconstituie derularea unui program complementar, ce îºi propune activarea unuigrup de lucru la nivel naþional, pe modelul grupurilor “watchdog” existente înalte þãri din Uniunea Europeanã, care sã preia ºi sã dezvolte experienþaînceputã prin proiectul de faþã. Întrucât participanþii au cãzut de acord cãexperienþa de lucru în reþea este de mare utilitate pentru membrii sãi ºi de unimpact mult mai puternic decât acþionând individual, s-a decis ca urmãtoareaacþiune comunã sã o constituie realizarea unui document care sã includã toatepropunerile ºi comentariile pe marginea programului operaþional de mediu,care sã fie transmis apoi autoritãþilor responsabile, precum Ministerul Mediuluiºi Gospodãririi Apelor ºi chiar instituþiilor de la nivel european.

19

Interpretarea chestionarelor de evaluare a permis idenitificarea impactului pecare organizarea unor astfel de activitãþi a avut-o pânã la momentul de faþã.Rãspunsurile primite au întãrit observaþiile de pe parcursul evenimentului,evidenþiindu-se mai multe aspecte: sesiunea de instruire a rãspuns în maremãsurã aºteptãrilor iniþiale, cuprinzând multe informaþii noi ºi utile; prezentareacomparativã a celor douã perspective (situaþia din Polonia - situaþia dinRomânia) precum ºi utilizarea de exemple s-au bucurat de o mare apreciere;prezentarea mecanismelor de evaluare a proiectelor/programelor au condusla o clarificare a acestor proceduri; s-a subliniat importanþa implicãrii ONG-urilor în proces; conºtientizarea necesitãþii de acþiune comunã, în cadrul uneistructuri precum reþeaua de ONG-uri pentru monitorizarea fondurilorstructurale ºi de coeziune; utilitatea împãrtãºirii din experienþa colegilor din alteþãri cu situaþie asemãnãtoare, precum Polonia, ºi dorinþa de a se replica ºi înRomânia astfel de exemple; necesitatea de a cunoaºte mult mai multe studii decaz din noile þãri membre ale Uniunii Europene ºi a exeperienþelor lor înmonitorizarea fondurilor europene.

Printre ideile exprimate pentru realizarea de acþiuni viitoare s-au remarcat:necesitatea de a se realiza o opinie comunã privind programul operaþional demediu, dorinþa participanþilor de a fi informaþi în legãturã cu cooptarea de noiparteneri în direcþia creºterii capacitãþii de a exprima un punct de vedereunitar; gãsirea unor soluþii pentru organizarea în fiecare regiune a unor grupuride ONG-uri pentru implicarea în acest proces de monitorizare; realizarea unuiset de criterii privind evaluarea proiectelor ºi stabilirea modalitãþilor pentruinfluenþarea deciziei în aceastã privinþã; dezvoltarea de parteneriate cuadministraþia publicã atât de la nivel central cât mai ales de la nivel regional;speranþa unei evoluþii pozitive a capacitãþii ONG-urilor în ceea ce priveºteasigurarea unei expertize de valoare. O concluzie generalã a constituit-ofaptul cã cele douã organizaþii iniþiatoare ale acestui tip de întâlniri se vorimplica în continuare în mobilizarea sectorului neguvernamental de mediu înproblema monitorizãrii investiþiilor susþinute din fonduri ale Uniunii Europene.


20


III. Studii de caz

A treia secþiune a acestui material prezintã conþinutul celor douã proiecteselectate spre monitorizare ºi metoda de analizã propusã. Informaþiile deprezentare a proiectelor de mai jos au fost obþinute din urmãtoarele surse:

- Dezvoltarea sistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cincizone turistice: Grue & Hornstrup Consulting Engineers (prezentareaproiectului ºi a metodelor de implementare); SC Go SA Gheorgheni;

- Pro Regione Pura: Primãria comunei Acãþari, judeþul Mureº (prezentareaproiectului ºi extrase din studiul de fezabilitate)

Mulþumim tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în acest demers.

Metodologie de evaluarePentru obþinerea informaþiilor despre cele douã proiecte selectate pentrumonitorizare, au fost trimise o serie de cereri de informaþii publice ºi au fonstcontactate persoane responsabile de implementarea proiectelor la nivel local.Vizitele de studiu s-au desfãºurat în oraºul Gheorgheni ºi în comuna Acãþari,echipa de proiect fiind însoþitã de reprezentanþii organizaþiilor locale care aususþinut realizarea studiilor de caz: Amoeba Eco Center (Gheorgheni), FocusEco Center ºi Rhododendron (Acãþari).

Persoanele cu care au fost purtate discuþii pe tema proiectelor au fost:- Primãria Acãþari, Dl. Zsoltan Antal, consilier judridic;- SC Go SA Gheorgheni (operator local servicii energetice), D-na AgnesKimpian;

- Primãria Gheorgheni, Dl. Joszef Pap, primar;- Dl. Arpad Pal, fost primar, Gheorgheni.

Ca observaþie generalã, echipa de proiect s-a confruntat cu o serie deprobleme în obþinerea informaþiilor despre proiecte (conþinutul proiectului -obiective, activitãþi, rezultate, conþinutul contractului de finanþare etc.). Acestedate nu sunt centralizate, ci fiecare instituþie interesatã într-un fel sau altul deproiect (Primãrii, Ministere, Agenþii de Protecþia Mediului, consultanþi sausubcontractori) deþine o parte din documentaþia proiectului. Bineînþeles, mãsura

21

în care informaþia despre un proiect este accesibilã depinde în mod direct dedisponibilitatea reprezentanþilor instituþiei respective de a o oferi. Spreexemplu, am putut avea acces mai uºor la informaþii furnizate de firma deconsultanþã danezã care s-a ocupat de proiectul Rumeguº 2000 (studiu dereferinþã ºi design-ul proiectului) decât de la primãria localã, care ne-a pututpune la dispoziþie doar o serie de date extrase din proiect, afirmând cã nudeþine întreaga documentaþie tehnicã ºi de mediu. Dacã se recurge la cererilede informaþii de interes public, procesul de obþinere a documentaþiei poate fiîngreunat de proceduri administrative sau de lipsa de coordonare întreangajaþii aceleiaºi instituþii publice.

Pentru evaluarea proiectelor s-a întocmit o Fiºã de evaluare în care s-au luat înconsiderare urmãtoarele criterii:

1. Relevanþa 2. Eficienþa3. Eficacitatea 4. Impactul5. Durabilitatea

La criteriul "Durabilitate" sunt menþionate o serie de sub-criterii, structurate pedomeniile economic, social, mediu ºi cultural. Pentru fiecare sub-criteriu suntstabiliþi indicatori care sã faciliteze o notare adecvatã a acestora; pentrufiecare indicator se acordã o notã de la 1 la 5 (1-minim, 5-maxim), în funcþiede mãsura în care se considerã cã proiectul aduce îmbunãtãþiri faþã de situaþiainiþialã, conform principiilor dezvoltãrii durabile, apoi se face o mediearitmeticã a notelor acordate pentru fiecare criteriu ºi se comparã totalul cuvaloarea maximã (nota 5).

Trebuie menþionat cã secþiunea de mai jos este rezultatul unui exerciþiu realizatîmpreunã cu reprezentanþii organizaþiilor neguvernamentale de mediu care auparticipat la a doua sesiune de instruire. Acest exerciþiu nu îºi propune sãfurnizeze date complete despre proiectele prezentate, ci sã genereze un modelde monitorizare/evaluare a unui proiect. O analizã completã necesitãparticiparea unor experþi în domeniul în care se realizeazã proiectului ºi ocercetare complexã de documentaþie, care trebuie sã se afle, în forma sacompletã, la dispoziþia celor care monitorizeazã proiectul (ceea ce deseori nuse întâmplã). Pe de altã parte, utilizarea unei fiºe de monitorizare


22


este extrem de utilã atunci când se doreºte formularea unor puncte de vederebine articulate ºi logice referitoare la un proiect, chiar ºi în situaþia unor dateincomplete, utilizând o serie de criterii de analizã.

Fiecare dintre proiecte a fost analizat de câte douã grupuri de lucru în cadrulcelei de-a doua sesiuni de instruire pentru ONG-urile de mediu; punctajelefinale au fost calculate fãcându-se media aritmeticã a notelor celor douãgrupuri, iar observaþiile sunt cele asumate în plenul discuþiilor.

STUDIUL DE CAZ I: Proiectul "Pro regione pura - Înfiinþarea unuiserviciu public de salubritate ºi colectare a deºeurilor menajere înmicro-regiunea Valea Nirajului"

A. Prezentarea proiectuluiProiectul este finanþat de Uniunea Europeanã prin Programul Phare 2003 -Coeziune Economicã ºi Socialã, Schema de investiþii pentru proiecte mici degestionare a deºeurilor. Ca localizare, vizeazã judeþul Mureº, regiunea 7Centru - comunele: Acãþari, Gheorghe Doja, Crãciuneºti, Pãsãreni, Gãleºti,Vãrgata, Eremitu, Mãgherani, Bereni, Hodoºa, Corunca, Livezeni, precum ºioraºul Miercurea Nirajului.

Total costuri eligibile ale proiectului: 928467,43 EUR.Suma solicitatã de la MIE: 835083,43 EUR.Perioada de implementare: noiembrie 2005 - prezent (durata proiectului - 18luni).

Scopul proiectului este înfiinþarea unui serviciu public de salubrizare pentrucolectarea selectivã a deºeurilor, comun pentru cele 12 comune ºi oraºulMiercurea Nirajului din microregiunea Valea Nirajului, judeþul Mureº.Grupurile þintã afectate direct de implementarea proiectului sunt locuitorii celor13 unitãþi administrative, cu 67 localitãþi, adicã 36679 locuitori, precum ºi toþicei care vor beneficia de serviciile turistice din zonã.Activitãþile se vor desfãºura vizând toate sectoarele identificate: lucrãri degestionare a deºeurilor, structurile aferente gestionãrii deºeurilor, reabilitarea

23

structurilor de infrastructurã a mediului ºi dezvoltarea urbanã, îmbunãtãþindastfel atractivitatea acestei zone din punct de vedere turistic, economic ºi, nu înultimul rând, siguranþa sãnãtãþii publice.

Obiectivele generale ale proiectului sunt: 1. Reducerea semnificativã a volumului deºeurilor;2. Îmbunãtãþirea substanþialã a managementului gestionãrii deºeurilor prin

crearea unui sistem durabil destinat acestui sector ºi a protecþiei mediuluiîn microregiunea Valea Nirajului.

Obiectivele specifice sunt:1. Implementarea prioritãþilor Planului Naþional de Dezvoltare, a

directivelor UE pentru sporirea potenþialului de investiþii, implementareaprioritãþilor din Planul Regional de Gospodãrire a Deºeurilor, precum ºidin Planul Local de Activitãþi pentru Protecþia Mediului a Judeþului Mureº;

2. Îmbunãtãþirea capacitãþii autoritãþilor administraþiei publice locale dinmicroregiunea Valea Nirajului de a contribui la protecþia mediului;

3. Introducerea ºi îmbunãtãþirea metodelor eficiente ºi simple de tratare adeºeurilor cu un raport cost-beneficiu satisfãcãtor.

Se vor avea în vedere urmãtoarele mãsuri prioritare: 1. Introducerea sistemului de colectare selectivã în microregiunea Valea

Nirajului;2. Reducerea volumului de deºeuri depozitate, inclusiv deºeurile

periculoase;3. Reducerea cantitãþii de deºeuri biodegradabile;4. Reducerea impactului depozitelor de deºeuri asupra mediului;5. Reducerea cantitãþii de deºeuri depozitate necontrolat;6. Conºtientizarea în rândul populaþiei a responsabilitãþii pe care o avem

în problema protecþiei mediului.

Necesitatea proiectuluiÎn unele localitãþi din zonã existã colectare organizatã, însã problemacolectãrii selective nu a fost abordatã în nici un fel, iar în alte localitãþi nu existãcolectare organizatã. Prevederile legislaþiei interne obligã autoritãþile locale la


24


organizarea colectãrii selective a deºeurilor. Astfel HG nr. 349/2002 ºi HGnr. 899/2004 impun sarcini concrete în acest sens.

Este cunoscut faptul cã hotãrârile administrative nu pot rezolva singure acesteprobleme, fiind necesare mai multe mãsuri:

1. Conºtientizarea populaþiei despre avantajele directe ºi indirecte alecolectãrii selective ale deºeurilor;

2. Schimbarea atitudinii locuitorilor faþã de deºeurile menajere, schimbândnoþiunea de "eliminare a deºeurilor" cu noþiunea de "gospodãrire adeºeurilor";

3. Conºtientizarea populaþiei despre impactul negativ asupra mediului aldeºeurilor eliminate, compromiterea frumuseþii naturale a râului Niraj ºia zonelor de dealuri ºi pãduri din vecinãtate;

4. Implicarea autoritãþilor locale ºi a organizaþiilor neguvernamentale(ONG-uri) în activitãþi de colectare selectivã;

5. Reducerea la minimum a cheltuielilor ce trebuie suportate de populaþiepentru colectare ºi transport prin creºterea gradului de valorificare adeºeurilor reciclabile;

6. Informarea populaþiei despre sprijinul financiar acordat de organismeleUniunii Europene pentru implementarea tehnologiilor moderne, eficientede gospodãrire a deºeurilor.

Grupurile þintãPrezentul proiect se adreseazã locuitorilor din zona tratatã, care în prezent nubeneficiazã de servicii organizate de salubritate, sau costurile acestor serviciisunt foarte ridicate. În ambele cazuri locuitorii sunt obligaþi la eliminareareziduurilor în locuri ºi în condiþii nepermise, astfel s-au creat imense depoziteilegale de deºeuri în toatã zona Vãii Nirajului, pe vãile pârâurilor, în gropi, pepãºuni, pe marginile drumurilor, pe câmp.

Prin implementarea prezentului proiect toþi locuitorii din zonã vor beneficia deservicii de salubritate bine organizate la costuri reduse. Zonele afectate pânãîn prezent de depozitele ilegale vor dispãrea creând un mediu curat, sãnãtoscare va asigura ºi o bazã de dezvoltare a turismului rural. Beneficiariiprezentului proiect vor fi ºi societãþile care recicleazã deºeurile având la dispo-

25

ziþie o cantitate mare de materie primã reciclabilã la preþ scãzut. Beneficiar alproiectului va fi întreaga economie naþionalã prin scãderea consumurilorenergetice. Unitãþile turistice vor fi de asemenea beneficiari al acestorprograme prin atragerea mai multor turiºti dornici de un turism ecologic. Agenþiieconomici care îºi desfãºoarã activitatea în zonã, vor beneficia de serviciile desalubrizare din acest proiect.

Totalul beneficiarilor: 14 localitãþi (13 comune ºi un oraº) - 36 679 locuitori.

Activitãþile specifice ale proiectului:a) Activitãþi premergãtoarePrimãriile vor organiza întâlniri de conºtientizare a populaþiei în legãturã cuavantajele colectãrii selective a deºeurilor, vor prezenta activitãþile detaliate,vor încheia convenþii cu reprezentantul fiecãrei gospodãrii. ONG-urile dinzonã împreunã cu conducerea ºcolilor ºi pãrinþi ai elevilor vor inventariagropile ºi depozitele ilegale ºi vor stabili un plan de mãsuri pentru eliminarealor. Prin grija primãriilor fiecare beneficiar va primi instrucþiunile necesarecolectãrii selective ºi instrucþiuni pentru realizarea propriilor platforme decompostare.

b) Derularea activitãþilorFiecare gospodãrie va fi dotatã cu saci de plastic prevãzuþi cu bandã coloratãºi li se va comunica data colectãrii fiecãrui sortiment. Colectarea va fi realizatãcu autogunoiere respectiv autotransportor-containere la data stabilitã anterior.Trimestrial se vor organiza acþiuni de colectare a obiectelor scoase din uzprecum ºi a anvelopelor uzate. De asemenea, trimestrial vor fi colectate ºideºeurile periculoase.

Conform programului stabilit pentru eliminarea depozitelor ilegale se vaasigura baza logisticã (transportoare, containere, gunoiere) necesarã acesteiactivitãþi. Aceste activitãþi se vor realiza inclusiv la nivelul blocurilor de locuinþeprin intermediul administratorilor ºi responsabililor de scarã, precum ºi lasocietãþile comerciale din zonã pe baza unui contract. Reziduurile selectate lasursã vor fi transportate la baza de selecþie Acãþari.


26


c) Activitãþi desfãºurate la baza de selecþieFiecare sortiment va fi reselectat cu ajutorul unei benzi de selecþie cu o lungimede 20 m. Prin reselectare specializatã se vor realiza sortimente de acelaºi felprelucrate primar ºi pregãtite pentru valorificare (de ex.: materialul plastic se vasorta în 5 variante în funcþie de tip, PE, PP, etc). Astfel, hârtia ºi cartonul vor fipresate în baloþi, sticla de aceeaºi culoare va fi depozitatã în containereseparate, plasticul va fi balotat, granulat ºi ambalat în saci, textilele ºi metalulbalotate, iar deºeurile periculoase colectate în containere speciale vor fitransportate ºi depuse la rampa ecologicã Ungheni. Deºeurile mixte provenitedin refuzul de compostare, oase, cojile de la fructele citrice, cenuºã ºi altemateriale în cantitãþi mici vor fi transportate de asemenea la rampa ecologicã.Din dezmembrarea diverselor obiecte scoase din uz, elementele din lemn vorfi transportate ºi depozitate pentru a putea fi utilizate ulterior ca lemn de foc.Anvelopele ºi alte obiecte din cauciuc vor fi de asemenea valorificate.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului au fost incluseurmãtoarele:1. La fiecare acþiune de colectare selectivã se va înmâna gospodãriilor câte

un sac de plastic pentru fiecare sortiment de deºeu. Sacii de plastic vor fiinscripþionaþi cu benzi autocolante colorate pentru fiecare tip de reziduucolectat. Fiecare gospodãrie va primi un caiet cu instrucþiuni de colectareselectivã ºi instrucþiuni pentru realizarea platformelor proprii de compost.

2. Se vor încheia convenþii între prestator ºi reprezentantul fiecãrei gospodãriiprin care prestatorul se obligã la colectarea periodicã a deºeurilorconform graficului, iar reprezentantul gospodãriei se obligã la colectareaselectivã.

3. Blocurile de locuinþe vor fi dotate cu câte un container din material plasticde 1100 l cu capac plat pentru gunoi menajer, un container pentrucolectare de hârtie de 1100 l, un container pentru colectare de materialplastic ºi unul pentru sticlã. Containerele pentru hârtie ºi PET vor aveacapacul adaptat în acest sens.

4. Colectarea periodicã a deºeurilor selectate va fi realizatã cu douãautogunoiere cu compactare tip ROTOPRESS cu capacitate de 15 mc ºiautotransportor containere 2 bucãþi.

27

Dupã încheierea finanþãrii externe asociaþiile localitãþilor vor constitui osocietate comercialã pentru continuarea activitãþilor de colectare, selectare ºiprelucrare a deºeurilor. Costurile colectãrii selective vor fi asigurate parþial dinvalorificarea prin vînzare a deºeurilor selectate ºi prelucrate primar, precum ºiprin contribuþia grupurilor beneficiare.

Descrierea tehnologicã ºi funcþionalãAmplasamentul propus pentru staþia de selectare a deºeurilor este un terenviran aflat în patrimoniul public al comunei Acãþari.

Prin prezentul proiect se urmãreºte colectarea selectivã de la sursã areziduurilor menajere din toate localitãþile abordate. Pentru realizareascopurilor propuse, fiecare gospodãrie va fi dotatã cu saci de plastic pentrufiecare sortiment selectat. La baza de selecþie ºi transfer Acãþari se va realizareselectarea reziduurilor, compactarea, respectiv pregãtirea sortimentelor învederea valorificãrii sau a depozitãrii.

În urma studiului realizat în zonã pe valea Nirajului ºi în zona apropiatãpârâurilor s-au descoperit zeci de depozite ilegale de deºeuri. Princonºtientizarea populaþiei, cu sprijinul ONG-urilor se propune eliminareaacestor depozite ilegale ºi reducerea posibilitãþii apariþiei unor noi depozitenecontrolate.

Deºeurile provenite din colectarea selectivã ºi reabilitarea depozitelor existentevor fi transportate ºi reselectate la baza de selecþie ºi prelucrare Acãþari.

Materialele organice compostabile vor fi reþinute la sursã parþial (gropiindividuale) unde vor fi realizate gropi de compost individuale, conforminstrucþiunilor din prezentul proiect. Tehnologia realizãrii composturilor dindeºeuri de tip organic este descrisã în literatura de specialitate pentru unitãþimari care prelucreazã zeci de mii de tone de deºeuri organice. Prin prezentulproiect fiecare gospodãrie va primi instrucþiuni de realizare a unor platformeproprii de compostare de foarte micã capacitate, care vor putea fi realizate cucosturi minime ºi eficienþã maximã.


28


Proiectul are urmãtoarele prioritãþi imediate:1. reducerea impactului depozitelor de deºeuri asupra mediului;2. realizarea unei infrastructuri ºi metodologii de colectare selectivã a

deºeurilor în zonele în care nu existã un sistem public de salubrizare ºireabilitarea sistemelor existente.

Prin prezentul proiect se urmãreºte: 1. reducerea volumului deºeurilor depozitate;2. valorificarea prin compostare a deºeurilor biodegradabile;3. reducerea impactului depozitelor asupra mediului;4. eliminarea depozitelor ilegale;5. eliminarea posibilitãþilor formãrii de noi depozite necontrolate.

Rezultate aºteptate a. Cei 36679 de locuitori ai regiunii, precum ºi sutele de vizitatori care vinanual la pensiunile din regiune vor fi utilizatorii serviciului public de colectareselectivã a deºeurilor.

Desfiinþarea gropilor de gunoi ilegale de pe malul pârâului Niraj, precum ºi depe marginea satelor ºi remedierea treptatã a efectelor poluante ale acestordepozite va reabilita pitorescul zonei, va reda terenurile destinaþiei anterioare(cele cu destinaþie agricolã având o tendinþã de epuizare treptatã), ºi va refaceechilibrul ecosistemelor bogate de a lungul pârâului Niraj (zonã protejatã ºimonitorizatã, propusã sã fie desemnatã ca sit Natura 2000, pe baza DirectiveiPãsãri a Uniunii Europene). Refacerea echilibrului naturii din zonã ar influenþaîn mod cert viaþa oamenilor, dat fiind faptul cã majoritatea lor se ocupã cuagricultura, câºtigându-ºi existenþa din resursele naturii, iar întreprinzãtoriituristici îºi vor putea dezvolta activitatea în domeniul agroturismului, alturismului rural, precum ºi al ecoturismului. Se va îmbunãtãþi în mod evidentcalitatea apei pârâului Niraj, iar deºeurile nu se vor aduna pe suprafaþa apei,creând un aspect neplãcut.

Prin dezvoltarea infrastructurii edilitar-gospodãreºti se va încetini procesul demigrare a populaþiei ºi descreºterea populaþiei din zonele rurale. Dezvoltareageneralã a zonei va atrage noi investiþii ºi va genera dezvoltarea celor existente.

29

Prin înfiinþarea serviciului public de salubrizare pentru colectarea selectivã adeºeurilor vor fi create noi locuri de muncã, fiind necesar 22 de angajaþi pentrufuncþionarea unei astfel de servicii.

Prin reciclarea deºeurilor colectate, ºi astfel prin fluxul de numerar continuu înbugetul serviciului, se vor reduce semnificativ cheltuielile suportate de populaþiepentru colectare ºi transport. Se va reabilita întreaga imagine esteticã aregiunii.

b. O infrastructurã edilitarã completã este baza dezvoltãrii tuturor activitãþiloreconomice dintr-o regiune. Prin înfiinþarea serviciului public de salubrizarepentru colectarea selectivã a deºeurilor, proiectul "Pro regione pura" vagaranta agenþilor economici prezenþi în zonã posibilitatea elaborãrii uneistrategii de management modern ºi chiar elaborarea unei strategii în vedereareducerii poluãrii mediului cu deºeuri - reziduri industriale (pentru factoripoluanþi majori).

Prin componenta de publicitate a acestui proiect se va recomanda agenþiloreconomici, factori potenþiali de poluare a mediului, întocmirea propriilorstrategii de reducere a poluãrii, precum ºi eliminarea totalã a depozitelor dedeºeuri din terenurile aferente sediilor ºi punctelor de lucru.

Prin implementarea proiectului "Pro regione pura" se va crea posibilitateatratãrii corespunzãtoare a capitolelor de protecþia mediului în diferite strategiigenerale de dezvoltare ale autoritãþilor administraþiei publice locale dinmicroregiunea Valea Nirajului, precum ºi a celorlaltor unitãþi publice sauprivate. În aceste strategii, planuri ºi proiecte va fi inclusã problema deºeurilorcu soluþii concrete privind rezolvarea lor.

Rezultate conform studiului de fezabilitateÎn decursul unui an se estimeazã a se selecta 11.651 tone de deºeuri dinlocalitãþile vizate, din care: 5.826 tone compostabil; 932 tone plastic; 466tone sticlã; 235 tone metal; 813 tone hîrtie; 466 tone textile ºi 2.913 tone altedeºeuri.


30


Informaþii tehnice1. Suprafaþa ºi situaþia terenului care urmeazã a fi ocupat de cãtre lucrãrile deinvestiþii:Suprafaþa ocupatã de construcþiile propuse este de 5400 mp ºi face parte dindomeniul public din patrimoniul Consiliului Local al Comunei Acãþari. Zonaeste denumitã Pereº ºi are ca vecinãtãþi terenuri particulare ºi un drum deacces. Terenul este evidenþiat în CF nr. 618 satul Gruiºor, Comuna Acãþari, nr.cadastral 254/1/11 în suprafaþã totalã de 9831 mp.

2. Construcþia propusã este o halã cu urmãtoarele caracteristici:- Regim de înãlþime: parter;- Suprafaþa construitã de 14,95 x 54,15 = 809,55 mp;- Înãlþimea variabilã între 3,55 - 4,20 m (3,70 - 4,35 m faþã de nivelulnatural al terenului).

3. ReþeleNu existã reþele de apã, gaz, canalizare sau de altã naturã, care necesitã a fideviate sau protejate.

4. Structura constructivãHalã Lindab tip LVP45 - New design cu acoperiº pe ferme metalice, învelitoarede asemenea din LINDAB cu urmãtoarele spaþii: halã pentru sortare 205,00mp; garaje 170,85 mp; trei birouri 30,76 mp; un depozit 41,00 mp; un vestiar14,50 mp; grupuri sanitare; un numãr de 10 platforme pentru containere,amplasate pe ambele pãrþi ale benzii transportoare.

5. Principalele tipuri de echipamente folosite pentru dotarea construcþiei:- cântar pod-basculã,- bandã transportoare,- utilaj granulator,- utilaj balotator,

- containere tipizate.

31

6. Instalaþii - soluþii tehnice pentru iluminat, curent electric, alimentare ºicanalizare apãIluminatul se va asigura prin racord la reþeaua existentã. Încãlzirea va fiasiguratã prin radiatoare electrice, termostate cu tablou de comandã automat.Iluminatul va fi realizat folosind corpuri de iluminat fluorescente tip FIPRA 2x40,adicã 2x20 în birouri ºi vestiare, respectiv reflectoare ELBA 250 W în halã (6bucãþi) cu construcþie etanºã.

Instalaþii sanitare: grupurile sanitare vor fi racordate la o sursã proprie de apãdotatã cu staþie hidrofor. Apa caldã va fi asiguratã prin 2 boilere electrice a120 l fiecare. Apele menajere uzate vor fi deversate într-un bazin vidanjabil de10 mc, de unde vor fi evacuate periodic de unitãþi specializate.

Instalaþii de ventilaþie: Hala de selectare va fi echipatã cu 2 ventilatoareexhaustor pentru a asigura aerul proaspãt necesar desfãºurãrii activitãþii.

7. Utilitãþile incluzând descrierea soluþiilor tehnice adoptate pentru instalaþiileelectrice, de încãlzire ºi de canalizare, precum ºi pentru alimentarea cu apã, etc.Asigurarea grupurilor sanitare cu apã rece va fi realizatã printr-o conductã PP32 de 6 bari legatã la staþia de hidrofor ºi puþul forat propus prin proiect.Energia electricã se va asigura prin extinderea reþelei din zonã. Se propuneprin proiect o linie aerianã cu cablu torsadat tip TOR 3 x 12+4 mmp, utilizîndu-se10 stâlpi tip SE 6.

8. Personalul angajat în timpul ºi dupã executarea proiectuluiTotal personal : 22 persoane, din care 20 persoane de execuþie.Locuri de muncã nou create: ªef secþie (1 persoanã); Casier (1 persoanã);Gestionar (1 persoanã); Muncitori calificaþi care sã conducã procesul deselectare (4 persoane); Muncitori necalificaþi la baza de selecþie (6 persoane);Personal necalificat, încãrcãtori (2 persoane); Conducãtori Auto (4 persoane);Mecanic de întreþinere / ºofer de rezervã (1 persoanã); Paznic (2 persoane).

Costul total estimat al proiectului: valoarea totalã a investiþiei - 32.060.199 mii lei.


32


Principalii indicatori tehnico-economiciValoarea totalã: 32.060.199 mii lei, din care C + M = 9.908.833 mii leiFluxul de numerar: INV / C+M = 32.060.199 / 9.908.833 = 3,23Durata execuþiei: 14 luni

Capacitãþi (unitãþi fizice): 350 tone/lunã, respectiv 4.200 tone/an deºeusortat ºi selectat.

Analiza fluxului de numerarÎn variantã optimistã în care este prezentat fluxul de numerar în primul an alimplementãrii proiectului s-a considerat cã preþul de vânzare a deºeurilor dinplastic (PET) este de 250 EUR/to, în condiþiile în care Guvernul Românieisubvenþioneazã 9.600 lei/kg la preþul PET. În calcule s-a considerat cã preþulde depozitare a deºeurilor la rampa ecologicã Ungheni este de 12,75 EUR/to.Contribuþia poulaþiei este simbolicã, de conºtientizare, anume 10.000lei/lunã/persoanã. Dupã terminarea finanþãrii PHARE sacii de plastic vor fiachiziþionaþi din încasãrile proprii ale societãþii: 13 saci de plastic/gospodãrie/lunã = 39.000 lei

În varianta pesimistã a determinãrii fluxului de numerar, fluxul de numerar s-adeterminat luând în calcul posibilitatea creºterii preþurilor la combustibil ºienergie cu 25%, ºi creºterea salariilor cu 30%. Preþul de vânzare a deºeurilordin material plastic, PET, a scãzut considerabil în contextul în care Guvernul numai subvenþioneazã colectarea ºi reciclarea lor. Un risc major în derulareaactivitãþii îl poate reprezenta ºi vînzarea neautorizatã a deºeurilor selectate lasursã. Din momentul achiziþionãrii din surse proprii a sacilor pentru reziduurileselectate, contribuþia poulaþiei va fi dublatã, va fi de 20.000 lei/lunã/persoanã. Pierderile apãrute în varianta pesimistã vor fi compensate de laagenþii economici pentru serviciile prestate, sume care nu au fost cuprinse învarianta optimistã.

Producþie ºi vânzareLista produselor ºi preþurile de vânzare aferente lor:Plastic: Capacitatea anualã: 932 tone / Preþ de vânzare: 250 Eur/tonãHârtie: Capacitate anualã: 813 tone / Preþ de vânzare: 100 EUR/tonã

33

Sticlã: Capacitate anualã: 466 tone / Preþ de vânzare: 150 EUR/tonãMetal: Capacitate anualã: 235 tone, din care:

- produse din aluminiu: 30 tone / Preþ de vânzare: 380 EUR/tonã- metale feroase: 205 tone / Preþ de vânzare: 130 EUR/tonã

Textile: Capacitate anualã: 466 tone / Preþ de vânzare: 100 EUR/tonã

Costurile de personal detaliate pe structura personaluluiStructura personalului de execuþie:a. Muncitori calificaþi: 4 pers. › salariu brut: 7.000.000/pers./lunãb. Muncitori necalificaþi: 6 pers. › salariu brut: 5.000.000/pers./lunãc. Încãrcãtori auto: 2 pers. › salariu brut: 4.500.000/pers./lunãd. Conducãtori auto: 4 pers. › salariu brut: 7.500.000/pers./lunãe. Mecanic întreþinere › salariu brut: 6.500.000/lunãf. Paznici: 2 pers. › salariu brut: 5.500.000/pers./lunã

Cheltuielile generale ale companiei:1. Taxe:100.000.000 lei/an2. Retribuþii: 858.000.000 lei/an3. Instruire: 95.000.000 lei4. Administraþie:12.000.000 lei5. Marketing:15.000.000 lei/an

Finanþarea proiectuluiDin totalul valorii proiectului: 3.206.019,0 mii lei/85.711,0 Euro din fondurilede la bugetul statului ºi/sau bugetul local; 28.854.180,0 mii lei/771.399,0Euro din Programul PHARE, Linia de buget RO-2003/005-551.05.03.03.

B. Fiºa de evaluare a proiectuluiRelevanþa: în ce mãsurã problema identificatã este abordatã coresponzãtor încadrul proiectului? Punctaj: 5.Proiectul a fost considerat relevant, problema abordatã rãspunde uneiprobleme reale - colectarea selectivã a deºeurilor este o obligaþie legalã ºi nufusese abordatã în regiune.


34


Eficienþa: în ce mãsurã acþiunile întreprinse ºi mijloacele utilizate conduc laîndeplinirea rezultatelor proiectului? Punctaj: 4Investiþia va creºte valoarea turisticã ºi de mediu a zonei, însã nu va firecuperatã pe termen scurt.

Eficacitatea: în ce mãsurã rezultatele proiectului contribuie la atingereascopului proiectului? Punctaj: 4Scopul enunþat poate fi atins, însã rãmâne problema unei abordãri integrate,care sã vizeze tot circuitul de management al deºeurilor (inclusiv reciclareapropriu-zisã).

Impactul: în ce mãsurã atingerea scopului proiectului contribuie la dezvoltarealocalã, regionalã sau naþionalã? Punctaj: 5Proiectul are impact regional, care contribuie la dezvoltarea celor 14 unitãþiadministrative. Proiectul poate deveni un exemplu de bune practici la nivelregional pentru implementarea legislaþiei referitoare la managementuldeºeurilor, fiind primul proiect de acest tip în Regiunea 7 - Centru.

Durabilitatea: în ce mãsurã rãspunde proiectul urmãtoarelor criterii dedezvoltare durabilã? Punctaj: 4 (vezi fiºa de monitorizare completatã mai jos).

35


36

No

tã +

mo

tiva

þieEc

onom

ic -

4

Din

per

spec

tiva

cons

umur

ilor,

inve

stiþia

iniþi

alã

ºi ce

a de

între

þiner

e a

faci

litãþ

ilor c

reat

enu

pot

fi a

mor

tizat

e pe

term

ensc

urt.

Nu

sunt

furn

izat

e da

teca

re s

ã m

enþio

neze

cos

turil

ede

tran

spor

t ref

erito

are

lava

lorif

icar

ea d

eºeu

rilor

sele

ctat

e.

Soci

al -

4,5

Proi

ectu

l asig

urã

anga

jare

a a

22 d

e pe

rsoa

ne d

in z

onã,

iar

impl

emen

tare

a pr

oiec

tulu

i are

efec

t poz

itiv

în c

eea

cepr

iveº

te îm

bunã

tãþir

ea c

alitã

þiivi

eþii

locu

itoril

or (c

ondi

þii m

aibu

ne d

e lo

cuit,

gra

d cr

escu

tde

sãn

ãtat

e a

popu

laþie

i). S

em

enþio

neaz

ã im

pact

ul p

oziti

v

Ind

ica

tor

Inte

nsita

tea

mat

eria

lelo

r util

izat

e

Inte

nsita

tea

ener

getic

ã

Gen

erar

ea d

e de

ºeur

iin

dustr

iale

ºi m

unic

ipal

e so

lide

Sorta

re /

reci

clar

e

Dist

anþe

de

apro

vizi

onar

e sa

ude

sfac

ere

Num

ãr p

erso

ane

anga

jate

Num

ãr º

omer

i

Rapo

rtul b

ãrba

þi-fe

mei

Nut

riþie

cop

ii

Rata

mor

talit

ãþii

la c

opii

sub

5an

iD

urat

a de

via

þã

Sub

crit

eriu

Con

sum

ul d

em

ater

iale

Con

sum

de

ener

gie

Man

agem

entu

lde

ºeur

ilor

Tran

spor

tul b

unur

ilor º

ipr

odus

elor

Redu

cere

a gr

adul

uide

sãr

ãcie

Egal

itate

de

ºans

eN

utriþ

ieM

orta

litat

e

Crit

eriu

Con

sum

ºi

prod

ucþie

Echi

tate

Sãnã

tate


37

No

tã +

mo

tiva

þieal

pro

iect

ului

prin

edu

care

apo

pula

þiei î

n ce

ea c

e pr

iveº

teco

lect

area

sel

ectiv

ã a

deºe

urilo

r.

Med

iu -

4Pr

oiec

tul v

a sc

ãdea

gra

dul d

epo

luar

e a

solu

lui º

i a a

pelo

rdi

n zo

nã.

Prin

impl

emen

tare

a pr

oiec

tulu

inu

se

rezo

lvã

prob

lem

a de

ºeu-

rilor

com

posta

bile

(cu

o po

n-de

re d

e pe

ste 5

0% d

in to

talu

lde

ºeur

ilor î

n m

ediu

l rur

al),

fiind

prev

ãzut

în s

tudi

ul d

e fe

za-

bilit

ate

cã a

ceas

tã p

robl

emã

va p

utea

fi re

zolv

atã

la s

ursã

,pr

in c

ontri

buþia

cet

ãþen

ilor.

Ind

ica

tor

Pre-

ºcol

ar, P

rimar

, Gim

nazi

al,

Licea

l

Uni

vers

itarã

Post-

univ

ersit

arã

Supr

afaþ

ã de

locu

it pe

per

soan

ã

Num

ãrul

de

înre

gistr

ãri d

ecr

imin

alita

te

Rata

cre

ºterii

pop

ulaþ

iei

Emisi

i de

gaz

e cu

efe

ct d

e se

rãC

onsu

mul

de

subs

tanþ

e ce

afec

teaz

ã str

atul

de

ozon

Con

cent

raþii

le d

e po

luan

þi în

zon

ãSu

praf

eþe

degr

adat

eSu

praf

eþe

rezi

denþ

iale

Supr

afeþ

e in

dustr

iale

Supr

afeþ

e/lo

cuito

r

Supr

afeþ

e, c

alita

te

Supr

afeþ

e, c

alita

te

Sub

crite

riu

Educ

aþie

la c

opii

Educ

aþie

la a

dulþi

Con

diþii

de

locu

it

Rata

crim

inal

itãþii

Schi

mbã

ri de

popu

laþie

Încã

lzire

glo

balã

Deg

rada

rea

strat

ului

de o

zon

Cal

itate

a ae

rulu

iC

alita

tea

solu

lui

Urb

aniz

are

Parc

uri º

i grã

dini

Lacu

ri

Râur

i

Crit

eriu

Educ

aþie

Locu

inþe

Secu

ritat

e

Popu

laþie

Atm

osfe

rã

Tere

nuri

Ape


38

No

tã +

mo

tiva

þie

Real

izar

ea in

vesti

þiei î

ntr-o

zonã

înve

cina

tã u

nei p

oten

þi-al

e ar

ii pr

otej

ate,

pro

pusã

ca

sit N

atur

a 20

00, r

epre

zint

ãun

fact

or d

e ris

c pe

ntru

atin

-ge

rea

obie

ctiv

elor

pro

iect

ului

. N

u su

nt p

reze

ntat

e su

ficie

nte

date

refe

ritoa

re la

un

proc

esde

con

sulta

re a

pop

ulaþ

iei º

ide

înca

drar

e a

inve

stiþie

i înt

r-un

docu

men

t stra

tegi

c re

gion

al.

Cul

tura

l - n

u es

te c

azul

Ind

ica

tor

Surs

e, c

antit

ãþi,

calit

ate

Can

titãþ

i, tra

tare

Loca

lizar

e, z

onã

de p

rote

cþie

,in

dica

tor c

antit

ativ

Num

ãr d

e pa

rtici

panþ

i, ca

litat

eaob

serv

aþiil

or in

clus

e, c

alita

tea

studi

ului

Indi

cato

r can

titat

iv

Indi

cato

r can

titat

iv

Indi

cato

r can

titat

iv, n

umãr

de

even

imen

teIn

dica

tor c

antit

ativ,

sta

re a

ctua

lãde

con

serv

are

Indi

cato

r can

titat

iv, s

tare

act

ualã

de c

onse

rvar

e

Sub

crite

riu

Apã

pot

abilã

Apã

uza

tã

Spec

ii de

flor

ã ºi

faun

ãC

onsu

ltãri

publ

ice

Stud

iu d

e im

pact

Cãm

ine

cultu

rale

,ci

nem

a, te

atru

Sãli

ºi te

renu

ri de

spo

rt

Muz

ee /

Exp

oziþi

i

Mon

umen

te

Clã

diri

de p

atrim

oniu

Crit

eriu

Biod

iver

sitat

e

Eval

uare

aIm

pact

ului

asu

-pr

a M

ediu

lui

Locu

ri de

recr

eere

Artã


STUDIU DE CAZ II: Proiectul RO 0108.03.04.01.02: Dezvoltareasistemelor de încãlzire bazate pe folosirea biomasei în cinci zoneturistice - Oraºul Gheorgheni

A. Prezentarea proiectuluiProiectul contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii mediului prin utilizarearumeguºului în calitate de combustibil pentru sistemele de încãlzire locale carefolosesc biomasa, în cinci oraºe turistice din România: Vlãhiþa, Gheorgheni,Huedin, Vatra Dornei ºi Întorsura Buzãului.

Scopul proiectului a fost dezvoltarea unor sisteme de încãlzire centralizatã încinci oraºe pe baza utilizãrii rumeguºului sau a altor deºeuri de lemn. Toatecele cinci locaþii sunt în zone muntoase ºi au o aprovizionarea stabilã curumeguº. Studiul de caz acoperã o singura locaþie, din zona centralã aRomâniei, oraºul Gheorgheni, din judeþul Harghita, unde o centralã termicã dincele cinci existente a fost refacutã pentru alimentarea cu rumeguº în loculpãcurii.

Proiectul vizeazã schimbarea combustibilului, adresându-se sectoruluiromânesc de termoficare. Scopul proiectului este substituirea combustibililorfosili (petrol ºi gaze naturale) cu deºeuri de lemn disponibile la nivel localprecum rumeguº, aºchii ºi scoarþã de copac provenind din industria deprelucrare a lemnului (fabrici de cherestea etc.) ºi silviculturã. Un aspectimportant al managementului carbonului din sectorul forestier în România ºi dinalte localitãþi din regiune este reprezentat de modul în care întreprinderile deprelucrare a lemnului folosesc ºi depoziteazã deºeurile de lemn. Halde mari dedeºeuri de lemn se acumuleazã pretutindeni în zonele forestiere din þarã.Numãrul mare de halde de deºeuri lemnoase cauzeazã poluarea apelor ºigenereazã emisii de CH4 ºi N2O în cantitãþi mari. Metanul are un potenþial deîncãlzire globalã de 21 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, ceea ceînseamnã cã cea mai mare parte din reducerile de emisii de gaze cu efect deserã (GES) generate de implementarea acestui proiect vor proveni dinreducerea cantitãþilor de deºeuri lemnoase depozitate în naturã ºi dereducerea corespunzãtoare a emisiilor de metan. Calculele efectuate în cadrulstudiului de nivel de referinþã pentru acest proiect aratã cã 78% din reducerile

39

de emisii de GES sunt produse de reducerea cantitãþii de deºeuri lemnoasedepozitate în naturã. Astfel, proiectul poate fi clasificat drept Proiect deReducere a Emisiilor de Metan ce include ºi o reducere a emisiilor de dioxidde carbon prin substituirea combustibililor fosili cu biomasa. La calculareareducerii totale de emisii de GES generatã în diferitele scenarii de nivel dereferinþã nu au fost luate în calcul posibile reduceri ale emisiilor de N2O.

Tehnologiile utilizate în general în acest proiect se bazeazã pe tehnologiilestandard din sectorul termoficare din Europa de Vest, cu elemente-cheieprecum:1) sisteme de boilere pe bazã de biomasã cu control automat, cu eficienþã

ridicatã ºi cele mai moderne unitãþi de purificare a emisiilor;2) componente pre-izolate pentru sistemul de distribuþie;3) unitãþi de racordare a consumatorilor cu schimbãtoare de cãldurã cu plãci

pentru producerea descentralizatã a apei calde menajere ºi circuitecontrolate automat pentru furnizarea agentului termic de încãlzire;

4) conducte pre-izolate în subsolul clãdirilor.

Durata de viaþã a echipamentelor instalate în cadrul proiectului va fi deminimum 15 ani pentru sistemele de boilere pe bazã de biomasã în cazul încare sunt desfãºurate lucrãri insuficiente de intreþinere. Pentru conductele pre-izolate, durata de viaþã este estimatã la 30-40 de ani.

În 2003 a fost semnat un act denumit "Memorandum de Înþelegere" întreRomânia ºi Danemarca, în conformitate cu principiile Protocolului de la Kyoto.În acelaºi an reprezentanþi ai Ministerului Mediului ºi Gospodãririi Apelor dinRomânia ºi ai Guvernului danez au semnat un acord de proiect. Scopulacordului de proiect a fost sã asigure cã fondurile generate de comerþul cuemisii de CO2 între România ºi Danemarca vor fi utilizate pentru a finanþa oparte din costurile investiþionale ale proiectului. Acordul de proiect conþineaprobarea proiectului de cãtre statul gazdã ca proiect de Implementare înComun.

Finanþarea proiectului pentru componenta Gheogheni (2,2 milioane Euro)provine din mai multe surse: Agenþia Danezã de Protecþie a Mediului, Uniunea


40


Europeanã prin intermediul Programului Phare 2001 - Proiecte mari deInfrastructurã Regionalã, Guvernul Romaniei (prin intermediul Agenþiei Românede Conservare a Energiei) ºi Municipalitatea Gheorghieni.

Perioada de implementare: 2003 - 2004.Beneficiarul proiectului este Primãria oraºului Gheorgheni.

Caracteristici-cheie ale proiectului:- utilizarea unei surse regenerabile de energie;- utilizarea unei surse de energie neutre din punct de vedere al emisiilor deCO2;

- utilizarea unor resurse energetice locale;- reducerea impactului de mediu al depozitãrii ilegale a deºeurilor lemnoaseprovenind din industria prelucrãrii lemnului;

- dezvoltarea unor noi sectoare de afaceri;- îmbunãtãþirea nivelului de trai;- preþ stabil al energiei la consumator (deconectarea de preþul petrolului);- reducerea sau eliminarea subvenþiilor de la bugetul naþional sau localpentru termoficare.

1. BoilerProiectul introduce o soluþie tehnologicã ce face posibilã utilizarea biomaseiumede drept combustibil. Se are în vedere astfel utilizarea biomasei (rumeguº,aºchii, scoarþã de copac) cu conþinut de apã de pânã la 55%. Potrivit unorreprezentanþi ai utilitãþii de termoficare din Gheogheni, conþinutul de apã alrumeguºului a atins în unele perioade 80%, ceea ce a avut o influenþã asupraeficienþei boilerului, dar nu a avut un impact semnificativ asupra calitãþiiserviciilor oferite consumatorilor.

Poate pãrea ciudat ca un stat precum România, cu resurse mari de biomasã, sãnu le utilizeze, iar importurile scumpe de gaze ºi petrol sã aibã loc an dupa an.Singura explicaþie identificatã în cadrul proiectului a fost indisponibilitatea unei

41

tehnologii puþin mai sofisticate necesarã combustiei biomasei umede ca produsdomestic pe piaþa româneascã ºi faptul cã echipamentele vestice erauconsiderate prea scumpe pentru utilitãþile publice. Ceea ce face ca problemasã fie ºi mai serioasã este incapacitatea de platã a consumatorului pentruserviciile publice precum încãlzirea, apa, serviciile de canalizare ºi energiaelectricã. Faptul cã serviciile furnizate de utilitãþile publice sunt adesea deslabã calitate reduce de asemenea dorinþa de a plãti sume substanþiale.

Tehnologia de boiler pe biomasa selectatã pentru acest proiect poate ficonsideratã de tip standard pe piaþa vesticã, cuprinzând o camerã decombustie cu cãrãmizi refractare ºi o bandã de alimentare automatã. Apa seevaporã pe banda de alimentare, sunt extrase gazele, iar deºeurile lemnoasesunt apoi arse. Sistemul de purificare a emisiilor cuprinde multicicloni ºi unitãþide filtrare cu saci, iar gazele de evacuare sunt direcþionate cãtre un coº de oþel.Cenuºa rezultatã din procesul de combustie este transportatã automat cãtre uncontainer închis, iar cenuºa este fie trimisã la un depozit de deºeuri fieîmpraºtiatã în pãduri drept îngrãºãmânt. Sistemele de boilere pe biomasã suntoperate automat pentru a asigura desfãºurarea în condiþii optime a proceselorde combustie. Biomasa nefiind un material omogen, alimentarea primarã ºisecundarã cu aer trebuie sã fie controlatã în continuu în ceea ce priveºteconþinutul de oxigen. Controlul aerului pentru ardere împreunã cu alimentareaautomatã cu combustibil din depozit ºi instalaþiile de control diferenþial alpresiunii nu pot fi operate eficient decât prin utilizarea unor tehnologii modernede control. Sistemele noi de boilere cuprind sisteme tehnice pentru tratareaapei de alimentare ºi instalaþii automate de stingere a incendiilor care sãintervinã în cazul arderii în sistemul de alimentare cu combustibil. Noile sistemede boilere pe biomasã nu folosesc combustibili fosili la pornire.

2. Modificãri ale reþelei de conducte ºi introducerea unor unitãþi de racordarea consumatorilorApa caldã era distribuitã cãtre consumatori printr-o reþea construitã pe principiulunui circuit cu patru componente, cu o conductã de alimentare ºi una de returpentru încãlzire, ºi o conductã de alimentare ºi una de retur pentru apa caldãmenajerã. Apa caldã era produsã în centralã, iar reþeaua de termoficare eraaºezatã în canale de beton cu izolaþii foarte slabe, iar în unele locuri fãrã izolaþie.


42


În proiect a fost înlocuit sistemul cu patru componente cu un sistem cu douãcomponente, tehnologie standard aplicatã în Europa de Vest, iar nivelul deconfort al cosumatorilor a fost îmbunãtãþit, o datã cu nivelul de eficienþã.

3. Înlocuirea conductelor în subsolul clãdirilor Conductele de distribuþie sunt situate în subsolul blocurilor de apartamente.Accesul în subsolurile clãdirilor poate fi dificil, iar conductele de apã,termoficare ºi canal au de obicei pierderi mari. Toate conductele de apã caldãdin subsolurile clãdirilor au fost înlocuite în cadrul proiectului cu conducte noi,pre-izolate.

4. Substituirea combustibililor fosiliConsumul de combustibil la centrala Gheorgheni

Scãderea consumului de combustibil de-a lungul anilor nu s-a datorat uneicreºteri a eficienþei boilerului, ci unei lipse a fondurilor pentru achiziþiacombustibilului. Aceasta a însemnat o scãdere în calitatea serviciilor, ce se afladeja la un nivel scãzut. Trebuie sã menþionãm cã pierderile din sistemul determoficare erau de circa 48%.

Consumul de biomasã proiectat la centrala Gheorgheni

Proiectul a prevãzut mãsurarea cantitãþilor de rumeguº folosit la centrale, însã înrealitate acestea au fost doar calculate pe baza cantitãþii de energie livratãconsumatorilor. Potrivit unor estimãri, centrala Gheorgheni a folosit în 2005 circa5-6000 de tone de rumeguº, iar producþia de energie a fost de 7600 Gcal.

Cercetãrile au arãtat cã cenuºa conþine în medie aproximativ 800 PPM (pãrþi

43

Localitatea Combustibil Unitatea 1997 1998 1999 2000 2001

Gheorgheni Pãcurã tone/an 1,181 1,298 858 601 855

Localitatea Deºeuri lemnoaseevacuate/arse, Tone/an

Cenuºa din arderea deºeurilorlemnoase, Tone/an

Gheorgheni 6965.2 35 - 70

pe milion) zinc, 100 PPM plumb, 15 PPM cobalt ºi 8 PPM cadmiu. Potrivitcercetãrilor, se recomandã utilizarea cenuºii de la centrale drept îngrãºãmântîn silviculturã pentru a asigura cã metalele grele nu ajung în circuitul hraneiumane. În urma unor comparaþii între cenuºã ºi îngrãºãmintele standard,conþinutul de minerale ale unei tone de cenuºã este egal cu cel al aproximativ200 kg de îngrãºãminte.

5. Reducerea emisiilor de GESPerioada de creditare pentru acest proiect de implementare în comun este de14 ani. Totalul reducerilor de emisii va fi de 715000 tone de echivalent CO2pentru toate cele 5 componente ale proiectului în perioada 2004-2017, dincare cota componentei Gheorgheni este de 153 000 tone.

6. Preþul de vânzare al energiei termice Preþul de vânzare a energiei termice menþionat mai jos cuprinde toate costurilede funcþionare ºi întreþinere ºi se presupune cã investiþia localã va fi recuperatãîntr-o perioada de 10 ani, cu o ratã internã de retur (IRR) de 8%. Valorile-cheieale acestui calcul sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Preþuri proiectate

Preþurile actuale ale energiei termice în România sunt reglementate,consumatorii plãtind 107,5 RON/Gcal (aproximativ 30 Euro). CentralaGheorgheni produce energie termicã la un cost de 101,2 RON/Gcal(aproximativ 29 Euro), majoritatea centralelor termice având costuri deproducþie de 170-200 RON/Gcal (aproximativ 48-57 Euro), diferenþa pânã lapreþul naþional fiind subvenþionatã de bugetul naþional ºi de bugetele locale.


44

Unitatea Gheorgheni

Vânzãrile anuale de energie termicã Gcal/an 8,747

Preþul energiei termice IRR = 8% euro/Gcal 8.35

Preþul energiei termice IRR = 8% euro/MWh 7.18


Datele pentru cinci instituþii publice din Gheorgheni aratã o reducerea cu230000 RON (aproximativ 65000 euro) a cheltuielilor pentru energie termicãîn sezonul 2004-2005.

7. Aspecte socialeImplementarea proiectului aduce beneficii unei pãrþi importante din locuitoriicelor cinci oraºe din proiect. În toate oraºele respective sistemele determoficare sunt într-o stare proastã, iar unele sisteme erau deseori inoperabilesau, în cel mai bun caz, funcþionarea lor era instabilã, cauzând problemeserioase ºi disconfort pentru locuitori.

Dupã implementarea proiectului au mai fost racordate la reþeaua alimentatã decentrala pe biomasã înca un cartier, un liceu ºi un spital.

8. Noi afaceri Utilizarea deºeurilor lemnoase aduce noi oportunitãþi de afaceri în România.Aceste deºeuri sunt foarte puþin utilizate, iar potenþialul pentru extindereaacestei afaceri este foarte mare. În statisticile oficiale daneze, biomasa ºisursele regenerabile de energie reprezintã o componentã esenþialã: 36% dinproducþia de energie termicã pentru termoficare din Danemarca se bazeazãpe biomasã ºi arderea deºeurilor. Deºeurile lemnoase reprezintã circa 20500TJ/5700 GWh producþie anualã de energie primarã. Aceste valori trebuiecomparate cu o producþie energeticã anualã de circa 300 TJ în proiectulromânesc pe bazã de rumeguº, echivalând cu 1,5% din producþia energeticãpe bazã de deºeuri lemnoase din Danemarca.

45

Componenta Gheorgheni Numãr de apartamente încãlzite 410

Numãr de blocuri de apartamente racordate la reþea 17

Numãr de clãdiri individuale (locuinþe) racordate la reþea 16

Numãr de clãdiri individuale racordate la reþea 17Numãr total de persoane în apartamente 1230

Numãr total de persoane în clãdiri individuale (locuinþe) 58

Suprafaþa ocupatã de pãduri în Danemarca este de aproximativ 5200 km2, iarsuprafaþa cu pãduri din România este de aproximativ 64000 km2 - este evidentcã potenþialul pentru dezvoltare în România este remarcabil. Acest potenþial dedezvoltare a afacerilor nu include doar producþia de energie termicã, ci ºiprocesarea deºeurilor lemnoase, manipularea ºi transportarea deºeurilorlemnoase, care în Danemarca reprezintã o arie largã de afaceri, chiar dacãproducþia de deºeuri lemnoase a acestei þãri este mult mai micã decât înRomânia.

9. MonitorizareaObiectivul planului de monitorizare este sã ofere un cadru pentru colectarea ºimanagementul datelor privind performanþele pentru a monitoriza ºi verificareducerea emisiilor de GES generate de proiectul de Implementare în Comun.Verificarea este definitã drept audit periodic al reducerii emisiilor de GES ºi alconformãrii cu criterii de implementare în comun, efectuat de o terþã parte.

Nu a fost elaborat un plan de monitorizare a impactului social al proiectului,însã serviciile de încãlzire ºi apã caldã au fost îmbunãtãþite, iar subvenþiilepentru energie termicã nu mai sunt necesare, ceea ce înseamnã mai multefonduri publice pentru alte tipuri de cheltuieli.

10. Consultare ºi participare publicã Potrivit documentelor proiectului, consultarea factorilor interesaþi a fostrealizatã prin anunþuri în presa localã pentru o perioadã de minimum douãsãptãmâni în toate oraºele din cadrul proiectului. Nu au fost depuse comentariisau obiecþii faþã de implementarea proiectului. Nu au fost primite comentariidin partea unor factori sociali precum ONG-uri, autoritãþi locale de protecþie amediului, instituþii din domeniul silviculturii sau industria de prelucrare alemnului.

B. Fiºa de evaluare a proiectuluiÎn cadrul întâlnirii ONG-urilor de mediu au fost formate douã grupuri care auanalizat proiectul ºi l-au punctat în funcþie de criteriile de evaluare; discuþiile dinplen au definitivat punctarea acestui proiect, cu argumentele de rigoare.


46


Criterii de evaluareRelevanþa: în ce mãsurã problema identificatã este abordatã corespunzãtor încadrul proiectului? Punctaj: 5.Proiectul rãspunde în mare mãsurã necesitãþilor locale în ceea ce priveºteîmbunãtãþirea ºi eficientizarea sistemului de încãlzire al oraºului Gheorgheni.

Eficienþa: în ce mãsurã acþiunile întreprinse ºi mijloacele utilizate conduc laîndeplinirea rezultatelor proiectului? Punctaj: 5.Este un proiect eficient întrucât nu se investeºte în plus în forþa de muncã, iarcosturile aferente achiziþionãrii de echipament ºi îmbunãtãþirii infrastructurii sepot amortiza într-un timp rezonabil.

Eficacitatea: în ce mãsurã rezultatele proiectului contribuie la atingereascopului proiectului? Punctaj: 5.Ca urmare a implementãrii proiectului va scadea preþul agentului termic laconsumator ºi se vor diminua emisiile de gaze cu efect de serã aferenteproducerii acestuia.

Impactul: în ce mãsurã atingerea scopului proiectului contribuie la dezvoltarealocalã, regionalã sau naþionalã? Punctaj: 5.Proiectul îmbunãtãþeºte calitatea vieþii unui grup-þintã semnificativ la nivel deoraº.

Durabilitatea: în ce mãsurã rãspunde proiectul urmãtoarelor criterii dedezvoltare durabilã? Punctaj: 4,5.

În cadrul întâlnirii reprezentanþilor ONG, proiectul de utilizare a biomaseipentru producerea de agent termic s-a bucurat de o apreciere deosebitã,obþinând un punctaj mare la capitolele relevanþã, eficacitate ºi impact, întrucâtsunt utilizate deºeuri, se fac reduceri de emisii de gaze cu efect de serã. Lacapitolul durabilitate, s-a obþinut un punctaj mediu ridicat, cu observaþii înprivinþa aspectului economic (ceea ce implicã gestionarea cantitãþii de cenuºãrezultatã, furnizarea cantitãþii corespunzãtoare de rumeguº) sau a aspectuluisocial (ceea ce vizeazã numãrul de persoane angajate).

47


48

No

tã +

mo

tiva

þieEc

onom

ic -

4,5

Rum

eguº

ul, c

are

urm

eazã

a fi

folo

sit p

entru

alim

enta

rea

cent

rale

i, es

te în

ace

stm

omen

t o re

surs

ã ab

unde

ntã

ºi ie

ftinã

în z

onã,

însã

exi

stãris

cul c

a, p

e vi

itor,

preþ

ul s

ãusã

cre

ascã

ºi/

sau

acce

sibili

tate

a sã

sca

dã.

Proi

ectu

l con

tribu

ie la

creº

tere

a ef

icie

nþei

ene

rget

ice

a sis

tem

ului

de

încã

lzire

.

Soci

al -

4

Proi

ectu

l asig

urã

cond

iþii m

aibu

ne d

e lo

cuit

pent

ruap

roxi

mat

iv 1

300

depe

rsoa

ne. D

e as

emen

ea,

faci

litea

zã în

cãlz

irea

insti

tuþii

lor p

ublic

e(a

dmin

istra

tive,

edu

caþio

nale

).

Ind

ica

tor

Inte

nsita

tea

mat

eria

lelo

r util

izat

e

Inte

nsita

tea

ener

getic

ã

Gen

erar

ea d

e de

ºeur

iin

dustr

iale

ºi m

unic

ipal

e so

lide

Sorta

re /

reci

clar

e

Dist

anþe

de

apro

vizi

onar

e sa

ude

sfac

ere

Num

ãr p

erso

ane

anga

jate

Num

ãr º

omer

i

Rapo

rtul b

ãrba

þi-fe

mei

Nut

riþie

cop

ii

Rata

mor

talit

ãþii

la c

opii

sub

5an

iD

urat

a de

via

þã

Sub

crit

eriu

Con

sum

ul d

em

ater

iale

Con

sum

de

ener

gie

Man

agem

entu

lde

ºeur

ilor

Tran

spor

tul b

unur

ilor º

ipr

odus

elor

Redu

cere

a gr

adul

uide

sãr

ãcie

Egal

itate

de

ºans

eN

utriþ

ieM

orta

litat

e

Crit

eriu

Con

sum

ºi

prod

ucþie

Echi

tate

Sãnã

tate


49

No

tã +

mo

tiva

þiePr

oiec

tul n

u of

erã

noi l

ocur

ide

mun

cã.

Med

iu -

5Im

plem

enta

rea

proi

ectu

lui

cont

ribui

e la

redu

cere

aem

isiilo

r de

gaze

cu

efec

t de

serã

în d

ouã

mod

uri:

- elim

inar

ea d

epoz

itelo

r ile

gale

de ru

meg

uº d

in n

atur

ã, º

i- e

limin

area

une

i ins

tala

þii d

ear

dere

alim

enta

te c

uco

mbu

stibi

li fo

sili (

pãcu

rã).

Proi

ectu

l con

tribu

ie la

îmbu

nã-

tãþir

ea c

alitã

þii s

olul

ui º

i ape

lor,

Ind

ica

tor

Pre-

ºcol

ar, P

rimar

,G

imna

zial

, Lic

eal

Uni

vers

itarã

Post-

univ

ersit

arã

Supr

afaþ

ã de

locu

it pe

per

soan

ã

Num

ãrul

de

înre

gistr

ãri d

ecr

imin

alita

te

Rata

cre

ºterii

pop

ulaþ

iei

Emisi

i de

gaz

e cu

efe

ct d

e se

rãC

onsu

mul

de

subs

tanþ

e ce

afec

teaz

ã str

atul

de

ozon

Con

cent

raþii

le d

e po

luan

þi în

zon

ãSu

praf

eþe

degr

adat

eSu

praf

eþe

rezi

denþ

iale

Supr

afeþ

e in

dustr

iale

Supr

afeþ

e/lo

cuito

r

Supr

afeþ

e, c

alita

te

Supr

afeþ

e, c

alita

te

Sub

crite

riu

Educ

aþie

la c

opii

Educ

aþie

la a

dulþi

Con

diþii

de

locu

it

Rata

crim

inal

itãþii

Schi

mbã

ri de

popu

laþie

Încã

lzire

glo

balã

Deg

rada

rea

strat

ului

de o

zon

Cal

itate

a ae

rulu

iC

alita

tea

solu

lui

Urb

aniz

are

Parc

uri º

i grã

dini

Lacu

ri

Râur

i

Crit

eriu

Educ

aþie

Locu

inþe

Secu

ritat

e

Popu

laþie

Atm

osfe

rã

Tere

nuri

Ape


50

No

tã +

mo

tiva

þie

la c

onse

rvar

ea b

iodi

vers

itatii

ºi la

un

bun

man

agem

ent a

lre

surs

elor

de

apã.

Exist

ã ris

cul c

a pr

oiec

tul s

ãîn

cura

jeze

des

pãdu

ririle

din

zonã

pen

tru a

furn

iza

mat

erie

prim

ã pe

ntru

func

þiona

rea

cent

rale

i.

Cul

tura

l - 5

Proi

ectu

l cre

ºte a

tract

ivita

tea

zone

i din

pun

ct d

e ve

dere

cultu

ral,

faci

litân

d de

zvol

tare

atu

rism

ului

.

Ind

ica

tor

Surs

e, c

antit

ãþi,

calit

ate

Can

titãþ

i, tra

tare

Loca

lizar

e, z

onã

de p

rote

cþie

,in

dica

tor c

antit

ativ

Num

ãr d

e pa

rtici

panþ

i, ca

litat

eaob

serv

aþiil

or in

clus

e, c

alita

tea

studi

ului

Indi

cato

r can

titat

iv

Indi

cato

r can

titat

iv

Indi

cato

r can

titat

iv, n

umãr

de

even

imen

teIn

dica

tor c

antit

ativ,

sta

re a

ctua

lãde

con

serv

are

Indi

cato

r can

titat

iv, s

tare

act

ualã

de c

onse

rvar

e

Sub

crite

riu

Apã

pot

abilã

Apã

uza

tã

Spec

ii de

flor

ã ºi

faun

ãC

onsu

ltãri

publ

ice

Stud

iu d

e im

pact

Cãm

ine

cultu

rale

,ci

nem

a, te

atru

Sãli

ºi te

renu

ri de

spo

rt

Muz

ee /

Exp

oziþi

i

Mon

umen

te

Clã

diri

de p

atrim

oniu

Crit

eriu

Biod

iver

sitat

e

Eval

uare

aIm

pact

ului

asu

-pr

a M

ediu

lui

Locu

ri de

recr

eere

Artã


IV. Concluzii

Considerãm cã proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu pentrumonitorizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a venit în întâmpinareanevoii organizaþiilor neguvernamentale de mediu din România de a se pregãtipentru perioada post-integrare în Uniunea Europeanã. Conform strategiilor ºiprogramelor naþionale ºi regionale, Fondurile Structurale ºi de Coeziune vorfinanþa o serie de proiecte de infrastructurã care pot avea un impact majorasupra mediului. Din aceastã perspectivã, este esenþial ca organizaþiileneguvernamentale sã se implice activ în procesul de monitorizare aimplementãrii proiectelor cu impact asupra mediului ºi sã colaboreze cuautoritãþile centrale ºi locale. Legislaþia privitoare la utilizarea fondurilorstructurale ºi de coeziune idenitificã aceastã relaþie de comunicare ºicolaborare dintre autoritãþile publice ºi ONG-uri ca o condiþie sine qua non aimplementãrii proiectelor finanþate din fonduri europene. Considerãm cã atâtadministraþia publicã, cât ºi sectorul neguvernamental pot beneficia de acestparteneriat, în condiþiile în care contribuþia celor douã pãrþi cu expertizaspecificã poate asigura cã fondurile sunt utilizate respectând legislaþia, dreptulcetãþenilor la un mediu curat ºi nevoile comunitãþilor cãrora li se adreseazãproiectele.

Cu toate acestea, este necesar sã menþionãm cã, din perspectiva societãþiicivile, monitorizarea proiectelor finanþate din fonduri structurale ºi de coeziuneeste un proces consumator de resurse financiare, umane ºi de timp. Astfel,implicarea ONG necesitã o alocare specialã de resurse, de care ONG-urileromâneºti de mediu considerãm cã nu dispun în acest moment. Rãmâne oprovocare pentru sectorul neguvernamental sã gãseascã aceste resurse, ovariantã fiind aceea idenitificatã în unele dintre noile state member ale UE, încare autoritãþile centrale acordã fonduri pentru ONG-uri pentru ca acestea sãîºi poatã finanþa activitãþile în interesul comunitãþilor pe care le reprezintã.

Considerãm cã activitatea de monitorizare prezentatã în acest document, deºinu are pretenþia de a fi un exerciþiu exhaustiv, este extrem de utilã pentru a oferi

51

ONG-urilor participante ºi celor care vor consulta materialul un punct deplecare în monitorizarea proiectelor finanþate din fonduri europene. Avantajulexerciþiului de monitorizare a fost acela cã ONG-uri de mediu cu arii deactivitate foarte diferite (energie, biodiversitate, ape, deºeuri, dezvoltareruralã) au putut exprima opinii ºi puncte de vedere conforme experienþei ºiexpertizei lor, contribuid la o abordare integratã a problemelor sau avantajelorfiecãrui proiect. În cursul proiectului s-a demonstrat cã fiºa de monitorizaregeneratã de organizaþiile partenere ºi cele implicate în activitãþi sistematizeazãinformaþii utile ºi relevante despre proiectele vizate, care pot ajuta la o analizãintegratã a unui proiect. Considerãm cã ea poate fi adaptatã ºi utilizatã pentruo varietate largã de proiecte ºi cã este un instrument care va continua sã îºidovedeascã utilitatea pe viitor.

Proiectul "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediu pentru monitorizareaFondurilor Structurale ºi de Coeziune" a pus bazele unei reþele funcþionaleaxate pe monitorizarea utilizãrii Fondurilor Structurale ºi de Coeziune înRomânia, care credem cã va deveni cu atât mai utilã cu cât numãrul/amploarea proiectelor finanþate va creºte ºi cu cât participarea ONG va fi mainecesarã în diverse corpuri administrative cu atribuþii în implementarea ºimonitorizarea investiþiilor din fonduri europene. Reþeaua ºi instrumentele salepot facilita comunicarea dintre ONG-urile de mediu cu preocupãri în domeniu,susþinerea reciprocã între membri ºi formularea unor documente sau declaraþiide poziþie comune. Reþeaua este deschisã organizaþiilor neguvernamentale demediu care doresc sã se implice în astfel de activitãþi.

Nu în ultimul rând, considerãm cã activitãþile derulate ºi experienþa acumulatãîn cadrul proiectului nostru în ceea ce priveºte monitorizarea investiþiilor dinfonduri europene din regiunea 7 - Centru pot reprezenta un model pentruconstituirea, în alte regiuni ale þãrii, a grupurilor de lucru ONG pe temamonitorizãrii fondurilor.

În ceea ce priveºte durabilitatea proiectului, în perioada ianuarie 2006 - iulie2008, TERRA Mileniul III, în parteneriat cu organizaþii neguvernamentale dinTransilvania, Bulgaria ºi Olanda, deruleazã proiectul "Participarea publicului la


52


dezvoltarea durabilã regionalã în România ºi Bulgaria". Proiectul îºi propuneformarea unei coaliþii puternice de ONG-uri în România ºi Bulgaria, capabilãsã contribuie la utilizarea eficientã a fondurilor structurale ºi de coeziunepentru realizarea unei dezvoltãri durabile. La nivel internaþional ºi regional,ONG-urile din România ºi Bulgaria vor fi cooptate în reþele, ceea ce le vaasigura un mai bun acces la Comisia Europeanã, atât pentru a se informa darºi pentru a putea face lobby la acest nivel. Pe plan naþional va avea loc o maibunã monitorizare a proiectelor finanþate din fonduri europene. La nivel localproiectele "Agenda Verde" vor servi drept model pentru o dezvoltare regionalãdurabilã cu implicarea comunitãþilor locale. Informaþiile obþinute pe parcursuldesfãºurãrii proiectului, despre fondurile europene ºi participarea publiculuivor contribui la dezvoltarea capacitãþii organizaþiilor neguvernamentale ºi vorcreºte gradul de informare a cetãþenilor, astfel încât sã-ºi poatã asuma un rolactiv în politica de coeziune la nivel regional.

Mulþumim, pe aceasta cale, tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestuiproiect: echipa formatã din reprezentanþii TERRA Mileniul III ºi ALMA-RO,experþii români ºi strãini, reprezentanþii organizaþiilor care au participat lasesiunile de instruire ºi la realizarea exerciþiului de monitorizare ºireprezentanþii instituþiilor publice care ne-au facilitat accesul la date despreproiectele analizate ºi au acceptat sã contribuie la realizarea cercetãrii iniþialedin cadrul proiectului. Nu în ultimul rând, salutãm contribuþia financiarã aUniunii Europene, Programul Phare, pentru realizarea acestui proiect ºi sprijinulacordat de reprezentanþii Fundaþiei pentru Dezvoltarea Societãþii Civile.

53

Echipa de proiect

Implementarea proiectului "Dezvoltarea capacitãþii ONG-urilor de mediupentru monitorizarea Fondurilor Structurale ºi de Coeziune" a fost posibilãdatoritã contribuþiei eficiente ºi profesioniste a fiecãruia dintre membrii echipei:

Claudia Jianu - Coordonator de proiect, TERRA Mileniul IIIEliza Teodorescu - Asistent de proiect, Asociaþia ALMA-ROLavinia Andrei - Expert/trainer, TERRA Mileniul IIIAdrian Bãdilã - Expert/trainer, Asociaþia ALMA-ROAlessandra Merlo - TrainerVitor Dionizio - TrainerAndrzej Gula - Trainer, Institute of Environmental Economics, PoloniaIoana Ciutã - Interpret, TERRA Mileniul IIIClaudiu Florea - Contabil Claudia Oprea - Auditor


54


55

Lista

par

ticip

anþil

orla

ses

iune

a de

instr

uire

pen

tru o

rgan

izaþ

iile

negu

vern

amen

tale

de

med

iu"A

BC-U

L FO

ND

URI

LOR

STRU

CTU

RALE

ªI D

E C

OEZ

IUN

E"H

otel

Sin

aia,

Sin

aia

27 fe

brua

rie -

1 m

artie

200

6

Do

men

iu a

ctiv

ita

te

Dez

volta

re d

urab

ilã

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

iM

anag

emen

tul r

esur

-se

lor d

e ap

ã, z

one

umed

e; a

rii p

rote

jate

;ed

ucaþ

ie e

colo

gicã

.

Man

agem

entu

l arii

lor

prot

ejat

e; D

ezvo

ltare

aac

tivitã

þilor

ºtii

nþifi

ce în

ariil

e pr

otej

ate

Dez

volta

re d

urab

ilãD

ezvo

ltare

regi

onal

ã

Educ

aþie

eco

logi

cãA

rii p

rote

jate

; M

anag

emen

tul

deºe

urilo

r;

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

0230

.524

.128

sorin

trasc

u@gm

ail.c

om

diac

os33

@ya

hoo.

com

Tel.:

072

2. 3

55.5

59Fa

x: 0

252.

332

.993

ecos

wro

@ya

hoo.

com

0723

.394

.861

ic10

@ya

hoo.

com

ciac

ob@

gg.u

nibu

c.ro

0239

.627

.343

ecoa

lpex

024@

brai

la.n

et

Ad

resã

Str.

Uni

vers

itãþii

nr.4

8, c

am 6

-7Su

ceav

a, ju

d.Su

ceav

a

Str.

Adr

ian,

nr.

9422

0138

Dro

beta

Turn

u Se

verin

,ju

d. M

ehed

inþi

Str.

Raho

va n

r.25

9 Br

ãila

, cod

8105

29, j

ud.

Brãi

la

Org

ani

zaþie

CEN

RES

SUC

EAVA

-C

entru

l Re

gion

al d

eRe

surs

e pe

ntru

ON

G

Aso

ciaþ

ia "

ECO

Sud

-Ve

st Ro

mân

ia"

Aso

ciaþ

ia K

OG

AYO

N

ECO

ALP

EX 0

24

Num

e

Sorin

TRA

SCU

Coo

rdon

ator

Proi

ect

Edua

rd F

AIE

R Se

cret

ar g

ener

al

Cez

ar IA

CO

B

Resp

onsa

bil

proi

ecte

Cor

nel A

POST

OL

Pr

eºed

inte


56

Do

men

iu a

ctiv

itate

Educ

aþie

eco

logi

cã;

Arii

pro

teja

te; E

colo

gie

urba

nã; P

rote

cþia

med

iulu

i; D

ezvo

ltare

dura

bilã

; Eco

-turis

m.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;D

ezvo

ltare

regi

onal

ã;Ef

icie

nþã

ener

getic

ã;Su

rse

rege

nera

bile

de

ener

gie.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;D

ezvo

ltare

regi

onal

ã;Ec

o-tu

rism

; Edu

caþie

ecol

ogic

ã; S

ocia

l.

Asis

tenþ

ã în

ant

repr

e-no

riat;

Prot

ecþia

med

iu-

lui;

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Dez

volta

re re

gion

alã.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Ant

repr

enor

iat;

Asis

tenþ

ã în

dez

volta

-re

a af

acer

ilor.

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

0266

.364

.603

amoe

ba@

hr.a

stral

.ro

0236

.462

.564

earth

frien

ds@

rdsli

nk.ro

0265

.779

.917

hans

hedr

ich@

gmx.

de

Tel.:

024

2.31

6.94

5Fa

x: 0

242.

334.

190

atla

s@dt

c.ro

0722

.329

.987

Ad

resã

Buci

n 7/

E/77

5355

00G

heor

ghen

i, ju

d.H

argh

ita

Str.

Portu

lui,

bl.

Sire

t 4, s

c. 7

, ap.

109,

cod

8000

25, G

alaþ

iju

d. G

alaþ

i

Str.

Basti

onul

uinr

. 11,

cod

5454

00,

Sigh

iºoar

a, ju

d.M

ureº

Bd. N

icol

aeTi

tule

scu

nr. 1

5,pa

rter,

Cãl

ãraº

i,ju

d. C

ãlãr

aºi

Str.

Nuf

ãrul

ui,

Cãl

ãraº

i, ju

d.C

ãlãr

aºi

Org

ani

zaþie

AM

OEB

A E

CO

CEN

TER

Aso

ciaþ

ia P

riete

nii

Pãm

ântu

lui

Aso

ciaþ

ia S

ighi

ºoar

aD

urab

ilã

Fund

aþia

Atla

s

Aso

ciaþ

ia C

.I.D

.A.F

.Fi

liala

Cãl

ãraº

i

Num

e

Ildik

o BA

JKO

Pr

eºed

inte

Cam

elia

ZA

MFI

R D

irect

or e

xecu

tiv

Han

s H

EDRI

CH

Coo

rdon

ator

proi

ecte

Lenu

þa IO

SIF

Dire

ctor

exe

cutiv

Flor

in IO

SIF

Dire

ctor

exe

cutiv


57

Do

men

iu a

ctiv

ita

te

Prot

ecþia

med

iulu

i; A

rii p

rote

jate

; Eco

logi

eur

banã

; Edu

caþie

eco

-lo

gicã

; Dez

volta

reru

ralã

.D

ezvo

ltare

dur

abilã

Prot

ecþia

med

iulu

i

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;Bi

odiv

ersit

ate;

Dez

vol-

tare

a ec

otur

ismul

ui.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;A

dmin

istra

þie p

ublic

ãlo

calã

.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i; Ed

u-ca

þie e

colo

gicã

; Par

te-

neria

t ºi c

oope

rare

inte

rnaþ

iona

lã; D

ezvo

l-ta

rea

sect

orul

ui n

egu-

vern

amen

tal d

e m

ediu

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

Tel.:

026

5.26

7.71

203

65.8

04.4

71Fa

x: 0

265.

267.

712

rhod

o@rd

slink

.ro

0264

.593

.254

offic

e@cr

im.ro

0230

.524

.944

tatia

na_i

ngrid

@ya

hoo.

com

Tel.:

024

2.31

6.02

2Fa

x: 0

242.

316.

028

falrs

tefa

ncel

mar

e@ar

tel

ecom

.net

Tel.:

023

6.49

9.95

7Fa

x: 0

236.

312.

331

eco@

cceg

.rom

leon

te@

cceg

.ro

Ad

resã

Str.

Barto

k Be

la,

nr. 1

, 540

035,

Târg

u M

ureº

,ju

d. M

ureº

Str.

Nic

olae

Titu

lesc

u, n

r. 38

,ap

. 36,

400

420,

Clu

j Nap

oca

O.P

. 4 C

.P. 7

5,Su

ceav

a, ju

d.Su

ceav

a

Str.

ªcol

ii, n

r. 25

,ªt

efan

cel

Mar

e,ju

d. C

ãlãr

aºi

Str.

Basa

rabi

einr

. 2, c

od80

0201

, Gal

aþi,

jud.

Gal

aþi

Org

ani

zaþie

Aso

ciaþ

ia p

entru

Prot

ecþia

Med

iulu

i ºi a

Nat

urii

RHO

DO

DEN

DRO

N

Cen

trul d

e In

iþiat

ivã

pent

ru M

ediu

Fund

aþia

de

Speo

logi

e"C

lub

Speo

Buc

ovin

a"

Aso

ciaþ

ia C

omun

elor

din

Rom

ânia

- Fi

liala

Jude

þean

ã C

ãlãr

aºi

Cen

trul d

e C

onsu

ltanþ

ãEc

olog

icã

Gal

aþi

Num

e

Lász

lóSZ

AKÁ

CS

Vice

preº

edin

te

Sim

ona

VASI

LCIU

Coo

rdon

ator

prog

ram

Tatia

na D

ON

EVi

cepr

eºed

inte

/C

oord

onat

orpr

ogra

me

Bogd

an V

alen

tinFI

AN

U

Mire

la L

EON

TEC

oord

onat

orpr

oiec

te


58

Do

men

iu a

ctiv

ita

te

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;D

ezvo

ltare

regi

onal

ã;D

rept

urile

om

ului

; LLL

Biod

iver

sitat

eA

rii p

rote

jate

Polit

ica

de C

oezi

une

Fond

uri E

urop

ene

Politi

ca d

e C

oezi

une

Fond

uri E

urop

ene

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Dez

volta

re re

gion

alã;

Dez

volta

re ru

ralã

.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Schi

mbã

ri cl

imat

ice;

Tran

spor

t;Ef

icie

nþã

ener

getic

ã;Ed

ucaþ

ie e

colo

gicã

.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Adm

inist

raþie

pub

licã;

Rezo

lvar

eaco

nflic

telo

r.

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

0740

.026

.091

asoc

iatia

.arin

@gm

ail.c

om

0268

.330

.567

geor

ge@

icas

wild

life.

ro

ales

sand

ra.m

erlo

@lib

ero.

it

vdio

nizi

o@kq

net.p

t

yhaj

du@

rdsli

nk.ro

0265

/262

.170

rdste

l: 03

65/8

03.6

31

Tel.:

021

.312

.68.

70Fa

x: 0

21.3

14.1

2.27

terra

m3@

b.as

tral.r

ote

rra3@

new

sys.r

o

Tel./

Fax:

021.

314.

39.6

007

24.2

09.0

57E-

mai

l: al

ma-

ro@

b.as

tral.r

o

Ad

resã

Ale

ea C

inem

ato-

graf

ului

nr.

2, b

l.H

3, s

c. 2

, ap.

27, B

rãila

Str.

Pavi

lioan

ele

CFR

nr.

100

Braº

ov

Str.

Crin

ului

nr.

22, c

od 5

4034

3Tâ

rgu

Mur

eº

Cal

ea P

levn

ei, n

r.46

-48,

cor

p C

, et.

1, c

am. D

, sec

tor

1, c

od 0

1023

3Bu

cure

ºti

Cal

ea P

levn

ei,

nr. 4

6-48

, cor

pC

, et.

1, c

am. C

,co

d 01

0233

,Bu

cure

ºti

Org

ani

zaþie

Aso

ciaþ

ia A

RIN

Fund

aþia

CA

RPAÞ

I(C

oaliþ

ia N

GO

NAT

URA

200

0)

Con

sulta

ntin

depe

nden

t

Con

sulta

ntin

depe

nden

t

FOC

US

ECO

CEN

TER

Fund

aþia

TER

RAM

ileni

ul II

I

Aso

ciaþ

ia A

LMA

-RO

Num

e

Cod

ruþa

NED

ELC

UPr

eºed

inte

Geo

rge

PRED

OIU

Ale

ssan

dra

MER

LO

Vito

r DIO

NIZ

IO

Zolta

n H

AJD

U

Lavi

nia

AN

DRE

IC

laud

ia JI

AN

UIo

ana

CIU

TÃ

Adr

ian

BÃD

ILÃ

Eliz

aTE

OD

ORE

SCU

Oan

a BÃ

DIL

Ã


59

Lista

par

ticip

anþil

orla

ses

iune

a de

instr

uire

pen

tru o

rgan

izaþ

iile

negu

vern

amen

tale

de

med

iu"M

ON

ITO

RIZA

REA

FO

ND

URI

LOR

STRU

CTU

RALE

ªI D

E C

OEZ

IUN

E"H

otel

Sin

aia,

Sin

aia,

26

-28

mai

200

6

Do

men

iu a

ctiv

ita

te

Man

agem

entu

l arii

lor

prot

ejat

e; D

ezvo

ltare

aac

tivitã

þilor

ºtii

nþifi

ce în

ariil

e pr

otej

ate;

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Dez

volta

re re

gion

alã.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;D

ezvo

ltare

regi

onal

ã;Ef

icie

nþã

ener

getic

ã;En

ergi

i reg

ener

abile

.

Dez

volta

re c

omun

itarã

;A

dmin

istra

þie p

ublic

ã.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Prot

ecþia

med

iulu

i;D

ezvo

ltare

regi

onal

ã;D

rept

urile

om

ului

; LLL

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

Mob

il: 0

743.

833.

808

corin

a_w

w@

yaho

o.co

m

asoc

iatia

_kog

ayon

@ya

hoo.

com

0236

.462

.564

earth

frien

ds@

rdsli

nk.ro

0242

.643

.656

asal

egria

2005

@ya

hoo

.com

0740

.026

.091

asoc

iatia

.arin

@gm

ail.c

om

Ad

resã

2471

15 C

oste

ºti,

jud.

Vãl

cea

Str.

Portu

lui,

bl.

Sire

t 4, s

c. 7

, ap.

109,

cod

8000

25, G

alaþ

iju

d. G

alaþ

i

Str.

Cãl

ãraº

i nr.

25, S

ãrul

eºti,

jud.

Cãl

ãraº

i

Ale

ea C

inem

ato-

graf

ului

nr.

2, b

l.H

3, s

c. 2

, ap.

27, B

rãila

Org

ani

zaþie

Aso

ciaþ

ia K

OG

AYO

N

Aso

ciaþ

ia P

riete

nii

Pãm

ântu

lui

Aso

ciat

ia d

e Ti

nere

tpe

ntru

Dez

volta

reC

omun

itarã

ºi

Prom

ovar

ea I

nclu

ziun

iiSo

cial

e "A

LEG

RIA

"

Ale

ea C

inem

atog

rafu

lui

nr. 2

, bl.

H3,

sc.

2, a

p.27

, Brã

ila

Num

e

Cor

ina

TUD

ORA

CH

EC

oord

onat

orpr

oiec

te

Ion

ZAM

FIR

Preº

edin

te

Nic

olae

GH

EDZI

RAM

anag

erpr

oiec

te

Cod

ruþa

NED

ELC

UPr

eºed

inte


60

Do

men

iu a

ctiv

itate

Con

serv

area

bio

dive

r-sit

ãþii;

Edu

caþie

eco

lo-

gicã

; Dez

volta

rere

gion

alã

Con

serv

area

ºi u

tiliz

a-re

a ra

þiona

lã a

resu

r-se

lor n

atur

ale

din

zona

costi

erã

rom

ânea

scã

Educ

aþie

eco

logi

cã º

ico

nºtie

ntiz

are

publ

icã

pent

ru p

rote

cþia

med

iu-

lui M

ãrii

Neg

re.

Parti

cipa

re p

ublic

ã;D

ezvo

ltare

dur

abilã

.

Con

serv

area

biod

ivers

itãþii

.

Dez

volta

re re

gion

alã.

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

Tel.:

021

.318

.470

1ar

man

d.ha

raid

un@

sor.r

o

0241

.612

.422

Fa

x: 0

341.

407.

433

laur

a_bo

icen

co@

mar

eno

strum

.roof

fice@

mar

enos

trum

.ro

Tel.:

024

7.31

6.17

8da

niel

d@rd

scv.

ro

dani

eld@

cdw

.ro

0726

.771

.180

mad

aopr

ea20

61@

yah

oo.c

om

0266

.219

.549

offic

e@gr

een-

agor

a.ro

Ad

resã

Bd-u

l Mãr

ãºti,

Nr.

61, C

am.

323-

324,

Sec

t.1,

Bucu

reºti

Str.

Geo

rge

Enes

cu n

r. 32

,90

0692

Con

stanþ

a, ju

d.C

onsta

nþa

Str.

Dr.

I. Ra

þiu,

nr. 7

-9, b

l. III

,B3

-07,

Sib

iu, j

ud.

Sibi

u

O.P

. 1, C

.P. 5

653

5600

,O

dorh

eiu

Secu

iesc

Jud.

Har

ghita

Org

ani

zaþie

Soci

etat

eaO

rnito

logi

cã R

omân

ã

ON

G M

are

Nos

trum

Fund

aþia

TR

Med

ia

ECO

TUR

Sibi

u

AGO

RA

Gru

p de

Luc

ru p

entru

Dez

volta

re D

urab

ilã

Num

e

Arm

and

HA

RAID

UN

C

oord

onat

orpr

oiec

t

Laur

aBO

ICEN

CO

Dire

ctor

exe

cutiv

Dan

iel D

INC

ÃPr

eºed

inte

Mãd

ãlin

a O

PREA

Péte

r PÁ

LPr

eºed

inte


61

Do

men

iu a

ctiv

itate

Con

serv

area

bio

dive

r-sit

ãþii;

Dez

volta

re ru

ra-

lã; M

anag

emen

tul

resu

rsel

or d

e ap

ã.

Dez

volta

re d

urab

ilã

Educ

aþie

eco

logi

cãD

ezvo

ltare

regi

onal

ã

Jurn

alism

de

med

iu.

Dre

ptur

ile o

mul

ui.

Mon

itoriz

area

Fond

urilo

r UE;

Ana

lizã

econ

omic

ã.

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

T: 0

21.3

35.2

574

F: 0

21.3

35.6

505

mm

ihul

@w

wfd

cp.ro

0242

.315

.188

Tel./

Fax:

024

431

0.52

5E-

mai

l: re

gina

@m

mc.

ro

Mob

il: 0

722

326

166

costa

che5

7@ya

hoo.

ca

0723

.414

.323

andg

ula@

ceti.

com

.pl

Ad

resã

Bd. D

imitr

ieC

ante

mir

nr.

2A, b

l. P3

, ap.

32, B

ucur

eºti

Bd. C

uza-

Vodã

,nr

. 3, b

l. N

3, a

p.63

, Cãl

ãraº

i

Bd. R

epub

licii

30, 1

0610

0,Si

naia

, jud

,Pr

ahov

aBu

cure

ºti

Str.

Papa

zogl

unr

. 84,

Buc

ureº

ti,se

ctor

3

Org

ani

zaþie

WW

F-D

CP

Rom

ania

Aso

ciaþ

ia "

Tine

rii º

iD

emoc

raþia

"

Aso

ciaþ

ia F

loar

eaRe

gine

i

Cas

a de

edi

tura

EU

ROM

EDIA

Liga

Naþ

iona

lã p

entru

Apã

rare

a D

rept

urilo

rO

mul

ui

Insti

tute

of

Envi

ronm

enta

lEc

onom

ics,

Polo

nia

Num

e

Mar

ia M

IHU

LM

anag

er p

roie

ct

Dor

inel

a D

AVID

Cip

rian

STA

NC

IUPr

eºed

inte

Con

stant

inM

IHU

LJu

rnal

ist

Luci

ca G

ASP

AR

And

rzej

GU

£ATr

aine

r


62

Do

men

iu a

ctiv

itate

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Schi

mbã

ri cl

imat

ice;

Tran

spor

t;Ef

icie

nþã

ener

getic

ã;Po

litic

a de

coe

ziun

e;Ed

ucaþ

ie e

colo

gicã

.

Dez

volta

re d

urab

ilã;

Adm

inist

raþie

pub

licã;

Rezo

lvar

ea c

onfli

ctel

or.

Tele

fon,

Fa

x, E

-ma

il

Tel.:

021

.312

.68.

70Fa

x: 0

21.3

14.1

2.27

terra

m3@

b.as

tral.r

ote

rra3@

new

sys.r

o

021.

314.

39.6

0al

ma-

ro@

b.as

tral.r

o

Ad

resã

Cal

ea P

levn

ei,

nr. 4

6-48

, cor

pC

, et.

1, c

am. D

,se

ctor

1, c

od01

0233

Bucu

reºti

Cal

ea P

levn

ei,

nr. 4

6-48

, cor

pC

, et.

1, c

am. C

,co

d 01

0233

,Bu

cure

ºti

Org

ani

zaþie

Fund

aþia

TER

RAM

ileni

ul II

I

Aso

ciaþ

ia A

LMA

-RO

Num

e

Lavi

nia

AN

DRE

IPr

eºed

inte

Cla

udia

JIA

NU

Coo

rdon

ator

Proi

ect

Ioan

a C

IUTÃ

Sper

cial

ist P

R

Adr

ian

BÃD

ILÃ

Preº

edin

te

Eliz

aTE

OD

ORE

SCU

Dire

ctor

exe

cutiv


63

Cont

act

Tel.:

021

316

6700

, Fax

: 021

300

7171

,E-

mai

l: ve

nera

.vla

d@m

med

iu.ro

Tel.:

021

311

4183

, Fax

: 021

311

4195

,E-

mai

l: ga

brie

l.frip

tu@

dr.m

ie.ro

Tel.:

021

311

4181

, Fax

: 021

311

4193

,E-

mai

l: ist

van.

csut

ak@

dr.m

ie.ro

Tel.:

021

335

9860

, Fax

: 021

3359

878

E-m

ail:

stefa

n.ci

oban

u@m

finan

te.g

v.ro

Tel.:

021

319

9897

, Fax

: 021

319

9650

E-m

ail:

florin

a.pl

avet

i@m

finan

te.ro

Tel.:

021

202

5120

, Fax

: 021

202

5119

E-m

ail:

bogo

s_zs

olt@

min

ind.

ro

Tel./

Fax:

021

212

6127

E-m

ail:

dgrfe

8@m

t.ro

Inst

ituþie

Min

ister

ul M

ediu

lui º

i Gos

podã

ririi

Ape

lor,

Dire

cþia

Gen

eral

ã pe

ntru

Man

agem

entu

l Ins

trum

ente

lor S

truct

ural

e

Min

ister

ul In

tegr

ãrii

Euro

pene

, Dire

cþia

Gen

eral

ã de

Dez

volta

re R

egio

nalã

Min

ister

ul In

tegr

ãrii

Euro

pene

Min

ister

ul F

inan

þelo

r Pub

lice,

Aut

orita

tea

de M

anag

emen

t pen

tru C

adru

l de

Sprij

in C

omun

itar,

Dire

cþia

Pro

gram

ulN

aþio

nal d

e D

ezvo

ltare

Min

ister

ul F

inan

þelo

r Pub

lice,

Aut

orita

tea

de M

anag

emen

t pen

tru C

adru

l de

Sprij

in C

omun

itar,

Dire

cþia

de

Coo

rdon

are

a Pr

ogra

mul

ui P

hare

Min

ister

ul E

cono

mie

i ºi C

omer

þulu

i

Min

ister

ul T

rans

portu

rilor

, Con

struc

þiilo

r ºi

Turis

mul

ui

Func

þie

Dire

ctor

Dire

ctor

Secr

etar

de S

tat

Dire

ctor

Con

silie

r

Secr

etar

de S

tat

ªef

Serv

iciu

Num

e

Vene

ra V

LAD

Gab

riel F

RIPT

U

Istv

an C

SUTA

K

ªtef

an C

IOBA

NU

Flor

ina

PLÃ

VEÞI

Zsol

t BO

GO

ª

Gab

riela

TEL

ETIN

List

a p

erso

ane

lor

inte

rvie

vate

în c

ad

rul c

erce

tãri

i


64

Cont

act

Tel:

021

3117

525,

Fax

: 021

311

7526

E-m

ail:

laur

a.m

arin

as@

gmai

l.com

Tel:

0242

331

769,

Fax

: 024

2 31

3 16

7E-

mai

l: co

mun

icar

e@ad

rmun

teni

a.ro

Inst

ituþie

Min

ister

ul E

duca

þiei º

i Cer

cetã

rii, D

irecþ

iaO

rgan

ism In

term

edia

r PO

S D

RU

Age

nþia

de

Dez

volta

re R

egio

nalã

Sud

-M

unte

nia

Func

þie

Dire

ctor

Dire

ctor

Num

e

Laur

a M

ARI

NA

ª

Liviu

MU

ªAT


65

Sesiunea de instruire I (27 februarie - 1 martie 2006)


66

Sesiunea de instruire II (26-28 mai 2006)


67

Centrala pe rumeguº Gheorgheni

Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea...

Documents

Transcript of Implicarea ONG-urilor de mediu în monitorizarea...