1

1

Societal este spa!iul de dialog, experimentare "i ac!iune comun# pentru o re!ea de ONG-i"ti "i ONG-uri, coordonat# de REPER21, în parteneriat cu ANPCDEFP "i CRIES. Împreun#, identific#m "i con"tientiz#m problemele grave "i inedite generate de modelul economic actual, care afecteaz# echilibrul mediului "i coeziunea societ#!ii. $i drept r#spuns promov#m un concept inconturnabil: Responsabilitatea Social#!

Mai mult decât a promova acest concept, îl aplic#m! Deci “biletul de intrare” în Societal este angajamentul "i competen!a ONG-istului/ONG-ului de a adopta Responsabilitatea Social# în propriile activit#!i "i proiecte.

Pentru a avea impact, Responsabilitatea Social# trebuie s# devin# “opera!ional#” pentru principalii responsabili: firmele "i institu!iile. Îns# nu putem s# predic#m altora ceea ce nu aplic#m noi în"ine! Înainte

s# r#spândim acest concept în mediul de afaceri sau în cel institu!ional, trebuie s#-l s#dim cu succes in ONG-uri. Iat# punctul forte al Societal: membrii re!elei promoveaz# Responsabilitatea Social# în primul rând prin puterea exemplului!

Acest îndemn reprezint#, bineîn!eles, o pre!ioas# lec!ie de via!# pentru fiecare dintre noi, ca persoane. Dar ne-am propus s#-l transform#m "i într-un principiu de management responsabil pentru organiza!iile din care facem parte. Iat# scopul Societal!

Fii schimbarea pe carevrei s-o vezi în lume! GANDHI

IDEEASOCIETAL!

2

ResponsabilitateaSocial!te prive"te!

Chiar dac# sunt "non-profit", "i ONG-urile sunt "actori economici"! Pentru a-"i realiza proiectele "i desf#"ura activit#!ile curente, organiza!iile noastre folosesc, precum o firm#, resurse umane, naturale "i financiare. $i iat# ce face Societal! Reune"te într-o re!ea ONG-istii "i ONG-urile care con"tientizeaz# c# aceste resurse sunt pre!ioase societ#!ii "i c# modul în care sunt utilizate trebuie s# fie "responsabil social".

Ce în!elegem prin Responsabilitatea Social#? Este vorba de aplicarea principiilor dezvolt#rii durabile (echilibrul mediului, echitatea social#, eficacitatea economic#) "i bunei guvernan!e (transparen!#, comportament etic, implic#rea stakeholderilor) în activit#!ile de management "i proiectele organiza!iei.

Corporate Social Responsibility (CSR) este un concept lansat de marile corpora!ii ca r#spuns la presiunea societ#!ii civile, con"tient# de problemele pe care acestea le genereaz#. Dar nu trebuie s# l#s#m CSR-ul în

"proprietatea privat#" a mediului de afaceri! Iat# de ce, Societal dezvolt# competen!e "i elaboreaz# instrumente prin care Responsabilitatea Social# s# fie adoptat# de organiza!iile non-profit.

Ne-am propus s# fim protagoni"tii responsabiliz#rii! Vrem ca ONG-urile din care facem parte s# realizeze proiecte cu valoare de exemplu pentru firme "i institu!iile publice.

$i totodat# "tim c# Responsabilitatea Social# ne aduce beneficii! Adoptând-o, ne înlesnim accesul la finan!#ri, ne motiv#m

PREMISELESOCIETALE

3

voluntarii, ne facilit#m recrutarea unor angaja!i responsabili "i talenta!i, ne îmbun#t#!im colaborarea cu partenerii, ne cre"tem reputa!ia în comunitate, ne diversific#m proiectele sau serviciile.

Nu în ultimul rând, dac# num#rul ONG-urilor care adopt# acest concept ar atinge “masa critic#”, sectorul nostru ar dobândi "i o defini!ie pozitiv#… ar fi neguvernamental, non-profit, dar pro-Responsabilitatea Social#.

Responsabilitatea Social!(a organiza#iilor) vizeaz!dezvoltarea durabil! (a societ!#ii)!

Asa cum arat# "i denumirea sa, dezvoltarea durabil# este un concept ce urmare"te dezvoltarea, progresul... deci nu întoarcerea la o economie înapoiat#. Îns# modelul actual nu este nicidecum durabil deoarece cre"terea vizat# este în primul rând financiar# "i nu !ine cont nici de limitele ecologice ale planetei "i nici de consecin!ele sale grave pe plan social.

Hiper-produc!ia "i hiper-consumul, exacerbate de hiper-specula financiar#, plaseaz# ast#zi întreaga umanitate pe o “traiectorie de dep#"ire-pr#bu"ire”, punând în pericol înse"i bazele civiliza!iei: biodiversitatea, ecosistemele, condi!iile climatice globale, echilibrul structurilor sociale, diversitatea cultural#…

Cu toate acestea, mul!i folosesc Responsabilitatea Social# ca pe un instrument de rela!ii publice. Prea des, acest concept este “deturnat” pentru a oferi o înf#!i"are nou#, mai “verde”, unor practici neschimbate, “business as usual”. Societal invit# în re!ea ONG-i"tii dispu"i s# promoveze "i s# aplice “cel#lalt CSR” – adic# un demers capabil s# aduc# schimbarea, în sensul dezvolt#rii unui model socio-economic cu adev#rat durabil!

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4

O condi!ie necesar# pentru eficacitatea demersului de Responsabilitate Social# dezvoltat de Societal este “educa!ia global#” a ONG-i"tilor. Motiva!ia pentru schimbare a membrilor re!elei vine deopotriv# din cunoa"terea constrângerilor "i oportunit#!ilor locale "i din con"tientizarea interdependen!elor cu realit#!ile economice, sociale "i politice de la nivel global, care au transformat lumea într-un singur sistem.

Nou! factori poten#iali de criz!

În cadrul programului de educa!ie global#, Societal a organizat o serie de ateliere de prospectiv# prin care a dezvoltat viziunea re!elei. Participan!ii au elaborat scenarii (“viitoruri posibile”) privind evolu!ia societ#!ii, în general, "i rolul ONG-urilor, în particular. Demersul prospectiv a scos în eviden!# o palet# de factori poten!iali de criz#, care – ori prin efectele lor conjugate, ori prin agravarea unora dincolo de un

anumit prag – pot produce în urm#torii ani o criz# grav# "i inedit#, cu implica!ii majore sociale, ecologice, economice "i politice:

Cre%terea concentra!iei de gaze cu efect de ser# (GES) în atmosfer#, schimb#rile climatice;

Epuizarea resurselor naturale (resurse fosile, metale rare), penurie energetic# %i de materii prime;

Periclitarea ecosistemelor (pierderea biodiversit#!ii, criza apei, eroziunea solurilor, de%ertific#ri, deforest#ri, cre%terea nivelului m#rilor, polu#ri locale…);

Cre%terea demografic# mondial#, periurbanizarea, polarizarea spa!ial# a s#r#ciei;

Difuzarea modelului de hiper-produc!ie %i hiper-consum la scar# mondial#;

(ANTI-SOCIETALE)

5

Cre%terea insecurit#!ii alimentare, pierderea rezilien!ei locale, riscuri de foamete;

Extinderea sistemului financiar speculativ, cre%terea îndator#rii publice %i private, sub-finan!area economiei reale;

Multiplicarea riscurilor tehnologice (reactoare nucleare, bioinginerii, geoinginerii, nanotehnologii, instala!ii militare);

Deficitul de guvernan!# la nivel local %i global, incapacitatea Statului %i a institu!iilor interna!ionale.

Într-o lume perfect#, ONG-urile nu ar exista… Într-o lume cu probleme m#runte, ele ar putea juca un rol "i el minor, limitat la “facilitarea” unor activit#!i având al!i protagoni"ti (institu!iile, corpora!iile)… Îns# în lumea noastr#, amenin!at# de riscuri grave pe plan social, ecologic "i economic, ONG-urile trebuie sa fie la in#l!ime! Ast#zi, se a"teapt# dinspre societatea civil# solu!ii capabile s# îmbine responsabilitatea, eficacitatea "i urgen!a.

Contextualizarea Responsabilit!#ii Sociale

Ce altceva ar putea s# însemne Responsabilitatea Social# pentru ONG-uri, dac# nu implicarea lor consistent# "i proactiv# în prevenirea "i înl#turarea factorilor care amenin!# societatea, în care î"i desf#"oar# activit#!ile?

Situat# în perspectiva evit#rii acestor “scenarii de criz#”, Responsabilitate Social# devine un concept cu con!inut "i semnificatii complexe, îns# bine specificate "i clare. Deci pentru ONG-i"tii "i ONG-urile din re!eaua noastr# aplicarea Responsabilit#!ii Sociale implic#:

în!elegerea "i diagnosticarea modului în care proiectele pe care le desfa"oar# se reflect# în cei nou# factori poten!iali de criz#;

planificarea "i aplicarea unor m#suri concrete pentru ca proiectele respective s# contribuie la reducerea acestor nou# factori "i, în orice caz, s# nu-i agraveze.

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6

Cum va ar#ta ONG-ul meu la începutul deceniului urm#tor? Dar proiectele pe care le va realiza atunci? Ce “cale” trebuie s# urmeze începând din prezent, pentru ca în urmatorii ani s# nu fie afectat de schimb#ri? Mai mult, cum poate s# contribuie la provocarea schimb#rii, dar înspre un model durabil, care s# respecte oamenii "i mediul? ONG-i"tii din Societal î"i pun astfel de întreb#ri. Fiindc# "nu exist# vânt prielnic decât pentru cei care "tiu în ce direc!ie se îndreapt#" (Seneca).

“Societal 2020”o strategiepe termen mediu

De ce viz#m 2020? Fiindc# reprezint# un termen mediu, adic# nici prea îndep#rtat, dar nici prea apropiat. Pe termen lung, strategia noastr# "i-ar pierde realismul, iar pe termen scurt n-avem nevoie

s# elabor#m strategii pentru ca evolu!iile sunt relativ previzibile.

Totodat#, orizontul 2020 este "i cel al strategiei UE, “Europa 2020”, care reprezint# una dintre principalele noastre referin!e. “Societal 2020” sus!ine, la nivelul s#u, contribu!ia ONGurilor la obiectivul strategiei UE, "i anume dezvoltarea unui model economic european “inteligent, durabil "i favorabil incluziunii”.

%inta vizat!

Societal vizeaz# ca, progresiv, pân# la orizontul 2020, minim 100 de ONG-uri din re!ea s# ajung# s# integreze Responsabilitatea Social# în mod consistent pe întreaga palet# de activit#!i pe care le desfa%oar# – deci în 100% din proiecte.

STRATEGIASOCIETAL!

7

La baza acestei strategii stau dou# principii: îmbun#t#!irea continu# a metodei de

management responsabil de proiect pe baza dezvolt#rii de noi instrumente, a transferului de bune practici între organiza!ii, a acumul#rii de experien!# de c#tre managerii societali;

extinderea progresiv# a demersului de Responsabilitate Social#, de la unul, c#tre toate proiectele planificate "i realizate de o organiza!ie.

Impactul urm!rit

Chiar dac# problemele ecologice, economice "i sociale se acutizeaz# rapid, cu riscul s# provoace în urm#torii ani o criz# grav# "i inedit#, cei mai mul!i actori ai societ#!ii civile nu reu"esc s# ias# din a"teptarea pasiv#. Chiar "i cei care con"tientizeaz# acest risc mizeaz# în general pe o strategie reactiv# – adic# pe luarea de m#suri dup# manifestarea crizei. Societal nu a%teapt# criza, ci, dimpotriv#, propune ONG-urilor o strategie proactiv#!

Prin “Societal 2020” urm#rim ca ONG-urile din re!ea s#-"i înt#reasc# progresiv dou# capacit#!i esen!iale:& “Rezisten!a”: capacitatea organiza!iei de a contribui la frânarea sau chiar la înl#turarea factorilor poten!iali de criz# (vezi “Scenariile de criz#", pag. 4);& “Rezilien!a”: capacitatea organiza!iei de a “trece prin criz#” în situa!ia în care ace"ti factori se agraveaz# – absorbind "ocul "i revenind la o stare de referin!# în urma perturb#rii, înv#!ând din r#spunsurile la perturb#ri, p#strându-"i identitatea, structura "i func!iile.

Raportul anual de progres

În intervalul 2013 – 2020, ne evalu#m anual !inta "i impactul! Un raport de progres este publicat în “IMPACT SOCIETAL” (pag. 8) din anul respectiv.

Principalii indicatori ai evalu#rii anuale sunt:

reprezentate de ace"tia;

integrat m#suri consistente de Responsabilitate Social# (utilizând “Metoda societal#, pag. 1);

Responsabilitate Social# în strategia organiza!ional# pentru a-l aplica sistematic în toate proiectele desfa"urate;

îmbun#t#!it semnificativ capacit#!ile de rezisten!# "i/sau de rezilien!# fa!# de factorii poten!iali de criz#.

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8

În 2010 – 2013, s!dim!

Am dat startul Societal prin "Competen!e "i instrumente

pentru adoptarea Responsabilit#!ii Sociale în organiza!iile societ#!ii civile"! Este un proiect "structural" (cofinan!at de POSDRU), care a permis REPER21 (coordonator) , ANPCDEFP "i CRIES (parteneri) s# sus!in# faza de lansare a re!elei.

S# vedem! În ace"ti 3 ani s-au implicat în proiectul Societal aproximativ 500 de ONG-uri "i 600 de ONG-i"ti. Dintre ace"tia:

160 de ONG-i"ti au fost persoane resurs# pentru re!ea. S-au implicat în evaluarea “metodei societale” (pag. 14) "i "i-au diseminat propriile bune practici de Responsabilitate Social# în cadrul a 8 ateliere regionale, 8 seminarii na!ionale, o “Universitate de var#”, peste 60 de dezbateri tematice;

20 de proiecte pilot (cu finan!are comunitar#, prin programele Grundtvig "i Tineret în Ac!iune) au aplicat experimental metoda societal#. De-a lungul activit#!ilor de implementare, ONGurile care le gestioneaz# au primit asisten!# "i consiliere de la “echipa societal#” (pag. 97);

80 de coordonatori de proiect din tot atâtea ONG-uri au participat cu succes la “Cursul Societal”. Ace"tia reprezint# prima genera!ie de "Manageri Societali" (pag. 12) din cadrul re!elei, recunoscut# oficial "i promovat# inclusiv de ANPCDEFP;

PLANULSOCIETAL

9

În 2013 - 2020, cre&tem!

Din 2013, avem tot ce ne trebuie: o strategie de dezvoltare pe termen mediu, o metod# practic# de management responsabil, o re!ea de manageri care o st#pânesc, numeroase organiza!ii care î"i doresc s-o aplice. Deci începem responsabilizarea pe scar# larg#!

Obiectivul anual: integrarea Responsabilit#!ii Sociale în minim 30 de noi proiecte prin Metoda Societal#. Demersurile de responsabilizare vor fi coordonate "i facilitate de Managerii Societali, c#rora Echipa Societal# le va oferi în mod sistematic asisten!# "i consiliere.

Activit#!i complementare anuale: pentru atingerea obiectivului anual, Planul Societal î"i propune trei activit#!i: Organizarea unui “Curs societal” (actualizarea curriculumului pentru Managerii Societali, formare de noi

manageri) "i a unei ”Universit#!i de var#” (schimb de bune practici, networking) pentru consolidarea re!elei. Elaborarea unui raport de progres privind strategia “Societal 2020”, prin care evalu#m aportul Societal atât la

rezilien!#, cât "i la rezisten!a ONGurilor din re!ea fa!# de cei nou# factori poten!iali de criz# identifica!i (“Scenariile de criz#”, pag. 4);

Actualizarea metodei societale în func!ie de evolu!ia ONG-urilor, a societ#!ii române"ti, dar "i a conceptului de Responsabilitate Social# în standardele interna!ionale (ISO 26000, GRI).

Din 2013, r!spândim!

Îmbun#t#!indu-"i performan!ele de la un proiect la urm#torul, ONG-urile devin ca fructele care atunci când ajung la maturitate se deschid spontan pentru a-"i r#spândi natural semin!ele. Iar Societal este pentru ele ca vântul… le disemineaz# larg demersurile responsabile! Anual, începând din 2013, realiz#m publica!ia “IMPACT SOCIETAL”, care include “Anuarul Societal” "i “Catalogul Societal”. Acestea prezint# Managerii Societali "i, respectiv, proiectele responsabilizate cu ajutorul acestora. Publica!ia apare în român#, englez# "i francez# "i este difuzat# (inclusiv cu sprijinul ANPCDEFP) în numeroase re!ele de la nivel na!ional "i european.

10

Pentru a deveni Partener Societal, ONG-ul t#u trebuie s# aplice Metoda Societal# (pag. 14) într-un proiect concret "i s# implice Echipa Societal# (pag. 97) în activit#!ile de responsabilizare.

Exist# dou# tipuri de parteneriat. Dac# proiectul t#u e deja lansat, atunci echipa noastr# “urc# din mers”. Î!i oferim asisten!# "i consiliere pentru fazele de implementare, evaluare "i raportare. Dar dac# proiectul t#u e înc# “la start”, atunci putem s#-l elabor#m în parteneriat "i s#-i integr#m Responsabilitatea Social# înc# din faza de planificare.

Checklist-ul

Crezi c# scopul "i principiile societale se potrivesc ONG-ului t#u? Vrei s# devin# Partener Societal? Atunci verific# dac# ai parcurs cu succes urm#torii 7 pa"i:

ConectareaAi completat "i transmis Formularul de adeziune

care implic# adeziunea la Codul Societal;Ai creat un cont de utilizator pentru ONG-ul t#u în

comunitatea Societal.ro;

AngajamentulAi ales (cel pu!in) un proiect gestionat de ONG-ul

t#u pentru a-l responsabiliza pe baza Metodei Societale;

Ai ales (cel pu!in) un Manager societal pentru animarea "i facilitarea activit#!ilor de responsabilizare din proiect;

Opera!ionalizareaAi elaborat un Plan de ac!iune în care prezin!i

toate m#surile concrete de responsabilizare prev#zute; Ai realizat împreun# cu echipa societal# o

analiz# “SMART” a Planului de ac!iune "i pe baza

PARTENERIATULSOCIETAL

11

recomand#rilor primite ai actualizat m#surile planificate;

PromovareaAi înc#rcat la rubrica Proiecte o prezentare succint# a proiectului pentru care realizezi demersul de

responsabilizare;Ai promovat faptul ca e"ti “Partener societal” printr-un comunicat în re!eaua ta, dar "i prin diferite prezent#ri,

articole sau preluarea unor materiale publicitare;

ImplementareaAi elaborat un Tablou de bord "i ai monitorizat cu ajutorul lui realizarea m#surilor cuprinse în Planul de

ac!iune;Ai solicitat în mod sistematic asisten!a "i consilierea Echipei Societale de-a lungul activit#!ilor de

implementare;

RaportareaAi realizat împreun# cu echipa societal# o evaluare ex-post a gradului de Responsabilitate Social# atins în

proiect;Ai redactat un raport de Responsabilitate Social# "i l-ai publicat pe Societal.ro ;

Îmbun#t#!irea continu#Ai identificat ac!iuni corective "i bune practici pentru o planificare mai responsabil# a proiectelor urm#toare;Ai ales (cel pu!in) un nou proiect care va fi responsabilizat prin Parteneriatul Societal;

Ai parcurs cu succes to!i ace"ti pa"i? Atunci proiectul responsabilizat va fi inclus în Catalogul Societal, iar aportul managerului/managerilor care a/au coordonat responsabilizarea apare in Anuarul Societal. Acum ONG-ul t#u e Partener Societal "i face parte dintr-o re!ea de organiza!ii responsabile "i inovatoare, cunoscut# la nivel national "i european!

12

Managerii Societali sunt protagoni"tii re!elei! Ei sunt forma!i de Societal "i desemna!i de ONG-urile din care fac parte s# joace rolul de coordonatori "i facilitatori ai responsabiliz#rii în proiectele pe care acestea le desf#"oar# în cadrul “Parteneriatului Societal” (pag. 10).

Vrei sa devii Manager Societal? Cunostin!ele "i experien!a ta de manager de proiect sunt o condi!ie prealabil#. Dac# acestea sunt relevante, Societal te invit# mai întâi la “Cursul Societal”. Apoi, dup# sesiunea de formare, când începi s# coordonezi "i s# facilitezi

responsabilizarea “pe teren”, Societal î!i ofer# în mod sistematic asisten!# "i consiliere.

Cursul Societal

Devin Manageri Societali persoanele care deja "i-au însu"it valorile "i principiile Responsabilit#!ii Sociale. Deci rolul Cursului nu e s#-i “sensibilizeze”, ci s# le ofere instrumente practice pentru transformarea acestui concept în ac!iuni concrete!

Atât noii Manageri Societali, cât "i cei deja activi în re!ea, particip#

anual la una dintre sesiunile de formare organizate. Vrei sa participi? Uite ce înve!i:

S# realizezi un diagnostic privind gradul de integrare a Responsabilit#!ii Sociale în proiectul la care participi;

S# elaborezi un plan de ac!iune, cu m#suri acoperind 36 de Indicatori de Responsabilitate Social# (organiza!i în 4 domenii de interven!ie: social, mediu, economic, guvernan!#);

S# adaptezi metodele "i instrumentele de Responsabilitate Social# la cultura "i contextul propriei tale organiza!ii;

S# monitorizezi sistematic

MANAGERIISOCIETALI

13

m#surile de responsabilizare, s# evaluezi realist rezultatele atinse, s# elaborezi un raport clar "i echilibrat privind performan!ele de Responsabilitate Social# ob!inute;

S# identifici ac!iuni corective "i s# generalizezi bunele practici pentru a-!i planifica mai responsabil proiectele viitoare;

S# elaborezi noi proiecte în parteneriat cu al!i membri ai re!elei;

S# formulezi sugestii pertinente pentru îmbun#t#!irea metodei "i a instrumentelor elaborate de Societal;

S# promovezi "i s# diseminezi spre alte organiza!ii demersul de Responsabilitate Social# "i rezultatele ob!inute;

S# î!i afirmi capacit#!ile de ac!iune, reflec!ie "i inovare în domeniul managementului de proiect "i al Responsabilit#!ii Sociale.

Managerii care particip# cu succes la sesiunile de formare sunt promova!i în Anuarul Societal, inclus în publica!ia “IMPACT SOCIETAL”, (pag. 9) difuzat# la nivel na!ional "i european în limbile român#, englez# "i francez#. Primul Curs Societal, desf#"urat în 2013, formeaz# 80 de Manageri Societali.

Universitatea de var!

Re!eaua de Manageri societali are dou# "motoare". Unul este metoda de management responsabil, pe care "i-o însu"esc în cadrul Cursului Societal. Cel#lalt este schimbul de bune practici, pentru facilitarea c#ruia

Societal organizeaz# Universitatea de var#. Evenimentul reune"te to!i Managerii Societali, împreun# cu diferite “persoane resurs#” din sfera societ#!ii civile. O dat# pe an, pentru câteva zile, Universitatea de var# le ofer# un cadru informal favorabil rela!ion#rii.

Iar din schimbul de bune practici, ie"im cu to!ii în câ"tig. Ce se întâmpl# când schimb#m idei? “Dac# tu ai un m#r "i eu am un m#r "i facem schimb de mere, atunci fiecare va avea în continuare un m#r. Dar dac# tu ai o idee "i eu am o idee "i le schimb#m, atunci fiecare dintre noi va avea la final dou# idei!" (George Bernard Shaw).

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

14

Societal a dezvoltat o metod# de management responsabil de proiect practic#, adaptat# la structura, realit#!ile "i la nevoile ONG-urilor. Ea le permite lansarea unor demersuri de responsabilizare flexibile "i eficiente!

Instrumentarul

Metoda implic# folosirea a trei instrumente dezvoltate de Societal "i, pentru responsabilizarea unor proiecte cu finan!are mare, echip# numeroas#, activit#!i complexe (precum cele din Fondurile structurale), folosim de asemenea principalele standarde interna!ionale ale Responsabilit#!ii Sociale "i managementului de proiect.

Codul Societal (pag. 16) este instrumentul normativ. El precizeaz# sintetic scopul, valorile "i principiile manageriale la care conducerea oric#rui ONG trebuie s#

adere pentru a intra în “Parteneriatul Societal” (pag. 10);

Indicatorii Societali (pag. 18) sunt instrumentul opera!ional. O gril# de 36 de indicatori, organiza!i în 4 domenii de interven!ie (social, mediu, economic "i guvernan!#), este utilizat# pentru integrarea tuturor aspectelor Responsabilit#!ii Sociale în managementul proiectului;

Tabloul de bord (pag. 20) este instrumentul organiza!ional. Este gestionat de managerul societal "i precizeaz# rolul principalilor protagoni"ti ai proiectului (conducerea organiza!iilor partenere, coordonatorul de proiect, echipa de implementare) în fiecare faz# a ciclului PDCA (Plan-Do-Check-Act) al proiectului;

Standardele interna!ionale sunt instrumente auxiliare. Când celelalte instrumente “nu fac fa!#”, echipa societal# ofer# consiliere "i asisten!# pentru

METODASOCIETAL!

15

utilizarea adecvat# a principalelor standarde ISO 26000, Global Reporting Initiative, Project Cycle Management (vezi "Referin!ele Societale", pag. 22), dar %i a altor standarde specifice (de exemplu, ISO 20121, pentru managementul responsabil al evenimentelor).

Procesul de elaborare

Elaborarea Instrumentarului societal are cinci jaloane:

i) Ancheta la nivel european (2011). R#spunsurile primite de la responsabilii Programul Grundtvig din 22 de !#ri europene ne-au permis s# concluzion#m: c# ONGurile nu dispun nic#ieri în UE de instrumente de management responsabil adaptate; c# proiectele non-profit au performan!e de Responsabilitate Social# slabe pe întreg continentul;

ii) Analiza standardelor interna!ionale (2011). Codul "i Indicatoriii au fost elabora!i astfel încât s# asigure conformitatea proiectelor desf#"urate de ONG-uri cu cerin!ele standardelor de Responsabilitate Social# de la nivel interna!ional, care se adreseaz# în primul rând firmelor "i în special celor de talie mare (corpora!ii).

iii) Grupuri de lucru (2011). Societal a reunit succesiv, în opt ora"e ale !#rii, peste 150 de manageri de proiect (din aproximativ 100 de ONG-uri), care au evaluat relevan!a Codului "i a Indicatorilor, fiecare prin prisma experien!elor sale "i a tipului de proiecte pe care le gestioneaz#.iv) Seminarii tematice (2012). Aproximativ 200 de ONG-i"ti, reuni!i în cadrul a patru seminarii na!ionale,

au analizat utilizarea Indicatorilor societali în proiectele din patru domenii: produc!ia "i consumul, educa!ia nonformal#, organizarea de evenimente, dezvoltarea comunitar#.

v) Proiectele pilot (2012 – 2013). Metoda societal# a fost aplicat# experimental în 16 proiecte finan!ate de ANCPDEFP (prin programele Grundtvig "i Tineret în Ac!iune). Demersurile de responsabilizare "i rezultatele ob!inute au fost comparate sistematic, “instrumentarul” a fost testat "i îmbun#t#!it progresiv.

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

16

Codul Societal este instrumentul normativ al Metodei Societale (pag. 14). Indicatorii Societali "i Tabloul de bord sunt instrumentul opera!ional "i, respectiv, instrumentul organiza!ional.

Conducerea oric#rui ONG care dore"te s# devin# “Partener Societal” (pag. 10) "i s# se lanseze în demersul de responsabilizare trebuie s# adere la:

1 scopprincipiilor dezvolt#rii durabile "i bunei guvernan!e în managementul proiectelor.

4 valori& Echitatea social#& Echilibrul mediului& Dezvoltarea economic#& Buna guvernan!#

CODULSOCIETAL

17

7 principiiproiecte;

economice "i de guvernan!#;

Social# în referin!e recunoscute la nivel european "i interna!ional;

opera!ionaliz#rii m#surilor de Responsabilitate Social#;

Responsabilitate Social#;

influen!# a organiza!iei;

corective "i generalizarea bunelor practici.

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

18

Ai aderat deja la valorile "i principiile cuprinse în Codul Societal (pag. 16)? Acum nu trebuie s# le ignori! Aplic#-le în proiecte! Societal î!i pune la dispozi!ie o gril# de indicatori care te ajut# s# transformi Responsabilitatea Social# dintr-un “concept” într-un demers concret "i eficace.

Indicatorii societali sunt instrumentul opera!ional în cadrul Metodei Societale (Codul Societal "i Tabloul de bord sunt instrumentul normativ "i, respectiv, instrumentul organiza!ional).

Sunt 36 de indicatori societali, organiza!i în patru domenii de interven!ie:

Social

S1. Promovarea drepturilor egale, diversit#!ii "i nediscrimin#rii;S2. Asigurarea unor condi!ii de munc# decente;S3. Asigurarea condi!iilor de s#n#tate "i securitate;S4. Favorizarea înv#!#rii continue pentru adaptabilitatea la pia!a muncii;S5. Recunoa"terea performan!elor angaja!ilor "i voluntarilor;S6. Respectarea vie!ii private "i protejarea datelor cu caracter personal;

INDICATORIISOCIETALI

19

S7. Stimularea culturii participative, cet#!eniei active "i voluntariatului;S8. Respectarea valorilor culturale "i promovarea dialogului intercultural;S9. Respectarea/ promovarea Drepturilor Omului.

Mediu

M1. Reducerea, reutilizarea "i reciclarea materialelor utilizate în proiect; M2. Achizi!ionarea de bunuri "i servicii ecologice; M3. Utilizarea ra!ional# a energiei "i folosirea surselor alternative; M4. Utilizarea ra!ional# "i nepoluant# a apei; M5. Gestionarea impactului asupra ecosistemelor "i biodiversit#!ii; M6. Gestionarea responsabil# a de"eurilor generate prin activit#!ile proiectului;M7. Diminuarea impacturilor datorate transportului; M8. Monitorizarea %i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser#;M9. Respectarea/ promovarea principiilor de mediu recunoscute la nivel interna!ional.

Economic

E1. Eficientizarea costurilor aferente implement#rii activit#!ilor proiectului; E2. Asigurarea sustenabilit#!ii rezultatelor proiectului; E3. Gestionarea impactului asupra economiei locale;E4. Crearea de locuri de munc# durabile în proiect;E5. Utilizarea unor modele alternative de schimburi;

E6. Respectarea drepturilor de proprietate intelectual#;E7. Promovarea Responsabilit#!ii Sociale în rândul firmelor $i institu!iilor partenere;E8. Promovarea formelor economiei sociale "i verzi;E9. Sus!inerea/dezvoltarea structurilor non-profit "i neguvernamentale;

Guvernan$!

G1. Comunicarea valorilor "i principiilor de comportament etic; G2. Identificarea "i implicarea stakeholderilor în ciclul de via!# al proiectului;G3. Participarea angaja!ilor "i voluntarilor la demersul de Responsabilitate Social#; G4. Asigurarea transparen!ei deciziilor luate %i activit#!ilor proiectului;G5. Reducerea riscurilor de infrac!iuni "i corup!ie; G6. Corelarea cu alte proiecte locale, na!ionale, europene sau interna!ionale;G7. Raportarea performan!elor deResponsabilitate Social# c#tre stakeholderi %i publicul larg;G8. Dezvoltarea/promovarea unor modele responsabile de finan!are "i parteneriat; G9. Îmbun#t#!irea programelor $i politicile publice în urma rezultatelor ob!inute prin proiect.

Indicatorii trebuie utiliza!i (planifica!i, monitoriza!i, evalua!i, raporta!i) în fiecare faz# a ciclului de proiect (Plan, Do, Check, Act). Procesul de responsabilizare este dezvoltat în Tabloul de bord (pag. 20).

20

Este instrumentul organiza!ional al Metodei Societale (pag. 14). Codul Societal (pag 16) "i Indicatorii Societali (pag. 18) sunt instrumentul normativ "i, respectiv, instrumentul opera!ional.

Rolul Tabloului de bord este dublu: etapizeaz# activit#!ile de responsabilizare în cele patru faze ale ciclului PDCA (Plan-Do-Check-Act); precizeaz# responsabilit#!ile principalilor actori ai proiectului (conducerea organiza!iilor, coordonatorul, echipa de implementare, managerul societal) în fiecare faz#.

Cele patru faze sunt date a priori; îns# responsabilit#!ile actorilor se construiesc. Tabloul elaborat va fi mai mult sau mai pu!in complex în func!ie de aspectele specifice ale proiectului (num#rul partenerilor, contextul na!ional sau interna!ional, diversitatea sectoarelor, m#rimea bugetului, durata activit#!ilor). Odat# completat, tabloul trebuie sa permit# gestionarea eficace "i

eficient# a tuturor celor implica!i în procesul de responsabilizare.

Faza 1:Zicem ceea ce facem! (PLAN)

Preg#tirea! Managerul Societal realizeaz# un prim diagnostic al proiectului pe baza Indicatorilor Societali, sensibilizeaz# organiza!iile partenere, con"tientizeaz# coordonatorul, animeaz# "i mobilizeaz# echipa de implementare.

Conducerile partenerilor î"i comunic# larg angajamentul fa!# de Responsabilitatea Social# subliniind alinierea proiectului la scopul, valorile "i principiile Codului societal.

Asistat de Managerul Societal, coordonatorul elaboreaz# Planul de ac!iune. Sunt cei 36 de indicatori

TABLOUL DE BORDSOCIETAL

21

"i, asociat fiec#ruia: un set de m#suri de implementare; mijloacele de verificare aferente; condi!iile externe care trebuie s# se verifice pentru ca m#surile planificate s# poat# fi aplicate cu succes.

Faza 2:Facem ceea ce zicem! (DO)

Coordonatorul împarte responsabilit#!ile pentru aplicarea Planului de ac!iune. Membrii echipei de proiect documenteaz# (surse, dovezi) realizarea propriilor sarcini pentru a permite monitorizarea.

Succesul responsabiliz#rii depinde de dep#"irea tuturor obstacolelor care pot împiedica aplicarea Planului de ac!iune, iar lipsa capacit#!ilor echipei de proiect este deseori evocat# ca fiind cel mai important dintre ele. Managerul Societal va înt#ri capacit#!ile echipei prin activit#!i de formare, îmbun#t#!irea comunic#rii interne, dezbaterea intui!iilor, g#sirea solu!iiilor…

Faza 3:Verific!m ceea ce am f!cut! (CHECK)

De-a lungul realiz#rii sarcinilor, fiecare membru al echipei de proiect ofer# feedback privind aspecte specifice ale demersului de responsabilizare. Informa!iile sunt centralizate "i verificate în mod sistematic de c#tre Managerul Societal, care realizeaz# monitorizarea.

Acum, coordonatorul de proiect poate realiza evaluarea aplic#rii Planului de ac!iune. Sunt implica!i to!i protagoni"tii proiectului, iar criteriile utilizate sunt eficien!a, eficacitatea, relevan!a "i impactul m#surilor de responsabilizare realizate.

Faza 4:Progres!m! (ACT)

Rezultatele sunt analizate, comparate "i interpretate. Coordonatorul de proiect, asistat de Managerul Societal, scoate în eviden!# o palet# de ac!iuni corective/bune practici care pot îmbun#t#!i responsabilizarea urm#toarelor proiecte.

Raportarea! Este ultima etap#, îns# nu "i cea din urma! Un raport este elaborat "i difuzat pentru a asigura credibilitatea demersului de responsabilizare "i transparen!# fa!# de stakeholderi.

La final, conducerile organiza!iilor partenere ofer# recunoa"tere, prin mijloace de comunicarea intern# "i extern#, tuturor celor care au participat la integrarea Responsabilit#!ii Sociale Sn proiect.

22

Metoda Societal# (pag. 14) este fundamentat# în principalele referin!e interna!ionale ale Responsabilit#!ii Sociale: ISO 26000 "i Global Reporting Initiative (GRI). Ea selecteaz#, simplific# "i adapteaz# aceste standarde la nevoile, a"tept#rile "i capacit#!ile reale ale ONG-urilor din Romania.

ISO 26000

În 2000, International Organization for Standardization (ISO) anun!# c# dore"te s# contribuie la crearea unui „cadru valoric unitar” în domeniul Responsabilit#!ii Sociale, pentru armonizarea multitudinii de coduri, norme, certific#ri din acest domeniu. În 2005, ISO incredin!a elaborarea standardului unui grup de lucru international care, în urmatorii ani, a cuprins peste 450 de exper!i din "ase categorii de stakeholderi (institu!ii guvernamentale, patronate, sindicate, asocia!ii de consumatori, ONG-uri, re!ele de cercetare).

De asemenea, au fost implica!i peste 200 observatori din 90 de state, precum "i 42 de organiza!ii interna!ionale foarte importante (ILO, UNEP, OECD). Textul oficial al standardului a fost publicat în 2010.

Credibilitatea "i autoritatea de care se bucur# ast#zi ISO 26000 se datoreaz# acestui proces de elaborare inovator, inedit la nivel interna!ional, bazat pe abordarea participativ# "i consensual#. ISO 26000 define%te Responsabilitatea Social# astfel: „responsabilitatea unei organiza!ii pentru impacturile deciziilor "i activit#!ilor sale asupra societ#!ii "i mediului, printr-un comportament etic "i transparent, care contribuie la dezvoltarea durabil#, ia în considerare a"tept#rile stakeholderilor, este conform# legilor existente "i consistent# cu normele interna!ionale de comportament, este integrat# de-a lungul organiza!iei "i pus# în practic# în activit#!ile sale”.

SOCIETALE

23

Standardul ofer# “linii directoare”, deci nu propune un “sistem de management” anume "i de aceea nu este certificabil, precum ISO 9000 sau ISO 14001.

ISO 26000 identific# "apte subiecte centrale pe care organiza!ia (companie, dar "i IMM, administra!ie public#, ONG etc.) trebuie s# le abordeze în mod integrat: guvernan!a organiza!ional#, drepturile omului, condi!iile de munc#, mediul, practicile de afaceri, problemele consumatorilor, implicarea social#.

Global Reporting Initiative (GRI)

Raportarea Responsabilit#!ii Sociale/Dezvolt#rii Durabile („extra-financiar#”) a cunoscut în ultimul deceniu o evolu!ie semnificativ#. Succesul s#u se datoreaz# în mare m#sur# Global Reporting Initiative, care s-a impus la nivel interna!ional ca cel mai complet standard pentru realizarea acestui tip de raport. Pentru optimizarea principiilor "i asigurarea unui grad înalt al calit#!ii tehnice, standardele GRI se afl# într-un proces de îmbun#t#!ire continu#. În anul 2006 a fost publicat# cea de-a treia genera!ie, "G3 Guidelines". În 2011, a fost publicat# actualizarea G3.1.

GRI G3.1 pune la dispozi!ie trei tipuri de documente: Liniile directoare prezint# principiile (11) "i indicatorii de performan!# (79) ce trebuie urma!i în procesul de raportare; diferite Suplimente sectoriale, care vin în completare pentru a preciza cadrul specific de raportare pentru anumite domenii, precum procesarea

alimentelor, mineritul, industria automobilelor, energia, sectorul neguvernamental; Protocoale, care descriu „re!eta” tehnic# a fiec#rui indicator, incluzând defini!iile termenilor-cheie, metodologia de prelucrare a datelor "i alte specifica!ii.

Dezvoltarea unor standarde avansate precum GRI este indispensabil#, îns# mecanismele pie!ei "i demersurile voluntare sunt insuficiente pentru generalizarea rapoartelor de calitate. Este necesar# obliga!ia legal# de raportare. Societal sustine aceste demersuri legislative.

Pentru proiectele complexe (structurale, re!ele europene), în cazul în care se consider# c# metoda societal# “nu face fa!#” necesit#!ilor demersului de responsabilizare, echipa societal# ofer# consiliere "i asisten!# pentru utilizarea direct# a ISO 26000 "i GRI.

Noti$e

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

24

S1. Promovarea drepturiloregale, diversit"#ii $i nediscrimin"rii

DIVERSITATE= situa!ie de pluralitate a unui grup oferit# de ras#, origine etnic#, limb#, religie, categorie social#, situa!ie material#, sex, orientare sexual#, stare civil#, vârst#, s#n#tate.

DISCRIMINARE= diferen!iere, excludere, restric!ie sau tratament preferen!ial pe baza criteriilor enumerate în detrimentul drepturilor egale.

PISTE DE AC%IUNE! Asigura!i trasabilitatea deciziilor privind angaja!ii "i

voluntarii asocia!iei când:— recruta!i— atribui!i sarcini— remunera!i— stabili!i sau schimba!i condi!iile de munc#— defini!i criteriile de performan!#— evalua!i munca prestat#— oferi!i acces la programele de formare "i la oportunit#!ile de avansare— sanc!ionati "i concedia!i

25

Revizui!i regulamentele interne pentru a include prevederi referitoare la respectarea "i promovarea drepturilor egale!

Comunica!i “divers”! Include!i un disclaimer de încurajare a diversit#!ii în email-uri, bro"uri, genericele videourilor!

Utiliza!i CV-ul anonim l#sând spa!ii albe în dreptul fotografiei, numelui, datei "i locului na"terii, genului, st#rii civile!

$i înc# ceva, domnule manager! Când integra!i o persoan# cu dizabilit#!i în echip#, cum adapta!i la necesit#!ile sale locul de munc# sau sarcinile pe care i le atribui!i? Pe baz# de “intui!ii” sau face!i apel la speciali"ti?

Preg#ti!i-v# pentru o lupt# lung#! Iat# ce zic cifrele: 1 din 6 români a fost victim# a discrimin#rii în 2008, iar 1 din 3 a fost martor la discriminarea unei persoane (Sondajul Eurobarometru, 2008, „Discriminarea în Uniunea European!: Percep"ii, Experien"e #i Atitudini’’).

“Sparge!i” dou# fenomene întâlnite în contextul organiza!ional:

“tavanul de sticl#”, adic# la acel plafon, invizibil dar impermeabil, care limiteaz# avansarea anumitor categorii de angaja!i (femei, seniori, homosexuali)

“peretele de sticl#” care separ# anumite categorii (precum romii sau persoanele cu dizabilit#!i

vizibile) de activit#!i considerate strategice în organiza!ie (rela!iile publice, întâlnirile de fund-raising etc.)

Comunica!i c# în proiectul vostru nu este acceptat# “circula!ia” prejudec#!ilor "i stereotipurilor fa!# de femei, minorit#!i sau persoane cu dizabilit#!i. Nu ve!i putea s# le elimina!i din mass-media, publicitate, muzic#, dar încerca!i s# le preveni!i "i s# le combate!i în sfera voastr# de influen!#!

26

S2. Asigurarea unorcondi#ii de munc" decente

CONDI!II DE MUNC"= aspecte legate de remunera!ie (bonusuri, comisioane), avantaje în natur#, timp de lucru, flexibilitatea programului, concedii, intensitatea muncii, previzibilitatea activit#!ilor, autonomie, s#n#tate "i securitate, formarea profesional#, rela!iile colegiale, politica reclama!iilor, condi!ii de promovare, recunoa"terea performan!elor, durata contractului de munc#.

PISTE DE AC%IUNE! Utiliza!i contracte de voluntariat "i fi"e de post

pentru a comunica clar "i transparent condi!iile de munc# ale fiec#rui membru al echipei!

Remunera!i:decent! Tine!i cont de raportul între salariul minim/

mediu din cadrul proiectului "i salariul minim/mediu pe economie.

echitabil! Ave!i în vedere raportul între salariile cele mai mari "i salariile cele mai mici din echipa de proiect.

Propune!i chestionare, interviuri individuale,

27

dezbateri în grup pentru evaluarea participativ# a condi!iilor de munc#!

Încerca!i evaluarea 360 de grade! Const# în analiza feedback-ului oferit de to!i cei cu care persoana evaluat# interac!ioneaz#: "efi "i subalterni, colegi “pe orizontal#”, parteneri, voluntari, beneficiarii.

$i înc# ceva! Dac# vre!i s# excela!i, realiza!i un plan de distribuire a avantajelor financiare (bonusuri, comisioane) "i în natur# (echipamente, vizite de studiu) între membrii conducerii, echipa de implementare, parteneri "i voluntari.Realiza!i un plan de progres în mod participativ, mai ales dac#

ave!i o echip# mare. Iat# sintetic pa"ii:

Evalua!i percep!iile deoarece nu exist# condi!ii de munc# “decente” sau “echitabile” per se;

Evalua!i constrângerile externe (bugetul alocat proiectului, nivelul salariilor de pe pia!a muncii, infrastructurile comunitare), dar care influenteaz# inevitabil proiectul "i condi!iile de munc#;

Stabili!i ac!iunile corective "i ar#ta!i echipei de proiect c# evalu#rile pe care le realiza!i împreun# au ca scop îmbun#t#!irea condi!iilor "i cre"terea satisfac!iei.

Nu uita!i c# în ONG-uri proiectele se nasc din “convingeri” sau

sunt considerate “de suflet” de persoanele care le concept "i realizeaz#. Ave!i deci în vedere c# motiva!iile echipei provin nu doar din zona utilitar# (salariu, autonomie, promovare, formare), dar "i din cea axiologic# (valori, principii) "i emo!ional# (cadrul de lucru e “convivial”, colegii sunt “de n#dejde”, etc.).

28

S3. Asigurarea condi#iilorde s"n"tate $i securitate

S"N"TATE= stare care la nivel minim se traduce prin “absen!a bolii”, iar la nivel extins vizeaz# “starea de bine” definit# ca un complex de elemente fizice, mentale "i psihosociale.

SECURITATE= m#suri luate pentru reducerea riscurilor "i punerea la ad#post a s#n#t#!ii echipei de proiect "i a beneficiarilor.

PISTE DE AC%IUNE! Încheia!i asigur#ri de s#n#tate individuale sau

colective pentru voluntari "i beneficiari mai ales pentru situa!iile speciale, precum c#l#toriile în afara !#rii!

Încheia!i parteneriate cu serviciile de urgen!# (Ambulan!#, Pompieri, Poli!ie) dac# organiza!i un eveniment de dimensiuni mai mari deoarece sunte!i responsabili pentru securitatea voluntarilor "i publicului!

29

Fi!i un exemplu "i elabora!i un Plan de management al riscurilor care s# detalieze pericolele poten!iale ce pot ap#rea în desf#"urarea unui proiect, riscurile asociate fiec#rui pericol (adic# probabilitatea ca riscul s# aib# loc "i gradul de v#t#mare pe care îl poate provoca) "i m#surile propuse pentru reducerea "i eliminarea riscurilor, în special a celor ‘’mari’’!

Înc# o întrebare! Spune!i drept, ave!i o trus# de prim ajutor la sediul organiza!iei? Nu ar trebui s# lipseasc#!

Respecta!i Codul Muncii pentru c# acesta prevede obliga!ii clare pentru angajator în domeniul s#n#t#!ii "i securit#!ii. Iat# câteva exemple:

Art. 175: Angajatorul are obliga!ia s# asigure securitatea "i s#n#tatea salaria!ilor în toate aspectele legate de munc#.

Art. 180: Instruirea angaja!ilor în domeniul securit#!ii "i s#n#t#!ii în munc#:(1) Angajatorul are obliga!ia s# organizeze instruirea angaja!ilor s#i în domeniul securit#!ii "i s#n#t#!ii în munc#.(2) Instruirea se realizeaz# periodic (…).(3) Instruirea prev#zut# la alin. (2) se realizeaz# obligatoriu în cazul noilor angaja!i, al celor care î"i schimb# locul de munc# sau felul muncii "i al celor care î"i reiau activitatea dup# o întrerupere mai mare de 6 luni.

Art. 186: Angajatorii au obliga!ia s# asigure accesul salaria!ilor la serviciul de medicin# a muncii.

30

S4. Favorizarea înv"#"rii continue pentru adaptabilitatea la pia#a muncii

ÎNV"!AREACONTINU" = asimilarea "i dezvoltarea de abilit#!i, cuno"tin!e "i calific#ri începând de la via!a pre"colar# pân# la cea post-pensionare.

ÎNV"!AREAFORMAL"= se produce la %coal#, liceu "i universitate.

ÎNV"!AREANON-FORMAL"= se desf#"oar# pe baza unui obiectiv asumat al celui ce înva!#, acesta definindu-"i singur parcursul educa!ional în afara sistemului formal de educa!ie.

ÎNV"!AREAINFORMAL"= are loc în via!a de zi cu zi, f#r# s# ne propunem acest lucru, by doing.

31

PISTE DE AC%IUNE! Elabora!i participativ programe

de management a abilit#!ilor "i cuno"tin!elor care s# con!in#: obiectivele form#rii continue, abilit#!ile, competen!ele "i cuno%tin!ele ce se doresc îmbun#t#!ite, oferta de cursuri interne ale organiza!iei, condi!ii de acces la traininguri externe, durata alocat# procesului de înv#!are, obliga!iile ce decurg în urma particip#rii la activit#!ile de formare, modalit#!i de evaluare "i recompensare!

Încuraja!i instrumentele de social learning precum dezbaterea sau rezolvarea comun# a problemelor care dezvolt# în special abilit#!ile ’’soft’’ "i transversale ale echipei!

Publica!i num#rul de ore de înv#!are formal# sau non-formal# pe sexe "i pozi!ii în organiza!ie!

Stabili!i parteneriate cu centre de formare pentru a asigura accesul gratuit sau la costuri reduse pentru voluntarii "i angaja!ii din echipa de proiect!

$i un sfat! Fi!i buni mentori "i aloca!i timp pentru angaja!i "i voluntari împ#rt#"ind sistematic din experien!a voastr#.

$i noi, ONG-i"tii, trebuie s# ne mobiliz#m! Conform strategiei Europa 2020:

timpuriu activit#!ile educa!ionale!

s# ating# calific#ri medii, f#r# ca acestea s# se potriveasc# îns# cu cerin!ele pie!ei!

cu vârste între 25-34 de ani are o diplom# de universitate, în

Un domeniu reglementatde Codul MunciiAfla!i care v# sunt obliga!iile ca angajator privind înv#!area la locul de munc# din cele peste 15 articole ce constituie corpusul Titlului VI, Formarea profesional#, din Codul Muncii!

Îmbina!i utilul cu pl#cutul!

educa!ia unui adult are loc în afara sistemului formal de educa!ie, de multe ori în cadrul întâlnirilor sau discu!iilor cu colegii. Gândi!i deci contexte de interac!iune, precum savuratul in echip# al cafelei de diminea!# sau organizarea de reuniuni periodice!

32

S5. Recunoa$terea performan#elorangaja#ilor $i voluntarilor

RECUNOA#TEREA PERFORMAN!ELOR = proces de identificare a unor criterii de evaluare a performan!ei membrilor echipei de proiect, monitorizarea îndeplinirii acestora "i stabilirea unor instrumente formale sau informale pentru recompensarea celor mai bune rezultate.

MANAGEMENTULCARIEREI = utilizarea rezultatelor evalu#rii performan!elor în conturarea "i ajustarea planurilor de dezvoltare a carierei pentru fiecare membru din echipa de proiect.

PISTE DE AC%IUNE! Utiliza!i diplome, adeverin!e de participare "i

certificate Youthpass (dac# e cazul) pentru membrii echipei de proiect!

33

Aplica!i fi"e de evaluare "i feedback periodic ce permit ajust#ri pe parcursul implement#rii proiectului!

Folosi!i metoda ‘’secret friend’’ pentru a v# încuraja colegii s# se evalueze "i s# î"i dea feedback reciproc, sub anonimat!

Inspira!i-v# din genericul de film "i men!iona!i numele tuturor celor care au contribuit la atingerea rezultatelor, gândind ‘’generice de proiecte’’!

Cuantifica!i "i publica!i periodic num#rul de angaja!i "i voluntari care sunt evalua!i sau recompensa!i pentru implicarea în proiectele organiza!iei!

$i un ultim gând! Implic# în echip# un coach (antrenor) care te poate ajuta s# stabile"ti "i s# monitorizezi planurile de dezvoltare a carierei "i s# folose"ti cele mai eficiente instrumente pentru recunoa"terea performan!elor angaja!ilor "i voluntarilor! Po!i fi chiar tu sau responsabilul HR/cu voluntarii.

Nu confunda!i criteriile de evaluare cu KPI (Key Performance Indicators), c#ci nu lucr#m în multina!ionale! Rezonabilitatea "i efectul stimulator

sunt ingredientele cheie în gestiunea performan!elor angaja!ilor "i voluntarilor. Scopul instrumentelor de evaluare "i recompensare al performan!elor nu este ’’s# stoarcem’’ de vlag# colegii, ci s# le oferim informa!ii obiective pe baza c#rora pot progresa în activit#!ile lor!

Plan de carier# participativ în 3 pa"i:Descoper#! Împreun# cu angajatul sau voluntarul,

analiza!i competen!ele "i cuno%tin!ele existente, precum "i astept#rile privind cariera sa;

Planific#! Stabili!i obiective opera!ionale, roluri în echip#, responsabilit#!i "i termene pentru a atinge a"tept#rile;

Ac!ioneaz#! Folose"te rezultatele evalu#rii performan!elor pentru a adapta permanent planul.

34

S6. Respectarea vie#ii private $i protejarea datelor cu caracter personal

RESPECTAREAVIE!II PRIVATE = principiu conform c#ruia fiecare persoan# are drept exclusiv privind folosirea "i difuzarea datelor sale cu caracter personal.

DATELE CU CARACTER PERSONAL = numele, imaginea, num#rul de telefon, CNP-ul, contul bancar, adresa de email, semn#tura, data na"terii, culoarea ochilor, în#l!imea "i orice alt# informa!ie referitoare la o persoan#.

PISTE DE AC%IUNE! Semna!i angajamente de confiden!ialitate

privind datele personale puse la dispozi!ie de membrii echipei de proiect! Acestea se pot constitui ca anexe la contractele de munc# sau voluntariat.

Elabora!i o politic# intern# pentru colectarea "i gestiunea datelor cu caracter personal care s# includ#: principiile care stau la baza colect#rii datelor (de exemplu, buna credin!#, conformitatea cu legea), tipurile de date personale colectate, scopul colect#rii "i destinatarii datelor, modalit#!ile de colectare "i

35

stocare, persoanele responsabile, perioada p#str#rii datelor, aspecte de confiden!ialitate, gestiunea plângerilor.

Dori!i s# %ti!i dac# este cazul s# urma!i proceduri mai complexe? Consulta!i Legea 677/2001 care reglementeaz# aspectele privind protec!ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

‘’V# rog s# îmi "terge!i poza de pe Facebook de la evenimentul X!’’. Exemplu tipic de reac!ie cu care ne confrunt#m atunci

când public#m date f#r# acordul persoanelor vizate. În alte cazuri îns#, consecin!ele pot fi mult mai serioase.

Într-o zi normal#: îi sun#m minim o dat# pe cei dragi (convorbirea este înregistrat#), post#m o fotografie pe Facebook (care devine proprietatea firmei), pl#tim minim o dat# cu cardul (banca va "ti în ce loca!ie suntem), ne urc#m minim o dat# în autobuz (suntem filma!i). ONG-i"ti, avem motive s# ne îngrijor#m pentru modul în care via!a noastr# privat# este protejat# "i s# oferim un model

prin proiectele noastre!

Sistemele de clasificare a datelor permit echipei de proiect s# î"i însu"easc# tipurile de date de!inute sau generate de asocia!ie, gradul de confiden!ialitate asociat fiec#rui tip "i responsabilit#!ile în gestiunea acestora. Un exemplu:— Date publice, precum materialele de comunicare;— Date private, precum telefoanele echipei, organigrama;— Date confiden!iale, precum salariile sau conturile bancare.

36

S7. Stimularea culturii participative, cet"#eniei active $i voluntariatului

CET"!ENIAACTIV" = capacitatea unei persoane de a contribui la deciziile "i activit#!ile din via!a politic#, economic#, social# "i

cultural# a comunit#!ii.

CULTURAPARTICIPATIV" = modalitate de luare a deciziilor la nivel organiza!ional sau comunitar ce ia în considerare contribu!iile indivizilor "i grupurilor privind problemele de interes comun.

Voluntariatul este principiul ce sus!ine ambele concepte!

PISTE DE AC%IUNE! Desf#"ura!i actiuni de sensibilizare privind valori

"i drepturi fundamentale precum: respectul legilor în vigoare, libertatea de exprimare, toleran!a, dreptul la informare corect#!

Utiliza!i metodele de educa!ie non-formal# ce încurajeaz# cet#!enia activ# "i cultura participativ#: flashmob, OST (Open Space Technology) %i World Café!

37

Le g#si!i descrise pe www.nonformalii.ro.

Desf#"ura!i campanii de advocacy pentru a promova în rândul factorilor de decizie solu!ii la probleme de interes comun pentru echip#, beneficiarii sau comunitatea voastr#!

$i înc# ceva! ’’E-instrumentele’’ precum peti!iile online, cauzele din re!elele sociale, func!ionalit#!ile Wiki "i de comentarii de pe site-uri, voturile/ratingurile online faciliteaz# accesul echipei, beneficiarilor "i stakeholderilor la spa!iul public de dezbatere al problemelor societale! E cazul deci s# le încuraja!i!

Suntem peste 100 de milioane de voluntari în toat# Uniunea European#. Dintre ace"tia, cca. 4 milioane sunt

(Barometrul European, mai 2010). $i pentru c# suntem

atât de mul!i, avem "i o lege care reglementeaz# ‘’participarea persoanelor fizice la ac!iuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public "i de drept privat’’: legea 195/2001.

Încuraja!i cultura participativ# propunând în proiectele voastre:

uriul cet!"enilor, adic# un grup format din cca. 25 de membri ai comunit#!ii selecta!i prin tragere la sor!i de pe listele electorale "i mobiliza!i pentru a formula recomand#ri privind politicile publice în amonte (preconiz#ri) sau în aval (evalu#ri).

Bugetul participativ, adic# un instrument prin care cet#!enii sunt cei care determin# priorit#!ile bugetului comunit#!ii lor "i le negociaz# apoi cu autoritatea public#.

38

S8. Respectarea valorilor culturale $i promovarea dialogului intercultural

VALOARE CULTURAL"= aspect intelectual, afectiv sau material pe care fiecare grup cultural îl apreciaz#, dore"te s# ob!in#, recomand#

altora.

INTERCULTURALITATE = situa!ie social# ce urm#re"te identificarea unui set de valori comune care deschid una spre cealalt# culturile coexistente. Vizeaz# “unitatea în diversitate” spre deosebire de multiculturalitate care promoveaz# ‘’dreptul la diferen!#’’.

PISTE DE AC%IUNE! Dac# urmeaz# s# lucra!i într-un context de

diversitate recruta!i în echipa de proiect persoane cu competen!e interculturale!

Facilita!i dialogul intercultural utilizând mijloace specifice: dezbateri între echip# "i partenerii str#ini, materiale privind culturile locale, întâlniri în mijlocul comunit#!ilor, participare la s#rb#torile celorlalte grupuri culturale, team building-uri (de fotografie, buc#t#rie, teatru)!

39

Promova!i "i încuraja!i colaboratorii s# comunice valorile comune precum respectul, autonomia, securitatea, echitatea care pot fi îmbr#!i"ate de c#tre toat# lumea, nefiind “problematice” pentru nicio tradi!ie cultural#!

Totul începe "i se termin# cu tine, domnule manager! La început de proiect transmite un comunicat referitor la angajamentul echipei în asigurarea dialogului intercultural iar în raportul final include un capitol specific ce descrie rezultatele ob!inute în urma acestui angajament!

Cei mai recuren!i factori ce ne diferen!iaz# culturile includ:

— distan"a ierarhic!. Unele culturi prefer# o distan!# ierarhic# important#, altele nu (în acest caz, conduc#torul este identificat cu organiza!ia);

— aversiunea fa"! de risc. Pentru anumite categorii sociale (tineri, !#ri anglo-saxone), aversiunea pentru risc este relativ mai slab#, iar persoanele accept# mai u"or lipsa de previzibilitate "i de stabilitate;

— religia. Anumite grupuri consider# c# oamenii ar trebui s# î"i practice credin!a în sfera privat#; pentru alte grupuri, practicile religioase sunt sociale "i trebuie s# le facem loc ca atare în proiectele pe care le realiz#m (slujba de duminic#, prezen!a însemnelor religioase în înc#perile în care v# desf#"ura!i activit#!ile, etc.);

— logica gândirii organiza"ionale. De exemplu, anglo-saxonii prefer# gândirea inductiv# (dinspre observarea lucrurilor particulare c#tre concluzii generale), în timp ce continentalii au abord#ri deductive.

40

S9. Respectarea/promovareadrepturilor omului

DREPTURILEOMULUI= drepturi care apar!in fiec#rei fiin!e umane ca o consecin!# a faptului c# este o fiin!# uman#, caracterizate prin faptul c# sunt:- naturale;- inalienabile;- universale "i atemporale;- interdependente;- indivizibile.

PISTE DE AC%IUNE! Exercita!i “obliga!ia de vigilen!#” ce vizeaz#

identificarea "i prevenirea înc#lc#rii drepturilor omului pe întreg ciclul de via!# al proiectului pentru toate organiza!iile implicate (parteneri, finan!atori, furnizori, organiza!ii comunitare)!

Folosi!i discu!iile informale pentru a “extrage” motiva!ia necesar# promov#rii drepturilor omului din sensibilitatea "i intui!iile deja existente în rândul echipei de proiect: au to!i oamenii pe care îi întâlnim un loc de munc#? Dar un acoperi" deasupra capului?

41

Câ!i beneficiaz# de o hran# adecvat#? Le este respectat dreptul la s#n#tate? Au acces la educa!ie? Tr#iesc într-un mediu curat? Indiferen!#, fatalism, mai ales în privin!a noilor “genera!ii” de drepturi. Iat# ce spunea Albert Einstein: “Lumea e un loc periculos nu din cauza celor care fac r#u, ci a celor care se uit# la ei "i nu fac nimic.” În ecua!ia drepturilor omului, provocarea cea mai mare este combaterea indiferen!ei!

Codificarea drepturilor omului are o istorie care face ca anumite drepturi s# fie mai pu!in cunoscute decât altele. Au fost recunoscute mai întâi drepturile civile "i politice (integritatea fizic# "i moral#, respectarea vie!ii private, libertatea religioas#, de exprimare, dreptul de a întemeia o familie), apoi drepturile economice,

sociale "i culturale (libertatea de a-"i alege ocupa!ia, libertatea sindical#, nediscriminarea, integrarea persoanelor cu handicap) "i, cel mai recent, drepturile colective (dreptul la dezvoltare, la pace, la un mediu s#n#tos, dreptul la asisten!# umanitar#).

Câteva lecturi v# pot ajuta s# cunoa"te!i "i s# promova!i corect drepturile omului:

politice (1966)

sociale "i culturale (1966)

(2000)

42

M1. Reducerea, reutilizarea $i reciclarea materialelor utilizate în proiect

PRINCIPIUL “RRR’’= demers de ra!ionalizare a consumurilor din proiect, pentru a diminua fluxurile de materii "i energii, ceea ce reduce de"eurile produse, emisiile de gaze cu efect de ser#, dar "i resursele financiare.

MATERIALE FOLOSITE ÎN PROIECT= echipamente, ambalaje,elemente de birotic#, materiale de comunicare, standuri, alimente, vesel#.

PISTE DE AC%IUNE!Reduce!i! Evita!i produsele de unic# folosin!# sau

produsele supra-ambalate, prefera!i produsele în formate mari, la vrac, cu dispozitive de reînc#rcare, bufetul suedez "i echipamentele cu un ciclu lung de via!#! Orice produs neconsumat înseamn# mai pu!ine de%euri aruncate într-o groap# de gunoi, în incinerator sau pe câmp.

Reutiliza!i! Readuce!i la via!# echipamentele, între!ine!i obiectele, înv#!a!i s# repara!i în loc s# cump#ra!i, închiria!i sau împrumuta!i dac# ave!i

43

nevoie doar punctual de un echipament, gândi!i-v# s# achizi!iona!i sau s# revinde!i echipamentele necesare la târgurile second hand. Produsele care au suferit uzur#, dar pot fi înc# folosite dup# repara!ii minore, pot fi donate altor utilizatori mai pu!in exigen!i în ceea ce prive"te starea lor. Fi!i creativi, creând materiale de comunicare reutilizabile în timp (de exemplu, bannere f#r# date tip#rite), folosind ca "i ciorne colile de hârtie imprimate pe o part.

Recicla!i! Duce!i la centrele speciale de reciclare bateriile, cartu"ele de imprimant#, mobilierul, echipamentele de birou, plasticul, aluminiul, hârtia… Adopta!i principul “zero de%euri” care evit# utilizarea resurselor neregenerabile %i emisiilor poluante pentru sol, aer %i ap#…. Prin acest principiu, oricare de%eu trebuie s# devin# o resurs#.

Conform Ministerului Mediului, în 2009 un român genera cca. 390 kg de de"euri anualaceast# cantitate ajungând la gropile de gunoi.

$i noi, ONG-urile, contribuim la aceste cifre alarmante. Dar chiar avem nevoie s# disemin#m mii de brosuri, afi"e "i flutura"i sau ne putem atinge obiectivele cu mai pu!ine materiale imprimate "i cu o mai bun# comunicare online?

Mediul ONG aplic# în multe situa!ii principiul RRR deoarece acesta se traduce prin costuri mai sc#zute. Demersul RRR trebuie îns# s# fie sistematic "i s# sensibilizeze echipa de proiect privind ra!ionalitatea ecologic# din spatele s#u!

44

M2. Achizi#ionarea de bunuri$i servicii ecologice

PRODUS ECOLOGIC = tip de produs care are un impact mai redus asupra mediului pe tot ciclul de via!# – în fazele de fabrica!ie, transport, distribu!ie, consum "i eliminare.

IMPACT DE MEDIU = degradarea mediului este provocat# de numero"i factori. Poluarea aerului, apei, solului, produc!ia de de"euri au un impact imediat "i în general sunt vizibile. Alte impacturi, mai pu!in imediate "i vizibile, sunt îns# foarte grave: emisiile de gaze cu efect de ser#, epuizarea resurselor naturale neregenerabile.

PISTE DE AC%IUNE! Informa!i "i sensibiliza!i echipa de proiect privind

diversele accep!iuni ale atributului ‘’ecologic’’: local, organic, fabricat din materiale reciclate, eco-etichetat, lipsit de toxicitate! Completa!i prezentarea cu o descriere a diferitelor eco-etichete (Floarea European#, Agricultura Ecologic#).

Organiza!i un eveniment? Gândi!i-l responsabil! Achizi!iona!i de la nivel local produsele cele mai importante, precum produsele alimentare "i cazarea, pentru a diminua impactul de mediu generat de

45

transport "i pentru a contribui la dezvoltarea local#! Facilita!i partajarea mijloacelor de transport! Realiza!i materiale de comunicare ecologice, imprimate pe materiale reciclate, de gramaj inferior, cu cerneluri vegetale, care nu au fost albite cu clor "i care nu au compu"i volatili organici (VOC)!

Prezenta!i echipei "i stakeholderilor impactul alegerilor voastre responsabile. Un exemplu? Dintr-o ton# de hârtie de maculatur# se pot ob!ine 900 kg de hârtie reciclat#, în timp ce e nevoie de 2-3 tone de lemn (cca. 17 copaci) pentru a fabrica o ton# de hârtie

conven!ional#. Hârtia reciclat# nu economise"te doar copaci, ci

reducând poluarea atmosferic# (cu

Gestiona!i un proiect din fonduri nerambursabile, pentru care face!i achizi!ii publice? Propune!i-v# s# realiza!i achizi!ii publice verzi introducând criterii ecologice în caietul de sarcini. Inspira!i-v# din ‘’Manualul privind achizi!iile publice ecologice’’ al Comisiei Europene!

Deci criteriul ‘’cea mai bun# ofert# economic#’’ nu trebuie

s# devin# o cu%c#! Concuren!a sporit# a redus pre!urile produselor ecologice "i chiar dac# unele r#mân mai scumpe, nu ezita!i s# le achizi!iona!i de teama finan!atorilor: majoritatea programelor afirm# c# promoveaz# dezvoltarea durabil# ca "i obiectiv orizontal. Iar achizi!iile ecologice sunt un excelent instrument de opera!ionalizare al acestui obiectiv!

46

M3. Utilizarea ra#ional" a energiei $i folosirea surselor alternative

CONSUM RA!IONAL DE ENERGIE = reducerea consumului de energie f#r# a afecta calitatea proiectului.

ENERGIE ALTERNATIV" = energie regenerabil# "i nepoluant# provenit# dintr-o surs# natural# alta decât energiile fosile (petrol, gaz, c#rbune): eolian#, solar#, biomas#, hidro, biogaz, maree, geotermal#.

PISTE DE AC%IUNE!Energia este la originea tuturor proceselor naturale: lumina, mi%carea, caldura… "i inclusiv o resurs# indispensabil# pentru proiectul vostru! V# imagina!i un proiect f#r# energie? Nu este posibil! Consuma!i îns# doar când este cazul "i cât este necesar!

Managementul consumului. Analiza!i împreun# cu un specialist graficul de activit#!i al proiectului, inclusiv mijloacele utilizate pentru realizarea acestora. Optimiza!i punctele „ro"ii” de consum, c#utând solu!ii de economisire. Implica!i-v# echipa de proiect în

47

strângerea datelor necesare "i monitoriza!i diferitele surse de consum.

Sensibiliza!i to!i membrii echipei, partenerii, beneficiarii. Un proiect implic# numeroase persoane, de aceea chiar "i prin micile îmbun#t#!iri ale “comportamentului energetic” ale fiec#ruia se ob!in economii importante. În birouri: nu se las# în stand by echipamentele electronice, nu sunt becuri aprinse în înc#perile nefolosite, se înlocuiesc becurile conven!ionale cu cele ecologice… Pe teren: se evit# întâlnirile atunci când comunicarea se poate realiza online, se utilizeaz# transportul în comun, se promoveaz# ecomobilitatea (biciclete, mersul pe jos), se partajeaz# deplas#rile cu ma"ina (“car pooling”).

În ultimul secol, hidrocarburile au furnizat o energie u%or accesibil# "i ieftin# "i au contribuit masiv la dezvoltarea lumii. Ast#zi, dependen!a fa!# de aceste surse de energie a devenit o problem# major#. Atât epuizarea progresiv# a z#c#mintelor (peak-oil), cât "i emisiile de gaze cu efect de ser# (schimb#rile climatice), amenin!# echilibrul întregului sistem socio-economic mondial. Iat# de ce avem nevoie urgent de solu!ii

alternative! G#sirea acestora reprezint# o provocare pentru to!i actorii sociali responsabili – deci cu atât mai mult pentru organiza!iile societ#!ii civile!

Uniunea Europeana plaseaz# tranzi!ia energetic# în centrul pilonului de cre%tere durabil# a strategiei Europa 2020, vizând pentru acest orizont:

nivelul din 1990,Cre%terea ponderii energiilor regenerabile în

48

M4. Utilizarea ra#ional"$i nepoluant" a apei

POLUAREA APEI = contaminarea apei de suprafa!# "i subteran# prin activit#!i de transport, agricole, devers#ri industriale, de"euri "i ape menajere.

UTILIZARE RA!IONAL" A APEI = reducerea consumului de ap# "i evitarea devers#rilor ce contamineaz# sursele "i polueaz# ecosistemele.

PISTE DE AC%IUNE!Realiza!i un plan cu m#suri concrete pentru gestionarea sistematic# a resurselor de ap#, mai ales dac# proiectul vostru include activit#!i care în general implic# un consum important "i poluant, precum organizarea de evenimente:

Evita!i scurgerile! Realiza!i o hart# a surselor "i verifica!i-le permanent. Un robinet care (doar) picur# înseamn# o pierdere în medie de 5 litri/or#, adic# 120 litri/zi… deci peste 43.000 litri/an (43 m3). Un rezervor de toalet# care curge permanent irose%te peste 600 litri/zi!

49

Utiliza!i echipamente eficiente! Ave!i ma"ini în dotare? Cur#!a!ile-le la sp#l#torie, unde pentru o ma"in# se consum# în medie 60 de litri. Sp#lându-le “la firm#” ve!i consuma peste 300 de litri. .. Alte echipamente: capetele de du% economice, dispozitive pentru rezervoarele WC, iriga!ie cu pic#tura, detergen!ii ecologici pentru vase.

Recicla!i apa! Apa de ploaie nu are calcar "i poate fi folosit# pentru orice scop non-potabil: pentru alimentarea toaletei, la cur#!enie. Fi!i creativi! Pute!i utiliza apa cu care sp#la!i legumele pentru udatul plantelor.

Proteja!i sursele! Reduce!i pe cât posibil cantit#!ile de substan!e deversate în ape, mai ales cele puternic poluante precum uleiurile uzate. Nu arunca!i în chiuvet# sau toalete uleiurile folosite în buc#t#rie, vopselurile r#mase pe fundul borcanelor, insecticidele… Duce!i-le la centrele autorizate de colectare!

Apa, noul aur… albastru!

persoane mor anual datorit# bolilor provocate de apa insalubr#,

acces limitat la ap#,

de ap# va afecta jum#tate din umanitate,

în consum de ap# (precum bumbacul, dar "i cerealele) a ajuns sa fie considerat ‘’comer! virtual cu ap#’’,

ap# potabil#.

Disponibilitatea deja limitat# a resurselor de ap# este agravat# rapid de factori precum cre%terea demografic# mondial#, schimb#rile climatice, expansiunea activit#!ilor industriale "i agricole intensive în consum de ap# (agricultura industrializat#, extragerea gazelor de "ist, etc.).

50

M5. Gestionarea impactului asupra ecosistemelor $i biodiversit"%ii

BIODIVERSITATE = varietatea vie!ii în toate formele sale, generat# la nivelul genelor, de toat# gama speciilor "i de diversitatea rela!iilor de interdependen!# din cadrul ecosistemelor.

ECOSISTEM = asocierea dintre o comunitate de fiin!e vii (biocenoz#) %i un mediu geologic, hidrologic, climatic (biotop). Între acestea se dezvolt# schimburi de energie %i materie care permit men!inerea %i dezvoltarea vie!ii.

PISTE DE AC%IUNE!Protec!ia biodiversit#!ii "i ecosistemelor nu trebuie s# fie doar grija autorit#!ilor "i organiza!iilor de mediu. Lua!i atitudine în cadrul proiectelor voastre!

Organiza!i evenimente (festival, conferin!#, competi!ie sportiv#)? Interesa!i-v# dac# sunte!i într-o arie natural# protejat# (cca. 400 situri Natura 2000,

cu agen!iile de protec!ie a mediului pentru a cunoa%te regulile "i bunele practici pentru zona respectiv#.

51

Realiza!i un proiect de dezvoltare comunitar#? Integra!i protec!ia ecosistemelor locale în demersul vostru! Dac# nu sunte!i o organiza!ie specializat# în aceast# component#, nu “s#ri!i” peste problem#, ci face!i apel la exper!i!

Implementa!i sau contribui!i la realizatea unor proiecte de infrastructur#? Aten!ie la “marea betonare”! Procesul de asfaltare, pavare, dalare excesiv# a !#rii conduce la afectarea masiv# a ecosistemelor. Un exemplu? Zonele umede (turb#rii, mla"tini, delte) sunt în general considerate insalubre de c#tre autorit#!ile locale, care realizeaz# proiecte pentru a le “cur#!a” "i transforma în “zone productive”. Astfel, se ignor# c# aceste ecosisteme (între mediul terestru "i cel acvatic) ad#postesc numeroase specii (bacterii, microorganisme) esen!iale pentru biodiveristate.

Ecosistemele ne ofer# servicii esen!iale: alimente, ap#, energie, sol, polenizarea, controlul inunda!iilor, absorb!ia polu#rii... Îns# ast#zi ele sunt afectate de extinderea activit#!ilor umane, omogenizarea peisajelor, dispari!ia a numeroase coridoare biologice…

Conform programului interna!ional de lucru ‘’Evaluarea ecosistemelor pentru mileniu’’ (UNEP, Millenium Ecosystem Assessment) majoritatea serviciilor furnizate de ecosisteme (15 din cele 24 studiate) sunt în curs de degradare.

Pierderea biodiversit#!ii a c#p#tat propor!ii majore!

ap# dulce "i peste 1.000 de tipuri de vegeta!ie sunt amenin!ate cu dispari!ia.

Sensibiliza!i-v# echipa, partenerii, beneficiarii cu privire la protec!ia biodiversit#!ii! Nu toate ecosistemele sunt expuse la acelea"i pericole. Unele sunt amenin!ate, pentru c# sunt mai fragmentate sau c# au o capacitate slab# de regenerare.

52

M6. Gestionarea responsabil" a de$eurilor generate prin activit"%ile proiectului

GESTIONAREA RESPONSABIL" A DE#EURILOR = eliminarea de%eurilor este o activitate complicat# %i costisitoare. Cea mai responsabil# op!iune este s# nu le produceti, reducând consumul! Când acest lucru nu este posibil, trebuie s# facilita!i etapele “managementului de"eurilor” : colectarea (colectare selectiv#), sortarea (inclusiv reciclarea, compostarea), transportul, valorificarea (inclusiv transformarea în energie), eliminarea (sau depozitarea final#).

PISTE DE AC%IUNE! Instala!i recipiente pentru precolectarea

selectiv# a de"eurilor în spa!iile de birouri. $i în spa!iile externe, dac# organiza!i evenimente, excursii, activit#!i sportive! De%eurile care con!in materiale refolosibile sunt colectate ulterior din recipientele prev#zute. Culorile recomandate ale recipientelor sunt: ro%u - materiale plastice, galben - metale, verde - biodegradabile, albastru - hârtie, carton %i sticl#, maro - electrice %i electronice, negru – nereciclabile. Culorile nu sunt mereu respectate, îns# pe recipente exist# in general etichete, care precizeaz# tipul de de%eu.

53

Informa!i "i sensibiliza!i membrii echipei, partenerii, beneficiarii referitor la importan!a colect#rii selective a de"eurilor, dar "i la modalit#!ile sale!

Prevede!i clauze de preluare a ambalajelor "i a produselor uzate în contractele cu furnizorii!

Asigura!i-v# c# firma de salubritate cu care ave!i contract întreprinde toate eforturile în vederea recicl#rii de"eurilor colectate!

Pentru anumite tipuri de de"euri pute!i apela la serviciile unor ONG-uri specializate (de exemplu, campaniile pentru colectarea "i valorificarea DEEE-urilor).

În multe situa!ii, reciclarea poate salva cantit#!i importante de energie "i resurse naturale. Dou# exemple:

Aluminiul! Prin reciclare, se

energia ini!ial# (produc!ia sa fiind un proces energofag), iar produsul ob!inut este la fel de calitativ ca "i cel rezultat din prelucrarea primar#.

Plasticul! Reprezint# chiar "i 1/3 din volumul gropilor de gunoi… "i r#mâne mult timp acolo, nefiind u%or biodegradabil. Prin reciclarea sa se economise%te petrol "i se ob!in produse utile. Din 50 de sticle de plastic reciclate se ob!ine un pulover!

Iat# un domeniu pertinent pentru principiul „poluatorul pl#te$te”! Costurile de gestionare %i de acoperire a daunelor pe care de"eurile le aduc mediului trebuie s# cad# în sarcina celor care le produc, nu a întregii colectivit#!i!

54

M7. Diminuarea impacturilordatorate transportului

IMPACTURI PRODUSE DE TRANSPORT = sunt datorate atât autovehiculelor, cât "i infrastructurilor rutiere. Sunt impacturi locale (zgomot, emisii de microparticule) "i globale (emisii de CO2) afectând aerul, apa, climatul, solurile, flora, fauna, peisajele (reducerea spa!iilor naturale în favoarea celor antropice, fragmentarea ecosistemelor) "i bineîn!eles s#n#tatea public# (accidente rutiere, boli respiratorii %i predispunere la cancer prin expunerea la microparticule).

PISTE DE AC%IUNE!Ra!ionaliza!i deplas#rile! Analiza!i sistematic

intâlnirile prev#zute "i renun!a!i la cele care nu sunt cu adev#rat utile! În general, numeroase deplas#ri poluante pot fi evitate, dar sunt totu"i organizate pentru c# au fost bugetate ini!ial "i fac parte din graficul activit#!ilor. Reduce!i nevoia deplas#rilor comunicând online sau organizând webinare.

Organiza!i un eveniment? Include!i în invita!iile trimise disclaimere pentru promovarea eco-mobilit#!ii! Încuraja!i schemele de partajare a

55

autoturismelor, folosirea bicicletei, transportul în comun, mersul pe jos!

Emisiile poluante ale unei ma"ini reprezint# în medie, anual, de 3 ori greutatea ei! Dac# trebuie s-o utiliza!i, atunci “înverzi!i-v#” modul de a conduce!

zonele cu trafic dens;

km/h implic# o cre%tere a consumului cu cca. 1 litru/100 km;

suficient se consum# rapid "i m#resc consumul;

motorul consum# mai pu!in;

Cump#rând local, reduce!i transportul indirect al

bunurilor/serviciilor achizi!ionate! Uneori, transportul alimentelor consumate la un eveniment este mai poluant decât deplas#rile participan!ilor.

Aten!ie la decalajul de mobilitate între categoriile sociale! Oamenii s#raci, persoanele cu handicap sau cele vârstnice se deplaseaz# în general mai pu!in, ceea ce le limiteaz# accesul la locurile de munc#, la serviciile sociale, dar "i la proiectele pe care le desf#%ura!i!Sectorul transporturilor este responsabil pentru cca.

56

M8. Monitorizarea $i reducereaemisiilor de gaze cu efect de ser"

GAZE CU EFECT DE SER" (GES) = sunt responsabile de efectul de ser# dioxidul de carbon ozonul metanulvaporii de ap#gaze sunt naturale, îns# activitatea uman# le-a m#rit concentra!ia în atmosfer#, dând na%tere unui “efect de ser# adi!ional” care amplific# fenomenul natural.

GES-urile sunt generate de consumul de energii fosile

consumul energetic mondial.

PISTE DE AC%IUNE!Realiza!i un “bilan! carbon” analizând emisiile

de GES-uri generate de activit#!ile proiectului. Calculatorul de carbon v# ajut# s# le m#sura!i. Cum se utilizeaz#? R#spunde!i cu date cifrate la o serie de întreb#ri privind diferitele categorii de activit#!i: serviciile de cazare, mas#, transport, înc#lzire, gestionarea de"eurilor. Calculatorul de carbon este de fapt o baz# de date care realizeaz# cuantific#ri pe baza produsului între datele fiec#rei activit#!i (de exemplu, kilogramele de hârtie consumat#) "i un factor de emisii CO2 asociat (pentru 1 kg de hârtie produs,

57

distribuit, consumat, eliminat se emit 1,32 kg CO2). Alte exemple: pentru 1 km în avion se emit 0,22 kg CO2; pentru 1 kg de carne de vit# se emit 23 kg CO2. Însumând cantit#!ile de CO2 corespunz#toare fiec#rei activit#!i, calculatorul stabile%te CO2-ul total generat în proiect. G#si!i diferite calculatoare online, pe site-uri specializate.

Trece!i la ac!iune! Bilan!ul carbon trebuie urmat de realizarea unor m#suri concrete (nu generice!) pentru reducerea efectiv# a emisiilor.

Planifica!i-le "i monitoriza!i-le definind indicatori de performan!#! De exemplu, pentru deplas#ri: num#rul total de kilometri parcur"i in avion; raportul între kilometri parcur"i în avion "i kilometrii parcur"i în tren "i autocar.

Tendin!a în !#rile europene este de a face obligatorie pentru persoanele juridice de o anumit# talie (de exemplu, în Fran!a, pentru firmele cu mai mult de 500 de angaja!i) elaborarea "i publicarea anual# a “bilan!ului carbon”.

Pentru cuantificarea emisiilor de GES-uri a aparut în 2006 un standard interna!ional: ISO 14064. Concentra!ia de dioxid de carbon în atmosfer# a dep#"it în 2013 pragul de 400 ppm (p#r!i pe milion). Este mult? Enorm! Gandi!i-v# c# timp de 800.000 de ani, înainte de era industrial#, aceast# concentra!ie a variat între 200 ppm (în erele glaciare) "i 270 ppm (în perioadele interglaciare)!

58

M9. Respectarea/promovarea principiilor de mediu recunoscute la nivel interna#ional

PRUDEN!A = se manifest# fa!# de un risc dovedit, c#ruia i se poate estima frecven!a. Calculul probabilit#!ii permite asigurarea fa!# de riscul respectiv (de exemplu, riscurile de accident legate de utilizarea bicicletei in ora").

PREVEN!IA = fa!# de un risc dovedit, îns# c#ruia nu i se poate estima frecven!a. Nefiind posibil calculul probabilit#!ii, el nu poate fi asigurat. De exemplu, un accident nuclear.

PRECAU!IA = nici manifestarea riscului nu e bine cunoscut#, nici probabilitatea sa nu poate fi calculat# (de exemplu, efectele organismelor modificate genetic).

PISTE DE AC%IUNE!Adopta!i un comportament compatibil cu principiile de mediu în activit#!ile organiza!iei (nivel micro) "i sustine!i ini!iativele care le integreaz# în politicile publice (nivel macro).

59

Principiul poluatorul-pl#te"te urm#re"te ca poluatorul s# suporte costurile pentru prevenirea polu#rii, precum "i pentru repararea prejudiciilor cauzate de poluare. În termeni economici, vorbim de „internalizarea externalit#!ilor negative”. Acest principiu permite constituirea unei fiscalit#!i de mediu (taxe, accize, pl#tite de poluator). Totodat#, aceast# fiscalitate reduce poluarea ridicând costurile produselor poluante (având pre!uri mai mari, cantitatea de produse vândute pe pia!# scade).

Principiul ac!iunii preventive urm#re"te s# asigure reducerea la surs# a posibilelor amenin!#ri asupra mediului, chiar dac# acestea nu sunt probabilizabile. El se materializeaz# prin aplicarea unor m#suri ex-ante, înainte ca ac!iunile poluante s# aib# loc.

Principiul precau!iei presupune luarea de m#suri preventive chiar "i în lipsa unei certitudini "tiin!ifice privind riscurile de mediu. Conform Principiului 15 din Declara!ia de la Rio privind Mediul %i Dezvoltarea (1992), „în cazul în care exist# pericolul producerii

unor pagube severe sau ireversibile, lipsa certitudinii "tiin!ifice absolute nu trebuie s# fie utilizat# ca pretext pentru a amâna aplicarea unor m#suri eficiente de prevenire a producerii degrad#rii mediului”.

Alte principii importante pentru protec!ia mediului sunt:

principiul abord#rii integrate: includerea m#surilor de protec!ie a mediului în toate politicile sectoriale;

principiul particip#rii cet#!enilor: dreptul acestora de a participa la solu!ionarea problemelor de mediu;

principiul compens#rii: în cazul unor daune asupra mediului se stabilesc m#suri compensatorii;

principiul subsidiarit#!ii: se prefer# deciziile luate la nivelul cel mai aproape de cet#!eni (local).

60

E1. E&cientizarea costurilor aferente implement"rii activit"#ilor plani&cate

EFICIEN!A = raportul între rezultatele ob!inute (outputs) "i resursele utilizate (inputs). „Eficientizarea” vizeaz# optimizarea acestuia. Provocarea este s# ob!ine!i mai mult "i mai bine (cantitate, calitate) cu mai pu!in (bani, timp, angaja!i, echipamente)!

Nu confunda!i eficien!a cu eficacitatea! Sunt înrudite, dar distincte. Eficacitatea evalueaz# capacitatea rezultatelor (outputs) de a conduce la atingerea obiectivelor (outcomes). !

PISTE DE AC%IUNE!Managementul costurilor. Este un demers integrat ce nu se rezum# la controlul costurilor, ci include "i analiza rezultatelor ob!inute. Provocarea este de a „st#pâni” ambele aspecte: resurse "i rezultate! Etapele:

1. Estimarea. Cu cât aprecierea costurilor este mai realist#, cu atât bugetul previzionat va fi mai aproape de cel final. Pentru a facilita estimarea, defalca!i activit#!ile în pachete de lucr#ri mai u"or de aproximat. În cazul unor procese complexe, estimarea lucr#rilor devine dificil# "i marja de eroare prea mare. Atunci nu

61

estima!i “la ochi”, ci face!i apel la exper!i!

2. Justificarea. Da!i detalii suficiente "i conving#toare cu privire la nivelul "i modalit#!ile de angajare a

important# pentru decizia evaluatorilor privind aprobarea (sau respingerea!) cererii de finan!are.

3. Monitorizarea. Elabora!i un „Plan de achiz!ii” pentru supravegherea costurilor planificate "i angajate! Acest instrument v# permite s# trece!i de la o simpl# percep!ie a nivelului costurilor înscrise în bugetul proiectului la cunoa"terea în profunzime "i gestionarea eficient# a fiec#ruia.

4. Evaluarea. Compara!i periodic costurile efective cu cele previzionate. Identifica!i apari!ia abaterilor %i stabili!i ac!iuni corective! Aspectele evalu#rii sunt financiare, dar %i tehnice, aceasta vizând în!elegerea deplin# a raportului între resursele %i rezultatele proiectului.

5. Controlul. Dac# cheltuielile pentru serviciile de audit sunt eligibile, s# nu v# par# r#u s# le include!i în buget. Auditul ofer# o imagine credibil# a opera!iunilor %i cheltuielilor realizate în proiect, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

6. Raportarea. Pe baza evalu#rilor realizate, elabora!i un raport tehnico-financiar %i difuza!i-l c#tre finan!ator, dar %i c#tre principalii stakeholderi.

Elimina!i risipa! De multe ori... aici este problema. Încerca!i s# transforma!i acest îndemn într-o preocupare permanent# %i un demers sistematic!

62

E2. Asigurarea sustenabilit"%iirezultatelor proiectului

SUSTENABILITATEA REZULTATELOR = m#sura în care rezultatele unui proiect continu# s# existe %i s# fie folosite pe termen lung de c#tre grupul !int# dup# finalizarea finan!#rii proiectului.

STRATEGII DE SUSTENABILITATE I. Strategii bazate pe identificarea de noi resurse financiare %i umane dup# finalizarea finan!#rii,II. Strategii de ac!iune bazate pe: - obiective de transferabilitate, prin care se identific# sectoarele de activitate, nivelurile geografice %i/sau grupurile !int# care pot fi transferate rezultatele proiectului, - obiective politice, prin care se identific# posibilitatea de includere a rezultatelor în politicile %i strategiile organiza!iei %i/sau autorit#!ilor publice.

63

PISTE DE AC%IUNE! Folosi!i indicatori de

monitorizare pentru a evalua în ce m#sur# factorii exogeni pe care se bazeaz# strategia de sustenabilitate r#mân neschimba!i %i favorizeaz# perpetuarea rezultatelor. De exemplu, un chestionar periodic adresat beneficiarilor v# permite s# %ti!i m#sura în care vor folosi rezultatele proiectului dup# finalul finan!#rii!

Abilita!i grupul !int# s# foloseasc# rezultatele proiectului prin ini!iative in situ, proiecte-pilot, job shadowing, formarea formatorilor, activit#!i de mentorat!

Colabora!i cu stakeholderii locali! Stabili!i parteneriate pe parcursul proiectului cu autorit#!ile,

firmele, ONG-urile %i al!i actori locali pentru a analiza din timp interesul de preluare a rezultatelor proiectului de c#tre ace%tia!

S-a ivit o oportunitate de finan!are, domnule manager? Atunci încearc# prioritar s# propui o ini!iativ# ce continu# rezultatele proiectului trecut mai degrab# decât s# porne%ti unul nou. Garantat finan!atorii vor aprecia!

În momentul elabor#rii proiectului, lua!i în considerare o palet# cât mai larg# de factori exogeni ce v# pot afecta perenitatea rezultatelor, precum implicarea %i „proprietatea” asupra rezultatelor de c#tre beneficiari, aspecte financiare, factori socio-culturali, pertinen!a %i utilizarea TIC, gradul

de dependen!# al rezultatelor proiectului de legisla!ia în vigoare, capacitatea institu!ional#.

Dac# proiectul prevede rezultate tangibile, atunci lua!i în considerare aspecte de:

accesibilitatea canalelor prin care se pot accesa (ex: pe website, în format imprimat)

stocare: responsabilul pentru p#strarea rezultatelor, modalit#!ile de arhivare,

mentenan!#: resursele materiale, tehnice, umane %i financiare necesare pentru a p#stra în bune condi!ii rezultatele %i

drepturile de proprietate asupra rezultatelor: m#sura în care utilizatorii pot prelua în mod liber %i folosi output-urile proiectelor voastre.

64

E3. Gestionarea impactuluiasupra economiei locale

GESTIONAREA IMPACTULUI ECONOMIC = integrarea rolului pe care proiectul îl poate juca în dinamica economiei locale în criteriile decizionale ale echipei de proiect cu scopul de a maximiza impactul pozitiv pe termen scurt, mediu %i lung.

IMPACT POZITIV PE TERMEN SCURT = achizi!ia de bunuri %i servicii (mas#, cazare) de pe pia!a local#, angajarea de resurse umane din comunitate (plata de salarii, dezvoltarea carierei),

contribu!ie la dezvoltarea infrastructurilor (urbanism durabil).

IMPACT POZITIV PE TERMEN SCURT = cre%terea atractivit#!ii economice, culturale, turistice de care poate beneficia o comunitate în urma desf#%ur#rii unui proiect.

PISTE DE AC%IUNE! Considera!i comunitatea local# ca unul dintre cei

mai importan!i stakeholderi %i realiza!i o analiz# ex-ante

65

pentru a identifica ce ini!iative de dezvoltare economic# local# (precum reabilit#ri de cl#diri, form#ri profesionale, sesiuni de consiliere) pot fi sus!inute prin proiectul pe care îl elabora!i!

Folosi!i indicatori ce faciliteaz# cuantificarea impactului economic, de exemplu chestionare adresate produc#torilor locali legate de varia!ia vânz#rilor pe perioada proiectului, cheltuielile medii totale ale publicului sau num#rul de locuri de munc# locale create direct sau indirect prin activit#!i!

Publica!i liste cu bunurile $i serviciile locale achizi!ionate pentru proiect, vor crea un exemplu în sfera voastr# de influen!#!

Analiza!i-v# toate impacturile! De exemplu, prin organizarea unui festival cultural, pute!i contribui la cre%terea vânz#rilor magazinelor locale, dar %i la cre%terea pre!urilor (inclusiv a produselor de baz#), afectând astfel puterea de cump#rare a categoriilor de popula!ie mai s#race.

Contribuind la dezvoltarea economiei, câ%tiga!i sprijinul stakeholderilor locali! Chiar dac# obiectivele principale ale proiectului vostru sunt culturale, educa!ionale sau de mediu (deci nu de natur# economic#!), lua!i în considerare impactul asupra economiei locale ca „obiectiv orizontal”. Acesta v# poate oferi un argument important pentru finan!atori, autorit#!i %i cet#!eni în sus!inerea proiectului vostru.

Nu implementa!i “proiecte inutile”! Prea multe proiecte structurale sunt implementate doar pentru “absorb!ia fondurilor”, nu îns# %i pentru a r#spunde la o nevoie real#. Nu contribui!i deci la asfaltarea str#zilor pustii, betonarea

66

E4. Crearea de locuride munc" durabile

LOCURI DE MUNC" DURABILE = maximizarea duratei ocup#rii unui loc de munc# de c#tre un angajat prin folosirea de contracte de munc# pe perioad# nedeterminat# (în defavoarea celor de voluntariat, cu durat# temporar# sau a celor de colaborare), cu scopul elimin#rii precarit#!ii de pe pia!a muncii %i cre%terii motiva!iei %i performan!ei echipei.

PISTE DE AC%IUNE!Gândi!i func!ii în organiza!ie, nu doar în proiectul

planificat! Eforturile voastre pentru men!inerea contractelor de munc# nu trebuie s# înceap# dup# finalizarea finan!#rii, ci înc# din faza de planificare. Totodat#, fixarea resurselor umane în organiza!ie este un indicator al realiz#rii de proiecte coerente cu misiunea %i activit#!ile centrale ale organiza!iei - invers, volatilitatea resurselor umane indic# realizarea de proiecte ‘’oportuniste”;

67

Când ave!i nevoie de resurse umane “pe teren”, recruta!i preferen!ial angaja!i din comunitatea în care v# desf#$ura!i proiectul. Acest demers presupune o bun# comunicare la nivel local, în faza de lansare a activit#!ilor. Dup# finalizarea proiectului, încerca!i s# pereniza!i locurile de munc# locale f#când din acest aspect o tem# a dialogului cu stakeholderii din comunitate (autorit#!i locale, firme, ONG-uri);

Asigura!i flexibilitatea $i securitatea rela!iilor de munc#! Flexibilizarea normelor %i programului de lucru trebuie s# fie un mijloc pentru adaptarea la nevoile personale %i profesionale

ale angaja!ilor. Ele nu trebuie s# fie utilizate ca pretexte pentru precaritatea locurilor de munc#;

Fi!i inovator! V-a!i gândit la ‘’mutualizarea” locurilor de munc#? Acest demers presupune asigurarea unui loc de munc# (în general specializat, precum contabilitate, grafic#, IT) de c#tre mai multe organiza!ii angajatoare. Fiecare asum# propor!ional costurile în cadrul unor contracte de munc# par!iale care însumate asigur# în general o norm# întreag#.

Pentru un ONG, a fi un “bun angajator” este o datorie, dar %i o provocare. Este nevoie de cuno%tin!e aprofundate în domeniul dreptului muncii, pentru

gestiunea armonioas# a militan!ilor %i salaria!ilor în cadrul aceleia%i structuri, pentru echilibrarea scopului asocia!iei cu obiectivul de dezvoltare al locurilor de munc#. 'i toate acestea în contextul unor resurse financiare fluctuante! Acorda!i o aten!ie deosebit# acestui indicator! Crearea %i men!inerea de locuri de munc# reprezint# o contribu!ie important# pe care ONG-ul vostru o poate aduce la reducerea s#r#ciei, cre%terea incluziunii sociale %i îmbun#t#!irea standardelor de via!#.

68

E5. Utilizarea unor modelealternative de schimburi

MODELE ALTERNATIVE DE SCHIMB = sunt “alternative” deoarece situeaz# schimbul în afara pie!ei. Deci la baza lor nu se afl# principiul concuren!ei, ci o palet# de practici colaborative (trocul, darul, împrumutul). 'i înc# o caracteristic#: modelele alternative nu au drept scop principal “proprietatea”, ci mai degrab# “folosin!a” (utilizarea bunurilor/accesul la servicii).

PISTE DE AC%IUNE!Utiliza!i numeroasele platforme online care

faciliteaz# trocul, achizi!iile colective, co-proprietatea, utilizarea în comun, închirierea, împrumutul. Noile tehnologii pun la dispozi!ie mijloace din ce în ce mai diversificate pentru coordonarea cu al!i actori %i dezvoltarea de practici colaborative.

În re!eaua voastr#, folosi!i “banca timpului”! Acest sistem faciliteaz# schimbul de cuno%tin!e sau servicii utilizând ca %i moned# “ora”, timpul... Sistemul func!ioneaz# pe baza „reciprocit#!ii deschise”, ceea ce

69

înseamn# c# cel care beneficiaz# de "n" ore trebuie s# ofere %i el "n" ore, îns# nu neaparat celui de la care le prime%te, ci oric#rui alt participant din sistem.

Aprecia!i “cre%terea copiilor” de c#tre bunici? Ajutorul oferit de un vecin? Cadoul primit de la prieteni? Wikipedia, Linux %i alte produse “open source” puse la dispozi!ie de lumea digital#? Ei bine, atunci înseamn# c# încuraja!i “economia gratuit#!ii”. Este o component# important# a economiei %i totodat# un obiectiv “natural” al societ#!ii civile, care prin crearea unor sfere de gratuitate poate limita colonizarea rela!iilor socio-economice de c#tre logica pie!elor. Interesa!i-v# de cele mai inovatoare forme de practicare a „economiei gratuit#!ii”, precum bazarurile cu lucruri gratis sau swap-urile de cadouri!

Ave!i probleme de înregistrare în contabilitate a unor produse ob!inute direct de la produc#tor? Completa!i un borderou de achizi!ie cu datele personale ale acestuia %i întocmi!i o chitan!# de mân#, sunt documente suficiente pentru o înregistrare corect# în contabilitate! Trocul, darul, folosirea în comun a bunurilor au fost utilizate din cele mai vechi timpuri pentru a satisface nevoile comunit#!ilor. Ele au fost ignorate odat# cu dezvoltarea rapid# a pie!elor. În prezent, asist#m la relansarea acestor modele datorit# unei oportunit#!i: dezvoltarea noilor tehnologii de comunicare, dar %i a unei probleme: situa!iile de excluziune, s#r#cie %i inechitate generate de aplicarea unilateral# a principiului concuren!ei.

70

E6. Respectarea drepturilorde proprietate intelectual"

PROPRIETATE INTELECTUAL" = ansamblu de drepturi exclusive apar!inând autorilor de crea!ii intelectuale precum piese muzicale, fotografii, video, crea!ii grafice %i literare, con!inuturi tehnice, desene industriale, inven!ii, software-uri, etc.

DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUAL" = includ, f#r# a se rezuma la, urm#toarele tipuri: - interzicerea utiliz#rii în general,

- interzicerea utiliz#rii în scopuri comerciale, - utilizare în mod gratuit, cu men!ionarea autorului, - utilizare în schimbul pl#!ii unui tarif, - utilizare doar de c#tre anumite categorii de beneficiari, - utilizare cu drept limitat de modificare.

PISTE DE AC%IUNE! Fi!i preventivi %i informa!i-v# în prealabil asupra

drepturilor de proprietate intelectual# aferente crea!iilor pe care le utiliza!i în proiectele voastre, citind cu aten!ie termenii %i condi!iile de utilizare de pe site-

71

uri, bro%uri %i alte medii de unde provin crea!iile folosite!

Respecta!i drepturile asupra lucr#rilor creative ale colegilor, precum fotografii, video-uri, elemente grafice sau texte %i cere!i-le permisiunea înainte de a le folosi în materialele organiza!iei. Merge!i %i mai departe %i men!iona!i-le numele pentru a-i promova!

Milita!i împotriva monopolurilor de pe pia!a IT! Promova!i %i folosi!i în activit#!ile voastre software-uri open source ce permit libera distribu!ie, accesul la codurile surs# %i crearea de produse derivate! În prezent exist# pe pia!# echivalente open source pentru marea majoritate a programelor pe care le folosim, începând de la suita Office pân# la programele de grafic#!

A!i auzit de copyleft? Acesta se delimiteaz# de tipurile tradi!ionale de drepturi de proprietate intelectual#: cea industrial# (inven!ii, m#rci comerciale, designuri industriale, indica!ii geografice de origine) %i copyright (drepturile de autor). Copyleft-ul permite modificarea liber# a crea!iei c#reia i se aplic# (munc# artistic# sau program software), singura condi!ie fiind c# noul rezultat s# r#mân# de asemenea liber pentru utilizare %i modificare. Cele mai cunoscute licen!e copyleft din lume sunt GNU - General Public License %i Creative Commons.

Un indicator ce merit# aten!ie! Eforturile pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectual# v# men!in organiza!ia în sfera legalit#!ii (în special în cazul utiliz#rii unor crea!ii importante precum un film sau o melodie) %i stimuleaz# creativitatea %i motiva!ia colaboratorilor vo%tri!

72

E7. Promovarea responsabilit"%ii sociale în rândul &rmelor 'i institu%iilor partenere

RESPONSABILITATEA SOCIAL" = conform ISO 26000 este "responsabilitatea unei organizatii fa!# de impactul deciziilor "i activit#!ilor sale asupra societ#!ii "i mediului, prin comportament transparent "i etic ce:

s#n#tatea "i bun#starea societ#!ii;

normele interna!ionale;

toate rela!iile sale.”

PISTE DE AC%IUNE! Organiza!iile neguvernamentale sunt protagonistele societ#!ii civile. Iat# de ce, ele trebuie s# promoveze Responsabilitatea Social# dincolo de cadrul organiza!ional intern, dar %i de propriul sector (ONG-uri), c#tre mediul guvernamental (institu!ii) %i de afaceri (firme).

Analiza!i ”sfera de influen!#” a organiza!iilor partenere în proiect! Este vorba despre rela!iile

73

formale %i informale prin care acestea pot influen!a deciziile sau activit#!ile altor organiza!ii (furnizori, beneficiari, sponsori, autorit#!i locale). Acest concept (fundamentat în ISO 26000) este adaptat unei abord#ri proactive, care urm#re%te difuzarea Responsabilit#!ii Sociale c#tre ”partenerii partenerilor”.

L#rgi!i perimetrul m#surilor de Responsabilitate Social# planificate la organiza!iile din sfera de influen!#! Aplicarea lor se va face în cercuri concentrice (ideea

de sfer#), în func!ie de gradul de influen!# (exercitat de “nucleul” vostru).

Aten!ie! Numeroase firme deturneaz# sensul Responsabilit#!ii Sociale, reducând-o la diferite practici filantropice $i de mecenat. Aceste practici nu !in îns# de core business-ul firmei %i nici nu reprezint# un aport la dezvoltarea durabil#, precum preconizeaz# defini!ia CSR-ului. De asemenea, demersul de CSR trebuie integrat în toat# organiza!ia $i aplicat în toate

opera!iunile sale. Atunci ce s# credem despre Responsabilitatea Social# a firmelor care las# politica CSR în seama departamentului de rela!ii publice (PR)?

Dar s# nu uit#m de institu!iile publice! Ele ar trebui s# dea exemplu! 'i iat# pista de ac!iune: realizarea de achizi!ii publice ecologice %i sociale. Impactul ar fi semnificativ, fiind dat c# achizi!iile

din pia!a european# de bunuri %i servicii!

74

E8. Promovarea formeloreconomiei sociale $i verzi

ECONOMIA VERDE = totalitatea firmelor a c#ror bunuri %i servicii puse pe pia!# contribuie la evitarea, reducerea sau înl#turarea proceselor ce afecteaz# mediul (energii regenerabile, gestiunea de%eurilor, gestiunea p#durilor, transport durabil).

ECONOMIA SOCIAL" = structurile (cooperative, asocia!ii, funda!ii, sindicate) care utilizeaz# accesul la pia!# %i ob!inerea de profit ca pe ni%te mijloace pentru a îmbun#t#!i condi!iile de via!# ale persoanelor dezavantajate sau din

categoriile vulnerabile. Principiile sale sunt egalitatea %i solidaritatea.

PISTE DE AC%IUNE! Atât economia verde, cât %i cea social#, au un poten!ial de dezvoltare important, dar ambele sunt incipiente în România. Îns# orice proiect le poate cataliza prin introducerea criteriilor ecologice %i sociale în politica de achizi!ii:

Realiza!i achizi!ii ecologice! Dac# organiza!i licita!ii publice, pute!i introduce componenta ecologic# chiar

75

în obiectul contractului (definirea produsului, serviciului sau a lucr#rii dorite). De exemplu, dac# pentru organizarea unui eveniment ave!i nevoie de pahare, atunci enun!a!i „pahare din materiale reciclate”; dac# ave!i nevoie de sal#, indica!i achizi!ionarea de „servicii de închiriere sal# în cl#dire eficient# din punct de vedere energetic”. Alternativ, componenta ecologic# poate fi introdus# în criteriile de atribuire. În acest caz, caracteristicile de mediu vor face parte dintr-o palet# mai larg# de factori (precum pre!ul, func!ionalit#!ile accesorii, asisten!# post-vânzare, termenul de livrare) care vor fi ponderate în vederea atribuirii.

Realiza!i achizi!ii sociale! Raportul “calitate social#”/pre! este asigurat de integrarea unor principii precum munc# decent#, incluziunea social#, egalitatea de %anse, accesibilitatea în obiectul contractului sau în criteriile de atribuire. Demersul este similar celui pentru achizi!iile ecologice.

Etapa preg#titoare a procedurilor de achizi!ii ecologice/sociale este crucial#. Aloca!i-v# suficient timp pentru analiza disponibilit#!ii pe pia!# a produselor/serviciilor care r#spund la caracteristicile dorite, precum %i costul acestora. Dac# este superior, trebuie s# vede!i în ce m#sur# finan!atorul vi le permite. Aten!ie! Nu rareori

«economia verde» este invocat# pentru dezvoltarea unor activit#!i care de fapt sunt incompatibile cu dezvoltarea durabil#! Exemple: extinderea culturilor pentru agrocarburan!i în detrimentul culturilor alimentare; instalarea de microcentrale pe râuri, care produc hidro-energie dar totodat# afecteaz# grav ecosistemele respective.

76

E9. Sus%inerea/dezvoltareastructurilor non-pro&t

STRUCTURI NON-PROFIT $I NEGUVERNAMENTALE = ele dezvolt# %i consolideaz# societatea civil#, reprezentând componen!a “organizat#” a acesteia. Un ONG este cu atât mai puternic cu cât este înfiin!at ca urmare a implement#rii unui proiect, în scopul continu#rii %i dezvolt#rii rezultatelor sale.

PISTE DE AC%IUNE! Ciclul de via!# al proiectului vostru este limitat de bariera temporal# %i de terminarea resurselor alocate. Pentru a continua s#-%i produc# efectele, o solu!ie durabil# este crearea unei noi structuri (ONG, dar %i alte forme juridice, precum întreprinderea social#) chiar de c#tre beneficiari s#i. Pute!i sus!ine acest proces în dou# etape:

1. De-a lungul activit#!ilor de implementare, facilita!i rela!iile de mentorat. Ele conduc la transferul de valori %i cuno%tin!e dinspre persoanele cu experien!#

77

din cadrul echipei voastre c#tre beneficiarii proiectului. Dorin!a de a înfiin!a o nou# structur# poate lua na%tere din dezvoltarea acestui tip de rela!ie, care este deopotriv# profesional# %i personal#.

2. Dup# finalizarea proiectului, dac# apare dorin!a înfiin!#rii unei noi structuri, !ine!i cont c# ini!iatorii acesteia vor avea nevoie (mai mult decât de mentori, care i-au motivat %i orientat ini!ial) de “servicii de consiliere”. Acestea îi ajut# s# dobândeasc# cuno%tin!ele %i competen!ele specifice necesare pentru realizarea activit#!ilor tehnice %i administrative în cadrul noii organiza!ii. Nevoia aceasta este mai curând una profesional# %i func!ional#, decât personal# %i motiva!ional#.

Aten!ie! Când este consistent#, rela!ia de mentorat ofer# mentorului un rol deosebit. Pentru elevul s#u, el devine un “revelator” al dorin!elor de carier#, al valorilor de via!#. Rela!ia este mai mult decât func!ional#, devenind psihologic#, se produce o

“identificare”. Mentoratul merge deci dincolo de cadrul “gestiunii resurselor umane” pentru a se apropia de sfera fenomenului carismatic. Iat# de ce, este necesar s# urm#ri!i îndeaproape ca aceste rela!ii, între membrii echipei voastre %i beneficiarii proiectului, nu vor conduce la situa!ii de manipulare.

Rela!iile de mentorat se realizeaz# întotdeauna pe baz# de voluntariat, îns# în general serviciile de consiliere sunt pl#tite. De aceea, când v# angaja!i s# sus!ine!i crearea %i lansarea unei noi organiza!ii dup# încheierea proiectului, oferind ini!iatorilor asisten!# $i consiliere gratuite, trebuie s# ave!i în vedere disponibilitatea membrilor echipei voastre. Vor fi dispu%i s# se implice voluntar, o perioad# destul de lung# de timp, f#r# s# v# solicite resurse suplimentare (bani, zile libere, deconturi)?

78

G1. Comunicarea valorilor 'iprincipiilor de comportament etic

COMPORTAMENT ETIC = setul de valori "i principii care ghideaz# conduita individual#. Pentru c# nu doar organiza!iile, ci "i persoanele trebuie s# fie în ton cu Responsabilitatea Social#!

COMUNICAREA = tehnicile pe care le folosi!i pentru a informa "i a fi informa!i. Dar, aten!ie, "i pentru a “seduce”… Pentru o promovare eficent# a normelor etice, trebuie s# sensibiliza!i, s# inspira!i, s# mobiliza!i!

PISTE DE AC%IUNE! Acordul de parteneriat. Procesul de identificare,

explicitare "i formulare a valorilor "i principiilor care stau la baza proiectului este unul complex, de durat#, îns# vital pentru o construc!ie s#n#toas# a parteneriatului "i, în fond, pentru ceea ce înseamn# ideea de bun# guvernan!#.

Codul de conduit#. La lansarea proiectului, elabora!i un document sintetic "i clar, care s# ofere tuturor celor implica!i în proiect (echipa de implementare, beneficiarii, al!i stakeholderi) o privire

79

cuprinz#toare asupra normelor etice asumate de c#tre echipa de management.

Raportul final. Implica!iile etice ale proiectului trebuie evaluate, interpretate "i incluse în raport. Acest demers v# permite s# re!ine!i resursele umane, partenerii, dar "i s# atrage!i al!ii noi! Comportamentul etic din proiectul actual reprezint# un factor critic de succes pentru proiectele viitoare! Nu evita!i s# aborda!i aspectele etice sub pretextul c# sunt “subiective”! Practica!i “managementul etic”, pentru a identifica, pilota "i comunica valorile "i principiile de referin!# pentru proiectul vostru. Când ele sunt insuflate echipei, fac minuni! Dau na"tere unui context de lucru propice colabor#rii "i concentr#rii eforturilor tuturor spre obiectivele comune!

Deprinderile "i conduitele pe care echipa voastr# le-a descoperit "i dezvoltat în timp (ca r#spunsuri la situa!iile de incertitudine din trecut) nu trebuie busculate, ci utilizate pozitiv! Managementul etic este eficace dac# este coerent cu “cultura organiza!ional#”, deja existent#!

V# comunica!i valorile "i principiile? Dar asta nu înseamn# c# mesajul vostru va fi recep!ionat! Dac# este recep!ionat, nu înseamn# c# va fi în!eles! Dac# este în!eles, nu înseamn# c# destinatarii vo"tri î"i vor schimba comportamentul. $i chiar dac# "i-l schimb# o dat#, asta nu înseamn# c# îmbun#t#!irea va fi una de durat#! Provocarea este s# gestiona!i procesele etice în mod pragmatic, pentru transformarea valorilor "i principiilor în practici "i obi"nuin!e!

80

G2. Identi&carea 'i implicareastakeholderilor în ciclul de via%" al proiectului

STAKHOLDERI = grupurile sau indivizii care sunt afecta!i/pot afecta realizarea activit#!ilor "i atingerea obiectivelor proiectului.

Un proiect este un “nod de contracte” formale sau morale între coordonator "i stakeholderi cu caracteristici diferite. Ace"tia pot fi:

— interni (membri, angaja!i etc.) sau externi (parteneri, finan!atori, beneficiari, comunit#!i locale, media etc.); — primari (contract explicit, în cadrul proiectului) sau secundari (raport etic, neformalizat); — actuali (afecteaz#/sunt afecta!i de proiect) sau poten!iali (se pot forma în contextul proiectului); — strategici (influen!eaz# decisiv proiectul) sau morali (mai curând sunt afecta!i de proiect); — voluntari (vor implicarea) vs. involuntari (interac!ioneaz# cu echipa de proiect, îns# f#r# s#-"i fi propus).

81

PISTE DE AC%IUNE!Dup# modelul clasic de management, transparen!a fa!# de stakeholderi era unica obliga!ie. Modelul de management responsabil de proiect necesit# implicarea acestora în procesele de luare a deciziei. Atât metodele, cât "i nivelul de implicare a stakeholderilor sunt variabile:

Nivelul 1: Informarea. Este un demers unilateral care folose"te instrumente precum realizarea de bro"uri, comunicate de pres#, rapoarte, conferin!e;

Nivelul 2: Consultarea. Este un demers multilateral bazat pe sondaje, focus grupuri, forumuri, panouri consultative;

Nivelul 3: Participarea. Este un demers interactiv, care utilizeaz# aportul de expertiz# al stakeholderilor, ini!iativele comune, dialog social extins;

Nivelul 4: Împuternicirea. Este un demers convergent bazat pe integrare în echipa de management, delegarea de atribu!ii, validarea "i executarea comun# a unor atribu!ii sau competen!e.

Implicarea stakeholderilor este o condi!ie necesar# dar nu "i suficient# pentru demersul de responsabilizare. Pentru c# are limitele sale: exist# stakeholderi slabi (ex: ONG-uri în negociere cu corpora!iile), „mu!i” (fauna, flora) sau „absen!i” (genera!iile viitoare, victimele poten!iale) care nu pot fi implica!i corespunz#tor.

Modalit#!ile de identificare "i gradul de implicare a diferi!ilor stakeholderi ai unui proiect variaz# în func!ie de criterii precum legitimitatea cerin!elor pe care le formuleaz#, urgen!a acestora "i bineîn!eles… puterea de care dispun.

În contextul metodei societale, implicarea stakeholderilor este oportun#, în particular, pentru evaluarea ex-ante a Planului de ac!iune elaborat "i pentru evaluarea ex-post a performan!elor de Responsabilitate Social# ob!inute.

82

G3. Participarea angaja%ilor 'i voluntarilor la demersul de responsabilitate social"

PARTICIPAREAANGAJA!ILOR #I VOLUNTARILOR= m#surile manageriale "i opera!ionale prin care persoanele care implementeaz# în mod direct proiectul sunt abilitate s# joace rolul de “stakeholderi strategici” (conform tipologiei din G2) în demersul de responsabilizare.

Pentru a fi credibil, demersul de Responsabilitate Social# trebuie asumat de echipa de management a proiectului. Dar pentru a fi viabil? Este esen!ial s#

fie asumat de echipa de implementare, format# din angaja!i "i voluntari!

PISTE DE AC%IUNE!Implica!i-v# angaja!ii "i voluntarii pentru construirea unui climat de încredere în echipa de proiect! Dar "i pentru identificarea "i utilizarea optimal# a resurselor interne disponibile (competen!e tehnice, cunoa"terea contextului local, rela!ii de munc#)! Procesul participativ permite atingerea unor obiective "i rezolvarea unor probleme pe care echipa de management nu %tie/nu poate s# le abordeze cu

83

succes, în mod izolat.

Integra!i participarea angaja!ilor "i voluntarilor ca principiu, în viziunea "i misiunea organiza!iei, dar "i prin proceduri specifice pentru procesele proiectului (luarea deciziei, evaluarea rezultatelor, comunicare, transparen!# etc.).

Preciza!i sarcinile pe care fiecare angajat/voluntar le are în demersul de responsabilizare, asociindu-le atribu!iilor sale din fi"a de post! Centraliza!i aceste informa!ii în “Tabloul de bord” (pag. 1), pentru a le gestiona eficient de-a lungul procesului de responsabilizare.

Înt#ri!i capacit#!ile de implicare! C#uta!i s# dep#"i!i toate obstacolele care ar putea împiedica implicarea membrilor echipei! Capacitarea acestora se bazeaz# în special pe activit#!ile de formare interne.

De-a lungul activit#!ilor de implementare “pe teren”, angaja!ii "i voluntarii acumuleaz# o în!elegere aprofundat# a contextului în care proiectul se desf#"oar#. Dac# o încuraja!i "i o exploata!i, aceast# cunoa"tere va contribui la cre"terea eficacit#!ii "i eficien!ei in situ a proiectului "i a demersului de Responsabilitate

Social#, în particular. Asumarea clar# a valorilor "i comportamentelor etice de c#tre conducerile organiza!iilor partenere "i echipa de management a proiectului, precum "i punerea lor explicit# în practic# în activit#!ile desf#"urate de ace"tia (“role model”), sunt necesare pentru atragerea angaja!ilor "i voluntarilor c#tre valori "i comportamente similare, sporind gradul de încredere în planul de Responsabilitate Social# propus.

84

G4. Asigurarea transparen%ei deciziilor luate $i activit"#ilor realizate

TRANSPAREN!A= accesul la informa!iile privind deciziile luate "i activit#!ile realizate, care au un impact asupra mediului, economiei "i societ#!ii, asigurând o comunicare clar#, exact#, relevant#, cinstit# "i complet# (ISO 26000).

PISTE DE AC%IUNE!Proiectele constituie cadre de ac!iune diversificate, în care competen!ele "i puterea decizional# (a finan!atorului, organiza!iilor partenere, managerului de proiect, responsabililor pe activit#!i etc.) nu urmeaz# un model unic. De aceea, în contextul fiec#rui proiect trebuie:

s# identifica!i procesele de

luare a deciziilor asupra c#rora trebuie asigurat# transparen!a: orient#ri strategice (misiune, parteneriat, finan!are), resurse umane (recrutare, formare, retribu!ie, stimulare, solu!ionarea conflictelor), decizii financiare (buget, achizi!ii, patrimoniu), decizii administrative (reprezentare, componen!a organelor);

s# asigura!i comunicarea interna "i extern# a informa!iilor

85

privind deciziile. Mediatizarea sistematic# a documentelor (planuri strategice, rapoarte tehnico-financiare, rapoarte de audit, codul etic) reprezint# indicatorul principal pentru transparen!a proiectului.

Cet#!enii privesc ONG-urile din dou# puncte de vedere. Pe de o parte, este de bun augur c# ele ocup# ni"e din ce în ce mai specifice "i dau consisten!# societ#!ii civile. Astfel, ele se prezint# ca un motor de dezvoltare "i un partener viabil pentru sectorul guvernamental "i economic. În acela"i timp, ONG-urile par structuri ce ascund interese obscure, paravane pentru activit#!i ilicite, g#uri negre unde se pierd bani publici. $i influen!a politic# este un flagel ce afecteaz# sectorul neguvernamental, unele ONG-uri având rolul de motoare de propagand# "i alegorie electoral#. Transparen!a organiza!iilor este un antidot

la derapajele men!ionate "i deci un mijloc pentru formarea unei imagini publice pozitive.

În particular, pentru fiecare ONG, transparen!a ajut# la formarea "i men!inerea unor parteneriate trainice. Ea constituie un indicator privind profesionalismul echipei de conducere "i o surs# de incredere pentru poten!ialii finan!atori.

Asigurarea transparen!ei este foarte dificil# în cazul organiza!iilor ce nu dispun nici m#car de dot#rile tehnico-materiale minime (sediu, echipamente de baz#) necesare derularii activit#!ilor statutare. Totu"i, aceasta este situa!ia material# real# a multor ONG-uri.

86

G5. Reducerea riscurilorde infrac%iuni 'i corup%ie

CORUP!IA= comportamente care deviaz# de la îndatoririle normale legate de exercitarea func!iei pentru ob!inerea unor avantaje nemeritate materiale sau morale (bani, bunuri, influen!#, diplome).

Este un fenomen complex cu implica!ii sistemice grave la nivel economic, politic "i social. Corup!ia descurajeaz# investi!iile "i ini!iativa, submineaz# institu!iile, încetine"te dezvoltarea "i produce instabilitate.

PISTE DE AC%IUNE!Foarte mul!i români nu sunt dispu"i s# raporteze un incident de corup!ie. Cei mai mul!i î"i motiveaz# decizia prin faptul c# nu s-ar schimba nimic, unii se tem de consecin!e, al!ii nu "tiu concret unde "i cui s# raporteze. În acest context, provoc#rile voastre sunt:

s# stimula!i în echipa de proiect o atitudine de intoleran!# la corup!ie, bazat# pe con"tientizarea faptului c# atitudinea etic# "i cinstit# a fiec#rei persoane “conteaz#”, “schimb# lucrurile”;

87

s# utiliza!i instrumente concrete (includerea preven!iei în Codul etic, analiza prealabil# a vulnerabilit#!ilor la corup!ie, realizarea unui plan strategic, crearea mecanismelor de monitorizare, stabilirea unui responsabil intern, punerea la dispozi!ie a contactului institu!iilor "i organiza!iilor independente anticorup!ie);

s# asigura!i protec!ia persoanelor care constat#, reclam#, dovedesc fapte de corup!ie (mecanismul de whistleblowing).

Aten!ie, exemplul personal al echipei de management este foarte important, fiind un item la care se raporteaz# ceilal!i membri ai echipei de proiect, partenerii, beneficiarii! Care este rolul ONG-ului t#u în privin!a corup!iei? În calitate de protagoniste ale societ#!ii civile, ONG-urile trebuie nu doar s# înl#ture situa!iile de corup!ie din propriile proiecte, dar "i s# devin# diseminatori ai principiilor "i informa!iilor care educ# cet#!enii "i comunit#!ile s# perceap# corup!ia ca pe o problem#.

Desigur, corup!ia este un fenomen specific pe care trebuie s#-l combatem cu m#suri "i instrumente specifice.

Îns# ONG-urile trebuie s# combat# totodat# problemele generale care creeaz# un context favorabil corup!iei în societatea româneasc#: excesul de reglement#ri birocratice, lipsa procedurilor adaptate "i a celerit#!ii proceselor, ineficien!a func!ionarilor. Deci nu doar “lipsa moralit#!ii” (aspectul subiectiv), ci "i aceste probleme (obiective) genereaz# corup!ia, transformând practici imorale în practici percepute ca fiind “rentabile”.

88

G6. Corelarea cu alte proiecte locale,na%ionale, europene sau interna%ionale

CORELAREA= asigur# sinergia proiectului cu alte ini!iative existente "i evit# suprapunerile cu proiecte similare (în ceea ce prive"te solu!iile propuse, grupul !int# vizat).

Corelarea cu alte ini!iative reprezint# al "aselea criteriu utilizat în demersul de evaluare a proiectelor, al#turi de relevan!#, eficacitate, eficien!#, impact "i sustenabilitate.

PISTE DE AC%IUNE!Pentru corelarea cu alte ini!iative, trebuie s# cunoa"te!i foarte bine domeniul ini!iativei voastre "i s# demonstra!i o aten!ie sporit# spre mediul extern. Scopul este concentrarea resurselor acolo unde este cu adev#rat nevoie de ele, înl#turând totodat# „dublarea efortului” – fiindc# nu are rost s# trat#m probleme ce sunt deja rezolvate sau la rezolvarea c#rora se lucreaz# cu succes! În acest sens, pute!i realiza:

analiza documentar# (“desk research”) a problemei identificate observând ce ini!iative au fost, sunt în curs de derulare sau se vor implementa în aria

89

respectiv# de ac!iune;

analiza stakeholderilor, pentru a in!elege poten!ialul de coagulare a eforturilor în vederea rezolv#rii problemei pe care o viza!i prin proiect;

cercetarea prin “persoane resurs#”, din re!eaua de contacte a organiza!iei, care au experien!e relevante sau sunt „noduri” rela!ionale pentru zona de ac!iune a proiectului;

lucrul în re!ea. Folosind acest instrument, informa!iile legate

de problema vizat# devin mai accesibile, transferul de cuno"tin!e se face mai u"or iar colabor#rile pot conduce la dezvoltarea ini!iativei "i la rezultate de o mai mare anvergur#. Corelarea între proiecte trebuie îmbun#t#!it# fiindc# are o dubl# utilitate. Ea permite atât concentrarea eforturilor diferitelor organiza!ii pentru atingerea impactului dorit, cât "i utilizarea eficient# a resurselor financiare "i materiale puse la dispozi!ie pentru realizarea

proiectelor respective. În procesul de dezvoltare a societ#!ii române"ti, ONG-urile utilizeaz# resurse "i rezolv# probleme prin implementarea unor proiecte care sunt mai mult sau mai pu!in corelate între ele. Un bun nivel de corelare nu se realizeaz# în mod spontan. Analizele efectuate de organiza!iile ce implementeaz# proiecte sunt necesare, îns# nu "i suficiente. Pentru corelarea între proiecte este nevoie de o bun# planificare la nivelul programelor.

90

G7. Raportarea performan%elor de Responsabilitate Social" c"tre stakeholderi $i publicul larg

RAPORTAREA= elaborarea "i difuzarea unor informa!ii adecvate %i complete privind impactul activit#!ilor proiectului asupra societ#!ii "i mediului înconjur#tor, precum "i implicarea stakeholderilor.

Raportul de Responsabilitate Social# este numit "i “raport de dezvoltare durabil#”. Astfel, se subliniaz# obiectivul general la care contribuie un proiect gestionat responsabil.

PISTE DE AC%IUNE!Standardul GRI (Global Reporting Initiative) identific# cinci pa%i pentru realizarea raport#rii:

1. Preg#tirea: se discut# la nivelul top managementului cu scopul identific#rii celor mai importante aspecte legate de impactul social, economic "i de mediu;

2. Rela!ionarea: se ob!ine inputul stakeholderilor cu privire la cele mai importante teme care ar trebui incluse in raport;

91

3. Definirea: inputul stakeholderilor (pasul 2) este confruntat cu problemele identificate de management (pasul 1) pentru a identifica argumente puternice pentru alegerea temelor;

4. Monitorizarea: se adun# datele care vor alc#tui raportul final, urmând indicatorii meni!i s# ajute raportorii in identificarea a ceea ce trebuie m#surat/descris (vezi cei 36 de Indicatori Societali);.

5. Comunicarea: informa!iile colectate sunt interpretate "i incluse în raportul propriu-zis, care e redactat "i comunicat c#tre stakeholderi "i publicul larg.

Criteriile de con!inut (Content) pentru realizarea raportului sunt: relevan!# (Materiality), includerea factorilor interesa!i (Stakeholder Inclusiveness), contextualizarea la dezvoltarea durabil# (Sustainability Context) "i exhaustivitatea (Completeness).

Nu confunda!i raportarea cu comunicarea! Aceasta din urm# folose"te în primul rând rela!iile publice

"i publicitatea, mijloace utilizate exclusiv în scopul difuz#rii unei imagini pozitive. În schimb, raportarea ar trebui s# aib# la baza o evaluare obiectiv# "i echilibrat#. Informa!iile raportate trebuie s# pun# în eviden!# nu doar rezultatele pozitive, ci "i aspectele problematice, pentru c# exact acestea sunt cele care trebuie mbun#t#!ite prin demersurile de responsabilizare.

Care este realitatea? O mare parte a rapoartelor publicate pân# în prezent sunt mai degrab# exerci!ii de comunicare. Ele construiesc nara!iuni... pove"ti menite s# confere legitimitate "i reputa!ie. De altfel, aceste rapoarte sunt elaborate în general de „comunicatori” (din departamentele de comunicare), mai curând decât de exper!i în Responsabilitate Social#.

92

G8. Dezvoltarea/promovarea unor modele responsabile de &nan%are 'i parteneriat

PARTENERIAT = rela!iile de cooperare definite într-un cadru contractual, pe baza unor obliga!ii liber asumate, prin care diferite organiza!ii î"i propun s# ating# un rezultat comun.

Principiile parteneriatului sunt egalitatea, complementaritatea, responsabilitatea, transparen!a, orientarea c#tre rezultate. Acestea sunt indispensabile pentru buna colaborare între ini!iatorii proiectului "i, în particular, pentru adoptarea ulterioar# a m#surilor de Responsabilitate Social# în

activit#!ile de implementare.

PISTE DE AC%IUNE!Un proiect este un “nod” de rela!ii între organiza!iile care îl gestioneaz#, finan!atorii, furnizorii, reprezentan!ii comunit#!ilor etc. Folosi!i parteneriatele dezvoltate cu ace"tia ca pe o pârghie pentru promovarea "i aplicarea Responsabilit#!ii Sociale în sfera de influen!# a organiza!iei voastre!

Include!i Responsabilitatea Social# în acordul de parteneriat. Când defini!i obiectivele pe care vre!i s#

93

le atinge!i "i obliga!iile pe care le asuma!i în calitate de parteneri în proiect, explicita!i principiile deResponsabilitate Social# pe care le ve!i respecta "i totodat# m#surile pe care le ve!i lua pentru aplicarea lor;

Un demers matur de promovare a Responsabilit#!ii Sociale const# în promovarea acesteia în rândul propriilor finan!atori (donori, mecena, sponsori, programe publice de finan!are). În acest sens, integra!i în mod

sistematic informa!ii relevante, detaliate, echilibrate, clare privind responsabilizarea proiectului vostru în formularele (aplica!ii) "i rapoartele (intermediare "i finale) pe care le transmite!i.

Chiar dac# scopul vostru este s# promova!i valori "i principii – cele ale Responsabilit#!ii Sociale –, nu face!i din parteneriatele pe care le realiza!i o “chestiune moral#”. Acorda!i-le un rol pragmatic, de c#utare a utilit#!ii "i eficacit#!ii prin deschiderea organiza!iei voastre

c#tre al!i actori "i resurse.

Aten!ie! Termenul de parteneriat a invadat spa!iul public "i este deseori utilizat ca instrument publicitar. De exemplu, dac# o multina!ional# se prezint# în mass media ca “partener al jocurilor olimpice”, asociind imaginea acestui eveniment cu cea a produselor sale, asta nu înseamn# c# ne afl#m în prezen!a unui parteneriat veritabil. Este un demers pur publicitar care îi deturneaz# în!elesul.

94

G9. Îmbun"t"%irea programelor $ipoliticilor publice în urma rezultatelorob%inute prin proiect

ADVOCACY= influen!area factorilor politici în vederea îmbun#t#!irii programelor "i politicilor publice.

În urma implement#rii proiectelor, ONG-urile ob!in cunostin!e "i informa!ii care pot fi preluate, dezvoltate, aplicate în cadrul altor proiecte, dar "i la un nivel superior, în programele "i politicile publice, în vederea reform#rii sau chiar a schimb#rii lor.

PISTE DE AC%IUNE!Elaborarea la finalul proiectului a unor recomand#ri relevante, documentate, "i difuzarea lor c#tre stakeholderii politici (autorit#!i locale, institu!ii, agen!ii) implic# un efort suplimentar, dar care poate contribui substan!ial la sustenabilitatea rezultatelor sale.

Dac# în urma analizei problemelor "i evalu#rii solu!iilor identificate prin proiect considera!i c# poten!ialul de îmbun#t#!ire a politicilor publice este important, atunci pute!i viza ac!iuni mai ambi!ioase decât formularea de recomand#ri: realiza!i un document de pozi!ie "i

95

înainta!i-l c#tre deciden!i!

Acesta este scopul unei campanii de advocacy! S# v# permit# s# conduce!i deciden!ii s# accepte existen!a problemelor abordate prin proiectul vostru "i s# accepte la masa negocierii solu!iile pe care le-a!i identificat.

Advocacy-ul nu va înlocui celelalte strategii ale organiza!iei, ci le va înt#ri, l#rgind gama instrumentelor de care acestea dispun. Îl folosi!i atunci când considera!i c# deciden!ii/politicile publice sunt cauza problemelor (pe care le-a!i identificat "i documentat corespunz#tor). Influen!a exercitat# de ONG-uri devine cu atât mai eficace în contextul unei societ#!i cu adev#rat democratice, în care sistemul institu!ional de luare a deciziei este unul deschis. De asemenea, pentru campaniile de amploare sunt necesare ONG-uri

specializate, pentru c# succesul acestora depinde de buna cunoa"tere a proceselor guvernamentale "i institu!iilor politice, precum "i de capacitatea de a crea alian!e "i coali!ii în societatea civil#.

Pentru succesul campaniilor de advocacy, confruntarea cu factorii politici nu este de exclus. Pe lâng# utilizarea dreptului sau negocierea intereselor comune, capacitatea de a pune presiune pe politic reprezint# o resurs# important# pentru sectorul neguvernamental. Totu"i, ONG-urile din România evit# în general confruntarea cu deciden!ii, pe de-o parte din aversiune pentru sistemul politic, dar "i pentru a nu ‘tulbura’ guvernan!ii, care le pot acorda finan!#ri "i delegarea unor func!ii sociale.

96

PROIECTELE PILOT SOCIETAL1. Asocia!ia Esperando – ‘’Together we learn’’ (Împreun# înv#!am), Parteneriat Grundtvig

2. Asocia!ia Cultural# pentru Copii $i Tineret MILLENIUM ART – ‘’Traditional Lifestyle as a model for Sustainable Development’’ (Mod de via!# tradi!ional ca model de dezvoltare durabil#), Parteneriat Grundtvig

3. Funda!ia ACTIVITY pentru resurse umane %i dezvoltare durabil# – ‘’Banca European# de Amintiri’’, Parteneriat Grundtvig

4. Asocia!ia Român# Anti-SIDA, filiala Ia%i – ‘’Think positive! Stay negative!’’ (Gânde%te pozitiv! Ramâi negativ!), Tineret în ac!iune - Ini!iative ale tinerilor

5. Asocia!ia ''Educa!ia de-a lungul întregii vie!i'' – ‘’Aging with active knowledge and experience’’ (Îmb#trânind cu cuno%tin!e %i experien!a active), Parteneriat Grundtvig

6. Funda!ia Chance for Life – ‘’Passion for Learning, Creativity for Doing’’ (Pasiune de a înv#!a, creativitate în a face), Tineret în

ac!iune - Serviciul European de Voluntariat

7. Centrul de Voluntariat Re$i!a – ‘’Cob Building: A path towards volunteering, environmental sustainability and a healthy lifestyle’’ (Construc!iile din cob: o cale spre voluntariat, sustenabilitate de mediu %i un mod de via!# s#n#tos), Atelier Grundtvig

8. ONG Mare Nostrum – ‘’Culture and environment - new paths for the sustainable tourism’’ (Cultur#%i mediu – noi c#i pentru turismul durabil), Atelier Grundtvig

9. Asocia!ia Dun#re EDU – ‘’Be a promoter of a healthy lifestyle: set the trend!’’ (Fii promotor al unui stil de via!# s#n#tos: stabile%te trendul!), Tineret în ac!iune - Serviciul European de Voluntariat

10. Asocia!ia ARIN – ‘’We share - collaborative consumption: a new lifestyle involving sustainability, technology and friendship’’ (Împ#rt#%im consumul colaborativ: un nou mod de via!# ce implic#sustenabilitatea, tehnologia %i prietenia), Parteneriat Grundtvig

11. Societatea pentru Consum Responsabil – ‘’Reduce Reuse Recycle’’ (Redu Reutilizeaz# Recicleaz#), Tineret în ac!iune - Schimb de tineri

12. Asocia!ia A.C.T.O.R – ‘’Shadow Theatre’’ (Teatru de umbre), Atelier Grundtvig

13. Societatea de Geografie din România – ‘’Agri-spaces approaches to urban agriculture’’ (Abord#ri agricol-spa!iale în agricultura urban#), Parteneriat Grundtvig

14. Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca – ‘’You(th) redefine culture!’’ (Tineretul redefine%te cultura), Tineret în ac!iune - Schimb de tineri

15. Asocia!ia de Sprijin Comunitar ACS – ‘’Caravana Tineractiv - teatru social interactiv cu %i pentru elevii din liceele nem!ene’’, Tineret în ac!iune - Ini!iative ale tinerilor

16. Asocia!ia Pro Educatione – ‘’Parenting - Fit for Future’’ (P#rin!ii - preg#ti!i pentru viitor), Parteneriat Grundtvig

17. Asocia!ia Visart (AVA) – ‘’Povestesc Slatina’’, Tineret în ac!iune - Tineri pentru Europa

18. Asocia!ia PROIECT PRO EUROPA – ‘’Centrul de Dezvoltare Local# Ciumârna’’, Tineret în ac!iune - Ini!iative ale tinerilor

19. Asocia!ia Support for Youth Development (S4YD) –‘’Youth 4 Community’’ (Tineri pentru comunitate), Tineret în ac!iune - Schimb de tineri

20. Funda!ia Centrul Educa!ional Soro$ - ‘’Education à la consommation responsible’’ (Educa!ie privind consumul responsabil), Parteneriat Grundtvig

97

Bogdan GIOAR%Pre"edinte REPER21 Manager de proiect

Ana-Maria P%L%DU&Vicepre"edinte REPER21 Expert politici "i strategii de mediu

Cristiana BOBÂRNACVicepre"edinte REPER21Expert responsabilitate social# Oana MARINAsistent de proiect

Mihai GHEME&Expert de responsabilitate social#

Florentina ANGHELExpert în formare, evaluare "i metodologii de formare profesional# a adul!ilor

Andreea SAMOIL%Expert organizare evenimente

Valentina CURTEANUExpert financiar %i monitorizare

Mihaela VE'ANPre"edinte CRIES Expert responsabilitate social#

Georgiana P%UNExpert dialog social %i civic

ECHIPASOCIETAL!

98

PARTENERI

REPER21 Re$eaua European! pentru Promovarea unei Economii ResponsabilePromov#m Dezvoltarea Durabil# $i Responsabilitatea Social#! Ac!iunile asocia!iei vizeaz#:

echitatea social# %i echilibrul mediului;

cadrul Uniunii Europene în domeniul mediului, conven!iile Organiza!iei Interna!ionale a Muncii, Global Compact, Global Reporting Ini!iative %.a.;

standarde pentru reporting, coduri de conduit#, rating extra-financiar %i ghiduri de autoanaliz#;

Suntem o RE'EA! Îmbinarea cu succes a abord#rilor economice, sociale %i ecologice, este o misiune complex#. Con%tien!i

de faptul c# demersul "cavalerului singuratic" este ineficient, am adoptat o strategie de lucru în re!ea care genereaz# inteligen!a colectiv#. Ne propunem s# activ#m organiza!iile societ#!ii civile, firmele %i institu!iile publice pentru a identifica împreun# “cele mai bune practici”, pentru a crea %i testa împreun# instrumente, metode %i procese de Responsabilitate Social#. Ac!ion#m în spa!iul european! Suntem con%tien!i de necesitatea unui cadru european pentru promovarea unei economii responsabile. Toate activit#!ile noastre sunt în concordan!# cu modelul social european, care valorizeaz# dezvoltarea durabil#, economia bazat# pe cunoa%tere, munca %i calitatea acesteia.

Reper21 încurajeaz# implicarea voluntar# - a cet#!enilor, antreprenorilor, salaria!ilor %i consumatorilor responsabili - în construirea unei societ#!i române%ti %i europene bazat# pe competitivitate economic#, echitate social# %i echilibrul mediului.

99

ANPCDEFPAgen$ia Na$ional! pentru Programe Comunitare în Domeniul Educa$iei "i Form!rii Profesionale Agen!ia este un promotor al responsabilit#!ii sociale, un catalizator în schimbarea mentalit#!ilor, schimbarea f#când parte din ADN-ul institu!iei.

Echipa care lucreaz# în cadrul ANPCDEFP este ALTFEL pentru c#:

sociali;

european#;

pân# în 2013 urm#toarele sub-programe ce fac parte din Programul de Înv#!are pe tot parcursul vie!ii:

%i s# îmbun#t#!easc# accesul celor care, indiferent de vârst#, doresc s# dobândeasc# noi competen!e prin forme de educa!ie a adul!ilor;

tot parcursul vie!ii, Programul Tineret în Ac!iune, Programul Transversal (activitatea cheie 1.1 - vizite de studiu), Programul Europass %i Programul Eurodesk.

Mai multe detalii despre programele agen!iei g#si!i pe site-ul www.anpcdefp.ro.

CRIESCentrul de Resurse pentru Ini$iative Etice "i SolidareCRIES este o organiza!ie neguvernamental# înfiin!at# în anul 2009, în urma unui proces consultativ de implicare a reprezentan!ilor comunit#!ii locale din Timi%oara, cu scopul de a consolida ini!iativele etice %i solidare demarate cu ocazia proiectului „Timi%oara - teritoriu responsabil pentru coeziune social# %i dezvoltare durabil#”, ini!iat în 2007 de c#tre Consiliul Europei %i Platforma European# IRIS.

Membrii fondatori ai asocia!iei sunt organiza!ii neguvernamentale %i cet#!eni ai Timi%oarei, interesa!i de dezvoltarea unor ac!iuni transversale în vederea promov#rii economiei sociale %i solidare.

La baza activit#!ii Asocia!iei CRIES se afl# convingerea c# problematica actual# a s#r#ciei %i excluderii sociale impune extinderea sferei responsabilit#!i individuale %i colective, atât în spa!iul public, cât %i în cel privat.

Acesta este motivul pentru care activitatea Asocia!iei CRIES se desf#%oar# pe dou# niveluri de interven!ie: institu!ional (prin promovarea de politici publice sustenabile) %i comunitar (prin promovarea de ini!iative cet#!ene%ti).

Mai multe detalii despre activitatea organiza!iei g#si!i pe www.cries.ro.

Această lucrare este licenţiată prin Creative Commons.

Sunteți liber să diseminați această lucrare (imprimare, distribuire).Atribuire — trebuie să menţionaţi ca sursă site-ul www.societal.ro; Necomercial — nu puteţi folosi această lucrare în scopuri comerciale; Fără Lucrări Derivate — nu puteţi transforma această lucrare.

www.creativecommons.org