Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu

7/29/2019 Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu

1/21

Implicarea unui ONG de mediu

in gestionarea unei probleme demediu

CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN ALBAMONT

Mazuru Alexandra

Grupa 1329, seria A, an III

1


2/21

Cuprins

1. Aspecte teoretice privind implicatiile ONG-ului in gestionarea uneiprobleme de mediu

1.1 Descrierea ONG ului

1.2 Obiective generale

1.3 Organigrama ONG ului

1.4 Relatiile cu alti operatori

2. Elaborarea unui studio de caz in vederea determinarii legaturii ONG ului si a gestionarii problemei de mediu

2.1 Problema abordata

2.2 Perioada de desfasurare

2.3 Obiective generale

2.4 Obiective specifice

2.5 Necesitatea proiectului2.6 Sursele de finantare

2.7 Beneficiarii

2.8 Desfasurarea activitatilor

2.9 Probleme aparute

2.10 Cheltuielile implicate in proiect

2.11 Rezultatele

2.12 Efectele ecologice si sociale

2.13 Eficienta proiectului

2.14 Analiza SWOT

2.15 Concluzii si propuneri

Bibliografi

2


3/21

CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN

ALBAMONT

Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont se defineste ca o

organizaie neguvernamentala de mediu, legal constituita, nonprofit, fara

caracter politic.

Misiunea principala a organizaiei este de promovare a principiilor

dezvoltarii durabile in comunitatile din judetul Alba.

O.N.G. - ul s-a constituit in anul 1980, ca sectie de turism montan pe

langa Asociatia Sportiva Constructorul Alba Iulia. In anul 1990 incepe sa se

implice si in actiuni de protectie a mediului, iar in anul 1994 se inregistreaza

conform prevederilor Legii 21/1924 la Tribunalul Alba. In anul 2000 isi

modifica statutul conform Ordonantei Guvernamentale nr. 26/2000.

Activitatea s-a desfasurat in decursul timpului pe patru mari directii:

turism montan;

programe ecologice;

programe comunitare;

programe de instruire.

Actiunile de turism montan au angrenat de-a lungul anilor mii de persoane si

sute de organizatii din toate zonele tarii in editiile Per Pedes de primavara si

toamna, punandu-i in contact nemijlocit cu natura, cu frumusetile si farmecul

muntilor. In egala masura s-a urmarit atragerea cat mai multor tineri, copii, elevi

si studenti in actiunile de initiere, mai ales in taberele de educatie ecologica

anuale, privind comportamentul pe munte.

Printre obiectivele organizatiei se numara:

dezvoltarea ecomomica durabila a comunitailor;

reconstrucia ecologica si conservarea ariilor naturale protejate;

3


4/21

restaurarea si conservarea siturilor;

protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunitai;

promovarea valorilor culturale si morale tradiionale;

promovarea principiilor democraiei si ale statului de drept;

dezvoltarea fizica si intelectuala a tinerilor;

promovarea turismului ecologic.

Organigrama ONG:

Adunarea Generala a

Membrilor activi

Comisia de Cenzori Consiliul Director

Presedinte

Vicepresedinte

Birou Executiv SecretarContabil

4


5/21

1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit

din totalitatea membrilor activi.

Competenta:

-stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;

-aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;

-alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele;

- modifica actul constitutiv si statutul;

-dizolva si lichideaza organizatia.

Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15

martie. Ea poate fi convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului

Director Albamont din initiativa proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii

activi.

2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii

Generale. Componenta sa este numai din membrii Albamont.

Atributii:

-prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate;- executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul

bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei;

-incheie acte juridice in numele si pe seama organigramei;

- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei.

Consiliul Director Albamont se intruneste cel putin o data la trei luni si ori de

cate ori este convocat de presedinte sau de cel putin o treime din membrii sai.Hotararile se valideaza cu majoritate simpla. Consiliul Director va elabora un

regulament intern de functionare in termen de 45 de zile de la alegere si va fi

facut public in termen de 15 zile.

3. Presedintele:

-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii;

5


6/21

-coordoneaza activitatea compartimentelor organizatiei;

-conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea Generala.

4. Comisia de cenzori:

- verifica modul in care este administrat patrimoniul Albamont;

- intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;

- poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;

- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare

Generala.

5. Biroul executiv:

a) gestioneaza si administreaza bunurile Albamont;

b) asigura coordonarea proiectelor si programelor Albamont aflate in derulare;

c) intocmeste lunar pentru Consiliul Director Albamont un raport privind

activitatile si situatia financiara.

Clubul CETM Albamont cuprinde urmatoarele categorii de membri:

membri fondatori;

membri de onoare;

membri activi;

membri colaboratori;

membri simpatizanti.

Numarul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numarul

membrilor activi fiind in medie de 35 - 45 persoane.

Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in

centrul orasului Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV,

videorecorder, aparat de proiecie diapozitive, retroproiector si mobilier.

De asemenea,incepand cu anul 2004, Clubul de Ecologie si Turism Montan

Albamont a devenit custodele legal al rezervatiilor naturale Cheile Rimetului,

Cheile Manastirii si Vanatarile Ponorului.

6


7/21

Gravele probleme ecologice ale zonei Alba au constituit o preocupare

continua, dupa anul 1989 clubul demarand o serie de activitati de educatie

ecologica, intocmirea de baze de date si campanii de constientizare privind

dezastrele ecologice.

Prin programele Environmental Training Project si Environmental Health

Project in colaborare cu alte O.N.G.-uri si cu organizatii internationale,

Albamont a desfasurat cursuri, seminarii si actiuni pe teren, in special pentru

combaterea fenomenelor de poluare in zona Zlatna.

Constienti de necesitatea participarii publice in lupta pentru un mediu curat,

membrii s-au angrenat in actiuni de implicare comunitara, initiind variate

metode de angrenare a cetatenilor in responsabilitati privind dezvoltarea

durabila a comunitatilor. Socotind ca societatea civila poate fi construita numai

prin existenta si functionalitatea asociatiilor neguvernamentale, clubul nostru a

contribuit la infiintarea mai multor O.N.G.-uri, le-a sprijinit si are actiuni de

7


8/21

colaborare cu acestea.

ooooPrincipalele surse de finantare ale organizatiei Albamont sunt: surse

externe circa 80%, surse interne 20% din cotizatii, contributii, sponsorizari si

voluntariat. Numarul total al membrilor a ajuns la 250, activi fiind 30.

Relatiile ONG-ului cu alti operatori:

Clubul este in relaii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte

O.N.G.-uri din judet, din tara si strainatate, cu instituii guvernamentale,

structuri administrative locale si centrale, instituii de invatamant, de cercetare,

stiintifice si culturale, cu institutii internationale implicate in probleme de

protectie a mediului, participare publica, dezvoltare comunitara si programe de

instruire.

Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara:

sprijinirea echipelor Serviciului Pubilc Salvamont in cazurile deaccidente grave;

colaborarea cu Regia Autonoma Apele Romane la aplicarea strategiei si

politicii regionale de gospodarire a apelor;

organizarea Festivalului Memorial Marioara Puscas, in septembrie

2006, in colaborare cu Asociaia de Turism si Ecologie Trascau Corp din

Zlatna, Clubul de Turism Sportiv si Ecologie Acropolis din Aiud; colaborarea cu SC Albena Tours SA in vederea crearii conditiilor

(infrastructura, resurse umane, promovare) de practicare a ecoturismului in

Depresiunea Trascaului;

20-22 aprilie 2007: organizarea unor manifestari menite sa serbeze Ziua

Internationala a Pamantului de catre Albamont in parteneriat cu Primaria

Municipiului Alba Iulia;

8


9/21

Consultarea Institutului de Speologie Emil Racovita,si a Federatiei

Romane de Speologie in vederea administrarii pesterilor de pe teritoriul

rezervatiei naturale Vanatarile Ponorului;

Sprijinul financiar pentru proiectelederulate:

Regional Environmental Center Romania a finantat proiectele

-Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara , prin cares-a realizat

unui gard din lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul

vitelor In zona, si

- Salvati Cetatea Alba Iulia: campanie de constientizare a pericolului In care

se afla cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de

restaurare si protejare a acesteia.

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a sustinut Centrul de

Resurse pentru Organizatii Neguvernamentale CRONOS, fundamentat

pe dezvoltarea sectorului neguvernamental prin acordarea de consultanta si

instruire pe probleme specifice ale ONG-urilor, crearea unui centru de informare

pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca si baza de date, facilitareadialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONG-uri.

World Learning pentru campania Apa Curata, bazata pe declararea

de catre Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta

strategica si elaborarea unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare

si de mediu necesare pentru apele bazinului hidrografic Sebes.

MilieuKontakt Oost Europa Olanda care a finantat campaniaApuseni

Curati, In vederea reducerii poluarii cu rumegus din zona Muntilor Apuseni;

Fundatia pentru Parteneriat a finantat in 2002 proiectul Sprijin pentru

Rosia Montana.

Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din

activitatile O.N.G.-ului.

9


10/21

STUDIU DE CAZ : CAMPANIA IMPOTRIVA POLUARII CU

RUMEGUS IN COMUNA GARDA

= APUSENI CURATI =

Problema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu

mare potential turistic Garda

Cauze:

10


11/21

lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri;

lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia;

lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele

negative ale rumegusului asupra mediului.

Perioada de desfasurare: 1 iulie 1998 31 ianuarie 1999

Obiectivul general: Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod

durabil

Obiective specifice:

Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor

Lemnoase din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in

acest plan;

Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului;

Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in

protectia mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra

capitalului natural;

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat.

Printre actiunile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea

Deseurilor Lemnoase se numara:

1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor;

2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure;

3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata;

4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu;

5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in

comuna;

11


12/21

6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si

stabilirea unui mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.

Necesitatea proiectului:

Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera

daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea

habitatului acvatic. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de

aceea sunt necesare actiuni de colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta

deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si pe marginea drumurilor

afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea pentru turisti.

Sursele de finantare:

Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si

Administratia Fondului pentru Mediu;

Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea.

Beneficiarii:

Proiectul se adreseaza locuitorilor comunei Garda din judetul Alba care,

din lipsa unui spatiu centralizat de depozitare, elimina aceste reziduuri in zone

nepermise. Beneficiarii proiectului sunt si societatile care recicleaza acest tip de

deseuri, avand la dispozitie o cantitate mare de materie prima la un pret scazut.

Prin interventia acestora zonele afectate de depozitele ilegale vor disparea

creand un mediu curat, sanatos care va asigura si o baza de dezvoltare a

turismului rural. Unitatile turistice vor avea de asemena de castigat, prin

atragerea mai multor turisti dornici de un turism ecologic.

12


13/21

Derularea activitatilor:

Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si

pliantelor, urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este

cea mai buna modalitate de diseminare a materialelor informative.

In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema

deseurilor lemnoase cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic,

politist). Ideea desfasurarii campaniei in localitate a fost imediat agreata de

autoritati dar s-au ridicat obiectii privind depozitarea centralizata a rumegusului

pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile lemnoase sunt exclusivproblema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a zonei

depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am

reusit sa convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu

deseuri lemnoase.

In loc de a face mai multe deplasri pentru diseminarea materialelor i

purtarea discuiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara

13


14/21

de corturi in zona. Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu

privire la tema campaniei, grupurile tinta precum si modul de abordare a

persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu localnicii si au

identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O parte

din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a

aratat indiferenta.

Probleme aparute:

La inceput localnicii s-au aratat reticenti cu privire la necesitatea

proiectului, temandu-se ca se va ajunge intr-un final la interzicerea activitatilorde taiere a lemnului, aproape singura sursa de subzistenta a lor. Dupa citirea

pliantelor si ascultarea intentiilor membrilor, atitudinea acestora s-a schimbat.

Cei 12 copii care au participat la aceasta campanie au fost cei care i-au convins

cel mai bine pe locuitori sa-si curete zona de aceste deseuri, urmand, in perioada

urmatoare, sa intre in legatura cu agenti economici dispusi sa utilizeze

rumegusul.Doua luni mai tarziu s-a organizat o intalnire la care au participat

autoritati, persoane influente din comunitate si O.N.G. uri active din zona,

pentru a stabili actiunile ce trebuie intreprinse pentru rezolvarea problemei

rumegusului.

Venituri

In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport

financiar urmatoarele surse:

-contributii 25 269 mii lei

-sponsorizari 152 487 mii lei

-proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei

- dobanzi 29 524 mii lei

14


15/21

-alte venituri 15 054 mii lei

TOTAL = 1 816 971 mii lei

La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine

Terenuri in valoare de 100 000 mii lei

Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei

Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei

Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei

Structura cheltuielilor

Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de

915 965 mii lei

Principalele cheltuieli dupa natura lor:

- mii lei -

Denumire Valoare

Cheltuieli materiale 651 917

Cheltuieli cu chiriile 30 653

Cheltuieli cu serviciile executate de

terti

189 120

Cheltuieli cu serviciile bancare 11 445

Cheltuieli cu deplasarile 89 182

Cheltuieli cu posta si comunicatiile 50 084

Cheltuieli cu personalul 367 750

Cheltuieli pentru transport 159 978

Cheltuieli cu primele de asigurare 10 112

15


16/21

Cheltuieli financiare 5 392

Alte cheltuieli 2 073

Rezultatele

A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus,

incepand cu anul 2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate;

S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor

lemnoase si s-a curatat zona in proportie de 60 %;

In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror

proprietari nu au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate

printr-o actiune viitoare, organizata de Primarie.

Efectele proiectului

Efectele ecologice ale proiectului

Criteriu Subcriteriu Indicator Efect

Terenuri Calitatea

solului

Suprafete

degradate

Proiectul contribuie la

imbunatatirea calitatii

solului si apelor si la

conservarea biodiversitatii

Este impiedicata disparitia

vietuitoarelor acvatice,

numeroase, care populeaza

apele comunei

Ape Lacuri Calitatea

suprafetelor

Rauri Calitatea

suprafetelor

Biodiversitate Specii de flora

si fauna

Indicator

cantitativ al

speciilor de

flora

16


17/21

Efectele sociale ale proiectului

Criteriu Subcriteriu Indicator Efect

Sanatate Mortalitate Durata de

viata

Proiectul imbunatateste

calitatea vietii si poate

infuenta prin aceasta durata

de viata a oamenilor din zona

Educatie Educarea

populatiei cu

varsta de peste

12 ani

Prin diseminarea de materiale

informative si discutiile din

casa in casa se realizeaza o

constientizare si educatie a

populatiei in ceea ce priveste

problemele mediului

Eficienta proiectului

Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de

416 560 mii lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287

670 mii lei.

Indicatori de eficienta economica

17


18/21

Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice

finale a oricarei activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri

si cheltuieli:

Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei

Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente

veniturilor realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri:

Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei

Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se

calculeaza ca raport intre profitul net si cheltuielile totale:

Profit net = Profit brut Impozit pe profit

Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 %

Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de

intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeazarapotul intre rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea

totala a activelor sau a capitalurilor.

Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit

din intreaga sa activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara

exprima capacitatea capitalului investit de a produce profit.

Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit

net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport

intre profitul net si capitalurile proprii.

18


19/21

Analiza SWOT

PUNCTE FORTE:

Participarea a unui grup de 12 copii care

au atras atentia locuitorilor

S-a reusit contactarea unei societati ce

utilizeaza rumegus in activitatea

tehnologica

Buna finantare

PUNCTE SLABE:

Societatea care

utilizeaza rumegusul

nu este interesata sa

ridice periodic

deseurile

Nu a reusit sa obtina

sprijinul societatilor

care polueaza zona

OPORTUNITATI:

Extinderea ariei de activitate in alte

localitati invecinate cu potential turistic

O posibila colaborare cu agentiile de

turism cu care organizatia are unele

interese comune

Recunoastere internationala datorita

finantarii externe

AMENINTARI:

Scaderea interesului

locuitorilor pentru

pastrarea locaitatii

curate

Scaderea potentialului

turistic

19


20/21

Concluzii si propuneri

Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de

actiune pentru indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta

fiind doar inceputul colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta

fundatie, Albamont a derulat o campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda,

si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si Nucet. Activismul comunitar in

mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu ajutorul

persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale

si potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru

generatiile viitoare.

20


21/21

Bibliografie:

http://albamont.greenagenda.org

http://www.albamont.ro

21

Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu

Documents

Transcript of Implicarea unui ONG in gestionarea unei probleme de mediu