Implica]iile renun]`rii la stagiul militar obligatoriu ... · PDF filede voluntariat...

15februarie, 2006

Implica]iile renun]`rii la stagiul militar obligatoriupentru unit`]ile din for]ele terestre

Consideraþii generaleContinentul european, alãturi de întreaga lume, se aflã

în centrul unui proces de modernizare ce încearcã sã facã faþãdinamicii procesului de globalizare în domeniul securitãþii. Înconcordanþã cu poziþia geostrategicã a României în spaþiulsud-est european, þarã de frontierã a NATO ºi a Uniunii Euro-pene, politica de apãrare naþionalã va avea ca obiectiv apãra-rea ºi promovarea intereselor vitale ale României, precum ºiparticiparea activã a þãrii noastre la asigurarea securitãþii zo-nelor de interes NATO, UE ºi SUA.

Forþele destinate NATO ºi UE se cer a fi compuse dinmilitari profesioniºti, temeinic instruiþi, dotaþi cu armament ºitehnicã de luptã modernã, motivaþi corespunzãtor, sub toateaspectele, dupã cum este prevãzut ºi în „Forþa obiectiv 2007,

LOCOTENENT-COLONEL DR.ING. ªTEFAN ªUVEI

16 www.rft.forter.ro

revizuitã fundamental“, astfel încât trecerea la sistemul pe bazãde voluntariat constituie o necesitate pentru armata României.

Recrutarea personalului armatei constituie un subiect demare actualitate în teoria ºi practica managementului resur-selor umane ale apãrãrii. Anul 2007 reprezintã punctul nodalce marcheazã încheierea procesului de transformare a institu-þiei militare ºi începutul unei noi armate – Armata Românieipentru secolul XXI.

În societatea româneascã s-au întreprins demersuri le-gislative pentru statuarea unei noi profesii militare – profesiade soldat/gradat voluntar. Dacã la nivel instituþional aceastãopþiune este, în primul rând, una de naturã politicã, la nivelorganizaþional, ea este generatã de nevoia de adaptare la di-mensiunile realitãþii româneºti, dintre care evidenþiem:

- schimbarea apãrutã în planul mentalitãþilor ºi erodareaunor valori tradiþionale, insuficiente acum în asigurarea uneimotivaþii puternice pentru o profesie militarã;

- scãderea cotei valorice a profesiei militare pe piaþa ofer-telor profesionale ºi apariþia unor alternative profesionale maiatractive;

- creºterea nevoilor de recrutare a personalului voluntarîn momentul profesionalizãrii complete a armatei.

Deºi este o organizaþie cu reguli stricte, culturã specifi-cã, ºi armata împarte aceeaºi piaþã a forþei de muncã (resurseexterne de recrutare) cu instituþiile ºi organizaþiile civile, maiales cã este vorba de o forþã de muncã educatã ºi cu potenþialaptitudinal ridicat. Armata de profesie este dependentã de pia-þa muncii, fiind afectatã în permanenþã de fluctuaþiile acesteia.Volumul resursei demografice vizate, competitivitatea remu-neraþiilor, rata ºomajului în rândul tinerilor, avantajele oferite

17februarie, 2007

de instituþia militarã, resursele aflate la dispoziþia decidenþilormilitari ºi atitudinea tinerilor faþã de instituþiile statului sau fa-þã de nevoia de apãrare sunt factori care influenþeazã piaþamuncii. Modificarea parametrilor normali ai acestor variabileare ca efect scãderea disponibilitãþii pentru încorporare/înro-lare ºi a calitãþii resurselor.

Necesitatea promovãrii profesiei militare pe bazã de voluntariat

Conflictele militare actuale demonstreazã faptul cã vre-mea armatelor de masã a trecut, fiind necesarã o nouã organi-zare. Aceastã necesitate este stipulatã în noul concept strate-gic al NATO:

- „...pentru majoritatea aliaþilor, nevoia de a menþine ve-chile forþe supradimensionate destinate apãrãrii teritoriilor na-þionale a fost reevaluatã în sensul reducerii acestora, punându-seaccent, în schimb, pe proiectarea unor noi structuri de forþemoderne, mobile, foarte bine echipate ºi dotate, ce pot fi sus-þinute din punct de vedere al resurselor, care pot acþiona oriun-de este nevoie, în afara graniþelor naþionale, precum ºi foartebine pregãtite sã rãspundã la întregul spectru de misiuni ºi sar-cini anticipate“.

Totodatã, precizeazã cã este „mai puþin important as-pectul cantitativ al forþelor participante la operaþii; în schimb,aspectul pregãtirii la nivel profesionist este o cerinþã prioritarãpentru utilizarea sistemelor de armamente ºi echipamente mo-derne. Menþinerea unei capacitãþi militare suficiente ºi voinþaclarã de a acþiona în mod colectiv pentru apãrarea comunã rã-mân obiective centrale, în materie de securitate a Alianþei”.

Strategia de transformare a Armatei României „are ca


obiectiv general realizarea unei structuri moderne, completprofesionalizate, cu un grad sporit de mobilitate, eficientã, fle-xibilã, dislocabilã, sustenabilã, având capacitatea de a acþionaîntrunit ºi a fi angajatã într-un larg spectru de misiuni“.

Experienþa þãrilor cu armate profesioniste demonstreazãcã problemele economice ale societãþii, economia de piaþã,schimbãrile în valorile sociale ºi declinul demografic afectea-zã succesul recrutãrii militare. Ca proces, recrutarea implicãluarea în considerare a douã tipuri de aspecte legate de input-ulorganizaþional: cantitative ºi calitative.

Aspectele cantitative se referã la numãrul persoanelorrecrutate, influenþat de evoluþia demograficã, aflatã într-o con-tinuã scãdere. Scãderea accentuatã a natalitãþii ºi soldul nega-tiv al migraþiei externe vor induce influenþe negative, pe ter-men mediu ºi lung asupra potenþialului uman pentru apãrare.În acelaºi timp, creºterile semnificative ale numãrului studen-þilor fac ca tinerii incorporabili sã fie indisponibili pentru ser-viciul militar pânã la 23-24 ani, cu posibilitãþi reduse de ab-sorbþie a acestora.

Aspectele calitative se referã la valorile ºi normele inter-nalizate de tineri, anterior intrãrii în organizaþia militarã, ºicare trimit spre analizã: relevanþa socialã a armatei în conti-nuã scãdere; valorile sociale bulversate la ora actualã; atitudi-nile ºi opiniile publice faþã de armatã.

În pofida faptului cã Armata s-a situat constant pe loculdoi, dupã Bisericã, în sondajele de opinie privind încrederea îninstituþiile statului, cei chestionaþi nu sunt dispuºi sã se înro-leze. De asemenea, se prevede un declin al sprijinului publicpentru Armatã, care va continua atâta timp cât va dura perioa-da de înlocuire a ºabloanelor tradiþionale aflate de altfel în

19februarie, 2007

regres.Un aspect negativ îl reprezintã instituþionalizarea pu-

ternicã a superioritãþii armatei de profesie care are ca argu-ment principal eficienþa incomparabil mai ridicatã a militaru-lui profesionist. Dupã implementarea acestei idei centrale aproiectului de reformã a armatei, devenitã un adevãrat mit aleficienþei militare, militarii angajaþi pe bazã de contract (pri-mii profesioniºti soldaþi-gradaþi) au însemnat o mare dezamã-gire în raport cu aºteptãrile ridicate. Chiar dacã erau evaluaþica fiind mai eficienþi decât militarii în termen, militarii anga-jaþi pe bazã de contract erau taxaþi ca fiind grupul cel mai ego-ist, mai materialist ºi mai puþin interesat de muncã din armatã.

Implicaþiile renunþãrii la stagiul militar obligato-riu. Cadrul juridic al serviciului militar voluntar

Voluntariatul este metoda bazatã pe opþiunea liberã a ce-tãþeanului de a presta sau nu serviciul militar. În prezent, maimulte state dispun de armate alcãtuite în întregime din volun-tari: SUA, Marea Britanie, Canada, Luxemburg, Olanda, Franþa,Spania º.a.

În absenþa unor reglementãri legale, începând cu anul1992, în Armata României s-a folosit procedeul mixt care con-stã în utilizarea combinatã a celor douã metode de recrutare –conscripþia ºi voluntariatul. Voluntarii sunt militarii anga-jaþi pe bazã de contract.

În þara noastrã s-au întreprins urmãtorii paºi în direcþiareglementãrii juridice a serviciului militar voluntar:

* Modificarea Constituþiei (în anul 2003) a creat cadruljuridic care permitea aderarea la structuri colective de securi-tate (Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord) ºi renunþa-


rea la serviciul militar obligatoriu;* Adoptarea Legii nr. 395 din 16 decembrie 2005 pri-

vind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obliga-toriu ºi trecerea la serviciul militar pe bazã de voluntariat;

* Adoptarea Legii nr. 384 din 10 octombrie 2006 pri-vind statutul soldaþilor ºi gradaþilor voluntari;

* Redactarea proiectului legislativ referitor la pregãtireapopulaþiei pentru apãrare.

Cadrul legal de prestare a serviciului militar pebazã de voluntariat

Conform prevederilor Legii nr. 395 din 16 decembrie2005 ºi ale Legii nr. 384 din 10 octombrie 2006, începând cudata de 1 ianuarie 2007, cetãþenii români, bãrbaþi ºi femei, potefectua, pe bazã de voluntariat, orice formã a serviciului mili-tar, fãrã discriminare. De la aceeaºi datã, serviciul militar obli-gatoriu, în calitate de militar în termen ºi militar cu termen re-dus, se suspendã. Pe durata unor situaþii excepþionale (stare derãzboi, stare de mobilizare ºi stare de asediu), serviciul militardevine însã obligatoriu.

Legea nr.384 din 10 octombrie 2006 privind statutul sol-daþilor ºi gradaþilor voluntari asigurã cadrul legal de prestare aacestei profesii.

Corpul soldaþilor ºi gradaþilor voluntari

Textul de lege defineºte soldaþii ºi gradaþii voluntari:„un corp distinct de personal militar, recrutat pe bazã de vo-luntariat ºi situat la baza ierarhiei militare“. Aceºtia sunt an-

21februarie, 2007

gajaþi pe baza unui contract în funcþii prevãzute în acest scopîn statele de organizare ale unitãþilor militare, pe o perioadãdeterminatã, în funcþie de nivelul de pregãtire, starea de sãnã-tate ºi aptitudini, pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Soldaþii ºi gradaþii voluntari se recruteazã ºi selecþionea-zã pentru încheierea primului contract în aceastã calitate, dinrândul cetãþenilor români, bãrbaþi ºi femei, cu domiciliul în þa-rã. Limitele de vârstã, modul de selecþionare, instruire, specia-litãþile militare ºi funcþiile în care aceºtia se angajazã, precumºi modul de þinere a evidenþei acestora se stabilesc prin ordinal ministrului apãrãrii naþionale.

Gradele pe care le pot avea militarii voluntari, în ordinealor ierarhicã, sunt: soldat, fruntaº, caporal. Promovarea milita-rilor voluntari se realizeazã dupã criterii referitoare la: perfor-manþele dovedite pe timpul îndeplinirii atribuþiilor funcþiona-le, parcurgerea stagiului minim în grad; nivelul de pregãtire.

Selecþionarea, formarea ºi admiterea în corpul soldaþilor ºi gradaþilor voluntari

Cetãþenii români, bãrbaþi ºi femei, care doresc sã devinãsoldaþi voluntari, formuleazã o cerere ºi, ulterior, sunt selecþio-naþi în funcþie de aptitudini. Cei selecþionaþi aptitudinal vorurma un program de instruire structurat pe douã module: unulal instruirii individuale ºi celãlalt, al perfecþionãrii instruirii despecialitate.

La modulul instruirii individuale merg voluntarii carenu au îndeplinit serviciul militar ca militar în termen sau mi-litar cu termen redus; ºi tinerii care au fost elevi sau studenþi,cel puþin un an, în instituþiile de învãþãmânt din sistemul de


apãrare ºi securitate naþionalã (cu excepþia elevilor liceelor ºicolegiilor militare).

La modulul perfecþionãrii instruirii de specialitate suntrepartizaþi voluntarii care au îndeplinit serviciul militar camilitar în termen sau militar cu termen redus, au o vechime înactivitate de cel puþin un an în calitate de soldat sau gradat vo-luntar ori soldat ºi gradat rezervist voluntar, precum ºi tineriicare au fost elevi sau studenþi, cel puþin un an, în instituþiile deînvãþãmânt din sistemul de apãrare ºi securitate naþionalã (cuexcepþia elevilor liceelor ºi colegiilor militare):

— tinerii care deþin, în calitate de rezerviºti, grade supe-rioare celor de la soldat la caporal, ºi au fost selecþionaþi, pe ba-za cererii lor, pentru încadrarea ca soldaþi ºi gradaþi voluntari;

— militarii în termen ºi militarii cu termen redus, încor-poraþi în seriile februarie ºi iunie 2006.

În perioada de instruire individualã, cetãþenii români aucalitatea de soldat voluntar ºi beneficiazã de solda lunarã încuantum de 50%. La încheierea acesteia, soldaþii voluntari de-pun jurãmântul militar, prevãzut de lege.

Cariera ºi trecerea în rezervã a soldaþilor ºi gradaþilor voluntari

La expirarea primului contract de patru ani, soldaþii ºigradaþii voluntari pot încheia, succesiv, noi contracte cu dura-ta de la doi la trei ani fiecare. Soldaþii ºi gradaþii voluntari tri-miºi în misiune permanentã în strãinãtate încheie noi contrac-te la numirea în funcþie pentru o perioadã egalã cu duratamandatului la post. Limita maximã de vârstã pânã la care sol-daþii sau gradaþii voluntari pot fi menþinuþi în activitate este

23februarie, 2007

stabilitã prin lege, la 40 ani.Modificarea contractului poate fi fãcutã numai cu acor-

dul pãrþilor ºi constã în modificarea duratei contractului, locu-lui ºi felului muncii, condiþiilor de muncã, soldei lunare, timpu-lui de muncã ºi de odihnã.

La fel ca ºi cadrele militare în activitate, soldaþii ºi gra-daþii voluntari pot fi mutaþi, în interesul serviciului, dintr-ounitate militarã în alta, precum ºi la cerere, dacã au cel puþinun an vechime în funcþia pe care sunt încadraþi.

Promovarea în grad a soldaþilor ºi fruntaºilor voluntarise face prin dispoziþia comandanþilor, care au competenþe înacest sens, pe baza criteriilor generale de promovare referitoa-re la:

a) performanþele dovedite pe timpul îndeplinirii atribu-þiilor funcþionale, rezultate din documentele de apreciere;

b) stagiul minim în grad (soldat 1 an; fruntaº 2 ani);c) nivelul de pregãtire.Trecerea soldaþilor ºi gradaþilor voluntari dintr-o armã

sau specialitate în alta se poate efectua, în raport cu nevoileMinisterului Apãrãrii, dupã obþinerea unei specialitãþi militarecorespunzãtoare, în condiþiile stabilite prin ordin al ministru-lui apãrãrii.

Soldaþilor ºi gradaþilor voluntari le înceteazã contractulºi sunt trecuþi în rezervã sau scoºi din evidenþele militare, du-pã caz, în situaþiile prevãzute de lege.

Pe timpul stãrii de urgenþã, al stãrii de asediu, mobilizã-rii ºi al stãrii de rãzboi, precum ºi pe timpul pregãtirii ºi execu-tãrii misiunilor în afara teritoriului statului, soldaþii ºi gradaþiivoluntari nu pot fi trecuþi în rezervã sau scoºi din evidenþamilitarã ca urmare a prezentãrii demisiei.

De asemenea, soldaþii ºi gradaþii voluntari nu pot fi tre-


cuþi în rezervã sau scoºi din evidenþele militare pentru motivesau nevoi ale Ministerului Apãrãrii, în perioada cât se aflã înincapacitate temporarã de muncã stabilitã prin actele prevãzu-te de lege, pe durata carantinei ori pe durata efectuãrii conce-diului de odihnã, concediului pentru creºterea copilului învârstã de pânã la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap,pânã la împlinirea vârstei de trei ani ori, pe durata concediu-lui pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la ºapteani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecþiuni inter-curente, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani. Femeile soldaþiºi gradaþi voluntari nu pot fi trecute în rezervã pe durata con-cediului de maternitate ori a concediului de risc maternal.

Principii ºi obiective privind recrutarea ºi selecþiapersonalului militar pe bazã de voluntariat

Trecerea la serviciul pe bazã de voluntariat impune rea-lizarea unui sistem care sã asigure recrutarea ºi selecþia, într-oconcepþie unitarã, în baza anumitor principii.

Principiul coerenþei presupune desfãºurarea activitãþi-lor pe baza unei concepþii globale, unitare.

Principiul asigurãrii calitãþii resurselor umane prevedefurnizarea cãtre sistemul militar a unor persoane cu calitãþicompatibile cu cerinþele funcþiilor care urmeazã a fi ocupate.

Principiul eficienþei presupune furnizarea unei resurseumane de calitate, cu costuri cât mai mici.

Principiul universalitãþii ºi echitãþii stimuleazã asigura-rea de ºanse egale tuturor tinerilor care doresc sã urmeze cari-era militarã.

Principiul acþiunii proactive direcþioneazã cãutarea can-

25februarie, 2007

didaþilor ºi contactul direct cu aceºtia prin campanii mediaticede promovare a profesiei militare, desfãºurate la nivel centralºi local.

Principiul transparenþei oferã posibilitatea cunoaºteriide cãtre toþi candidaþii a criteriilor de recrutare ºi selecþie, amodului de exercitare a viitoarei profesii, a condiþiilor demuncã specifice mediului militar, a condiþiilor materiale deviaþã ºi a altor aspecte solicitate de cãtre candidaþi.

Principiul specificitãþii coreleazã criteriile ºi standar-dele de selecþie cu modelele personalului militar în raport cuspecialitãþile militare ºi tipurile de carierã.

Principiul atitudinii pozitive obligã personalul din struc-turile de recrutare ºi selecþie la menþinerea unei atitudini favo-rabile faþã de instituþia ºi profesia militarã, atât în rândul po-pulaþiei civile, cât ºi al candidaþilor.

Principiile organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþii de recru-tare ºi selecþie a resursei umane se pot materializa, corespun-zãtor urmãtoarelor cerinþe:

— recrutarea ºi selecþia se realizeazã având la bazã crite-rii de ordin medical, fizic, psihologic, atitudinal, caracterial;

— realizarea corespondenþei între calitatea viitorilor mili-tari profesioniºti (luptãtori) ºi cerinþele specialitãþilor militareconcrete, pentru care aceºtia sunt recrutaþi / selecþionaþi;

— calitãþile primordiale care trebuie sã fie caracteristicetinerilor la recrutare ºi selecþie sunt: disciplina, simþul datoriei,pregãtirea fizicã, spiritul de echipã, isteþimea, capacitatea deadaptare la cerinþele mediului militar;

— orientarea tinerilor selecþionaþi spre categorii de perso-nal, arme/servicii, specialitãþi militare ºi posturi în raport custudiile acestora, potenþial aptitudinal, aspiraþii ºi interese pro-prii, dar ºi în funcþie de numãrul de posturi vacante, de cerin-


þele ºi aºteptãrile instituþiei militare.Promovarea profesiei militare, recrutarea ºi selecþia pen-

tru forþele terestre se realizeazã ghidate dupã anumite obiec-tive importante:

- Asigurarea grupurilor-þintã ºi a principalelor medii derecrutare (instituþii de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar,cluburi sportive, organizaþii de tineret, târguri de oferte edu-caþionale sau locuri de muncã, companii de stat ºi private etc.),cu informaþii referitoare la oferta profesionalã a forþelor teres-tre.

- Îmbunãtãþirea ºi consolidarea imaginii pozitive a insti-tuþiei militare ºi a profesiei militare în rândul populaþiei civile.

- Informarea potenþialilor candidaþi în legãturã cu posi-bilele opþiuni, pe categorii de personal, tipuri de cariere, armeºi specialitãþi militare.

- Acoperirea teritoriului naþional ºi identificarea medii-lor cu potenþial socio-demografic pentru recrutarea personalu-lui militar profesionalizat.

- Atragerea unui numãr cât mai mare de potenþiali can-didaþi motivaþi, cu o conduitã onorabilã ºi cu aptitudini pentruprofesia militarã.

- Menþinerea interesului potenþialilor candidaþi pentruprofesia militarã.

- Orientarea ºcolarã ºi profesionalã a potenþialilor candi-daþi cãtre diferite categorii de personal, instituþii de formare,arme ºi specialitãþi militare, în funcþie de opþiunea acestora,pregãtirea ºi performanþele ºcolare/profesionale ºi de ofertaarmatei.

- Prezentarea corectã ºi oportunã a condiþiilor, criteriilor,

27februarie, 2007

baremelor pe baza cãrora se realizeazã selecþia candidaþilorpentru sistemul militar.

- Generarea unei atitudini favorabile a populaþiei civilefaþã de instituþia militarã ºi menþinerea bunelor relaþii de cola-borare ºi sprijin reciproc cu instituþiile administraþiei locale,cu instituþiile civile de învãþãmânt ºi comunitatea localã.

Strategia privind recrutarea ºi selecþia personalu-lui militar pe bazã de voluntariat

Profesionalizarea forþelor terestre presupune renunþarea,din anul 2007, la sistemul încorporãrii obligatorii ºi adoptareasistemului pe bazã de voluntariat, serviciul militar devenind,astfel, o problemã de vocaþie ºi opþiune personalã. Acest pro-ces conduce, în mod firesc, la creºterea calitãþii personaluluidin sistemul militar.

Condiþiile importante ale procesului de profesionalizarea forþelor terestre sunt: crearea unui sistem de evoluþie în cari-erã coerent ºi viabil, precum ºi de promovare în funcþie ºi grad,care sã asigure transparenþã ºi ºanse egale; proiectarea ºi im-plementarea unui management modern al carierei militare, înconcordanþã cu experienþa ºi practicile þãrilor NATO; moni-torizarea evoluþiei carierei individuale a personalului din sis-temul militar; îmbunãtãþirea sistemului de recrutare, selecþie,formare ºi perfecþionare a pregãtirii personalului armatei.

Renunþarea la serviciul militar obligatoriu ºi profesiona-lizarea forþelor terestre nu înseamnã doar trecerea la angajareaprin contract a militarilor, ci ºi o nouã concepþie privind recru-tarea, selecþia, formarea ºi promovarea cadrelor militare. Pro-fesionalizarea forþelor terestre prin eliminarea stagiului militar


obligatoriu duce la creºterea nivelului de operaþionalizare astructurilor de forþe ºi la reducerea ºi eficientizarea cheltuie-lilor asociate categoriilor de personal. Noul sistem de recrutareºi selecþie a personalului militar profesionalizat face parte dinamplul proces de reformã în domeniul managementului resur-selor umane, aflat în curs de desfãºurare, inspirat din expe-rienþa armatelor þãrilor NATO, cu modificãrile adaptate laspecificul, necesitãþile ºi obiectivele pe termen lung ale Arma-tei României.

Atractivitatea profesiei militare este strâns legatã de ni-velul ºi calitatea eforturilor de promovare a ofertei forþelor te-restre. Schimbãrile survenite în societate ºi pe piaþa ofertelorprofesionale au impus identificarea modalitãþilor viabile deatragere a tinerilor pentru cariera militarã. Statul Major al For-þelor Terestre s-a implicat mai activ în activitatea de promo-vare-recrutare, în condiþiile existenþei unei oferte educaþionaleºi profesionale, variate ºi dinamice.

Analiza strategiilor de promovare din anii anteriori rele-vã câteva concluzii care au stat ºi trebuie sã stea în atenþia fac-torilor responsabili din forþele terestre.

— Informarea corectã ºi susþinutã a opiniei publice des-pre oferta ºi particularitãþile profesiei militare, precum ºi in-vestigaþiile sociologice întreprinse, în rândul populaþiei þintã,aratã cã atractivitatea faþã de profesia militarã este cu atât maimare, cu cât se cunoaºte mai mult despre ea.

— Contactul direct cu potenþialii candidaþi a avut ºi vaavea, în continuare, o importanþã foarte mare.

— Utilizarea campaniei de relaþii publice care vizeazãobþinerea sprijinului grupurilor de suport trebuie sã conjugeeforturile tuturor factorilor de conducere pe plan local, din in-

29februarie, 2007

stituþiile de învãþãmânt civile ºi militare, comandanþii unitã-þilor militare din judeþ, responsabilii mass-media), în activitã-þile de promovare a profesiei militare ºi de recrutare.

— Principalele surse de unde tinerii obþin informaþii des-pre mediul militar sunt televiziunea ºi familia.

— Strategiile active de promovarea profesiei militare tre-buie focalizate, nu numai pe asigurare a cantitativã a bazei deselecþie, cât mai ales, pe calitatea resurselor umane recrutate.

— Reprezentarea carierei militare cu profesionalism, se-riozitate, prestanþã, pe tot teritoriul þãrii ºi în teatrele de opera-þii trebuie sã fie mereu pãstratã la nivelul prestigiului pe careîl au forþele terestre.

— Asigurarea resurselor financiare este de mare impor-tanþã în standardizarea materialelor promoþionale, asigurareaunui numãr suficient ºi a unor forme ºi conþinuturi adecvatevârstei ºi caracteristicilor grupului-þintã.

Demersurile întreprinse prin campaniile de relaþii pu-blice vizeazã informarea potenþialilor candidaþi ºi a familiiloracestora cu mãsurile pe care structurile centrale din MinisterulApãrãrii ºi Statul Major al Forþelor Terestre le realizeazã pen-tru asigurarea unor condiþii de muncã ºi instruire/educare su-perioare: retribuþie corespunzãtoare; reevaluarea condiþiilor ge-nerale de locuit; îmbunãtãþirea sistemului de echipare; asigu-rarea condiþiilor optime pentru recuperare, recreere, refacerefizicã ºi psihicã; asigurarea facilitãþilor socio-culturale; dez-voltarea sistemului de instruire; constituirea unui sistem viabilde asistenþã medicalã.

Statul Major al Forþelor Terestre va utiliza o strategieactivã de atragere a tinerilor pentru o carierã în forþele terestre,care sã scoatã în evidenþã principalele avantaje pe care le poa-


te oferi, având în vedere faptul cã existã, în prezent, o compe-tiþie acerbã pe piaþa forþei de muncã, în care sunt implicate di-verse structuri din mediul civil, structuri din domeniul apãrãriiºi siguranþei naþionale, precum ºi alte structuri din cadrul Minis-terului Apãrãrii.

Principalele avantaje pe care le pot oferi forþele teres-tre pentru atragerea candidaþilor sunt:

a) oferta educaþionalã ºi profesionalã cuprinzãtoare ºivariatã prin: structuri diverse pe tot teritoriul naþional (institu-þii de învãþãmânt, colegii liceale, academie, ºcoli de aplicaþie,centre de pregãtire, unitãþi/mari unitãþi/comandamente etc.);diversitate de arme ºi specialitãþi militare; cursuri de pregãtire(specialitate, limbi strãine); perspective de promovare;

b) siguranþa locului de muncã; c) condiþii de muncã ºi viaþã corespunzãtoare;d) prestigiul ºi profesionalismul personalului din forþele

terestre demonstrat atât în þarã, cât ºi, mai ales, în teatrele deoperaþii;

e) disciplinã, ordine, responsabilitate;f) corp de cadre competent, coeziv, motivat.Statul Major al Forþelor Terestre ºi structurile subordo-

nate vor utiliza urmãtoarele modalitãþi principale de atragerea tinerilor cãtre o carierã în forþele terestre:

— actualizarea ºi diversificarea site-ului SMFT din reþea-ua internet;

— prezentarea formalitãþilor ºi condiþiilor/criteriilor deaccedere în cariera militarã;

— informarea potenþialilor candidaþi cu datele necesareprin accesarea de cãtre aceºtia a unui numãr gratuit din dife-rite reþele de telefonie fixã sau mobilã (ex. TELVERDE în re-

31februarie, 2007

þeaua ROMTELECOM);— contactul direct cu potenþialii candidaþi ºi cu grupurile

de suport (familia, factorii de conducere din instituþiile de în-vãþãmânt civile, biserica, administraþia centralã ºi localã etc.),în scopul explicãrii avantajelor oferite de cariera militarã înforþele terestre;

— elaborarea ºi difuzarea de pliante, broºuri, reviste,obiecte promoþionale;

— prezenþa permanentã a armatei în societatea civilã;— valorificarea rezultatelor sondajelor de opinie realizate

de instituþiile de profil, civile sau militare, în scopul determi-nãrii motivaþiilor pentru care tinerii ar fi dispuºi sã urmeze ca-riera militarã;

— elaborarea ºi distribuirea, prin structurile militare deprofil sau prin firme civile, a unor jocuri pe calculator cu pro-blematicã militarã în care sã fie prezenþi militari din forþele te-restre cu tehnica din dotare;

— participarea la târgurile de oferte profesionale sau edu-caþionale;

— organizarea de vizite cu grupuri de elevi/pãrinþi/alþipotenþiali candidaþi în unitãþi militare, la activitãþi reprezenta-tive (aplicaþii, tabere, depunerea jurãmântului militar, ZiuaPorþilor Deschise) etc.;

— organizarea unor vizite la instituþiile de învãþãmânt ci-vil în scopul prezentãrii ofertei forþelor terestre pentru o carie-rã militarã ºi participãrii la discuþii cu profesorii, elevii ºi stu-denþii interesaþi;

— implicarea mai activã a instituþiilor de învãþãmânt, aunitãþilor operaþionalizate în prezentarea propriei imagini prinelaborarea ºi difuzarea unor pliante, manuale/broºuri pentru


admitere, reviste, fotografii din cadrul unitãþii, din activitateade educare ºi instruire, din participarea la misiuni externe, fil-me de prezentare etc.

Estimarea necesarului de recrutare ºi selecþie pentru structurile din forþele terestre

Estimarea necesarului pe corpuri de personal are în ve-dere definitivarea structurii organizatorice a unitãþilor din for-þele terestre pe un orizont de 10 ani.

Dinamica efectivelor din forþele terestre este circum-scrisã procesului general de restructurare ºi modernizare, pu-nându-se accent pe asigurarea unui grad corespunzãtor decompletare calitativã ºi cantitativã a structurilor operaþionali-zate, realizarea obiectivelor forþei ºi reducerea gradualã aefectivelor.

O datã cu trecerea la serviciul militar pe bazã de volun-tariat ºi aplicarea concepþiei privind sistemul de promovare aprofesiei militare, recrutare ºi selecþie a candidaþilor pentrucariera militarã, funcþiile de militari în termen se transformãîn funcþii de soldat/gradat voluntar.

Evoluþia necesarului de recrutare ºi selecþie are în vede-re limitele de efective planificate pânã în anul 2015, necesita-tea încadrãrii unitãþilor care se operaþionalizeazã ºi asigurãriiefectivelor pentru executarea pazei ºi apãrãrii tuturor obiec-tivelor din forþele terestre.

În stabilirea efectivelor pentru recrutãri trebuie luate încalcul urmãtoarele cerinþe:

- continuarea reducerii ºi restructurãrii personaluluiforþelor terestre, pentru menþinerea unei structuri optime apersonalului corespunzãtor cerinþelor modelului teoretic pira-

33februarie, 2007

midal ºi misiunilor armatei;- ieºirea din sistem a personalului militar din unitãþile

care se desfiinþeazã, reorganizeazã, restructureazã sau la limi-tã de vârstã;

- intrarea în sistem a personalului militar care provinedin ºcolarizarea pe filiera directã sau indirectã ºi chemãrile înactivitate;

- crearea pe bazã de voluntariat a unei rezerve profe-sioniste, deplin integratã forþelor active, capabilã sã îndepli-neascã, alãturi de militarii în activitate, întreaga gamã de mi-siuni în domeniul apãrãrii, atât la pace, cât ºi în situaþii de cri-zã sau rãzboi;

- asigurarea necesarului de personal pentru constitui-rea/completarea forþelor ce acþioneazã sau urmeazã a fi dislo-cate pentru îndeplinirea unor misiuni;

- prin renunþarea la militarii în termen, funcþiile trans-formate se vor încadra cu militari voluntari pentru asigurareaminimului necesar de instruire ºi pazã;

- recrutarea, selecþionarea ºi pregãtirea unui numãr de1.500 soldaþi voluntari în anul 2007, din tinerii care nu au sa-tisfãcut stagiul militar, pentru ocuparea funcþiilor transformate;

- încadrarea unui numãr de 2.200 soldaþi voluntari înanul 2007, din rândul tinerilor care au satisfãcut serviciul mili-tar;

- cel mult 100 de locuri/an pentru admitere la fiecare co-legiu militar liceal.

Concluzii

Analizând procesul de selecþie ºi recrutare prin prismaexperienþei acumulate la nivelul Statului Major al ForþelorTerestre, estimãm cã vor apãrea urmãtoarele probleme: în zo-


nele cu o economie funcþionalã ºi eficientã, exprimatã printr-obunã salarizare, în absenþa unei puternice motivaþii, numãrultinerilor ce se vor prezenta la recrutare va fi relativ mic; în mo-mentele de crizã, când este iminentã folosirea forþei în unelezone de pe glob, ºi când România îºi va asuma obligaþii poli-tice de a participa cu trupe la aceste acþiuni, numãrul volunta-rilor prezentaþi la recrutare ar putea fi mai mic decât cel nece-sar; în regiunile în care densitatea populaþiei este mai scãzutã,ºi implicit baza de selecþie mai redusã, nu vor putea fi asigu-rate unitãþilor din zonã resursele umane de care au nevoie.

Aceste probleme ar putea fi evitate prin: promovarea pro-fesiei militare în mod corect, agresiv, continuu ºi eficient, prinacordarea unei foarte bune salarizãri ºi acordarea unor facili-tãþi economice, sociale, precum ºi prioritate la angajare a lup-tãtorilor profesioniºti la trecerea în rezervã. Garanþiile mate-riale ºi morale pentru familie, în cazul decesului ori îmbolnã-virii incurabile, în acþiunea militarã sau pe timpul procesuluide instrucþie, promovarea unui proces de instruire eficient, co-relat cu o bunã înzestrare tehnico-materialã, care sã permitãreducerea pierderilor pe câmpul de luptã ºi, deci, sã conferesiguranþã luptãtorului profesionist (promovarea conceptului derãzboi cu pierderi zero), împreunã cu promovarea pe scarã lar-gã, în societatea româneascã, a valorilor ºi virtuþilor militare,ar putea fi, de asemenea, vectori de atracþie a tinerilor cãtrecariera militarã.

Bibliografie selectivã:1. Bernard Boene, Michel-Luis Martin, Conscription et armée de metier,

Paris, FEDN, 1991. 2. *** Carta Albã a Guvernului. Armata României 2010: reformã ºi

35februarie, 2007

integrare euroatlanticã, Bucureºti, Editura Militarã, 2000. 3. *** Constituþia României, Bucureºti, 1991. 4. *** Concepþia de promovare a profesiei militare, recrutare ºi selecþie

în condiþiile trecerii la serviciul militar pe bazã de voluntariat, SMFT,Bucureºti, 2006.

5. *** Culegere de termeni, concepte ºi noþiuni, Bucureºti, EdituraMilitarã, 2000.

6. Petre Duþu, Armata ºi societatea în tranziþie, Bucureºti, Editura AISM,2002.

7. Petre Duþu, Constantin Moºtoflei, Alexandra Sarcinschi, Profesiona-lizarea armatei României în contextul integrãrii în NATO, Centrul de StudiiStrategice de Apãrare ºi Securitate, Bucureºti, 2003.

8. Laurenþiu-Mihail Grigore, Profesionalizarea armatei – cerinþã a efi-cienþei acþiunii militare, Bucureºti, Editura AISM, 2001.

9. Alexandra Sarcinschi, Impactul profesionalizãrii Armatei Românieiasupra raporturilor sale cu societatea în care fiinþeazã, Editura UniversitãþiiNaþionale de Apãrare „Carol I“, Bucureºti, 2005.

10. *** Lexicon militar, Bucureºti, Editura Saka, 1991. 11. Constantin Moºtofeli (coord.), Integrarea euroatlanticã, prioritãþi

post-Praga, Bucureºti, Editura AISM, 2002.

Ziare ºi reviste: 1. Impact strategic, 2003-2006. 2. Observatorul militar, 2003-2006. 3. Spirit militar modern, 2003-2006.

Internet: 1. www.mediafax.ro/romania/politica2. www.mapn.ro3. www.presamil.ro4. Bazele de date ale DMRU, SMG ºi SMFT din MAp (INTRAMAN).

Implica]iile renun]`rii la stagiul militar obligatoriu ... · PDF filede voluntariat...

Documents

Transcript of Implica]iile renun]`rii la stagiul militar obligatoriu ... · PDF filede voluntariat...