Gigi Ghinea

Hazardul gi lubireadans eazd,impreund

Editatde citre Autor

in colaborare cu Asocialia

, st*.

ffiM,"w/

Money For Help

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazi impreund - - Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazi impreund -

Cuprins

-Ticuta bucurie de a fi.............

Prima parte

-De la minte la inimi prin congtiinla iubirii....... .........,...,,....,.6

-Ajuti-mi si schimbdm 1umea............ ........,.....14-Note de jurnal gi scrisori de iubire din anii 2074, 2075,1016 .........24-Cap. 1. Iubirea tace, ea nu are nevoie si vorbeasci despre iubire....24-Cap.2. Tristege existenfiali - mutenie..,,. ............,...............36-Cap. 3. Indignare-Cap.4. Vorbindu-mi mie, in solitudine, vorbesc cu Dumnezeu,creatorul tuturor lucrurilor,.... ...........................39-Cap. 5. Exercifiu de trezire a congtiinfei ci e9ti.,...............................-......41-Cap.6. Etapele nagterii unei cirti ...............................45-Cap.7. Am acceptat singuritatea gi moartea ca una in fiin;d.,.......,,,..53-Cap. 8, Fiecare carte incheiati - copil simbolic al renagterii me1e.....60-Cap, 9. Nu e nevoie sd fim prezenfi fizic penru a-i ajuta pe ceilalgi..63-Cap. L0 Simplitate, onestitate. Fii aga cum pretinzi cI e;ti...................66-Cap. 11". Dansul viegii. Nimic Ai totul in alternangi gi armonie cuuniversul .............,,.,74-Cap. L2. FrAnturi din mine nerezolvate - pdrli ale fiinlei care se cerin1e1ese..............-.,.............,., ........,....78-Cap. 13. Mogteniri ale trecutului - incongtientul colectiv....,....,......,....84-Cap, L4. Unde te grlbegti? Timpul tiu e acum,.. ...............91-Cap. 15. Sunt o secvenli dintr-un film al lumii - Un gAnd dintre doui

- Cap. L6. Milioane de oameni firi identitate proprie93

- Cap.77. Acceptarea destinului propriu in contextul actuaI................95-Cap,18. Accept ceea ce este. Primesc ceea ce ofer gi ceea ce merit. 100

- Gigi Ghinea - Hazardul qi Iubirea danseazi impreun[ -

- Cap. 19. Scrisoare cetre spiritul unui tatd.,.. ..................104- Cap.20. Scrisoare cetre spiritul unui tati (continuare).............".....,107- Cap.21. CAte ceva din experienga in rolul de mami............,...............114- Cap.22. Cum e sd fii pirinte ........1 18- Cap.23. Eram ceva ce sufletul meu nu era.....................................,.....,...125- Cap.24. Ce-a mai rimas oare din toatd ruginea /furianeamuluimeu?.,.......,.... ........133- Cap.25. Vd iau cu mine mereu, oriunde at fi ,..........,.,..........,...,..........,.138

Partea a doua

- Ajut5-mi si schimbim lumea! 1Lt"- Cap.26. Scrisoare cdtre fiul meu.......,....,,. ....,..,...,.........,.144- Cap. 27 . Copilului meu gi copilului din mine, regisit..,..,.."........,.......156- Cap. 28. Accepti ceea ce este. Creeazd pace in jurul tdu........ ..,,,......,L64- Cap.29. RdmAi ca si invegi sd pofi pleca aga cum se cuvine.....,,....16g- Cap. 30, Vocagia de maml etern5:,,Ce bine ci tu egti mama mea1..,.........,.. ,.171- Cap. 31. Cum si triiegti in momentul acum ....,.181- Cap.32. Cum am vindecat boala suferinlei existenfiaIe..................."192- Cap. 33. Singura religie in care cred este iubirea..................................184- Cap. 34. Dumnezeu e iubire ;i se afld in inima noastrd, a tuturor..Lg5- Cap. 35. Copiii sunt adevlra;ii maegtri spirituali ........186- Cap. 36. Un pas pe verticald in afara cercului inchis al fricilorcolective.....,. ..!,,....!!..r..,.,..j...r,..,....1g9- Cap.37. Am redevenit ceea ce eram cAnd m,am niscut: simplitate,inteligenfS, umor gi oprimism....." ..................19S- Cap. 38. Arta de a trdi frumos ...198

- Gigi Ghinea - t{azardul 9i Iubirea danseaza impreuna -

- Cap.44.0 mirturisire: Mi-am pus sufletul in palmele lui

Dumnezeu,.. ',!r,r..,,,i,.""!'|;"" """""2I9- Cap. 45. Cele trei genuri de treabi de pe pdm6nt"""""""""""" """""223- Cap. +0. Natura zubiective a congtiinlei mele""""'-"""'-*:"i"'-'^'-??5- Cap. +Z. Mi-am coborAt mintea in inimd 9i m-am lisat sd/mor"""'229

- Cap" +4. CoborArea minlii in iniml prin conttiinta iubirii de

via1d.......,.'"..'. """""232- Cap.49. inchid un capitol ca si pot deschide un altul''""" "."""""""237- Cap. SO. Iegirea din lupta primitivi pentru supraviefuire 9i

depuner"uarme]or...'.'.''.'.'....',........,...,.- Cap. 51. Mai rimAn pulin ca si pot pleca lini9tit5""""" """'----"-^?40- Cap. SZ. Ura de sine incongtienti (o definilie) -'-'^"'?44.cap.s:'Vidmaibinecuochiiinchi9i..'':'...,:.'.'...''.....- Cap. S+. Importanla c-unoagterii de sine prirttr-o educalie adecvatl:

$rii;te gi spiritualitate iMPREUNA,."',.,."'....'..,... """""""""'2s2- C"p. SS. inteligen1a 9i compasiunea sunt daruri omene;ti"""" """"254- Cap. Se . ai venit aici ii te bucuri de viali 9i nu sd lupgi pentru ea'256

- Cap. 57, Darul lui Dumnezeurparticula divini - inteligenga celulariI Cap. Ss Suntem UNAcu Dumnezeu"'- Cap. SO, Renunlarea la atitudinea de victimi 9i preluarea in

propriile mAini a destinului.....'....,.,I c"p. oo" Asa cum t" iGi;;i;; tine.il ing.elegi pe Dumne 2eu"""""'267

- Cap. O f . Fii congtient de put"tea iubirii din inima ta! """'""'""""" ""'262- Cap.62. Dumnezeu ne na$te 9i ne moare dupi voia lui'

Resiul rdmAne in grija noastri....",." "'"""""'263- Cap. 63. Deocanidate aleg si md retrag in lumea rnea"""""""" """"265- Cap. O+. Tdcuta bucurie de a fi'....."""' """'268

EpiIog..........!.........,..,{.......',' ...'.,".:..'.'.'.'.':""""""""""-':"" """"'269

- Cap. 65. Mullumesc, Doamne, pentru aceastd frumoasi experiengi

ae a n pe Pdmlntl'..'..'.

- Gigi Ghinea - Ilazardul qi Iubirea danseazl lmpreuni -

Prima parte

De la minte la inimi prin constiinla iubirii

Ideile care stau la baza paradigmei iubirii, cea care mdcdlduze;te in procesul continuu de reinlelegere a vie.tiiaga cum ne-a fost ea datd de Dumnezeu pe pdmdnL

Au trecut mai bine de 2000 de ani de cAnd Buddhaobserva cAlabazaintregii suferinle umane stau dorinfa dea poseda, de a avea gi atagamentul fald de respectiveleposesii. Istoria omenirii confirmd astdzi, in modul cel maivizibil, adevirul mesajului pe care Buddha a incercat sd-ltransmiti oamenilor.Spectacolul macabru al lumii actuale, micinati derdzboaie, inarmarea continud a marilor puteri, conflictelereligioase sAngeroase - valurile de migranfi care nudoresc decAt o viali mai bund impreund cu familiile lor -autodistrugerea planetei reprezinti, de asemenea, dovadafaptului ci paradigma de gAndire a societifii actuale estegregitd. Nu mai este nici o indoiali ci ea se dovedegtefalimentari de la o zilaalta.

Aceastf, paradigmd de gAndire a sistemului social - aseparirii gi diferenlierii noastre ca specie umani pecriterii de rasi, religie, culoarea pielii, a competilieinemiloase dintre noi [indiferent de criteriile amintiteinainte), a acumulirii gi a posesiei pAni la absurd oriridicol, o paradigmi de gAndirelabazd c[reia stau verbele

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseaza impreund -

a avea gi a consuma, gi totul sub dominalia fricilorprimitive de pierdere - a otr5vit mintea oamenilor cu ourd de sine incongtienti ;i incontrolabild proiectatd inafarl, iar consecinla este autodevorarea gi

autodistrugerea mediului inconjuritor, respectiv a

Planetei pe care ne-a fost dat sd triim irnpreunA.Solulia acestei uriage dileme planetare nu poate fi alta

decAt schimbarea de paradigml - a urii de sine - cu unanoua, paradigma iubirii de Sine. Si facem loc noii gAndiriumane, bazati pe realitd;ile prezentului prin noiledescoperiri gtiinlifice ale Universului cuantic. GAndul fiindenergia vielii.

Acest proces de vindecare a omenirii este unul de duratS,insi, se dovedegte eficient prin congtientizarea temerilorgi renun;area la ele, una cAte una, printr-un proces de

cunoattere adecvati prezentului. Scopul renunldrii lafricile incongtiente este acela de a lipsi aceste programefalse de energie pentru a nu le mai permite s5 ne domine.

Pas cu pas, printr-o resetare a programelor mentaleinadecvate, in care sunt stocate fricile incongtientuluinostru colectiv, omul se poate elibera de fricile sale priniubire de Sine, iar prin congtientizarea libertitii salespirituale el poate accede la Sinele siu cel mai inalt, Sinelenostru Superior, care este sursa gi resursa noastri de

viafd.Cu tofii suntem conectali la aceasti sursi de energie

vitali cAt suntem in viafd. O respirafie congtienti ne poateaminti acest lucru chiar acum, in acest moment. Iaraceaste parte din noi, cireia ii spunem ,,Sinele superior"iubepte. Sinele nu cauti iubirea. Prin urrnare, respirAndcongtient, ajungem si congtientizlm un fapt cu totulevident - ciruia nu-i mai putem opune rezistenfi, nu mai

- Gigi Ghinea - Hazardul gi lubirea danseazf, lmpreund -

poate fi negat - ci suntem iubire, exprimem gi manifesthmiubirea din sursa care ne oferi gi intrefine viafa, suntempirfi conttiente ale congtiinfei cosmice, particule deenergie gi lumin5, suntem co-creatori de viafi prin luminaproprie luminAnd in jur, iar astfel, ne vom simli inpermanenfi inconjurati de iubire. Acea iubire divin5,ditdtoare de viafi, care este nesfArgiti. Cu alte cuvinte, nue nevoie s-o ciutdm disperali in afara noastrd, s-o cergim,s-o cumpirdm, s-o vindem, s-o negociem $.a. m. d., pentrucd noi suntem cei care o avem deja in noi, de aceea oputem dirui lumii prin ceea ce oferim ca exprimare aunicitdlii noastre; prin inten!ie, gAnd, cuvAnt gi fapte.

Procesul meu de vindecare spriruali, care are la bazd.iertarea gi compasiunea prin iubire de Sine ca intreg, catotalitate, ca sursd gi resursd de viafd, se desfigoardcon$tient de gase ani incoace, printr-o constanti eliberarede sentimentele negative, prin congtientizarea temerilor giinlocuirea lor cu increderea. Pe care eu o numescadevirata credinli in Dumnezeu.

Vindecarea durerii existenfiale prin gi cu iubireaclioneazd profilactic in vederea prevenirii suferinlelorviitoare gi astfel se instaleazd o stare de bine profundi pecare o putem numi fericire. Iar fericirea de a avea, re-activati energetic de fricile incongtiente, de dorinlele carese cer mereu satisficute (de a consuma), de atagamenteleemolionale, este inlocuiti cu iericirea de a fi.

CAnd ne aflf,m in ciutarea siguranfei ne bazim pe Sineletotal, autentic, etern, gi nu pe sinele mdrunt, meschin, aleului efemer, inchis intr-un trup material.

8

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazd lmpreun! -

CAteva intrebiri fundamentale, care stau la baza mareluiprogram al suferinlelor noastre existenliale, meriti si fieenumerate tot aici: Ce incercim si dovedim prin suferinlanoastri, care ne-a transformat in victime inconitiente aleviefii? Cd viala este un calvar? Ce treim intr-o lume lipsitide speranld? Ci nu este vina noastri? Cd iubirea nu estede gisit? Cd fericirea este imposibili? Ce incercdm sijustificdm? Ce pre! suntem dispugi sd plitim pentru a

,,avea dreptate"? (verbul a avea)

Pe misuri ce reflectim mai profund asupra acestorintrebdri, cu ajutorul congtiinlei de sine putem recunoatteci nu se poate ca viafa sd nu aibd nici un sens, ci trebuiesi existe un rost sau un scop al ei gi cd ar trebui sd sonddmpulin in adAncurile fiinfei noastre pentru a afla ceva maimult despre noi ingine. Iar pe misurd ce vom putearenunta la suferinfa noastrd - clci vom constata, incet,incet ci e absurdi - vom putea renunta gi la sentimenteleirafionale, absurde, care intretineau suferinfa prinmecanismele automate de gAndire, de combatant intr-oluptd Ia fel de absurdi. Pentru cS,luptAnd in viald, nu luplicu nimeni altcineva decAt cu tine insugi. In acest context tufiind eu, iar eu sunt tu. impreuni, interconectafi pringAnd, suntem o singurd fiinli gi suntem viala insdgi.

Lupta pentru supravie;uire este dominatd gi intrelinutlde fricile care se hrdnesc cu frici.

La baza tuturor fricilor se afl5 un sistem de gAndireparazitar, alcituit din credinpe oarbe, convingeri rigide,limitative care au creat tiparele automate de gAndire gicomportament: de atac, apirare, evitare, pAni la evadareain dependenle de tot felul, in bolile fizice gi psihice -

- Gigi Ghinea * Hazardul qi Iubirea danseazf, lmpreunl -

despre carc azi gtim ci nu sunt altceva decAt boli alespiritului nostru ca umanitate.

TrecAnd prin paradigma veche de gAndire a

supravie}uirii, care a fost doar o etapi a evoluliei noastreca specie umani, aceasta s-a dovedit a fi una a urii de Sineincongtiente, a dezbindrii noastre datorate ignoranfei. De

aceea, in prezentul acesta istoric, in mileniul al treilea, amajuns sd constatXm perplecgi - privind lucrurile dintr-operspectivi mai inaltl - cd suntem, din punctul de vedereal evolufiei noastre ca umanitate, cea mai primitivd speciecreati de Dumnezeu pe pimAnt. Cruzimea omului, ca

fiinfi dotati, cum spuneam, cu un element in plus fati deanimale * liberul arbitru fgAndul/energia viefiiJ - a

depSgit orice inchipuire prin actele, faptele de care a dat gi

di dovadd in continuare. Omul - gi mi-e rugine s-o spun,pentru ci fac parte din aceeagi specie - a demonstrat cd

poate distruge, poate ucide prin schingiure gi torturi, alteviefi, alte fiinle lipsite de apdrare, doar pentru propriaplicere sadici, pentru a-gi satisface licomia, dorintelenemisurate de putere asupra celorlalli, pldcerea de a

domina, de a poseda, de controla, de a supune, de a-lexploata pe celdlalt, pe cel lipsit de tanse egale de

supravieluire. Asistdm neputinciogi la dezumanizareanoastri ca specie, amorfifi, anesteziati, permanentinfricogafi de stimulii negativi produgi pi alimentali defricile iralionale gi incongtienla noastri.

Cu alte cuvinte, nu mai putem trii aga cum trdiam inurmi cu 200 de ani, educali gi convingi in paradigmadarwinist5, conform cireia doar cel puternic are ganse desupravieluire.

10

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazi impreund -

Suferinta existentiale - lipsa de sens, de repere morale,etice gi estetice, lipsa de demnitate umani [starea desclavie prin autovictimizareJ inseamnd astizi doarignoranfa noastrd, a tuturor. Modul in care gAndim este -s-a dovedit - falimentat distructiv. Ne autodevorlmconsumAnd ca termitele tot ce ne oferi o piati de consumlacomS de profit material, indreptati impotriva omului gi

a sdnitdfii lui. Ne autodistrugem planeta sufocAnd-o cugunoaiele nostre umane, produse, de asemenea, de oeconomie de consum care ne-a subjugat, ne-a furat vietilegi ne-a Iuat minlile ca specie. Iar noi continuim si neluptim intre noi pentru supraviefuire, pentru supremafie,pentru control, pentru putere, pentru faim5, pentrucelebritate, pentru posesiuni materiale care frizeazlabsurdul, ridicolul. insi modul acesta de a supravieluivorbegte de la sine despre incongtienti, cruzime gil5comie. Dim dovadd astfel, de o gAndire rudimentar5,primitivi, pentru acest secol - un secol care se dezviluie a

fi unul al spiritului umanitifii noastre, al civilizaliei ajunseintr-un punct critic. Acest prag critic al evoluliei noastrepresupune ca urgenli un salt in congtiinta universald spreimpicare, colaborare, cooperare, compasiune gi bunitatesufleteasci. Toate acestea sunt calitigi cu adevXrat umane,de aceea fiecare avem datoria de a reinvdga sd triimimpreund cu celdlalt. Pentru cd doar impreuni gi nudezbinafi de frici, putem sd ne salvim de Iaautodistrugere.

Omenirea ar trebui sd dea dovadi de umanism, debunitate umand, de iubire pi compasiune fali de Sine, daromenirea suntem noi. Noi toli, cele 7 miliarde de suflete,suntem o singuri fiinti, iar astizi a9a cum ar[tim,

LL

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazd impreunf, -

micinati de ure, dezbinali de credinte religioasedogmatice, de politicile economice distructive, suntemdoar o congtiinfd colectivi primitivi, cici ne aflim la unnivel extrem de scizut de congtientizare a realitigii agacum este. La o privire mai atentd putem constata cd fiecaresuntem parte a acestui intreg, fiind interconecli la aceeagisursd de energie, viafa insSgi. A deveni congtienli de acestfapt reprezinti pentru fiecare un salt in congtiinfapersonalS, un element in plus benefic pentru a deveniresponsabili de propria viald gi de viala insdgi.

A sosit momentul pentru o resetare a noastri, a fiecdruiaca parte componentd a intregului, de a iegi la lumini dininchisoarea propriei minfi, de a ne elibera din capcaneleunei gAndiri inguste, individualiste, acum depigitd.Procesul de autocunoattere ca Sine congtient de propriaputere a gAndului siu se face printr-o destructurare pas cupas a egoului * acea construclie mentali rigidd, alienati,care confine sistemele de credinfd proprii.

Aceastd construcfie mentald numiti ego individualisteste, practic, decuplati de sursa comuni a vielii, derealitatea concretS. Ego-ul decuplat de Sinele total -sursa energiei vielii - este alcdtuit din programe mentalecare ruleazi automat aceleaqi date invechite, aflate intr-obazi de date veche de mii de ani: credinfele noastre, inprezent depiqite, cele de separare gi dezbinare prin luptdpentru supraviefuire. Softul acestui program a fostconstruit inifial de societatea capitalistd, insb a fost,,desivArgit" in mod diabolic de cea a consumului gi alicomiei dupi profit material. Inifial ,,softul" fuseseproiectat si functioneze automat in lupta pentru

T2

- Gigi Ghinea - Hazardul gi Iubirea danseazf impreund -

supravieguire, ca scop final, conform cu paradigma degAndire darwinistd.

Competifia in lupta pentru supraviefuire fiindinstrumentul de bazi al gAndirii, folosit ca armd in Iuptapentru viali. Iar principiul [iJ moral al competi]iei era [dinpicate mai esteJ exprimat prin sloganul ,,scopul scuzdmijloacele".

Astdzi putem vedea cu ochiul liber, daci devenim lucizigi responsabili co-autori al tristului adevdr universal, cilupta a mers prea departe, a degenerat in rdzboaie,foamete, boali gi moarte, suferingi, dezumanizare.

Consider cd nu mai putem asista neputinciogi ladegradarea noastri ca umanitate, continuAnd sd neconsiderim victime ale sistemului, ori pur gi simplu de aprivi in continuare, comod, in fotoliile noastre, gtirile latetevizor, de a rdmdne nepdshtori, ca gi cum nu e treabanoastrS. Sigur c5 nu noi singuri (fiecare de unul singur)putem salva lumea. Treaba noastri este sd ne salvim penoi ingine printr-o cunoa;tere de sine adecvatiprezentului, printr-o reformd a sistemului personal degAndire, pentru a elimina, una cAte una, fricile care necontroleaz5 viafa. Pentru ci acest sistem distructivffalimentar) se alimenteazi cu fricile noatre. Se hrinegtedin fricile gi din ura noastri de sine incongtientiproiectati in afara noastri gi astfel, iat5, ne ducem cu tofiiIa fund, absorbigi de o gauri neagrd: ignoranfa giincongtienfa noastrd.

13

- Gigi Ghinea - Hazardul 9i Iubirea danseazl impreund -

Ajutd-md si schimbim lumea

,,Ajut5-m5 sd schimbdm lumea" fiind impreuni ofamilie universali - acesta trebuie s5 fie principiulfundamental al viefii gi sloganul moralitefii fieceruiadintre noi pentru schimbare,

Fiecare fiinl5 care devine congtientd de propriacongtiin!5 de sine, poate participa la schimbarea deparadigmi a lumii, iar prin contribufia sa, cu adeviratumani, ar putea si dea un sens propriei existenfe. Ciciprin cunoagtere de sine, fiinla umani va afla ci este oesenli divind, cd este capabil5 de iubire, gi astfel va reugisi dea dovadi de bunitate umani prin propria-i congtiinfica spirit divin.

Pe lAngi acel element in plus fald de animale - sufletul -cu care fiinla umani a fost dotatd de Dumnezeu pe pimAnt- gi anume, liberul arbitru - omul trebuie si devindcongtient de propria sa congtiinfi de sine. De valoarea sa

umand, de puterea sa interioard de autovindecare care i-afost, de asemenea, diruitd la nagtere. Omul este congtiintade a fi un spirit liber s5 fie fericit, responsabil de propriaviali. Prin nagtere i-a fost diruitd o viafd care trebuieprotejati, prin libertatea de a alege; de aceasti dati, omulpoate, prin puterea congtiinfei de sine, si aleagdschimbarea.

in acest prezent crucial al destinului nostru comun, omulpoate sd aleagi o schimbare profundi, printr-o reformarea gAndirii prin cunoa$terea de sine a propriei valoriumane, a unicitilii lui, pentru a da un sens vielii. Pentru civiala insigi trebuie celebrati ca bucuria de a fi in lume.

L4 15

- Gigi Ghinea - Hazardul gi lubirea danseaza impreund -

Iar astfel, prin sine gi impreuni cu Sinele totalitigii noastre- ca sursd de viafX - lumea sa va putea fi schimbati.Lumea este ceea ce cre[m prin gAndurile noastre, de aceeaeste necesar si devenim congtienli de propriile gAnduri.GAndurile noastre impreuni creeazi realitatea noastri cutotul.

Noi impreunX am creat aceasti lume. insi a venitmomentul s-o recreim prin noi ingine.

in paginiie acestei cirfi, care sunt [din nou) note dejurnal pe care le diruiesc semenilor in semn de prefuire,veli recunoa;te aceste idei care stau la baza procesuluimeu de autovindecare spirituald continui prin cunoagterede sine, iubire de Sine - ca sursi gi resursd de viafi gi,bineinleles, iertare.

Prin congtiinfa libertilii de a fi ca fiinfi de lumini omuligi poate recunoatte propriile gregeli produse de gAndurilesale automate. Onestitatea fali de sine este cheia caredeschide poarta spre autovindecare printr-o cunoagterede sine adecvat5. Iertarea de Sine il elibereazi pe celcare iarti gi-i permite si se schimbe.

Personal mi-am dorit dintotdeauna sd fiu un om bun. Amsimgit aceastd dorinld in inima mea de cAnd mi gtiu, insdam congtientizat-o ca motivatie/dorinfd prima oari lavArsta de l-4 ani, intr-un moment in care m-am intrebat dece sunt in viagi; care este scopul viefii mele, de vreme ceoamgnii se nasc, iar apoi mor, acesta fiind singurul lucrucert care urma si mi se intAmple gi mie.in acele vremuri lumea in care mi ndscusem triia cu

totul diferit de cea de azi - fiind guvernatd de cu totul altefrici decAt cele existente in prezent. Lumea in care mi