Impactul industrializării şi al demografiei asupra războaielor din Epoca Modernă

O data cu revolutia industriala se deschide un nou capitol in istoria Europei si a intregii lumi. Manifiestata prin noi inventii precum motorul cu abur, locomotiva, telegraful, dinamita, becul, automobilul, cinematograful , revolutia industriala avea sa fie penru Anglia, Franta, SUA dar și pentru alte state un real progres atat economic cat si mental sau politic. Anglia, desi o putere maritima si comerciala, majotitatea populatiei traia inca din agricultura sau din activitati indsutriale la scara redusa precum mineritul sau prelucrarea fierului.

Prin revlutia industriala, o serie de invenţii şi descoperiri au transformat producerea textilelor şi prelucrarea metalelor în industrii recunoscute pe plan mondial. Noi surse de energie - mai ales motorul cu aburi - au fost valorificate. Exploatarea cărbunilor a fost „combustibilul” acestei revoluţii, iar creşterea numărului populaţiei a asigurat forţa de muncă necesară şi o piaţă pentru bunurile produse de industrie. Producerea textilelor, o activitate domestică, de mici proporţii până atunci (oamenii ţeseau şi torceau în casele lor), a fost concentrată în mari fabrici, modificând radical modul de viaţă al muncitorilor. Producţia de masă a însemnat ieftinirea textilelor, cu impact dramatic asupra industriei. Lâna fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum însă bumbacul câştigase teren, profitând de cererea imensă de îmbrăcăminte uşoară şi răcoroasă necesară în zonele toride ale Africii şi Asiei .

Franta insa cunoaste o dezvoltare industriala relativ tarzie. In sec 19, economia franceza este puternic marcata de revolutia din tara. Au fost luate numeroase masuri sub impulsul revolutiilor, avand urmari negative aproape jumatate de secol. Distrugerile provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui Napoleon Bonaparte,  economia activa pierde 15%, astfel instalandu-se o forta de munca deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand. La jumatatea sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din initiativa englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele doua tari isi exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria franceza fiind puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si Lorena si e obligata sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in 40% din rezervele de aur franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba. Dupa 1870 si pan la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in domenii de varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care nu proudc varfuri de antrenament in economie nationala. In pragul PRM, economia franceza este agrar-industriala si nu constituie suport economic pt prestigiul Frantei, avand urmari pe termen lung.

Ȋn Germania , industrializarea începe mult mai târziu, ei depinzând de importul de utilaje din Marea Britanie. După 1870, Germania se pare că domină economia întregului continent. Progresele revoluţiei industriale in Germania cele mai semnificative au fost înregistrate ȋn domeniul industriei grele, cu deosebire după unificarea statelor germane. Ȋn urma adoptării unei puternice legislaţii protecţioniste se dezvoltă, după 1870, industria grea, care pană la sfarşitul secolului, o intrece ȋn realizări pe cea engleză. Metalurgia, construcţiile de maşini, ȋn special de material rulant, chimia, electrotehnica cunosc creşteri şi realizări tehnice de nivel mondial. Aici mai trebuie să menţionăm că au dat o mare atenţie către dezvoltarea şi consolidarea ȋnvăţământului tehnic superior şi cercetării ştintifice.

O data cu industria, se dezvolta si caile de comunicatii, tarile vestice investind sume colosale in infrastructura si in caile de transport. Trenul devine principalul mijloc de deplasare European iar tarile fac o adevarata competitie din a-si arata potenta financiara investind in acoperirea cat mai multor zone. Inaugurarea primei linii internaţionale de transport pe cale ferată are loc la 19 septembrie 1841, pe un traseu de 140 km, între Strasbourg (Franţa) şi Basel (Elveţia).  Calea ferată a scurtat imediat depărtările… Nu doar pe uscat, ci şi pe apă. Navele cu aburi se răspândesc chiar din primele decenii ale secolului al XIX-lea şi pe fluviile Europei. Pe Dunăre se experimentează, în 1820, introducerea unor nave cu aburi, iar nouă ani mai târziu se înfiinţează o companie austriacă de navigaţie pentru transportul fluvial de pasageri şi mărfuri, cursa inaugurală fiind rezervată navei „Franz I “, condusă de specialişti englezi. O alta inovaţie industriala care a influenţat Războaiele din Epoca modernă este creareea transportului maritime, Anglia si America, deţinând ȋmpreună peste 70 de vapoare ȋn anul 1850, erau cele mai importante puteri ale lumii, putând transporta mărfuri , muniţie si trupe ȋn direcţii ȋn care celelalte state nu aveau cum din lipsa acestei dotări, . A amplificat ȋntreaga societate ȋn special războiul diversificarea mijloacelor de transport la invenţia avioanelor,creearea tancurilor sau a maşinilor mai rapide. Petrolul a devenit cea mai importanta marfă de pe planetă şi motorul cu ardere internă a sporit interesul tuturor statelor în special al Marilor Puteri de deţinere a controlului, acest lucru ducând la declanşarea mai multor războaie. Confruntările dintre state a dat naştere la perfecţionare şi la introducerea ȋn luptă a armelor cu percutor şi a tunurilor care au schimbat importanţa războaielor adică mai târziu erau confrutările mai scurte dar foarte intense. Anglia a avut ȋntotdeauna un atuu ȋn faţa celorlalţi combatanţi, permiţindu-si creerea de vase de luptă care le oferea un mare plus pe vremea aceea intrucât şi aprovizionarea era mult mai uşoară şi mai rapidă.

In ciuda revolutiei industriale, Europa este inca un continent lipsit de unitate. Daca Occidentul era mai dezvoltat, slab urbanizat si cu o burgezie in plina ascensiune, in Orientul Europei se remarca o slaba dezvoltare, preponderant agrara de tip feudal. Secolul XIX este o perioadă din istoria omenirii caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale. În timp ce portughezii, spaniolii și fostul imperiu roman se prăbușeau, imperiul Britanic, cel german și America au cunoscut

o dezvoltare rapidă. Conflictele militare au răvășit Europa, dar au și încurajat cercetarea științifică și explorarea.După războaiele napoleniene, Anglia a devenit cea mai importantă putere mondială, controlând un sfert din populația globului și o treime din suprafața teritoriilor de pe uscat.. Secolul al 19-lea a fost o perioadă a inovației și a descoperirilor, cu rezultate notabile în matematică, fizică, chimie, biologie, electricitate și metalurgie, medicina ce au constituit baza evoluției tehnologice din secolul 20. De asemenea, a început Revoluția Tehnologică în Europa și Era Victoriană, ce a fost cunoscută pentru angajarea copiilor în fabrici și mine. Avansul în medicină, mai buna înțelegere a anatomiei umane, dar și a bolilor au fost parțial responsabile pentru creșterea rapidă a populației în lumea vestică. Populația Europei s-a dublat în secolul al 19-lea, de la 200 de milioane până la aproape 400. Introducerea căilor ferate a fost o schimbare majoră în modul în care oameni trăiau și obțineau bunuri, alimentând mișcări de urbanizare majore în diferite locuri de pe glob. Londra a devenit cel mai populat oraș din lume, mărindu-și populația de la 1 milion, în 1800, până la 6.7 milioane, un secol mai târziu. Ultimele teritorii din centrul Africii și Asiei au fost descoperite, iar cu excepția zonelor extreme – artice și antartice, au fost realizate cartografieri detaliate și exacte ale globului. În acelasi timp, liberalismul a devenit principala mișcare de reformă în Europa.

Sclavia a fost redusă considerabil pe glob: urmând o revoltă încheiată cu succes a sclavilor din Haiti, Marea Britanie a obligat pirații conduși de Barbarossa să oprească răpirile și transformarea europenilor în sclavi, punând astfel capăt comerțului global cu oameni. Marea Britanie a abolit sclavia în 1843. Cel de-al 13 lea amendament al Americii ce a urmat razboiului civil a pus capăt sclaviei în 1865. În Brazilia sclavia a fost abolită în 1888. Similar, iobagia a luat sfârșit în Rusia. Secolul 19 a fost remarcabil prin larga răspândire și formarea a noi fundații de așezari care în particular au fost creeate în America de Nord și Australia. În această perioadă 70 de milioane de europeni au părăsit continentul.

Aceste schimbări rapide şi radicale au accentuat deosebirile dintre economia Europei moderne şi cea a societăţii europene din perioada anterioară. După 1760, revoluţia economică şi socială a adâncit contrastul dintre Europa şi alte zone ale lumii. Ȋn armata cu noua economie şi tehnologie, Europa putea să-şi procure materialele şi să-şi confecţioneze utilajele pentru a-şi asigura supremaţia mondială până la sfârşitul mileniului astfel incepe Epoca Europei modern . Constiente de puterile lor si de faptul ca locurile la masa de joc a Europei s-ar putea modifica,statele sadesc germenii Primului Razboi Mondial, dar inainte de asta sunt purtate numeroase alte razboaie mai scurte precum Razboiul Crimeii (1853-1856), razboaiele Războaiele ruso-otomane de până la 1812 si numeroase alte conflicte mai mici par suficiente incat ceea ce nu s-a putut realiza pana atunci pe cale pasnica, sa se realizeze acum printr-un razboi mondial care avea sa antreneze toate statele lumii.

Ungureanu Anca ,

RISE ID anul 2