Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate ...

Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din România în anul 2012

Fundația Medicală ”PNEUMA”

Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din România în anul 2012 Analiză preliminară a cheltuielilor și veniturilor datorate fumatului

Dr. Magdalena CIOBANU, Dr. Teodora CIOLOMPEA, Prof. Dr. Miron BOGDAN 1/1/2014


CUPRINS

1. Introducere ................................................................................................................................................................. 1

De ce este important să cunoaștem costurile fumatului în sistemul de sănătate din România? ............................... 2

2. Metodologia studiului ................................................................................................................................................. 3

2.1. Aprecieri generale ............................................................................................................................................... 3

2.2. Metode utilizate în alte studii .............................................................................................................................. 3

2.3. Metodologia studiului .......................................................................................................................................... 6

2.3.1. Tipul studiului și direcțiile de cercetare ........................................................................................................ 6

2.3.2. Planificarea operațională a studiului ............................................................................................................ 7

2.3.3 Cadrul conceptual și modelul de analiză a datelor ..................................................................................... 13

3. Rezultatele studiului ................................................................................................................................................. 19

3.1. Analiza cheltuielilor realizate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului în spitale ............. 19

3.2. Analiza cheltuielilor realizate prin programele naționale de sănătate ............................................................... 22

3.3. Veniturile Ministerului Sănătății provenite din consumul de tutun ..................................................................... 28

3.4. Impactul economic asupra sistemului public de sănătate al cheltuielilor realizate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului în România, în 2012. .................................................................................. 28

4. Discuții și Limitele studiului ...................................................................................................................................... 29

Referinte Bibliografice: ............................................................................................................................................. 30


1

1. Introducere

Produsele din tutun au fost dintotdeauna și în toate țările o sursă importantă de venit atât pentru firmele implicate în producție și comerț cât și pentru guverne. În Europa, în primele secole ale ”invaziei inverse” a tutunului dinspre America, utilizarea acestei plante era apanajul high society iar obiectele folosite pentru fumat erau adevărate bijuterii prin frumusețea și valoarea lor. Însă, o dată cu extinderea cultivarii plantei și în Europa, au început să fumeze și cei mai sărmani, iar apariția primelor țigări rulate (în 1832) și ulterior a primei maşini automate de rulat ţigări (în 1881) au consfințit fumatul de tutun pe scară largă. Cererea crescândă, întreținută de senzația de ”bine” pe care o provoacă fumatul și ulterior de publicitatea agresivă și extensivă, a condus la o adevărată explozie a producției și comerțului, ceea ce a determinat guvernele să ia măsuri de natură economică – precum taxarea, naționalizarea, introducerea monopolului asupra culturii sau/ comerțului, etc – cu scopul de a crește veniturile statului. Cultivarea tutunului, producția de țigarete și comercializarea acestora au devenit afaceri înfloritoare de pe urma cărora părea că toată lumea are de câștigat: bogații și săracii, guvernele și firmele private, agricultorii și comercianții aveau o sursă sigură și facilă de ”bine” personal și financiar.

Toată această ”fericire generală” a început însă să scârțăie în ianuarie 1964, când Dr. Luther L. Terry a prezentat primul Raport al Surgeon General pe tema ”Fumatul și sănătatea” în care se demonstra, pe baza a peste 7000 de studii științifice de cercetare, că ”Fumatul este asociat cu mortalitatea crescută la bărbați, este cauză a cancerului pulmonar și laringeal la bărbați (și probabil și la femei) și cea mai importantă cauză a bronșitei.” Acest raport, considerat una din cele mai importante știri ale secolului XX, a declanșat schimbarea paradigmei fumatului și apariția a ceea ce astăzi numim ”Controlul consumului de tutun”, adică măsuri ce au ca scop diminuarea fenomenului la nivel național și global.

Mai repede decât cetățenii obișnuiți, autoritățile au început să conștientizeze efectele dăunătoare ale fumatului asupra economiei, încă din 1966 începând să fie publicate estimări ale costului bolilor. Complexitatea impactului fumatului asupra individului și societății – costuri directe și indirecte legate de afectarea sănătății, a productivității muncii, a decesului prematur, direcționarea veniturilor indivizilor sau a resurselor unei societăți spre o activitate fără valoare adăugată, etc - a făcut însă ca evaluarea costului pe care îl plătesc omul și societatea să fie dificilă și, oricum, incompletă. Dacă fumatul aduce statului venituri cuantificabile și certe, pierderile pe care le provoacă, deși certe și ele, sunt greu de măsurat. Această stare de fapt a alimentat și alimentează încă, în unele țări, reticența autorităților de a lua în calcul măsuri de tip economic care să conducă la diminuarea consumului de tutun, în ciuda experienței pozitive a țărilor care au adoptat astfel de măsuri fără a avea scăderi ale veniturilor.

Cum este posibil ca, desi consumul scade, totusi veniturile bugetare să crească? Răspunsul este dat de echipa economiști - medici: fumatul tutunului fiind întreținut, în realitate, de o adicție de drog (nicotina), fumătorii reprezintă o categorie de ”consumatori captivi” care, indiferent de prețul produsului, vor continua să îl cumpere, fie și în dauna unor altor produse esențiale vieții. Adevărul, trist dar cât se poate de real, este că, oricât ar costa țigările, vor exista suficienți oameni care să le cumpere astfel încât veniturile bugetare din taxele aplicate să nu scadă. Această realitate a fost înțeleasă de toți responsabilii din instituțiile economice din țările dezvoltate (țări în care prețul țigărilor este foarte mare) și aplicată, astfel încât toată lumea este în câștig: oamenii se îmbolnăvesc mai puțin, sistemele de asigurări de sănătate își permit să plătească tratamente inovatoare și mai eficiente pentru alte boli decât cele produse de fumat, iar veniturile bugetare sunt în creștere!

În acest context, este evidentă importanța cercetării economice pentru a face ca măsurile de combatere a fumatului să includă și elemente economice. Studiile care arată impactul pozitiv al creșterii taxelor aplicate țigaretelor atât asupra prevalenței fumatului (care scade cu atât mai mult cu cât țara are un nivel economic mai redus) cât și asupra veniturilor bugetare (care cresc proporțional cu creșterea taxării) sunt din ce în ce mai numeroase iar metodologia standardizată.

În ceea ce privește evaluarea impactului economic pe care fumatul îl are asupra societății, atât din punct de vedere al creșterii mortalității și al scăderii anilor productivi de viață, cât și din perspectiva poverii financiare pe care o reprezintă fumătorii pentru familiile, anturajul, angajatorii lor și pentru serviciile de îngrijire a sănătății, studiile nu sunt foarte numeroase dar sunt, în schimb, foarte diverse. Metodologiile nu sunt încă standardizate datorită, în special, lipsei de informații statistice detaliate privind sistemul de sănătate și cel de asigurări sociale în numeroase țări. Totuși, instituții internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, Comisia Europeană, Banca Mondială dar și naționale au realizat analize ale costurilor induse de fumat asupra sistemului de sănătate sau societății.

În contextul implementării Strategiei MPOWER de combatere a consumului de tutun1, dar și pentru a veni în sprijinul oamenilor de știință și autorităților, Organizația Mondială a Sănătății a publicat în 2011 un manual pentru


2

evaluarea impactului economic al consumului de tutun2 care răspunde nevoilor oricărui cercetător care dorește să realizeze o analiză în acest domeniu.

Astfel, expresia ”costul fumatului” este definită ca diferența dintre cheltuielile actuale de sănătate sau alte costuri, care se fac în contextul existenței fumatului, și costurile care s-ar fi înregistrat dacă oamenii nu ar fi fumat. Prin urmare, evaluarea costului fumatului se bazează pe o abordare de tip exces de cost.

În realizarea studiului de față s-a ținut cont de datele statistice existente dar și de acuratețea și consistența lor. Astfel, în lipsa unor date certe privind riscul relativ al diverselor boli atribuibile fumatului, s-a utilizat metoda propusă de OMS bazată pe datele de mortalitate și aplicată cheltuielilor realizate în anul 2012 în sistemul de îngrijiri de sănătate. Cheltuielile s-au făcut din fondurile provenite din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, F.N.U.A.S.S. și Bugetul Ministerului Sănătății (alcătuit din 2 surse: bugetul de stat și venituri proprii).

De ce este important să cunoaștem costurile fumatului în sistemul de sănătate din România?

Fumatul impune o povară economică enormă pentru societate, determinând boli atât la fumatori cât și la persoanele nefumătoare expuse fumului de tutun (fumatul pasiv). Bolile atribuibile fumatului conduc la creșterea nevoii de servicii de îngrijire a sănătății și în acest fel apare necesitatea acoperirii costurilor suplimentare suportate de sistemul de sănătate. Astfel, resurse financiare care ar putea fi utilizate pentru activități cu valoare adăugată mai mare (de exemplu, activități de prevenție a bolilor sau tratamente inovative sau cercetare), sunt utilizate pentru rezolvarea unor probleme evitabile. De aceea fumatul este considerat ”cea mai importantă cauză EVITABILĂ de boală”. Înțelegerea poverii economice a fumatului, atât în termeni de costuri financiare cât și în termeni de ani de viață pierduți, poate fi de ajutor pentru a identifica soluții pentru a reduce impactul asupra societății.

Un studiu care să estimeze cheltuielile sistemului public de sănătate legate de bolile atribuibile fumatului din România este necesar și util atât pentru motivarea şi documentarea unor intervenţii de sănătate la nivel național, regional și local și stabilirea priorităţilor din sfera medico-socială (”politici bazate informaţii reale, studii și pe dovezi”), cât şi pentru construirea sau adaptarea unor instrumente de cercetare internaționale care să fie utilizate în continuare astfel încât să se poată realiza o evaluare în timp a politicilor care privesc sănătatea. Cerinţele economiei actuale impun efectuarea unor cercetări referitoare la costurile îngrijirilor medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale şi de la buget cu sănătatea, mai ales în raport cu efectele/ rezultatele obţinute. De aceea, oferind date economice în dinamică, se facilitează implementarea principiului de bună guvernare ”Sănătatea în toate politicile”.

Cheltuielile pentru îngrijirile de sănătate şi îndeosebi cele spitaliceşti au cunoscut creşteri substanţiale în ultimii ani, fapt care influenţează deja pachetele de servicii de bază asigurate, contribuţiile la asigurările de sănătate, sau ambele componente. Orice cercetări legate de acest domeniu sunt în măsură să ofere informaţii celor ce au ca sarcină gestiunea sistemului sanitar și alocarea resurselor publice în consecinţă.

Estimarea cheltuielilor și costurilor legate de fumat reprezintă o traducere a efectelor adverse ale fumatului asupra sănătății în termeni monetari. Astfel de estimări sunt utile pentru un număr de scopuri:

- măsurarea impactului fumatului asupra utilizării și finanțării serviciilor de sănătate; - măsurarea impactului fumatului asupra productivității muncii populației; - informarea decidenților politici și susținerea lor în adoptarea de intervenții economice, cum ar fi creșterea

taxelor aplicate țigărilor sau alocarea de venituri suplimentare îngrijirii sănătății; - pentru a ghida politica de planificare în sănătate și pentru a oferi un cadru economic pentru inițiativele ce

vizează controlul consumului de tutun; - Pentru evaluarea programelor naționale de sănătate.

1 Strategia MPOWER a OMS curprinde măsurile esențiale și cost-eficiente care conduc la scăderea epidemiei tabagice: Monitorizarea epidemiologică, Protecția față de fumul de țigară, Oferirea ajutorului pentru renunțarea la fumat, Avertizarea (Warn) privind efectele fumatului, Întărirea (Enforce) interzicerii publicității și promovării, Creșterea (Raise) taxelor. 2 WHO, 2011: Economics of tobacco toolkit: assessment of the economic costs of smoking


3

2. Metodologia studiului

2.1. Aprecieri generale

Planta de tutun a fost utilizată initial ca plantă mistică, în ceremonii religioase ale vechii civilizații maya, iar în Europa, imediat după introducerea ei de către marinarii lui Columb și ai lui Cortez, ca un adevărat remediu terapeutic împotriva migrenei sau, sub formă de pudră, pentru distrugerea păduchilor ori în clisma pentru tratamentul constipaţiei. În România, și astăzi se mai folosește, sub formă uscată, în case, ca insecticid – pentru îndepărtarea moliilor și altor insecte.

Planta de tutun este consumată astăzi fie ca atare, fie într-un produs care este ars iar fumul rezultat este inhalat. Astfel, există produse din tutun pentru fumat (țigarete fabricate industrial sau manual, țigări de foi, cigarillos, trabuc, pipă, kreteks, bidis, narghilea, sisha), pentru consum oral (prin masticație, supt ori pur și simplu ținut în gură – snuss/ snuff), pentru inhalat, prizat sau aplicare pe tegument.

În România, cel mai utilizat mod de consum este fumatul, iar țigaretele reprezintă principalul produs utilizat și comercializat, situație întâlnită de altfel în toate țările lumii.

De aceea, în analiza prezentă, pentru toate evaluările și estimările realizate, a fost luat în considerare doar fumatul de țigarete.

Odată cu răspândirea utilizării tutunului prin inhalarea fumului rezultat prin ardere, aspectele dăunătoare ale consumului nu au întârziat să apară. Dacă în secolul XVII efectele negative erau exprimate în termenii specifici Evului Mediu3 , o dată cu izolarea compuşilor co-carcinogenetici în anul 1930 intrăm în era actuală a ”științei bazate pe dovezi” a studiului efectelor consumului de tutun. Astfel, primul raport științific care aduce dovezi științifice indubitabile pentru caracterul profund dăunător al consumului de tutun este Raportul Surgeon General din 1964 al U.S. Department of Health and Human Services. De atunci, lista bolilor provocate de tutun este în continuă creștere, ajungând astăzi la peste 35 afecțiuni printre care 12 tipuri de cancer4.

Mai mult, începând cu anii ’80, au fos aduse dovezi științifice concludente ale efectelor fumatului pasiv – inhalarea fumului de tutun ambiental de către persoane care nu fumează activ – astăzi lista afecțiunilor legate cauzal de fumatul pasiv înregistrând deja 10 boli4.

Unele din aceste boli atribuibile fumatului pot duce la complicații și deces (de exemplu, cancerul pulmonar) iar altele la complicații nefatale, cum este cazul gingivitei sau periodontitei. Unele au o prevalență foarte mare în populația generală (de exemplu, bolile cardiovasculare), altele sunt boli extrem de rare (de exemplu, histiocitoza X). O parte din aceste boli sunt asociate fumatului după un număr semnificativ de ani de utilizare a tutunului și de aceea se regăsesc numai la pacienții de o anumită vârstă. De aceea, specialiștii au lăsat fiecărei părți interesate să efectueze astfel de studii, libertatea de a include un număr mai mare sau mai mic de boli pe lista de lucru. În practică, bolile cu cel mai mare impact economic sunt cele care determină ratele cele mai mari de deces și care au o prevalență semnificativă în populația generală.

2.2. Metode utilizate în alte studii

Analiza impactului economic al fumatului poate fi făcută dintr-o perspectivă micro- sau macro-economică, în funcție de scopul urmărit:

- Perspectiva microeconomică urmărește impactul bolilor și invalidităților provocate de fumat asupra unor entități economice precum guvernul/ agenții guvernamentale, întreprinderi, gospodărie individuală.

- Perspectiva macroeconomică analizează impactul agregat pe toți agenții economici, pentru a obține o evaluare socială.

Cea mai mare parte din studiile despre costurile fumatului induse de bolile și invaliditățile produse adoptă modelul costurilor bolii care a fost dezvoltat de Dorothy Rice și colegii săi5 între anii 1966 – 2000. Cele mai semnificative studii ale marilor agenții internaționale și instituții naționale sunt prezentate în Eroare! Fără sursă de referință..

Folosind această abordare, consecințele economice ale bolilor și invalidităților produse de fumat se datorează:

- Costurilor directe: costuri ale sistemului de sănătate efectuate din cauza bolii și invalidităților; - Costurilor indirecte: valoarea producției pierdute din cauza de timpului de lucru și a capacității de muncă

reduse precum și valoarea vieților pierdute prin decese premature.


4

În termeni economici și bugetari, noțiunea de ”cost” se referă la valoarea monetară teoretică a unui serviciu sau bun, în timp ce noțiunea de ”cheltuială” se referă la valoarea monetară plătită efectiv pentru un serviciu sau bun. De multe ori, cele două noțiuni coincid, valoarea monetară achitată fiind egală cu valoarea monetară reală. Există însă situații - mai ales în sistemul sanitar românesc - în care valoarea monetară (”costul”) reală a unui serviciu sau bun este mai mare decât valoarea monetară (”cheltuiala”) achitată. De aceea, multe dintre studiile științifice care evaluează impactul economic al unei boli se referă la costul teoretic, diferit în multe cazuri de cheltuiala efectivă realizată de plătitor (sistemul sanitar, angajator, familie, societate).

Astfel, studiile de impact economic al fumatului pot urmări:

- Costuri, directe și indirecte, ale consecințelor biologice, sociale, de mediu, etc ale fumatului, obținute prin estimări ce utilizează date statistice agregate după anumite formule agreate la nivel internațional;

- Cheltuieli, directe și indirecte, efectuate de cei care achită pentru îndreptarea consecințelor fumatului: sisteme de asigurări, bugetul statului, angajatori, membrii familiei, etc,

Unele studii introduc, concomitent cu cheltuielile/ costurile induse de fumat, și veniturile realizate ca urmare a consumului de tutun pentru bugetul statului, producători, cultivatori, comercianți.

Din punct de vedere al perioadei în care sunt evaluate costurile fumatului, există două abordări: cost anual și costuri pe durata vieții unui individ.

Din punct de vedere al afecțiunilor atribuibile fumatului, referința internațional recunoscută în domeniu este considerată cel de al 25 –lea Anniversary Report of the U.S. Surgeon General (US DHHS, 1989) care a identificat cu certitudine 26 de boli legate cauzal de fumat și care au condus la decese. Acest raport a fost revizuit în anul 2004 și urmat de un studiu de 4 ani realizat de American Cancer Society Cancer Prevention Study II (CPS-II), rezultând prima sinteză a lor, efectuată pe baza celor mai recente cercetări și studii științifice, care a fost publicată de Departamentul de Stat pentru Sănătate al SUA4 în 2014. Bolile luate în calcul în analizele privind impactului fumatului asupra sistemului de sănătate din SUA sunt prezentate în Tabel 1.

Tabel 1: Cauzele de deces atribuibile fumatului conform US DHHS, 2004

Boala Cod ICD-9 Cod ICD-10

Neoplasm

Buze, cavitate orală, faringe 140-141, 143-149 C00-C14

Esofag 150 C15

Gastric 151 C16

Pancreas 157 C25

Laringe 161 C32

Trahee, bronhii, plămân 162 C33-C34

Col uterin, uter 180 C53

Rinichi, pelvis 189 C64-C65

Vezica urinară 188 C67

Leucemie Acută Mieloidă 205.0 C92.0

Boli Cardiovasculare

Boală Ischemică Cardiacă 410-414, 429.2 I20-I25

Boală Cerebrovasculară (stroke) 430-438 I60-I69

Ateroscleroză 440 I70

Anevrism Aortic 441 I71

Boală vasculară periferică 443.1-443.9 I73

Embolie Arterială, tromboză 444 I74

Boli Respiratorii

Bronșită Cronică, emfizem 491-492 J41-J43

Boală obstructivă cronică 496 J44

În încercarea de a standardiza metodologia de calcul a costului fumatului, OMS a realizat un studiu6 la cererea statelor membre în care a propus o listă cu afecțiunile atribuibile fumatului (

Tabel 2), cu scopul de a avea indicatori de referință în măsurarea progreselor pe care statele urmau să le facă în combaterea epidemiei fumatului, prin aplicarea prevederilor Convenției Cadru Pentru Controlul Tutunului.


5

Tabel 2 Bolile atribuibile fumatului conform OMS, 2012

Boala Cod ICD-10

Boli transmisibile, materno-fetale, A00-B99, G00-G04, N70-N73,J00-J06, J10-J18,

perinatale și nutriționale J20-J22, H65-H66, O00-O99, P00-P96, E00-E02,

E40-E46,E50, D50-D53, D64.9, E51-64

Tuberculoză A15–A19, B90

Infecții respiratorii joase J10–J18, J20–J22

Boli netransmisibile C00-C97, D00-D48, D55-D64 (minus D64.9),

D65-D89, E03-E07, E10-E16, E20-E34, E65-E88,

F01-F99,G06-G98, H00-H61, H68-H93, I00-I99,

J30-J98, K00-K92, N00-N64, N75-N98, L00-L98,

M00-M99, Q00-Q99

Neoplasm

Trahee, bronhii, plămân C33-C34

Alte tipuri de neoplasm C00-C97 minus C33-C34


Boală Ischemică Cardiacă I20-I25

Boală Cerebrovasculară (stroke) I60-I69

Toate celelalte boli cardiovasculare I00-I99 minus I20-I25 și I60-I69

Boli Respiratorii

Boală obstructivă pulmonară cronică J40-J44

Toate celelalte boli respiratorii cronice J30-J98 minus J40-J44

Acest raport a oferit totodată și informații despre mortalitatea atribuibilă fumatului atât prin boli netransmisibile cât și prin boli transmisibile. A fost prima dată când s-a depășit viziunea comună conform căreia fumatul este asociat numai infarctului miocardic acut, bolilor pulmonare cronice sau cancerelor, și au fost luate în calcul și boli transmisibile precum tuberculoza și bolile infecțioase ale căilor respiratorii inferioare în care fumatul are un rol important în activarea infecției, accelerarea evoluției nefavorabile a bolii și decesele apărute ulterior.

În anul 2012, a fost publicat un studiu referitor la costurile fumatului pentru sistemele de sănătate din Uniunea Europeană7 realizat de GHK Consulting în asociere cu University of Exeter (UK) și Public Health Advocacy Institute (USA) pentru Comisia Europeană. Afecțiunile selectate (Tabel 3) nu au cuprins toate bolile atribuibile fumatului recomandate de OMS datorită neuniformității datelor statistice existente în cele 27 de State Membre dar și pentru a se asigura o compatibilitate cu studiile anterioare ale lui Peto, studii ce au stat la baza analizei.

Tabel 3 Bolile atribuibile fumatului conform Studiului GHK-Comisia Europeană

Boala Cod ICD-10

Neoplasm


Aero-digestive: buze, cavitate orală, faringe, esofag C00-C15

Alte tipuri de neoplasm C00-C97 minus C00-C15 și C33-C34

Boli cardiovasculare



Boli Respiratorii

Boală obstructivă pulmonară cronică (BPOC) J40-J44

Boli acute de căi respiratorii inferioare (astm și infecții) J10–J18, J20–J22, J45-J46

Marea Britanie este lider european în monitorizarea tuturor aspectelor legate de fumat, publicând anual rapoarte privind stadiul privind stadiul consumului de tutun. În Raportul privind fumatul8 publicat în 2013, bolile pentru care s-a calculat impactul impactul economic au fost numeroase (

Tabel 4), un motiv fiind și acela că s-au luat în calcul doar spitalizările pentru respectivele boli și medicamentele prescrise pentru renunțarea la fumat, adică surse care permit ușor identificarea cheltuielilor.


6

Tabel 4 Bolile atribuibile fumatului conform Smoking in England 2012

Boala Cod ICD-10

Neoplasm

Buze, cavitate orală, faringe C00-C14

Esofag C15

Gastric C16

Pancreas C25

Laringe C32


Col uterin, uter C53

Rinichi, pelvis C64-C66, C68

Vezica urinară C67

Leucemie Acută Mieloidă C92

Localizare nespecificată C80




Alte boli cardiace I00-I09, I26-51

Alte boli arteriale I72-I78

Ateroscleroză I70

Anevrism Aortic I71

Boli respiratorii

Boală obstructivă pulmonară cronică J40-J44

Alte boli respiratorii cronice J45

Gripă, pneumonie J10–J18

Boli digestive

Ulcer gastric și duodenal K25-K27

Boala Crohn K50

Periodontită K05

Alte boli

Cataractă H25

Fractură de șold S72.0-S72.2

Avort spontan O03

2.3. Metodologia studiului

2.3.1. Tipul studiului și direcțiile de cercetare

Studiul nostru a avut drept scop evaluarea impactului economic al fumatului asupra sistemului public de servicii de sănătate din România.

În acest sens, s-a proiectat o abordare descriptivă în plan transversal, posibil de realizat într-un interval de timp limitat, de un an calendaristic: 2012. Motivul alegerii acestui an a fost existența a cât mai multor date complete la momentul debutului studiului (noiembrie 2013).

Analiza a vizat trei direcţii de cercetare, respectiv:

a. Analiza studiilor internaţionale și naţionale relevante privind impactul economic al

fumatului asupra sistemului de sănătate;

b. Analiza bazelor de date internaţionale pentru a evidenţia nivelul consumului, pattern-

ul acestuia, consecinţele asupra stării de sănătate, aspecte economice și cele mai

relevante politici privind controlul tutunului în România, comparativ cu situaţia

mondială și cu cea din Europa;

c. Analiza datelor disponibile în sistemele de monitorizare/ raportare din sistemul public

de sănătate.


7

În urma acestor analize, s-a stabilit modelul adoptat în realizarea studiului:

- bazat pe recomandările OMS cuprinse în Manualul de evaluare a impactului fumatului asupra sistemelor de sănătate în funcție de datele statistice disponibile în România pentru anul 2012;

- perspectiva este una microeconomică: impactul asupra sistemului public de sănătate; - forma de consum al tutunului studiată este fumatul de țigarete; - bolile atribuibile fumatului au fost alese din lista generală a bolilor provocate de fumat definită de US-

DHHS, în funcție de aportul la mortalitatea generală din România; - fracțiunea atribuibilă fumatului pentru fiecare boală evaluată a fost calculată prin ”abordarea bazată pe

ratele de mortalitate” propusă de OMS astfel încât Riscul Relativ de boală a fost calculat pe baza datelor de mortalitate;

- valoarea monetară a serviciilor de sănătate necesare diagnosticului și tratamentului bolilor atribuibile fumatului a fost calculată pe baza cheltuielilor efective realizate. Când acest lucru nu a fost posibil, s-au realizat estimări ale costului;

- veniturile pentru sistemul de sănătate ca urmare a consumului de tutun provin din contribuția pentru sănătate aplicată produselor din tutun și alcool (cunoscută sub numele de ”taxa pe viciu”)

Acest model a fost comparat cu cele folosite de alte țări și s-a concluzionat că, având în vedere situația epidemiologică și datele statistice existente pentru România, oferă cea mai bună estimare a costurilor fumatului posibilă în acest moment.

2.3.2. Planificarea operațională a studiului

Realizarea studiului a necesitat o planificare pe etape, fiecare etapă finalizându-se cu un rezultat concret:

Etapa 1. Identificarea și selectarea bolilor atribuibile fumatului

Fumatul poate provoca numeroase boli (36 de boli, conform ultimului raport al US-DHHS 2014) dar impactul acestora asupra sistemului de sănătate este foarte diferit, depinzând atât de prevalența bolii în populație cât și de magnitudinea contribuției la mortalitatea generală ori la costurile necesare îngrijirii. În plus, doar unele boli sunt monitorizate din punct de vedere epidemiologic.

Astfel, luând în considerare studiile internaționale și situația de la noi din țară, a fost identificată o primă listă cu bolile atribuibile bolile atribuibile fumatului în România (

Etapa I

• Identificarea și selectarea bolilor atribuibile fumatului

Etapa II

• Identificarea serviciilor de asistenţă medicală și a cheltuielilor aferente, pentru bolile selectate

Etapa III

• Identificarea serviciilor de asistenţă medicală raportate, validate și plătite, pe tipuri de finanțare

Etapa IV

• Stabilirea modului de calcul al cheltuielilor pentru serviciile de asistență medicală selectate

Etapa V

• Identificarea veniturilor din consumul de tutun pentru sistemul de sănătate

Lista bolilor atribuibile fumatului analizate în studiu

Lista cheltuielilor realizate pentru tratarea bolilor

Tipurile de cheltuieli analizate în studiu

Fracțiunea atribuibilă fumatului pentru fiecare din

bolile selectate

Lista veniturilor obținute de sistemul de sănătate din

consumul de tutun


8

Tabel 5) pentru o primă selecție în vederea estimării impactului economic al fumatului asupra sistemului de sănătate.

Tabel 5 Grupele de boli atribuibile fumatului în România

Grupa de patologie Denumire Diagnostic Cod diagnostic ICD 10

Boli transmisibile

Tuberculoza

Infecții acute ale căilor respiratorii inferioare

A15-A19, B90

J10-J18, J20-J22

Boli cardiovasculare

Boala ischemica coronariana

Bolile cerebrovasculare

Cardiopatia hipertensiva

Fibrilatie atriala si flutter

Bolile arterelor, arteriolelor si capilarelor

Toate bolile cardiovasculare

Hipertensiunea pulmonara primara

Alte hipertensiuni pulmonare secundare

bloc I20-I25

bloc I60-I69

bloc I11

bloc I48

bloc I70-I79

bloc I00-I99

cod I27.0

cod I27.2

Cancere localizate la:

Trahee, bronhii, plamani

Gura

Ficat

Stomac

Colon, rect

Pancreas

San

Esofag

Limfom non Hodgkin

Leucemie

Vezica urinara

Rinichi

Col Uterin

bloc C33-C34

bloc C00-C14

bloc C22

bloc C16

bloc C18-C20

bloc C25

bloc C50

bloc C15

bloc C82-C85

bloc C91-C95

bloc C67

bloc C64-C68

bloc C53

Boli Pulmonare

BPOC

Astm

Bronsiectazii

Sarcoidoza

Alte boli interstitiale pulmonare

Boli cronice pulmonare

bloc J40-J44

bloc J45-J46

bloc J47

coduri D86.0 si D86.1 si D86.2

bloc J84

bloc J37

Diabet

Intoleranta la glucoza

Diabet zaharat de tip II

bloc E09

bloc E11

Boli psihice Depresie bloc F17

Alte boli

Tartru dentar

Intoxicatie cu tutun/nicotina

Consiliere si supraveghere a tulburarilor datorate

consumului de tutun

Folosirea tutunului, in prezent

Istoric familial de tulburari ale abuzului de tutun

Proceduri de reabilitare a fumatorilor

cod K03.6

cod T65.2

cod Z71.6

cod Z72.0

cod Z81.2

cod Z50.8

Ultimul raport al OMS privind mortalitatea datorată bolilor netransmisibile la nivel global9 arată că în România 91% din decesele totale sunt provocate de boli netransmisibile (Figura 1), pe primele locuri situându-se bolile cardiovasculare, cancerele și bolile respiratorii cronice.

Numărul de cazuri externate din spitalele publice în anul 2012 cu diagnosticul principal al unei boli provocate de fumat în funcție de grupa de vârstă și de sex este prezentat detaliat în Anexa 1. Se observă astfel că majoritatea cazurilor spitalizate se datorează bolilor cardiovasculare, cancerelor și bolilor respiratorii.


9

Selectia cazurilor de boala s-a efectuat ținând cont și de faptul că pentru diagnosticele menționate morbiditatea precede mortalitatea în intervale scurte: 1 an (în cazul cancerelor pulmonare), pana la 5-7 ani (în cazul bolii coronariene ischemice sau BPOC), fiind o legatura cauzală directă intre aceste doua aspecte.

Figura 1 Cauzele de deces în România, în 2011

Având în vedere toate cele de mai sus, s-a decis ca în analiza prezentă să fie luate în considerare doar afecțiunile care determină cele mai mari rate de mortalitate din România: bolile cardiovasculare, bolile pulmonare și neoplaziile (cancerul), grupate după cum este prezentat în Tabel 6 Grupele de boli atribuibile fumatului analizate în studiul actualTabel 6.

Tabel 6 Grupele de boli atribuibile fumatului analizate în studiul actual

Grupa de patologie Denumire Diagnostic Cod diagnostic ICD 10

Boli cardiovasculare Boala ischemica coronariana

Restul bolilor cardio-vasculare

bloc I20-I25

bloc I00-I99 minus I20-I25 și I60-I69

Boli cerebrovasculare Bolile cerebro-vasculare bloc I60-I69

Cancere localizate la: Trahee, bronhii, plamani

Restul cancerelor

bloc C33-C34

bloc C00-C97 minus C33-C34

Boli Pulmonare BPOC

Restul bolilor pulmonare cronice

bloc J40-J44

bloc J37, J45-J47, J84

Boli transmisibile

Tuberculoza

Infecții acute ale căilor respiratorii inferioare

A15-A19, B90

J10-J18, J20-J22

Etapa 2. Identificarea serviciilor de asistenţă medicală pentru bolile selectate

Serviciile medicale necesare diagnosticului și tratamentului bolilor atribuibile fumatului selectate se regăsesc pe toate palierele asistenței medicale din România: primară, de specialitate (ambulator), de spital, de urgență, de recuperare. Cheltuielile realizate pentru aceste servicii sunt de diverse tipuri (Tabel 7).

Tabel 7 Tipuri de cheltuieli realizate în sistemul public de sănătate în anul 2012

Cheltuieli totale în sistemul de sănătate Cheltuieli pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile

fumatului selectate

Realizate Evaluate în studiu

1. Cheltuieli pentru sănătate

1.1. Materiale și prestări de servicii cu caracter medical

Produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale pentru:

- Medicamente cu și fără contribuție personală DA

Boli cardiovasculare59%

Neoplazii19%

Boli respiratorii cronice3%

Diabet1%

Alte boli netransmisibile

9%

Boli transmisibile, perinatale, nutriționale

4%

Accidente5%

Cauzele de deces în România în 2011- distribuție procentuală a numărului de decese -

Sursa: Raportul OMS privind bolile netransmisibile, 2011


10

- Medicamente și materiale utilizate în PNS DA DA

- Hemodializa, dializa peritoneală

- Dispozitive și echipamente medicale DA

Servicii medicale în ambulatoriu

- Asistență medicală primară DA

- Asistență medicală pt specialități clinice DA

- Asistență medicală stomatologică

- Asistență medicală pentru specialități paraclinice DA

- Asistență medicală în centre multifuncționale

Servicii de urgență:

- Prespitalicești și transport sanitar DA

- Spitalicești DA

Servicii medicale în unități sanitare cu paturi

- Spitale generale DA DA

- Unități de recuperare-reabilitare DA

Îngrijiri medicale la domiciliu DA

1.2. Cheltuieli de administrare a FNUASS

2. Cheltuieli pentru Asigurări de Asistență Socială

3. Cheltuieli de personal și pentru bunuri și servicii aferente:

3.1. unităților din subordinea MS

3.2. unităților care desfășoară activități de sănătate publică

(cabinete școlare, de TBC, HIV/SIDA, sănătate mintală,

medicină legală, UPU-SMURD, planning familial, etc)

DA DA

4. Cheltuieli de capital

4.1. Consolidări, renovări, construcții DA

4.2. Dotări cu echipamente și aparatură DA

5. Cheltuieli pentru proiecte cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă.

Etapa 3. Identificarea serviciilor de asistenţă medicală raportate, validate, plătite și disponibile, pe tipuri de finanțare

Pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului se prestează numeroase servicii în sistemul de sănătate, după cum se observă în Tabel 7, unele legate direct de actul medical, altele asigurând suportul indispensabil realizării acestuia. Dacă serviciile directe pot fi cuantificate per tipul de boală, cele indirecte nu pot fi nici măcar estimate în momentul de față deoarece nu există nici formule de calcul și nici datele primare din sistem. De exemplu, deși achiziția unui elicopter pentru transportul de urgență facilitează acordarea asistenței medicale necesare urgențelor dintre care multe se datorează unor boli atribuibile fumatului (infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență respiratorie, etc), este imposibil de estimat în momentul actual un procent atribuibil fumatului din totalul cheltuielilor realizate pentru achiziția, utilizarea și întreținerea lui.

Cheltuielile realizate sunt de numeroase tipuri dar sursa lor este reprezentată de cele 3 surse de finanțare a sistemului medical: FNUASS, buget de stat și venituri proprii ale Ministerului Sănătății. De aceea, pentru a identifica aceste cheltuieli și sursa lor de finanțare, au fost consultate Rapoartele de activitate ale celor două instituții responsabile de gestionarea sistemului medical – Ministerul Sănătății10 și Casa Națională de Asigurări de Sănătate11 – precum și instituția centrală responsabilă de managementul datelor referitoare la cheltuielile decontate spitalelor publice pentru îngrijirea pacienților asigurați – Școala Națonală de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB)

Analiza acestor documente (Anexa 2) ne-a facilitat calculul ponderii fiecărui tip major de cheltuială în bugetul total al sistemului medical în anul 2012 (Figura 2) astfel încât se poate observa că cele mai mari cheltuieli se fac pentru asigurarea asistenței medicale în spitale (33%) și a medicamentelor compensate și a celor distribuite prin programele naționale de sănătate (37%).

Tratamentul medicamentos al bolilor atribuibile fumatului este, în mare măsură, standardizat12 iar medicamentele respective au, în cele mai multe cazuri, o singură indicație: boala în cauză. De aceea, dacă ar exista un raport care să conțină cantitățile și cheltuiala sistemului public de asigurări pentru compensarea tuturor medicamentelor distribuite, ar putea fi estimat foarte ușor costul indus de tratamentul în ambulator al oricărei afecțiuni, inclusiv


11

pentru cele atribuibile fumatului. Din păcate, nu a putut fi identificată o sursă credibilă care să ofere aceste informații, astfel încât din analiza noastră lipsește o parte semnificativă din cheltuielile sistemului medical datorate fumatului.

Figura 2 Ponderea fiecărui tip de cheltuială în bugetul total al sistemului medical în 2012 și identificarea tipurilor de cheltuieli realizate pentru bolile atribuibile fumatului analizate în studiu, disponibile (roșu)

Având în vedere cele de mai sus, tipurile de cheltuieli care au fost introduse în analiza curentă sunt cele realizate:

- de CNAS, din FNUASS, pentru serviciile medicale oferite în spitale și prin programele naționale de sănătate;

- de Ministerul Sănătății, din bugetul de stat și veniturile proprii, pentru serviciile medicale oferite prin programele naționale de sănătate.

Acestea reprezintă costuri directe directe legate de fumat și reprezintă valoarea monetară a bunurilor și serviciilor consumate ca urmare a fumatului și a bolilor legate de fumat, pentru care se face plata prin sistemul de asigurări de sănătate și prin alte fonduri alocate sistemului de sănătate prin bugetul Ministerului Sănătății. Doar o parte a acestor costuri a putut fi evaluată deoarece pentru cheltuielile legate de consultațiile la medicul de familie și la cel specialist, analizele și investigațiile, medicamentele compensate, serviciile de recuperare/ reabilitare și îngrijirile la domiciliu ori costul protezelor, nu s-au putut identifica surse credibile de date primare.

Din același motiv – al lipsei informațiilor primare – nu au fost introduse în studiu nici costurile indirecte legate de fumat care sunt reflectate prin costurile legate de morbiditate (reprezentând valoarea pierdută a productivității unei persoane bolnave sau cu handicap datorat unei boli atribuibile fumatului), mortalitate

Medicamente compensate

20%

Medicamente si dispozitive utilizate in

PNS17%

Dializa, echipamente medicale

3%

Asistenta medicala primara

5%

Asistență medicală de specialitate

2%

Asistenta medicala pentru specialitati

paraclinice1%

Urgenta prespitaliceasca3%

Servicii in spitale generale

33%

Cheltuieli de administrare a FNUASS

2%

Cheltuieli pentru Asigurări de Asistență Socială

5%

Cheltuieli de personal și pentru bunuri și

servicii aferente unităților care

desfășoară activități de sănătate publică

4%

Consolidări, renovări, construcții

2%

Dotări cu echipamente și aparatură

1%

Asistenta medicala stomatologica

Asistenta medicala in centre multifunctionale

Servicii in spitale de recuperare

Ingrijiri la domiciliu

Cheltuieli de personal și pentru bunuri și servicii aferente unităților din subordinea MS

Consolidări, renovări, construcții

Cheltuieli pentru proiecte cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă.

Tipuri de cheltuieli care au o pondere < 1%


12

(reprezentând valoarea monetară pierdută ca urmare a decesului prematur al unei persoane) și impactul social al acestora.

Etapa 4. Stabilirea modului de calcul al cheltuielilor atribuibile fumatului din totalul serviciilor de asistență medicală oferite pentru bolile selectate

Bolile cronice sunt caracterizate, printre altele, și de co-existența mai multor factori de risc și/ sau cauze care, acționând sinergic, contribuie decisiv la instalarea și/ sau agravarea bolii. Bolile atribuibile fumatului, în marea lor majoritate cronice, nu au ca unic factor de risc ori cauză consumul de tutun, elemente din mediul înconjurător, moștenirea genetică, alte comportamente nocive ori infecții contribuind la apariția și agravarea bolilor respective. Importanța fiecărui factor de risc/ cauză variază de la o boală la alta, fiind determinat și de obiceiurile culturale, sociale, moștenirea genetică, etc. De exemplu, fumatul este un factor major de risc pentru cancerul pulmonar, peste 80% din cazuri apărând la fumători. Dar, într-o țară precum China, în care până de curând femeile fumau foarte puțin dar încălzirea și gătitul se fac la foc de lemne sau cărbuni, fumatul este responsabil pentru aproximativ 55% dintre bărbații peste 30 de ani și pentru doar 32% dintre femei. În schimb, în Finlanda, o țară în care poluarea casnică și exterioară este foarte redusă, fumatul este responsabil pentru 80% din cazurile de cancer pulmonar. Astfel, fiecare țară ar trebui să-și calculeze propria proporție atribuibilă fumatului pentru fiecare dintre bolile majore.

În plus, este necesară aplicarea unui factor de corectie procentual, asa cum este prezentat mai jos, pentru ca în cazurile studiate de noi nu exista specificatia clara de fumator sau nefumator la diagnosticul secundar în cadrul raportarilor și aceasta deoarece pacientii au fost internati pentru o decompensare a bolii cu care erau diagnosticati și nu pentru diagnosticul de fumator.

În lipsa datelor certe de prevalență a bolilor studiate precum și a riscului relativ atribuit fumatului pentru fiecare boală, modelul dezvoltat în acest studiu se bazează pe recomandarea experților OMS de a utiliza ratele de deces în calculul fracțiunii atribuibile fumatului pentru fiecare din bolile selectate. Având în vedere faptul că experții OMS au realizat deja estimări ale acestei fracțiuni, bazate pe rapoartele oficiale privind cauzele de deces în România, la nivelul anului 2004, s-a decis să fie utilizată fracțiunea atribuibilă fumatului calculată în funcție de sex publicată în Raportul privind mortalitatea atribuibilă fumatului6, pentru fiecare dintre cele 5 categorii de boli selectate pentru analiză în studiu (Tabel 8) . Nu s-au luat în calcul și grupelede vârstă deoarece datele primare nu erau conjugate și în funcție de acest parametru.

Tabel 8 Fracțiunea atribuibilă fumatului pentru fiecare boală selectată, în funcție de sex

Grupa de patologie Denumire Diagnostic Sex Fracțiunea atribuibilă fumatului

(SAF %)

Boli cardiovasculare Boala ischemica coronariana FEMININ

MASCULIN

TOTAL

5

23

15

Restul bolilor cardio-vasculare

FEMININ

MASCULIN

TOTAL

6

21

12

Boli cerebrovasculare Boli cerebrovasculare

FEMININ

MASCULIN

TOTAL

7

19

13

Boli pulmonare BPCO FEMININ

MASCULIN

TOTAL

38

71

60

Infecții acute ale căilor respiratorii inferioare FEMININ

MASCULIN

TOTAL

8

29

21

Tuberculoza FEMININ

MASCULIN

TOTAL

6

31

27

Restul bolilor respiratorii FEMININ

MASCULIN

TOTAL

30

62

20


13

Cancere localizate la: Cancer trahee, bronhii, plamani FEMININ

MASCULIN

TOTAL

50

91

84

Restul cancerelor FEMININ

MASCULIN

TOTAL

3

25

14

Toate cancerele (inclusiv cel pulmonar) FEMININ

MASCULIN

TOTAL

7

43

28

Etapa 5: Identificarea veniturilor din consumul de tutun pentru sistemul de sănătate

Legea 95/ 2006 prevede ca, începând cu anul 2007, fiecărui produs din tutun să i se aplice o ”contribuție pentru sănătate” calculată ca sumă fixă per unitate de produs (Tabel 9) care să fie achitată de producătorii și importatorii produselor din tutun o dată cu plata accizei, într-un cont special al ANAF care virează ulterior fondurile colectate în contul de ”Venituri proprii” al Ministerului Sănătății.

Tabel 9 Nivelul contribuțiilor pentru sănătate aplicate produselor din tutun

Produsul căruia i se aplică contribuția Nivelul contribuției

Țigarete 10 euro/1.000 de ţigarete

Țigări şi ţigări de foi 10 euro/1.000 de bucăţi

Tutun destinat fumatului 13 euro/kg

Activităţi publicitare la produse din tutun 12% din valoarea acestor încasări, după deducerea taxei pe valoarea adăugată.

Modul de cheltuire a acestor fonduri este stabilit prin Legea 95/ 2006 a sănătății, cu modificările și completările ulterioare (Tabel 10).

Tabel 10 Utilizarea veniturilor proprii gestionate de Ministerul Sănătăţii

Investiţii în infrastructură şi dotări la unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi la spitalele publice din reţeaua

autorităţii administraţiei publice locale

Finanţarea programelor naţionale de sănătate publică

Rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii speciale

Sume alocate prin transfer în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru servicii medicale sau

medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu

Majorări de capital social prin aport în numerar, în condiţiile legii, la societăţile aflate sub autoritatea Ministerului Sănătăţii la care

statul este acţionar majoritar

Finanţarea serviciilor de ambulanţă judeţene

Fonduri pentru spitalele regionale de urgenţă şi spitalele judeţene de urgenţă de grad II

Unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor de urgenţă

Unităţile de primire a urgenţelor care au în structură şi SMURD

2.3.3 Cadrul conceptual și modelul de analiză a datelor

În studiul nostru am urmarit evidentierea costurilor directe ale asistentei medicale realizate de sistemul de sănătate din România în anul 2012.

Cheltuielile realizate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului evaluate se compun din:


14

- cheltuieli de spitalizare obținute din Sistemul Național DRG: se referă la bolnavii care au fost internați în sistem de spitalizare continuă, tip acuți sau cronici;

- cheltuieli efectuate în cadrul Programelor Naționale de Sănătate: se referă la acele programe destinate diagnosticului sau tratamentului uneia din bolile evaluate.

Cheltuieli le real izate pentru diagnosticul și tratamentul boli lor atribuibile fumatului selectate, în spitalele publice

Cheltuielile legate de spitalizare se decontează de către CNAS, din FNUASS, pe baza unui contract încheiat cu fiecare unitate medicală spitalicească, în funcție de diagnosticul de externare.

Pentru estimarea cheltuielilor suportate de sistemul de sănătate din România în relatie cu patologia atribuibilă fumatului spitalizată, s-au utilizat date din sistemul National – DRG pentru anul 2012, în acest fel studiul nostru oferind date despre morbiditatea spitalizata și costurile aferente acesteia pentru anul 2012.

Foarte important este de subliniat faptul că în acest sistem se colecteaza datele din spitalele aflate în contract cu CNAS.

Astfel, s-au luat în calcul cazurile cu diagnostic principal de externare din Tabel 6, grupate în funcție de gen și de grupele de vârstă: 30-44 ani, 45-59 ani, 60-69 ani și peste 70 de ani, pornind de la prezumtia ca la nivelul spitalelor codificarea s-a facut corect. De asemenea, numai cazurile validate au fost luate în calcul deoarece numai acestea au fost decontate de CNAS.

În conformitate cu Ordinul MS/ CNAS nr. 864/ 538/2011 privind Normele de aplicare a Contractului Cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cheltuielile pentru serviciile medicale spitalicești se pot presta în condiții de spitalizare continuă și de zi. Finanțarea serviciilor pentru spitalizare continuă se poate face:

- pe caz ponderat : în sectii de acuti, prin sistemul DRG - pe caz rezolvat: în sectii de acuti non DRG, - sectii de cronici finanțate pe durata optima - sectii de cronici finanțate pe durata efectiva.

SNSPMPDSB este instituţia centrală ce analizează, implementează şi dezvoltă sistemul DRG (vezi Anexa 3). La momentul actual, primeşte raportările tuturor spitalelor din România aflate în relaţie contractuală cu CNAS, gestionând baza de date DRG Naţional. Aceste activități se referă la colectarea electronică a datelor privind pacienţii externaţi, validarea acestora şi clasificarea pacienţilor, evaluarea activităţii şi performanţelor furnizorilor de servicii de sănătate, a calităţii serviciilor medicale, monitorizarea respectării standardelor de calitate a datelor colectate, propunerea de metodologii de calcul a tarifelor.

Finanțarea serviciilor pentru spitalizare de zi nu este monitorizată de SNSPMPDSB și nu am identificat o altă sursă de documentare care să furnizeze datele primare, motiv pentru care cheltuielile pentru cazurile spitalizate prin internare de zi pentru una din bolile studiate nu au fost evaluate.

Evaluarea cheltuielilor pentru cazurile spitalizate prin internare continuă s-a făcut respectând următoarea metodologie:

- S-au calculat numarul de cazuri externate cu diagnosticul principal: Tuberculoza, Infectii ale cailor respiratorii inferioare, Boala ischemica coronariana, Bolile cerebrovasculare, Restul bolilor cardiovasculare, Neoplasme de trahee, bronhii, plamani, Restul neoplasme, Bronhopneumopatie cronica obstructivă (BPCO), Restul bolilor pulmonare, și au fost grupate pe categoriile de diagnostic și pe gen;

- S-au luat in calcul cazurile validate cu diagnostic principal dintre cele de mai sus. S-a ales diagnosticul principal din lista de boli provocate de fumat pentu evaluarea cheltuielilor, deoarece cazurile cu diagnostic principal din aceste categorii au fost spitalizate pentru tratarea acestoe boli, presupunand ca la nivelul spitalelor codificarea s-a facut corect. Nu se iau in calcul cazurile cu diagnostic secundar din lista de mai sus deoarece aceste cazuri au fost spitalizate pentru alta patologie, bolile produse de fumat fiind doar generatoare de complicatii si inducand cresterea unor costuri dar nu determina direct aceste costuri;

- S-au eliminat cazurile externate din sectiile de pediatrie, neonatologie,pneumoftiziologie copii, etc. deoarece pacienti acestor sectii au varsta <18ani iesind din intervalul de varsta studuat. De asemeni s-au eliminat cazurile cu codificare gresita a tipului de finantare si pentru care nu s-a putut stabili tariful sectiei.


15

1. Pentru sectiile de externare de acuti finanțate pe caz ponderat (DRG), estimarea costurilor cu patologia provocata de fumat s-a calculat astfel :

Costuri cazuri acuti finanțare DRG = Σ(Nr. cazuri DRG vi x VR vi) x TCP

unde:

Nr. cazuri DRG vi = numarul de cazuri din fiecare DRG, validate și ponderate (conform VR)

VR vi =valoarea relativa a fiecarui DRG

TCP =Tariful Mediu pe Caz Ponderat al spitalului (din Anexa 17 A la Normele metodologice de aplicare a prevedrilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul 2012)

Costurile reprezintă suma totală care s-a platit per caz/ grupa de boală (Denumire Diagnostic)/ sex.

Această valoare tine cont de ICM calculat pentru cazurile respective si pentru fiecare spital cu sectii de acuti finantate DRG, și de TCP.

2. Pentru sectiile de acuti finanțate pe caz rezolvat (non-DRG): estimarea costurile cu patologia provocata de fumat s-a calculat dupa urmatoarea formula:

Costuri cazuri acuti finanțare non DGR = Nr cazuri x TMC

unde:

numar cazuri = nr total de spitalizari in anul 2012, validate si ponderate (cf VR), in sectiile de acuti non-DRG

TMC = tariful mediu pe caz - maximal pentru spitalele de acuţi non DRG (din Anexa 17C la Normele metodologice de aplicare a prevederilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul 2012)

In ambele situatii este vorba de costuri estimative maximale posibile pentru decontarea acestor cazuri. Sumele reale de decontare a acestor cazuri sunt în general mai mici comparativ cu posibilul maxim estimativ, deoarece tarifele utilizate depind de contractul negociat de fiecare unitate sanitara cu paturi cu Casele Judeteene de Asigurari de Sănătate, clasificarea spitalului, etc. (art. 5 (1) Anexa 17 la Normele metodologice de aplicare a prevedrilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul 2012)

3. Pentru sectiile de cronici finanțate pe durata de spitalizare efectiv realizata: costurile maximale de rambursare s-au calculat dupa formula :

Costuri cazuri cronici finatate pe durata efectiv realizata =Σ (DS cazi x i ) x TMZS

unde:

DS cazi = durata de spitalizare a fiecarui caz i

i = numarul de cazuri

TMZS = tariful maximal pe zi de spitalizare pe secţie din Anexa 17C la Normele metodologice de aplicare a prevedrilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul 2012.

Si în acest caz este vorba de costuri estimative maximale, cele reale fiind mai mici deoarece tariful real aplicat fiecarui spital este cel negociat cu CJAS și poate fi mai mic sau maximum egal cu tariful pe zi de spitalizare pe secţie din Anexa 17C la Normele metodologice de aplicare a prevederilor contractului cadru.

4. Pentru sectiile de cronici finanțate pe durata optima: costurile maximale de rambursare s-au calculat ca suma produsului dintre numarul de cazuri, durata optima de spitalizare din Anexa nr. 19 și tariful maximal pe zi de spitalizare pe secţie conform cu Anexa 17C la Normele metodologice de aplicare a prevedrilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul 2012.


16

Costuri cazuri cronici finatate pe durata optima=Σ (DOSi x Nr. cazuri x TMZSi )

unde:

DOSi = durata optima de spitalizare pe sectii din Anexa 19 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul

TMZSi = tariful maximal pe zi de spitalizare al secţiei i (din Anexa 17C la Normele metodologice de aplicare a prevedrilor contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurarilor sociale de sănătate pentru anul 2012)

În concluzie, deși reprezintă capitolul pentru care se cheltuie cea mai mare sumă de bani, cheltuielile realizate pentru serviciile spitalicești nu pot fi estimate complet, lipsind o componentă semnificativă mai ales în cazul bolilor atribuibile fumatului selectate: spitalizarea de zi. Totuși, grație experților SNSPMPDSB avem o evaluare a cheltuielilor pentru spitalizarea continua a bolilor selectate, cheltuieli reale și estimate.

Cheltuieli le realizate pentru diagnosticul și tratamentul boli lor atribu ibile fumatului selectate, în PNS

Programele nationale de sănătate reprezintă un ansamblu organizat de activitati si servicii, instituite prin lege in scopul prevenirii si tratarii unor boli considerate priorități de sănătate publică datorită fie consecintelor grave asupra starii de sanatate a populatiei fie riscului epidemiologic crescut fie costurilor foarte mari ale tratamentului.

Programele de sănătate sunt finantate din Bugetul Ministerului Sănătății (buget de stat și venituri proprii) și din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, in limite stabilite anual prin Legea Bugetului de Stat.

PNS sunt proiectate, implementate si coordonate de Ministerul Sanatatii, iar obiectivele lor sunt stabilite de aceeasi institutie impreuna cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Colegiul Medicilor din Romania, Camera Federativa a Medicilor, cu reprezentanti ai asociatiilor profesionale stiintifice medicale, ai clinicilor universitare, unitatilor de cercetare, organizatiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, precum si cu reprezentanti ai populatiei.

Pentru prevenirea și tratarea bolilor atribuibile fumatului evaluate în studiu (boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, cancere, tuberculoza, infectii ale cailor respiratorii inferioare), există programe naționale de sănătate dedicate prevenirii și tratamentului cancerului, bolilor cardio-vasculare și tuberculozei.

1. Pentru prevenția, tratamentul și supravegherea tuberculozei, există următoarele PNS:

1.1. Programul național de supraveghere și control al tuberculozei: asigură materialele sanitare, medicamentele, serviciile necesare diagnosticului și supravegherii tuberculozei. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii.

În studiu, am luat în considerare doar cheltuielile datorate examinării persoanelor pentru depistarea cazurilor de infecție/ îmbolnăvire:

Calcul cost: nr persoane examinate x cost mediu/ caz

1.2. Subprogramul național de tratament al bolnavilor cu TBC: asigură în spital şi în ambulatoriu medicamentele și materialele sanitare specifice necesare tratării bolnavilor cu tuberculoză. A fost finanțat din bugetul FNUASS.

Costul tratament TBC a fost preluat in integrum din Raportul CNAS pentru anul 2012.

2. Pentru tratamentul cancerului, există următoarele PNS:

2.1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice: asigură menținerea Registrelor regionale de cancer. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii.

Costul a fost calculat pe baza datelor din Raportul MS pentru anul 2012:

Cost întreținere Registre: 7 registre regionale x cost mediu/ registru

2.2. Subprogramul de radiologie intervențională: asigură terapia unor afecţiuni oncologice prin tehnici noi de tratament: embolizare (embolizare periferică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule încărcabile). A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii.

Costul a fost calculat pe baza datelor din Raportul MS pentru anul 2012:

Costul tratament cancer prin radiologie intervențională: nr pacienți cu afectiuni oncologice tratați x cost mediu/ pacient


17

2.3. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice: asigură în spital şi în ambulatoriu medicamentele și materialele sanitare specifice necesare tratării bolnavilor cu cancer. A fost derulat prin CNAS și finanțat atât din FNUASS cât și din transfer de la bugetul MS (venituri proprii și buget de stat).

Costul tratamentului a fost preluat in integrum din Raportul CNAS și MS pentru anul 2012. În studiu nu au fost introduse sumele cheltuite pentru profilaxia cancerului de col uterin și pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, cancerului mamar sau cancerului colorectal

2.3. Subprogramul de evaluare a afecțiunilor oncologice prin PET CT: asigură cheltuielile necesare investigației prin PET CT a stadiului cancerelor și al eficienței tratamentului, în vederea stabilirii unui plan terapeutic cât mai eficient. A fost derulat prin CNAS și finanțat din transferuri de la bugetul MS (venituri proprii).

Costul tratamentului a fost calculat din datele obținute din Raportul CNAS pentru anul 2012: nr. pacienți x cost mediu/bv

2.4.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice prin radioterapie: asigură cheltuielile necesare radioterapiei pentru pacienții cu cancer. A fost derulat prin CNAS și finanțat din FNUASS.

Costul tratamentului a fost preluat in integrum din Raportul CNAS pentru anul 2012.

3. Pentru tratamentul bolilor cardio-vasculare, există următoarele PNS:

3.1. Programul național de boli cardio-vasculare: asigură dispozitivele medicale și materialele sanitare specifice necesare tratamentului invaziv/ prin cardiologie intervențională al bolnavilor cu IMA și alte afecțiuni cardiovasculare acute. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii și buget de stat.

Cost tratament invaziv al bolilor cardio-vasculare ce au necesitat tratament de dilatare percutană: nr pacienți tratați x cost mediu/ bv

Costul tratamentului invaziv IMA a fost preluat in integrum din Raportul MS pentru anul 2012.

3.2. Subprogramul de radiologie intervențională: asigură dispozitivele medicale și materialele sanitare necesare tratării prin tehnici endovasculare a pacienților cu afecțiuni cerebro-vasculare acute și în unele tumori cerebrale profunde. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii și buget de stat.

Cost tratament prin tehnici endovasculare al pacienților cu afecțiuni cerebro-vasculare acute și în unele tumori cerebrale profunde: nr. pacienți tratați x cost mediu/ bv

Dintre bolile atribuibile fumatului incluse în studiu, există tratamente și în alte programe de sănătate (programul pentru tratamentul unor boli rare, etc) dar cu un număr de pacienți foarte mic, iar sumele alocate au fost mici, motive pentru care nu au fost introduse în studiu.

Cheltuieli de personal și pentru bunuri și servici i aferente unități lor care desfășoară activități de sănătate publică

Aceste cheltuieli sunt destinate personalului medical care își desfășoară activitatea în cabinete medicale ce asigură activități de sănătate publică, dintre care unele corelate cu bolile atribuibile fumatului selectate (cabinete de TBC, sănătate mintală, UPU SMURD), precum și medicilor rezidenți și medicilor din cercetare. Din ele se achiziționează și alte bunuri și servicii necesare desfășurării activității.

Toate aceste sume nu sunt evidențiate separat dar nici ponderea lor în totalul bugetului de cheltuieli nu este mare, motiv pentru care absența lor din evaluare nu crează distorsiuni.

3 Regele James I al Angliei, A Counerblaste to Tobacco (1604): ”Smoking is a custom loathsome to the eye, hateful to the nose, harmful to the brain, dangerous to the lungs, and in the black, stinking fume thereof nearest resembling the horribl Stygian smoke of the pit that is bottomless” 4 U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking—50 Years of Progress: A Report of the Surgeon General. Atlanta, GA: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 2014. 5 Rice DP (1966). Estimating the Cost of Illness. Health Economics Series, No. 6. U.S. Department of Health, Education and Welfare. Rice DP (1967). Estimating the costs of illness. American Journal of Public Health, 57:424-440. Rice DP (2000). Cost of illness studies: what is good about them? Injury Prevention, 6: 177-179. Rice D, Hodgson TA, Sinsheimer P, Browner W and Kopstein AN (1986). The Economic Costs of the Health Effects of Smoking, 1984. Milbank Quarterly, 64(4):489-547. Rice DP, Hodgson TA, Kopstein AN (1985). The economic costs


18

of illness: a replication and update. Health Care Fin Rev 7: 61- 80 6 WHO 2012; Global report: mortality attributable to tobacco. www.who.int

7 GHK Consulting for European Commission, 2012: A study on liability and the health costs of smoking. Updated final report 8 Health and Social Care Information Centre, 2013: Statistics on Smoking: England 2013. 9 Noncommunicable diseases country profiles 2011. WHO global report. http://www.who.int/nmh/publications/ncd_profiles2011/en/ 10 Raportul de activitate al Ministerului Sănătății pentru anul 2012: http://www.ms.ro/?pag=206 11 Raportul de activitate al Casei Naționale de Sănătate pentru anul 2012: http://www.cnas.ro/page/rapoarte-de-activitate.html 12 Există Ghiduri de bună practică medicală pentru cancer, BPOC și astm, TBC, unele boli cardio-vasculare, AVC


19

3. Rezultatele studiului

Având în vedere datele avute la dispoziție, studiul de față se va rezuma la analiza cheltuielilor realizate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului în spitale și prin programele naționale de sănătate. Astfel, se vor urmări concomitent numărul de cazuri pentru care s-au făcut plățile și cuantumul (exact sau estimat) acestora, în funcție de sursa bugetară.

3.1. Analiza cheltuielilor realizate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului în spitale

Experții SNSPMPDSB au calculat câte cazuri au fost externate în anul 2012 cu diagnosticul principal al uneia din cele 5 boli atribuibile fumatului selectate pentru acest studiu, iar după corecțiile prezentate și aplicând formulele de calcul din Cap.2.3.3 – Metodologie s-au obținut cheltuielile totale realizate pentru spitalizarea tuturor pacienților care sufereau de una din bolile respective. Deoarece în datele transmise Școlii nu este indicat statutul de fumător, s-au aplicat corecțiile SAF (”Smoking attributable fraction”) stabilite în Cap. 2.3.2 – Metodologie, obținându-se cheltuielile realizate pentru diagnosticul și tratamentul intra-spitalicesc al persoanelor care suferă de una din aceste afecțiuni din cauza fumatului - cheltuieli atribuibile fumatului.

1. Cheltuieli realizate pentru sectiile de acuți finanțate pe caz ponderat (DRG) - Tabel 11

Numărul total de cazuri spitalizate și plătite prin sistemul DRG pentru una din cele 5 boli provocate de fumat a fost de 1.556.563, din care 409.935 se datorează fumatului.

Cheltuielile realizate pentru toate cazurile spitalizate și finanțate în sistem DRG pentru unul din diagnosticele selectate, au fost de 2.932.302.153,65 lei din care 26,2% au fost doar pentru cazurile datorate fumatului.

Tabel 11 Cazuri externate cu unul din diagnosticele selectate și cheltuielile realizate pentru serviciile de spitalizare continuă finanțate prin sistem DRG: cheltuieli totale și cheltuieli atribuibile fumatului.

Capitol DenumireDg Sex Nr. total

cazuri

Costuri totale

(lei)

Corecție

SAF

Costuri atribuibile

fumatului

(lei)

Boli

cardiovasculare

Boala ischemica

coronariana

FEMININ 24.570 37.863.166,67 5 1893158,333

MASCULIN 35.229 70.156.184,17 23 16135922,36

Restul bolilor cardio-

vasculare

FEMININ 281.927 493.640.729,87 6 29618443,79

MASCULIN 279.766 546.947.994,27 21 114859078,8

Bolile

cerebrovasculare

Bolile cerebrovasculare

FEMININ 59.564 131.074.275,59 7 9175199,291

MASCULIN 51.874 118.318.438,75 19 22480503,36

Cancere Trahee bronhii plamani

Restul cancere

FEMININ 6.298 11.890.766,85 50 5945383,423

MASCULIN 24.704 46.759.436,34 91 42551087,07

FEMININ 136.318 269.924.601,86 7 18894722,13

MASCULIN 150.497 364.861.411,02 43 156890406,7

Boli Pulmonare BPCO

Restul boli respiratorii

FEMININ 27.360 43.349.301,21 38 16472734,46

MASCULIN 53.866 86.241.035,91 71 61231135,49

FEMININ 118.919 191.713.438,44 30 57514031,53

MASCULIN 158.261 269.287.885,12 62 166958488,8


20

Boli transmisibile Infectii cai respiratorii

inferioare

Tuberculoza

FEMININ 65.731 109.768.866,44 8 8781509,315

MASCULIN 74.479 125.432.673,55 29 36375475,33

FEMININ 2.008 4.106.924,18 6 246415,4508

MASCULIN 5.192 10.965.023,42 31 3399157,262

TOTAL

TOTAL

1.556.563 2.932.302.153,65 769.422.852,92

2. Cheltuieli realizate pentru sectiile de acuți finanțate pe caz rezolvat (non-DRG) - Tabel 12

Numărul total de cazuri spitalizate și plătite pe caz ne-rezolvat (non-DRG) pentru una din cele 5 boli provocate de fumat a fost de 335.760, din care 41,7% se datorează fumatului.

Cheltuielile realizate pentru toate cazurile spitalizate și finanțate în sistem DRG pentru unul din diagnosticele selectate, au fost de 235.350.663,5 lei din care 34,8% au fost doar pentru cazurile datorate fumatului.

Tabel 12 Cazuri externate cu unul din diagnosticele selectate și cheltuielile realizate pentru serviciile de spitalizare continuă finanțate prin sistemul pe caz rezolvat (non DRG): cheltuieli totale și cheltuieli atribuibile fumatului

Capitol boală Denumire diagnostic Sex Corectie

SAF

Nr. total

cazuri

Nr. cazuri

datorate

fumatului

Costuri totale Costuri datorate

fumatului

Boli

cardiovasculare

Boala ischemica

coronariana

FEMININ 5 6.477,0 323,9 8.443.393,9 422.169,7

MASCULIN 23 10.548,0 2.426,0 5.340.906,6 1.228.408,5

Bolile

cerebrovasculare

Bolile cerebrovasculare FEMININ 7 10.750,0 752,5 10.668.033,8 746.762,4

MASCULIN 19 9.839,0 1.869,4 10.410.288,3 1.977.954,8

Cancere Trahee bronhii plamani FEMININ 50 3.141,0 1.570,5 16.506.025,9 8.253.013

MASCULIN 91 10.209,0 9.290,2 16.519.849,7 15.033.063,2

Restul cancere FEMININ 7 22.103,0 1.547,2 16.513.616,5 1.155.953,2

MASCULIN 43 30.011,0 12.904,7 16.522.334,4 7.104.603,8

Boli Pulmonare BPCO FEMININ 38 17.631,0 6.699,8 16.510.713,8 6.274.071,2

MASCULIN 71 44.705,0 31.740,6 16.627.616,6 11.805.607,8

Restul boli respiratorii FEMININ 30 44.831,0 13.449,3 16.629.963,2 4.988.989,0

MASCULIN 62 77.171,0 47.846,0 16.632.601,2 10.312.212,8

Boli transmisibile Infectii cai respiratorii

inferioare

FEMININ 8 18.804,0 1.504,3 16.673.446,1 1.333.875,7

MASCULIN 29 22.593,0 6.552,0 16.687.182,6 4.839.283,0

Tuberculoza FEMININ 6 1.691,0 101,5 17.319.899,9 1.039.194

MASCULIN 31 5.256,0 1.629,4 17.344.791,3 5.376.885,3

TOTAL 335.760,0 140.207 235.350.663,5 81.892.047,1

3. Pentru sectiile de cronici finanțate pe durata de spitalizare efectiv realizată și pe cea optimă

Datele primare transmise de furnizorii de servicii medicale nu conțin informații referitoare la cheltuieli și nici la durata de spitalizare efectiv realizată ori la cea negociată (”optimă”) cu CJAS. În plus, secțiile respective sunt deosebit de


21

variabile astfel încât nu se pot face nici măcar estimări ale costului spitalizării acestor persoane. În plus, numărul total de internări pentru afecțiuni cronice este mult prea mare comparativ cu posibilitățile de internare în secțiile de cronici.

Datorită unor posibile erori de codificare sau de altă natură, și în lipsa unor elemente concrete care să ne permită evaluarea cheltuielilor realizate pentru aceste spitalizări, s-a decis ca această categorie să nu fie inclusă în calculul final.

Capitol Denumire Diagnostic Sex Cazuri totale

Boli comunicabile Tuberculoza FEMININ 9304

MASCULIN 28500

Infectii ale cailor respiratorii inferioare FEMININ 36379

MASCULIN 36874

Boli cardiovasculare Boala ischemica coronariana FEMININ 29436

MASCULIN 39892

Bolile cerebrovasculare FEMININ 60889

MASCULIN 39892

Restul bolilor cardiovasculare FEMININ 303382

MASCULIN 303382

Cancere Traheii,bronhiilor, plamanilor FEMININ 7215

MASCULIN 27468

Restul cancerelor FEMININ 139653

MASCULIN 153315

Boli Pulmonare BPCO FEMININ 31116

MASCULIN 63137

Restul bolilor respiratorii FEMININ 83038

MASCULIN 119684

TOTAL 1512556

În concluzie, în analiza impactului economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate, vor fi introduse următoarele date referitoare la serviciile de spitalizare continuă finanțate prin sistem DRG și non-DRG:

- Cazuri externate cu unul din diagnosticele selectate: totale și cele datorate fumatului - Cheltuielile realizate pentru spitalizarea pacienților unul din diagnosticele selectate: totale și cele datorate

fumatului

Tabel 13 Număr de cazuri și cheltuieli realizate pentru spitalizarea pacienților cu unul din diagnosticele selectate: totale și datorate fumatului

Denumire Dg Nr. total cazuri Nr. cazuri datorate fumat

Costuri totale Costuri datorate fumat

Boala ischemica coronariana 76.824 12.081 133.113.405,3 22.280.902,3

Bolile cerebrovasculare 132.027 16.647 275.169.877,0 34.960.638,7

Restul boli cv 561.693 75.666 1.040.588.724,1 144.477.522,6

BPOC 143.562 87.082 194.521.196,1 117.763.140,4

Infectii cai resp. inf 181.607 34.914 277.001.020,2 53.303.951,4

TBC 14.147 3.461 22.605.139,3 5.520.486,9

Restul boli resp. 399.182 195.093 591.402.530,5 290.062.545,3


22

Cancer pulm. 44.352 36.490 74.829.630,5 61.686.329,2

Restul cancere 338.929 88.708 695.879.455,1 192.943.185,6

Total 1.892.323 550.143 3.305.110.978,3 922.998.702,4

Din totalul sumei cheltuite pentru spitalizare în secții de acuți, 28% se datorează fumatului - adică ar putea fi evitată dacă oamenii ar renunța la tutun.

3.2. Analiza cheltuielilor realizate prin programele naționale de sănătate

Pentru prevenirea și tratarea bolilor atribuibile fumatului evaluate în studiu (boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, cancere, tuberculoza, infectii ale cailor respiratorii inferioare), există programe naționale de sănătate dedicate prevenirii și tratamentului cancerului, bolilor cardio-vasculare și tuberculozei.

1. Pentru prevenția, tratamentul și supravegherea tuberculozei, există:

1.1. Programul național de supraveghere și control al tuberculozei: A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii.

Cost depistare TBC: 317030 persoane x 8,24 lei/ caz = 2 612 327,2 lei

1.2. Subprogramul național de tratament al bolnavilor cu TBC: asigură în spital şi în ambulatoriu medicamentele și materialele sanitare specifice necesare tratării bolnavilor cu tuberculoză. A fost finanțat din bugetul FNUASS.

Cost tratament TBC: 8.813.830 lei

2. Pentru diagnosticul și tratamentul cancerului, există:

2.1. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice: asigură menținerea Registrelor regionale de cancer. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii.

Cost întreținere Registre: 7 registre regionale x 57664,18 = 403 649,26 lei

2.2. Subprogramul de radiologie intervențională: asigură terapia unor afecţiuni oncologice prin tehnici noi de tratament: embolizare (embolizare periferică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule, chemoembolizare hepatică cu particule încărcabile). A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii.

Cost tratament cancer prin radiologie intervențională: 255 pacienți x 1031,43 lei = 263 014,65 lei

2.3. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice: asigură în spital şi în ambulatoriu medicamentele și materialele sanitare specifice necesare tratării bolnavilor cu cancer. A fost derulat prin CNAS și finanțat atât din FNUASS cât și din bugetul MS (venituri proprii și buget de stat).

Cost tratament cu citostatice al cancerului: 1.112.003.780 lei

2.4. Subprogramul de evaluare a afecțiunilor oncologice prin PET CT: asigură cheltuielile necesare investigației prin PET CT a stadiului cancerelor și al eficienței tratamentului, în vederea stabilirii unui plan terapeutic cât mai eficient. A fost derulat prin CNAS și finanțat din transferuri de la bugetul MS (venituri proprii).

Costul tratamentului: 2366 pacienți x 4152,16 lei = 9.824.010,56 lei

2.5. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice prin radioterapie: asigură cheltuielile necesare radioterapiei pentru pacienții cu cancer. A fost derulat prin CNAS și finanțat din FNUASS.

Costul tratamentului: 29.682.090 lei

3. Pentru tratamentul bolilor cardio-vasculare, există următoarele PNS:

3.1. Programul național de boli cardio-vasculare: asigură dispozitivele medicale și materialele sanitare specifice necesare tratamentului invaziv/ prin cardiologie intervențională al bolnavilor cu IMA și alte afecțiuni cardiovasculare acute. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii și buget de stat.


23

Cost tratament invaziv al bolilor cardio-vasculare ce au necesitat tratament de dilatare percutană: 11377 pacienți x 1200,71 cost mediu/bv = 13.660.477,67 lei

Cost tratament IMA prin intervenție coronariană percutană: 14.375.480,00 lei

3.2. Subprogramul de radiologie intervențională: asigură dispozitivele medicale și materialele sanitare necesare tratării prin tehnici endovasculare a pacienților cu afecțiuni cerebro-vasculare acute și în unele tumori cerebrale profunde. A fost finanțat din bugetul MS – venituri proprii și buget de stat.

Cost tratament prin tehnici endovasculare al pacienților cu afecțiuni cerebro-vasculare acute și în unele tumori cerebrale profunde: 594 pacienți x 3527,96 lei = 2 095 608,2 lei

Tabel 14 Cheltuieli alocate prevenirii și tratamentului bolilor atribuibile fumatului, prin PNS

Cheltuieli totale pentru bolile provocate de fumat Cheltuieli datorate fumatului

Programul Național

MS FNUASS TOTAL MS FNUASS TOTAL Buget de

stat Venituri proprii

SAF Buget de stat

Venituri proprii

Tuberculoză Depistare TB

Tratament TB

27

2.612.327,2 8.813.830

2.612.327,2 8.813.830

705.328,3 2.379.734,1

705.328,3 2.379.734,1

Oncologie Întreținere Registre

Tratament citostatic

Radioterapie

PET CT

80.969.150

403.649,3

273.040.090

9824010,56

757994540

29682090

403.649,3

1112003780

29682090

100

28

22.671.362

113.021

76.451.225,2

2.750.723

212.238.471,2

8.310.985,2

403.649,3

311.361.058,4

8.310.985,2

Boli cd-vasc. IMA

Dilatare percutană

755.950 8.943.366,5

13.619.530 4.717.111,1

14.375.480 13660447

15

113.392,5 1.341.505

2.042.929,5 707.566,7

2.156.322,0 2.049.067,1

Rx intervenț. Tratam.

pacienți cu afecț.

cerebrovasc. acute

Terapia afecţ.

oncologice prin tehnici

noi

2.095.608,2

263014,7

2.095.608,2

263014,7

13

28

272.429,1

73.644,1

272.429,1

73.644,1

TOTAL 86919180,3 306575341,1 622941942,2 1184034951,1 24.126.259,5 83.116.867,6 222.929.190,5 328.717.420.1

Din totalul sumei cheltuite pentru bolile provocate de fumat din PNS, 27,7% se datorează fumatului - adică ar putea fi evitată dacă oamenii ar renunța la tutun.

Rezultatele studiului ne permit să răspundem la câteva întrebări-cheie pentru sistemul medical:

Câți oameni sunt tratați anual în secțiile de boli acute ale spitalelor din România din cauza fumatului?

Dintr-un total de 1.892.323 spitalizări pentru boli provocate de fumat, 550.142 de persoane au fost spitalizate în 2012 din cauza fumatului. Figură 3


24

Câți oameni au primit tratament pentru una din bolile provocate de fumat din PNS?

467.182 persoane au primit tratament pentru bolile provocate de fumat prin PNS, din care 125.059 erau bolnavi din cauza fumatului. Figură 2

Figură 1: Număr de cazuri externate în anul 2012 din secțiile de acuți ale spitalelor din România cu diagnosticul uneia din bolile provocate de fumat: cazuri totale și cazuri datorate fumatului

Figură 2 Număr de bolnavi care au primit tratament pentru una din bolile provocate de fumat prin PNS – cazuri totale și cazuri atribuibile fumatului


25

Cât plătește sistemul medical pentru spitalizarea persoanelor care s-au îmbolnăvit din cauza fumatului?

Internarea pentru bolile provocate de fumat în secțiile de acuți ale spitalelor publice a costat 3.305.110.978 lei din care 922.998.702 lei s-a plătit din cauza fumatului. Figură 3

Cât plătește sistemul medical prin PNS pentru tratamentul persoanelor care s-au îmbolnăvit din cauza fumatului?

Prin PNS s-a plătit suma de 1.184.034.951,1 lei pentru diagnosticul și tratamentul bolilor provocate de fumat, din care suma de 328.717.420,1 lei a fost plătită datorită fumatului.Figură 4

0

200.000.000

400.000.000

600.000.000

800.000.000

1.000.000.000

1.200.000.000

133.113.405,3

275.169.877

1.040.588.724,1

194.521.196,1

277.001.020,2

22.605.139,3

591.402.530,5

74.829.630,5

695.879.455,1

Costuri totale Costuri atrib. fumat

Estimare cheltuieli spitalizare - sistem DRG şi non-DRG

Figură 3. Cheltuielile pentru spitalizarea pacienților cu boli atribuibile fumatului – totale și datorate fumatului

Figură 4 Cheltuielile realizate din fondurile PNS pentru tratarea bolilor provocate de fumat – total și datorită fumatului


26

Cât plătește în total sistemul medical pentru tratamentul persoanelor care s-au îmbolnăvit din cauza fumatului?

Pentru cele 5 categorii de boli care pot fi provocate de fumat, s-a cheltuit suma de 4.489.145.929,4 lei din care 1.251.716.122,6 lei strict din cauza fumatului. Figură 5

Cine a fost spitalizat mai mult din cauza fumatului, femeile sau bărbații?

Deși nu există diferențe semnificative între numărul bărbaților și al femeilor spitalizate pentru una din bolile provocate de fumat (raport bărbați/ femei: 1,2), totuși bărbații au fost spitalizați în proporție mult mai mare din cauza fumatului: din totalul celor 550.142 persoane care au fost spitalizate din cauza fumatului, 79,6% sunt bărbați - Figură 6

Figură 5 Totalul cheltuielilor realizate pentru tratamentul pacienților cu boli provocate de fumat – costuri totale și costuri atribuibile fumatului


27

Cât a costat fumatul pentru sistemul sanitar în 2012?

Dintr-un buget total al sistemului sanitar de 22/075.623.000 lei, pentru tratarea bolilor provocate de fumat s-a cheltuit suma de 4.489.145.929,4 lei din care din cauza fumatului s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei.

Prin urmare, din cauza fumatului s-a cheltuit în 2012 o sumă reprezentând 5,7% din totalul bugetului sistemului sanitar.

Din punct de vedere al surselor bugetare, cel mai mult s-a cheltuit din cauza fumatului din FNUASS (6,2%) iar ”taxa pe viciu” s-a cheltuit 5,2%.Tabel 15 Distribuția cheltuielilor pentru tratarea bolilor produse de fumat în funcție de sursa bugetară – cheltuieli totale și atribuibile fumatului

Tabel 15 Distribuția cheltuielilor pentru tratarea bolilor produse de fumat în funcție de sursa bugetară – cheltuieli totale și atribuibile fumatului

Cheltuieli totale pt boli atribuibile fumat

Cheltuieli atribuibile fumatului

Buget MS si CNAS % Cheltuieli atribuibile fumatului

Buget de stat 80.969.150 22.671.362 2.126.300.000 1,1

Venituri proprii 306.575.341,1 83.116.867,6 1.612.300.000 5,2

FNUASS 4.101.601.438,3 1.145.927.892,9 18.337.023.000 6,2

TOTAL 4.489.145.929,4 1.251.716.122,6 22.075.623.000 5,7

Figură 6 Distribuția în funcție de gen a cazurilor spitalizate pentru bolile provocate de fumat – cazuri totale și cazuri datorate fumatului


28

3.3. Veniturile Ministerului Sănătății provenite din consumul de tutun

În urma aplicării ”taxei pe viciu” asupra produselor din tutun, în anul 2012, s-a încasat suma totală de 1.139.293.773 lei (Tabel 16).

Tabel 16 Sursa veniturilor provenite din contribuția aplicată produselor din tutun și alcool

Sursa Suma încasată (lei)

Toate produsele din tutun 1.137.995.375

Toate produsele din alcool 122.877.516

Activităţi publicitare 1.298.398

Total 1.262.171.289

3.4. Impactul economic asupra sistemului public de sănătate al cheltuielilor realizate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor atribuibile fumatului în România, în 2012.

În urma analizei datelor disponibile rezultă că, din cauza fumatului, doar pentru spitalizare în secții de acuți și pentru diagnostic și tratamente inovative (finanțate prin PNS) ale bolilor provocate de fumat s-a cheltuit mai mult decât s-a primit în bugetul MS în urma consumului de tutun: s-a încasat suma de 1.137.995.375 lei și s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei.

Sistemul sanitar a rămas în 2012 din cauza fumatului cu o ”gaură” în buget de cel puțin 113.720.747,6 lei, deficitul fiind în realitate cu mult mare deoarece nu au fost introduse 2 surse majore de cheltuieli: medicamentele compensate și investigațiile paraclinice făcute pentru diagnosticul și tratamentul bolilor provocate de fumat.

Compensarea sumelor se face, după cum s-a observat în studiu, din FNUASS.


29

4. Discuții și Limitele studiului

Principalele limite ale acestui studiu sunt reprezentate de:

• lipsa monitorizării și a raportării standardizate a datelor privind efectele fumatului asupra sănătăţii persoanelor în ţara noastră, în ciuda unui nivel ridicat al consumului

• lipsa obligativităţii mentionarii diagnosticului de fumator - ca factor de risc

principal sau secundar - la accesarea unui serviciu medical în cadrul sectorului de sănătate,

• la nivelul îngrijirilor de spitalizare continua de tip acut, finanţate actualmente în sistem DRG

– pe caz ponderat, fenomenul supra-codificarii alterează uneori cauza reală a unor episoade

de internare, ceea ce influenţează, probabil și numărul și costurile spitalizărilor determinate

de fumat.

• rezultatele obţinute depind de calitatea datelor primite de la instituţiile responsabile, pentru

care nu formulam aprecieri.


30

Referinte Bibliografice:

1. Global Health Risks: Mortality and burden of disease attributable to selected major risks -

WHO - Geneva - 2009 -

2. Smoking statistics illness and death - http://ash.org.uk/files/documents/ASH_107.pdf

3. Site-ul OMS ZMFT 2012: http://www.who.int/tobacco/ZMFT/2012/announcement/en/

4. Tobacco industry interference with tobacco control, WHO Press, Geneva 2008

5.http://whqlibdoc.who.int/publications/2008/9789241597340_eng.pdf

6.http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/index.html

7.WHO Global Report: Mortality attributable to Tobacco. Geneva, 2012.

8. http://whqlibdoc.who.int/publications/2012/9789241564434_eng.pdf

9. http://www.stopfumat.eu/Materiale/eurobarometru_2010.pdf

10. Global Adult Tobacco Survey România. Ministerul Sanatatii, Bucuresti 2012.

11. http://www.ms.ro/documente/Global%20Adult%20Tobacco%20Survey%20România

12. http://www.fctc.org/images/stories/ratification_latest_Saint%20Vincent%20and%20Grenadines.pdf

13. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs339/en/index.htm

http://ash.org.uk/files/documents/ASH_107.pdf


31

Anexa 1 – Număr de cazuri externate din spitalele din sistemul public de sănătate în anul 2012 cu diagnosticul principal al unei boli provocate de fumat

Grupe de varsta 18-29

ani

30-44

ani

45-59

ani

60-69

ani

>=70

ani

Total

Sex Grupa de patologie Denumire Diagnostic Cod diagnostic

Masculin Boli cardiovasculare Boala ischemica coronariana bloc I20-I25 136 2585 13789 11796 11850 40156

Bolile cerebrovasculare bloc I60-I69 229 1915 12413 14268 24295 53120

Cardiopatia hipertensiva bloc I11 34 495 3449 2242 2144 8364

Fibrilatie atriala si flutter bloc I48 52 314 1547 2023 3380 7316

Bolile arterelor, arteriolelor si capilarelor bloc I70-I79 164 1019 6829 8074 9963 26049

Toate bolile cardiovasculare bloc I00-I99 2916 11125 47644 41126 58325 161136

Hipertensiunea pulmonara primara cod I27.0 9 36 83 111 177 416

Alte hipertensiuni pulmonare secundare cod I27.2 30 105 394 468 781 1778

TOTAL 298335

Cancere localizate la: Trahee, bronhii, plamani bloc C33-C34 42 766 9507 10712 6522 27549

Gura bloc C00-C14 92 777 5498 3321 1116 10804

Ficat bloc C22 27 99 1109 1219 1333 3787

Stomac bloc C16 14 339 1925 2789 2603 7670

Colon, rect bloc C18-C20 58 1048 5053 6981 7253 20393

Pancreas bloc C25 9 153 1220 1442 1226 4050

San bloc C50 3 8 80 114 113 318

Esofag bloc C15 3 103 974 856 436 2372

Limfom non Hodgkin bloc C82-C85 339 866 2309 2262 1960 7736

Leucemie bloc C91-C95 531 780 1884 1900 2291 7386

Vezica urinara bloc C67 21 278 2092 3506 4702 10599

Rinichi bloc C64-C68 28 207 1041 894 830 3000

Col Uterin bloc C53 0 0 0 0 0 0

TOTAL 105664

Boli Pulmonare

BPOC bloc J40-J44 272 2478 20606 16159 23728 63243

Astm bloc J45-J46 263 655 1750 714 728 4110

Bronsiectazii bloc J47 113 449 1115 944 1051 3672

Sarcoidoza coduri D86.0 si

D86.1 si D86.2

24 61 36 8 8 137

Alte boli interstitiale pulmonare bloc J84 1394 1918 3657 2679 4176 13824

Boli cronice pulmonare bloc J37 si bloc

J40 - J 47

20 75 164 129 63 451

TOTAL 85437

Diabet Intoleranta la glucoza bloc E09 2 8 26 8 4 48

Diabet zaharat de tip II bloc E11 67 1156 7859 6202 4488 19772

TOTAL 19820

Boli psihice Depresie bloc F17 0 3 1 2 0 6

Alte boli Tartru dentar cod K03.6 0 0 0 0 0 0

Intoxicatie cu tutun/nicotina cod T65.2 0 0 0 0 0 0

Consiliere si supraveghere a

tulburarilor datorite consumului de tutun

cod Z71.6 0 0 0 0 0 0

Folosirea tutunului, in prezent cod Z72.0 0 0 0 0 0 0

Istoric familial de tulburari ale abuzului

de tutun

cod Z81.2 0 0 0 0 0 0

Proceduri de reabilitare a fumatorilor cod Z50.8 174 887 2510 1914 1288 6773

TOTAL 6773

Feminin Boli cardiovasculare Boala ischemica coronariana bloc I20-I25 53 898 8038 8075 12499 29563

Bolile cerebrovasculare bloc I60-I69 257 1711 11356 12942 34795 61061

Cardiopatia hipertensiva bloc I11 24 401 4130 3301 4568 12424


32

Fibrilatie atriala si flutter bloc I48 13 98 896 1969 5099 8075

Bolile arterelor, arteriolelor si capilarelor bloc I70-I79 135 546 2188 2595 6604 12068

Toate bolile cardiovasculare bloc I00-I99 1912 8507 45136 41262 81401 178218

Hipertensiunea pulmonara primara cod I27.0 32 72 141 115 223 583

Alte hipertensiuni pulmonare secundare cod I27.2 57 112 358 579 1056 2162

TOTAL 304154

Cancere localizate la: Trahee, bronhii, plamani bloc C33-C34 42 366 2391 2343 2089 7231

Gura bloc C00-C14 43 191 609 529 395 1767

Ficat bloc C22 19 71 432 547 875 1944

Stomac bloc C16 11 191 891 1134 1649 3876

Colon, rect bloc C18-C20 73 804 3962 4654 5697 15190

Pancreas bloc C25 13 81 727 1006 1355 3182

San bloc C50 94 2996 9291 8052 5636 26069

Esofag bloc C15 0 28 116 105 124 373

Limfom non Hodgkin bloc C82-C85 346 787 1991 1855 2153 7132

Leucemie bloc C91-C95 346 587 1288 1615 1860 5696

Vezica urinara bloc C67 20 92 503 712 1372 2699

Rinichi bloc C64-C68 25 82 444 518 548 1617

Col Uterin bloc C53 118 2415 5529 2889 1531 12482

TOTAL 89258

Boli Pulmonare BPOC bloc J40-J44 186 1125 8342 6627 14880 31160

Astm bloc J45-J46 253 1012 3770 1477 1686 8198

Bronsiectazii bloc J47 107 370 870 718 1003 3068

Sarcoidoza coduri D86.0 si

D86.1 si D86.2

11 48 73 23 7 162

Alte boli interstitiale pulmonare bloc J84 1321 1966 3734 3310 5344 15675

Boli cronice pulmonare bloc J37 si bloc

J40 - J 47

29 109 139 80 32 389

TOTAL 58652

Diabet Intoleranta la glucoza bloc E09 3 9 20 17 11 60

Diabet zaharat de tip II bloc E11 66 613 6848 7071 7384 21982

TOTAL 22042

Boli psihice Depresie bloc F17 0 0 3 0 0 3

Alte boli Tartru dentar cod K03.6 0 0 0 0 0 0

Intoxicatie cu tutun/nicotina cod T65.2 0 0 0 0 0 0

Consiliere si supraveghere a

tulburarilor datorite consumului de tutun

cod Z71.6 0 0 0 0 0 0

Folosirea tutunului, in prezent cod Z72.0 0 0 0 0 0 0

Istoric familial de tulburari ale abuzului

de tutun

cod Z81.2 0 0 0 0 0 0

Proceduri de reabilitare a fumatorilor cod Z50.8 172 995 4033 3449 2401 11050

TOTAL 11050

Anexa 2 Cheltuielile sistemului medical în anul 2012 în funcție de sursa de finanțare

Sursa de finanţare FNUASS Buget de Stat Venituri proprii

Medicamente compensate 4.591.443.000 116.003.120

Medicamente si dispozitive utilizate in PNS 2.288.725.000 473.209.730 1.062.173.640

Dializa, echipamente medicale 794.548.000


33

Asistenta medicala primara 1.197.579.000

Asistență medicală de specialitate 387.417.000

Asistenta medicala stomatologica 57.879.000

Asistenta medicala pentru specialitati paraclinice 322.702.000

Asistenta medicala in centre multifunctionale 71.194.000

Urgenta prespitaliceasca 653.350.000

Servicii in spitale generale 7.492.650.000

Servicii in spitale de recuperare 50.490.000

Ingrijiri la domiciliu 34.325.000

Cheltuieli de administrare a FNUASS 350.463.000

Cheltuieli pentru Asigurări de Asistență Socială 1.122.308.000

Cheltuieli de personal și pentru bunuri și servicii aferente unităților din subordinea MS

188.500.000 6.500.000

Cheltuieli de personal și pentru bunuri și servicii aferente unităților care desfășoară activități de sănătate publică

741.200.000 268.600.000

Consolidări, renovări, construcții 122.200.000 239.700.000

Dotări cu echipamente și aparatură 83.800.000 120.200.000

Cheltuieli pentru proiecte cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă.

46.004.000 108.200.000

TOTAL 19.461.077.000 1.717.109.730 1.813.176.760

Notă: cheltuielile marcate B au fost luate în calcul la evaluarea impactului fumatului asupra sistemului public de sănătate

Anexa 3. Definitii și clarificari asupra termenilor utilizati în studiu.

DRG Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice (Diagnosis Related Groups - DRG) reprezinta o schema de clasificare a pacientilor în functie de diagnostic.

Acest sistem este asemanator sistemului de Clasificare Statistica Internationala a Bolilor și Problemelor de Sănătate Asociate , în care diagnosticele sunt ordonate în clase și subclase. Spre deosebire de acesta, în sistemul DRG se utilizeaza un criteriu suplimentar de clasificare, și anume costul resurselor consumate pentru ingrijirea pacientului. În acest fel, prin sistemul DRG, pacientii pot fi clasificati simultan atât dupa patologie cât și dupa costul ingrijirilor, ceea ce asigura posibilitatea de a asocia tipurile de pacienti cu cheltuielile spitalicesti efectuate. DRG face astfel posibila posibila masurarea rezultatelor activitatilor spitalelor fiind și o baza de date de justificare a cererii spitalelor pentru obtinerea de fonduri pentru activitatea depusa.

În plus, DRG poate fi folosit pentru politici de dezvoltare privind problemele de acces și echitate referitoare la tratament, pentru analiza practicii clinice și de codificare , pentru evaluarea cererii de medicamente, dispozitive și de servicii medicale.

Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizeaza caracteristicile fiecarui pacient externat (varsta, sex, durata de spitalizare, diagnostice principale și secundare, proceduri medicale de care a beneficiat pe durata spitalizarii, starea la externare , iar în functie de acestea pacientii sunt clasificati într-o categorie distincta (o grupa de diagnostice) .


34

Grup DRG (GDRG) consta în unul sau mai multe DRG-uri definite prin aceeasi lista de diagnostice sau proceduri. DRG-urile din cadrul unui GDRG are nivele diferentiate de consum al resurselor și sunt divizate pe baza mai multor factori, incluzand diagnosticele/procedurile care au complicatii, varsta și un anumit nivel al comorbiditatii si/sau complicatiei clinice.

Grupele de diagnostice DRG au doua caracteristici esentiale:

omogenitatea clinica, adica într-un anume DRG cazurile (pacientii) sunt similare, din

punct de vedere clinic, dar nu identice și

omogenitatea costurilor, adica fiecare DRG contine cazuri ce necesita un consum

asemanator de resurse.

Grouper-ul este un software special proiectat pentru calculator care aloca episoadele de ingrijiri ale unui pacient unor DRG-uri.

Categoriile majore de diagnostic (CMD). reprezinta o clasificare a bolilor bazata pe un singur sistem sau organ al corpului uman sau pe o etiologie asociata cu o anumita specialitate medicala.( ex: obstetrica-ginecologie sau neonatologie)

Tabel 1.2 Numarul Grupurilor Inrudite de Diagnostic dupa categoria majora de diagnostic în clasificarea DRG româneasca Categorii Principale de Diagnostic

RO.vi.DRG RO DRG v.1

Actualizat

decembrie 2010

Actualizat

iulie 2011

Pre Proceduri majore - diagnostice principale asociate cu oricare CMD 12 12

01 Boli și tulburari ale sistemului nervos 53 53

02 Boli și tulburari ale ochiului 20 20

03 Boli și tulburari ale urechii, nasului, gurii și gatului 29 29

04 Boli și tulburari ale sistemului respirator 43 43

05 Boli și tulburari ale sistemului circulator 67 67

06 Boli și tulburari ale sistemului digestiv 52 52

07 Boli și tulburari ale sistemului hepatobiliar și ale pancreasului 29 29

08 Boli și tulburari ale sistemului musculo scheletal și tesutului conjunctiv 79 79

09 Boli și tulburari ale pielii, tesutului subcutanat și sanului 29 29

10 Boli și tulburari endocrine, nurtitionale și metabolice 19 19

11 Boli și tulburari ale rinichiului și tractului urinar 37 37

12 Boli și tulburari ale aparatului reproductiv masculin 19 19

13 Boli și tulburari ale aparatului reproductiv feminin 21 21


35

14 Sarcina, nastere și lauzie 18 18

15 Nou-nascuti și alti neonatali 25 25

16 Boli și tulburari ale sangelui și organelor hematopoietice și boli imunologie

10 10

17 Boli neoplazice (hematologice și neoplasme solide) 18 18

18 Boli infectioase și parazitare 17 17

19 Boli și tulburari mentale 13 13

20 Consum de alcool/droguri și tulburari mentale organice induse de alcool/droguri

8 8

21 Accidente, otraviri și efecte toxice ale medicamentelor 24 24

22 Arsuri 8 8

23 Factori care influenteaza starea de sănătate și alte contacte cu serviciile de sănătate

13 13

CMD-urile sunt subdivizate în trei categorii separate, respectiv chirurgicale, medicale și altele.

Clasificarea maladiilor poate fi definită ca un sistem de categorii în care entităţile morbide sunt atribuite în conformitate cu criterii stabilite.

Sistemul CIM-10-AM este Clasificarea Statistica Internationala a Bolilor și Problemelor de Sănătate Asociate, a-10-a revizie pe scurt numita “CIM-10-AM” dă posibilitatea traducerii diagnosticelor şi procedurilor medicale precum şi a altor probleme de sănătate din cuvinte într-un cod alfanumeric, care permite păstrarea, găsirea şi analiza datelor pe computer. Scopul CIM-10-AM este de a permite înregistrarea, analiza, interpretarea şi comparaţia sistematică a datelor referitoare la morbiditate colectate în diferite spitale, state şi ţări.

CIM-10-AM este o clasificare cu şase variabile. Structura sa este proiectată în principal pentru facilitarea analizelor epidemiologice. Maladiile sunt organizate în următoarele grupuri:

· boli epidemice

· boli organice sau generale

· boli localizate ordonate în funcţie de localizare

· boli de creştere

· leziuni

Tariful pe caz ponderat (TCP): valoarea de rambursare a unui caz ponderat la nivel de spital

Tariful pe tip de caz (TC): Valoarea de rambursare pentru fiecare tip de caz (DRG).

Indicele de complexitate a cazurilor (Indicele de case-mix) (ICM): Numar (fara unitate) care exprima resursele necesare spitalului în concordanta cu pacientii tratati. ICM pentru spitalul A = Total nr. cazuri ponderate (CP)/Total nr. cazuri rezolvate (CR) spital A .


36

Valoare relativa (VR): Coeficient care exprima raportul dintre tariful unui DRG și tariful mediu al tuturor DRG-urilor. Valoarea relativa este atribuita în functie de consumul de resurse necesare pentru tratamentul complet al bolnavului cu afectiunea/afectiunile respective.

Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate ...

Documents

Transcript of Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate ...