Impactul Monedei Euro

38
Universitatea Valahia Facultatea de Stiinte Economice Departamentul Master Specializarea Management Financiar-Bancar Politici si strategii comunitare in domeniul financiar- bancar Impactul monedei euro asupra pietelor europene

description

finante

Transcript of Impactul Monedei Euro

Universitatea ValahiaFacultatea de Stiinte EconomiceDepartamentul MasterSpecializarea Management Financiar-Bancar

Politici si strategii comunitare in domeniul

financiar-bancar

Impactul monedei euro asupra pietelor europene

Profesor coordonator:Lect.Univ.Dr.Dragoi Elena VioletaMasterand:Holeoleo Alexandru

-2012-

Impactul monedei euro asupra pietelor europene

INTRODUCERE

1. Importanţa apariţiei monedei euro

Introducerea monedei unice euro – mai întâi ca monedă scripturală în 1999 şi mai târziu sub forma bancnotelor şi monedelor fizice, în 2002 – reprezintă una dintre realizările majore ale UniuniiEuropene.Succesul monedei euro este dovedit şi prin faptul că state care nu sunt membre ale UniuniiEuropene au ales ca monedă oficială euro:Andorra,Islanda, Lichtenstein, Monaco, San Marino, Vatican,Muntenegru, Kosovo.Zona a fost creată în1999 de unsprezece țări, la care s-a alăturat Grecia în 2001, Slovenia în 2007,Cipru și Malta în 2008, Slovacia în 2009,Estoniaîn 2011. Trei țări dinUniunea Europeană nu au fost de acord cu introducerea acestei monede,și anume Danemarca,Regatul Unit și Suedia. Banca Centrală Europeană (BCE) are dreptul exclusiv de a autoriza emisia de bancnote euro de către băncile naţionale ale ţărilor din zona euro. Responsabilitatea privind producerea şi punerea lor în circulaţie revine băncilor naţionale. Volumul de monede emise de către statele membre din zona euro este aprobat anual de către BCE, iar monetăriile naţionale sunt însărcinate cu producerea acestora. Numele – euro – a fost ales de către Consiliul European reunit la Madrid, în 1995, în cadrul pregătirilor pentru moneda unică. Simbolul monedei euro– €–a fost inspirat de litera grecească epsilon(Є). Totodată, este şi prima literă a cuvântului Europa scris în alfabetul latin, iar cele două linii paralele care îl străbat simbolizează stabilitatea.Beneficiile monedei euro sunt diverse şi sunt resimţite la niveluri diferite, începând cu persoane fizice şi întreprinderi şi ajungând până la economii întregi. Printre acestea se numără:

•Ofertă mai variată şi preţuri stabile pentru consumatori şi cetăţeni;

•Securitate mai mare şi mai multe oportunităţi pentru întreprinderi şi pieţe;

•Stabilitate şi creştere economică;

•Pieţe financiare mai integrate;

•O prezenţă mai puternică a UE în economia globală;

•Prezenţa unui semn tangibil al identităţii europene;

Moneda unică aduce o nouă forţă şi oferă noi oportunităţi care derivă din integrarea şi dimensiunile economice ale zonei euro, piaţa unică devenind, astfel, mai eficientă. Moneda unică şi zona euroînseamnă şi noi oportunităţi în cadrul economiei mondiale. Moneda unică transformă zona euro într –o zonă de afaceri atractivă pentru ţările terţe, promovând, astfel, comerţul şi investiţiile. Prudenţa în gestionarea sa economică, face din euro o monedă de rezervă atractivă pentru ţările terţe şi asigură zonei euro o poziţie mai puternică în cadrul economiei mondiale.Utilizarea extinsă a monedei euro în sistemul monetar şi financiar internaţional demonstrează importanţa acesteia pe scena mondială:

•Moneda euro este din ce în ce mai utilizată în cazul emisiunii de titluri de datorie publică şi titluri de datorie pentru întreprinderi.

•Băncile mondiale acordă împrumuturi semnificative denominate în euro în toată lumea.

•Euro ocupă locul al doilea printre cele mai comercializate monede pe pieţele de schimb valutar, fiind utilizată în aproximativ 40% din tranzacţiile zilnice.

•Euro este folosit din ce în ce mai mult pentru facturare şi plată în comerţul internaţional, nu numai între zona euro şi ţări terţe ci chiar, la o scară mai mică,între ţări terţe.

•Alături de dolarul american, euro este utilizat foarte mult ca o importantă monedă de rezervă pentru urgenţele monetare.

•Mai multe ţări îşi gestionează monedele naţionale prin corelarea acestora cu moneda euro luată ca monedă de referinţă.

Obiectivele şi efectele monedei unice europene

Prin adoptarea monedei unice, Europa a câştigat numele de al doilea pol financiar al lumii, de departe înaintea celui japonez şi conduce la crearea unor condiţii foarte bune pentru dezvoltarea concurenţei în plan mondial.EURO, reprezintă elementul de bază al conducerii Uniunii Europene, iar introducerea acestei monede pe pieţele europene a adus pentru toţi cetăţenii europeni un câştig şi un surplus de stabilitate economică. Apariţia monedei euro reprezintă cel mai important moment de pe piaţa financiară, moment care a dus la schimbări semnificative în cadrul economiilor ţărilor participante şi la posibilitatea formării unei pieţe unice în cadrul căreia puterea şi competitivitatea au crescut.Apariţia pieţei unice mai este favorizată şi de eficacitatea şi de transparenţa pieţei financiare.Pieţele financiare europene sunt caracterizate prin:•un grad de lichiditate foarte ridicat;• bancă centrală independentă;•stabilitatea preţurilor ca şi obiectiv general. O piaţă unică asigură totodată creşterea economică a ţărilor europene, crearea de noi locuri de muncă, o scădere a costurilor de operare pe pieţele financiare precum şi

o alocare mai bună a capitalurilor. Scopul creearii pieţei unice este de a asigura prezentarea informaţiei despre emitenţi în mod corect, complet şi la timp, ca rezultat direct asupra creşterii încrederii investitorilor în asigurarea si îmbunătăţirea evaluării activelor financiare şi a performanţelor în afaceri.Se ştie că moneda Euro vizează în principal exportatorii şi importatorii, care sunt cei mai importanţi utilizatori ai acesteia. Prin folosirea unei monede unice în cadrul tranzacţiilor, aceştia prezintă şanse egale de eliminarea a costurilor suplimentare de tranzacţionare.Introducerea monedei unice a dus la:-reducerea costurilor de operare în pieţe şi creşterea accesului la capital al investitorilor;-crearea unor diverse variante competitive de investiţii pentru investitori, precum şi un nivel de prezentare a informaţiei adecvat cerinţelor acestora;-relaţii bazate pe încredere între investitorii prezenţi pe pieţele financiare europene;-înlăturarea erorilor de gestiune a informaţiilor care pot conduce la dezechilibre şi pot afecta operarea pe pieţele financiare; Prin trecerea la moneda unică s-a dorit totodată ca ţările europene să ia măsuri şi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi creşterea eficienţei sistemelor financiare. În acest sens se pot enumera măsuri precum:•deschiderea pieţelor de capital naţionale investitorilor străini;•liberalizarea pieţelor bursiere naţionale;•renunţarea totală sau parţială la măsurile de control valutar .

Pe lângă avantajele economice fundamentale, moneda unică are şi o serie de avantaje indirecte. Aceste beneficii aparţin de transformările mai intense în conduita pieţelor financiare şi al companiilor.

O mare parte dintre statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv câţiva din cei care au făcut parte în prima rundă la UEM, au avut de-a face cu inflaţia după cel de-al doilea război mondial. Anglia, Portugalia, Irlanda şi Spania au fost în mod deosebit sensibile faţă de inflaţie, un fenomen care produce neîntelegeri în rândul cumpărătorilor şi al vânzătorilor, măreşte costurile legate de împrumuturi, măreşte rata impozitului, trimite semne negative investitorilor şi formează neajunsuri majore pe piaţă.

În tabelul de mai jos sunt prezentate proiecţiile macroeconomice importante pentru zona euro pentru anii 2011, 2012 dar şi 2013 iar în tabelul numărul 3 este prezentată situaţia reala în 2011.

Tabel nr. 1

Proiecţii macroeconomice pentru zona euro

2011 2012 2013

IAPC 2,1-2,7 2,1-2,7 0,9-2,3

PIB real 1,5-2 -0,5 - 0,3 0,0-2,2

Consumul privat 0,1.0,5 -0,7 – 0,1 0,0 – 1,6

Consumul administraţiilor

publice

-0,6-0,2 -0,6 – 0,2 -0,1 – 1,3

Formarea brută capital fix -0,3– 1,7 -2,6 – 0,2 -0,9 – 3,7

Exportul de bunuri şi servicii 0,6 – 7,1 0,1 – 5,1 0,7 – 8,1

Importul de bunuri şi servicii 0,5 – 7,3 -1,1 – 3,5 0,7 – 7,3

1) Proiecţiile privind PIB real şi componentele acestuia conţin date statistice ajustate cu

numărul zilelor

lucrătoare. Proiecţiile privind importul şi exportul includ schimburile comerciale între ţările

din zona

euro.

2) Datele se referă la zona euro, inclusiv Estonia. Variaţiile procentuale anuale medii pentru

IAPC în anul

2011 se bazează pe configuraţia din anul 2010 a zonei euro care include deja Estonia.

Sursa: BNR, 2011

Tabel nr.2

Situaţia reală la nivel macroeconomic pentru zona euro

Indicatori 2011

IAPC 2,7

PIB real 1,5

Consumul privat 0,2

Consumul administraţiilor publice 0,2

Formarea brută capital fix 1,6

Exportul de bunuri şi servicii 6,4

Importul de bunuri şi servicii 4,1

Sursa: BNR, 2011

Analizând cele două tabele se poate observa faptul că situaţia reală din 2011 se

încadrează în proiecţiile macroeconomice făcute pentru cei trei ani. Nici unul dintre

indicatori nu depăşeşte limita superioară, numai IAPC atinge această limită ,dar nu o

depăşeşte.

Moneda unică include un nou regim, cu inflaţie scăzută şi stabilitate

macroeconomică pentru majoritatea statelor din zona euro. Acest fapt este susţinut

efectiv, deoarece zona euro deţine cea mai independentă bancă centrală din lume:

BCE. Cu cât independenţa unei bănci este mai mare, cu atât este mai posibil ca ea să

reziste faţă de presiunile politice ale guvernului cu accepţiunea de a îngădui

economiei să se modifice în sensul creşterii prea rapid sau de a susţine anumite

cheltuieli publice prea mari.

Chiar dacă gradul ridicat de independenţă al BCE oferă câteva avantaje pentru

statele deja cunoscute pentru inflaţia lor scăzută, el oferă un viitor economic mai

precis pentru celelalte state.

În măsura în care moneda euro influenţează în sensul reducerii inflaţiei, ea

mai are şi o presiune în sensul scăderii ratelor dobânzii. Moneda unică oferă rate mai

mici ale inflaţiei şi prin scăderea ratei de risc pentru schimbul valutar.

Moneda unică susţine reforma structurală indispensabilă în Europa. Pe scurt,

statele care vor să adopte euro trebuie să îşi transpună economiile, pentru a îndeplini

criteriile de convergenţă ale Tratatului de la Maastricht. Pasul următor este acela de a

adera la Pactul de stabilitate şi creştere, un pact care restrânge riguros împrumuturile

guvernamentale şi care determină guvernele să îşi modifice finanţele publice. Pactul

presupune chiar şi amenzi pentru statele care utilizează prea multe împrumuturi.

Functiile şi caracteristicile unei monede unice

O monedă este internaţională, unică dacă este pretinsă pe pieţele de schimb, şi

dacă îndeplineşte funcţiile monetare:de tranzacţie, de măsură a valorii de finanţare şi

de rezervă la scară internaţională.1

Statul a cărui monedă este internaţională realizează tranzacţii cu întreaga

lumea. Necesitatea de monedă este exemplificată prin nevoia de a achiziţiona bunuri

şi servicii. Moneda unui stat poate fi aleasă ca mod de legalizare de către statele care

1 Basno C., Dardac N., Floricel C., – “Monedă, credit, bănci”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2003; pag 81.

fac schimburi comerciale între ele. Dacă nici unul dintre state nu acceptă folosirea

monedei partenerului său, ele se înteleg în vederea legalizării finale, să realizeze

operaţiunile într-o monedă care prezintă un grad mare de securitate şi comoditate

datorită calităţilor sale interne, printre altele, valoarea şi stabilitatea sa. Moneda unică

este cu siguranţă considerată ca fiind cea mai stabilă în relaţie cu bunurile pe care ea

este capabilă de a le evalua, precum şi în relaţie cu alte monede. O monedă unică

foloseşte, deci, pentru a determina valoarea tranzacţiilor internaţionale şi pentru a

asigura stabilitatea.

În acelasi timp, o monedă unică dobândeşte un suport instituţional care îi

îngăduie să pună în folosinţă un sistem credite şi împrumuturi internaţionale. Un

sistem bancar internaţional dezvoltat, o piaţă monetară mondială aprovizionată şi

productiv permite ţării sau ţărilor posesoare de monedă unică să satisfacă cererea

internaţională de monedă unică fără ameninţări pentru echilibrele lor interne şi

externe.2

Orice monedă îndeplineşte, în principal, trei funcţii: de unitate de calcul, de

rezervă de valoare şi de mijloc de plată şi intermediar al schimburilor.

În cadrul operaţiunilor cu caracter privat, îndeplinind funcţia de unitate de

calcul, o monedă internaţională serveşte la facturarea schimburilor comerciale

internaţionale. În calitate de rezervă de valoare, o monedă internaţională serveste

drept element de exprimare a activelor bancare şi financiare internaţionale (precum

eurocreditele, euroobligaţiunile, euroacţiunile etc.). Îndeplinind funcţia de mijloc de

plată, ea este utilizată în reglementarea tranzacţiilor comerciale internaţionale. De

asemenea, moneda internaţională serveşte şi ca instrument de intermediere între

monedele terţe pe pieţele interbancare de devize ( De exemplu dacă o bancă doreşte să

vândă coroane suedeze şi să cumpere pesete spaniole, ea începe prin a vinde coroane

pe dolari SUA, înainte de a cumpara pesete cu aceşti dolari) . Motivul recurgerii la o

monedă internaţională este acela de a face tranzacţiile mai putin costisitoare.3

Avantajele monedei unice

2 Silasi G.- „Integrarea monetară europeană, între teorie şi politică”, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 1998, pag 145.3 Ignat, I.-„Uniunea Europeană-de la Piaţa Comună la moneda unică”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag 14.

Chiar dacă moneda unică este în primul rând un proiect politic foarte legat de

istoria europeană, obiectivele economice îndrăzneţe, cum ar fi creşterea economică şi

creşterea nivelului de trai în Europa, au reprezentat mereu un rol determinant, chiar

dacă acesta a fost unul secundar.

“Adoptarea monedei unice prezintă numeroase avantaje”4, însă este dificil de

determinat dacă acestea sunt mai importante fată de dezavantajele, pe termen lung.

a) Minimizarea costurilor tranzacţiilor este un avantaj deoarece după

introducerea euro aceste costuri vor fi îndepărtate. Datorită faptului că tranzacţii se

desfăşoară doar într-o singură valută, aceasta va determina minimizarea costurilor

convertind doar o valută în alta. Aceasta va fi în câştigul turiştilor şi al oamenilor de

afaceri.

De exemplu, atunci când un importator plăteşte pentru mărfurile achiziţionate

trebuie să schimbe la o bancă moneda naţională în moneda exportatorului sau în

moneda stabilită prin contract. Pentru această operaţiune de schimb valutar, se va

adăuga de către bancă o sumă de bani sub formă de comision. Pentru acele firmele

care exportă sau importă un număr mare de mărfuri într-un număr mare de state,

aceste tranzacţii de schimb valutar au şi ele un număr semnificativ, deci şi costurile

vor fi foarte mari. Acest lucru provoacă recuperarea costurilor prin mărirea preţurilor,

costuri suportate de consumatori. Înainte de introducerea monedei unice „astfel de

costuri au atins 0,4% din PNB al statelor membre ale Uniunii Europene Monetare.”5

„Aceste costuri sunt mari în special pentru companiile din statele mici, care au pieţe

de schimb lipsite de lichiditate şi sisteme bancare nesofisticate.”6

b) Înlăturarea riscurilor cu privire la aprecierea sau deprecierea neaşteptată a

acestor parităţi. Euro elimină riscul dintre ţările membre, conducând la maximizarea

schimburilor comerciale şi a avantajelor legate de acestea. Chiar dacă în multe state

se lucrează cu mecanismele flexibile ale cursurilor de schimb, statele membre ale

Uniunii Europene Monetare au stabilit limite superioare şi inferioare ale cursurilor

valutare. Vechiul sistem al monedei euro permitea o volatilitate valutară de la o zi la

alta. Neîncrederea referitoare la nivelul viitor al cursului valutar al monedei naţionale

faţă de alte monede a determinat un număr de riscuri şi probleme în faţa exportatorilor

4 Chabot C. N., Euro-moneda europeană, Ed Teora, Bucureşti, 2000, pag. 35

5 Turliuc V., Politici monetare, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag. 1346 Chabot C. N., Euro-moneda europeană, Ed Teora, Bucureşti, 2000, pag. 38

şi importatorilor. În acest mod riscul valutar minimizează volumul schimburilor

comerciale prin adăugarea unui cost suplimentar asupra tranzacţiilor.

c) Concurenţa şi transparenţa majorată a preţurilor. „Comparaţia directă a

preţurilor cu salariile va determina dezvoltarea concurenţei la nivelul întregii Europe,

determinând preţuri mai mici pentru consumatori şi diversificarea oportunităţilor

pentru investiţii şi dezvoltarea afacerilor.”7

Transparenţa preţurilor bunurilor şi serviciilor în ţările care au aderat la UEM

este asigurată doar de o monedă europeană ce devine comparabilă în toată

comunitatea. Transparenţa dată de moneda unică, care face mai simplă compararea

preţurilor, amplifică concurenţa pe toate pieţele de bunuri şi servicii pentru

întreprinderi, dar şi pentru bunurile de folosinţă, acolo unde distribuitorii importanţi

încep să formeze diferenţele cele mai importante.

Dezavantajele monedei unice

Cu toate că Euro promite avantaje economice substanţiale, el aduce, de

asemenea şi numeroase dezavantaje:

a) Costul introducerii. Unul dintre dezavantajele monedei unice îl reprezintă

costul introducerii, deoarece consumatorii şi agenţii economici vor fi obligaţi să-şi

schimbe atât moneda naţională, cât şi toate salariile şi preţurile în moneda nouă.

Acest fapt va provoca costuri în plus pentru bănci şi întreprinderi, de ordinul

miliardelor de dolari, deoarece acestea vor trebui să înlocuiască facturi, liste de

preţuri, etichete cu preţuri, formulare utilizate în birouri, conturi bancare, baze de

date, programe software, case de marcat, automate bancare, maşini de numărat bani,

etc.

b) Diferende în politică fiscală. Odată cu introducerea monedei unice în

Europa va exista o rată solitară a dobânzii, iar ţările care vor avea o datorie mare şi

crescătoare vor provoca şi o maximizare a dobânzilor în toate statele din zona Euro.

Ţările UE vor trebui să sporească fluxurile interne ale zonei Euro de plăţi pentru a

susţine zonele care au nevoie de acest suport.

c) Constrângeri în ceea ce priveşte politică monetară. Fiecare ţară nu mai

poate avea o politică monetară independentă, dar în măsura în care economiile sunt

7 Paxino, D., Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag. 83

deja interdependente, chiar şi fără Uniunea Europeană Monetară, o ţară nu duce o

politică monetară complet autonomă, mai ales cu schimburi fixe.

De exemplu, atunci când o ţară ridică rata dobânzii, ţara vecină trebuie să facă

la fel, altfel riscă să-şi vadă investitorii mergând în ţara unde randamentul este

superior şi să suporte o depreciere a ratei de schimb.

d) Lipsa unor instrumente de verificare în legătură cu politica fiscală şi

monetară reprezintă un alt dezavantaj al introducerii monedei unice. Împortanţă în

acest mod, reprezintă lipsa unei trezorerii europene care să ia în primire datoriile

tărilor membre. Înfiinţarea unui astfel de instrument ar însemna o scădere accentuată a

independenţei naţionale.

e) Existenţa unor atacuri speculative. Cursurile de schimb fixe sau semifixe

sunt vulnerabile din perspective atacurilor speculative. Guvernele au întreprins acţiuni

ce condamnă speculaţiile cu monedă naţională prin intermediul majorării dobânzilor,

influenţând astfel creşterea deţinerilor în monedă respectivă. O astfel de politică

conduce la maximizarea costurilor la împrumuturi, costuri suportate de către

împrumutaţi, aceştia putând recurge la micşorarea volumul investiţiilor, şi deci, să

influenţeze negativ creşterea economică.

f) Disciplină fiscală excesivă. Atunci când alte guverne exercită presiuni

asupra unui guvern pentru reducerea gradului de îndatorare, ori plătind chiar majorări

şi penalităţi dacă deficitul bugetar depăşeşte valoarea de referinţă, aceasta poate avea

drept efect creşterea datoriei externe, a deficitului balanţei de plăţi sau adâncirea

recesiunii.

g) Independenţa Băncii Centrale. “Anterior, ancora faţă de SME a constituit-o

independenţa Bundesbank a Germaniei şi preocuparea acesteia pentru menţinerea

stabilităţii preţurilor. Cu toate acestea, nou creata BCE este concepută a avea

independenţă,pe care va trebui să o probeze.”8 Aceasta va implica costuri

suplimentare în final şi va trebui să ia măsuri aspre în ceea ce priveşte gestionarea

inflaţiei.

8 Paxino, D., Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag. 84

Impactul monedei euro asupra pietelor europeneStudiu de caz

Efectele monedei unice pe pieţele financiare

Prin adoptarea monedei Euro ca monedă unică se elimină riscul valutar îninteriroul Zonei Euro. De aceea se presupune că cei care vor economisi nu vor trebuii săse ingrijoreze în privinţa locului unde au fost emise titlurile de valoare, dacă acestea suntemise în euro.Adoptarea Euro ca monedă de referinţă va generea pe pieţele financiare efecte pozitive şi totodată efecte negative.Printre efectele pozitive se numără în primul rând formarea unei pieţe unice, încare concurenţa va creşte iar instituţiile financiare vor fi forţate să îşi perfecţioneze performanţele pentru a atrage noi clienţi. Tot un efect pozitiv generat este cel prin careresursele economice vor fi mai eficient exploatate percum şi dezvoltarea unor instituţii şi pieţe financiare extinse. Principalul efect negativ generat de adoptarea monedei unice este acela că potenţialul de diversificare se micşorează:“Înainte de apariţia monedei euro, uneconomisitor belgian putea să-şi diversifice portofoliul prin achiziţionarea de titlurigermane, italiene sau din alte ţări europene. Acum aceste titluri sunt mai puţin diverse din moment ce se exprimă în aceeaşi monedă”

Efectele euro asupra mediilor de afaceri

Ratele de schimb ale euro dau tonul relatiilor comerciale cu zona euro ,iar intreprinderile si investitorii din intreaga lume sunt nerabdatori sa afle daca euro va fi mai puternic sau mai slab decat monedele nationale care l-au precedat. Atunci cand euro este mai slab,consumatorii platesc preturi joase pentru produsele importate din zona euro.Producatorii din afara Europei pot fi fortati sa vanda la preturi exagerate pe propriile lor piete ,in fata unei invazii de importuri europene ieftine.Atunci cand euro este “ prea slab” ,el declanseaza inflatia in zona euro si face ca imprumuturile externe obtinute de firmele si guvernele europene sa fie extrem de costisitoare .In schimb ,daca euro este puternic ,au de suferit industriile axate pe export ,care sunt atat de importante pentru cresterea economica europeana ,deoarece tarile care nu fac parte din zona euro trebuie sa plateasca mai mult pentru a cumpara produsele exprimate in euro.In acelasi timp ,cresc importurile zonei euro,ceea ce duce la cresterea brusca a productiei pentru principalii parteneri comerciali din aceasta regiune. Ca toate celelalte monede ,euro oscileaza in timp.Exista si anumiti factori care determina cererea globala dse investitii pentru zona euro.Dintre acestia enumeram:-Stabilitatea politica,economica si fiscala generala .Mediile economice stabile reprezinta cadrul unor investitii excelente.Atunci cand pitele financiare se tem ca problemele bugetare,discordia politica sau tensiunile sociale incep sa puna in pericol uniunea monetara,ele evita investitiile in zona monedei unice.Deosebit de ingrijoratoare pentru zona euro sunt ,in aceasta privinta ,nivelul ridicat al somajului

din tari precum Spania,Italia,si peste 11% in zona euro ca intreg,si incertitudinea politica care inconjoara intregul proiect al monedei unice. O parte importanta din stabilitatea economica generala a zonei euro este capacitatea guvernelor din Uniunea Europeana de a-si ‘’echilibra balantele’’.Pentru moment ,insa,prognozele fiscale pentru zona euro sunt de regula sanatoase,sugerand ca euro va fi o moneda puternica. -Situatia comertului exterior.Un alt factor care determina in mod semnificativ stabilitatea economica si,astfel ,puterea euro,se refera la situatia comertului exterior al zonei euro.Cu alte cuvinte ,atunci cand o tara importa mai mult decat exporta ,ea inregistreaza un deficit in contul sau curent.Tara respectiva consuma mai mult decat produce si trebuie sa se imprumute din exterior pentru a suplini diferenta.Pietele financiare considera deficitele contului curent ca semne ale instabilitatii pe termen lung ,tot astfel cum analistii pietelor de valori mobiliare considera companiile puternic indatorate ca fiind mai riscante decat cele cu datorii mici.-Estimari privind inflatia.Nimeni nu doreste sa investeasca intr-o moneda care este putin probabil ca isi va pastra valoarea.Ca rezultat ,toate celelate conditii fiind constante ,euro slabeste atunci cand creste inflatia pe termen lung in zona euro.-Estimari privind rata dobanzilor.Ratele ridicate ale dobanzilor din zona euro atrag investitorii care doresc sa obtina venituri mari,care l;a randul lor genereaza o cerere pentru activele exprimate in euro.

Criza financiară internaţională

Cunoscătorii în domeniu apreciază faptul că apariţia crizei financiare în anul

2008, în SUA dar şi în alte ţări, a semnificat cea mai importantă tulburare a

finanţelor internaţionale din 1929-1933. Rezultatele crize se fac simţite şi în afara

domeniului financiar, la structura economiei mondiale, având efecte în creşterea

economică şi piaţa muncii şi determinând o mulţime efecte cu implicaţii de natură

conjuncturală sau pe termenele mediu şi lung în domeniul structurii sistemului

financiar mondial şi legătura acestuia cu economia reală

Criză financiară pe care o resimte economia mondială rezultă din alăturarea

unor cauze tradiţionale ale fenomenelor de criză economico-financiară, în general, cu

altele specifice.

Tabel nr.3

Cauzele apariţiei crizei financiare la nivel mondial

Cauze tradiţionale Cauze netradiţionale

- perioada de explozie a creşterii - amplificarea fară limită a unui model

sui generis de origine şi impărţirea

creditării în dimensiuni extreme;

- creşterea foarte mare a preţurilor

activelor, mai ales pe piaţa imobiliară;

- creditarea în dimensiune fară limită

a agenţilor economici a căror

solvabilitate este mai scăzută

riscului transferabil (origine-and-

distribute model);

- o dorinţă foarte mare de a obţine profit

care a susţinut sporirea cererii pentru

active cu grad mare de risc;

- conducerea nepotrivită a corporaţiilor

şi stimulente manageriale nepotrivite în

instituţiile financiare;

- importanţa factorilor de reglementare

şi al agenţiilor de rating.

Cauzele specifice se găsesc în măsuri diferite atât în statele dezvoltate, cât şi în

statele cu economii emergente, dar în raport mult mai mic.

Criza financiară şi economică din America s-a extins rapid in restul lumii.

Europa a intrat în recesiune economică. Încercând să stabilizeze entităţile financiare

interne şi să-şi revigoreze economia, guvernanţii din Europa Occidentală au investit

sume uriaşe în structurile financiare interne, au naţionalizat o bună parte dintre bănci

şi au redus impozitele ca să stimuleze economia.

Producţia industrială din ţările europene dezvoltate, precum Germania, Franţa,

Anglia, Italia si Spania, a scăzut cu 20-25% în primul an al crizei financiare. Tendinţa

de scădere se păstrează până în prezent deoarece criza financiară nu a trecut. Şomajul,

lipsa de încredere a consumatorilor şi senzaţia de nesiguranţă a cetăţenilor au crescut

în majoritatea statelor din UE.

Criza financiară în zona euro

Zona euro are de-a face, de astfel, cu o criză a datoriilor, o criză economică,

financiară şi de credibilitate, deşi instituţiile europene au hotărât adoptarea unor

decizii şi masuri pentru evitarea acestei situaţii şi pentru iesirea din criză a zonei

euro.

Totuşi aceste măsuri au fost nesatisfăcătoare pentru liniştirea pieţelor

financiare şi minimizarea costurilor de finanţare ale statelor europene aflate în

dificultate.

Tot ce s-a petrecut privind progresul crizei zonei euro şi rezultatele de pe

pieţele financiare ne arată faptul că avem de-a face cu o criza economică de foarte

mare intensitate ce nu pare a fi spre sfărşite. Pericolul este ca speculatorii sunt cei care

câştigă de pe urma acestei crize, în defavoarea cetăţenilor europeni care sunt nevoiţi

să suporte politicile de austeritate prin tăierea salariilor şi pierderea locurilor de

muncă.

Cauza pentru care statele au ajuns la un nivel atât de mare al deficitului

bugetar şi al datoriilor este acela că ele au fost nevoite să ajute băncile şi instituţiile

financiare să scape de faliment, chiar dacă acestea îşi luase ca angajament riscuri

extrem de mari sub impulsul beneficiilor şi al comisioanelor pe care le dobândeau

pe termen scurt (cazul Spaniei, dar şi al Greciei, ce au fost nevoite să participe pentru

sectorul bancar sau imobiliar).

Au fost folosite fonduri publice, rezultând astfel deficite bugetare foarte

ridicate, cu scopul de a salva instituţiile financiare situate în impas, recapitalizarea

băncilor şi încurajarea cererii ţărilor europene. Intervenţiile BCE de pe piaţa

secundară ar putea stopa îndoielile legate de viitorul obligaţiunilor spaniole,

portugheze sau irlandeze.

Germania se opune totuşi emiterii euro-obligaţiunilor, care ar putea fi o

alternativă mai credibilă la Fondul european de urgenţă. Formarea acestor euro-

obligaţiuni ar însemna alăturarea datoriilor tuturor statelor zonei euro, şi emisiunea

acestor obligaţiuni pe pieţele financiare. Statele cu rating de credit foarte bun, precum

Germania, au temerea că astfel costurile de creditare personale s-ar putea mării.

Minimizarea deficitelor bugetare şi a datoriilor, printr-o aplicare mai bună a

amenzilor privind nesupunerea faţă de prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere

(deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB, iar datoria publică să nu fie mai mare

de 60% din PIB)

Criza financiară şi a datoriilor ce a apărut in anul 2008 şi încă nu s-a sfârşit

arată că o uniune monetară fără o uniune economică şi fiscală nu poate fi

administrată. Fără potrivirea politicilor economice, bugetare şi fiscale nu se poate

continua cu o monedă unică. Propunerile Angelei Merkel şi ale lui Nicolas Sarkozy

din anul 2011 se referă la modificarea tratatului UE pentru a garanta ordine şi

echilibru fiscal în zona euro. Franţa şi Germania au păreri diferite şi nu pot ajunge la

un numitor comun, chiar dacă au promis că vor aduce soluţii referitoare la reforma

economică şi bugetară din statele zonei euro,cele 17 care au adoptat până acum euro.

Germania dă de înţeles că şi-ar dori negreşit o uniunea fiscală , dar Franţa este mai

reţinută în vederea instituirii normelor necesare într-un tratat european, care ar putea

da Germaniei capacitatea de a pune în aplicare normele bugetare.

Evoluţia deficitului bugetar în Europa

Conform criteriului ce face referire la situaţia deficitul bugetar, acesta nu

trebuie să fie excesiv, adică să nu depăşească 3% din PIB. Reducerea deficitului

bugetar a participat la stabilizarea inflaţiei, influenţând pozitiv în acelaşi timp

deteriorarea suplimentară a deficitului contului curent. Aspecte cu probleme au fost

reprezentate de execuţia neuniformă a cheltuielilor bugetare , precum şi de ponderea

prea mică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în PIB (circa 30%).

Grafic nr.4

Sursa :Eurostat

Graficul numărul 4 prezintă evoluţia deficitului bugetar în perioada 2008-

2012in Europa. În anul 2009 se poate observa o creştere a deficitului bugetar cu 1,7

puncte procentuale faţă de anul 2008 ajungând la valoarea de 7,2% din PIB.

În următorul an, 2010 bugetul general consolidat cunoaşte o uşoară scădere a

deficitului bugetar cu 0,7 puncte procentuale şi înregistrează valoarea de 6,5% din

PIB.

Deficitul bugetar al tarilor care au adoptat moneda euro , s-a situat în 2011 cu

puţin sub ţinta impusă de Fondul Monetar Internaţional. Datele pentru întregul an

relevă că deficitul bugetar a fost de 4,35% din PIB, cu puţin sub ţinta stabilită.

În bugetul Romaniei pe anul 2012, se observă o creştere de 2,1%. Această

estimare este mai mică decât cea anterioară, de 3,5%, dar pare a fi în contiunuare

nerealizabilă. Aceasta prevede o contracţie de 0,5%, din cauza unei recesiuni din zona

euro .

Grafic nr.5

Sursa:Eurostat

Cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeana, în 2011, le-au

înregistrat Grecia (7,7% din PIB) şi Irlanda (7,2% din PIB). Pe locul al patrulea s-a

clasat Marea Britanie, cu un deficit revizuit la 5% din PIB, de la 5,5%, cât se estimase

anterior. De cealaltă parte, opt state membre au avut în 2011 excedente bugetare, cele

mai mari fiind în Finlanda (+4,5% din PIB), Danemarca (+3,4%), Luxemburg şi

Suedia (+2,5%). Bulgaria a avut al cincilea excedent bugetar, de 1,8% din PIB.

Evolutia somajului in Europa

Grafic nr.6

Rata şomajului în decembrie 2009-decembrie 2011

0

5

10

15

20

25

procente

2009 7,8 8,9 10,7 9,7 8 10,4 19,5 7,9 6,2

2010 7,3 9,6 11 14,4 7,2 12,4 20,4 11,4 4,8

2011 7 9,9 10,9 19,2 6,8 13,6 22,9 11,2 5,2

RO PL HU EL CZ PT ES BG LU

Sursa: FMI, EUROSTAT

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că în momentul când se face

comparaţie cu celelalte ţări, România se plasează, analizând rata şomajului, pe o

poziţie destul de bună, dar această conjunctură este depăşită de nivelurile ratei

inflaţiei, a PIB/locuitor, şi a salariului minim lunar, indicatori importanţi şi pentru

care ţara noastră are nevoie de politici de stabilizare.

Reducerile pe piaţa muncii au continuat şi în luna decembrie 2011, rata

şomajului micşorându-se la 7% de la 7,3% în 2010, respectiv 7,8 în anul 2011; cele

mai importante reduceri de personal s-au consemnat în industrie şi construcţii.

Grafic nr. 7

Salariul minim lunar în Euro 2011

123 158232 278 282 293 317 329 347 356 380

566665

748 748

1.758

1.4621.4441.4351.365

1.086877869

0200

400600

80010001200

14001600

18002000

BG RO LT EE LV HU SK CZ PL TR HR PT MT SL ES US GR UK FR NL BE IE LU

GRUPA 1 GRUPA 2 GRUPA 3

euro/lună

Sursa: EUROSTAT

Graficul numărul 7 indică nivelurile minime ale salariilor lunare exprimate în

euro în statele membre, în anul 2011. Între statele membre, salariul minim brut pe

economie a variat de la 123 EUR (Bulgaria) la 1 758 EUR (Luxemburg).

De asemenea, putem observa că analizând topul actual al ţărilor UE cu salarii

minime pe economie, România se află pe un loc deloc bun şi anume penultimul loc,

cu 153 de euro/lună, cu doar 30 de euro mai mult decât vecina sa, Bulgaria, alături de

care este ultima în topul Uniunii Europene în materie de remuneraţii salariale. Se

poate vorbi de trei grupe în ceea ce priveşte nivelul de salarizare:

- Grupul 1 format din statele cu salarii minime pe economie sub 400 euro/lună

şi este format din 11 state precum: Lituania, Slovacia, Estonia, Letonia, Ungaria,

Republica Cehă, Bulgaria, Polonia, România, Turcia şi Croaţia.

- Grupul 2 format din 5 state membre (Portugalia, Malta, Slovenia, Spania şi

Grecia) şi Statele Unite, cu un nivel intermediar al salariului minim, de la peste 550

EUR la puţin sub 900 EUR pe lună.

- Grupul 3 cuprinde 6 state membre (Regatul Unit, Franţa, ţările de Jos, Belgia,

Irlanda şi Luxemburg) unde salariul minim era de peste 1 000 EUR pe lună.

Evolutia cursului de schimb in Romania

Cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro trebuie să se încadreze în

intervalul de variaţie de +/-15%, fără fluctuaţii importante pentru o perioadă de doi

ani înaintea momentului examinării.

Grafic nr. 8

Sursa BNR

Tabel nr. 4

Curs de schimb mediu anual şi la sfârşit de perioadă

RON/EUR în 2008-2011

Sursa : BNR, Raport statistic

Cursul de schimb mediu anual se calculează ca medie aritmetică simplă a

cursurilor valutare medii lunare. Cursul de schimb al monedei româneşti faţă de euro

a cunoscut un nivel ridicat de volatilitate, astfel în 2009 cursul de schimb a crescut la

valoarea de 4,2373 lei de la 2,6827 în 2008. În 2010 (4,2099) acesta se situează la o

valoare mai mică decât anul precedent (4,2373), dar şi faţă de anul 2011, când cursul

mediu anual este de 4,2379 lei. În 2012 cursul de schimb al monedei româneşti faţă de

euro cunoaşte o creştere faţă de anul precedent ajungând la valoarea de 4,4587 lei ( în

luna iunie). Pe parcursul primului trimestru al anului 2012, cursul de schimb al

leului a arătat o uşoară creştere, care s-a amplificat spre sfârşitul perioadei. Cursul de

schimb leu/euro a rămas însă constant într-un interval relativ îngust de variaţie în

perioada 20 ianuarie – 15 martie, arătând chiar o uşoară creştere.Cursul de schimb

EUR

mediu

EUR

sfârşitul

perioadei

(RON/EUR) (RON/EUR)

CURSA_EURM CURSA_EURF

2011 4,2379 4,3197

2010 4,2099 4,2848

2009 4,2373 4,2282

2008 3,6827 3,9852

leu/euro a atins în data de 19 martie un prim maxim istoric (4,3794 lei). Chiar şi asa ,

pe ansamblul lunii martie, cursul de schimb leu/euro a crescut cu doar 0,3 la sută, iar

volatilitatea acestuia a continuat să fie net inferioară valorilor înregistrate de

principalele monede din regiune. În luna aprilie a anului 2012 cursul de schimb

cunoaste o creştere semnificativă faţă de luna martie ajungând la valoarea de 4,4168

lei. Acest trend se păstrează şi în luna mai, euro atingând valoarea de 4,4662 lei. În

luna iunie valoarea cursului de schimb începe să scadă uşor, cu 0,0075 lei, până la

valoarea de 4,4587 lei . În luna iulie cursul de schimb cunoşte creşteri importante

atingând un nou maxim istoric de 4,5275 lei.

Fluctuaţiile monedei naţionale din ultima perioadă, căderea bursei pe fondul crizei

economice mondiale au condus la aprecierea procesului inflaţionist şi ar putea avea un

impact negativ asupra intervalului de aderare stabilit: 2012-2014. Însă, ultimul

criteriu de convergenţă nominală, privind stabilitatea cursului de schimb, depinde în

mod cert de îndeplinirea criteriului privind rata inflaţiei. De când inflaţia a fost adusă

la valori cu o singură cifră, cursul de schimb a început să manifeste un grad de

stabilitate compatibil cu îndeplinirea acestui criteriu. Trebuie specificat faptul că

relaţia dintre rata inflaţiei şi cursul de schimb este biunivocă, în sensul că ele se

influenţează reciproc. Altfel spus, cursul de schimb mai stabil nu este doar un rezultat

al unei rate mai mici a inflaţiei ci şi un rezultat al deprecierii nominale ce poate

determina o scădere importantă a ratei inflaţiei.

Impactul euro asupra României avantaje şi dezavantaje

Avantajele decurgând din introducerea euro:

1.  Reducerea ratelor dobânzilor.

2.  Anumite tari, pentru atragerea de capitaluri straine, adauga dobânzilor o rata  de

prima de risc în vederea acoperirii riscului de depreciere. Prin introducerea monedei 

unice, prima de risc nu se mai justifica, dobânzile reducându-se având o medie mai 

scazuta si o stabilitate mai mare prin reducerea volatilitatii fata de tarile din alte  zone

ale lumii.

3.  Simplificarea compararii preturilor

4.  Fiind exprimate în aceeasi unitate de masura – euro – compararea preturilor 

acelorasi produse din diverse tari devine mai simpla si facila nemaifiind necesare 

calcule si utilizarea cursurilor de schimb. Simplificarea compararii preturilor

înseamna si o mai buna informare a consumatorilor, respectiv o stimulare si a

concurentei în  cadrul UE.

5. Eliminarea costurilor de convertibilitate

Utilizarea aceleeasi monede elimina comisioanele si costurile de tranzactie

pentru toate categoriile de clienti: persoane juridice ori persoane fizice, reduceri ale

costurilor de tranzactionare care pentru banci înseamna pierderi.Pentru persoanele

juridice Tranzactiile internationale sunt supuse riscului de curs de schimb între

monedacontractului si cea nationala. În vederea eliminarii riscului, se poate apela la

diverse tehnici de acoperire care presupun comisioane, costuri.

            Prin stabilirea pretului contractelor internationale în propria moneda (euro),

dispar costurile de convertibilitate, de tranzactie, de acoperire la termen.pentru

persoanele fizice

 Persoanele fizice dintr-o tara UE care calatoreau în alta tara din UE trebuiau

sa plateasca comisioane pentru schimbul valutar pentru procurarea monedei tarii

vizitate;având aceeasi moneda valabila în toate celelalte tari ale zonei euro,

comisioanele de schimb valutar dispar. Costurile de convertire a unei monede în alta

nu sunt de neglijat, acestea fiind estimate anual la circa 0,4% din PIB-ul comunitar.

6.  Consolidarea statutului de moneda internationala

Aparitia euro ca moneda puternica si relativ stabila va relansa Europa încompetitia

mondiala cu ceilalti doi poli de putere – SUA si Japonia – o Europa mai bineplasata

pentru a negocia cu celelalte tari solutii convenabile în domeniul

monetarinternational.

7.  Eliminarea atacurilor speculative, cu implicatii benefice ale reducerii dobânzilor.

8.  Expansiunea pietelor financiare, stabilitatea monedei unice asigurând atragerea de

fluxuri investitionale semnificative.

Dezavantaje

1.  Costurile ridicate de conversie, de trecere de la monede nationale la moneda unica.

Acestea se refera la costuri de fabricatie a bancnotelor si monedelor noi,

costuri pentru ajustarea sistemelor de contabilitate, pentru informarea si pregatirea

publicului, costuri cu programe informatice, cu asigurarea bazei tehnico-materiale,

alte costuri.

Pentru trecerea la moneda unica a celor 12 tari UE, numai  pregatirea si

informarea populatiei au costat bugetele acestor tari peste 321 milioane euro,

Eurosistemul, 80 milioane euro, bancile si asociatiile comerciale, peste 500 milioane

de euro.

Nu trebuie sa uitam însa ca aceste costuri sunt facute o data pentru totdeauna.

2. Pierderea de ajustare prin cursul de schimb.

Cursul de schimb a reprezentat pentru multe tari o ancora, un instrument de

ajustare a socurilor asimetrice din economie mai ales în absenta mobilitatii factorilor

de productie. 

3. Pierderea independentei politicii monetare

Dupa cum se stie, politica monetara a zonei euro este definita si implementata

de BCE, prin urmare, tarile membre pierd acest atribut ce tine de suveranitatea

nationala.

Oricum, în situatia cresterii interdependentelor dintre economii, independenta

politicii monetare a unei tari este diminuata de masurile luate de o alta tara cu care are

relatii dependente.

4.  Diminuarea independentei politicii bugetare

Potrivit criteriilor de la Maastricht, tarile care vor sa adere la zona euro sau

care sunt deja membre ale acesteia sunt obligate sa promoveze politici bugetare

restrictive care pot conduce la scaderea cresterii economice si a locurilor de munca si

la dificultati de finantare a deficitelor balantei de plati. 

Concluzii

Moneda are si avut in ultimele secole o contributie extraordinara in functionarea si dezvoltarea economiilor tuturor statelor ,devenind indispensabila in raporturile zilnice dintre oameni,organizatii,state si popoare. Moneda s-a integrat ,de veacuri ,in viata economica de toate zilele ,ale indivizilor ,ale intreprinderilor economice si institutiilor in viata statelor. Moneda Euro a intrat deja in circulatie la data de 1 ianuarie 2002. Ea se prezinta sub forma de bancnote de 500, 200, 100, 50, 20, 10 si 5 EURO si sunt identice in toate cele 12 state. Monedele sunt de 1 si 2 euro, 50, 20, 10, 5, 2 si 1 cent. Monedele sunt emise de fiecare stat si au fata identica, iar pe verso sunt individualizate cu motive specifice fiecarui stat.

Care va fi efectul monedei euro asupra statelor din Europa de Est? Aceste state isi pastreaza inca monedele nationale. Monedele lor nationale nu au o rata de schimb fixa fata de moneda unica. Putem afirma ca trecerea la moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor, marilor companii, prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in principal la:

- Stabilitatea monetara (se elimina riscul ratei de schimb pentru tarile din zona EURO); - Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul costurilor, dar si al concurentei; - Transferul fondurilor se va face mai usor si mai ieftin.Finalizarea pieţei interne prevede şi o uniune monetară între statele membre ale UE. Uniunea monetară a devenit realitate după adoptarea unei monede europene unice, euro. În prezent, 16 state membre UE utilizează moneda unică. Noile state membre trebuie de asemenea să adopte moneda euro după o participare de minimum doi ani la SME II şi cu condiţia să îndeplinească criteriile de convergenţă.

Principalele componente ale sistemului monetar au fost:-unitate de cont europeana(ECU)utilizata in decontarile financiare;-un fond de cooperare monetara,instituit in 1973;-mecanismul ratei de schimb;-Institutul Monetar EuropeanNumerarul este un instrument de plată rentabil şi indispensabil.Numerarul este doar una dintre numeroasele modalităţi de plată, care rămâne importantă, în ciuda răspândirii în ultimele decenii a cardurilor, a operaţiunilor de debitare directă şi a altor modalităţi de plată fără numerar. Poziţia Eurosistemului faţă de diversele instrumente de plată este neutră. Cu toate acestea, pentru funcţionarea uşoară şi eficientă a sistemelor de plată sunt necesare mai multe instrumente, cu diferite caracteristici şi însuşiri. Numerarul este de departe cel mai folosit instrument pentru plăţile de mică valoare în zona euro.

Dincolo de interesele speculatorilor, o moneda este tot atat de puternica pe cat este si economia care se afla in spatele ei. În conclzie euro va conduce la o tendinţă generală de expansiune, consolidare şi

diversificare, care va face pieţele de capital europene mai competitive.În primul rând,

preţurile comune şi eliminarea riscului legat de rata de schimb îivor impulsiona pe

investitorii din zona euro să facă investiţii de capital în alte ţări dinzona euro, într-o

măsură mai mare. Apoi avantajele economice fundamentale ale euro aufacut ca zona

monedei unice să fie caracterizatp de consolidarea sectorului privat, decheltuieli

guvernamentale reduse, stabilitate monetară şi crestere economică ridicată.Toate

aceste lucruri vor avea ca rezultatul aşteptarea experţilor ca pieţele decapital europene

să înflorească în urmatoarea decadă. Bursele existente se vor consolida pe masura ce

volumul tranzacţiilor va creşte şi investitorii interni vor începe să aibă o perspectivă

pan-europeană.Un alt efect important al monedei euro asupra pieţelor financiar

europene sereferă la rata de schimb care va creşte.

7.Bibliografie

1.Basno C.,Dardac N,Floricel C.,-‘’Moneda,credit,banci’’,ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2003.3.Ignat I.,’’Uniunea Europeana-de la piata comuna la moneda unica’’,editura Economica,Bucuresti,2002.4.Paxino D.,’’Politica valutara si managementul riscurilor in tranzactiile internationale’’,ed.Economica,Bucuresti,2003.

Surse internet:-www.eurostat.ro-www.inflatia europei.eu-www.mfinante.ro/programul de convergenta 2006-2009