Cuprins

Introducere.......................................................................................................................2

Dependența de nicotină......................................................................................................3

Factorii de risc..................................................................................................................4

De ce fumăm?...................................................................................................................7

Motive pentru care oamenii încep să fumeze........................................................................8

Cum se manifestă dependența de nicotină.......................................................................... 9

Beneficiile asupra sănătății ale încetării fumatului..............................................................9

Bibliografie....................................................................................................................................13

1

Dependența de nicotină și pericolele fumatului

Introducere

Practica fumatului a apărut în urmă cu aproximativ 7.000 de ani. Societatea a privit acest

obicei mai întâi ca pe unul vulgar, apoi ca pe un mod sofisticat de a petrece timpul liber. Abia în

ultimele decenii, fumatul a început să fie văzut din ce în ce mai mult ca o activitate care

“dăunează grav sănătății” și care, de multe ori, aduce moartea.

Această abordare este justificată de statistici:

o Zilnic, la nivel mondial, sunt vândute aproximativ 15 miliarde de țigări, sau zece

milioane în fiecare minut;

o O treime din bărbații adulți sunt fumători;

o Afecțiunile asociate fumatului ucid unu din zece adulți. Dacă lucrurile evoluează în

același ritm, în 2030 rata va crește la unu din șase adulți;

o La fiecare opt secunde, cineva moare din cauza fumatului;

o În Marea Britanie au murit din cauza fumatului de 12 ori mai mulți oameni decât în cel

de-al Doilea Razboi Mondial.

Cercetările ultimelor decenii au relevat că fumatul este unul din principalii factori care determină

apariția unor afecțiuni grave precum cancerul pulmonar, probleme cardiovasculare sau disfuncții

erectile la bărbați.

2

În consecință, multe state au luat măsuri împotriva consumului de nicotină – creșterea

semnificativă a taxelor pentru produsele din tutun sau demararea unor campanii anti-fumat. În

multe state ale lumii, fumatul a fost interzis în locurile publice – magazine, restaurante, baruri.

Dependența de nicotinăDependența este provocată de substanță numită nicotina, drog care intră în compoziția

tutunului. Nicotina determină modificări la nivel cerebral, care provoacă o placere de moment.

Tocmai această plăcere de scurtă durată este aceea care ii face pe oameni să își dorească să mai

fumeze încă o țigară și apoi încă una.  O persoană dependentă de nicotină are de-a face cu o serie

de simptome neplăcute care sunt îndepartate temporar prin fumat.

Prezența nicotinei crește ritmul cardiac și stimulează secreția de dopamină la nivel

cerebral. Dopamina, un neurotransmițător, joacă un rol important în percepția plăcerii.

Specialiștii sunt de părere că este nevoie de numai câteva secunde pentru că nicotina să

influențeze activitatea cerebrală.

Dependența de nicotină este una din cele mai dificil de îndepărtat tipuri de dependențî si

este asociată ca mecanism cu dependența de droguri periculoase precum heroina sau cocaina.

Odată instalată, oamenilor le este foarte greu să renunțe. Din păcate, deși substanța care provoacă

dependență este nicotină, odată cu aceasta fumătorii inhalează o sumedenie de alte substanțe

toxice.

Simptomele dependenței de nicotină variază de la individ la individ. Acestea includ:

Simptome de sevraj – când încearcă să renunțe la fumat, dependentul trece prin diferite

stări, fizice și psihice: accese de furie, iritabilitate, slabă capacitate de concentrare,

depresie, frustrare, creșterea apetitului sau insomnie. În unele cazuri, sevrajul se poate

manifesta și prin diaree sau constipație;

Fumatorul nu poate renunța – are cel puțin o tentativă nereusită de renunțare la fumat;

Dependentul continuă să fumeze, în ciuda problemelor de sănătate. Este cazul

persoanelor care nu renunțî la fumat, chiar dacă au fost diagnosticate cu o boală asociată

consumului de tutun.

Renunță la anumite activități sociale din cauza fumatului – începe să evite restaurantele

și barurile în care fumatul nu este permis sau vizitează din ce în ce mai rar prietenii în ale

căror apartamente nu se fumează.

3

Dependența de nicotină are și o latură psihologică. De multe ori, fumatul este asociat unor

activități plăcute și unor momente relaxante ale zilei cum ar fi:

prima cească de cafea de dimineața;

pauzele de la muncă sau după activități de rutină;

după masă – majoritatea fumătorilor au o dorință mai puternică de a fuma imediat dupa

ce au mâncat;

consumul de alcool – mulți fumători sunt de părere că alcoolul și tutunul merg cel mai

bine împreună;

prezența altor persoane, în special dacă și acestea sunt fumătoare;

momente de stres – majoritatea fumătorilor obișnuiesc să fumeze în momentele în care se

confruntă cu o situație stresantă sau cu un nivel ridicat de implicare emotională;

sofatul;

Factorii de risc Părinți fumători;

Prieteni fumători;

Factorul ereditar – geneticienii sunt de părere că motivul pentru care unii încearcă să

fumeze dar nu devin fumători, în timp ce alții devin foarte repede, este probabil legat de

prezența unor gene moștenite de la părinți.

Boli mentale – persoanele care suferă de depresie, tulburare bipolară, schizofrenie sau

alte boli psihice devin mai ușor dependente de nicotină.

Consumul de alcool sau droguri.

Dependența de nicotină nu poate fi diagnosticată prin analizele clasice precum analiza

sângelui. Pentru a masura dependența de nicotină se utilizează testul Fagerstrom, care

conține o serie de întrebări referitoare la comportamentul fumătorului, în urma căruia se poate

stabili dacă persoana suferă de o dependență mică, medie sau severă.

Sute de milioane de oameni au încercat să se lase de fumat și mulți dintre ei chiar au reusit.

Terapia psihologică sau medicamentația pot fi de mare ajutor, dar cea mai eficientă este o

combinație între cele două metode.

4

Fumatul este o dependență biologică. Totuși există și alte motive pentru care suntem legați de

țigări, în afară de dependența fizică față de nicotină. Când oamenii încearca să se lase trebuie să

învingă și un obicei psihologic. 

Fumatul este o cauză majoră a emfizemului pulmonar, o boală care apare din cauza

pierderii lente, dar constante a elasticităţii plămânilor. Respiraţia devine din ce în ce mai dificilă.

Capacitatea de a elimina bioxidul de carbon şi de a aduce oxigenul pot să scadă chiar de 10 ori

din valoarea normală. Pacientul simte că se înăbuşă şi trebuie să se lupte iar şi iar pentru fiecare

gură de aer. În cazuri extreme, pacientul are nevoie de o traheotomie şi de ventilaţie asistată cu

ajutorul aparatelor. Bronşita cronică, cauzată în mare măsură de fumat, se manifestă prin dispnee

(îngreunarea respiraţiei), expectoraţie (eliminare de flegmă, mucus îngroşat) şi tuse.

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (prescurtat BPOC), este o boală frecvent

cauzată de fumat, care, de fapt, reuneşte bronşita cronică şi emfizemul pulmonar.Monoxidul de

carbon, principalul gaz toxic din gazele de eşapament şi din fumul de ţigară, fixează

hemoglobina din sânge mult mai rapid decât oxigenul şi astfel limitează capacitatea de transport

a sângelui cu până la 15% în cazul marilor fumători. Această modificare se răsfrânge şi asupra

densităţii osoase a fumătorilor, concretizată în predispoziţia crescută la fracturi şi o prelungire a

duratei de vindecare a fracturilor. Fumătorii sunt mai susceptibili şi în ceea ce priveşte durerile

de spate.Fumatul scade rezistenţa la bacteriile care cauzează ulcerul gastric.

De asemenea, reduce capacitatea stomacului de a neutraliza acidul după servirea meselor

şi astfel favorizează acţiunea corozivă a acidului asupra mucoasei stomacale. Ulcerele sunt mai

greu de tratat la fumători şi au o probabilitate mai mare de recidivă.

5

În fumul de ţigară au fost evidenţiate peste 40 de substanţe chimice cu efect cancerigen

demonstrat. Fumătorii au un risc de cancer pulmonar de 20 de ori mai mare decât nefumătorii.

Fumatul este cauza a 90% dintre cancerele pulmonare la bărbaţi şi cauza a 80% dintre cancerele

pulmonare la femei. Fumătorii prezintă un risc crescut de a contracta diferite forme de cancer, iar

acest risc creşte odată cu numărul de ani de când sunt fumători. Fumătorii prezintă un risc

crescut de cancer la nivelul nasului şi sinusurilor paranazale (2 ori), cavităţii bucale (4-5 ori),

faringelui (4-5 ori), laringelui (10 ori), esofagului (2-5 ori), stomacului (2 ori), pancreasului (2-4

ori) şi rinichilor. Câteva studii recente sugerează o legătură a fumatului şi cu cancerul de sân.

Renunţarea la fumat reduce substanţial riscul faţă de majoritatea formelor de cancer mai sus

menţionate.

Pe lângă faptul că măreşte riscul de cancer de col uterin, fumatul poate să ducă la infertilitate şi

la complicaţii în timpul sarcinii şi naşterii. Fumatul la gravide creşte riscul de a naşte copii cu

greutate mică şi cu diverse probleme de sănătate pe parcursul restului vieţii.

Avorturile sunt de 2-3 ori mai frecvente la fumătoare, la fel şi cazurile de moarte intrauterină a

fătului, cauzate de oxigenarea insuficientă a produsului de concepţie şi de anomaliile de placentă

induse de monoxidul de carbon şi de nicotina din fumul de ţigară. Sindromul morţii subite a nou-

născutului este, de asemenea, asociat cu fumatul. În plus, fumatul poate scădea nivelul de

estrogen, ducând la instalarea timpurie a menopauzei.

Gudroanele din fumul de ţigară se depun pe degete şi pe unghii, ducând la apariţia unor pete

gălbui-ruginii.

6

Teoria învățării sociale descrie cum învățăm prin exemplu de la alții. Suntem influențati de către

părinții noștri și alte persoane cum sunt actorii, vedetele, cântăreții.

Există un efect imediat asupra creierului când fumăm prima țigară, așa că continuăm să fumăm

pentru a regăsi aceasta senzație. Învățăm să asociem fumatul cu alte activități, cum este

consumul de cafea, iesitul la club. Mai târziu devenim condiționați astfel încât doar activitățile

asociate cu fumatul ne declanșează nevoia de o țigară. Aceste asocieri psihologice ramân când

fumătorii încearcă să se. 

Personalitațile adictive sunt mai predispuse de a deveni fumători. De exemplu marii fumători

sunt predispuși de a deveni alcoolici. 

De ce fumăm?

Cele mai multe motive pentru care oamenii se apucă de fumat sunt legate de cum se percep ei

însuși în compania celorlalți. În general se apucă de fumat în încercarea de a schimba imaginea

personală și de a aparea mai atractiv, mai bărbătesc sau feminin sau mai inteligent. Uneori

fumatul este motivul de a calma nervii, de a face față stresului sau de a pierde în greutate. 

Nu există pastile sau rețete miraculoase pentru a te lăsa de fumat. La început contează

doar o motivație puternică, dublată de o voință solidă. După aceea, i se poate propune

fumătorului diverse metode pentru a-l ajuta să se elibereze de dependență față de nicotină.

Oprirea fumatului, chiar dupa 30 de ani de fumat, este întotdeauna benefică.

Ca regulă generală, dacă fumătorul nu prezintă nici o tulburare legată de fumat, oprirea acestuia

îi va permite să evite apariția unei boli datorate fumatului, iar dacă suferă de una dintre aceste

boli, să-i limiteze progresia.

Reducerea treptată a numarului de țigări fumate zilnic nu pare să fie soluția ideală pentru a te

lasa de fumat. În schimb, oprirea totală dintr-o dată crește considerabil șansele de succes pe

termen lung. În marea majoritate a cazurilor e preferabil să te lași de fumat într-un context

favorabil (absența problemelor familiale și profesionale).

7

Oprirea fumatului determină o serie întreagă de tulburari legate de abstinența, observabile din

primele 24 de ore: agitație anxioasă, iritabilitate, dificultate de concentrare, tulburări de somn,

câteodată amețeli și dureri de cap și nevoia imperioasă de a ronțăi ceva

Motive pentru care oamenii încep să fumeze

-încercând să arate că nu sunt timizi sau nu le este frică 

- pentru a se integra în grupul social frecventat 

- pentru a apărea sofisticat sau la modă 

- pentru a fi matur 

- pentru a-și câștiga independența 

- ca semn de protest sau pentru a fi împotriva autorităților 

- încercând mostre gratuite de la prieteni sau dusmani 

- influentați de persoane importante în viața lor, din admirație: părinți, rude, idoli 

- pentru a scădea în greutate 

- pentru a-și calma nervii 

- ca un mod de a petrece timpul și a împrospăta aerul când este la toaletă. 

Odată ce fumătorul este adult, și-a dat seama că fumatul nu-l face mai deștept, mai popular sau

sexi, dar continuă să fumeze. Majoritatea oamenilor continuă fumatul din obișnuință sau în

anumite situații ca un fel de ritual.

Iată câteva motive pentru care oamenii înca fumează: 

- fără nici un motiv anume, dar țigările sunt la îndemână

- pentru a reduce senzația de anxietate sau nervozitate 

- pentru a se calma când sunt nervoși 

- pentru a socializa cu alți fumători 

- când se simt neliniștiți 

- ca relaxare, în pauză de la lucru 

- când beau ceva cu prietenii 

- când beau cafea, după sex 

- pentru a trece timpul când așteaptă pe cineva 

8

- când conduc, când sunt depresivi, cțnd beau alcool 

- când se gândesc la o problemă dificilă. 

Cum se manifestă dependența de nicotină

Tabacul conține o substanță chimică numită nicotină. Fumatul de âigarete poate conduce la

dependența de nicotină mai ales la persoanele genetic predispuse, tineri, persoanele cu boli

mintale, dependenții de alte droguri și femei. Dependența începe când nicotina acționează pe

receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmițători cum este dopamina, glutamatul și acidul

gama-aminobutiric. Încetarea fumatului conduce la simptome ale sevrajului nicotinic, cum este

anxietatea și iritabilitatea. Metodele de încetare a fumatului se adresează dependenței de nicotină

și a sindromului de sevraj.

Efectele secundare ale încetării fumatului

Câștigul în greutate: persoanele care se opresc din fumat pot lua în greutate cauzele sunt

neclare dar ipotezele cuprind: 

- fumatul determină supraexpresia genei care stimulează lipoliza, astfel încetarea fumatului

detemină scăderea lipolizei 

- fumatul inhibă apetitul 

- marii fumători ard până la 2.000 de calorii pe zi, mai mult decât manâncă non-fumătorii cu

aceeași dietă; nicotina crește metabolismul energetic. 

Depresia: când persoanele cu istoric de depresie încetează fumatul simptomele depresive revin

sau apare o noua depresie. Acest efect secundar este mai frecvent la femei. 

Beneficiile asupra sănătății ale încetării fumatului

- la 20 de minute după oprirea fumatului presiunea sângelui și frecvența cardiacă scad 

- la 12 ore monoxidul de carbon din sânge scad la normal 

- la 3 luni funcția circulatorie și cea pulmonară se ameliorează 

- la 9 luni riscul de boală coronariană cardiacă este tăiat la jumatate 

- la un an scad tusea

- la 5 ani riscul de atac cerebral este la fel cu cel al unui nefumător, riscul multor cancere scade

deasemeni .

9

Renunță la țigări dintr-o dată!

Gândește-te la o zi când vrei să te lași de țigări, poate fi mâine sau poate într-un moment mai

favorabil. Lasă-te de țigări radical, deoarece asa vei avea cele mai mari șanse de succes. Doar

câțiva fumători reușesc să renunțe prin diminuarea numărului de țigări fumate. Este neplăcut să

te oprești treptat din fumat, deoarece vei simși mereu nevoia să mai fumezi.

Schimbările survenite după renunțare

Aruncă brichetele, scrumierele, țigările și toate lucrurile care sunt legate de fumat. Spune-le

prietenilor și oamenilor din jurul tău că vrei să te lași de fumat și întreabă dacă mai este printre ei

cineva care dorește să renunțe o dată cu tine.

Cea mai bună metodă să te lași de fumat este, deasemenea, să-ți schimbi obiceiurile alimentare.

Încearcă să mănânci multe fructe, să bei multă apă și să stai departe de băuturi ale plăcerii cum ar

fi ceaiul, alcoolul sau cafeaua. Relaxarea fizică este, deasemenea, un factor foarte important când

vrei să te lași de țigări; dacă simți că vrei o țigară, du-te la o tură cu mașina, o plimbare sau mergi

la înot. Cu banii pe care îi economisești pe țigări cumpară lucruri utile și care iți fac plăcere!

Nu te da bătut, nu renunța!

10

Cea mai bună metodă de a te lasa de țigări este să nu te dai bătut. Încearcă să găsești un alt

comportament alternativ și să nu mai fumezi în situațiile în care ai dat greș și ai fumat când

încercai să te lași de fumat.

Dacă data viitoare, în aceeași situație, reușești să treci peste acea țigară, e un pas înainte, ai

devenit mai puternic și poți să reușeăti sa lași țgările pentru totdeauna.

Cum să înfrunți necesitatea țigărilor?

Când renunți la fumat, primul lucru pe care îl observi este dorința de a fuma, dar acest lucru

durează numai câteva minute. Dacă ai renunțat să fumezi recent, vei trece prin astfel de momente

mai des decât dacă ai renunțat la fumat de câteva săptămâni(aceste momente scad în intensitate

cu trecerea timpului și apoi dispar). Dorința de a fuma se va micșora și vei simți acest lucru tot

mai rar. Doctorul, plasturii cu nicotina și alte medicamente pentru renunșarea la fumat te pot

ajuta în acest sens foarte mult. Asadar, fii hotăraât și spune, odată pentru totdeauna: ADIO

ȚIGĂRI!

Ai calculat câți bani dai pe țigări? Încearcă să pui deoparte acești bani și vezi ce ai putea să

faci cu ei, cu siguranță ai putea face multe, ți-ai putea cumpara o haină nouă, ai putea

manca de câteva ori la restaurant, sau ai putea să-ți plătești jumatate dintr-o rată, ce zici ?

11

Și nu economisești doar bani, îți recuperezi și sănătatea.

Uite ce se întamplă dacă renunți acum la fumat

» În 20 de minute tensiunea arterială și pulsul revin la normal iar circulația sângelui se

îmbunătățește, mai ales la mâini și picioare;

» În 8 ore nivelele de oxigen în sțnge revin la normal și riscul unui atac de inimă scade;

» În 24 de ore monoxidul de carbon iți părăsește corpul iar plămânii încep să elimine

mucozitățile și alte resturi;

» In 48 de ore corpul tău nu mai conține nicotină iar simțul gustului și al mirosului se

ameliorează;

» În 72 de ore respiri mai ușor și începi să ai mai multă energie;

» În 2 – 12 săptămâni circulația sângelui ți s-a îmbunătățit acum în tot corpul;

» În 3 – 9 luni eficiența plămânilor ți s-a mărit cu până la 5 – 10 la sută iar problemele de

respirație încep să dispară;

12

Bibliografie

1) http://www.i-medic.ro/tutun-alcool-droguri/4-motive-pentru-care-oamenii-se-apuca-de-

fumat

2) http://www.la-psiholog.ro/info/dependenta-de-fumat

3) http://despre-fumat.com/

4) http://ro.wikipedia.org/wiki/Fumat

13