Iluminismul.docx

8/19/2019 Iluminismul.docx

http://slidepdf.com/reader/full/iluminismuldocx 1/4

FILOSOFIA IN PERIOADA ILUMINISMULUI, Sarban Elena, gr 314K

Iluminismul (it. Illuminismo –“Epoca luminilor”) este o mişcare ştiinţifică, estetică, social-politică

şi filozofică a burgheziei n ascensiune, care s-a manifestat in toata Europa secolului al !"###-lea.

E$enimentul care constituie punctul %e origine al noii mişcări este &e$oluţia 'urgheză %in nglia

(*++), cn% parlamentul $otează “ Declaraţia Drepturilor Omului ”. Era pentru prima %ată n istorie cn%

monarhia a fost negată.

Trasaturi :

1. dreptul natural ( oamenii sunt egali in natura )

2. iluminarea maselor = ridicarea maselor prin cultura

3. rationalismul

4. iluminarea razboaielor

5. crearea unor institutii si opera monumentale de ridicare a poporului

6. atitudinea andidespotica si antidogmatica

#luminismul nu este un fenomen pur francez. a el si-au a%us contributia %e gin%ire mai multe tari

%in Europa nglia, /ermania, #talia, 0pania, &omania etc. #n %epen%enta %e ritmul %e %ez$oltare social-economica si culturala epoca uminilor in fiecare tara ocupa perioa%e istorice %iferite, fapt ce

con%itioneaza si o cronologie $ariabila a miscarii iluministe si impune cu preferinta termenul %e epoca a

uminilor fata %e termenul secol al uminilor.

Iluministii francezi au fost aceia care au in%emnat poporul - %in umbra sau prin ri%iculizare fatisa - sa se

proclame liber %e constrangerile religiei, reiteran% intr-o forma re$olutionara spusa lui 1rotagoras

conform careia 23mul este masura tuturor lucrurilor2. 0i pentru a pecetlui aceasta %ecizie, populatia

1arisului a ales o obscura %ansatoare %e cabaret - 4a%moiselle 5an%eille - pe care a purtat-o in triumf

pana la cate%rala 6otre 7ame, un%e a fost incoronata %rept zeita a ratiunii. 7upa ce s-a inchinat

ceremonios zeitei pe 8umatate nu%e tronan% pe altar, multimea a ars in mo% ceremonios 'iblia in piata %infata cate%ralei, %eclaran% ca %e atunci inainte, ratiunea si numai ratiunea a$ea sa con%uca 9ranta. 0i

pornin% %e atunci si %e acolo, aceste i%ei au inceput sa cutreiere lumea. trebuit insa sa treaca mai bine

%e o 8umatate %e secol pentru ca i%eile &e$olutiei franceze sa-si gaseasca un suport %ogmatic soli%. 3ri nu

era cu putinta ca acesta sa $ina tot %in 9ranta, care-si epuizase %e8a elanul creator sub lama ghilotinei si

prin marea stepa rusa.

Iluminismul francez trece in e$olutia sa prin mai multe perioa%e. 1remisele lui sunt pregatite %e o

perioa%a %e tranzitie (*++-:;), a$in%u- ca reprezentant principal pe 1ierre 'a<le, renumit prin

scepticismul antimetafizic si anti-teologic. %oua este perioa%a iluminismului $echi (:;-:;=),

a$in%u-i ca personalitati reprezentati$e pe "oltaire si 4ontes>uieu si care in plan filozofic nu %epasesc pozitiile %eismului. 1erioa%a afirmarii %epline a iluminismului cuprin%e anii :;=-:+? si se

caracetrizeaza prin intarirea orientarii filosofice materialiste promo$ate %e 7i%erot, amettrie, 7@Aolbach,

Ael$etius etc. Bot in aceasta perioa%a se afirma gin%irea critica ra%icala a lui Cean-Ca>ues &ouseau.

Iluminismul in Franta

Montesquieu (*+?-:;;)-baron, %ar %ispretuieste aroganta aristocratica

-intreprin%e o satira a mora$urilor timpului in Scrisorile persane (:D)-autorul imagineaza %oi

persani $eniti la 1aris si care, prin corespon%enta cu compatriotii lor, ii informeaza asupra

realitatilor, oamenilor mora$urilor si institutiilor europene




-Despre spiritul legilor -oroarea fata %e %espotism, toleranta religioasa, con%amna tratamentul

inuman aplicat negrilor, stu%iaza %reptul roman si cel francez

Voltaire (*?-::+)-in Scrisorile filozofice, Tratatul despre toleranta si Dictionarul filozofic

critica $echiile institutii politice, sociale si religioase

-poet- Henriada, epopeea eroi-comica Fecioara din Orleans

roman %e a$entura Printesa Babilonului, po$estirea morala Jeannot si olin, fabula Historia

bunului bra!man, alegoria "#entura $amoriei, po$estirea orientala %adig, romanul filosofic si

fantastic $icromegas, F trage%ii

Denis Diderot (:F-:+)-coautor al &nciclopediei

-ramane in historia culturii ca primul mare critic %e arta al $eacului sau prin &seul asupra

picturii si cronicile cuprinse in $olumul Saloane

-roman picaresc- Jac'ues Fatalistul si stapanul sau

-alte romane alugarita, (epotul lui )ameau, etc

Jean-Jacques Rousseau (:D-::+)-scriitorul cel mai %emocrat

-opera sa a a$ut o importanta mare in pregatirea re$olutiei %in :+?- Discurs asupra originei si bazelor inegalitatii dintre oameni (:;;)

Teatrul-trebuia sa infatiseze con%itii sociale concrete, sa cuprin%a $iata a%e$arata, coti%iana,

banala

-reprezentanti -Marivaux (*++-:*F)-come%ii Jocul dragostei si al intamplarii

-Beaumarchais (:FD-:??) Barbierul din Se#illa, (unta lui Figaro

Poezia-reprezentant ndre !henier (:*D-:?)-poet politic si %e inspiratie antica

Romanul sentimental-reprezentant "atele Prevost (*?:-:*F)- $anon *escaut

Roman de ins#iratie realista: reprezentant esage (**+-::)- Dia#olul sc!iop

Iluminismul in n$lia

Daniel De%oe (**=-:F)- )obinson rusoe, $oll Flanders, apitanul Singleton

-scrie literatura %e calatorie

Jonathan &'i%t (**:-:;)-scrie pamflete Propunere modesta, Po#estea unui butoi

-opera cea mai importanta alatoriile lui +ulli#er

(enr) Fieldin$ (:=:-;)- fon%atorul romanului realist mo%ern

-Tom Jones

Romanul sentimentalist: reprezentanti &amuel Richardson- Pamela, larissa Harloe

*liver +oldsmith - icarul din .a/efield ,aurence &terne -alatoria sentimentala

Romanul $otic: reprezentanti (orace al#ole - astelul din Ortranto

nn Radcli%%e -)omanul padurii

-- romanul politist

Iluminismul in +ermania

!hristian Furchte$ott +ellert- fabule si po$estiri

Johann !hristo#h +ottsched- critica

Friedrich +ottlie" .lo#stoc/- $esia!hristo#h Martin ieland- Po#estea lui "gat!on

D




+eor$ !hristo#h ,ichten"er$- spirit enciclope%ic, a acti$at in %i$erse %omenii

+otthold 0#hraim ,essin$- (at!an Inteleptul, $inna #on Barn!elm, &milia +alotti

Deismul este o orientare filozofică-religioasă %in secolele !"##-!"###, care recunoștea eGistența lui

7umnezeu numai ca o cauză primară, impersonală a lumii, negn% i%eea ntruchipării lui 7umnezeu ntr-

o persoană și teza inter$enției acestuia n $iața naturii și a societății.

7eistul cre%e n eGistența unui 7umnezeu, sau unei ființe supreme, %ar neagă religiile, bazn%u-și

cre%ința numai pe lumina primită %e la natură, trecută prin filtrul ra țiunii. 7eiști renumiți au fost

"oltaire, Cean-Cac>ues &ousseau, 'en8amin 9ranHlin, Bhomas Cefferson ș.a.

7eismul susține că numai folosin% corect rațiunea, omul poate a8unge la o religie naturală sau rațională,

capabilă să treacă %incolo %e mesa8ele re$elațiilor %i$ine. 7eismul se bazează pe mai multe principii,

primul %intre ele fiin% cel al eGistenței unei %i$inități, a cărei eGistență, susțin %eiștii, poate fi afirmată

gn%in%u-ne la or%inea și perfecțiunea Ini$ersului. Este $orba %eci %e o %i$initate creatoare. 5re%ința n

acest 7umnezeu este cea mai importantă pentru %eiști și nu %iferitele ser$icii religioase. 7in acest moti$,

ei nu cre% n preoți, biserici și teGte sacre. 7eiștii susțin că omul singur nu poate cunoaște binele și răul.

5unoașterea acestora, care constituie o a%e$ărată știință teologică, %e$ine posibilă %oar %acă se acceptă

i%eea că %i$initatea a elaborat legi și principii etice, a căror respectare este obligatorie pentru toți in%i$izii

societății. 5oncepția %eistă, născută ntr-o epocă %e mari bătălii religioase, susține că numai folosin%

rațiunea se poate pune capăt %iferitelor contro$erse religioase, și ca atare, se poate a8unge la aceea unitate

religioasă pe care, mai ales iluminiștii, o interpretau ca fiin% singura mo%alitate %e a uni toate fiin țele

umane ntr-o religie unică.

aust

#n prima parte a poemului menirea lui 9aust se %ez$aluie a fi goana catre ca%uc, clipele reprezentan% %oar un fragment %in totalitatea trairilor,chiar cea mai plina %e forta, cea mai bogata, cea mai suficienta siesi

%intre clipe fiin%, in bogatia ei, trecatoare. 6esatisfacut %e stiinta, resimtin% in cele trecatoare

plenitu%inea, eternitatea, %ar si neputinta omului %e a o pastra, 9aust %e$ine subiect al unui razboi intre

$ointa %e a trai clipa ire$ersibila si aceea %e a fi plasat in $esnicie.1rin blestemul ce nimiceste lumea

proprie, 9aust transforma coor%onatele acestui conflict, caci suspen%a uni$ersalul, inlocuin%u-l poate cu

partile saleJ conflictul se a%anceste, 9aust suspen%an% poate fortat una %in %imensiunile personalitatii lui-

pactul insa tocmai aceasta menire are %e instituire a unui altfel, incercarea %e a recupera integral clipa ca

$iata.,ca implinire a $esniciei.

4efistofel si 9aust inseamna %oua perspecti$e asupra clipei.4efistofel reprezinta constiinta %emonica in

fata careia pana si clipele si sentimentele supreme au un caracter relati$, constiinta %emonica ce e un

in%iciu chinuitor intrupat, conform caruia toate celor carora le %aruim sufletul ca unor $alori absolute sunt

in fon% trecatoare, limitate, relati$e. 4efistofel este ispititorul, criticul tuturor $alorilor pamantesti

relati$e.

25a intruchipare a senzorialitatii limitate el reprezinta tentatia,ca intrupare a ratiunii limitate reprezinta

critica si, in mo% mi8locit, constiinta $ino$ata in sensul insuficientei impliniri a propriilor in%atoriri si

planuri %e $iata.2Cu%ecatile lui 4efistofel asupra clipelor lui 9aust sunt reprezentarile clipelor %e nazuinta

%in unghiul %e $e%ere al $ietii in intregul ei. 9aust traieste imbol%ul absolut, confuz, care abia can% se

lo$este %e limitele factorului momentan %e$ine pe %e o parte constient, iar pe %e alta parte culpabil si

insetat %e mantuire.

F




5onflictul faustic se construieste pornin% %e la insatisfactie si $ina. stiinta este parasita, nereusin% sa

capteze in formulele sale marile taine ale fiintarii, iar mai apoi ca fiin% atat %e %eparte %e fapta

a%e$arataJstiinta este parasita ca orgoliu $an al umanitatii, %epasita prin suferinta %e 9aust. "ina tragica

apare insa ca urmare a conflictului %intre %ragoste si titanism, %intre lume si faptura, %intre $esnicie si

clipa, can% 9aust, in miscarea lui spre uni$ersul nelimitat, intalneste frumosul limitat sub chipul unei

fiinte omenesti. 0peranta si %orinta care-si cauta implinirea in fiinta iubita sunt prea nelimitate ca sa fie

satisfacute %e aceasta,, prea $aste, ca sa-si afle o%ihna in ea.

29aust2 are la baza trage%ia 4argaretei. 'lestemul a%resat %e 9aust lumii se rasfrange asupra lui insusi,

apasan% asupra celei mai puternice trairi omenesti %ragostea.ceasta prima 8ertfa, a %ragostei ca o clipa

relati$a intre altele, %e$ine simbol al blestemului $ietii titanice, insufletite %e nazuinta catre

uni$ersalitate.4enirea %e a fi uni$ersal in$inge clipa,%upa o lupta grea, lasan% in urma sentimentul unei

culpabilitati coplesitoare. 1entru /oethe episo%ul real transfigurat aici artistic este 8ertfirea iubirii pentru

9rie%eriHa, reprezentan% renuntarea chinuitoare la propria lui clipa %e $iata,pana atunci cea mai %e pret. 6ecesitatea 8ertfei a pro%us o zgu%uire tragica.

5lipa este pri$ita prin prisma conflictului intre principiul popasului in clipa cea frumoasa (in partea intai a

poemului reprezentat %e pi$nita lui uerbach si %ragostea 4argaretei) si nimicirea cea necesara a clipei

frumoase, nimicire care %e$ine culpa. 5onflictul faustian este esential, astfel incat 4argaretei nu ii este

conferit un %estin propriu, ci %in momentul in care i se %aruie lui 9aust se integreaza in %estinul acestuia,

in asa fel incat acesta preia raspun%erea si $ina ei. 9aust sufera tocmai ca,%in pricina insuficientei lui, nu

poate fi pe masura sensului acestei lumi, pe care il intuieste si ar %ori sa-l intruchipeze in el insusi.

in partea a %oua a poemului actiunea %e$ine pentru /oethe prile8ul supunerii lui 9aust la alte incercari in

ca%rul procesului %e uni$ersalizare, prile8ul infatisarii %e %iferite lumi, pe care 9aust trebuie sa le

asimileze in sine, sa le gaseasca cheia apoi sa le %epaseasca.Boate persona8ele %in aceasta a %oua parte,cu

eGceptia lui 9aust si a lui 4efistofel, sunt simple alegorii, %estinate sa intrupeze, sa populeze si sa

eGprime %iferitele lumi .9austul ce contempla natura ca marete rostogoliri %e forte cosmice %e$ine printr-

o actiune in ca%rul unei structuri umanizate,%e$ine social spre a %epasi socialul, train%u-si clipa suprema

in eGercitarea unei functii %e stat.

1entru crearea lui 9aust ##,ce %ifera %e cel %in partea intai, /oethe a trebuit sa coboare %in inaltimile

olimpiene ca sa-i in%reptateasca pe cei multi,sa renunte. 9inalul nu corespun%e unei impliniri a esentei

originare faustice, ci poate fi interpretat %rept renuntare etica. 9aust %e la inceput ar fi fost a%ec$at unei

mantuiri prin %i$inizare, %ar finalul %in cer il prezinta mantuit prin eGtaz, prin lepa%are %e sine si %e lume.

Botusi goana %upa clipa se opreste. 7e altfel, forma fun%amentala a $inei tragice apare in partea a %oua a

poemului, nu in prima, nu %in tragism, ci %in resemnare, %in abaterea %e la %rumul tragic.

9rumusetea ii este accesibila lui 9aust, insa nu nelimitat, nu este clipa care ii ofera o%ihna, ci o impacare

cu timpul,eGtin%ere a spiritului asupra formelor pure,intr-un act fertil.Elena insa piere si ea,iar %estinul lui

9aust se %esfasoara impotri$a $ointei sale, el %orin% parca sa-i ceara clipei sa ramana.

Iluminismul.docx

Documents

Transcript of Iluminismul.docx