ii · ta cu un ºef de stat în limba germanã pe tot parcursul dis-cuþiilor. “Am avut...

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXV, Nr. 7876vineri, 16 octombrie 2015 16 pagini 1 leu

social / 8

economie / 5

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- ... ªi crezi, Popescule,cãdacã o sã am ºase case, o sãajung ºi eu preºedinte?

Primãria Craiova vrea sã introducãºi o taxã de salubrizare de 7 lei/per-soanã/lunã la nivelul întregului oraº,care sã fie suportatã obligatoriu detoþi craiovenii care nu deþin contractepentru colectarea gunoiului menajercu SC Salubritate. În luna septembrie,aproximativ 75.000 de locuitori nu auplãtit operatorului de salubrizare niciun ban pentru ridicarea gunoiului. 33333 ACTUALITA

TE

pagi

na

Primãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarePrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxaPrimãria Craiova instituie taxade salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizarede salubrizare

Pentru ce îºi ranforseazã Rusia dispozitivul sãu militar în Siria? Pentru a apãraEuropa contra Daech, cum afirma Vladimir Putin? Pentru a pereniza o dictaturã ame-ninþatã, cum afirmã Occidentul? Aceste “realitãþi” oficiale ilustrazã totuºi talentulliderilor ruºi în marketingul diplomatic, în timp ce europenii ºi americanii se îngrijo-reazã doar de actuala implicare rusã în Siria... actualitate / 3

UE: Nici da, nici nu, la intervenþia rusã în Siria

BoalaBoalaBoalaBoalaBoalalimbiil imbiil imbiil imbiil imbiialbastrealbastrealbastrealbastrealbastrerevinerevinerevinerevinerevine

ContractareaContractareaContractareaContractareaContractareaserviciilorserviciilorserviciilorserviciilorserviciilor

sociale,sociale,sociale,sociale,sociale,dezbãtutã dedezbãtutã dedezbãtutã dedezbãtutã dedezbãtutã de

ong-urileong-urileong-urileong-urileong-uriledoljenedoljenedoljenedoljenedoljene

2 / cuvântul libertãþii vineri, 16 octombrie 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Aproape 2.000de salariaþi ºi foºtiangajaþi, în procesede muncã cu TVR.Ei cer indexareasalariilor

Aproape 2.000 de salariaþiºi foºti angajaþi ai TVRaºteaptã verdictele la Curteade Apel Bucureºti pentrucauze privind conflicte demuncã ºi asigurãri sociale, înprocese prin care vor sã li semajoreze salariile de bazã cuindicii de creºtere a preþurilorde consum, comunicaþi deINS. Aceastã cifrã a fostcomunicatã, joi, de FederaþiaRomânã a JurnaliºtilorMediaSind, într-un comuni-cat remis MEDIAFAX. Potrivitsursei citate, starea economi-cã precarã a Societãþii Româ-ne de Televiziune (SRTv) esteconsecinþa “accentuãriipolitizãrii TVR”, iar “exerci-þiul administrãrii SRTv,asumat de un partid sau altul,s-a materializat într-unmanagement politic”. “Pefondul presiunilor politice ºial deteriorãrii situaþiei finan-ciare, alãturi de publicultelespectator, salariaþii auavut de suferit cel mai mult.Practic, salariile lor au fostîngheþate, fiind vãduvite deindexãrile garantate deContractele colective demuncã”, spune MediaSind.Conform comunicatului, lainiþiativa sindicatelor afiliateMediaSind din SRTv - Sindi-catul 2002 din SRTv ºiSindicatul Lucrãtorilor dinDomeniul Audiovizual TV-RSIND - “au fost solicitate înjustiþie aceste drepturi bãneºti,pe care administraþia TVR arefuzat, ani la rândul, sã leacorde angajaþilor sãi”.

“Am atins evident chestiuneasiguranþei ºi a asigurãrii fron-tierelor exterioare ale UE ºi, înacest context, evident cã a ve-nit vorba ºi despre spaþiulSchengen. M-am bucurat sãconstat cã opinia domnului pre-ºedinte este cã spaþiul Schen-gen este demn de a fi pãstrat ºicã locul României este în inte-riorul spaþiului Schengen”, adeclarat Iohannis. Cei doi ofi-ciali au discutat ºi despre liber-tatea de miºcare a forþei demuncã. “Avem acelaºi punct devedere, aceastã chestiune înniciun caz nu poate fi pusã subsemnul întrebãrii. Este o valoa-re câºtigatã care trebuie pãs-tratã”, a spus preºedintele Io-hannis.

În privinþa migraþiei, KlausIohannis ºi Martin Schulz au

Astfel, noul Birou Perma-nent Naþional al PSD va aveapatru funcþii de vicepreºedinteocupate de membri ai Organi-zaþiei de Femei. Social-demo-cratele cotate cu mari ºanse dea deveni vicepreºedinþi ai PSDsunt Ecaterina Andronescu ºiGabrie la Firea , care ocupãfuncþia ºi în acest moment,precum ºi ministrul Gabriela

Iohannis: Spaþiul Schengen trebuie pãstrat, locul României e acolo

Preºedintele PPreºedintele PPreºedintele PPreºedintele PPreºedintele PE, Martin Schulz: Am avut în sfârºitE, Martin Schulz: Am avut în sfârºitE, Martin Schulz: Am avut în sfârºitE, Martin Schulz: Am avut în sfârºitE, Martin Schulz: Am avut în sfârºitprivilegiul sã discut în germanã cu un ºef de statprivilegiul sã discut în germanã cu un ºef de statprivilegiul sã discut în germanã cu un ºef de statprivilegiul sã discut în germanã cu un ºef de statprivilegiul sã discut în germanã cu un ºef de stat

Preºedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, laBruxelles, dupã o întâlnire cu preºedintele Parlamen-tului European, Martin Schulz, cã au fost de acord cã

spaþiul Schengen este “demn de a fi pãstrat”, iar loculRomâniei este în interiorul acestui spaþiu. La rândul

sãu, preºedintele PE a declarat cã a avut în sfârºit“privilegiul” de a discuta cu un ºef de stat în limba

germanã pe tot parcursul discuþiilor.

discutat despre rezolvareaacestei crize “la sursã”, res-pectiv în zonele de conflict dinSiria. “Am fost de acord cãproblema trebuie rezolvatã înintegralitate, nu pe pãrþi. Tre-buie sã mergem în aceastãabordare la sursã, trebuie sã tra-tãm problema acolo unde apa-re ºi sã colaborãm cu þãrile deunde vin refugiaþii”, a adãugatIohannis. Mai mult, trebuieacordat sprijin þãrilor de tran-zit, cum este Turcia, dar ºi þã-rilor care gãzduiesc în acestmoment refugiaþi, a precizat el.

La rândul sãu, preºedinteleParlamentului European, Mar-tin Schulz, a declarat, dupã în-tâlnirea de o orã pe care a avut-o la Bruxelles cu preºedinteleKlaus Iohannis, cã a avut însfârºit “privilegiul” de a discu-

ta cu un ºef de stat în limbagermanã pe tot parcursul dis-cuþiilor. “Am avut deosebitulprivilegiu de a discuta în sfâr-ºit cu preºedintele unui stat, oorã întreagã, în limba germa-nã”, a spus Schulz, într-o con-ferinþã de presã comunã cu Io-hannis, precizând cã vizita pre-ºedintelui României la Parla-mentul European este o zi “fe-ricitã”.

Martin Schulz a afirmat cã adiscutat, în principal, cu pre-

ºedintele României despre te-matica refugiaþilor, unde aexistat “un consens destul deevident”. Potrivit lui Schulz,criza migraþiei trebuie rezolva-tã în primul rând prin obþine-rea pãcii ºi stabilitãþii în Siria.Mai mult, cei doi oficiali au dis-cutat despre ajutorul pe careUniunea Europeanã îl poateacorda þãrilor care gãzduiescimigranþi în imediata vecinãta-te a zonelor de conflict, cumar fi Turcia, Iordania ºi Liban.

Schimbãri majore în conducerea PSD:Mulþi dintre actualii lideri ar urma sã plece din funcþie

Majoritatea actualilor vicepreºedinþi ai PSD arputea sã nu mai candideze pentru un nou mandat laCongres, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse so-cial-democrate, mulþi fiind afectaþi de interdicþia

cumulului de funcþii, urmând sã aparã nume noi, caMihai Fifor, Victor Negrescu ºi Gabriela Szabo.

Szabo ºi europarlamentarul Vio-rica Dãncilã. Un alt nume avan-sat pentru aceastã listã este celal Liei Olguþa Vasilescu, prima-rul Craiovei ºi vicepreºedinte înfuncþie, aceasta vizând iniþial ofuncþie de prim-vicepreºedin-te, poziþie care nu a mai fostînfiinþatã în partid.

Potrivit surselor citate, pu-þini dintre actualii vicepreºe-

dinþi se vor mai regãsi în noulBPN. În schimb, în cursã arurma sã se înscrie multe numenoi, precum ministrul Econo-miei, Mihai Tudose, liderul se-natorilor PSD, Mihai Fifor, eu-roparlamentarul Victor Negres-cu, ministrul Culturii, Ionuþ Vul-pescu, ºi actualul secretar ge-neral al PSD, Andrei Dolineas-chi. Unii dintre actualii lideri arputea renunþa la prezenþa înconducerea centralã a partidu-lui, din cauza interdicþiei decumul de funcþii în partid la ni-vel local ºi central, un astfel decaz fiind cel al preºedinteluiPSD Vrancea, Marian Opriºan.

Astfel, din noul BPN ar urmasã iasã lideri precum miniºtriiNicolae Bãnicioiu ºi MirceaDuºa, preºedintele CJ Gorj IonCãlinoiu, foºtii miniºtri IoanRus ºi Titus Corlãþean, liderulPSD Braºov, Constantin Niþã,europarlamentarul Dan Nica,preºedintele PSD Caraº-Seve-rin, Ion Mocioalcã, deputatul-

Eugen Bejinariu, precum ºipreºedintele PSD Bucureºti,Robert Negoiþã. În ceea ce pri-veºte funcþia de preºedinte exe-cutiv, pânã în acest momentsingurul care ºi-a anunþat in-tenþia de a candida este preºe-dintele Camerei Deputaþilor, Va-leriu Zgonea. O altã funcþie im-portantã care urmeazã sã fiestabilitã de PSD este cea de se-cretar general. Acesta este nu-mit de Comitetul Executiv,dupã Congresul PSD. Potrivitsurselor citate, aceastã func-þie ar urma sã îi revinã lideru-lui deputaþilor social-democraþi,Marian Neacºu.

În total, la Congresul PSDvor fi aleºi 14 vicepreºedinþi,precum ºi un preºedinte exe-cutiv. Vineri, la ora 12.00, estetermenul limitã pentru depune-rea candidaturilor, urmând caacestea sã fie validate într-oºedinþã a Comitetului ExecutivNaþional, care va avea loc laora 14.00.

cuvântul libertãþii / 3vineri, 16 octombrie 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Pentru ce îºi ranforseazã Rusia dispozi-tivul sãu militar în Siria? Pentru a apãraEuropa contra Daech, cum afirma VladimirPutin? Pentru a pereniza o dictaturã ame-ninþatã, cum afirmã Occidentul? Aceste “re-alitãþi” oficiale ilustrazã totuºi talentul lideri-lor ruºi în marketingul diplomatic, în timpce europenii ºi americanii se îngrijoreazãdoar de actuala implicare rusã în Siria, pis-tele aeroportului militar din Lataka cunos-când debarcarea recentã a încã 200 de mi-litari de infanterie marinã, a zeci de blindateºi elicoptere de atac etc, miºcãri care atestãun elan suplimentar în alimentarea conflic-tului cu deja 250.000 de morþi ºi peste 4milioane de refugiaþi. Portul Tartous, cedatURSS în 1971 ºi “reinvestit” Rusiei în 2009,asigurã o prezenþã permanentã în Meditera-nã, dotat fiind cu aerodrom militar ºi posturide ascultare, în apropierea Orientului mijlo-ciu. Un summit al ºefilor de stat ºi de gu-vern, convocat pentru 15-16 octombrie a.c.

UE: Nici da, nici nu,UE: Nici da, nici nu,UE: Nici da, nici nu,UE: Nici da, nici nu,UE: Nici da, nici nu,la intervenþia rusã în Siriala intervenþia rusã în Siriala intervenþia rusã în Siriala intervenþia rusã în Siriala intervenþia rusã în Siria

MIRCEA CANÞÃR

la Bruxelles, nu ilustreazã altceva decât di-ficultãþile europenilor în înþelegerea con-secinþelor intervenþiei ruse în Siria. Ches-tiunea viitorului lui Assad sau atitudinea ad-optatã faþã de Turcia, actori cheie în con-flict, dar ºi în criza refugiaþilor, sunt teme-le acroºate la Bruxelles. Poiectul de con-cluzii, preparat la Bruxelles, este vag, de-monstrând o dificultate de viziune coeren-tã a liderilor UE. Summitul a fost pregãtitde reuniunea miniºtrilor de externe de luni12 octombrie a.c., care a îngãduit un acordminimal. Acesta menþionând cã Bashar al-Assad este responsabil de moartea a250.000 de persoane ºi “nu poate fi unpartener în lupta contra Daech”, fãrã a sesolicita expres despãrþirea. Franþa, de pil-dã, susþine cã menþinerea la putere a luiAssad antreneazã continuarea rãzboiului,împiedicând tranziþia þãrii spre stabilitate.Ideea potrivit cãreia membrii ai regimului,frecventabili pentru cã nu s-au aflat prin-

tre cei care au luat parte la violente repre-salii, pot fi acceptaþi în eventuale negocieri,este una îmbrãþiºatã. “Trebuie sã þinem contde lecþiile istoriei, adicã trebuie evitat vidulcreat, care ar putea antrena toatã lumea.Libia ºi Irakul sunt exemple de neuitat”, aspus luxemburghezul Jean Claude Assel-born, preºedintele în exerciþiu al consiliu-lui de miniºtri pentru afaceri europene. UEva aduce tot sprijinul sãu diplomatic, afir-mã Frederica Mogherini, înaltul comisareuropean pentru politica externã. Dacã, lanivel declarativ europenii nu sunt de acordcu intervenþia rusã, solicitând Moscovei sãînceteze atacurile contra Statului Islamic,o unitate de pãreri nu existã. Italia credecã Moscova poate “facilita” tranziþia poli-ticã; Germania este rezervatã în privinþaoperaþiunilor franceze de bombardament,care complicã un pic situaþia. Parisul cereRusiei sã contribuie la o soluþie politicã.Cert este cã o rezolvare a situaþiei din Si-

ria, va determina ºi viitorul UE, dar ºi vii-torul valurilor de imigranþi. În privinþa Tur-ciei, toatã lumea este convinsã cã reuºeºtesã îndiguiascã valul de refugiaþi. Ori, Tur-cia criticã ranforsarea regimului Assad ºiprevine UE: dacã se refuzã zonele de se-curitate între cele douã þãri, Europa se vaconfrunta cu un alt val de refugiaþi. La 23septembrie a.c., preºedintele ConsiliuluiEuropean, Donald Tusk, a fost informatprintr-un e-mail, de premierul turc AhmetDavutoglu, în privinþa acestor zone de se-curitate, dar se rãspunde prin faptul cã arfi o ameninþare pentru kurzi. Cât priveºteacordul Dublin, care prevede ca o cererede azil trebuie tratatã de prima þarã în caresoseºte refugiatul, discuþia a rãmas un sub-iect tabu. Oricum am întoarce lucrurile,acestea stau astfel: în Siria, Rusia îºi apãrãunul din parteneri din regiune, dar ºi inte-resele sale naþionale la un cost militar ºifinanciar totuºi modest.

În luna septembrie, aproxima-tiv 30% din locuitorii Craiovei nuau plãtit nici un ban pentru curã-þenia oraºului. Potrivit Salubritã-þii, la data de 30 septembrie,20.330 de proprietari de gospo-dãrii individuale (case) aveau în-cheiat contract de prestãri servi-cii cu SC Salubritate CraiovaSRL, însumând 40.836 persoa-ne. La aceºtia se adaugã 3.300de agenþi economici ºi contracte-le de salubrizare cu 460 de aso-ciaþii de proprietari, ai cãror re-prezentanþi au declarat un numãrde 150.000 de persoane. În totaleste vorba de 194.136 de persoa-ne care au plãtit pentru salubri-zarea oraºului, diferenþa pânã la

Primãria Craiova instituie taxa de salubrizarePrimãria Craiova vrea sã introducã ºi o taxã de salubrizare

de 7 lei/persoanã/lunã la nivelul întregului oraº, care sã fiesuportatã obligatoriu de toþi craiovenii care nu deþin contractepentru colectarea gunoiului menajer cu SC Salubritate. În lunaseptembrie, aproximativ 75.000 de locuitori nu au plãtit opera-torului de salubrizare nici un ban pentru ridicarea gunoiului.

269.506 de locuitori – câþi au fostdeclaraþi la recensãmântul popu-laþiei din 2011 – fiind de 75.370de persoane care nu se regãsescîn contractele cu SC SalubritateCraiova. Pentru a-i face pe toþi lo-cuitorii sã plãteascã pentru curã-þenia oraºului, Primãria Craiovaintenþioneazã sã introducã o taxãspecialã de salubrizare. Autoritã-þile au întocmit regulamentul pen-tru aplicarea acesteia ºi l-a postatpe site pentru a putea fi consultatde cetãþeni pânã la data de 23 oc-tombrie, când urmeazã sã fie su-pus votului consilierilor munici-pali. Regulamentul va fi pus înaplicare dupã ce va fi votat ºi dealeºii locali.

Cine trebuie sã plãteascãaceastã taxã

Potrivit regulamentului, taxaspecialã de salubrizare trebuie sãfie plãtitã de toþi craiovenii care nudeþin contracte de prestãri serviciicu SC Salubritate Craiova. Dacãsunt persoane fizice, taxa va fi de7 lei/persoanã/lunã. Un alt articolal regulamentului spune cã persoa-nele fizice sunt obligate la plataacestei taxe în funcþie de numãrulde persoane din fiecare familie,respectiv numãrul locatarilor exis-tenþi la adresa respectivã (membride familie, rude, chiriaºi, flotanþi).Pentru persoanele juridice, taxa desalubrizare este de 77 lei/mc /lunã,cantitatea de gunoi urmând sã fiecântãritã de cãtre Salubritate. Taxade salubrizare se plãteºte, potrivitregulamentului, pânã la data de 25a lunii urmãtoare, în aceastã taxãintrând colectarea ºi transportulseparat al deºeurilor menajere. Ceicare nu respectã declaraþia de im-punere ºi nu plãtesc taxa la timp

sunt pasibili de amenzi cuprinseîntre 200 de lei ºi 500 de lei.

Cum vor fi depistaþi craioveniifãrã contracte

Ca oricare altã taxã, ºi aceastava fi achitatã la ghiºeele Direcþieide Taxe ºi Impozite, banii vãrsân-du-se la bugetul local, iar de aicifiind plãtiþi operatorului de cãtrePrimãrie. Regulamentul spune ºicum vor fi identificaþi cei care suntobligaþi sã plãteascã aceastã taxã.Salubritatea va comunica Direcþieide Taxe din cadrul Primãriei Cra-iova, pânã în ultima zi lucrãtoareale fiecãrei luni, lista persoanelorcare au deja de contracte ºi ceicãrora le-au fost reziliate. „Lista vaconþine elementele absolut necesa-re identificãrii persoanelor ºi nu-mãrul persoanelor care locuiesc laadresa respectivã”, se aratã în re-gulament. Direcþia Impozite ºiTaxe aplicã taxa specialã de salu-brizare pe baza acelor date, iar pen-tru o impunere corectã poate sã

solicite numãrul de persoane al fa-miliei ºi la Direcþia de Evidenþã aPersoanelor.Craiova, printre oraºele codaºe

Craiova este printrele ultimeleoraºe din þarã care introduc aceastãtaxã de salubrizare. Municipiul Iaºia introdus o astfel de taxã din anul2013, iar valoarea era încã de peatunci mai mare, respectiv 10,80lei/lunã/persoanã pentru persoanelefizice, pentru gospodãrii - 18,00lei/lunã/persoanã ºi pentru persoa-nele juridice -111,00 lei/mc. Ceamai mare mare taxã de salubrizareo are Clujul - 22,56 lei pe lunã pen-tru persoanele fizice ºi 67,68 leipentru persoanele juridice, urmatãde municipiul Timiºoara -11,88 lei/persoanã/lunã, iar pentru persoa-nele juridice – 121, 46 lei/metrucub. Cuantumul de 7 lei/persoanãpe lunã cât se propune la Craiovase regãseºte la Brãila, un munici-piul cu o populaþie de 303.000 delocuitori ºi 35 de cartiere.

LAURA MOÞÎRLICHE

4 / cuvântul libertãþii vineri, 16 octombrie 2015evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Sãptãmâna trecutã, marþi, 6octombrie a.c., în jurul orei15.00, la sediul Poliþiei din Dã-buleni s-a prezentat Florin Flue-rãtoru, de 42 de ani, angajat capãdurar în cadrul Ocolului Sil-vic Dãbuleni, care le-a povestitpoliþiºtilor cã în seara anterioa-rã, respectiv luni, 5 octombriea.c., în jurul orei 18.00, în timpce efectua serviciul de pazã laCantonul 12 Ocolna, împreunãcu inginerul de la Ocolul Silvic,a surprins trei bãrbaþi care tãia-serã ilegal ºi se pregãteau sã sus-tragã mai mulþi copaci, în speþãsalcâmi. Pãdurarul i-a identifi-cat, stabilind cã este vorba de-spre Broni Voicu, de 23 de ani,

Procurorii din cadrul DirecþieiNaþionale Anticorupþie – ServiciulTeritorial Craiova au anunþat, ieri,cã au dispus punerea în miºcarea acþiunii penale ºi reþinerea pen-tru 24 de ore, începând de la datade 14.10.2015, a inculpaþilor Ga-briel Vîþã, ºef administraþie orã-ºeneascã în cadrul AdministraþieiFinanþelor Publice a oraºului Co-rabia, judeþul Olt, la data fapte-lor, sub aspectul sãvârºirii infrac-þiunilor de abuz în serviciu cuconsecinþe deosebit de grave, înformã continuatã (8 acte materi-

Arestat pentru ultraj la pãdurarUn tânãr de 23 de ani, din Ocolna, comuna Amãrãºtii de Jos,

a fost arestat preventiv pe 30 de zile pentru comiterea infracþi-unii de ultraj la pãdurar. Hotãrârea a fost luatã miercuri deJudecãtoria Craiova dupã ce, în urma cercetãrilor, s-a stabillitcã tânãrul, fiind surprins în pãdure, la furat de lemne, împreu-nã cu alþi doi prieteni, l-a înjurat ºi l-a ameninþat cu moartea pepãdurarul care i-a prins în flagrant.

Gilbert Dinu, de 21 de ani ºi Iu-lian Sandu, de 19 ani, toþi dinOcolna (Amãrãºtii de Jos), nu-mai cã cei trei au început sã-lînjure ºi sã-l ameninþe pe pãdu-rar cu acte de violenþã. Dupã ceau înregistrat sesizarea pãdura-rului, poliþiºtii au demarat cer-cetãrile, stabilind cã cele poves-tite de pãdurar se confirmã. „Caurmare a cercetãrilor efectuates-a constatat cã se confirmã se-sizarea fãcutã de pãdurar, iar încauzã a fost deschis un dosarpenal sub aspectul comiterii in-fracþiunilor de ameninþare ºi tã-iere ilegalã de material lemnosla Poliþia Dãbuleni”, ne-a de-clarat purtãtorul de cuvânt al IPJ

Dolj, subcomisar Alin Apostol.Ulterior însã, ca urmare a anali-zãrii cauzei împreunã cu un pro-curor al Parchetului de pe lângãJudecãtoria Craiova, anchetato-rii au decis schimbarea încadrã-rii juridice a faptelor în ultraj lapãdurar, întrucât acesta se aflaîn exercitarea atribuþiilor de ser-viciu. Cercetãrile au fost preluatede procurori, care au decis, pe13 octombrie, sã-l reþinã pentru24 de ore pe Broni Voicu, acestafiind introdus în arestul IPJDolj. O zi mai târziu, miercuri,14 octombrie, tânãrul a fostprezentat Judecãtoriei Craiovacu propunere de arestare pre-ventivã, propunere admisã deinstanþã, care i-a emis mandatpe o perioadãd e 30 de zile: „Ad-mite propunerea Parchetului depe lângã Judecãtoria Craiova.Dispune arestarea preventivã ainculpatului Voicu Broni pe operioadã de 30 zile, începândcu data de 14.10.2015 pânã ladata de 12.11.2015, inclusiv.

Cheltuielile judiciare rãmân însarcina statului, din care sumade 130 lei reprezintã onorariuavocat oficiu. Cu drept de con-testaþie în termen de 48 ore de

la pronunþare. Pronunþatã încamera de consil iu, astãzi ,14.10.2015”. Cercetãrile con-tinuã în acest caz cu suspectulprincipal dupã gratii.

Fostul ºef al Administraþiei Finanþelor Publice CorabiaFostul ºef al Administraþiei Finanþelor Publice CorabiaFostul ºef al Administraþiei Finanþelor Publice CorabiaFostul ºef al Administraþiei Finanþelor Publice CorabiaFostul ºef al Administraþiei Finanþelor Publice Corabia„sãltat” de DNA Craiova pentru abuz în serviciu„sãltat” de DNA Craiova pentru abuz în serviciu„sãltat” de DNA Craiova pentru abuz în serviciu„sãltat” de DNA Craiova pentru abuz în serviciu„sãltat” de DNA Craiova pentru abuz în serviciu

Fostul ºef al Administraþiei Finanþe-lor Publice Corabia, împreunã cu un in-spector de la aceeaºi instituþie ºi ad-ministratorul unor firme, au fost reþi-nuþi, miercuri, de procurorii DirecþieiNaþionale Anticorupþie (DNA) – Servi-ciul Teritorial Craiova pentru abuz înserviciu cu consecinþe deosebit de gra-ve, fals intelectual, respectiv instigarela aceste infracþiuni. Anchetatorii spuncã cei doi angajaþi ai Finanþelor Publi-

ce au întocmit acte false pe care le-autransmis bãncilor la care administra-torul de firme avea datorii, sistând ast-fel popririle ce fuseserã instituite peconturile societãþilor. Prejudiciul cre-at bugetului de stat este estimat la 3,6milioane lei. Asearã, judecãtorii Tri-bunalului Dolj au dispus arestarea foº-tilor funcþionari de la Finanþe ºi plasa-rea în arest la domiciliu a administra-torului societãþilor comerciale.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

ale) ºi fals intelectual, în formãcontinuatã (8 acte materiale);Vergilius Cernea, inspector prin-cipal în cadrul Administraþiei Fi-nanþelor Publice a oraºului Co-rabia judeþul Olt, la data faptelor,sub aspectul sãvârºirii infracþiu-nilor de abuz în serviciu cu con-secinþe deosebit de grave, în for-mã continuatã (6 acte materiale)ºi fals intelectual, în formã con-tinuatã (6 acte materiale) ºi Ci-prian Bogdan Burunþia, adminis-trator al unor societãþi comercia-le, la data faptelor, sub aspectul

sãvârºirii infracþiunilor de insti-gare la abuz în serviciu cu con-secinþe deosebit de grave, în for-mã continuatã, (6 acte materia-le) ºi instigare la fals intelectual,în formã continuatã (6 acte ma-teriale). Potrivit procurorilorDNA – Serviciul Teritorial Cra-iova, în perioada decembrie2010 – iunie 2011, inculpaþiiVîþã Gabriel ºi Cernea Vergilius,în calitate de ºef administraþieorãºeneascã, respectiv inspectorprincipal în cadrul Administra-þiei Finanþelor Publice a oraºu-lui Corabia, judeþul Olt, prinîncãlcarea normelor legale inci-dente în cauzã ºi a atribuþiilorde serviciu, la instigarea incul-patului Burunþia Ciprian Bog-dan ºi a unei alte persoane, ausemnat ºi ºtampilat mai multeadrese comunicate ulterior unorunitãþi bancare (8 adrese din care6 au fost semnate ºi de inculpa-tul Cernea Vergilius). Aceste do-cumente conþineau menþiuni ne-corespunzãtoare adevãrului, res-pectiv faptul cã împotriva firme-lor administrate de Burunþia Ci-prian Bogdan au fost luate altemãsuri de executare silitã. Prinaceasta, s-au ridicat/sistat în modabuziv popririle ce fuseserã in-

stituite pe conturile societãþiloradministrate de inculpatul Bu-runþia Ciprian Bogdan, ca urma-re a unor debite datorate buge-tului de stat. Acest lucru a per-mis reprezentanþilor societãþilorrespective sã beneficieze în inte-res propriu de sumele de baniaflate sau intrate ulterior înaceste conturi. Procurorii antico-rupþie mai spun cã aceste acþiuniau avut ca urmare prejudiciereabugetului general consolidat alstatului cu suma totalã de3.695.999 lei, suma nerecupera-tã fiind în cuantum de 3.643.187lei, deºi dupã momentul ridicãrii/sistãrii abuzive a popririlor aexistat disponibil bãnesc pentruexecutarea silitã a creanþelor fis-cale. În cauzã, procurorii aubeneficiat de sprijin de specialita-te din partea Serviciului Român deInformaþii, Serviciul Judeþean An-ticorupþie Olt ºi din partea ofiþeri-lor de poliþie judiciarã din cadrulIPJ Olt. Celor trei inculpaþi li s-aadus la cunoºtinþã calitatea pro-cesualã în conformitate cu pre-vederile art. 309 Cod de proce-

durã penalã, iar asearã au fostprezentaþi Tribunalului Dolj cupropunere de arestare preventivãpentru 30 de zile. Instanþa a ad-mis propunerea în ceea ce-i pri-veºte pe foºtii funcþionari, în timpce administratorul firmelor care abeneficiat de falsuri a fost plasatîn arest la domiciliu: „Admite pro-punerea Parchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie ºi Justi-þie – DNA – ST Craiova. Dispu-ne arestarea preventivã a incul-patului Vîþa Gabriel pe o duratãde 30 de zile, începând cu datade 15.10.2015, pânã la13.11.2015, inclusiv. Dispunearestarea preventivã a inculpatu-lui Cernea Vergilius pe o duratãde 30 de zile, începând cu datapunerii în executare a mandatu-lui de arestare preventivã. În bazaart. 218 C.pr.pen. Dispune lua-rea mãsurii arestului la domiciliufaþã de inculpatul Buruntia Ci-prian Bogdan, pe o duratã de 30de zile, începând cu data de15.10.2015, pânã la 13.11.2015,inclusiv”, se aratã în încheiereade ºedinþã a instanþei de judecatã.

cuvântul libertãþii / 5vineri, 16 octombrie 2015 economieeconomieeconomieeconomieeconomie

În plus, politicile în domeniulocupãrii forþei de muncã ar trebuisã le ofere protecþie ºi celor carenu pot rãmâne activi destul timppentru a acumula suficiente drep-turi de pensie. „Recentele reformeale sistemelor de pensii s-au con-centrat pe asigurarea de pensiipentru un numãr mult mai marede persoane vârstnice fãrã ca fi-nanþele publice sã fie destabili-zate. Se poate face însã acest lu-cru doar dacã se oferã marii ma-joritãþi a populaþiei destule opor-

Un raport publicat de Comisia Eu-ropeanã la începutul lunii octombrie- aratã cã viitoarele generaþii de pen-sionari ar putea beneficia de pensii

adecvate dacã lucrãtorii ar aveaoportunitatea sã rãmânã activi pro-fesional pânã la vârsta legalã de pen-sionare.

tunitãþi de a continua sã lucrezepânã când ajunge la vârsta lega-lã de pensionare, care se preco-nizeazã cã va creºte în întreagaUE. Prioritatea noastrã trebuiesã fie aceea de a investi suficientde mult în competenþele ºi în sã-nãtatea oamenilor pentru a lepermite sã utilizeze aceste opor-tunitãþi. Trebuie, de asemenea, sãfim solidari cu cei care nu potface acest lucru ºi care ar puteasã fie nevoiþi sã se bazeze pe in-demnizaþii de ºomaj sau prestaþii

de invaliditate înainte de a ajun-ge la vârsta de pensionare.”, aprecizat, comisarul european pen-tru ocuparea forþei de muncã, afa-ceri sociale, competenþe ºi mobili-tatea forþei de muncã, Marian-ne Thyssen, într-o postare pe site-ul Comisiei Europene.

Pensiile oferã majoritãþiipopulaþiei suficientã protecþie

împotriva sãrãcieiConform raportului, pe ansam-

blul UE, pensiile oferã în prezentmajoritãþii populaþiei suficientãprotecþie împotriva sãrãciei. Chiarºi pe durata crizei, persoanele învârstã au fost mai bine protejatedecât alte categorii. Mai multe sta-te membre trebuie însã sã depunãîn continuare eforturi pentru elimi-narea riscurilor legate de sãrãcie ºigarantarea siguranþei venitului per-soanelor vârstnice. Situaþia pensii-lor este marcatã ºi de diferenþe per-sistente de gen, femeile fiind maiexpuse la sãrãcie ºi având pensiimai mici decât bãrbaþii, din cauza

salariilor mai reduse ºi a vieþii pro-fesionale mai scurte ca urmare a în-datoririlor familiale. Disparitatea degen în privinþa pensiilor poate fi re-dusã, însã sunt necesare eforturi

Raportul privind adecvarea pensiilor monitorizeazã gradul în care aces-tea oferã populaþiei un venit suficient la o vârstã înaintatã, protejând-o împo-triva sãrãciei ºi permiþându-i sã beneficieze de un nivel de trai decent. Rapor-tul examineazã mãsurile-cheie de reformã luate în trecut, destinate sã asigurepensii adecvate ºi sustenabile din punct de vedere financiar, ºi identificã noidirecþii de reformã. Raportul completeazã estimãrile din Raportul privind îm-bãtrânirea populaþiei, elaborat în 2015, ce analizeazã repercusiunile viitoare-lor cheltuieli cu pensiile asupra sustenabilitãþii finanþelor publice.

10.000 de clienþi au semnat deja oferta Bãncii ComercialeRomâne (BCR) de reducere a ratelor lunare, în medie cu20%, în cadrul campaniei Scade Rata. „10.000 de clienþi sebucurã deja de rate reduse, apreciind strategia BCR descãdere a ratei de credit ºi modul pro-activ în care nouaofertã include comisioane ZERO (de analizã, de administra-re), precum ºi o asigurare de viaþã GRATUITÃ. CampaniaSCADE RATA este un pas important pe care BCR doreºtesã-l facã în consolidarea relaþiei cu clienþii sãi”, a declaratDana Demetrian, vicepreºedinte executiv Retail&PrivateBanking, BCR. Clienþii care au acceptat oferta BCR, pânã înacest moment, sunt preponderent bãrbaþi (66%), de 44 ani(vârsta medie la data refinanþãrii creditului), din mediulurban (Bucureºti), cãsãtoriþi (82%), cu studii universitare ºivenituri peste medie. Sunt de profesie ingineri, economi-seºti sau funcþionari publici, care apreciazã ofertele conciseºi rezultatele rapide. Cunoºtinþele lor financiare sunt buneºi foarte bune, cunosc ºi utilizeazã produsele bancare(utilizeazã, în medie, 3 produse bancare) fiind axaþi pe plãþileprin intermediul internet banking-ului. Este un client atentla cheltuielile lunare, dar ºi la avantajele pe care le obþine înurma colaborãrii cu banca.

MARGA BULUGEAN

Boala limbii albastre (Bluetongue) aatins, iar, România. Vecinãtatea cuUcraina, unde focarul existã de cevavreme a fãcut ca în trei localitãþi dinBotoºani sã fie confirmatã boala. Maiprecis la trei exploataþii zootehnice.Agenþia Naþionalã Sanitarã Veterinarãºi pentru Siguranþa Alimentelor a noti-ficat, deja, Comisia Europeanã, statelemembre, dar ºi Organizaþia Mondialãpentru Sãnãtatea Animalã.

România a mai cunoscut, în data de22.08.2014, un episod al acestei boli, con-firmatã prin probele de sânge prelevateºi analizate de cãtre Laboratorul Naþionalde Referinþã, Institutul de Diagnostic ºiSãnãtate Animalã (IDSA). Atunci a fostafectat judeþul Buzãu. Virusul este trans-mis prin înþepãtura unor specii de insec-te hematofage ºi nu prin contactul directîntre animale. Mortalitatea este varabilã,în funcþie de situaþie, morbiditatea putândajunge, uneori, la 100% din efectiv. Pier-derile economice sunt provocate de cos-turilor eradicãrii bolii, inculzând despã-gubirea animalelor ucise, cheltuieli lega-te de activitãþi de radicare a bolii, cheltui-lei pentru ecarisarea teritoriului ºi a acti-vitãþilor de dezinsecþie ºi dezinfecþie.

Mãsurile acoperã o ariede 100 de km

În Dolj, încã din 2014 s-a stabilit unplan de mãsuri pentru situaþia în care boalalimbii albastre se va confirma ºi la noi.Astfel, se va delimita o zonã de protecþiepentru bluetongue pe întreg teritoriul ju-deþelor Dolj, Gorj, Mehedinþi ºi o partedin Olt ºi Vâlcea. „Se va proceda la iden-tificarea tuturor exploataþiilor de rumegã-toare ºi se va efectua recensãmântul ani-

Boala limbii albastre revineAutoritãþile sanitar-veterinare sunt, din nou, în alertã. Noile

cazuri depistate în Botoºani vin sã confirme periodicitatea boliiîn acest anotimp ºi în zona Moldovei. Focare intense sunt

semnalate în Ucraina ºi Ungaria. Fãrã sã beneficieze de unprogram naþional obligatoriu de eradicare a virusului, câteva

ferme din Dolj au procedat la vaccinarea voluntarã.

pe termen lung atât pentru asigura-rea egalitãþii reale de ºanse între fe-mei ºi bãrbaþi, cât ºi pentru modifi-carea sistemelor de pensii.

MARGA BULUGEAN

malelor domestice receptive(bovine, ovine, caprine). Seva evalua numãrul ºi arealulde viaþa al rumegãtoarelorsãlbatice receptive (cervi-dee) din zona de protecþiedelimitatã. În zona de con-trol de 20 de km din jurul focarelor se vorefectua inspecþii clinice lunare a rumegã-toarelor domestice, iar în restul zonei depânã la 100 de km, la notificarea deþinãto-rului de rumegãtoare se va acþiona ca lasuspiciune”, ne-a precizat dr. CosticãRetea, director executiv adjunct al Direc-þiei Sanitare Veterinare ºi pentru Siguran-þa Alimentelor Dolj.

Deplasarea animalelorpoate fi restricþionatã

Personalul Direcþiei Silvice Dolj ºi al fi-lialelor AVPS Dolj au obligativitatea de acolecta ºi transporta probe de la rumegã-toarele sãlbatice cu stare de sãnãtate mo-dificatã ºi, eventual, cadavre, la Laborato-rul Sanitar-Veterinar ºi pentru SiguranþaAlimentelor Dolj, pentru investigaþii.

Deasemenea, ieºirea animalelor do-mestice receptive din zona de protecþieîn zonele libere din România va fi permisãnumai cu respectarea prevederilor regu-lamentului CE nr. 1266/2007 ºi cu aviz in-terjudeþean. Astfel, s-a reintrodus folosi-rea avizului interjudeþean pe întreg teri-

toriul þãrii, indiferent dacã judeþele impli-cate sunt în zona de restricþie sau în zonaliberã de bluetongue. Târgurile de ani-male pentru speciile receptive (bovine,ovine, caprine) vor fi închise pe perioadamãsurilor de protecþie.

Vaccinarea este,deocamdatã, voluntarã

Focarele de pestã porcinã care au afec-tat mai toatã þara în anii anteriori au deve-nit istorie. Conducerea DSVSA Dolj spu-ne cã, prin aplicarea mãsurilor drasticede eradicare a virusului pestei porcine,incinerarea ºi îngroparea animalelor in-fectate, s-a reuºit eliminarea acestei boli.Cum despre un program naþional de com-batere a bolii limbii albastre, încã nu sepot spune prea multe, fermele de profilau posibilitatea sã efectueze, voluntar,vaccinãrile. La data de 02.09.2015, DSVSADolj a comunicat ANSVSA cã un efectivde 755 de bovine din exploataþiile comer-ciale au fost vaccinate voluntar împotri-va bolii limbii albastre.

VALENTIN CEAUªESCU

Pesta porcinã africanã ameninþã sã pãtrundã în România, tot din arealul ucrai-nean, unde focarele sunt, în prezent, numeroase. Virusul poate determina pagubeimportante prin procentul de mortalitate ridicat, prin dificultãþile de eradicare a boliiºi prin restricþiile impuse comerþului. Dramatic este cã, potrivit ANSVSA, nu existãvaccin împotriva acestei boli. Singurele metode care pot þine boala departe sunt celede prevenire, igienã alimentarã ºi a exploataþiilor.

Un raport publicat de ComisiaUn raport publicat de ComisiaUn raport publicat de ComisiaUn raport publicat de ComisiaUn raport publicat de ComisiaEuropeanã despre pensiiEuropeanã despre pensiiEuropeanã despre pensiiEuropeanã despre pensiiEuropeanã despre pensii









10.000 de clienþivor rate reduse cu 20%









vineri, 16 octombrie 20156 / cuvântul libertãþii rememberrememberrememberrememberremember

„Generalul IULIAN VLAD,„Generalul IULIAN VLAD,„Generalul IULIAN VLAD,„Generalul IULIAN VLAD,„Generalul IULIAN VLAD,Note deNote deNote deNote deNote delecturãlecturãlecturãlecturãlecturã

AUREL I.ROGOJAN

…Corvin Lupu, „Trãdarea Secu-

ritãþii în decembrie 1989” EdituraElion, Bucureºti, 2015 pag. 21-22:

„(...) Armata ºi Ministerul deInterne aveau cunoºtinþã de mobi-lizarea la frontierele României aunor importante efective militare ºi,dupã 9 decembrie 1989, aveau cu-noºtinþã de prezenþa în þarã a câ-torva zeci de mii de agenþi ºi luptã-tori sovietici, unguri, iugoslavi ºialþii. La o zi dupã pãtrunderea ma-sivã de agenþi sovietici, în þarã auapãrut primele manifeste care inci-tau la nesupunere civicã. Toateacestea, îndreptãþeau Armata, Se-curitatea ºi Miliþia sã acþionezepentru apãrarea þãrii.”

Direcþia de Informaþii a Armateinu a semnalat vreo mobilizare a ar-matelor statelor vecine la frontiere,ci iminenþa unor acþiuni destabiliza-toare, în care sens elemente provo-catoare, pregãtie în exterior, ar urmasã acþioneze în Transilvania. Erasubînþeles cã pentru crearea condi-þiilor ca ºi în România sã poatã fiimpuse schimbãrile convenite prinînþelegerile sovieto-americane, lacare s-au asociat Marea Britanie,Franta, Germania ºi Vaticanul. In-formaþii de aceastã naturã au fostraportate de ataºaþi militari.

Nu s-au identificat zeci de miide agenþi ºi luptãtori sovietici, ci s-a constatat prezenþa sau tranzitul apeste 70.000 de turiºti sovietici, unnumãr dublu faþã de cel constatatîn aceiaºi lunã a anului anterior. Eraun numãr suficient, însã, pentru ase putea acoperi 2-3 divizii de cer-cetare-diversiune. O simplã supo-ziþie, pânã la proba contrarã. Probacontrarã nu este niciodatã „ante”,ci „postfactum”.

Concluziile definitive în legãturãcu prezenþa ºi acþiunile forþelor spe-ciale sovietice au fost formulate multmai târziu, din reconstituirea ºi ana-liza retrospectivã a evenimentelor.Cel puþin, reconstituirea ºi analizaevenimentelor de la Sibiu, respec-tiv raportul înaintat de ªeful SecþieiS.R.I., colonelul Ioan Rusan, a pro-vocat o reacþie alergicã, de catego-ricã respingere din partea consilie-rului prezidenþial, generalul Vasile

Ionel, care a rezoluþionat cã „Nutrebuie datã crezare dezinformãri-lor ofiþerilor de securitate”.

Foºtii ofiþeri de securitate au con-tribuiut, din plin, la reconstituireaevenimentelor. Toate informaþiile ºievaluãrile au fost centralizate într-un raport oficial al Serviciului Ro-mân de Informaþii, care a fost pus,atât la dispoziþia comisiilor parla-mentare de cercetare, cât ºi a Par-chetului. Mãsura în care adevãrul afost dorit s-a înþeles din maniera încare au fost organizate ºi conduseinvestigaþiile.

Dacã, totuºi, prin absurd, dl. Cor-vin Lupu era ministrul Apãrãrii, saual Internelor, ori al Securitãþii ce arfi fãcut cu cei peste cei 70.000 deturiºi dispersaþi în masa populaþieiautohtone, într-un continuu dute-vino al intrãrilor ºi ieºirilor, careaparent nu desfãºurau vreo activi-tate ilegalã ºi aveau grijã sã nu iasãîn evidenþã?!

Pentru un singur individ supra-vegheat continuu prin filaj erau ne-cesare cel puþin douã autoturisme

cu 6-8 filori. Unitatea Specialã deFilaj a D.S.S. avea un efectiv de 712cadre militare ºi 65 salariaþi civili.Un numãr de cca. 200 se aflau înposturi de pazã a misiunilor diplo-matice. Ceea ce însemna cã puteaufi cel mult vreo 400 de operatori defilaj în teren, care, repartizaþi pe turede serviciu, pentru a nu pierde ob-

iectivul 24 din 24 de ore , puteau sãse þinã dupã cel mult 30-40 de sus-pecþi. Admiþând o suprasolicitare aefectivelor ºi un filaj la vedere , deplacare „om la om”, ceea ce atrã-gea deconspirarea ºi alte riscuri asu-pra filorilor, tot nu se puteau con-trola mai mult 100 de suspecþi. Dar,în situþia operativã datã, efectivelede filaj aveau deja maximum de în-cãrcare cu legãturile autohtone aleserviciilor strãine.

O afluenþã sporitãa turiºtilor sovietici…

Este bine de ºtiut cã în perioada1980-1988, care au fost ºi anii demaxim efort ai filajului, numãrul ac-þiunilor de filaj (persoane obiectiv)a fost, potrivit cercetãrilor Consi-liului Naþional pentru Studierea Ar-hivelor Securitãþii, de 123.

Deci, în ceea ce priveºte capa-citãþile fizice ale controlului ºi apã-rãrii, Securitatea era dimensionatãdoar pentru câteva cazuri sau si-tuaþii concomitente mai deosebite,în afara misiunilor permanente deprotecþie antiteroristã, care nu pu-teau fi suspendate ºi care, la rândullor, solicitau filajul.

Numãrul turiºilor care puteau fibãnuiþi a fi în misiune depãºea cude cca. 15 ori pe cel al ofiþeriloroperativi ai structurilor centrale ºiteritoriale.

Cei peste 70.000 de suspecþi nuau intrat în locuri ºi nu au frecven-tat medii controlate cu surse uma-ne sau tehnice ale Securitãþii.

Formal, Ministerul de Interne,prin Direcþia Paºapoarte, Contro-lul Trecerii Frontierei ºi EvidenþaStrãinilor, avea doar o reprezenta-re statisticã, fãrã a exercita func-þiile unei poliþii a strãinilor. Iar, înceea ce priveºte cetãþenii statelorsocialiste se renunþase la evidenþanominalã, cu excepþia persoanelordate în urmãrire.

Formaþiunile de ordine publicãale Miliþiei s-au sesizat de o aglo-meraþie suspectã de turiºti sovieticiprin locuri lipsite de interes turisticºi, probabil, cã au raportat pe caleierarhicã. Asta ar fi însemnat ca lanivelul Inspectoratului General alMiliþiei sã existe o evaluare statisti-cã a aproximativei rãspândiri teri-toriale. Generalul Constantin Nuþã,ºeful I.G.P., era adjunctul ministru-lui de interne, Tudor Postelnicu, careavea in coordonare, atât Trupele deGrãniceri, cât ºi Direcþia Paºapoar-te, Controlul Trecerii Frontierei ºiEvidenþa Strãinilor, ceea ce presu-pune integrarea datelor ºi informa-þiilor despre strãini la aceste nivele.

Poate pãrea nefiresc, dar realita-tea este cã nici ministrul de interne,Tudor Postelnicu, nici ºeful I.G.P.,generalul Constantin Nuþã, nici ºefulDirecþiei Paºapoarte, Controlul Tre-cerii Frontierei ºi Evidenþa Strãini-lor, generalul Aron Bordea, nu auconsiderat necesar ca Departamen-tul Securitãþii Statului sã fie infor-mat cu situaþia zilnicã a intrãrilor,prezenþei ºi ieºirii strãinilor din þarã.In definitiv, în viziune îngust depar-

tamentalã privind chestiunea, era, ºipotrivit legii, o problemã de com-petenþa lor.

În planul informaþiilor, Departa-mentul Securitãþii Statului s-a sesi-zat de afluenþa sporitã a turiºtilor so-vietici. Generalul Bucurescu, ad-junct al ministrului pentru securita-tea interioarã, a primit ordin de laºeful D.S.S. sã preia, prin posibili-tãþile specifice, statistica prezenþeistrãinilor.

Prioritatea Securitãþii era, în con-diþiile date, controlul „cozilor de to-por”, pentru a fi scurtate mâinile cevoiau sã le apuce. Aºa s-a procedatla Iaºi ºi la Cluj, centre prevãzute înplanurile „A” ºi „B” ale conspiraþieiinternaþionale. In ambele situaþii, Se-curitatea a dejucat comploturile cumaximã discreþie, folosind informa-þiile pentru ghidarea scutului ordiniiconstituþionale.

Dacã despre dejucarea conspi-raþiei de la Iaºi, unde regizorul din

umbrã al demantelãrii a fost, nu în-tâmplãtor, generalul Victor Neculi-cioiu, ºeful U.M. 0110, sunt cunos-cute unele aspecte, mai mult sau maipuþin conforme realitãþii, despreconspiraþia pregãtitã, dar eºuatã înfaºã, de la Cluj nu s-a aflat, încã, înspaþiul public. Dacã nu au aflat niciinvestigatorii C.N.S.A.S., înseam-nã cã, cel puþin o parte a actorilorsunt, încã, pe roluri active. Unii laindexul cazurilor de securitate naþi-onalã, alþii în linia întâi a vieþii politi-ce, iar cei mai câºtigaþi în topul mi-liardarilor. Nu dau o sentinþã, darintuiþia în aceastã materie nu mi-ajucat încã feste.

Corvin Lupu, pe baza fapteloraparente, reþine meritul de excepþieºi unic al Miliþei în demantelareaconspiraþiei de la Iaºi, Este ºi firesc,s-a vãzut cumva altfel ?! Dar, oare,întotdeauna este adevãrat numaiceea ce se vede ?!

Calomniile lui Corvin LupuCalomnia : „O dovadã a fap-

tului cã s-a constatat invazia strãi-nã este ºi ordinul dat de coman-

dantul suprem de activare a reþe-lelor „R” a M.Ap.N ºi „S” a Se-curitãþii (...) Reþeaua „R” s-a ac-tivat (...).

Reþeaua „S” , aflatã în coor-donarea gl. Vlad, nu a rewspectatordinul comandantului suprem ºinu s-a activat. Luptãtorii Reþelei„S” erau selecþionaþi din rândulcelor care au fãcut armata la Tru-pele de Securitate, dar ºi din altepersoane de încredere, activiºti departid, procurori, judecãtori, oa-meni de încredere ai regimului deatunci” (pag.199-200)

AdevãrulIntr-una din nopþile de foc ale lu-

nii decembrie 1989, generalul Iu-lian Vlad, aflat în sediul C.C. alP.C.R., a fost interpelat de DumitruMazilu în legãturã cu existenta unorplanuri speciale ºi reþele de acþiuneclandestinã, „Z.Z.” sau „S”, cerân-du-i-se imperativ sã le revoce .

Cum ºeful D.S.S. nu avea cu-noºtinþã de documenetele respecti-ve, a telefonat la cabinetul sãu ºi asolicitat sã i se facã imediat legãtu-ra cu ºeful Cancelariei D.S.S., ori-unde s-ar afla acesta. ªeful cance-lariei i-a infirmat existenþa planuri-lor respective în evidenþa fonduluide reglementãri ale D.S.S., dar datãfiind natura lor a cerut permisiuneasã verifice la structura de organiza-re–mobilizare a departamentului ºi,respectiv, la Direcþia Organizare-Mobilizare a Ministerului de Inter-ne. Trei surse autorizate, colonelulFundulea, ºef compartiment orga-nizare-mobilizare a D.S.S., genera-lul Luigi Martiº, ªeful Direcþiei Or-ganizare-Mobilizare a Mininisteru-lui de Interne ºi colonelul Ciobanu,ºef serviciu în direcþia menþionatãau infirmat.

Calomnia: „Conducerea D.S.S.,gl. Iulian Vlad,personal, nu au pusîn executare legislaþia privitoare laarhiva Securitãþii ºi ordinul coman-dantului suprem de distrugere aacestei arhive (...)”(pag. 273)

Adevãrul legii

AUREL I.ROGOJANAUREL I.ROGOJANAUREL I.ROGOJANAUREL I.ROGOJANAUREL I.ROGOJAN

IULIAN VLAD ªI AUREL ROGOJAN

vineri, 16 octombrie 2015 cuvântul libertãþii / 7rememberrememberrememberrememberremember

EROU SAU TRÃDÃTEROU SAU TRÃDÃTEROU SAU TRÃDÃTEROU SAU TRÃDÃTEROU SAU TRÃDÃTOR?” (II)OR?” (II)OR?” (II)OR?” (II)OR?” (II)Corvin Lupu se aflã (a câta

oarã?!) într-o impardonabilã eroareºi continuã sã persevereze în min-ciunã ºi proferarea de acuzaþii ca-lomnioase .

Legislaþia în vigoare, aplicabilã lamomentul dat ºi în a cãrei aplicaregeneralul Iulian Vlad a emis ordinulS 184 din 30 decembrie 1989, eraart. 242 Cod penal , care prevedeacã distrugerea de înscrisuri se pe-depseºte cu închisoare de la 3 lunila 3 ani.

O altã legislaþie, cu trimitere spe-cialã la arhiva securitãþii nu exista.Dupã cum, nici comandantul su-prem nu a dat vreun ordin în sensulafirmaþiei false a lui Corvin Lupu.

Corvin Lupu este , ori naiv, oriintoxicat de releele de manipulare aunor servicii care i-au plantat sursede dezinformare, pentru a-i orientacercetarea ºi a-l compromite .

Dar chiar ºi aºa fiind, este greude înþeles abandonul deontologieielementare a cercetãtorului, care–lobliga sã identifice elementele de ve-rificabilitate ale aserþiunilor cãrorale atribuie valoare de adevãr ºtiinþi-fic. Dacã tot nu i-a tremurat mânasã scrie cã „generalul Vlad a în-cãlcat legislaþia privitoare la arhi-va Securitãþii”, nu putea sã des-chidã ºi un repertoriu legislativ ºisã caute legea respectivã, indicân-du-i articolul ºi, eventual, paragra-ful, precum ºi pedeapsa ce i se cu-venea generalui ?!

Nu, fiindcã ordinul de “cerceta-re ºtiinþificã” pe care l-a executat,cu mult zel, nu prevedea sã facãparte dreptãþii ºi adevãrului.

Este adevãrat cã în circumstan-þele acelor evenimente s-a procedatla distrugeri de documente. Dar nudin fondurile de arhivã ºi nici din ca-tegoria informaþiilor cu valoare ope-rativã. S-au distrus documentele pri-vind reþeaua informativã, ori care pu-teau permite identificarea surselorumane, aflate în fichetele ofiþerilor.Acestor documente nu li se atribuianumere de înregistrare din registrulunic de evidenþã, care intra sub inci-denþa art. 242 Cod penal.

“Informaþii inedite” care trimit înderizoriu opera lui Corvin Lupu,

editatã de Cristian TroncotãDespre Ana Bladiana, cercetarea

efectuatã de Corvin Lupu relevã cãeste „ soþia colonelului de securi-tate Romulus Rusan” ( pag. 214nota 327) .

Evident ºi umoristic, subliniemnoi, un „colonel de securitate” submultiple acoperiri ºi infiltãri ca scri-itor, fondator al organizaþiei negu-vernamentale Alianþa Civicã, direc-tor în cadrul Memorialului Victime-lor Comunismului ºi al Rezistenþei,conducãtor al Centrului Internaþi-onal Pentru Studiul Comunismului.

O altã informaþie ineditã, rezul-tatã din “documentarea ºtiinþificã a“istoricului” Corvin Lupu este ace-ea cã Gheorghe Atudoroaie, fostlocþiitor al ºefului Securitãþii jude-þului Timiº este ginerele rãposatuluigeneral Nicolae Pleºiþã (pag. 300).Problema este, însã, cã generalul Ni-colae Pleºiþã nu a avut vreo fiicã,iar doamna Emilia Atudoroaie, uni-

ca soþie a presupuluiginere, este fiica uneionorabile familii din ju-deþul Botoºani.

Schimbarea iden-titãþii unor persona-je cu rol important înevenimente

Colonelul GheorgheRãbãcel, seful StatuluiMajor al ªcolii Militarede Ofiþeri Activi a Mi-nisterului de Interne,salvatorul de la mãcela efectivelor ºcolii, estemenþionat sub numelede “Dumitru Rãbã-gel”( pag. 241 ), iarªeful Statului Major alGãrzilor Patriotice depe lângã Comitetul Cen-tral al Partidului Comu-nist Român, colonelulCorneliu Pârcãlãbescueste substituit cu“Gheorghe Pârcãlã-bescu”.

Abandonul deontolgieicercetãrii ºtiinþifice

Abundenþa preluãrilor necritice,unele din surse premeditat precon-stituite pentru alterarea ºi escamota-rea adevãrului, falsificarea ºi mani-pularea citãrilor, contrafacerea argu-mentelor, lipsa respectului faþã deadevãr, raþionamente cinico-crimina-le, inexactitãþi de nume, date, locuriºi fapte, contradicþii analitice de lo-gicã elementarã, precaritatea docu-mentãrii ºi lipsa elementelor de veri-ficabilitate a afirmaþiilor ºi concluzii-lor, melanjul jumãtãþilor de adevãr cuminciuna sfruntatã ºi cu fabulaþiipatologice sunt primele impresii, lao preliminarã privire, asupra a ceeace ar putea fi contribuþia originalãdin cele 302 pagini ale recentei scrierisemnate de Corvin Lupu.

În cele mai multe cazuri de re-curs la citate, autorul omite delimi-tarea prin ghilimele, astfel încât citi-torul sã nu realizeze cât anume estepreluat, de unde încep ºi unde seîncheie consideraþiile sale persona-le. Cu alte cuvinte, Corvin Lupu in-strumentalizezã sursele bibliografice,folosindu-le tendenþios, atunci cândnu le schimbã complet sensul.

Autorul „Trãdãrii Securitãþii îndecembrie 1989”, profesorul Cor-vin Lupu porneºte în demersul sãu

de la o serie de confuzii ºi premisefalse, cauzate, între altele, de ab-senþa demersului ºtiinþific elemen-tar al verificãrii competenþelor ºi atri-buþiilor Securitãþii în lumina legisla-þiei în vigoare la momentul analizeifaptelor pe care le calificã, în purãmanierã personalã, cu invocareagreºitã a textelor de lege, ca acte detrãdare.

Filologul istoric citeazã Consti-tuþia, Codul penal ºi regulamentelemilitare, fãrã sã realizeze cã Româ-nia era prinsã în iureºul miºcãrii for-þate a roþii istoriei, care venea ca untãvãlug nimicitor peste tot ce ar fiînsemnat chiar ºi schiþarea cea maianemicã a vreunei împotriviri.

Anticii pãrinþi fondatori ai demo-craþiei ateniene au legitimat ceea ce,ulterior, a rezumat maxima latinã

„Salus populi (Reipublicae supre-ma lex esto” (Salvarea poporului(a republicii) sã fie legea supre-mã”. Acest principiu fundamentalde drept public român a constituitargumentul juridic al înlãturãrii ti-ranilor, dictaturilor sau regimurilorpolitice nepopulare.

Corvin Lupu se lanseazã în con-sideraþii despre trãdare ºi „trãdareapozitivã” în istorie, pe care o consi-derã un sacrilegiu. Prima statuie ºiprimul timbru din istoria activitãþilor

secrete de informaþii ºi contrainfor-maþii au fost dedicate memoriei ofi-terului Nathaniel Halle, un agent se-cret al generalului George Washing-ton în armata colonialã britanicã. Bri-tanicii l-au spânzurat pentru trãdare,dar pentru Statele Unite ale Ameri-cii, Nathaniel Halle este un erou alRãzboiului de Independenþã.

Istoria este plinã de exempleletrãdãrilor din necesitate istoricã, arã-tându-ne, fãrã putinþã de tãgadã, cãeroii unora sunt trãdãtorii altora.Aºadar, depinde de care parte a gra-niþei, fragile ºi uneori greu percep-tibile, dintre eroism ºi trãdare, s-asituat Corvin Lupu când a judecatfaptele ºi, în primul rând, în ce gri-lã axiologicã le-a interpretat.

Cum am devenit un instrument aldiversiunii în „cercetarea istoricã”

a profesorului Corvin LupuPersonal, sunt printre cei mai

citaþi autori ºi din ale cãrui scrierisunt cele mai multe preluari de pa-gini ( 153-155 ; 163-165 ; 174-176) . Onoare ce-mi revine, probabil,ar fi firesc, dupã Alex Mihai Stoe-nescu.

Cu vãditã rea credinþã, CorvinLupu tranformã, în manierã propriede studiu, cercetare ºi concluzio-nare, o serie de fapte ºi date fac-tuale prezentate de noi ( în „1989Dintr-o iarnã în alta... România înresorturile secrete ale istoriei”, edi-tia a II-a , Ed. Proema, Baia Mare,2009; „Fereastra serviciilor secre-te România în locul strategiilor glo-bale”, Ed. Compania, Bucureºti,2011, precum ºi alte scrieri), încontrargumente la ceea ce, pe bunãdreptate, a fost calificat ca deciziiistorice ºi acte de eroism, din par-tea generalului Iulian Vlad

Astfel din 11 citãri identificate,în mai multe cazuri Corvin Lupurecurge la procedee tactice de dez-informare „de manual”, dupã cumurmeazã:

1. Corvin Lupu, op.cit., pagina 75:„(...) Aurel Rogojan , ( sic !)

afirmã cã dizidenþii erau niºte opor-

tuniºti. Ei nu s-au ridicat publicîmpotriva regimului ceauºist, ciunelteau din umbrã pentru a pre-lua puterea”. ( „1989 Dintr-o iar-nã în alta... România în resorturilesecrete ale istoriei”, editia a II-a ,Ed. Proema, Baia Mare, 2009, pa-gina 23 ). Virgula dintre subiect ºipredicat aparþine filologului cu doc-torat în istorie Corvin Lupu.

Corvin Lupu nu citeazã corect,ci recurge la o interpetare proprieinstrumentalizatã, pentru a-i serviscopului urmãrit, pe care ne abþi-nem a-l califica. Iatã ce spune au-torul citat :

„Nu toate persoanele despre cares-a acreditat ideea cã au fost disi-denþi întruneau condiþia esenþialãnecesarã pentru acest statut. În sen-sul cã nu au exprimat o altã direc-þie în interiorul ideologiei Partidu-lui Comunist, aºa cum au fãcut-oTroþki, Buharin, Zinoviev ºi toþi ceicare au avut o voce distinctã de ceaa lui Lenin sau a lui Stalin. Nu s-au ridicat nici la nivelul temeritã-þii lui Milovan Djilas împotriva luiTito (în Iugoslavia), a lui OtakarSik împotriva lui Novotny, înain-tea lui Dubcek (la Praga) ºi alþiiasemenea, care au creat ºi au înte-meiat curente de gândire nuanþatefaþã de ideologia marxist-leninistãdominantã. Filosofia politicã ºi ac-þiunea de opoziþie cu logo-ul “Ri-dicã-te tu, sã mã aºez eu” nu gene-reazã disidenþi, ci oportuniºti.”

Este oricui evident, mai puþinautorului „Trãdãrii Securitãþii (…)”, cã reducþionismul vulgar al con-cluziei personale este strãin de me-todele cercetãrii ºtiinþifice. CorvinLupu, ori nu a înþeles, ori nu a vrutsã înþeleagã cele afirmate, în maibunã cunoºtinþã de cauzã, de gene-ralul Aurel I. Rogojan.

Dar, nu acesta este cel mai fla-grant exemplu de manipulare l-a cares-a pretat filologul doctor în istorie.Ordinea în care abordam diversiuni-le lui Corvin Lupu este cea din car-tea sa, al cãrei titlu mai potrivit ar fi„Trãdarea adevãrului despre eveni-mentele din decembrie 1989”.

Aurel Rogojan ºi IulianVlad la lansarea volu-mului “Fereastra serviciilor secrete. Romania in

jocul strategiilor globale”.

Fundaþiile World Vision Româ-nia ºi Terre des hommes – Elve-þia (Tdh), în parteneriat cu Fe-deraþia Organizaþiilor Neguverna-mentale pentru Copil (FONPC),au fost organizatorii întâlnirii deieri, ce a avut ca temã „Contracta-rea serviciilor sociale: o soluþiepentru pentru a rãspunde eficientla nevoia de servicii sociale a gru-purilor vulnerabile din judeþulnostru!”.

România este þara din UE cucele mai puþine posibilitãþi de fi-nanþare a serviciilor sociale ºi cuunul din bugetele cele mai mici

8 / cuvântul libertãþii vineri, 16 octombrie 2015soc ia lsoc ia lsoc ia lsoc ia lsoc ia l

În Sala Mare a Consiliului Jude-þean, reprezentanþi ai ong-urilor dol-jene, ai instituþiilor publice din judeþ,dar ºi ai mai multor primãrii au par-

ticipat, ieri, la o întâlnire ce a avutca temã principalã contractarea ser-viciilor sociale pentru grupurile vul-nerabile.

alocate acestor servicii din PIB.Datele Eurostat oferã un tablouîngrijorãtor al categoriilor de po-pulaþie în situaþie de vulnerabili-tate sau excluziune, din Româ-nia, la nivelul anului 2013. 40,4la sutã din populaþia României seafla în situaþie de risc de sãrãciesau excluziune socialã. 28,9 lasutã din populaþie era afectatã dede deprivare materialã severã.0,6 la sutã din PIB erau alocaþiserviciilor sociale în România în2011, comparativ cu o medie eu-ropeanã de 2,7 la sutã din PIB înacelaºi an.

„Existã o stagnare în contractareaserviciilor sociale”

Dezbaterile, ce au avut loc înSala Mare a Consiliului Judeþean,au vizat, în primul rând, o maibunã cunoaºtere a mecanismuluicontractãrii serviciilor sociale înRomânia, atât de cãtre autoritãþi-le publice cât ºi de ONG-urile dinjudeþ. De asemenea, o mai bunãînþelegere a contextului local, res-pectiv a problemelor cu care seconfruntã atât autoritãþile localecât ºi ONG-urile în ceea ce pri-veºte contractarea serviciilor so-ciale. O altã temã importantã peagenda întâlnirii a fost identifica-rea soluþiilor pentru extindereautilizãrii acestui mecanism/proce-duri de finanþare a serviciilor so-ciale în judeþ.

„Este o temã de interes ce a apã-rut ca urmare a campaniei de ad-vocay organizatã de Federaþia Or-ganizaþiilor Neguvernamentale pen-tru Copil din care Fundaþia WorldVision ºi Terre des hommes facparte. Deschiderea acestui subiecteste un început. Masa rotundã sedoreºte o dezbatere în care sã ana-lizãm situaþia actualã pentru cã în

urma acestor studii efectuate deFederaþie s-a concluzionat cã exis-tã o stagnare în contractarea servi-ciilor sociale. Dorim sã dezbatemmetodologia pentru cã nu existã ometodologie unitarã privind con-tractarea serviciilor sociale, sã ana-lizãm contextul local, sã discutãmdespre servciile sociale, o listã a lor,care ar putea fi furnizate ºi con-tractate de cãtre ONG-uri, elemen-tele comune pe care le avem pri-vind contractarea lor, dificultãþilecare apar, ce soluþii s-ar putea gãsiºi cum putem sã colaborãm împre-unã mai departe cu instituþiile auto-rizate astfel încât sã facem paºi ºidemersuri în soluþionarea acesto-ra”, a precizat Cristina Bãlãnescu,manager zonal în cadrul FundaþieiWorld Vision România.

Ong-urile solicitã un parteneriatpublic-privat

Acest eveniment face parte dincampania de advocacy organizatãde Federaþia Organizaþiilor Negu-vernamentale pentru Copil(FONPC) la nivel naþional, privindcreºterea accesului ONG-urilor

furnizoare de servicii sociale la fi-nanþãri din fonduri publice prinmecanismul contractãrii serviciilorsociale prevãzut de Legea 292/2011cunoscutã sub numele de Le-gea asistenþei sociale. FundaþiileWorld Vision România ºi Terre deshommes Elveþia sunt membreFONPC.

„Întâlnirea de astãzi este un eve-niment pe care îl dedicãm con-tractãrii serviciilor sociale, avândîn vedere cã este nevoie de acesteservicii sociale deoarece avem ungrup mare de persoane vulnerabi-le în judeþul Dolj, fie cã sunt per-soane vârstnice sau persoane cudizabilitãþi. Este nevoie de un par-teneriat public-privat între Consi-liul Judeþean, DGASPC ºi, bineîn-þeles, organizaþiile neguvernamen-tale de la nivelul judeþului care oferãservicii pentru persoanele vulnera-bile. Evenimentul de astãzi punemai mult accent pe soluþii ºi nu peprobleme care existã”, a declaratLaura Sava-Ghica, manager deprograme în cadrul Fundaþiei Ter-re des hommes.

RADU ILICEANU

Drepturile salariale, câºtigate îninstanþã de cãtre cadrele didactice, suntaproape de achitare. „Din datele centra-lizate pânã în prezent, sunt achitateintegral primele douã tranºe aferenteanului 2016, în avans, aºa cum s-astipulat prin lege, iar cea de-a treiaparte este achitatã în proporþie de 85%,ultima secþiune pe 2016 urmând sã fieplãtitã în februarie anul viitor. Nu suntîntârzieri ºi credem cã nici nu vor fi,astfel încât toate cadrele didactice sãintre în posesia drepturilor salariale ”, aprecizat prof. Nicoleta Liþoiu, purtã-tor de cuvânt al Inspectoratului ªcolarJudeþean Dolj.

CRISTI PÃTRU

Astãzi, de la ora 11:00, la Iºalniþa va avealoc un eviment sportiv, la care vor partici-pa echipele de fotbal din Penitenciarul Cra-iova ºi din Penitenciarul de Minori ºi TineriCraiova. „Este vorba despre proiectul „Eco-voluntariat în penitenciare”,care promoveazã beneficiile vo-luntariatului pentru mediu înrândul persoanelor private de li-bertate ºi al celor din comuni-tãþi. Au fost selectate 100 depersoane aflate în custodia Pe-nitenciarului Craiova ºi PMTCraiova, precum ºi 20 din co-munitate, cu ajutorul acestorafiind implementate cinci progra-me de voluntariat în unitãþile cuprivare de libertate. Manifesta-rea de astãzi este prilejuitã deianugurarea unui teren de fot-bal ºi al zonei de recreere dinSecþia Exterioarã Iºalniþa a Pe-nitenciarului Craiova, în parte-neriat cu Asociaþia „MaiMul-tVerde”, fiind aºteptat ºi publi-

Persoanele aflate în detenþie, pentru sãvârºirea unor faptepedepsite de lege, beneficiazã de diverse proiecte de reintegrareîn societate ºi de educaþie. Penitenciarul Craiova (ex- Peniten-

ciarul de Maximã Siguranþã) ºi Penitenciarul de Minori ºi Tineri(Centrul de Detenþie) au mai multe programe de acest fel, unul

dintre ele fiind desfãºurat în parteneriat.

cul, pentru a fi alãturi de noiºi de cei care sunt în deten-þie”, a precizat subcomisarde penitenciare Daniel Bar-

bu, purtãtor de cuvânt al PMT Craiova. Larândul ei, unitatea pentru persoanele matu-re, aflate în stare privativã de libertate, înSpeþã Penitenciarul Craiova, nu a stat cumâinile în sân ºi desfãºoarã programe ase-

mãnãtoare. „Am avut, pe 13 octombrie, omanifestare prin care am dorit sã arãtãmrolul asistenþei psiho-sociale. Un proiect –„Ziua Naþionalã a Educaþiei în Penitencia-re” - demarat în 2014 – ºi-a gãsit aplicabi-litate ºi la noi. Astfel, 43 de elevi ai Colegiu-lui Tehnic Energetic Craiova au vizitat, îm-preunã cu mai multe cadre didactice, Peni-tenciarul Craiova ºi au vãzut realitãþile. De

asemenea, miercuri, 14 oc-tombrie, 50 de deþinute în Pe-nitenciarul au putut discuta cuo interpretã de muzicã popu-larã, Zorina Bãlan, câºtigã-toare a Marelui Premiul la Fes-tivalul „Maria Tãnase”, aceastastând de vorbã cu persoaneleaflate în detenþie. Acþiunea faceparte din programul „De vor-bã cu personalitãþile locale”, laprima întâlnire fiind prezentEmil Sãndoi, fostul mare fot-balist ºi actual antrenor prin-cipal al echipei de fotbal CSUCraiova”, a spus subcomisarde penitenciare Marin Gân-gioveanu, purtãtor de cuvântal Penitenciarului Craiova.

CRISTI PÃTRU

Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,dezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljeneContractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,dezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljene



Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,Contractarea serviciilor sociale,dezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljenedezbãtutã de ong-urile doljene



Programe de educaþiepentru deþinuþi









Drepturile salariale,în graficul achitãriiDrepturile salariale,în graficul achitãrii

Drepturile salariale,în graficul achitãriiDrepturile salariale,în graficul achitãrii

Drepturile salariale,în graficul achitãriiDrepturile salariale,în graficul achitãriiDrepturile salariale,în graficul achitãriiDrepturile salariale,în graficul achitãriiDrepturile salariale,în graficul achitãrii

culturãculturãculturãculturãculturã cuvântul libertãþii / 9vineri, 16 octombrie 2015 Paginã realizatã de MAGDA BRATU

Casa Universitarilor din Craiova va gãzdui luni,19 octombrie, de la ora 16.00, o searã intercultu-ralã din cadrul proiectului „Revitalizarea ºi pro-movarea patrimoniului cultural al minoritãþi-lor din Oltenia în contextul diversitãþii cultura-le”. Proiectul este implementat în perioada 2014-2015 de Universitatea din Craiova prin Faculta-tea de Litere în parteneriat cu Institutul de Etno-grafie ºi Folclor „Constantin Brãiloiu” al Acade-miei Române ºi Institutul Norvegian de Teolo-gie din Oslo, Norvegia.

În prezenþa reprezentanþilor minoritãþilor etnicedin Oltenia, a conducerii Universitãþii din craiove-ne, a reprezentanþilor Ministerului Culturii din Ro-mânia va avea loc dezbaterea pe tema „Oportuni-tãþi ºi dificultãþi în organizarea ºi derularea eve-nimentelor comunitare etnice”. Potrivit organiza-torilor, „þinta prioritarã a dezbaterii este reperareacontextelor care pot sã ofere sprijin în promova-rea identitãþii culturale a minoritãþilor etnice din

Oltenia”. Vor participa Asociaþia Liga albanezilordin România, Comunitatea bulgarã din România,Comunitatea cehã din Eibenthal (Mehedinþi), Co-munitatea elenã din Craiova, Comunitatea evreilordin Oltenia, Asociaþia italienilor din România, Co-munitatea romilor – Partida romilor din Craiova,Comunitatea sârbilor din ªviniþa (Mehedinþi).

„Seara interculturalã pune în evidenþã unul din-tre obiectivele specifice ale proiectului, creºtereagradului de cunoaºtere a moºtenirii culturale aminoritãþilor etnice din Oltenia din perspectivediverse: antropologie socialã ºi culturalã, etnolo-gie, sociologie, onomasticã – toponimie – antro-ponimie, istorie culturalã, religie, arte vizuale etc.Dezbaterea din cadrul acestei seri interculturaleva oferi cadrul de dialog intercultural ºi prin pro-iectarea unor secvenþe filmate ilustrative ale seri-lor interculturale desfãºurate în cadrul evenimen-telor proiectului, secvenþe transmise la televiziu-nile locale ºi regionale”, adaugã organizatorii.

O nouã întâlnire din cadrul proiectului„Prãvãlia culturalã îþi dã rendez-vous laTradem!” va avea loc luni, 19 octombrie,ora 18.00, în Salonul Me-dieval al Casei de Culturã„Traian Demetrescu”.Tema dezbãtutã – „Plã-cerea”, iar moderator –Cornel Mihai Ungureanu.

«„Ce mai facem cu saudin plãcere? Ce pondere ºice importanþã are plãce-rea în vieþile noastre?”,sunt întrebãrile de porni-re, dar discuþiile vor cu-prinde nu doar aspectelecare þin de individ ale te-mei – de la mici plãceri ºitabieturi la bucuria împli-nirii unui vis, ci se vor re-feri ºi la rolul social al plã-cerii. Societatea de plai-sir, ce ar urma celei deconsum, intenþiile ºi planurile unor angaja-tori de a-ºi face salariaþii sã vinã cu plãcerela serviciu (vacanþele zilnice propuse de su-edezi, de exemplu), plãceri permise sau in-terzise, raportarea la moralã, religie, conºtiin-

Sub egida Festivalului Internaþional „Ele-na Teodorini”, ediþia a XIV-a, la Filarmoni-ca „Oltenia” are loc astã-searã, ora 19.00,un concert cu pagini celebre din opere, sus-þinut de Orchestra Simfonicã ºi Corala Aca-demicã ale instituþiei.

În program: Georges Bizet – „Carmen”,suitele I ºi II pentru orchestrã (selecþiuni);Christoph Willibald Gluck – uvertura operei„Orfeu ºi Euridice”; W.A. Mozart – uver-tura operei „Rãpirea din serai”; Gioacchi-no Rossini – uvertura operei „Coþofanahoaþã”; Ruggero Leoncavallo – „Paiaþe”,intermezzo simfonic ºi corul „Din, don,suona vespro”; Giuseppe Verdi – „Travia-ta”, preludiul la actul III, corul þigãncuºelorºi corul matadorilor; Alexandr Borodin –„Cneazul Igor”, dansuri polovþiene (cu cor).

La pupitrul dirijoral se va afla maestrulAlexandru Iosub, absolvent al Academiei de

Pagini celebre din opere, în cadrulFestivalului „Elena Teodorini”

Muzicã din Bucureºti (promoþia 1977), diri-jor al Operei Române Craiova ºi al Filarmo-nicii „Oltenia” ºi profesor la Liceul de Arte„Marin Sorescu”. Dirijor al Coralei Acade-mice este Manuela Enache, absolventã aUniversitãþii Naþionale de Muzicã Bucureºti,specializarea Dirijat cor academic (2004-2008, clasa conf. univ. dr. Valentin Grues-cu).

Festivalul Internaþional „Elena Teodo-rini” se desfãºoarã în perioada 10 octom-brie – 15 noiembrie ºi cuprinde în total 19spectacole, susþinute de artiºti ai unor insti-tuþii din Craiova ºi din þarã, dar ºi de trupelea patru teatre de operã din Europa (Germa-nia, Republica Moldova, Bulgaria ºi Serbia).Festivalul este organizat de Opera RomânãCraiova, cu susþinerea Primãriei, ConsiliuluiLocal Municipal Craiova ºi Asociaþiei „Crai-va Capitalã Europeanã a Culturii 2021”.

Centrul social pentru copii „Aripi de Lu-minã” al Asociaþiei Vasiliada, aflatã sub pa-tronajul Mitropoliei Olteniei, a gãzduit înaceastã perioadã atelierul de picturã a icoa-nelor pe sticlã, organizat de Secþia de Et-nografie a Muzeului Olteniei ºi coordonatde prof. Cãtãlin Ostroveanu. „În cadrul in-cursiunii în lumea artelor plastice, copiiis-au familiarizat cu diferite tehnici de lu-cru, pe parcursul execuþiei lucrãrilor fiindîndrumaþi ºi încurajaþi. Imaginaþia, creati-vitatea au însufleþit atmosfera, oferind co-piilor posibilitatea sã-ºi exprime emoþiile,gândurile, trãirile prin intermediul limbajuluiplastic, dând dovadã de sensibilitate ºi fru-mos”, a precizat Renata Bãnescu, psihope-dagog în cadrul Centrului social „Aripi deLuminã”.

Scopul atelierului a constat în educareasensibilitãþii faþã de valorile spiritual creºti-ne, antrenarea copiilor în activitãþile de pic-turã contribuind la formarea ºi afirmarea per-sonalitãþii creatoare, prin valorizarea poten-þialului artistic. „Arta îi pregãteºte pe copiisã trãiascã în frumuseþe ºi armonie cu ei

Atelier de picturã organizat la Centrul socialAtelier de picturã organizat la Centrul socialAtelier de picturã organizat la Centrul socialAtelier de picturã organizat la Centrul socialAtelier de picturã organizat la Centrul social„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”

înºiºi, cu cei din jurul lor, cu natura, sã per-ceapã frumosul din jur ºi sã-l redea într-omanierã originalã, având o influenþã benefi-cã asupra formãrii personalitãþii copilului, atâtpe plan estetic, dar ºi pe plan moral, afectiv,intelectual. Pictura, reprezentând diferitepersonalitãþi marcante ale vieþii creºtine, aadus bucurie în sufletele copiilor, fiind în-curajatã activitatea de grup, originalitatea ºispontaneitatea”, a adãugat Renata Bãnescu.La final, a fost organizatã o expoziþie cu lu-crãrile copiilor.

Nu mai puþin de 9 reprezentaþii la sediuprezintã, în luna octombrie, actorii Teatru-lui pentru Copii ºi Tineret „Colibri”, la carese adaugã participãri la mai multe festiva-luri în þarã ºi organizarea unei noi serii deateliere pentru copii. ªi pentru cã week-end-ul este aproape, cei mici ºi cei mari deopo-trivã sunt aºteptaþi la întâlnirea cu alte per-sonaje de poveste.

Mâine, 17 octombrie, de la ora 18.00,puteþi (re)vedea „De-a capra cu trei iezi”,adaptare dupã Ion Creangã, cu actorii Rodi-

TTTTToamna se numãrã spectacolele la „Colibri”!oamna se numãrã spectacolele la „Colibri”!oamna se numãrã spectacolele la „Colibri”!oamna se numãrã spectacolele la „Colibri”!oamna se numãrã spectacolele la „Colibri”!ca Prisãcaru, Alis Ianoº, Iulia Cârstea, Da-niel Mirea ºi Emanuel Popescu. Scenariul ºiregia îi aparþin Iuliei Cârstea, iar muzica estesemnatã Alexandru Iosub. Reprezentaþiapune în valoare ºi elemente de decor ºi re-cuzitã din spectacole aflate cândva în re-pertoriul Teatrului „Colibri”, reamintindpoveºti, pãpuºi întâlnite de generaþii decopii. Duminicã, 18 octombrie, de la ora11.00, scena va fi animatã de „Fanteziipentru copii”, un spectacol realizat dupãun scenariu ºi în regia lui Valentin Dobres-

cu, pe muzica lui Alin Macovei Mora-ru, în scenografia semnatã EustaþiuGregorian. În distribuþie îi regãsim peactorii Rodica Prisãcaru, Mugur Pri-sãcaru, Adriana Ioncu, Ionica Dobres-cu, Alla Cebotari, Alis Ianoº ºi DanielMirea. Un bilet costã 5 lei, 7 lei sau 10lei, în funcþie de categoria locului.

Tot luna aceasta la „Colibri” vor avealoc spectacolele „Vrãjitorul din Oz”(24 octombrie, ora 18.00), „Rãþuºcacea urâtã” (25 octombrie, ora 11.00)ºi „Sarea în bucate” (31 octombrie,ora 18.00).

Întâlnire… de plãcere la tejgheauarevistei „Prãvãlia culturalã”

þã sunt posibile repere ale dialogului. Darorice altã abordare a temei va fi primitã cu…plãcere», precizeazã organizatorii.

Întâlnirile de la tejgheauarevistei „Prãvãlia culturalã”(http://pravaliaculturala.ro/)sunt gãzduite lunar, din au-gust a.c., de Casa de Culturã„Traian Demetrescu”. „Prã-vãlia culturalã” este o revis-tã on-line care apare în fie-care lunã pe 8 ºi a cãrei apa-riþie a fost iniþiatã la Craiova,în 2006.

Pe rafturile „Prãvãliei” ºi-au gãsit locul de-a lungul vre-mii „mãrfuri” produse de numecunoscute ale spaþiului cultu-ral românesc: Ana Blandiana,Dinu Flãmând, Dumitru Þepe-neag, Simona Popescu, Ga-briel Andreescu, Liviu Antone-sei, Andrei Cornea, ªerban

Foarþã, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, T.O.Bobe, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici,Robert ªerban, Bogdan Suceavã, Horia Gâr-bea, ªtefan Borbely, Irina Petraº, Daniel Vighi,Costi Rogozanu, Dan Perjovschi º.a.

Opt minoritãþi etnice din Oltenia îºiOpt minoritãþi etnice din Oltenia îºiOpt minoritãþi etnice din Oltenia îºiOpt minoritãþi etnice din Oltenia îºiOpt minoritãþi etnice din Oltenia îºipromoveazã identitatea culturalãpromoveazã identitatea culturalãpromoveazã identitatea culturalãpromoveazã identitatea culturalãpromoveazã identitatea culturalã







O

ii · ta cu un ºef de stat în limba germanã pe tot parcursul dis-cuþiilor. “Am avut...

Documents

Transcript of ii · ta cu un ºef de stat în limba germanã pe tot parcursul dis-cuþiilor. “Am avut...