39.Promovarea agrot.retele de promovre! Avind in vedere multitudin intermediarelor comerciali a micilor vinzatori sau a maril TO nu inventor exhaustive este imposibil si nu are decit o semnificatie redusa.Prin mijloace traditionale de promovare sintSuporturile de vinzare(ghid.brosura.etc)Obiectele publicitarePrezenta la saloanele de tur.Posta electronica .Mass-media(TV.adio etc.)Retele de promovare distributie oaganizata !TO-agentiile de voiaj.retele postale.cluburi de interesVinzare directive.retele partiale! Retele de tip teletel-este un mijloc de consultare permitratarea rapida a informat.vinzarea prin corespondenta se dezvolta din ce in ce Europa mai ales in franta Germania m.britaniRetele teritoriale de turism in cadul proceselor de descentralizare si al transfer de competenta structurile teritoriale la nival regional provincial sau comunal si departamental intervin fiecare la nivel sau in promovarea si vinzarea produselor turistice rurale.

41.Turism religios-def.concep.forme de manifestare a turism religiosTur.religios-este acel tip de turism care are ca scop vizitareaedificiilor religi cu implicatii de ordin spiritu.Tur de facture religioasa apare in a 2 etapa a evolutiei tur. Numita etapapseudatur cu evul mediu timpuriu si mijloc pina in epoca recunasterii.pereling religioase se indreptau spre roma si erusalim.Forme de manifestare-sunt tabere religioase pentru teneret.vizitarea lacasurilor sfinte.pelerinajele religioaseNotiunea de tur.religios- s-a dezvoltat de la intelegerea motivatiilor turistice.diferenta este o motivatie religioasa a turistilor in comparat cu celelalte tipuri de turism.

14.Ecoturismul-definire si concept.Ecoturismul-principala farma de manifestare a tur.durabilEcoturismul princip.forma a tur.durabil-este o componenta a tur.durabil deoareceEcotur.ofera posibilitati de experiente ce duc la o mai buna intelegere.aprecierede a descoperi natura si cultura traditionala locala atit pentru vizitanti cit si pentru comunicarea localaAre un rol educativ in acea ce priveste educarea turistul cu privire la conservarea naturiiEcotur.contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturalOfera contributii durabile privind dezvoltarea comunicatiilor localeDupa UICN ecotur.este calatoriea responsabila fata de mediu respons.in zone relativ nealterate cu scopu aprecierii naturii care promova conservarea.are cu impact negar.scazut si asigura o implicare sau o econom activa si aducatoare de beneficii pentru populatiea locala.ecotur.este o calatorie responsabila in arii naturale si culturale care avea drept scop conservarea mediulu si sustinerea bunastarii comunitatii locale.Ecotur.-este o fauna de turism desfasurata in arii natuale ale carui scop reprezentetiv cunoasterea si aprecierea naturii si culturii locale cae presupune masuri de conservare si asigura o implicare activa.

43.Evaluarea pot.tur.relig.al manast.din centrul r.mMan. Cprianaeste una dintre cele mai vechi mnstiri fondate nBasarabiea. Prima mentiune documentar a Caprianei este cea din 1420, cnd ntr-un hrisov al vremii mnstirea este menionat ntr-un act de stabilire a hotarelor unui boier. Doamna Marena a druit mnstirii un pretios epitrahil brodat ntre anii 1427 si 1431. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pna astazi. Dup anexarea Basarabiei de ctreImperiul Rus(1812), mnstirea Cpriana a trecut n1813n subordinea Casei Bisericii dinChiinua nou formatei Arhiepiscopii a Basarabiei, n fruntea creia s-a aflatmitropolitulGavriil Bnulescu-Bodoni(17461821). Acesta a ntreprins importante lucrri de restaurare a bisericii de piatr cu hramul Adormirea Maicii Domnului. n1840a fost ridicat o a doua biseric a mnstirii, cu hramulSfntul Gheorghe, iar n1903o a treia biseric de iarn, cu hramulSfntul Nicolae. nc din1949, autoritile sovietice au ncercat nchiderea mnstirii deoarece, dup cum era scris ntr-un document al vremii:De abia n anul1989, odat cu redeteptarea naional a romnilor din Moldova, n contextul politicii mai liberale promovat deMihail Gorbaciov, mnstirea i-a redeschis porile.

Curchi-Este situatin codrii orheilui, pe teritoriul satului Curchi r.orhei. s-a constituit n secolele XVIII - XIX. Este compus din cinci biserici, dou cldiri cu chilii, streie, mai multe ncperi auxiliare livad, un schit cu arhondaric aflat la 500 m de Mnstire i un bazin de piatra.Biserica "Naterea Maicii Domnului", construit n1775de ctreIordache Curchi, este un exemplu destil neobizantin, iar biserica "Sf. Nicolae" (1808-1810) este construit n stilulclasicismuluicu elemente debaroc. Tot ansamblul e nconjurat de un zid nalt de piatr. n perioada sovietic mnstirea a fost transformat n spital de psihiatrie.Toate edificiile mnstirii care se aflau n stare avariat, au fost readuse la normal i astzi se muncete la definitivarea ultimelor cldiri ce urmeaz a fi date n exploatare ctre anul 2010. Pe teritoriul Mnstirii vieuiesc circa 30 de clugri, dar numrul crete pe zi ce trece. Stare al Mnstirii este Arhimandritul Siluan, Exarh al Mnstirilor din Moldova.

Mn. Hrbov-a fost ntemeiat n anul 1730. Construit din piatr, biserica avea i cteva chilii din lemn care au fost de mai multe ori arse de turci. 1870 a fost construit biserica de varpstreaz i vestita icoan fctoare de minuni a Maicii Domnului - "Garbovia", druit n anul 1790 de ctre soia colonelului rus Nicolae Albaduev, ucis de un cal n poarta mnstirii. Prin anii 1960 ai secolului al XX-lea, Mnstirea Hrbov a rmas una dintre ultimele mnstiri care mai funcionau. obiectele bisericeti aflate aici au fost distruse i arse Ostaii au distrus subsolurile bisericii Pogorrea Sfntului Duh, unde erau nmormntate feele bisericeti. A fost distrus altarul i catapeteasma. Cele ase clopote ale bisericii au fost coborte i duse din mnstire. Icoanele, crile, arhiva au fost arse. ntre anii 1988-1989 administraia colii a nceput sa restaureze mnstirea. coala a funcionat pn n primvara anului 1992, cnd, la cererea credincioilor din satele nvecinate, dup evacuarea colii a fost reinfiinat mnstirea de clugri Hrbov. Starea complexului monahal era dezastruoas. n anul 1992, dup o mica reparaie i amenajare, a fost sfinit biserica de iarn Adormirea Maicii Domnului.Hincu man.- 1678 i-a nceput activitatea un nou loca sfnt, purtnd numele ocrotitoarei Moldovei Preacuvioasa Parascheva.1784 stareul mnstirii Egumenul Varlaam al II-lea construiete cteva chilii pentru clugri i o biseric din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnul".Dup aproape 200 de ani de existen panic a nceput prigoana asupra obtii monahale. 1949 Mnstirea Hncu a fost nchis. n anul 1992, dup o perioad de 43 de ani n care a fost nchis, Mnstirea Hncu i rencepe activitatea. 1993, la hramul mnstirii maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numit stare a mnstirii cu titlul de egumen. Mn. Frumoasa, fondat la nceputul sec. XIX. Mitropolitul Gavriil Bnulescu-Bodoni, n 1812, acord schitului Frumuica statut mnstiresc cu via de obte i numeste drept stare pe ieromonahul Teodosie. ntre anii 1815-1818 mn.a fost condus de egumenul Sinesie, care a fost clugarit la mn.NoulNeam de ctre PaisieVelicicovschi.rhimandritului Venedict, care a fost stare ntre anii 1818-1850. Pe timpul lui mn. a devenit centru al culturii religioase i nvmntului duhovnicesc. El a adunat o bibliotec bogat i a nfiinat o coal duhovniceasc, n1898 la Frumoasa se aflau 89 de clugari i frai. avea n proprietate 157 ha pmnt arabil, 25 ha de vie, 25 ha de livad, 8 iazuri,1937 Frumoasa a fost transformat n mn.de maici, 1994 Mn. a fost redeschis. Biserica Sfnta Treime este renovat n 1996. Astzi mn.este n reconstrucie.

42 evaluarea poten.tur.reg.al man.(cosauti.saharna.japca.tipova.rudi)Cosauti- nfiintata n 1994 de catre parohul satului Cosauti, Ieronim Palii. Acesta a construit o biserica cu hramul Ador.MaiciiBis.este terminata n1999,construindu-se apoi si un corp de chilii cu trapeza. n urma cu 170 de ani s-a aflat o manastire de calugari cu hramul Nasterea Maicii Domn, ntemeiata n anul 1729 de doi preoti monahi, Pavel si Gavriil. Manastirea a ajuns n ruina, astfel nct, n1833,a fost nchisa. Averea, precum si arhiva ei au fost predate manas.Calareuseuca.Pe locul ei a ramas un mic paraclis, unde pelerinii aprind lumnari si se nchina.Rudi- este situata pe malul Nistr. la o dist.de 15 km de oraselul Otaci.Este o man.de calugari.ramasa de la schitul Rudi a fost inchisa in 1846 prin decizia autoritatilor eparhiale si a fost data sub supraveghere parohiei din satul Rudi de Jos. Mai tirziu, proprietar devenind un oarecare Mihail Rosea, ruda apropiata a lui Bogus, a fost transfor. in locuinta pentru servitori. a fost aprobata restaurarea ei in 1921. In perioada celui de-al doilea razboi mondial manastirea a fost carmuita In 1994 s-a inceput si restaurarea bisericii de vara Sfanta Treime. Spitalul a fost evacuat in 1990 si pana in 1992 manastirea a ramas pustie. In 1993 au inceput lucrarile de reconstructie a manastirii. In 1994 s-a inceput si restaurarea bisericii de vara Sfanta Treime.Saharna- Complex.monastic este situat ntr-unul din defileurile pitoreti din apropierea satului Sahar. la 14 km de staia de cale ferat Rbnia, pe malul drept, abrupt al Nistrului. Nucleul istoric al mn. l-a constituit vechiul schit rupestru de la Sahar din 1495, indic posibilitatea existenei schitului pn la aceast dat. Pe la 1818, n timpul egumenului Paisie a fost nceput zidirea bisericii mari de var i a unei clopotnie de piatr.n 1837, pe timpul egumenului Onisifor s-a renovat iconostasul i s-a construit un corp de cldiri pentru frai. n anul 1863, pe timpul egumenului Serafim a fost zidit biserica de iarn cu hramul Ador.m. D. n 1900, n timp.eg.Iosif,s-a construit, n afara curii, un corp de case din piatr pentru moar i magazie, iar n 1911, sub conducerea eg.ieromonah Inochentie, s-a zidit magaz.pentru pine i cteva chilii pentru frai. ea a fost nchis de autoritile sovietice n anul 1964. n incinta mn.a fost organizat un spital de psihiatrie, devastndu-i-se avutul. Mn. a fost redeschis n 1991. Tot atunci au fost reparate cldirile bisericilorTipova- Ea se gsete la o distan de aproximativ 40 km de capitala rii,Chi. i se afl plasat pe un mal abrupt la o nlime de 100 de metri fa de nivelul apei rului Nistru. in 1842 se desfiinteaza. In anul 1828, pe deal, deasupra complexelor rupestre s-a inaltat biserica schitului, care redevine in 1919 man. In perioada sovietica, toti calugarii se risipesc, iar cladirile de pe deal sunt preluate de colhoz. Biserica este transformata in depozit de tutun. Jafurile se tin lant, iar chiliile din stanca sunt distruse. In 1988 chiliile sunt restaurate si transformate in muzeu de antichitati. In 1990, cu sprijinul Uniunii Jurnalistilor dinMoldova, incepe restaurarea manastirii. In 1994 man.este reinfiintata.In jurul man. s-au tesut mai multe legende, una dintre ele fiind cununia in acest loc a Binecrediciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant cu Maria V. Datorita vechimii complexului, o alta legenda spune ca Orfeu si-ar avea mormantul intr-una din pesteri. In anul 1988 restauratorii au dat la iveala mai multe inscriptii rupestre datate dinainte de Hristos, presupuse a fi apartinut unei civilizatii tracice de pe malul Nistrului. Astazi complexul rupestru se afla in plina restaurare, desi fondurile sunt insuficiente.Japca- Situat n comuna Japca din raionul Floreti Are hramul nalarea Maicii Domnului. Protejat de Patriarhia Rusiei, mnstirea de maici de la Japca nu a fost nchis n anii '60, fiind singura mnstire rmas n funciune n cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti. Biserica de vara de la Japca are hramul nlarea Maicii Domnului. A fost ctitorit n 1825 de boierul Constantin Andronic, mrit i rezidit n 1912 n stil eclectic (nainte era n stil moldovenesc!). Biserica mare are trei altare: nalarea Domnului, Schimbarea la fa i Sfnta cruce. Biserica de iarna Arhanghelul Mihail dateaza din 1849.

10 Metrourile incluse in categoria obiectivelor tur.de gandare.printre canalele celebre sint canalul cu o lungime de 1782 km.beijing si huan soy.deasemenea canalul kya apeductele reprez.o mare atractie turistica se bucura apeduct roman din regiunea sikoea(spania)lung.de 728m.const.de peste 20400 .turnul feel a fost construit initial pentru o expozitie universal in 1889 pentru a comemora cent.revolutiei franceze si are o h=380m.in present este o emblema a parisului si este vizitat de aprocsimativ 300.000ml.de persoane.

12evaluarea activitatilor umane cu functie tur.(nedeile.carnavalurile.tirgurile si expozitie.festivalurile.hramurile si perelinaje religioase) Carnavalurile- Carnavalul este o sarbatoare care-si trage originea inca din timpul romanilor si grecilor, care obisnuiau sa sarbatoreasca, la inceput de an, renasterea vietii, primavara.unu din cele mai vechi manifestari de acest gen este de la nisa prima data consemnat la 1294. Carnavalul de la Rio. Carnavalul din Basel (Elvetia) etc. Festivalurile-dupa parerea mea atrag o clientela mai putin numeroasa insa mai selecta ex/fest. Kanda dinTokyo fest.george enecsu si mai multe fest.tematice ale practicilor de lucru sau gastronomice ex.fest.strugurilor etc. Tirgurile si expozitiile-atrag nu numar mare de vizitatori mai ales atunci cind au un caacter international ex.mare expozitii internationale isi aleg deobicei un pretext prijeluesc si constructia unor mari edificii care pot constitui obiective turistice prin ele insusi ex.Sevilia expoz.mondiala a fost dedicate implinirii a 500 anii de la descoperirea americii de catre cristofor columb.moldexpo-Chisinau etc.

9 aprecierea tur.a edifi.cult.sport.(agora.teatre.muzee.stadion.bibliotecile) Agora- era pia public a oraelorgreceti antice. Reprez.o incapere care este delimitat prin multe elemente arhitectuale. Teatele-aveau drept scop gazduirea actelor culturale .unul dintre cele mai impresionante este teatrul mare din moscova Amfiteatrele-reprezinta o treapta inferioara. Stadion-care au fost construite in ant.dupa modelul amfiteatra ex.wembrey prin arhitectura si traditii Opera cladirilor-atrag un num mare de vizitatori prin arhitectura lor deosebita Universitatile-pot atrag prin pristigia lor studentii si turisti dinte cele mai celebre sint Oxford.Sorbona.Ravena.Bolonia. Muzeele pot atrag turisti prin bogatiea si varietate exponatelor Bibliotecile-atrag numar mare de turisti ca au colectie prin veschimea lor.cea mai veche este biblioteca din Alex.

4 evaluarea potentialului tur.al vegetatiei la nivel mondial compozitiea asociatilor vegetate.plante endemicsi relice .fenom.teatologice.dimensiunile si virsta unor arburi.efectul de margine si efectul de insula .elemente de ordin spiritual legate de existent vegetatiei. Compozitia asociatilor vegetale-incepind cu padurile musonicesunt putin ostile accesului uman se intilnesc in asia de est si india cunoscute sunt asociatile regiunii biogeografice chino-japoneze unde speciile tropicale si subtopikale .pe linga asociatiile forostiere regionale au padurile mai restrinse ca suprafata din parcuri.de-a lungul riurilor Plante endemice-sunt specific deobicei restrins Fenomenele teratologice-pot genera modificari in fizionomia sau desfasurarea ciclurilor vegetale Virsta dimensiunea-unor exemplare.secvoia gigantean atrag prin grosimea fara precident a trunchiurilor. Efectul de margine-efectul de insula-sunt generate sau izolarea deferitor componente floristice legea contrastului structural schimbarea brusca a insusirilorpeisajului atrage dupa sine o crestere a interesului manifestat de calatori.padurea atrage vizitatorii prin sentimentulce-l induce de intoarcere in natura.de elebera stresul .plimbarile.atmosfera.relatia padurii cu cererea turistica este strins dependenta de raporturile spatiale dintre aceste si elementele infrastructurii. pdurea este asemenea nou oamenilor. Dac petreci mult timp cu ea, i poi auzi glasul i i poi nelege fonetul nentrerupt. Dimineaa lacrimi de rou se scurg de pe braele pdurii, lacrimi care o nvoreaz i o hrnesc deopotriv. Seara, linitit, pdurea i ntinde obosit crengile i mbrieaz cu cldur amurgul rece al nopii. Adoarme linistit cu gndul la o lume mai bun, o lume n care oamenii i recunosc meritele i mai mult dect att, o respect.

3 cascadele .riurile.lacuri.ghetarii.apele termale.-sursele de atractie turistice apartinid cadrului natural. Lacurile - este o ntindere mai mare deapstttoare nchis ntre maluri, uneori cu scurgere la omaresau la unru, dar nefiind alimentat din sau conectat cu apaoceanelor.sunt legate de inot.pescuit.peisaj. Apa marilor si oceanilor-marile au legatura cu apele oceanelor prin portiuni inguste.deseori prin stimtori mai adinci care nu permit un schimb intens cu apa din zonele abisale ale oceanelor.apa marina este nu accesoriu a actului recreativ valorii turizmului depinde de clima lor. Cascadele - reprezinta o cadere de apa naturala pe cursul unui parau sau rau. Cascadele mai apar si datorita topirii ghetarilor, iar apa curge pe marginea unui iceberg sau a unor mari cuburi de gheata. Dar nu toate cascadele arata asa. Exista cascade unice si atat de neobisnuite incat impresioneaza orice vizitator. Aceste minuni ale naturii sunt foarte.cele mai inalte cascade din lume- Cascada Yumbilla, Peru - 895,4 metri. Olo'upena, Statele Unite - 900 metri. Tres Hermanas, Peru - 914 metri. Tugela, Africa de Sud - 948 metri. Venezuela - 979 metri.etc. Gheizerii-sunt niste tipuri de izvoare poarta numele de gheizere.au apa intermitenta sis a caracterizeaza prin tasniea unei coloane de apa calda si de vapori.numele acestor izvoare provine de la regiunea Geyser din islandaunde se gasesc In numar foarte mare.ele au fost studiate pentru prima data tot in islanda fiind legate de aceasta regiune cu activitate vulcanica. Apele termale si termominerale-sunt la mari adincimi si ajung la suprafata fie prin izvoare fie prin foraje. Riurile apale curgatoare cuprind paraie si fluvii pentru toate acestea utilizindu-se denumirea generic de riuri.R.M.dispune de importante resurse acvatice de suprafata se folosese in scopuri recreative si turistice. Ghetarii-inalti si tiniturilor poloare acoperite de gheata .multor gheatari alpine se transfer in terenuri puntru schi.

47 evaluarea potentialului tur. Al hidrografiei R.M. Se evedentiaza 2 forme-apele minerale subterane si lacurile de acumulare folosesc in proportiile foarte mica pentru turism..de lacurile de acumulare sunt legate mai multe tipuri cu utilizare derecta sau inderecta etc.peste 2000 izvoare cu apa potabila in R.M.din care 75%se afla in raioanele nordice.sunt putin la numar lacurile natural.printre modalitatile de utilizare se remarca vinarea.pescuitul etc.

1 abrupturile montane-puterea de atractie creste proportional cu inaltimea luata ca diferenta de nivel intre baza versantului si nu altitudine absoluta.turistilor atrag anume alpinism. Cestele si piscurilemuntoase-reprezinta linii si puncte de intersectie a unor versanti.piscurile sunt mai inalte si mai izolate singular in peisaj individualizarea lor si se impugn atentiei vizitatorilor. Pasurile si trecatorile-aceasta concentrare este determinate in majoritatea carurilor de facilitatile acordate accesului dintr-o regiune in alta.renumite sunt in contextual turismului europeanpasurile muntilar alpi-pirinei-carpati-etc. Cheile-reprezinta un sector de vale ingusta si adinca.inaltimea abrupturilor lateraleeste dependenta de ritmul si intensitatea adincii vaii. Defeleurile- ele sunt mai evaluate de cit chei unde peretiiisi pastreaza dispunerea in plan vertical dare i se indeparteaza in plan orizontal. Canioanele- sectorul cel mai spectaculos al canionului se afla in zona decretata in 1919 parc national cel mai adinc canion se socoate hells canyon.cea mai mare adincime a canionului este intinsa in dreptul muntelui diavolului. Craterele si conurile vulcanice-spectaculozitatea craterelo si conurilor vulcanice in fizionomia lor specifica.bazele turistice amplasate de limita sigurantei maxime activitatile vulcanice fiind imprevizibila ca desfasurare sau amplasare. Atolii-insula cu centrul likid frumusetea este indiscutabila .se intilnesc pe litoralul peninsulei florida cel maim era ae lungime 283km. Dunele si cimpurile de dune-ele au variate forme si se asociaza spatial generind cimpuri de dune extinse pe sute sau mii de km2cele mai inalte se intilnesc in saharna 200-300m. Barcanele-duna din nisip.tipice in Turkestan.sahara. etc. Pesterile-puternica atactie execitata de pesteri asupra vizitatorilor se datoreaza esurselor lore creative si multiple.

8 apreciarea tur.a edeficiilor relig.(biserici.tempele.catedralele etc.) Sanctuarele din templele din pereoada antica cel mai bine s-a pastratcoloanele templului din dilyma inclinat zeului Apollo. Templele- ca obiect turistic sint in grecia.erau considerate ca o casa a zeilor. Bisericile- atrag vizitatori printr-o seie de atribute commune veche crestenismul s-a raspindit rapid. Catedralele caracteristice spatiului European american valoarea tur.o da stilul constructiv (baroc,gotic,rocco, classic) Moscheile-religioase din Israel. Manastirile-alcatuiesc ansamblu arhitectonice. Tumuli-locul stupelor este luat de ei .. Mousolee-povenit de la regale cariei mausola carei sotie.intilnim in grecia antica. Piramidele- Egiptenii aveau puternice cunotine astronomice. S-a descoperit c toate piramidele de pe platoul Gizeh sunt aranjate exact ca o oglind pe Pmnt a constelaieiOrion.Scopul acestor piramide era de a ingropa regii pentru a-i ajuta sa treaca n lumea de dincolo. Aceste piramide erau aranjate intr-un anumit mod astfel incat sa se reflecteLunain acestea. Dar inainte de a fi ingropati in aceste morminte,erau imbodobiti cu bunuri de pret pentru ca Faraonii credeau ca vor invia in lumea de dincolo si trebuia sa aiba tot ce le trebuie. Egiptenii munceau din greu pentru a putea construi aceste piramide. Cimitirile- este locul undecorpurilecelordecedaisuntnmormntate, nsoite n aproape toate cazurile de unritualreligios deobicei aezate n jurul bisericii sau n locuri unde pentru mult timp nu se va construi alte construcii. Cimitirile n prezent folosite, sunt de muli ani n urm nfiinai i mormintele deobicei ngrijite de urmaii celori decedai.

7 evaluarea turistica a constructiilor megalitice si a edificiilor istorice la nivel mondial (castrele romane.forturile,castelele,cetatile,palatele,fortificatiile) Edificiile istorice insumeaza o gamma variata de constructive apartinind mileniilor si secole de mult apuse raspindite in regiunele de afirmare a marilor civilizate. Castrele romane-cel mai mare castru din rominiea.constructiea lor dateaza din perioada de expansiune a acestuea iar functia initiala dispare rapid. Forturile- indeosebi continentului nord-american.in general ele se impugn prin masivitate zidurilorb incintei ele sint in anglie etc. Castelele-sunt spectaculoase in asezarea lor pe piscurile colinelor sau muntilor.unele castele sunt scoase partial din circuitul turistic Cetatile-se situeaza in frunta obiectelor turistice de rezonanta istoriei. Fortificatiie-include zidurile in care ele nu sunt parti constituite ale unor ansambluri arhitec.analizate deja(castele,cetati.)

46 evaluarea potentialului turistical climei Republicii Moldova Cunoasterea duratei de expunere la soare in sezonul estival .nu influenteza starea organismului creind o stare de confort desfasurarea activitatii balneo-tur. Ajuns la-numarul de zile favorabile variind intre 168in nordu tarii si 183 in sud in R.M.permit aplie larga o helio si aeroterapie unitatile locale de odihna si tratament-clima in R.M.este favorabila active.balneo-tur.45 evaluarea potentialului turistic al reliefului Republicii Moldova R.M. nu prezinte obiective principalele de atractie turistica .sunt raspindite lapotnik,vilia,ciuhur,lagra.peisaj pitoresc podisul codrilor una din cele mai attractive egiuni ale R.M.sau mai pastrate paaduri din plop salcie stejar etc 35 agroturismul concept si definitie.factoriide dezvoltare a agroturismului. Agroturismuleste acea forma deturismn care persoana (sau grupul) se deplaseaz, cazeaz i i desfoar activitatea ntr-un cadru natural, n mediul rural. Factorii_ Intensitatea activitilor de agroturism, constituie o rezultant a multitudinilor de factori care n permanen se modific la nivel local, naional i mondial. Principalii factori sunt legai de: nivelul de dezvoltare economico-social a rii sau a anumitor regiuni consacrate, acest factor fiind concretizat prin produsul naional brut pe locuitor; preurile si tarifele practicate n cadrul cheltuielilor directe i indirecte n deplasrile ocazionale pentru agroturism; oferta turistic n mediul rural, Progresul nregistrat n transporturi, Concept- Zonele pentru agroturism reprezint n numeroase ri ale lumii o creaie mai recent, aprut din nevoia de evadare n spaii de linite, dincolo de zidurile oraului sau de aglomeraia unor staiuni turistice. Ele pun n eviden specificul unor zone rurale Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane ntr-o localitate rural nepoluat, aezat ntr-o zon pitoreasc, finalizat prin ederea a cel puin 24 ore i prin consumul de produse alimentare i nealimentare specifice, completat cu coabitarea i integrarea n societatea rural privit n toat complexitatea sa.Aceast form de turism cuprinde 2 mari componente: activitatea turistic propriu-zis, concretizat n cazare, servicii de mas,Agroturismul joac, fr ndoial, un rol important n metamorfoza de ansamblu a spaiului rural, cu deosebire a satelor i a oraelor mici cu grad sporit de ruralitate i un potenial turistic valoros.

18 ecoturismul ca segment de piata si ca opurtunitate de afaceri

Activitatile desfasurate sunt- un nivel calitativ edicat al mediului inconjurat-oferirea unor servicii specific.ecoturismul pune accentul pe conservare.responsabilitate si implicarea active a comunitatilor locale 2 nebulozitatea.frecventa si intensitatea precipitatiilor.temperatura aerului si vinturile Majoritatea turistilor reduc importanta climei la timp frumos a carui frecventa si durata este defenitori pentru recreereintr-o egiune data. Nebulozitatea-pentru regiunele montane frecventa si durata datorita proceselor convective si accensiunilor oragrafice ala maselor de aer.este factorul ce influenteaza direct durata stralucirii soarelui. frecventa si intensitatea precipitatiilor-ele genereaza nu nu mai o stare benefica de turism dar nu substrata parte pentru tipuri de agreement.timpul poios. Temperature aerului- perioadele de vara peste +30 c iarna sub -15c .are efecte negative asupra turismului. Vinturile- este un fenomen fizic ce se manifesta ca o circulatie dirijata de aer in atmosfera terestra.Pentru ca temperatura si presiunea aerului nu au aceleasi valori pe toata suprafata Climatul estival-nebulozitate mai reduse insolatie mare.durata maxima a timpului frumos in acest anotimp explica dealtfel virful absolut al cererii turismului. Climatul hivernal-

44 manastirea voronet putna. Voronet-a fost construita in anul 1488 si este situata in satul cu acelasi nume, la 36km de Suceava. Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine, gotice si strictautohtone. iar pictura exterioara a Voronetului a fost considerata cea mai reusita opera a artei feudale moldovenesti. Putna- Situatala 70 de km spre nord-vest de Suceava si la 32 de km de Radauti, intre obcinele Bucovinei, manastirea Putna este cea mai reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare. (1980 - 1982) au dus la constatarea ca pe actualul teritoriu al manastirii a fost amplasata o asezare monahala inainte de 1466. Aceasta descoperire este deosebit de importanta, deoarece situeaza intemeiereamanastirii Putna in perspectiva altei traditii autohtone.

38.Satul turist.Tipuri,Criteri, si Metodologia sat.tur.Sat.tur.-reprez. asezari rurale bine constituite, pastratoare de valori si traditi etnofolcl. cu un trecut bogat istoric. , socia-econom satul ramine o componenta de baza a spatiului rural,iar prin valoarea tur. Atestata poate deveni un produs tur. de mare originalitatea si de marca pentru tur.rural.Metalologia: Cadru natural- ape minerale, namol deragaze terapeutice , clima , fauna , vegetatia.Cadru economic-functia economica ponderea functiilor economice.ex- tehnico-edilitare, servici pentru populatie.Cadru social si cultural-, atractii cultural istorice gospodariile taranesti.Criterii de indentif. a sat.tur- criteriul valorii etnografice.Crit. si calitati gospod,tara agrotur . si pensiuni tur.- se ofera cazare si masa in baza unor standarte de confort dotare si igiena sanitara.Criteriu calitati ecologie- calitatea mediului din asezarea respectiva si a cadrului natural limotrof. criteriul de accesibilitate-ese vorba de aeroport alei, trotuaruri etc. Criteriu pozitie geografice- obectele turistice de mare valoare puncte de frout magistrale etc. Crit. Valorii tur.-aspectele peisagistice , resurse ale ape minerale.Tipuri de sate turistice:- p/u practicarea sportului de iarna- pescaresti si de interes vinatoresc in afara de cazare- vidi-pomicole-predomina cultura pomilor, vitei-de vie- de creatie artistica si artizan - climaterice si peisagiste cadru natural si pozitia geog.izolata de centrele aglomerate .

5-evalurea turistica a potentialului faunistic la nivel mondialDintre toate componentele cadrului natural, fauna este elementul cel mai mobil . Dac fauna, n totalitatea sa i n mediul propriu de via nu poate deveni un obiectiv turistic (datorit i mobilitii sale) prin organizarea grdinilor zoologice i a acvariilor, respectiv prin concentrarea spaial a diverselor specii i localizarea lor ntr-un areal bine definit acest lucru devine posibil. Implicarea faunei n turism este mult mai pregnant i direct n cazul anumitor forme de practicare a acestuia. Se are n vedere vntoarea (turismul cinegetic) i pescuitul (sportiv). Turismul cinegetic- practicat de o anumit categorie de participani. Obiectul principal al recreerii l constituie prezena i vnarea animalelor mari sau a celor cu blnuri preioase. Eficiena turismului cinegetic este dependent de densitatea vnatului ntr-o regiune dat. Pescuitul sportiv- practicat de o anumit categorie de participani, desfurndu-se n perimetrul acumulrilor lacustre sau de-a lungul rurilor i litoralului. Fauna susine turismul de recreere i cunoatere, indiferent de regiunea n care se desfoar.

13 evalurea resurselor turistice de natura etnografica-ocupatiile si mestesugurile-cultivarea pamintului-cresterea animalelor si prel/lemn etc. Resursele turistice etnografice- Ocup un loc distinct n cadrul obiectivelor turistice de provenien antropic, n primul rnd prin specialitatea lor. ntre elementele atractive etnografice o importan major prezint: ocupaiile i meteugurile, obiceiurile, portul, jocurile i cntecele populare etc. Ocupaiile i meteugurile relev o mare diversitate tipologic la nivel naional, populaia rural i asigur existena. Cultivarea pmntului- cu mijloace i tehnici tradiionale reprezint de regul o noutate pentru turitii ce se deplaseaz dintr-o regiune geografic n alt regiune. Creterea animalelor- mbrac i ea nuane multiple. Inventarul uneltelor folosite i obiceiurile legate de aceast ocupaie sunt foarte variate i pitoreti. Exploatarea i prelucrarea lemnului o ocupaie i totodat un meteug, materialul exploatat fiind ulterior transformat prin prelucrare artizanal ntr-un numr foarte mare de produse de uz casnic sau decorativ. Vntoarea.- Pentru unele comuniti umane, Centrele comerului cu blnuri din Canada sau Siberia atrag numeroi turiti interesai n procurarea acestora. Pescuitul- o surs de hran. Albinritul.- Cea mai veche form de practicare este brcuitul sau vntoarea stupilor slbatici. Aria sa de dezvoltare este larg. Aurritul are dou forme majore de practicare i anume exploatarea aurului n subteran i recoltarea lui din nisipurile aurifere. Olritul practic veche la majoritatea popoarelor lumii Obiceiurile familiare marcheaz principalele momente din viaa omului i se desfoar ntr-o succesiune logic de la natere pn la moartea acestuia. Portul, jocurile i cntecul popular- difereniaz un popor de alt popor, o etnie de alta. Arhitectura i instalaiile tradiionale.- Arhitectura popular relev anumite particulariti regionale, ca expresie a unei concepii anumite asupra frumosului i utilului. Instalaiile tradiionale (mori, pive, vltori etc.), sunt la rndul lor, de o mare complexitate i varietate.

31 traseul turistic-notiuni generale.ghidul turistic-concept.reguli de conduita ale ghidului turistic.Traseul turistic- reprez.un sigment de drum,calatorie,amenajat,marcat conform cerintelor care permite accesul turistilor spre un obiectiv turistic sau face legaturi dintre deferite obiective turistice.Ghidul turistic-determina dependenta pogramului fata de anumito factori dupa parcursul traseului depinde de obiective traseului.Descrie obiectivul care merge dupa ordine in traseul.Reguli de conduita ale ghidului turistic.-ocupa pozitie favorabila in fata grupului pentru ca putea indica cea ce prezinta adresarea catre grup trebuie sa fie- coirenta cu gesturi adecvate comentariilor.In functie in tip.obiectivelor prezentarea interioara a uniu ei parcurge dupa a anumit pla-1)se stabilesc regule de vizitare inainte de intrare aceasta se refera la muzee,obiective religioase,traditii etc.2)miscarea in incinta obiectivilor se realizeaza ca deobicei in sensul a celor de ciasornic.3)se ficseaza elementele de miscare si prezenta a turistilor la esirea obiectelor se asteaptacind toti membrii grupului vor fi prezenti.

32 excursia-notiune,particularitati de baza,clasificarea excursiilor.etapele de pregatire a unei excursii.Excursia plimblare,careimbina elemente de cunoastere cu elemente de cunoastere cu elemente de recreere,desfasurindu-se in padure,parc,pe mare,riu etc.Particularitatile de baza- Backpacking cunoscut ca i trekking, drumeiile de mai multe zile, adesea anevoioase n special n regiunile muntoase.Nordic Walking mers pe jos cu bee, n stil Scandinav.Dog hiking drumeii cu cinele.Thru-hiking drumeie a unui traseu de la un capt la cellalt ntr-o singur excursieclasificarea excursiilor-1)dupa continut2)in functie de componenta si numarul participantilor 3) in functie de aria de desfasurare 4) in functie de mijlocul de transport5)dupa durata6)dupa forma de desfasurare. etapele de pregatire a unei excursii.-1)alegerea ofertei-se face la agentie2)participantii la escursie3)nivelul calitatii-nivelul calitativ al serviciilor4)cit de mult se poate include-el isi va pregati prezentare cit mai detaliata care sepoate satisface curiozitate turistilor.5)transportul6)cazarea la hotel-ghidul trebuie sa fie informat cu privire la tipul hotelului-situarea sa in oras-serviciile pe care le ofera7)meniul oferit8)imprimarea uniu ritm sustinut excursiei9)opriri pentru odihna si masa10)echilibrarea excursiei-sa nu devina excursia monotona.11)timpul de oprire la obiectivele turistice12)agrimentul13)locuri de interes special-acestea pot constitui obiective intilnite pe traseu sau la destinatie.

37 Agroturismul in R.M. potentialul turistic natural al spatiului rural in R.M.Republica Moldova dispune de un bogat potential pentru vizitatorii sai. Turismul are toate sansele de a ameliora balanta de plati a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural se impune prin atractii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice.Spatiul rural sa format prin juxtapunerea mai multor entitati care au fiecare in parte, trecut, present si viitor proprii ,iar exploatarea lor in interes turistic nu se face deci pe un teren, uniform pe aceeasi baza giografica.

15.Experienta internationala in planul organizarii ecoturismului.evaluarea potentialului de dezvoltare a ecotur.in R.M.o ar mic din sud-estul Europei, cu o suprafa de 33,7 mii km2,. Potenialul turistic al R. Moldova, destul de nsemnat din punctul de vedere al varietii monumentelor naturale i valorii istorico-culturale i estetice, permite dezvoltarea cu succes a ecoturismului. Rezervaiile tiinifice, cele naturale, peisagistice reprezint, de fapt, complexuri de cele mai diverse monumente ale naturii. Conform Legii RM nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, sunt prezente 466 de obiective i monumente naturale.teritoriul R. Moldova este unul din cele mai bogate i unice n Europa, avnd o mare valoare tiinific i turistic.Pe teritoriul republicii, se afl cteva sute de astfel de amplasamente, puncte sau concentrri de monumente, n cadrul zonei Nistrului de Mijloc, deosebit de atractive sunt monumentele de la Naslavcea, Cosui, etc.n sudul Republicii Moldova, se evideniaz cuiburile fosiliere de la Taraclia, Cimilia.Monumentele hidrologice luate sub protecie nu sunt att de numeroase - 31 de obiective cu o suprafa de 100 ha. Moldova dispune de o reea de peste 1600 de lacuri de acumulare, majoritatea crora au o arie de pn. n mai multe lacuri, sunt crescute specii de peti de calitate superioar, spre exemplu, crapii argintii solicitai pretutindeni.

33.turul-notiune,structura,clasificare.planificare si formarea turului.controlul experimental al turului.Tururile- reprezint o experien ghidat prin care zburai de la un loc la altul, vizualizai terenul i coninutul, n timp ce admirai mprejurimile aa cum v dorii. clasificare.- Scopul cltoriei, Tipul de transpor,numarul utilizatoruliu,gradul de standartizare a complexului,durata turului. Structura- include serviciile de cazare, alimentaie, transport i servicii de program.planificare si formarea turului.- Elaborarea iformarea concepiei turului,cutarea i alegereapartenerilor i furnizorilor,formarea complexuluiserviciilor de baz i suplimentare,controlul experimental al turului. controlul experimental al turului- apa final n formarea turului n care produsul turisticpractic finit este supus verificrii. Cel maides ntlnite forme de control experimental a turului sunt turul de reclam i study turul (Study tour). Etapa controluluiexperimental permite deintroduce coreciile necesareatt nconinutulserviciilor incluse n tur, ct i n procesul realizrii lui. Se prelucreaz nu numai calitateaserviciilor ci i lucrul personalului legat de vnzrile turului, la fel pregtirea literaturii de reclami oformrii vizuale a turului etc.

34.caracterizarea tipurilor de marcaje ale traseelor turistice.regulile de urmat in timpul deplasarilor.evaluarea motodelor de orientare in teren.caracterizarea tipurilor de marcaje ale traseelor turistice.-1)traseele recreative2)turismul excursional-acest tip de turism are ca scop a face cunostinta cu istoriea regiunilor etc.3)traseele cu destinatiestiintifica. regulile de urmat in timpul deplasarilor- A) s fie transportai copii de pn la 12 ani pe scaunul din spate;B) s se fumeze n timpul mersului;C) ocupanii locurilor din fa s in n brae animale. evaluarea motodelor de orientare in teren.- Orientarea in teren e un subiect destul de complex, insa gasirea directiei de mers folosind cele doua elemente indispensabile unui calator prin munti, anume harta si busola.

22evaluarea experientei internationale in amenajarea turistica a statiunilorbalnoe-climaterice.statiunile balneo-climaterice din R.M.A fost sub actiunea de valorificare pentru a fi folosita pentru tratament din vremea dacilor.Procesul de amenajare a arealelor balneare impune delimitarea zonelor-amenajarea spatiilor libere2)utilizarea resurselor3)dimensiunea constructiilor.in functie de config.cei veniti zonelor se pot delimita solutiile de amplasare echipamentilor 1)local radiocentrica)localizare sub forma de tablei de san.Statiuni balneare din moldova1)sanatorii nistru2)sanat.codru srl3)bucuria sing srl4)centrul de recuperare pentru copii or.ceadir-lung.5)nufarul alb srl n cahul 6)struguras srl sannatoriu.

23evaluarea experientei internationale in amenajarea turistica a statiunilor montane.geografia statiunilor montane. Importanta zonei montane si principiile preocupare a specialistilor a fost in scopul exploatarii pentru turism in mod eficient,pentru satisface diversitatea si complexitate.problemele actuale a turismului si pentru amenajarea zonei montane sunt legate de protejarea mediului si exploatea in baza principiul pentru dezvoltarea durabila.in ultima vreme are o importanta muntele in circulatiea turistica. Cit in intensificarea fenomenului turistic.muntele-repre.un mediul fragil unde amenajarea necesita o influenta particulara atit in diminsionarea traficului si definirea echipamentului.amenajarea tur.a spatiilor montan este un obiectiv legat de 2 aspecte1)calitatea piezajului2)caile de acces.analiza exploatarirol in scopuri turistice a zonelor montane de pe piata internationala evidentieaza mai mult investitiile care trebuie sa fie in legatura cu conditiile naturale cele economice si sociale.

11 aprecierea turistica ale monumentelor,statiunilor,placilor comemorative.edificiile cu functie tur.propriu-zisa(parcurile de recreare,parcurile de agriment,cazinourile) Monumente-Alctuiesc o grupare aparte de obiective turistice de provenien antropic, a cror edificare este legat de nevoia elogierii i evenimente istorice, culturale, artistice. n categoria monumentelor se include doar acele realizri simbolice menite a rememora i perpetua n timp imaginea i trsturile oamenilor i evenimentelor de rezonan n spiritualitatea unui popor.ex^ arcurile de triumf, coloanele, statuile i busturile, etc. Grupurile statuare, statuile i busturile au ca obiect a celebrrii personaliti i evenimente de excepie.Statuile i busturile lor nnobileaz localitile n care s-au nscut sau locurile prin care au trecut. Plcile comemorative conin peisaje despre personaliti i evenimente, care au trit sau au avut loc n punctul respectiv.Plcile comemorative premerg adesea aciunile de nfiinare a unor colecii sau muzee, respectiv de ridicare a unor busturi sau statui.Edificiile cu funcie turistic propriu-zisfac parte acele realizri umane destinate a nfrumusea, a crea o ambian reconfortabil, a nnobila peisajul Ambele grupe de obiective sunt legate strns de desfurarea fenomenului turistic pe care-l stimuleaz i promoveaz. Ez^parc. de recreere, parc. de agrement, cazinourile,etc.Parcurile de recreere repr. sectoare nverzite n vatra unor mari metropole, unde locuitorii acestora regsesc atmosfera necesar destinderii i recreerii. Au suprafee variabile, n funcie de presiunea foamei de terenuri. Parcurile de agrement ntr-un cadru ct mai apropiat de natur, a unei infrastructuri de agrement.

17uniunea internationala pentru conservarea natuii uicn.categoiile de arii protejate prezentate de uicn 1992.obiective de management,critarii de clasificare,responsabilitati organizatorice.Potrivit iucn o arie prot.rep.o supr.terestra si marin.din1992s-a adoptat un sistem de clasif.nou a ariilor protejate.1)rezerv.natur.stricta-zona terestra si acvatice ce repr.ecosist.trasaturi geologice.obiect.de manag.-mentinerea resurs.genetice in stare demen.si evolutiva-limitarea acesului public.crit.de selectare-zona trebuie sa fie inclusa dela intersectiile umane derective.responsab.organiz.-proprietatea si controlul trebuie sa fie realizate la nivel national sau la nivel guvernamental.2)arie naturala salbatica-reprez.o suprafat.mare teestra si acvatica ne modificata.obiect de managem.-mentin pe teritoriu lung a atributilor.-permitereacomunitati.umane indig.sa traeasca in densitati mici.critarii de select.-prez.calitati naturale.fara interventii umane.zona trebuie sa aiba o maecare suficienta.responsabil.organiz.-in cazul rezervatiei naturale stricte.3)pacr national-pentru protectia integrit.ecologica.obiect de manag.asigurarea stabilit.si diversit.ecologice-eliminarea si apoi prevenirea exploatarii sau locuirii care contravine scopurilor desemnate.crit.de select.-trebuie sa aiba o suprafata suficient de mare pentru o contine unul sau mai multe.respons.organiz.-parc nat.se afla in proprietateaaltor nivele guvern.consilii locale.3)monum.natural.zona care contine una sau mai multe trasaturile naturale.obiect.de mang.-aducerea de bineficii oricarei popul.ezidente.crit.de select-aria trebuie sa aiba suprafata suficient de mare.responsab.organiz.-trebuie sa apartina guvern.nat.sau cu masari corespunz.de paza si control.4)arie de gesti.ahabit.speciilor-reprez.cea ce terestra si sufic.sau acvatica ce face obiectul unei interventii active in scopul mang.obiect.de mang.-aducerea de bineficii oricarei populat.rezidente conforme cu celelalte obiective de mang.cit.de select.-marimea arii trebuie sa depinde de cerintele de habitat care trebuie sa fie protejata.responsab.organiz.trebuie sa apart.guvernul national.5)peisaj terestru-marim-protejat-zona costiera si marima.obiect.de mang-sustinereamuduri de viata si a activ.econom.crit.de select.-rtebuie sa prezente oportunitati de petreceri in timp liber a public.prin turism in cadrul rural al modalit.resp.de organz.-poate sa afle in propriettea unei autorit.publice.6)arie protej.ca res.gestionate-o suprafata care contine predominat sisteme natural namodif.obiect.de mang.-protectia si mentinerea teren.lung a diversit.biologice si a altor valori naturale ale ariei.crit.de select.-trebuie sa fie 2 treimi in stare natur.sa contina suprafata limitate cu ecosist.modificat.respons.organiz.-sa apartina unui alt nivel guvernamental.

24.obiectul si metodele de studiu ale regionarii turistice.unitatile taxonomice ale regionarii turistice.in baza principiului regionalismul prin cercetare contribuie la indentificarea si caracter.unor unitati tur.scopul reg.tur.valorificarea optima a potentialului tur.in strinsa corelatie cu exigentile unui tur.,competitiv cu cerintele dezvolt.armuniase a ramuii econom.locale.unitatile taxonom.tur.-nu se poate confunda cu zonificarea functionala a unei statiu tur.localitate urbana sau reala cu continut si scop diferite.au deminsiuni variate,functiile specifice in raport cu cangul taxonomic.reg.tur.-se caracterezeaza printr-o concepte de resurse tur.si include mai multe obiective,centre,statiuni tur.subregiunea tur.este o unitate terit.redusa in ceea ce priveste dimensiunile de potent.tur.cu o omognanitate nat.arealul tur-este unitatea terit.de dimensiuni reduse cu conditii naturale u potential redus.centru tur.un oras cu infrastructura generala.dispune de un bogat potent.tur.culturalp-istoric si natural.localit.tur.-localit.urbana si rurala cu dotari tehnico-edilitaresi unitati comerciale,dispune de o baza de cazare adecvata.

25 regionarea turistica a europei.pripcip.de region.regiunile tur.Europa-particularit.reg.si locale ale cadrului naturalsi economico-social.create de-a lungul veacurilor de fiecare popor si natiune europene.europa nordica-cupr.tarile penis.scandinavia si marii baltice insula din oceanul atlantic si arctic.originalitatea peisajelor polare se de tundra.europa vest-cuprind.statele europene cu fatada atlantica,peisaj de cimpie,climat oceanic.europa vest cont-franta.balgia.bruselles,olanda,amsterdam,luxemburg,europa vest ins-m,brit.anglia,scotia irlanda.europa sudica-suprafata partii de sud a continent.cuprinde penins.iberica italica si balcanica insule mediterane.atlanticeoferite statelor.penin.iberica-spania.podis.mesetta.portugalia-pod.inalt.penins.italica-italia se inscriecu un relief complex.montan.pavia cuneo si tortona-orase cu monumente medievale.europa centrala-pe 3 mari ale relief variate sub asect bio-climatic.cimp.-germ.de nord.podis.munt.hercinici in partea centr.alpiii in sudul reg.elvetia-tara alpina se impune prin aspecte peisagist.valea rhonului sint stat.monthey.crans montane.etc/austria-tara alipina si dunareana ea exceleaza prin peisaje alipine cu ghet.tirolul reprez.cel mai intimp.tur.din europa care are partii de ski. In tiorul sunt 170centre si stat.pentru sportul de iarna bad ladis etc.germania-este peisaje variate.retea densa a fluvii.bavaria-cea mai spectac.peisagist.prin alpii bavar.pod.piemontul bavari.in alpii bavar.sintstat.mont.keheim.obersdorf.etc.cimp.germ.nod/are peisaje variate cu lacuri foolosite pentru sporturi nautice si pescuit sportiv.palatele berlinez.humboldt.etc.euopa central esticca-sist.mont.carpatic a cimpiilor si a podisurilor se cuprind-cehia.slavacia.polonia/ungaria/rominia/si r.m. cehia areun cadru pred.de podis veclei dar si montan abunda vestigiile cultural istorice.an 928 denumit oasul de aur se remarca prin.cetatea veche cu castelu hradcany.etc.slovacia-cu un cadru naturalmontan carpati de cimpie de mare atract.tur.centre tur.-bratislavia.komarno.slovacia ocident.detine un relief de mare varietate si pitoresc princip.atract.parc nat.canionul dun.stary si novi smokovec.polonia-are un relief de multi si pod.in sud si de cimpie si litoral nord.patrim.centre.tur.mediv.gransk-capitala de adecvat gdynia port maritim.ungaria tarapanomica are un relief de cimp.deal joase in turim se impun valorile cultural istorice or.budapesta etc.centrul tur.szeged.dtat bal harkany.R.M.areun relief colinar un potent.tur.redus.europa estica-rusia.ucraina.belarus.rusia are-cea mai mare variet.peisag.clim.bioclim.palatul mare al krimliul.uspenskii sobor,lomonosov.ukraina-port maritm.pe lit.sud-vest.se afla stat.sergeevca.cetatea alba.etc.belarusi-are lacuri glaciare o fauna de interes vinat.lup etc.interes tur.au orase minsk.are obiect.cult.medievale.cladiri. de epoca etc

26Regionarea turistica a Asiei. Principiile de regionare. Regiunile turistice.Asia este cel mai mare continent al globului se incrie cu o mare complexitate giologica este un continent cu o traveveche locuri si civilizatie.Asia centr-est- are peisaj cu ghetari si tundra de desert si oceane.Asia sed-est- reprezinta pensiuni . indoclima est un teritotiu continental predomina cu podisuri inalte brazdate de fluxul Mekong Asia de sud- cuprinde industria cu insulele apro. Si aria continent limitrofa. Prezinta un codru natural variat ; muntos de podis de desert ,cimpii precum si vestigiile unor culture si civilizatii multimileonare. Asia centra-est- aici din cele mai vechi timpuri este o cultura si civiliatie bogata. Irigatiile realizate in timp au ful acut ca locurile cu pasunile sarae , arse de soare si bintuite de vinturi .odinioare sa devin import.Asia sud-vest- este o regiune complexa sub aspectul refiefului, climat. Vegetat. Centrele de perelinaj sunt Mecca si Medina. Mecca s-a nascut sec 6 si a murit profetul Mahom religie intemeietorul monoteiste islamice. Medina al 2 centru religios sa afla in desert .

27-Regionarea turistica a Africii.Principiile de regionare.Regiunile turistice. n Africa , turismul medical i de sntate abia ncepe s se dezvolte . Popularitatea tot mai mare o au statiuni din Tunisia , care include tratamentul de ap i nmol , masaje i talasoterapie . Pe coasta de nord a Africii sunt situate staiuni climaterice de litoral . Egipt- Centru turistic de pe Marea Roie cea mai cunoscuta este Hurghada i de clas internaionale e Sharm el - Sheikh . Mai putin cunoscute statiuni egiptene este Dahab si Veyba . n Maroc , Agadir, Mohammedia , Tangier , Al Hoceima . In Kenya statiunuile climaterice de litoral sunt situate pe coasta Oceanului Indian ca Mombasa , Keepin , Malindi , Lamu , Kilifi . Multe statiuni sunt si in Africa de Sud . Alte ri africane nu au nici resurse naturale , nici fonduri pentru dezvoltare . Hurghadaa fost intemeiat la inceputul secolului XX si pana recent, era doar un sat pescaresc. Astazi insa, a devenit o statiune de top a coastei Marii Rosii si un centru internationl pentru sporturile de apa.Toate activitatile care implica apa se pot desfasura aici: surfing, navigatie, pescuit la adancime, inot si, mai presus de toate, scufundari de adancime si de suprafata. Gradinile unice subacvatice din larg sunt printre cele mai frumoase din lume si faimoase printre scufundatori.Apele calde de aici sunt habitatul ideal pentru multe specii de pesti rari si recifuri de corali, care pot fi observati din barci cu fundul de sticla.

28 regionarea turistica a americii.Principiile de regionare.regiunile turistice. Tarile din America care si-au dezvoltat o infrastrucrura balneara si se ocupa de tratarea si recuperarea pacientilor sunt:SUA,Canada, Argentina, Bolivia, Brazilia, Columbia, Costa Rica, Cuba, Republica Dominican, Guatemala, Mexic, Panama, Peru i Uruguay. Pe continentul american, lider de piata incontestabil n turismul medical este Statele Unite ale Americii. Realizrile lor n domeniul sntii Personalul medical i paramedical este considerat unul dintre cele mai bune, dac nu cel mai calificat din lume, clinicele sunt dotate dupa cele mai moderne tehnologii. Statiuni celebre pe baza de ape minerale din Mammoth Springs, Heber Springs, Hot Springs sunt situate n sudul partii centrale a SUA, n statul Arkansas.Statiuni climaterice de litoral din Long Beach, n suburbiile din New York, Hatteras de pe coasta Atlanticului, n statul Carolina de Nord, Miami Beach, Florida, San Diego i Santa Cruz, n California, etc. Potrivit raportului mondial privind tendinele n domeniul turismului pentru 2012-2013 prevede c America Latin a absorbit o mare cot de pia n materie de proceduri medicale i estetice pentru turiti, n competiie cu Europa si Asia.

29.Reg. tur.a australiei.principiile de regionare.egiunile turistice.Australia se remarca si prin amenajarea a numeroase baze si statiuni de cura balneara si agrement. Turismul urban are in Australia exponenti de clasa. Orasul Sydney este mandru de Harbour Bridge si de Opera sa ca Parisul de Turnul Eiffel. Central Business District este un amalgam agreabil de arhitectura victoriana si zgarie-nori in stil american. Plajele sale,cum este celebra Bondy Beach, sunt frecventate intr-un sezon estival cvasi-permanent, iar cartierul King Cross a devenit un fel de Montmartre de peste mari. Taranga Park invita vizitatorii sa se familiarizeze cu fauna endemica australiana. Australia este vizitata anual de cca 4 mln de turisti straini, care aduc un venit tarii de cca 8 mlrd $. Este cunoscut faptul ca fenomenele din sfera turismului, prin amplificarea intensitatii si a largirii ariei de desfasurare, cuprind in sfera lor bunuri si mijloace importante. Intr-o lume a interferentelor economice, politice sau culturale, turismul faciliteaza cunoasterea mai aprofundata, construind punti durabile intre oameni si popoare.

30.zonele turistice ale R.M.princip.de zonare turistica. dispune de un considerabil potenial turistic, de aspectul geomorfologic al teritoriului o neobinuit diversitate de rezervaii peisajistice sau landafturi naturale i monumente geologice unice, de valoare european i mondial. Formele prioritare ale turismului practicate n ultimul deceniu n R.M.snt tur. rural, vitivinicol, cultural, de sntate i frumusee. Tur.rural Comunitile agricole i pitoretile noastre sate pot oferi diferite servicii turitilor care doresc s se odihneasc n snul naturii: familiarizarea cu folclorul, distraciile i tradiiile locale; posibilitatea de procurare a produselor meteugreti. cazare n case tradiionale de tip rural;etc. Tur.vitivinicol, R.M. ofer ansa alegerii unor rute preferate, aa nct turitii pot vizita, dup dorin, beciuri i orae subterane, vinoteci, ntreprinderi de prelucrare primar a vinului, etc. Fabricile de vinuri, n ansamblu, fcnd parte din ruta turistic Drumul vinului n R.M. prezint o esenial motivaie de a ne vizita ara. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic autohton. Tur.cultural-prezint un amalgam de naionaliti i culturi, de tradiii, limbi vorbite, folclor. etc. n ar exist circa 880 de grupuri folclorice, o bun parte din ele reflectnd tradiiile specifice regiunii i originii lor. Merit a fi menionat i artizanatul naional att ca valoare cultural, ct i ca produs de meteugrit propus spre vnzare. Tur.de sntate-Staiunile balneoclimaterice din R.M, ar putea deveni un substanial produs turistic balneoclimateric de nivel internaional, cu condiia crerii n jurul lor a unei infrastructuri adecvate.Bucuria-sind, Vadul lui Vod, Codru, Hrjauca, Clrai i, ndeosebi, Nufrul alb, Cahul. Mnstiri i biserici: Cpriana, Hncu, Rudi, Saharna, pova, Curchi, Frumoasa, Cosui, Japca. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Cueni.36agrotur. In un.europ.tendint.si mutatii.asociatii si organisme internat.in tur.rural. Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborat un ghid pentru promovarea tur."inteligent", adica promovarea unui tur.care sa protejeze mediul si care sa reprezinte o sursa complementara de resurse financiare pentru populatia rurala. Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca si prin reforma fondurilor structurale si incidenta lor asupra dezvoltarii turismului rural, subliniaza importanta pe care trebuie s-o acorde aceasta comisie sectorului economic. Reglementarile UE menite sa sporeasca eficienta structurilor agricole au n vedere un sistem de ajutor financiar pentru cresterea investitiilor n activitatile turistice si mestesugaresti n fermele taranesti. n anul 1990, Comisia UE a adoptat o noua initiativa pentru dezvoltarea rurala.

48.evaluarea potentialului turistic al biodiversitatii R.M.O situaie critic pentru Republica Moldova este micorarea excesiv a nveliului verde natural prin extin-derea masiv a suprafeelor de terenuri agricole.Factorii eseniali ai schimbrii calitii i cantitii componentelor biodiversitii forestiere sunt punatul i cositul n pduri, fapt ce se rsfrnge negativ asupra procesului de regenerare a acestora.Ameninarea biodiversitii i populaiilor unor specii de ctre mijloacele de transport se manifest prioritar prin dereglarea condiiilor de funcionare a ecosistemelor naturale i nimicirea fizic a animalelor n procesul migraiei. O problem actual care necesit soluionare este organizarea monitoringului indicilor intensitii i calitii radiaiei n localitile urbane i rurale. Planificarea teritorial i urbanizarea. Poluarea mediului cu surse provenite din orae i centre industriale afecteaz considerabil eco-sistemele rurilor. Stocarea nereglementat a deeurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, nhumare a lor etc.55.evaluarea SWOT a resurselor tur.din R.M.Puncte forte (S)- Exist cadrul legal i de reglementare a turismului. Atracii suficiente pentru o ofert turistic variat. Potenial sporit al culturii populare i tradiionale (folclor, tradiii, artizanatExist normative de calitate pentru ospitalitatea moldoveneasc la destinaie .Puncte slabe (W)- Cadrul legislativ insuficient aplicat i armonizat . Capaciti insuficiente pentru gestionarea sectorului turistic. Moldova rmne nc necunoscut pentru europeni. Puini vizitatori cunosc Moldova prin excursii. Personal ne pregtit pentru ospitalitate moldoveneasc calitativ . Turitii moldoveni sunt marginalizai pe piaa UE . Oportuniti (O)- Proximitate geografic fa de UE i piee mari de Consum. Activizarea legturilor tradiionale cu alte ri . Mrirea consumului de servicii turistice ca rezultat al .creterii calitii i competitivitii serviciilor. Ameninri (T)- Insuficiena, de cadre bine pregtite. Riscuri de conjunctur politic. Decalajul teritorial i accesul diferit la servicii de Turism. Evoluie modest sau lipsa de pogres substanial n domeniul turismului.

40CAZAREA IN MEDIUL RURAL-HOTELARIA RURALA.CAMPINGUL IN MEDIUL RURAL.SATELE DE VACANTA.La ora actuala impunerea unei cointeresari economice intre tarani si turisti genereaza inca reticente notabile. O relatie sigura si durabila are inevitabil si conotatii economice si nu poate fi sustinuta decat in conditiile promovarii avantajului reciproc. Cazarea in incinta gospodariilor rurale prezinta avantajul ca acestea sunt integrate din punct de vedere socio-economic si cultural in mediul satesc.T uristii au posibilitatea petrecerii unor vacante relaxante avand garantia unei gazduiri rezonabile, la preturi moderate. Gradul de integrare in mediul rural depinde atat de calitatea spatiului oferit pentru locatie (traditional si tipic locului), cat si de calitatea primirii oferite de catre proprietari si de catre membrii comunitatii in general.

16. Factorii de sustinere a ecoturismului. Rolul comunitatilor lacale in dezvoltarea ecoturismului. Efectele ecoturismului asupra comunitatilor locale. Relatia turistica localnice.. Factorii de sustinere a ecoturismului.1)minimizare impactului negativ a supra naturii si culturii/impact ce ar putea distruge destinatie turistica2)educarea tur.cu privire la import.conservarii3)furnizarea de fonduri pentru conservarea si managementul ariilor naturale protejate4)lupta pentru maximizarea beneficiilor econom.ale tarii gazda,ale comunit.si firmeloe locale si mai ales ale locuitorilor din zona arriilor naturale si protejate.. Rolul comunitatilor lacale in dezvoltarea ecoturismului.consta in aceea ca acestea pun la dispozitie amenaj.tur.in zone protejate,ofera posibilitatea cunoasterea culturi noi,dea desfasura activ.diverse in mijlocul naturii.Efectele ecoturismului asupra comunitatilor locale.ecotur.urmareste sa protejeze natura,contribue la bunastarea comunit.locale,sa aduca venituri comunit.respective,se rezulte ca urmare a unei activitati turistice pentru care scopul princip.este valorificare si util.addecvata a resurselor tur.pastrarea integretatii ecologice.efectele pozite pe care ecotur.le are asupra comunit.locale1)conservarea ariilor naturale si la dezvolt.sustinuta zonelor si a comunit.2)ecotur.reprez.o alternativa a ativit.generatoare de venit.3)ecotur.presupune o coordonare efecienta intre sectorul public si cel privat. Relatia turistica localnice.ar trebui intaleasa ca impactul dintre diferite culturi si ca un schimb de experienta,informatii.insa nu intodeuna aceasta relatie se desfasoara intr-o maniera pozitiva ce exzista si situatii in care tur.se amestica in viata localnicilor sau in care localnicii nu sut atit de ospetalieri pe cit si ar dori turistii.