Igiena Sub Rezolvatttee

7/17/2019 Igiena Sub Rezolvatttee

http://slidepdf.com/reader/full/igiena-sub-rezolvatttee 1/25

SUBIECTE REZOLVATE IGIENA

1. Consumul energetic al org. metab bazal, mentinerea constanta a componentei corpului uman2. Consumul energetic al organismului: actiunea dinamica specifica, activitatea musculara3. Factorii care condit consumul energetic al org: varsta, climatul, cresterea, sarcina, alaptarea4. Clasificarea formelor de protein-calorica5. imptome clinice in malnutritia proteino-calorica !marasmul"#. imptome clinice in malnutritia proteino- calorica !$%as&ior'ior"(. )roteinele : clasificare*. +olul proteinelor in organism. Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor 1. ecesarul de protein al organismului si sursele11. /ipidele: clasificare12. +olul lipidelor in organism13. +atia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse14. 0lucidele : clasificare15. 0lucidele: rolul in organism si efectele carentei1#. Fibrele alimentare: rolul in organism si efectele consumului neadecvat1(. coperirea necesarului de glucide in functie de tipul surselor alimentare1*. Calciul: absorbtia1. Calciul: rolul in nutritie si efectele carentei2. Calciul: necesarul organismului si sursele alimentare21. agneziul: rolul in nutritive si efectele carentei22. agneziul: ratia si sursele alimentare23. )otasiul: rolul in organism si efectele consumului neadecvat24. odiul: rolul in organism si efectele consumului neaecvat25. Clor: rol in nutritie, efectele carentei, necesar zilnic2#. ulful: rolul in organism si efectele carentei2(. Fosforul: rolul in organism si efectele carentei2*. Fierul: absorbtia si eliminarea2. Fierul: rolul in nutritie si efectele carentei3. itamina : rolul in nutritie si efectele carentei

31. itamina : necesarul zilnic si sursele alimentare32. itamina : rolul in nutritie si efectele carentei33. itamina : necesarul zilnic si sursele alimentare34. itamina : rolul in nutritie si efectele carentei, sursele alimentare35. itamina $: rolul in nutritie si efectele carentei, sursele alimentare3#. itamina 61: rolul in nutritie si efectele carentei, sursele alimentare3(. itamina 62: rolul in nutritie si efectele carentei, ratia si sursele alimentare3*. itamina 6#: rolul in nutritie si efectele carentei, sursele alimentare3. itamina 612: rolul in nutritie si efectele carentei, ratia si sursele alimentare4. itamina C: rolul in nutritie si efectele carentei41. ursele alimentare de vitamina C si efectele gastrote&niei42. itamina )): rolul in nutritie, ratia si sursele alimentare43. /aptele: compozitia c&imica si valoarea nutritiva a laptelui de vaca

44. /aptele: necesarul zilnic si indicatiile folosirii laptelui si produseleor lactate45. Carnea:compozitia c&imica si valoarea nutritiva necesara zilnic, efectele consumului neadecvat4#. 7uale: structura anatomica4(. 7uale: valoarea nutritiva si consumul zilnic, efectele consumului neadecvat4*. /egumele: compozitia si valoarea nutritiva, necesarul zilnic, efectele consumului neadecvat4. Fructele: compozitia c&imica si necesarul zilnic, efectele consumului neadecvat5. Cerealele: structura bobului de grau si compozitia c&imica51. Faina de grau: valoarea nutrititiva a fainii cu diferite grade de e8tractive52. )ainea: ratia si efectele consumului neadecvat53. 6auturile nealcoolice: valoarea nutritiva54. 9nfluenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a azotului55. 9nfluenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a o8igenului5#. 9nfluenta asupra organismului a variatiei presiunii partiale a dio8idului de carbon

5(. 9nfluenta aeroionizarii asupra organismului5*. )resiunea atmosferica: influenta variatiei acesteia asupra organismului5. )oluarea aerului: surse de poluare#. utopurificarea aerului:importanta procesului si factorii ce intervin#1. )oluanti iritanti actiunea cronica asupra organismului

1



#2. )oluanti asfi8ianti: actiunea asupra organismului#3. )oluanti alergizanti: tipuri si actiunea asupra organismului#4. )oluarea aerului cu plumb si cadmiu si efecte asupra organismului#5. )oluarea aerului cu arsen si mercur si efecte asupra organismului##. )oluanti cancerigeni: tipuri si actiune asupra organismului#(. )oluanti fibrozanti: tipuri si actiune asupra organismului#*. fecte indirecte ale poluarii aerului#. asuri de prevenire si combatere a poluarii aerului cu substante c&mice(. Contaminarea aerului: formele de e8istenta ale germenilor (1. +olul aerului in raspandirea bolilor infectioas, boli transmise pe calea aerului(2. Contaminarea aerului: masuri de combatere si profila8ie(3. )oluarea aerului: sursele de zgomot din mediul comunal si actiunea acestuia asupra organismului(4. fectele specific ale poluarii sonore asupra organismului(5. fectele nespecific ale poluarii sonore asupra organismului(#. ursele de apa potabila si caracteristicile lor ((. )oluarea apei: sursele naturale si artificiale !organizate si neorganizate" caracteristicile lor (*. )oluarea apei: procesul de autopurificare(. ;ratarea apei de suprafata in scop potabil: sedimentarea !si mpla si cu coagulant" si filtrarea*. ezinfectia apei: metode c&imice curente !avanta<e si dezavanta<e"*1. ezinfectia apei: clorinarea la punctul de rupere*2. 7zonizarea, dezinfectia cu =, ultrasunete si radiatii ionizante*3. 6oli bacteriene transmise prin apa*4. 6oli viral si parazitare transmise prin apa*5. )oluarea apei cu substante pesticide si implicatiile asupra sanatatii*#. )oluarea apei cu detergent si implicatiile asupra sanatatii*(. fectele carentei si e8cesului de fluor din apa asupra organismului**. fectele carentei de iod din apa asupra organismului*. ubstantele minereale din apa si bolile cardiovasculare. 9nto8icatia cu nitrati pe calea apei1. )oluarea apei cu substante cancerigene2. ;ermoreglarea fizica a organismului3. ;ermorglarea c&imica a organismului4. +adiatiile ultraviolet: efectele asupra organismului5. +adiatiile infrarosii: efectele asupra organismului#. +adiatiile ionizante: conditii de e8punere(. +adiatiile ionizante: efectele somatice precoce

*. +adiatiile ionizante: efectele somatice tardive. /ocuinta: amplasarea, orientarea, materialele de constructie, planificarea interioara1. Factorii mediului intern care influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor 11. Factorii mediului e8tern care influenteaza dezvoltarea copiilor si tinerilor 12. /egile dezvoltarii copiilor si tinerilor 13. Conditiile igienico-sanitare din scoli14. 9giena programului instructive-educativ in scoala15. Factorii care influenteaza capacitatea de munca a elevilor

=61:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, men>inerea constant? a compozi>iei corpului uman. iata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:

- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii- contractiile (oluntare si inoluntare! a musculaturii striate si netede@- activitatea de secretie si e"cretie@- mentinerea temperaturii constante a corpului@- repararea u#urilor .

nergia c&eltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se e8prima in calorii. $calA cantitatea decaldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. $BouleA energia c&eltuita pentrudeplasarea unei greutati de 1 'g pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de 1 e%tonA forta care transmite unei masede un $g o acceleratie de 1ms!1$calA 4.1*4 $B" 9n conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale.

ceasta cheltuiala minima $e E% meta&olismul &a#al' cnsumul de depaseste valorile metab.bazal in functie deactivitatea indeplinita.

a. A$ultul )B% *cal$g& @

2



b. Copii si adolescenti valori ma8ime la 2-3 ani-D ++,- cal'g&@ scade treptat la 1.5-1.( cal'g& la adolescenti@ramane constant!1 cal.'g&" intre 25-45 de ani. upa 45 de ani metabolismul scade din nou, la 55-#ani fiindcu 15-2E mai redus decat la adultul tanar.

c. 9n a $oua .umatate a sarcinii, 6 creste cu 2-25E fata de perioada de negraviditate, iar / lactatie creste cu1-2E.

e8ul- 6 scazut cu *-1E fata de barbate cu aceeasi greutate corporala. 0ri1ul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea )B , cu valori mai mari la copii.

ubalimentatia prelungita scadere a c&eltuielilor de energieADo incercare de adaptare a organismului la un aportalimentar redus.

=62.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea musculara. Acheltuiala $e E in urma in1estiei $e alimente -D se realizeaza pentru fct. e digestie, are ca scop

eliberarea substantelor nutritive din alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a functiilororganismului.

: o persoana are 6A1( $cal, consuma alimente ce aduc cant. de respective si ulterior se determina dinnou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare-D1*5 $cal24&. urplusul de 15 $cal, det. de ingestiade alimente A . urplusul de calorii e det. de traaliul $i1esti secretor si mai ales de met, interme$iar al su&stantelor nutritie,

Actiitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energie.9ntensitatea efortuluidepinde de numarul de grupe musculare anga<ate in effort, de volumul grupelor musculare,de masa corporala, devaloarea raportului intre efort si pauza. upa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in: -profesii cu c&eltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatori-consum calorii-24 femei si3 barbati. -profesii cu c&eltuiala medie de energie:lucratori din ind usoara!te8tile,confectii", ,studentii,gospodine-consumcaloric-2( femei si 33 barbati. -profesii cu c&eltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militari-consum caloric-3 femei si 3( barbati. -profesii cu c&eltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori, mineri-consum caloric 41 barbati. alorile sunt valabile pentru persoanele intre 2-4 ani.)t.barbatii intre 41-#5 se scade aportul caloric cu 2cal, iarpt femei intre 41-# ani cu 3 cal.

=63.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina, alaptarea. Grai$itatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere energetic,datorita dezvfatului, placentei si ane8elor sale si prin sporirea masei corporale a mamei.9ntreaga perioada necesita suplimentareaaportului energetic cu *cal, repartizate diferit pe parcursul sarcinii:15'calzi in primul trim si 35'calzi

urmatoarele 2. Alaptarea pe o perioada de # luni cu o secretie de lapte de *5mlzi corespunde unel valori energetice de #12cal.Femeia trebuie sa primeasca ec&ivalentul in calorii al acestie cantitati de lapte!#12'calG15'cal pt efortulsecretorAcca (5'calzi".)t ca femeia acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, se recomanda 2'caldin rezervele proprii sis a primeasca 55'cal din alimente. Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.i pierd mai multa caldura prinprocesul de termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea necesita un aport caloric mai crescut:1-3 ani-13# 'cal,1-12 ani baieti 2#'cal si fete 235.e aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloricsuplimentar datorita cresterii si dezvoltarii. Climatul .9n zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi intensifica termogeneza,procese ce au loc cu consum crescut de energie.e recomanda ca pt fiecare scadere cu 1 grade C a mediei termiceanuale sa creasca aportul energetic alimentar cu 3E, iar in cazul cresterii acesteia, ratia alimentara sa fie diminuatacu 5E pt fiecare 1 grade.

=64.alnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si bioc&imice. alnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii alimentare, in special scadereaaportului proteic, cu aparitia de modificari morfo-functionle in organelle si tesuturile de importanta vitala. 8ista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult. La copil e"ista mai multe sta$ii: -std 9- tulb de crestere, intarziere in dezv psi&ica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la infectii,cresterea mortalitatii infantile. -std99-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor!scaderea C si ) sanguin, acidoza accentuate, $sanguin crescut,edem", scaderea proteinemiei!a albuminei", &epatomegalie cu infiltratie grasa difuza, tulb tegumentare!piele uscata,marmorata, eritem, descumatii" -std999-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se foloseste o alimentatiecorespunzatoare.

$%as&ior'orul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii improprii, fara produsealmentare de origine animala.imptome:edeme declive sau generalizate, &ipotrofie musculara, diaree, infectii cutanate,apatie, &epatomegalie, anemie,&ipopotrinemie. /a adult e8ista 3 stadii:

3



-std9: disparitie tesutului adipos, &ipotrofie musculara, astenie marcata.;estele de laborator sunt in limite normaledatorita posibilitatilor de adapatare. -std99:edemul &ipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate!eritem, piele uscata, &iperpigmentarea,ung&iifriabile",manifestari digetstive,anemie &ipocroma si microcitara, proteinemie sub #E. -std999:de vindecare.

=65.)roteine:clasificare )roteine simple:-protamine si &istone-in cel seminale,&b,mioglobina,nucleoproteine. -prolamine si gluteine-seminte de cereale -albumine

-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina -sclero proteine-colagenul,elastina,'eratina. )roteine con<ugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina -glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle -lipoproteine -cromoproteine-&b,mioglobina,citocromii,catalaza,pero8idaza -metaloproteine-siderofilina,&emosiderina,feritina -nucleoproteine

=6#.+olul proteinelor in organism 1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare -rol in transp 72,contractie,transmiterea influ8ului nervos,secretia glandelor 2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica 3.rol in apararea organismului-9g au structura proteica 4.rol endocrine-&ormonii au str proteica5.rol in mentinerea ec& &idric-apa intra si iese din celula,iar proteinele raman in celula si retin apa la acest nivel.#.rol in in sistemul tampon-mentin p&-ul constant primind si cedand HG cand este necesar (.rol energetic-1 g proteine-4.1'cal*.rol antito8ic-a<uta la deto8ifierea organismului prin asigurarea ec&ipamentului enzimatic necesar,prin mentinereaintegritatii organismului.

=6(.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor 1.proteine cu valoare biologica superioara!cls9"-contin toti aa esentiali in proportii adecvate org uman@ma<oritatea protde origine animala.2.proteine cu valoare biologica medie!cls99"-contin toti aa esentiali, dar unii in proportii insuficiente@alimente de originevegetala!legume,fructe,cereale.

3.proteine cu valoare biologica inferioara!cls a999a"-lipsesc unul sau mai multi aa esentiali!zeina din porumb,collagen,lizina,treonina".

=6*.ecesarul de proteine ale organismului si sursele entinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.portul de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul deazot.1'calI2mg 2 1('calI34mg2I3,4g2 1g2II#.25 g proteine 3,4g2II21.25 g proteine./a adult-.*-1gproteine'g/a copii-2 g prot'g/a adolescenti-1-1,1gprot'g/a gravide-3g perioada de sarcina@2g perioada de alaptare.

8primat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 1-14Edin valoarea energetica a ratiei, din care 3-4Etrebuie sa fie de orogine animala.urse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale integrale,leguminoase,ciuperci.

=6./ipidele:clasificare 1.lipide simple-gliceride -steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte -ceride 2.lipide comple8e-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus -sfingolipide-sfingomieline, -sfingoglicolipide!gangliozide,cerebrozide"

=61.+olul lipidelor in organism

1.rol energetic-1glipide-'cal2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele liposolubile!,6,$,"5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare

4



#.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare -intra in structura membranei celulare -scad nivelul colesterolului -intervin in procesele de o8idare -stimuleaza activitatea enzimatica -acidul ara&idonic este precursor al prostaglandinelor si trombo8anilor care influenteaza tonusul vaselor sanguine(.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin defoame*.colesterolul-intra in str cailor biliare -rol in formarea &ormonilor se8uali -intra in str vitaminei , a celulei cerebrale.

=611.+atia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse ecesar:2-35Edin valoarea energetica a ratiei!2Ept varstnici,sedentarJ,gravide.pt cei cu afectiuni &epatice,pancreatice.cu boli de malabsorbtie si 35E pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort mare in microclimat".Bumatate sau13 trebuie sa fie grasimi ca atare!ulei,margarina,unt".+aportat la necesarul pe 'g corp: -.(-1 glipide'g coprzi-adulti sedentari -1-1.5 glipide'g corpzi-adulti active -2glipide'gcorpzi-copii,adolescenti. cizii grasi trebuie sa reprezinte 2E din aportul energetic total,iar raportil acizi grasi esentiali pe acizi grasineesentiali trebuie sa fie mai mare ca 1 pt a preveni ;. urse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana. fectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la dislipidemii cu tulburari metabolice si biologice, iarcresterea consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.

=612.0lucide: clasificare1.monoza&aride-pentoze-riboza,arabinoza,8iloza,dezo8iriboza -&e8oze-glucoza,fructoza,galactoza2.diza&aride-za&aroza,lactoza,maltoza3.poliza&aride-amidon-amilozaGamilopectina -celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune@

-glicogenul-forma de rezerva a glucozei@ -mucopoliza&aridele@-poliza&aride vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.

=6. 13 0lucidele: rolul Kn organism Li efectele caren>ei.-

principalele furnizoare de enrgie, 1g-D4 $cal.- )ot lua urm. cai metabolice:o unt o8idate imediat, eliberand energie pt. tesuturi@o unt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si musc&i, fiind o rezerva de energie rapid

metabolizata@o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele de glicogen se epuizeaza

- creierul, periferic, &ematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie si sunt foarte sensible la scadereaglicemiei

- pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este necesar ca ratia alimentara sa asigure un minimde 5-* g de proteine

- glucoza este un tonic pt. celulele &epatice, e8treme de solicitate in multe reactii anabolizante si catabolizante- in starile de &ipo8ie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tesuturile prefera glucoza fata

de acizii grasi, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult o8Jgen@

- intra in structura acidului glucuronic, &ialuronic, condroitin si mucoitinsulfonic, &eparinei, ac. nucleici,galactolipidelor !", imunopoliza&aridelor !rezistenta la infectii", factorului intrinsec Castle.

=6. 14. Fibrele alimentare: rolul Kn organism Li efectele consumului neadecvat.0lucidele nedigerabileA fibre alimentare !celuloza, &emicelulozele, pectinele, gumele si mucilagiile"@ lignina- polimerneglucidic

- ceste glucide raman ne&idrolizate in intestinal subtire si au efecte biologice:o Celuloza si &emiceluloza- accelereaza tranzitul@o )ectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si intestinala@o /eaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale !Ca, g"@o bsorb sau inglobeaza substante organice!saruri biliare, colesterol", produsi de secretie si de

descuamare ai tubului digestive, microorganisme@o )rin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive, scad

coeficientul de absorbtie al substantelor digestiveo <unse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie !contribuie la sintetizarea vit. din grupul 6"o e2ecte ne2aora&ile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului digestive!gastrite,

ulcere,duodenite, enterite, colite de fermentatie", favorizeaza volvulusul de sigmoid

5



o /ipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii associate cu aceasta: diverticulozacolonului, colite spastice, &emoroizi, cancer de colon"

o evoia de fibre: 15-25g

=6.15 coperirea necesarului de glucide Kn func>ie de tipul surselor alimentare0lucidele trebuie sa acopere 5-#*E din ratia alimentara . )e masura ce standardul economic creste, e8ista o tendintade scadere a procentului de glucide din ratie, in avanta<ul proteinelor si a lipidelor. 9n cadrul glucidelor se remarca odiminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de za&ar si a produselor indulcitecu za&ar. )rodusele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integralesau faina neagra. Consumul sporit de za&ar si produse za&aroase favorizeaza caria dentara.Ma&ar...glucide@ bomboane..*-, miere de albine..(-*, faina, arpacas, orez, paste fainoase..(-(5, dulceturi,gemuri, <eleuri..55-(5 za&aroza, ciocolata..5-#, fasole, mazare uscata..5-55, paine alba..53, paine integrala..4*,pra<ituri..2-4, cartofi..1, struguri..1(, fructe proaspete..*-15, legume proaspete..4-*, lapte..4,*

=6.1# Calciul: absorb>ia-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 5E se concentreaza in oase si dinti@ calcemia

A -11 mgE@ bsortia variaza in functie de nevoiele organismului- 1-4E. Copii in perioada de crestere, femeile gravide si celecare alapteaza absorb 4E sau mai mult din Ca adus de alimente. arurile de Ca sunt mai solubile in mediuacidADaciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca. Cresterea motilitatii 09 scade cantitatea de Ca absorbitadin intestin. 9mobilizarea prelungita a baolnavilor reduce absorbtia Ca si favorizeaza pierderea acestuia din oase.motiile prelungite, stresurile nervoase duc la o balanta negativa.Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: it si C@ raportul egal dintre Ca si ), lactoza si ac. /actic.

Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. 78alic sin ciocolata, cacao, spanac, ac. Fitic din cereale, e8cesul degrasimi, de fosfati, de fibre alimentare.+eferitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca, alti autori: cresc e8cretia si duc la instalareaosteoporozei.0landele paratiroide !in conditii de scadere a concentratiei plasmatice" secreta );H, care creste absorbtia de Ca,mobilizeaza Ca din oase si este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. e asemenea mentine raportul normalCa) in sange. Calcitonina tiroidiana scade calcemia !efect antagonist );H".(E din Ca ingerat se elimina prin fecale.

=6. 1( Calciul: rolul Kn nutri>ie Li efectele caren>ei.- intra in compozitia sc&eletului@- intervine in coagularea sangelui !)rotrombina-D ;rombina"- activeaza un nr. e enzime: labferment, tripsina, lipaza, F, colinesteraza@-

activeaza fact. 9ntrinsec Castle, facilitand absobtia vit. 612@- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.- fecte simpaticomimetice, in antagonism cu $ !act. parasimpaticomimetic"@- Gg diminua e8citabilitatea neuromusculara@ scaderea Ca det. pasmofilie, tetanie, convulsii@- )articipa la ment. c&. -6.

Carenta: ra&itism la copii si osteomalacie sau osteoporoza!densitatea osoasa e mult scazuta" la adulti si varstnici.Frecvent apare postmenopauza!osteoporoza senila". apare din cauza tulb. 09 si endocrine.Hipercalcemia: la copii care au primit cant. e8cesive de vit. - tulb. 09 si tulburari de crestere. /a adult poate apare dat.Hipertiroidismului sau a dozelor e8cesive de vit. si la ulcerosii care consuma mult lapte si alcaline: H;, varsaturi,&emoragii 09.

=6. 1* Calciul: necesarul organismului Li sursele alimentare-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. /aptele matern-3-4 mgCa1ml !cauza de spoliere

a organismului mamei in acest mineral".-zilnic: ,*gzi-adult, copii-1-12 ani- 1,2gzi@ 14-1* ani- 1,4g!6aieti", 1,3g!fete"-F77=+:-lapte si branzeturi !principal"- conditii favorabile pt. absorbtie !raport Ca) supraunitar", prez. it.3, absenta fitatilor,o8alati.-lapte de vaca: 12mgl-branzeturi: 2mg1g-branza proaspata de vaca, 5mg1g-telemea, -1mg1g in branzeturi tip 7landasi c&%aiter.-legumele si fructele- cantitati mici de Ca@-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. e8ceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita mediuluiacid,Ca din oase se solubilizeaza.

ub1. agneziul: rolul Kn nutri>ie Li efectele caren>ei.-sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul glucidelor si respiratia celulara.-rol in ec&, -6-deprima e8citabilitatea neuro-musculara@-reglarea secretiei );H@

6



-&ipermagnezemia acuta in&iba secretia );H ca si &ipercalcemia@-ec&. Cag trebuie respectat@-g se mobilizeaza mai lent din oase.imptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. unt asemanatoare cu cele din &ipocalcemie, deaceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 cationi. iareea prelungita poate duce la&ipomagnezemie.Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anore8ie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si ae8citabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.

=62.angneziul:ratia si sursele alimentare +atia-nevoi zilnice-35mg barbati si 3mg femei 4-(mg copii -1an 15mg copii prescolari 25mg copii scolari urse alimentare-legume verzi-salata, spanac,urzici,patrun<el

-toate alimentele contin g mai putin za&arul si grasimile

=6 21 )otasiul: rolul Kn organism Li efectele consumului neadecvat.- in fenomene electrice de membrane- contractia musculara- influenteaza presiunea osmotica- e8citabilitate- ec&. -6- metabolismul glucidelor - influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiacecaderea $: astenie musculara marcata@ arefle8ie osteotendinoasa@ apar modificari C0 specifice, somnolenta, staredepresiva, confuzionala, aritmii.Cresterea $: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare depresiva, modificari C0.

=6. 22 odiul: rolul Kn organism Li efectele consumului neadecvat.a e element care domina e8tracelular.- influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul e8tracel. 9n mediul intracel. si invers- mentine ec&. -6@- e8citabilitatea neuro-musculara@- favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei.caderea a: manifestari neurologiceADedem cerebral, crampe musculare, anore8ie, greturi, varsaturi, stare de

agitatie, scad refle8ele osteotendinoase.Cresterea a: retentie &idrosalina, edeme, H;

=6. 23 ulful: rolul Kn organism Li efectele caren>ei- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina.- ub forma de mucopoliza&arid !condroitinsulfat" ia parte la formarea cartila<elor, oaselor, tendoanelor, pielii.- unt bogate si sulf, 'eratina din par, ung&ii, piele, sulfolipide concentrate in substanta alba a @- 9a parte la multiple reactii de o8idoreducere@- c.sulfuric a<uta la con<ugarea unor metaboliti !H. steroidieni" si a multor substante c&imice cu potential to8ic

!benzen, fenoli" transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin to8ici

=6. 24 Fosforul: rolul Kn nutri>ie Li efectele caren>ei- este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a dintilor, a unor lipide !cefaline, lecitine si a unor

proteine"@- este un constituent al ac. ucleici ! si +", care intervin in sinteza proteinelor, in multiplicarea celulara si intransmiterea caracterelor ereditare@

- ;), ), 0;), 0)- esentiale pt. tocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor vitale@- ste oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac. 0rasi si .- it. in grupul 6 sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic@- Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care se asigura mentinerea constanta a )H-ului.-

=6. 25 Fierul: absorb>ia Li eliminarea7rganismul contine: 3.5-4g Fe!barbati" si 2-3 g Fe!femei" bsorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a <e<unului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si ileon.Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.Fe 2G se absorbe mai bine decat Fe3G. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3G in Fe 2G.

Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putinabsorbite. c fitic, ac. 78alic, contin cantitati e8agerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare decompusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.Conc. Fe plasmatic: 1-14Ng1ml!6" si *-12 Ng1ml!F".

7



liminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.

=6. 2# Fierul: rolul Kn nutri>ie Li efectele caren>ei.2 functii principale:- 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu 72, in cant. ar. upa presiunea gazului@ 72 atasat la atomul de Fedin mioglobina este depozitat in musc&i@- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza sc&imb de electroni ADparte esentiala a procesului de o8idare amultor substante.Milnic se folosesc pt. inteza Hb 2 mg Fe.Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie &ipocroma microcitara. iv. Hb este cel mai utilizat indicator.

=6 2(. it : rolul in nutritie si efectele carentei- intra in structura pigmentilor retinieni !sub forma de retinol"@ in structura cel.cu bastonase si conuri@- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba@- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor@- vit. participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a ficatului, tiroidei si a altor organe@- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si mucoaselor@- controleaza diferentierea celulara@- reduce incidenta cancerului !in special Ocaroteni"@- rol in troficitatea epiteliului genitalfectele carentei:- carenta primitiva de vit. e8ista numai in tarile subdezvoltate @- prima cauza de cecitate definitiva din lume@- carentele sec. par in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue.fectele carentei secundare:- scade vederea la lumina slaba !A&emeralopie"@- 'eratinizarea cel. piteliale@- uscarea con<unctivelor si tegumentelor@- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza@- crestere lenta la copil @- la gravide, carenta de vit. poate duce la moartea embrionului, avortarea lui, nasterea unor copii cu malformatii.

=6 2*. itamina : necesarul zilnic Li sursele alimentare.1. necesar zilnic: 4 =.9. pt. Femeia adulta@ 5 =.9. pt. 6 si F care alapteaza, 1-25 =.9. pt. copii si

adolescenti !in functie de greutate".2. surse alimentare:

- it. : doar in alimente de origine animala: ficat!mai ales de peste", lapte nedegresat, produse de laptegras, galbenus de ou, peste gras - carotenii: in alimente de origine vegetala: morcovi, frunze verzi!spanac, urzici, marar, salata verde,

patrun<el", ardei gras, gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, piersici, capsuni, pepene galben, porumb galben,banane

=6 2. itamina : rolul Kn nutri>ie Li efectele caren>ei.- regleaza absorbtia de Ca si ) in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta@- contribuie la formarea comple8ului Ca-), precursor mineral al osului@- intervine in depozitarea de Ca si ) in tes. 7sos@- creste reabsorbtia ) la niv. +inic&iului.fectele carentei:- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale@-

absorbtie defectuoasa a )@- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor@- la copii apare ra&itismul, la adulti osteomalacia@- intarzieri in cresterea staturo ponderala@- &ipotonie musculara@- transpiratii, spasmofilie@- tendinta la convulsii in stari febrile.

=6. 3 itamina : necesarul zilnic Li sursele alimentare.1. necesar zilnic: 1 =.9. pt. adulti, 4 =.9. pt. sugari si copii mici, * =.9. sugarul alimentat artificial si cu

e8puneri limitate la soare, 1-2 =.9. pt. copii si adolescenti, # =.9. in sarcina, #-* =.9. in perioadaalaptarii.

9n into8icatii cu vit. AD anore8ie, tulb.digestive, slabire, cefalee, modificari de comportament, sete, poliurie, &iperCa

cu depunere de Ca in tendoane@ rinic&i, artere mari2. urse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou, ficat de vita, unt, branzeturi grase.

3*!Vitam,E:+olul in nutr. si efectele carentei: absorbita 5-(E,transport-tata prin caile limfatice si raspandita intesuturi. tocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-lar,uter,pancreas,splina,ficat.fec. carentei sunt reprez.de:

8



-modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi@-reducere nr.si cresterea mortalitatii spermatozoizilor ducand lasterilitate@-la femei embrionul moare si e rezorbit sau avortat@-se for-meaza pero8izi si scade cantit.de retinol.+oluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane@-e entio8idant prote<and vitam. si ac.grasi polinesaturati deo8idare@-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,prote<eaza eritrocitele de &emoli-za@-prevenirea imbatranirii cel.,aaterosclerozei, protectie &epatica@ -anticancerigen.

3+!Vitam,4: rolul in nutr.si ef.carentei:re rol in coagularea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii:protrombina!99",proconvertina!99", fact.C&ristmas!9",fact.tuart!".9ntervine in o-8ido-reducerile tisulare si fosforilareao8id. nticoagulantele,icumarol si Parfarina sunt antivit.$.7rganul de stocare e ficatul. eficienta sa se poate intalnila adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.$. 35!Vitam, B* :rolul in nutr. si sursele alim:ub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al &idrocarburilor!gluci-de",constituind cofactorulunor enzJme!decarbo-8ilaze"producand decarbo8ilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca si C72 sau alde&ida siC72.9ntervine in decarbo8ilarea o8idative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.9n insuficientavitam.61,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.re rol in transmitereainflu8ului ner-vos.ursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,dro<dia de bere,fasole boabe ,

33!Vitam, B* :rolul in nutr. si sursele alim: ub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al&idrocarburilor!gluci-de",constituind cofactorul unor enzJme!decarbo-8ilaze"producand decarbo8ilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca si C72 sau alde&ida si C72.9ntervine in decarbo8ilarea o8idative a ac.alfacetoglutaricconvertindu-l in ac.succinic.9n insuficienta vitam.61,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.incantit.crescu-ta in urina.re rol in transmiterea influ8ului ner-vos.ursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua,cereale,dro<dia de bere,fasole boabe,

36!Vitam,B +:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: +iboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid sifavin-adenin-dinucleotid.zimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la ,H si ii transfera lacitocromi.c.vi-tam.e componeneta a aminoacido8idazelor care o8ideaza aminoacizi si &idro8iacizi la alfa-ce-toacizi sia 8antino8idazei ce catalizeaza o8idarea purinelor.+atia e ,#mg1'cal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3gzi.urselealim.sunt reprez.de fi-cat,rinic&i vita,lapte,oua,peste,soia, varza.

3-!Vitam,B7:rolul in nutr.si ef.carentei: +oluri:-metabolic in reactia de decarbo8ilare,de dezami-nare,transaminare,etc@-convertirea triptofanului in niacina,a ac.linoleic in ara&idonic@-desfacerea gli-cogenului in glu-fosfat@-biosinteza unor&orm.&i-pofiz.si gonadali@-in metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ;@-in prezenta 6# glucidelesunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu [email protected] glico-reglare@-apare la copii mici&raniti cu lapte praf.

37!Vitam,B*+8Rolul in nutr, si e2, carentei8 ecesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el e

transportata in ileon unde e absorbita.)articipa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala acellule-lor maduvei spinarii,,tract gastrointestinal.i-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea sitransferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimi-dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia 6iermer,leucopenie,[email protected]. prin modificarile atroficeale esofagului,[email protected].

39!Vitam,C8rol in nutr,si e2,carentei8 trans-portata de sange in creier si suprarenala.)articipa la reactiile deo8idoreducere tisulara.)rote<eaza vitam. si de o8idare.;rece Fe3G in Fe2G. c-tiveaza ac.folic inac.tetra&idrofolic.)rote<eaza gr.6. Catalizeaza &idro8ilari.)articipa la sinteza &orm.steroidicicorticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii subperiostale,intramusculare,gingival-le,nazale,tegumentare.c,vitam.poate in&iba cresterea tumorilor maligne./a adult avitaminoza C det.astenie,durerimusculare,&emoragii gingi-vale si perifoliculare

35!Vitam,::8rol in nutr,;ratia si sursele alimentare8ub forma de nicotinamida intra in struct.coenzimelor niacinicecare participa la re-actii de o8ido-reducere.9n lantul respirator preiau ionii de H din ciclul $rebs si-l trec enzimelorflavinice.)rin intrarea acestei vitam.in struct.a numeroase enzJme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului etilic.+atia:un ec&ivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.)) sau cu #mg triptifan@pt adult #,#ec&ivalenti-niacinici pt.1caloriizisau 1#-2mgzi si 23mgzi pt.femeile insarcinate. ursele alimentare sunt reprez.de carne,ficat,pes-te@laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai mici de vitam)),dar cantit.mari de triptofan@legumi-noasele uscate,fructelesi derivatele cerealiere cu e8ceptia porumbului.

3<!Compo#,ch,a laptelui $e aca8normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros caracteristic, dens12#-134, p& #,33-#,5,1)Proteine-caze-ina!2,E"'-lactalbumina!,4E"'-lactoglobuline-le!,5E"@-lactotransferina!,2E"'-cazeina e ofosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg'-precip.la p& 4,#, formand micelii mari'-cazeinat acid de CaGac lacticAac cazeinicGlactat de Ca '-prot.zerului repr 1(Edin prot totale. propae <umatate sunt

beta-lactoglobulina.lfa-lactoglobulina reprez.apro8. 2E, contin mult triptofan si alti aa esentiali2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-(E;3)Glucide:-neu-tre!lactoza";-azotate!glucozamina, galactozami-na";-acide!ac sialici";-lactoza!4,gE" se desc in gluc si galactoza;-la 11-13 gradelactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 15 se ingalbe-neste, la 1(5 devine bruna;-sufera fenom.defermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride!*E-fos-folipide!,5-,(5E";-

9



steride!colesterol si leci-tina";-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care incon<ura aceste globule,plasma [email protected]: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:- -,5E@-fosfati!C, $, g"-citrati!na, ', ca, mg"@-cloruri!na, ', ca", iod@ -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit sub f activa,lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman@-conc na, ', mai mare in laptele de vaca5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, pero8idaza, catalaza -act optima la 4-5 grade@-inceteaza catre ( sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vit@-ac as-corbic 3-4 mgdl@-scorbutul nu aparela copiii alimentati la san@-sursa sraca de vitC@-62-*E@-61-33E@--3E@-C-2E@-))-#E@-pigmenti: carote-nul,8antofila, lactoflavina

6=!Laptele8neces,#ilnic si in$icatiile 2olosirii8 -1-12 ani-4-#ml'-adolesc-3-5ml'-ma-tern-4-#ml'-adulti-25-3ml'-pers e8puse-5ml'-varstnici-3-5ml,6ranza:2-#g.-con. insuf: cresterea incompleta,ra&itism, intarz dezv staturo-pond, diminuarea rezist.la infectii si stari to8ice@-regimlactat sau lacto-fainos prelun-git duce la anemie feripriva si &ipovit C@-contra-ind: gastrite &ipo si anacide, enterocolitede ferm, colite ulceroase-se recomanda branz cu c&eag.

=6. 41 Carnea: compozitia c&imica si valoarea nutritiva-una din componentele principale ale ratiei alim. i absolut necesara in alim. copiilor si adolescentilor @-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare:roteinele se gasesc in carne intre 15-25 E, in medie de 2 E si contin toti . sentiali- tes muscular este componentul principal al carnii- tes con<unctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia sa a colagenului si elastinei care sunt sarace in esentiali !metionina, izoleucina, lizina, &istidina" si lipsite de triptofan. )rin fierbere prelungita, cea mai mare parte acolagenului se &idrolizeaza in gelatina, usor digerabila @ elastina rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu estedigerata si se elimina prin fecale - au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata de infectii si substante to8iceLipi$ele

- difera in functie de animal ! apro8. 5-24E"- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui- carnea de vita, oaie contine mai multi 0 saturati comparativ cu cea de porc, pasare, peste- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se gaseste in creier

Gluci$ele- prezente in carne sub forma de urme

Elem )inerale- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe-

spre deosebire de Fosfor si )otasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt incluse si oasele- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai

Viataminele- in special, +iboflavina si cidul icotinic- carnea de porc it. 61- it. , ficat, plamani , rinic&i, carnea grasa- Cobalamina, cid folic, cid ascorbic carnea imbibata in sg

atorita continultul ridicat de /izina poate completa val nutritive a produselor cerealeubstantele e8tractive ! carnozina, creatinina, bazele purinice, urea " se gasesc in speciala in carnea pregatita siproduc o puternica secretie de suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura o activitate digestiva buna.

=6.42 7uale : str anatomica7uale prez 3 parti anatomice: coa<a, albusul si galbenusulCoa.a

- reprez apro8 1, E din greut oului- compusa din carbonati de Ca !4E", fosfati si subst organice !3E", insolubile in apa si prez pori de diferite

dimensiunu dupa specia lor - prin ei se realiz sc&imbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi

ub coa<a se afla mem&ranele cochili2ere parielala captuseste fata interioara a co<ii - viscerala acopera albusul)e masura ce oulu se invec&este, spatiul se umple cu are prin partea rotunda a oului, unde coa<a are mai putini pori.Al&usul

- reprez 5(E din greut oului- contine apa !*5,*E", subst proteice !12,(E " sub forma de ovoalbumina *E,ovoglobulina 4,(E, gliprot sub

forma de ovomucoide si ovomucina.- /ipidele se gasesc in cant mici ,3E- 0lucidele ,32 ,55E- arurile minerale !$, a, Cl, Ca, Fe, )" si itmaine! 62" sunt reprez in cant mici

Gal&enusul

10



- reprez 32E din greut oului- este situat in centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite salaze, care se prin de membrana coc&ilifiera,

la cela e 2 e8tremitati ale oului. /a oule vec&i, salazele sunt slabit, inact galbenusul nu mai este mentinut incentru

- contine intr-o masa coloidala toate subst azotate necesare dezvoltarii organismului, globule fine de lipide,vitamine, saruri minerale, enzime intr-um mediu apos de 5,*E

- subst proteice !1#,*E " ovovitelina si globuline in cant mici- lipidele 31,(Edin compozitia galbenusului, din care ;0-#3E, /ecitina-33E, Cefalina-*-15E, teride- cu

prezenta relativ mare a colesterolului-,2E- elem minerale cele mai imp din albus : ), Ca, Fe, - oligoelemente-

=6.43 7uale: valoare nutritive si consumul zilnic- proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina- fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica- proteinele din albus! in special albuminele " au valoarea biologica ceam mai ridicata pt adulti si copii- grasimi de calitate !lecitine ", 0 nesaturati- actiune acidifianta prin predominanta niliec&ivalentilor acizi ! combinatii de fosfor, sulf, clor "- sursa de Fe!Q1,5 mgou"- Ca !Q3mgou "- 0albenusul sursa de it , contine cant mici de tiamina, acid nicotic, riboflavina. u contine acid ascorbic- Colesterol ! Q 25mgou "- lbusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade digestibilitatea proteinelor -

9n albus e8ista o subst glicoproteica avidina care se combina cu biatina !it H" rezultand un produsrezistent la actiunea enz digestiveConsumul #ilnic 8ugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a 9-a)rescolari <umatate de ouzicolari si adolescenti 1 ou ziFemaia gravida 4-5 oua zi, iar in per de lactatie 1 ouzi dult muncitor #-( oua saptarstnici 2-4 oua sapt

=6.44 /egumele : compozitia si valoarea nutritivaCompo#itia

- apa 3-#E determina gradul de peristabilitate al legumelor -

glucidele 5E din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele c&imice cu e8ceptia lactozei sigalactozei- monoza&aridele he"o#ele !reprez de glucoza", 2ructo#a care insoteste glucoza, sor&o#a-se gaseste in

unele legume, #aharo#a / cea mai imp sursa este radacina sfeclei de za&ar - poliza&aridele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul- &emicelulozele-poliza&aride mi8te ! varza, gulii, salata" insotesc celuloza- alte poliza&aride : insulina ! gulii, napi, cicoare, papadie " pectinele !in produsele &orticole "- lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva- proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina in soia- acizii organici esentiali : acidul o8alic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic,

acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in sc&im confere un gust specific- it C, 6etacaroten , acid folic, it 6 ! e8ceptie +ibaflavina "@ vegetalele frunze sunt surse bune de riboflavina- Fitosterolii provitaminele 2 spanac, varza si in frunzele mai multor legume

- ;ocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza rosie- )igmentii : porfirinele ! clorofila ", carotenoidele si 8antofilele- 0licoizii : cianidina ! morcov, varza, ceapa , rosii ", betadina !sfecla rosie "- lcaloizii : capsaicina ! ardei iuti "- Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi, tomatidina din tomate,

pisantina din mazareValoare nutritia

- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri minerale, acizi organici,uleiuri aromatice

- reprez surse de oligielemente- predomina miliec&ivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor produse alimentare- factori calorogeni : maslinele- prezenta substantele fitoncide ! usturoi, ceapa, &rean, morcovi " in&iba dezvoltarea unor microorganisme

! bacili, protozoare, &elminti " aflate in tractul intestinal

=6. 45 Fructele : compozitia c&imica si necesarl zilnic- glucidele 5E din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele c&imice cu e8ceptia lactozei si

galactozei11



- monoza&aridele he"o#ele !reprez de glucoza", 2ructo#a care insoteste glucoza, sor&o#a-se gaseste insucul de mere, cirese, in numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol

- poliza&aridele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, gumele si mucilagiile, asemanatoare cupectinele !aflate pe coa<a unor pomi sau in unele fructe sau samburi "

- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva@ se gasesc in cant mici ! ,1 ,#E" a<ungabd in cantmariin alone si nuci ! 51-5(E "

- acizii organici esentiali : acidul o8alic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic,acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in sc&im confere un gust specific

- glicoizii: amigdalina ! samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ", mertilena ! affine "- vitamineNecesar #ilnic- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele calorice si trofice ale organismului

=6. 4# Cerealele : str bobului de grau si compozitia c&imica9nvelisul ! pericarpul "

- din care rezulta taratele- reprez Q 14,5E si contine aproape toata cantitatea de celuloza impregnata cu lignine, gime si mucilagii, cant

mici de proteine, unele minerale !), Ca, g etc" si comple8ul de it 6iezul ! endospermul"

- format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma incarcata cu amidon contine aproape totamidonul din bobul de grau - , mici cant de proteine si urme de minerale si it

- stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari de proteine si vit0ermenele !2,5E "

- contine aproape toata cant de lipide si it - continut bogat de proteine si unele it de comple8ul 6, saruri minerale si enzime- este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ! contine foarte multa tiamina "

1. proteine 12,2gE, grasimi 2,3gE, Ca 3mgE, Fe 3,5 mgE, it 61, )), 622. se poate pregati in forme usor digerabile3. proteina compleza 0luten ! gliadina si gluteina " permite preperarea alimentelor bazate pe aluat porozat4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp5. fiind sarace in unii , in general /izina, acid ascorbic, Ca, it , se asocoaza in alimentatie cu laptele,

carnea, ouale, branza, legumele si fructele

=6. 4( Faina de grau: valoare nutritive a fainii cu diferite grade de e8tractie- proteine 12,2gE, grasimi 2,3gE, Ca 3mgE, Fe 3,5 mgE, it 61, )), 62

- se poate pregati in forme usor digerabile

- proteina compleza 0luten ! gliadina si gluteina " permite preperarea alimentelor bazate pe aluat porozat - se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp - fiind sarace in unii , in general /izina, acid ascorbic, Ca, it , se asocoaza in alimentatie cu laptele,carnea, ouale, branza, legumele si fructele

=6. 4* )ainea: ratia si efectele consumului neadecvatCopii 1-12 ani 1-3gzi dolescenti 2-3(gziaaadulti barbati 35-54gzi dulti femei 2*-3#gzi6atrani (-15gzi

- painea integrala este ami greu suportata de persoanele cu un intestin mai sensibil, fiind mai greu digerabila- prezenta acidul fitic,care antreneaza prin eliminare lui Ca si fe din intestin, fac ca consumatorii de paine

integrala sa necesite un supliment de ca si fe- painea neagra, avand mai multa celuloza scade coeficientul de absortie al substantelor calorigene siantreneaza in fecale si colesterolul adus de alimente

-

b.4:9nfluenta variatiei presiunii partiale a ! azotului ":- in aerul atmosferic are o concentratie de -(*,E- este considerat ca un diluent al o8igenului pana la proportia la care sunt adaptate organismele- la presiunea normala nu are actiune nociva, dar in&alat la presiune poate produce unele tulburari- submarine,c&esoane,scafandri- in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni crescute care determina concomitent si cresterea

presiunii partiale a azotului ADazotul in tra in organism in cantitati mari intr-un interval foarte scurt de timp)rin scufundare,2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi,

mai ales in cele bogate in lipidenarcoza &iperbarbara sau Rbetia adancurilorS

-prima faza - de e8citatie cu: refle8e e8acerbate, neliniste, agitatie, tulburari senzeriale -a doua faza- de in&ibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie, bradipnee, &iporeflectivitatelipotimie indromul de decompresiune:revenirea la suprafata -decompres rapidaembolii gazoase-creier,cord,pulmon

12



-semne prodromale:dureri articulare, musculare, &iperestezie cutanata, emfizem subcutanat, pareze -prevenirea:decompresiune lenta in trepte, -selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare

6 5:9nfluenta variatiei presiunii partiale a o8igenului: - in aerul atmosferic are o concentratie de 2-21E e indispensabil organ@ conc e cst:ec&ilibru intre producere si consumurse de o8igen: asimilatia clorofiliana, respiratia nocturna a plantelor Consumul de o8igen:respiratie,descompunerea substantelor organice,arderi industriale- variatii ale concentratiei de o8igen din aerul atmosferic, in sensul scaderii sau cresterii se pot intalni in cazul in care

o8igenul atmosferic scade in incaperi aglomerate cu aer viciat, fantani, adaposturi contra gazelor sau submarine, inmine adanci sau in urma e8ploziilor de mine

- concentratia o8igenului scade proportional cu altitudinea si cu gradul de rarefiere a aerului- cresteri ale cantitatiii de o8igen din aer sunt foarte rare, numai in administrarea artificiala ! in scop terapeutic, aviatori,

cosmonauti, la scafandri"+aul de munte:25 3 m -oboseala ,ta&ipnee,dispnee,ta&icardie,cefalee,verti<e,somnolenta,cianozaepsita8is &emoptizie c&iar decespp 72 scade cu altitudinea )p72A !conc72 8 pres atm"1 eficitul de o8igenare la nivelul plamanului produce starea de &ipo8ie, ano8emie, ano8ie, care desemneaza scaderea maimult sau mai puitn accentuata a o8igenului in intreg organismul si in unele organe si tesuturi- scaderi ale o8igenului in aerul atmosferic pana la 1*E nu prod tulburari- intre 1*-15E - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii arteriale, marirea nr de &ematii in sangele periferic,

vasodilatatie periferica-

15-2E - alcaloza, dispnee, e8citatie nervoasa- in conditii de &ipo8ie intensa afectarea centrului respirator, bradicardie, in final colaps respirator si cardiovascular

651:9nfluenta variatiei presiunii partiale a C72- concentratiile de C72 in aer - ,3-,4E )roducerea C72 se realizeaza prin: - transformarile bioc&imice naturale din sol ! procesele de descompunere a materiilor organice" - transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata marilor si aceanelor - dega<ari provenite din procesele te&nice, in dustriale - activitatea vulcanica - respiratia nocturna a plantelor - respiratia umana si animalaConsumul de C72 se realizeaza prin:

- procesul de asimilatie clorofiliana - transformarea carbonatilor din apa marilor si aceanelor in bicarbonati9n ultimul timp s-a observat o crestere a C72 in atmosfera, ca rezultat al utilizarii considerabile a combustibilului ptproducerea de energie. Concentratii reduse se pot intalni in: - spatii inc&ise ! locuinte aglomerate, ali publice " - in mediul in dustrial- in industria e8tractiva mineriera, metalurgica si c&imica - in adaposturi, submarine, fantani adanciCocentratii crescute de C72: - 1-2E - polipnee - 2-3E - creste ritmul si amplitudinea respiratorie - 4-5E - dispnee accentuata, constrictie toracica, tulburari senzoriale, cresterea ;

- #-*E - cefalee, verti<e, greata, varsaturi, adinamie, somnolenta - -1E - lipotimie D1#EC72-paralizia centrilor respiratori

652:9nfluenta aeroionizarii asupra organsimului:Factorii ionizanti agreseaza molecula neutracaptarea sau pierderea unui electron.i se impart in : - factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice ! infrarosii, =, , gama" - factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama, descarcari electrice, pulverizarea apei,furtuni,combustii Clasificare:- mici!predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral"- mari!locuri poluate" pozitivinegativi

emnificatia biologica:

- transferul de sarcini electrice din aer in organismul umancreste stabilitatea particulelor coloidale din plasma sielementele figurate - modifica ec&ilibrul &idro-mineral al organismului@ - modifica p&-ul mediului interngradient bazic sau acid

13



- modific neuro&ormonale - ioniiG imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza metabolismul serotoninei, cresc frecventa respiratoriesiactivitatea sistemului nervos simpatic - ionii !- " imprima caracterul bazic mediului intern ,in&iba metabolismul serotoninei, au efect sedativ pt sistemul nervoscentral, favorizeaza parasimpaticotonia.;erapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului respirator !catar, astm, bronsita cronica", H;, tulburarineuropsi&ice, gastrita, ulcer duodenal

653:)resiunea atmosferica- importanta pt organism:7rganismul uman este adaptat fiziologic la variatiile mici de presiune diurne sau sezoniere. ariatiile de presiune mari,neregulate, cu amplitudini de 2-4mmHg, survenite la intervale scurte de timp, nu produc dezec&ilibre la persoanelesanatoase. le sunt considerate ca factori cauzali in dezec&ilibrele care survin la persoanele meteosensibile! accentuarea crizelor de astm?, cresterea tensiunii arteriale " - persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 2-25 m,- calatorii cu aeronavaleanifestari patologice apar datorita &ipo8iei celulare, alcalozei, dilatarii gazelor din organele cavitare.imptome:- circulatorii!ta&icardie,H;,cianoza"- repiratorii ! creste frecventa si amplitudinea respiratiei"- gastro-intestinale !meteorism,greturi, varsaturi,dureri abdominale"- nervoase !ameteli,cefalee,vedere neclara oboseala placutapierderea cunostintei"

Contraindicatii:- zbor cu avioanele, cabine nepresurizate-

;, infarct, afectari valvulare decompensate, angina, H;, pneumotora8, 6, ulcer )opulatia ce locuieste la inaltime- aclimatizare:poliglobulie, cresterea Hb si circulatiei sangvine,creste volumul respirator,torace globulos, reactii rapide-formarea si disocierea o8iHb

654:)oluarea aerului:surse de poluare:-naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, eruptiile vulcanice-artificiale: - procese de combustie ! o8izii de sulf, o8izii de azot, o8izii de carbon, alde&idele si acizii organici,&idrocarburile, funinginea, pulberile" - transporturi,diverse procese industrialeCombustie:-gazele naturale mai putin poluante!o8izi de si o8id de C,alde&ide,acizi organici, &idrocarb aromatice" -carbune si petrol:pulberi,gaze!o8izi de ,de C, de ,alde&ide,&idrocarburi";ransporturi:C72,o8,pulberi,funingine,alde&ide,)b,acizi organici)rocese industriale: poluantii depinde de profilul industriei:

-industria cimentului-pulberi -azbociment- azbest -industria sticlei si ceramicii- HCl,)b,an&idrida aresenioasa -industria c&imica foarte poluanta.

6 55:utopurificarea aerului:ef:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitialor completa din aer Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,uparfetelede apa, fact urbanistici.Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali !disperseazapoluantii la distante mari",verticali !ridica poluantii in strat.atmcurentii orizontali disperseaza"

2.;emperatura: diferentele de temp-curenti de aer 3.=miditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule insuspensieceataimpiedica difuziunea poluantilor.-ac lucru se intampla cu o8izii de ploi acide.Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului@-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.9n z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.-. de apa- fi8eaza suspensiile si dizolva compusii gazosi-vegetatia-fi8eaza particul.in suspensie,fi8eaza C72, 72Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm@e vorba de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z deprotectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de spatii verzi conform normelorsanitare.

65#:)oluanti iritanti:actiunea cronica asupra org

8: o8,o8,subst o8idante,Cl si compusii,H3,pulberifecte cronice: Tmodificari functionale:alterari functionale la nivelul ap respirator.odif functionale:-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar

14



-cresterea secr de mucoasa ce fi8eaza poluantii,cilii deplaseaza mucusul spre faringe.9n e8puneri prelungite , secretiamucoasa scade.-poluantii iritanti scad miscarea cililor@-scade lizozimul si 9g .Tmodificari mecanice urmeaza modific morfologice !&ipertrofia gld.mucoase, &iperplazia celul caliciforme" Conc.la care apar modif sunt variabile. cade clearencul mucoasei nazale tra&eale,bronsice. /a nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si vapori,sunt mai active procesele imunitare.liminarea pulberilor retinute: Tcele din caile aeriene- se deplas cu lama de mucus in faringe-ing&itite sau e8pector

Tcele din alveole- solubile- circ gener.-se fi8 in tes, org -insolubile-fagocite!coniofage"-travers stomatele alveolarecai limf cantonate in ggl intra&ilar-Dnodulifibrosidificultati in circul limfatica -posibil in ggl mezentericiTdeclansarea infect resp ac. le cailor resp sup si profunde in special in z cu o8izi de ce in&iba mai mult procimunitare nespecifice.unt implicati in special copiiise pregateste terenul pt bronsita cronica.Talte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie la concentratii ce nu influent patologiapulmonara, migrena, cancer pulmonar.

65(:)oluanti asfi8ianti:actiunea asupra org:ef:produc &ipo8ia!ano8ia"tesuturilor. 8:C7, H2,HC, cianuri,nitriti.Hb G C7C7Hb !: C7Hb- ,5Edin Hb"fecte acute: U 2 E - nu apar simptome@

2 1 E - tulb senzoriale - tulb psi&omotorii- scade acuitatea vizuala, de8teritatea manuala si randamentul intelectual-1 2 E - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului cardiac si respir -2-4 E- into8 acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzoriale-4 E - pierderea cunostintei- #E - moartefecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol+:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn finit pt mioglobina !pana la 15E C7Hb"alterari miocdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.-5-1E C7Hb timp indelungat ; prin modificari enzimatice si de permeab vasculara@-C7 strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt.

65*:)oluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org

Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg -de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana -de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun1"lergeni de orig vegetala:)olenul reprez dupa praful de casa si fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor respirat. lergozele cauzate de polen apar vara si primavara.ste vorba de : febra de san,rinita periodica,astm br. polenic.)olenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen!sa contina principiu activ",sa apartina plantelor cu distributie marein reg respectiva, sa apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari distante.-sezonul alergogen polenic:15 mai 15 iulie.)lantele incriminate:alge,lic&eni,ciuperci,musc&i,ferigi, plante cu flori,fura<e,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna,patlagina,trifoi,sulfina)olinozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu simpt caract!nazala,bronsica,con<unct"2"lergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii)raful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac, lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii. gentii fizici:caldura,lumina,frigurticarie -mecan de act insuficient clarificat@-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de mediatori de tip &istamina-alergia la caldura imbraca o f gener urticarie colinergicaraspuns anormal la acetilcolina@-alergia la lumina- pers &ipersensib la lumina solaraurticarei,edem,eczema3"lergii ind: 6eriliure granulomatoasa, Coafect pulm, )arafenilen diaminaastm br.,dermatoze72- &iperiritabilit a muc.bronsice sau bron&iale ce se manif la e8puneri anter la ac gaz.)osibil ca microorg prezentein tractul resp sa gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de multiplicare.

65:)oluarea aerului cu )b si Cd: ef asupra orgT)/=6:surse-topitorii )b,ind metalelor neferoase, ind sticlei, a cauciucului, circul auto, fabrici de coloranti@fecte cronice: 13 patrunde pe calea respir si 23 pe cea digestiva !calea resp e mai periculoasa".

-de la nivel perete alveolar circ sg&ematii si plasma-se depoz in sist osos G par, dinti, tesuturi moiliminarea:urina! (E" si prin fecale

15



fecte: perturba fi8area Fe in porfirine, scade activ ala-de&idrazei, creste coproporfirinele urinare si ac.deltaaminolevulinic seric si urinar,afecteaza &ematopoieza !&ematii cu granul bazofile,scade Hb,creste reticulocite",infl , ap C si tractul 09.-cel mai frecv e abs cresc de )b- simpt: iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri articul.TC9=- pulberi@ surse:ind alia<elor,ingrasaminte, fumat,fotocelule de raze =,coloranti.-abs e mai mare pe cale resp!3-4E"decat pe cea digest )utine partic de Cd se fi8 in plam,marea ma<orit trece in circ gener,special in &ematii. e fi8eaza de asem inrinic&i,tiroida,splina,ficat.-act to8ica se e8ercita:metab proteic,liposteroizi.-into8icatia apare in ind:afect C+,bron&opneumopatii, emfizem. 9n popul afect rinic&iul,ap C! ;, H;"-prez in org gener afect C, renale, pulmon, neoplazice.

6#:)oluarea aerului cu s si Hg:ef asupra org:+C=+:-calea de patrundere aeriana e secundara-pericol scazut pt popul@ urse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp !(-*E".in circ sg trec in tesuturi.-sarurile anorg a<ung in rinic&i si cele organ in creier -in par se conc f mult-eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte@ trece bariera placentara@ riscul into8ic la val D 4 ug1 ml-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,an8ietate,manif renale si C,&iperiritabilitate +:mai rasp decat Hg.urse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg,e8tractia si rafinarea metalelor neferoase-calea resp e predom ca abs 4 5 E@ act: in&iba respir celul.prin blocarea gr H@ alte efecte: iritante, cancerig-transp in org:legat de &ematii@ depozitare:ficat,rinic&i, capilare,piele,fanere@ elimin:urina,fecale,lapte,transpir ;ablou clinic into8icatia cronica: fen locale iritative !con<unctivita,rinita,faringita,laringita",c&eratita cutan,&iperpigmentaredegenerari maligne

6 #1: 9nfl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu:9n z. cu aer poluat se pot obs.simple sc&imbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale microclimatului,florei,

faunei,constructiilor sau altor obiecte. "fecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-2E nr zilelor inorate@-cresterea conc de C72 din aer efectul de sera@-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din aer.+ad = pot fi retinute pana la 2E,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din atm,ceea ce permite opermeabilit mai mare pt rad =.6"fecte asupra florei si faunei:

Tplantele sunt afect de gazele to8ice si pulberi@e8ista plante sensibile la poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vitade vie,lic&enii si plante rezist precum salcam si ste<ar Tanimalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice-poluantii cei mai agresivi:o8izi de ,de , F,,)b,s,Cd,-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.C"fecte asupra constructiilor si alte obiecte:-e8 de poluanti: C72,comp de ,ac fluor&idric,ozon si subst o8idante, pulberi@-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor precum si a ob metalice!acoperisuri,burlane, gardurimetalice,autove&icule.

6#2:Contamin aer: forme de e8ist ale germen.+olul aer in raspandirea bolilor infectioase:T)icat de secr-nasofaring!pic )fluge"-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni!virusi,bacterii,micete" si care

sunt eliminate prin stranut

-au dimens variabile si au grd de contaminare de 1E Tucleii de picatura!nl .Pels"- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilitmare ce raman un timp mai lung in aer@-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic )fluge!dat marii deplasabilitati" desi grd lor de contamin e de 5E.T)raful bacterian:-e form din partic de praf pe carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl depicatura sau din prod patolog.-ve&iculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med e8tern:bacil $oc&,bacili difterici,streptococi,stafilococi. Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin in&alarea suspensiilor contaminate !picaturi, nlde pic,praf bact".8ista ag patog ce act asupra naso-faring !strept &emolitic,bacil difteric" si altii ce act asupratra&eei,bron&iilor!b.pertusis, b.tuberculos".e regula alveolele si tes pulm sunt prote< contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de regulamari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mi<l de retinere de la nivelul cailor resp! mucus,cilii"

;ipuri de ag patog ce prod boli aerigene:-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,eisseria meningit.coli, treptoc pJogenes,icobacteriumtuberculosis-conditionat patog:$lebsiella,)roteus,)seudomonas aeruginosa,Versinia enterocolitica,/egionella pneumop&,stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium-accidental patog:Citobacter,icrococcus,strept salivaris,

16



stafilococ epidermidis,eromonas HJdrop&Jla.

SUB, 73 Rolul aerului in raspan$irea &olilor in2ectioase 8 &oli transmise pe calea aerului- )rincipalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este in&alarea suspensiilor contaminate ! ricaturi, nuclei de

picatura, praf bacterian ", care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior - agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui ! treptococ &emolitic, bacil difteric "- agenti patogeni care actioneaza asupra tra&eii ! 6. pertusis, 6 tuberculos "- 9n general, alveola si tesutul pulmonarJ sunt prote<ate contra agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe care adera

germenii sunt de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea aparatului respirator si sunt retinute laniv cailor resp superioare. =n alt factor protector este functionare normala a mecanismelor si mi<loacelor de retinere laniv cailor resp ! lama de mucus, cilii vibratili, integritatea mucoasei "

- 9 n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor patogeni.- 6olile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici bacterii, virusuri, fungi, paraziti.

SUB, 76 Contaminarea aerului 8 masuri $e com&atere si pro2ila"ie- ;9/;9- asigura aer de buna calitate in spatiile inc&ise- asigurarea cuba<ului necesar incaperilor, in functie de nr de persoane si de activitatile care se desfasoara- aerul trebuie sc&imbat periodic prin introducere de aer curat, necontaminat, nepoluat si in departarea celui e8istent in

incapere incarcat cu microorganisme si diversi agenti c&imi- asigurarea volumului ventilatiei si a multiplului de sc&imb conform gradului de aglomerare a incaperii- in spitale, ventilatia ar trebui sa fie amia mare- utilizarea sistemelor de aer conditionat, in care aerul este debrasat de microorganisme anterior introducerii in incaperi,

este una din cele mai bune metode- aerisirea organizata a incaperilor prin desc&iderea usilor si ferestrelor, prin aerisire in curent continuu ! desc&iderea

ferestrei si a usii concomitent ", timp de 15 min- C=+;9- indepartarea microorganismelor, prafului si subst organice de pe suprafetele obiectelor din incapere- aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o decontaminare de 5-*E- spalarea cu apa calda, la 35-4EC, la care se adauga1-2E carbonat de sodiu sau sapun, detergenti anionici

sintetici- curatenia se intretine prin stergerea umede a suprafetelor cu carpe curate- curatenia prin aspirare este recomandata numai cu aspiratoare umede- M9FC;9- distrugerea in mediul fizic incon<urator, a formelor vegetative microbiene, in scopul prevenirii infectiilor si bolilor

transmisile-

etode fizice- se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al radiatiilor =- dezinfectia prin spalare , la temperaturi de #-5 grade C- radiatii = in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria alimentara- etode c&imice- Cele mai importante substante c&imice utilizate sunt :- cloramina, var cloros, &ipoclorit de sodiu- formol,

beta-propiolactona, solutii de ulei de pin- glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic

6#5:)oluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ: TMg.industr !1(E"-indmetalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini@

TMg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian !in fc de tip deavion se emit zg cu intens de 11-12 d6, asociate cu vibratii"TMg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor publice!asfaltare,pietruire,macarale"TMg. in inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prinvorbire,cantat,<ocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol masini de scris,convorbiri telef -in rap su sursa si distrib terit e8ista: TMg cu intens de 3-#5 foniAfond obinuit din apartam si multe locuri de munca TMg cu intens de #5- foniApe strazi f populate

TMg de intens D d6sect de product f zgomotoasefecte asupra organ: Tfecte asupra analiz auditiv:-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma e8punerii la un Mg intens@ este reversibila.

-traumatism sonor al timpanului,urec&ii medii,interne@ se manif prin imfundarea sau perfor timpan,&emor otice.-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma e8puneii indelung la zg@ se prod leziuni la nivel melcului. Tfecte e8traauditive:a" :scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,verti<e

17



-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psi&ice!obsesia, depresiunea",iritabilit psi&ica.b"apar C:vasoconstr capil perif,crest ; cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului$0 prin modif tonusului vaselor coronariene.c" ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.d"ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,-modific endocrine ale gld cu secr interna.e"femei gravide:miscari ale fatului,avorturi

SB 77, :oluan>ii canceri1eni

+iscul Kmboln?virii prin cancer creLte propor>ional cu intensitatea polu?rii. )opula>ia este e8pus? la poluan>ii din aerule8terior ! poluarea prin intermediul mi<loacelor de transport, industrie, combustii", din aerul interior ! aerul poluatprovine din e8terior" Li din fumul de >igar?. ubstan>ele cancerigene sunt reprezentate de:

• &idrocarburile policiclice aromatice ce se formeaz? Kn urma proceselor de combustie@ cel mai cunoscut compus este 3,4 benzpirenul@

• compuLii nitrozo ce se formeaz? prin combinarea compuLilor de azot cu amine sau amide ! nitrozamine, nitrozamide"@

• pesticide organice cele organo-clorurate au cea mai important? ac>iune cancerigen?@• anestezici volatili ! &idrocarburi Li eteruri &alogenate"@• tutun@• substan>e anorganice ! metale plumb, beriliu, nic&el, cadmiu Li metaloizi bor, arsen, siliciu"@• amine aromatice..

fectele asupra organismului: fenomenele fundamentale ce reprezint? punctul de plecare al procesului canceros nusunt cunoscute. 9ni>ial apare o dereglare la nivel molecular, intracelular, la nivelul acizilor nucleici. ceste anomalii vor fitransmise celulelor urmaLe. lementul ce determin? dezordinea este necunoscut, dar se pare c? intervin mul>i factorii,unii lega>i de mediul ambiant ! responsabil? Kn circa *E din cancerele popula>iei". )oluarea aerului este considerat?un factor cancerigen deoarece: substan>ele poluante sunt frecvent izolate Li au concentra>ii mari Kn mediu@morbiditatea Li mortalitatea prin cancer cresc Kn zonele poluate@ prin demonstra>ii e8perimentale.

SB 798:oluan>ii 2i&ro#an>i ceLti poluan>i sunt reprezenta>i de suspensii ce se depoziteaz? Kn pl?mWni Li determin? modificarea >esutuluicon<unctiv ! proliferarea lui fibroz? pulmonar?" sau redistribuirea acestuia ! emfizem". )rocesele de fibroz? suntfrecvente Li determin? apari>ia nodulilor, a pl?cilor, a granuloamelor pe peretele alveolar. Xn mediul profesional au fostdescrise peste 15 substa>e ce au efecte fibrozante. Xn mediul popula>ional principalele substan>e fibrozante suntazbestul, siliciu, beriliu Li poluan>ii iritan>i. 8punerea la azbest duce la formarea corpilor azbestozici, a calcific?rilor Li apl?cilor pleurale. iliciu reprezint? o problem? pentru popula>ia din deLert. 8punerea la nisip duce la apari>ia nodulilor fibroLi disemina>i pe arii pulmonare e8tinse. 6erilui determin? apari>ia leziunilor granulomatoase. )oluan>ii iritan>i, Knconcentra>ii mai au Li discrete efecte fibrozante. 8punerea popula>iei la aceste substan>e este mic?, grupa cea maisensibil? este reprezentat? de copii ce pot prezenta discrete modific?ri fibroase Li uLoare restric>ii pulmonare.odific?rile produse de poluan>ii fibrozan>i au un caracter relativ benign, totuLi Kn timp e8ist? riscul transform?rilor maligne.

SB758Surse $e apa pota&ila si caract lor8urse de apa potabile:1"pe subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol -din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii@ - prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.

-caracter:-au multe saruri minerale!Fe,n,Ca,g"@ -sunt filtrate de sol@ -prin descomp materiei org sub infl floreiauto&toneC72,ce face apa o8igenta fata de sarurile minerale din sol.-sol cu permeabilit crescuta!calcar"-apa se infiltreaza rapidapa nu e buna.Clasif:-ape freatice-2-3 m 1-12 m,propr variabile, usor contaminabile@ -ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const, 72 scazut-73 trece in H374, 74 H2,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.

2"pele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare-caract:-propr variabile@ -se pot polua@ -sunt infl de vreme/acuri naturale:-bazine de sedimentare@

-apa are curenti verticaliari si oceane:- saruri 3,5 E @desali.

SB7<8 :oluarea apei8surse $e poluare si caract lor8

9.urse naturale:-c&imice,fizice,biologice-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.c proc au loc cu cons de 72 din apa detmodific la nivel faunei si florei acvatice-Rinflorirea apeiS-dezv e8cesiva a algelor,flagelatelor si diatomeeapa isi modif culoarea,mirosul.

18



99.urse artificiale: Tsurse organiz:reziduri lic&ide comunale fecaloid-mena<ere !rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc"@ - ape uzate industriale!contin subst c&imice incant crescuta"@ -ape reziduale zoote&nice !contin multe subst c&im:antibiotice,pesticide, materii organice si agentibiologici"-sunt sub supraveg&ere continua Tsurse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor@ -ape de irigatii incarcate cu cubst c&im si suspensii@ -utilizsezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor te8tile@ -deversari de reziduri solide !gunoaie,balegar"@ -reziduripetroliere de la nivel sondelor

SB9=8:oluarea apei8autopuri2icarea8

utopurificAcapacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii.-eficienta proc depinde de fact fizico-c&im si biolog specifici sursei poluate.Tfact fizico-c&im:-dilutia! realiz unui grd de dilutie a poluantilor"@ -sediment!depunerea treptata a suspensiilor din apa pefundul albiei@ e infl de adancimea apei si de v de curgere", -rad solare!e8ercita o act bactericida sau bacteriostatica la apei", -temper! in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai repede germ patog".Tfact bilogici: -concurenta microbiana@ -distrugerea de catre org acvatice!protoz,infuzorii,crustacei,moluste"@ -act litica abacteriofag!se multiplica pe bact omologe det distrug lor"@ - interv bacter in proc bioc&im din apa! microorg din aparealiz un continuu proc de biodegradare a subst c&im din apa@ astfel in apele poluate e8ista orgnitrificatoare,denitrificatoare,petro-o8idanta,fenol-o8idante,fenol-litice,feruginoase.

SB 9*8Tratarea apei $e S in scop pota&il:sediment!simpla sicu coagulare"si filtrarea:-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.Tedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens sedepun@ edim partic e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic-prin ac met se reduce 4-#E din cont de suspensii din apaTedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine coloidale,greu sedimentabile-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de l,sulfat feros,clorura ferica,sulfat feric-coagul ridica eficienta sedim cu #-*E.Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa@ indepartarea lor se face prin act mecan si o8idbiologica-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg sianim@-eficienta e de ,E@ se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare@ mb biolog se form rapid si e mai saraca in micoorg o8idante@ retinerea e in

special mecanica si mai rar biolog@ eficienta e *-5ESB9+8?e#in2ectia apei8met chim curente(aant si $e#aant!-dezinfAdistrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor saprofiti pana la limita potabilitatii.

TClorinarea: -avanta<e:putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boligastro-intest scazand f mult.-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare!de clor" -efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr -efecte cancerigene ale &alometanilor@ -met e ineficienta pt virusuri si c&isturi de protoz. T7zonizarea: -avanta<e:act mult mai rapida decat clorinarea -nu prod miros sau gust

-act sa nu e infl de pH sau temper@

-dezav: cost ridicat. Tdezinf cu Cl272: -avant:-putere de o8idare de2,5 ori maimare fata de clorinarea@ -e dezodorizant@ -propr bactericide puternice-dezav: cost ridicat@ -efect corosiv asupra conductelor de apa

SB938?e#in2ectia apei8clorinarea la pct $e rupere 8-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres!stare lic&ida".-mec de act a Cl e un proc de o8idare: Cl2 G H27 H7Cl G HCl H7Cl H G 7cl -la pH acid se form 7Cl care e mai putin activ@ la pH de (apare H7Cl si dezinf se realiz prin ambii compusi. 9n proc de clorinare tb sa se o8ideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Clliber sub f de H7Cl sau 7Cl cl rezidual liber!,1-,2mgl" ct dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.ec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup H.

19



0erm nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.irusurile necesita concentr mai mari de Cl.

SB 9-8:rotectia sanit a surselor $e apa si a instal centr $e aproi# cu apa8)erim de prot sanitara-z amplasate in <urul surselor sau instal de alim cu apa,in inter carora se impun interzicerea saulimitarea poluarii.+ol:asigurarea calit apei potabile.1.pe de supraf: la locul de captare-z de regim sever: marcata cu borne, 1 m in amonte depriza si 25 m aval si later.e interzic deversari de reziduri

oraginiz sau neorganizate.-z.de restrictie:in e8ter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic &idrogeolog ale bazin natural resp.2.pe subterane: )erim de reg sever are f circulara,limita e8t la o dist de captare incat o eventuala poluare sa oparcurga in min 2 zile!ma8 de suprav a germ enterici"-in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 5 m-se prote<: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a fora<elor,a depozit mater c&im.-perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau c&im,sa aiba o durata de parcurgere de 5 zile pana la limita zderegim sever 3.9nstaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 2 m,ingardit cu un zid e8ter.-pt conducte de aductiune:3 m de la orice sursa de contam.

SB978Boli &acteriene transmise prin apa,8Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore@ -febra tif nu mai reprez o probl ma< de sanat dat

masurilor de igiena gener si a vaccin@- apele de sunt frecv contamin cu serotip de almonella@- contamin se face prin de<ecte, urina sau prin deversari de ape mena<ere.nterite si enterocolite:-ag etilog: CampJlobacter <e<uni si coli, . Coli,proteus,clostridii,)seudomonas aerug,Jersinia-rezervorul: pasari,ovine,porcine.izenteria: -afect &idrica cea mai rasp.g etiolog:&igella, almomella tip&J@ -incid mare se e8plica prin contamin medambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi@-receptivit e mare prin lipsa de vaccinHolera:-se transm pe cale &idrica in prop de E@ -predom specia l ;orr.@ -propagarea bolii e legata de apa de baut, apacontam utiliz la irigari,ape reziduale@ -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa potabila/eptospiroza: - e o antropozoonoza@ -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte anim cu rol derezervor elim leptospire prin urina si de<ecte,trecand in ape de @ -omul se contamin prin imbaiere,trecerea prin apacontamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii@

;ularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare@ -contam apei prin urina si de<ectele anim bolnave si prin cadavre@-omul se contam prin imbaiere.;6C: b.$oc& se intaln in ape de ,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc@- omul se contamin prin imbaiere.6ruceloza:-frecv la bovin,porcine@ - contam apei prin urina si de<ectele anim bolnave@ -suprav in apa timp var.

20



99!Boli irale si para#itare transmise prin apa;eoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent enterococii.9mbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...8ista o discordanta intre prezentavirusului in apa !permanenta"si morbiditate !sezoniera".6olile parazitare afectiuni produse de protozoare ! a-mibiaza ,lamibiaza , balantidioza , tric&omoniaza genitala@-afectiuni transmise de trematode ! fas-cioloza det de fasciola&epatica, sc&istosomiaza " afectiuni produse de nematode ! geo&el-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-culus medinensis "

95!:oluarea apei cu su&stante pestici$e si implic"area asupra sanatatii ub denumirea de subst pesticide intrasubst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a surselor de apa :tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor dinsol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamneteaeriene.fecte acute sunt accidentale !cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare ,contractii musculare.-fecte cornice efecte : &epatoto8ice,neuroto8ice , gonadoto8ice , cancerigene prezenta substpesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al@e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catreorganismele acvatice I

9<!:oluarea apei cu $eter1enti p d v c&imic , detergentii sunt ionici ! anionici si cationici " si neionici . )oluaresurselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale mena<ere si industriale precum sitratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .=na din principalele consecinte ale poluarii apei cudetregenti este modificarea proprietatilor fizico c&imice si organoleptice. Conc de 2-3 mg l confera apei un gust si unmiros specific , la #-( mg l se distruge populatia piscicola.fectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea cefavorizeaza patrunderea altor subst to8ice.9n apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : ,2 -,3 mg l

5=!E2ectele carentei si e"cesului $e 2luor is io$ $in apa asupra or1anismului8 pa repezinta o sursa importanta defluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de fluor caria dentarareprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei e8terne adintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . )rofila8a ca-rentei : fluorizarea apei cu difsubs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicIu-plimentarea orala de fluor prin comprimate de laanstere pana la varsta de 1 ani, plicatii locale fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic, Fluorizarealaptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.limentatia ec&ilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.8cesul de fluor :into8i-catia acuta ! accidental ,decesul poate surveni prin in&ibitie enzimatica " , into8icatia cr A fluoroza endemicaapare la conc de peste 1,5-2 mg l apa. 9odul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui &ormone, ma<oritiodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 mg. Carenta de iod gusa endemica

5*!Su&stantele minerale $in apa si &olile car$ioascularre8 fectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai

amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 5E dintotalu de ceselor .tiopatogenia 6C este incomlpetelucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.7piniile privindimportanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-potriva 6C'unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector impotriva 6C, pele moicontin elemente c&i-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator a<oritaea informatiilor sustin prima ipoteza ,considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia prote<eaza populatia impotriva 6C. pa dura contine saruride calciu in proportii inalte astfel se e8ercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine g , carenta de0 det modif $0 , aritmii , H; , tromboza coronariana.7 alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont ocant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de ;,Cr se gaseste in cant reduse, anganul- efect lipo-trop,anadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul o8igenului.Mincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det e8perimenta ! pe animale " H;.

5+!Into"icatia cu nitrati pe calea apei8In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea

materiei orga-nice propie apei .9n sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intensmineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apadin soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det Y into8icatia cu nitratiS , Y met-&emoglobinemie YsauScianoza infantilea Y. e-canismul de formare are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numiaacestia fiind implicate in producerea bolii.itritii a<unsi in circul. gen. se combina cu &enoglobina pe care o transformain met&emoglobina, iar o8igenul este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.dr.demet&emoglobinemie se manifesta:cia-noza fetei,dispnee,ta&icardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mareincidenta a bolii e la copii -1 an si cu alim. artificiala. )+7F9/-9 :-stab. conc ma8 admise de nitrite in apa ,cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, ins-truirea medicilor inrecunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg@ementarea utilizarii de ingrasaminte

53!:oluarea apei cu su&stante canceri1ene8 Apa potabila cont subst c&imice care e8ercita a-supra organismluiefecteYprobabilYcancerigene .)oluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt

de<a prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea sau tratareaconductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : &idrocarburile policiclice aromatice ! H)", compusii -nitrozo, tri&alometanul , saubst radioactive.H) sursele pp de impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane,mena<ere si industriale. Comp. -nitrozo : nitrozaminele G nitrozamidele au o raspandire mare in mediul incon<urator sieffect puternic cancerigen.;r&alometanul-cuprinde o fam de compusi c&imici din care cloroformul este cel mai

21



reprezentativ,8puneera lmamiferelor la ;H det efecte oncogene, mutagene, teratogene si to8ice, ubs radioactive radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de sursele deapa'-radioactv artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati

56!Termore1larea 2i#ica8 c process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de microclimat:temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.)unctul de netralitatea termica A val tempmediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.)unctul de neutralitae termica arevaloare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-2*grade in repaus @ 2-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare intense./a cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o tempcritica, &omeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org printermoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare. Conductie A se pierde caldura fata de obiectele cu care orgvine in contact .Convectie Apierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toateobiectele din mediu.)ierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei,scade prod de caldura care se traduce pirn anore8ie , apatie ,inertie , scaderea ;Hului.

57!In2luenta temperaturii crescute si sca#ute a aerului asupra or1anismului ;emperat aerului dintr-un loc sauregiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde e cedata aeruluiatmosp&eric.;emperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai e8ista si variatiasezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.;emp mai e influentata de : altitudine ,caracteristicile solului,e8istenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante. ;emp aerului aremultiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al orgamismului@-este factor de terminant in stabilirea caracterului climatic@-este determinanta in stabilirea curentilor de aer@-regimul de temp al uneizone sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate

SUB, 59, Ra$ia>iile ultraiolete8 e2ectele asupra or1anismului,-au lungimea de unda cuprinsa intre 1-4 nm@- 3 categorii: !4-32 nm"- efect pigmentogen@ 6 !32-2* nm"- efct eritematos@ C- !sub 2* nm"- efect bactericid.-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. )rincipala se e8ercita la niv.teg., 7c&ilor precum si asupramediului;egumente:-efecte imediate:pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la iradiere. 9nitial se manifesta o pigmentareusoara precoce ce dureaza *-1 zile si acre apare dat. )igmentului melanic pree8istent, nu e insotita de eritem. upaa 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce atinge un ma8im in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. )igmentuluimelanic de catre melanocite.9nterfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a cresterii celulare@Fav. inteza it.

ocive: eritem, fotodermatoza cutanata-fecte tardive: - degenerarea tegumentului@c&eratoza actinica@cancer cutanat7c&i:efecte imediate: con<unctivita, fotoc&eratita@ clinic- fotofobie, blefarospasm@fecte tardive: cristalin- opacifiere!cataracta"@ retina- scaderea tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel.senzoriale bazale

22



ediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid

55!Ra$iatii in2rarosii e2ecte asupra or1anismului8)ielea are o mare acpacitate de adsorbtie a +9+ , datoritacontinutului sau ridicat de apa.;egumentele pot tolera o iradiere cu 9+ de ,*cal cm2 min timp nelimitat , incepand cu1,5 cal cm2min apare durerea./a niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau c&iar necroza.+epetarea e8punerii pielii la +9+ det dermatite , eritemul pleapelor sau c&iar inflamatia cronica apleoapelor.fecte asupra oc&iului- con<unctiva si corneeA leziuni corneene si declansarea refle8ului de inc&iderea aoc&ilor - iris A constrictie pupilara@-cristalinulAopacifieri locale sau c&iar cataracta. lte efecte: asupra meningelui- insolatia,paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , convulsii.8punerile prelungite det1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de &iperplazie a mucoa-sei. 3.reducerea spermatogenezei

5<!Ra$iatii ioni#ante /con$itii $e e"punere:9+9+ ;=+/-A fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambi-ent!aer,apa,sol,alimnte"+adiatiile cosmicesunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.+adiatii terestre,provin din elem. radioactive ce alcatuiesc scoartaterestra!+ 22#,;H 222,=23*,$4 "le-mentele radioactive din sol sia apa migreaza in plante si de aici in organismeleanimale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor. 9+9+ +;9F9C9/: e8plozii nucleare sie8perimentale , centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , e8ploatarile miniere radioac-tive,utilizarea izotopilorradioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de iradiere a populatiei esteutilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-diagnostic!utilizarea razelor"@-radioterapiae8terna!rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte"@-Curietera-pia@-meicina nucleara.urse radioactiveminore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele luminiscente, ecranelereceptoarelor de ;.8punerea profe-sionala: mineri, muncitori de la uzinele de tratare a minereurilor, personal medicosanitarindustria constructoare de masini.

<=!Ra$iatii ioni#ante / e2,somatice preco,8f. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele e8punse la radiatiiionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai gravamanif. esteSboala de iradiere acuta Y, a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad! alfa,beta,gamma, ".)rincipalele modificari sunt de natura &ematological! leucopenie",afectiunea putand sa dureze2-3 ani.)ot sa apara tulbcar-diovasc. sau digestive. 9n iradieri ce depasesc 25 rem, se produce boala de iradiere in forma grava aacesteia.;9=/1!faza prodromala":soc, gre-turi,varsaturi,diaree@;=9/2!per.de latenta"li-psita de manif. cliniceobiective;9=/3: manifestari generale !astenie ,cefalee,ameteli , &ipertensiune", tulb digestive,cv.,&emoragice.

<*!Ra$ ioni#ante8e2ecte somatice tar$ie8 -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectulteratogen. TCarconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 2 rad.+adiatiiile transf cel

norm in cel canceroasa.ar simpla transf a cel nu inseamna de<a proces de cancerizare.c apare numai cand celcancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului T6oala de iradiere cronica:maifrecv in e8puneri profesion@ -poate fi interna sau e8terna@ - se poate manif sub f de sdr &ematologic!leucopenie,modi-ficmorfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau &ema-tiilor".7 alta f de irad cron esdr neurovegatativ- manif sunt nespecif!astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca"Tfect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare

<+!Locuinta amplas,; orientarea; materiale $e contructii; plani2icarea interioara8/ocuintaA mediu comple8 suelem artificiale si psi&o-soci-ale .c mediu trebuie sa asigure conditii pe pro-gresul si desavarsirea individului in cadrulunie vieti de familie sa-9 asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.+ecomandarile 7 pt o locuintasanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ! asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremicacorespunzatoare-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile ,

e8istenta unor instalatii sanitare corespunzatoare@-protectia impotriva accidentelor in locuinta! utilize de materiale deconstructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor"@-asigurarea cerintelor psi&o-sociale! satisfacereanecesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. -)/+ locuintei trebuie saasigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. )lat-formelept colectarea reziduurilor , gunoiului me-na<er se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.=nitatile de muncaindustriale, comerciale ce pot crea discomfort dat prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa;+9// C7;+=C9 folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul interior! formalde&ida, azbest", seasigura izolarea &idrotermica si acustica corespunzatoare. ateriale de constructie preferate : caramida 6C .uprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 1 m2.;emperatura optima in locuinta A 1*-22 grade , umiditatea aerului35-#5 E.

<3!0act,me$,int,care in2lu,$e#, copiilor si tinerilor8Fact. materni :deficitele morfologice cuprind insuficientelemorfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei!malfor-matii sau tumori uterine,bazin ingust"'

tulburari &ormonale in timpul graviditatii !&ipotiroidia, diabetul" adm de insulina ,&ormoni se8uali sau suprarenalieni lagravide poate duce la embrio sau fetopatii' reducerea aportului de o8igen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare,anemii ale mamei@-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate detmalformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradoza<ul vit. c., sedative... 'boli infectioase ale mamei!malarie,inf streptococice,gripa sifilis ,rubeola...'tulb de nutritie@-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv

23



fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise@ transmit genetic caracterele de rasa,nanismele ,gigan-tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficariale sist nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale &idrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici ,defecte in sinteza unor &ormoni .a &emoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale,factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi &ipotala-mici ,&ipofiza ant,tiroida,suprarenale si pancreas.& tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif sc&eletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si evolse8uala, &ipofiza act prin & somatotrop din lobul ant care favorizeaza fi8area proteinelor! & este activ doar in prezenta& tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime silatime, & gonadici ,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza dezv sc&eletica , a masei musculare si accelerarea maturariise8uale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic

<6!0act,me$,e"t,care in2lu, $e#,copiilor si tinerilor8Clima si mediul geo-graficAtemperatura mediului ambiantinfl.vit.re-actiilor c&imice , a proceselor biologice si enzi-matice . 9naltimea si greut sunt mai reduse in cli-matul cald.epare ca altitudinea mica are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor din zonelemontane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. ariatia sezoniera influenteaza dezv staturala si pondera-la asugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie-iulie.Conditiile de &abitatAo locu-inta insalubra influienteazaneg dezv si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gazec to8ice,bacterii virusuri, fungi.upraaglomerarea creste suprafata de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.patiulinsuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si afatului prin alterarea sanatatii femei gravide.li-mentatiaAfenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia simalnutritia !mai ales in tarile slab dezv". limentatia rationala infl &ormonoge-neza ,imunogeneza si functiileenzimatice.=rba-nizareaA s-a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban ,fatade cel rural.;otusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.ctivitatea A dezv neuro-psi&ica acopilului este influentata de actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si educatie.+elatiile interumaneA copilul incon<urat de afectiune si corect ingri<it este mai rezistent la agresiunile mediului.titu-dinea de indiferenta saude raceala afectiva infl neg dezv psi&ismului copilului conditii social economiceAe8ista corelatii semnificative intre greutla nastere a copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.)t dezv neuro-psi&ica a copilului factorul&otarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si de trai.

<-!Le1ile $e#, copiilor si tinerilor8+9;=/ M C 7; C= +; !ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-1ani, per. de crestere intensiva intre 1-15 ani,ritmul se reduce dupa pubertate ca la 22-25 ani sa inceteze".+9;=/ M.= ; =9F7+ - se creste in greut. toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si vara +9;=/ M. 9F. 7+0., ;., 9;.9 )+. 9F+9; ); C9 )+. ;9) 9 M C7)9-/=/=9@M F9C+=9 ;. = 7+0. FC 9 ;+ C7+/;9 C= M ;=;=+7+ ;. 9

7+0.9 C+;+!dezv coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.MF9M9C C/7+ 2 + )+;9C=/-+9;.C+ / 9F+;9M!la nastere inal-timea si greut.F e mai redusaca la 6,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la 6,curba cresterii staturale si ponderale este dif., in per.prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat la6,capacit.de lucru si e fortamusc. e mai cresc.la 6 ca la F.

<7!Con$, i1ienicosanitare in scoli8Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat -1 elevi pt oraselemari.mplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 5m fat de calea ferata ,Terenul :suntindicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp Z elev ,6anca scolara :sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitieigienica,sa nu e8puna la traumatisme,icroclimatul : temperatura de 1* grade, umiditate intre 3-(E, 9ncalzirea : prininstalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota ,entilatia :sc&imbarea aerului de 3 ori in timpul unei

ore.9luminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1Z4-1Z# 9luminatul artificial : sursele de iluminat la 2,*m fata depodea.pa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se vapastra in recipiente de lemn sau metal inc&ise cu lacatprevazute cu un <et ascendent sau robinete ,0rupul sanitar : P.Cla orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili.<9!I1iena pro1ramului instructie e$ucati in scoala89giena scolara se ocupa cu studiul in-fluentei factorilor e8ogeni !naturali,sociali,fizici , c&imici si biologici"si endogeni !ereditari, meta-bolici ,endorcini"asupra starii de sanatatea colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea preve-nirii bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii sanatatii.9giena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat prescolara@-igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara@-igiena tineretului din invatamantul superior ,9giena sco-lara are caobiect urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psi&ica a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor 'influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere@-igie-na institutiilor pt copii'igiena procesului deinvatamant a acitvit scolare si e8trascolare '-pro-fila8ia bolilor transmisibile in institutii ca scoala' educatia sanitara a

celor ce participa la procesul instructive educativ'organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile decopii,ormele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1 de locuitori.tructura unei scoli se refera la : cir-culatiaelevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ! vestibule , &oluri , culuare".ali de invatamant ! ali ,laboratoare , ateliere",ali pt activit e8trascolare! biblioteca , sala festiva"

24



sistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , ane8e gospodaresti ! magaziii , spalatorie ,uscatorie"

/ipsesc subiectele :,(4,*5[

Igiena Sub Rezolvatttee

Documents

Transcript of Igiena Sub Rezolvatttee