Sub Igiena Bune

7/26/2019 Sub Igiena Bune

1/30

1.Conditii de expunere a organismului la concentratii scazute de oxigen si

efecte induse

Scaderea concentratiei de O2 care se produce in spatii ermetic inchise (tip

blindat), supraaglomerate si neventilate, unde pot aparea accidente chiar

letale prin scaderea marcata a concentratiei de O2. In incaperi obisnuite, inaceleasi conditii aerul se poate vicia prin lipsa ventilatiei. Cu toate acestea

are loc o ventilatie naturala prin porii materialelor de constructii si prin

lipsa etanseitatii ferestrelor si usilor, asa incat nu se instaleaza fenomene

de hipoxie.e considera ca este tolerata o scadere a concentratiei de

oxigen pana la 1!". #a valori mai mici (1!$1%") apar manifestari

compensatorii ale hipoxiei prin& cresterea frecventei si amplitudinii

respiratiilor, cresterea debitului cardiac, mobilizarea hematiilor din rezerve

si punerea lor in circulatie (poliglobulia) #a concentratii de 1%$1'" apar

semnele de hipoxie cerebrala si alcaloza prin hiperventilatie (somnolenta,tulburari senzoriale, dispnee, tulburari cardiovasculare, convulsii, moarte)

ub 1'" viata nu e posibila

2. fecte induse de cresterea pp a Oxigenului

Cresterea presiunii partiale a O2apare in&

Oxigenoterapie,cnd se administreaza oxigen pana la %'" in amestec cu

bioxid de carbon, care este excitantul centrului respirator. *mestecul este

umidi+cat, deoarece oxigenul este un gaz uscat, iar presiunea este de oatmosfera (oxigenoterapie isobara). unt situatii cand trebuie realizata o

deblocare rapida a hemoglobinei de unele substante toxice, pentru

corectarea hipoxiei, in tratamentul infectiilor cu anaerobi si atunci se

administreaza oxigen hiperbar (in incaperi speciale).

xista unele riscuri in cadrul oxigenoterapiei indelungate, cum ar +

edemul pulmonar acut, prin cresterea permeabilitatii alveolo capilare,

hemoragii alveolare, necroze endoteliale capilare, formarea de membrane

hialine, +broza interstitiala difuza, culminand cu saturarea neuronului in

oxigen (hiperoxie).

. Cresterea concentratiei de CO2 in aer si impactul asupra mediului si

organismului uman

Cresterea presiunii partiale a CO2 si efectelele la nivel individual.

Cresterea concentratiei de CO2poate apare in spatii aglomerate si

neventilate, datorita respiratiei, atingand maxim 1", cand se consideraaerul viciat. In aceste situatii tulburarile care apar nu se datoreaza CO2, ci


2/30

modi+carilor parametrilor +zici de calitate ale aerului viciat, care

ingreuneaza procesele de termoreglare.

Cresterea concentratiei CO2la valori de $-" (de 1'' de ori mai mare

decit in mod natural), cand se egaleaza concentratia existenta in spatiul

alveolar, produce o serie de tulburari ca& tahipnee, dispnee, senzatia deconstrictie thoracica, hipertensiune arteriala, tulburari senzoriale. este

aceste concentratii apar semne evidente de intoxicatie (cefalee, ameteli,

greturi, varsaturi).

#a concentratii de !" se produce pierderea cunostintei, iar la 1'"

moartea. /aca expunerea este la concentratii de 2'", moartea se

instaleaza rapid prin paralizia centrului respirator.

Concentratii crescute de CO2se pot cumula in& puturi adanci, pivnite,

industria alimentara de fabricare a berii, zaharului, unde se producprocese de fermentatie si daca nu sunt ventilate. In aceste spatii se poate

controla concentratia CO2cu o 0acara aprinsa, care se stinge la

concentratii ale CO2de !".

entru a preveni riscul de producere al intoxicaiilor, trebuie asigurat un

sistem e+cient de ventilatie in spatiile in care exista surse de poluare cu

CO2, precum si educarea populatiei asupra riscurilor de intoxicatie prin

coborare in puturi parasite, fantani, pivnite.

-. Conditii de producere a narcozei hiperbare si pro+laxie

Sindromul de compresiune,sau narcoza hiperbara, care apare datorita

cresterii presiunii partiale a azotului din aerul inspirat, in timpul

scufundarilor la mari adancimi. In aceste conditii se produce o saturare a

neuronilor in azot. In prima faza apare o stare de excitatie, cu euforie,

tahipnee, tahicardie, agitatie psihomotorie, dezorientare, apoi seinstaleaza o stare de inhibitie cu somnolenta, bradicardie, bradipnee,

exitus.

%. olul poluantilor iritanti in declansarea crizelor de ast

3. olul poluantilor iritanti in producerea bronsitei cronice si a em+zemului

Emfzemul pulmonareste o dilatare permanenta si anormala a cailor

aeriene, situata distal de bronsiola terminala, care se produce prin ruperea

peretilor alveolari. patiile alveolare au dimensiuni de ordinul milimetrilor


3/30

sau chiar centimetrilor, cu scaderea suprafetei alveolare totale si

modi+cari in schimburile gazoase. *pare cu o frecventa de aproximativ %"

la sexul masculin si de 1%" la sexul feminin, dar frecventa anatomica (pe

necropsii) este mult mai mare, intre 3%$4'". 5recventa mai mare la sexul

feminin poate + pusa pe seama tabagismului care se extinde din ce in cemai mult pe seama acestui segment din populatie, dar si pe expunerea

mai mare la poluanti iritnti din aerul interior (din locuinta), rezultati din

sistemele de incalzire si pregatire a hranei.

Bronsita cronica are o frecventa crescuta, intre 1'$2%" in randul populatiei

adulte, peste -' de ani, cu o frecventa dubla la barbati fata de femei. ste

o boala a bronsiilor mari si mici, care se caracterizeaza clinic prin sindrom

bronsitic cronic (tuse, expectoratie) cel putin luni pe an, 2$ ani

consecutiv.

In bronsita cronica se produc o serie de modi+cari morfofunctionale

caracteristice&

$hipertro+a stratului glandular din bronsiile mari prin cresterea numarului

celulelor secretoare de mucus.

$cresterea numarului celulelor caliciforme.

$hipersecretia de mucus, care determinea in0matia (celule in0amatorii,

edem, hipertro+e musculara) si obstructia cailor aeriene (permanenta si

progresiva).

4. /epletia stratului de ozon si riscurile asupra sanatatii

!. 6odi+cari hematologice in expunerea organismului la b

/atorita actiunii antienzimatice a plumbului in timpul sintezei

hemoglobinei rezulta cativa produsi intermediari in concentratii diferite

fata de valorile normale. *cestia au valoare de markeri biologici de eect,

dupa cum urmeaza&

*cidul delta$amino$levulinic, care se elimina prin urina in cantitate mai

mare (valoare normala$ 2,% mg7l)8

/ehidraza acidului delta$amino$levulinic este inhibata si are o activitate

enzimatica scazuta fata de normal (2% 97l eritrocite)8

Copropor+rinele urinare, eliminate in exces (valoare normala$ 12% :g7l)8


4/30

rotopor+rinele eritrocitare au nivel crescut si sunt libere ne+xand +erul

(normal$%' :g71'' ml).

*ceste modi+cari sunt speci+ce in expunerea de lunga durata a

organismului la concentratii mici de b, pe langa acestea apar si modi+cari

nespeci+ce de morfologie celulara, care apr sI in expunerea la alte toxice,dupa cum urmeaza&

Creste frecventa hematiilor cu granulatii bazo+le , care sunt hematii tinere

(reticulocite), care au inca ribosomi regrupati anormal prin actiunea toxica

a b (normal %71'''''')8

Creste frecventa hematiilor cu corpusculi ;einz (normal %71''')8

5ragilitate mechanica crescuta a hematiilor8

eticulocitoza (normal 171''')8

cade concentratia de mioglobina8

Inhibitia enzimei pirimidin$%$nucleozidaza

Cresterea zinc protopor+rinei

6odi+cari citoplasmatice (vacuolizare).

Se instaleaza anemiea ranca (hipocroma si hipersiderenica prin!

scaderea duratei de "iata a hematiilor, cresterea ragilitatii mecanice,

scaderea sintezei hemului#


5/30

+ urmata de sechele (crize de epilepsie, retardare mintala, neuropatie

optica ).

fectele la nivelul nervilor periferici constau in scaderea vitezei de

conducere nervoasa cu revenirea valorilor la normal dupa intreruperea

expunerii la b, demielinizari, degenerari axonice la nivelul celulelorch=an.

Copiii reprezinta grupul cu risc maxim pentru efectele asupra >C,

deoarece apar disfunctii cognitive, scaderea coe+cientului de inteligenta,

de+cit al coordonarii mana$ochi, tulburari de atentie, de+cit auditiv. $a

observat o scadere de 2$- puncte ale I? pentru +ecare :g71''ml peste

valoarea de protectie a plumbemiei, precum si scaderea functiei cognitive.

$atorita riscului neuropsihic la copii %ederal Center or $isase Control

(C$C a propus ca "aloare de protectie a plumbemiei la copii &'g)&''ml.

ilbergerd si colaboratorii (1


6/30

transforma in dihidrodiol$Hdiolepoxid(cancerigen +nal). *re o reactivitate

chimica mare, +ind cancerigen. *ctivarea se produce doar in organism.

In prezenta citocromului --!se transforma intr$un metabolit +nal

cancerigen cu tropism pulmonar. ransformare a produsului de tip epoxid

(cancerigen +nal, dar poate urma o cale metabolica de conEugare prinmetilare). e transforma intr$un compus cu reactivitate chimica redusa si

eliminare pe cale renala sau digestiva. xista o susceptibilitate crescuta

individuala fata de riscul de efecte cancerigene. oate sa +e mostenita

genetic sau poate + dobandita printr$o expunere repetata si de lunga

durata la factorii cancerigeni. fecte cancerigene tardive cu latenta foarte

mare fata de expunere. e coreleaza greu cu afectiunea tumorala maligna

cu o expunere la un anumit factor cancerigen.

11. Cancerogeneza etape de dezvoltare

I>II se produce o mutatie genetica datorita actiunii factorilor

cancerigeni asupra */>$ului. 5actorii cancerigeni aductor de */>. Celulele

initiate se diferentiaza foarte greu de celulele normale. 6odi+carile

functionale determinate de celulele initiate genetic sunt minore. ste o

faza ireversibila toate celulele initiate raman in aceasta faza. >u este

obligatoriu ca celulele initiate, modi+cate genetic sa se manifeste ,exprime fenotipic si sa evolueze spre cancer. oti avem celule initiate pt ca

in mod natural avem o expunere la factori cancerigen. 6odi+carile raman

dar pot sa +e toata viata dara sa dea o afectiune cancerigena.

O6OJ* etapa in care celulele initiate7modi+cate genetic pritr$o

expunere repetata si de lunga durata la factorii promotori pot degenera

malign. 5actorii de promovare sunt factori non mutageni, nu dau o

modi+care genetica, insea ea exista si prin expunere indelungata la

alimente, la factorii tumorali. K6#9 de fact de promovare& inaintarea in

varsta, alimentatia,fact hormonal (estrogenul) risc crescut cancerigen.5actorii tin de individ. @aharina F consumul indelungat duce la risc de

cancer vezical. 5enobarbital F cancer hepatic. 5actorii nu au efecte

genetice dar in expunere repetata, de lunga durata pot sa evolueze spre

cancer. ste o etapa reversibila.

ODI faza ireversibila. e produce o multiplicare celulara

permanenta si aberanta si datorita scaparii de sub control genetic a

procesului de diviziune celulara tumora devine invaziva, apar metastaze.

Ca sa se aEunga la cancer trebuie&

a se produca cel putin 2 mutatii genetice


7/30

rocesele reparatorii ale */>$ului sunt ine+ciente

a scape de sub control genetic procesul de multiplicare celulara. #a

nivelul celulei exista gene oncogene care sunt supresate de gene

supresoare si apare fenomenul de diviziune celulara care este tinut sub

control. Oncogenele le are toata lumea, in bagaEul genetic, asiguradiviziunea celulara dar activitatea lor e tinuta sub control. /aca se produce

o modi+care genetica la nivelul celulelor supresoare si diviziunea devine

permanenta, aparand afectiunile tumorale maligne.

*lti factori cancerigeni&

5actorii hormonali (estrogeni) F studiile au pus in evidenta o frecventa mai

mare a cancerului uterin la adolescente care s$au nascut din mame care

au urmat un tratament estrogenic pt prevenirea avortului si mentinerea

sarcinii. entru mentinere s$a folosit dietilstilbestrol. $a observat ofrecventa crescuta a cancerului la femei care au nascut dupa -' ani, riscul

+ind mai mic la femei tinere. *socierea trebuie facuta cu o perioada

estrogenica mare.

Contraceptive orale pe baza de estrogeni risc de efecte cancerigene F

cancer pe baza de estrogeni risc de ef cancerigene& cancer de san,

ovarian, hepatic. 5olosirea contraceptivelor pe baza de estrogeni si

progesteron scad riscul de efecte cancerigene. 5olosirea in exces de

grasimi si polizaharide, cresc riscul de cancer pt ca grasimile stau la bazasintezei hormonilor estrogeni si hipo+zari (prolactina)

Consumul excesiv de alcool F cancer de esofag, gastric, hepatic, intestinal.

O cale metab a alcoolului este aceea de transformare. 6etabolizarea lui in

acetaldehida, compus reactiv chimic cu risc cancerigen.

ersoanele imunosupresate (I/*, sau imunosupresia in vederea

transplantului) cresc riscul de efecte cancerigene.

5olosirea *6OKI5>9#9I F antiestrogenic folosit in tratamentul cancerului.

Golnavii trebuie sa$si faca 6>,marAeri tumorali $Hapare riscul de cancersecundar cu localizari secundare fata de afectiunea tumorala maligna

pentru care le$a folosit.

In urma expunerii la poluanti din mediul interior, aerul din incaperi. oti

factorii +zici si chimici de microclimat pot determina icA Guilding

Lndrome (sindromul cladirilor bolnave) F G. e considera ca prin

expunerea la factorii chimici, +zici si biologici din mediul de locuit F diagn

de sindrom se pune cand fact determina o simptomatologie nespeci+ca la

2'" din persoanele expuse.

emne nespeci+ce&


8/30


9/30

/in rocile scoartei terestre bogate in 0uor (criolit, 0uoro$silicati), acesta

trece in apa, neconcentrandu$se in plante cu exceptia ceaiului. *ceasta

face ca apa sa reprezinte principala sursa de 0uor, asigurand 27 din

nevoile organismului, acest lucru este posibil cand concentratia 0uorului in

apa este cuprinsa antre ',% F 1,2 mg7l. fectul cario$pro+lactic al 0uoruluieste determinat de&

eactia cu hidroxiapatita din smaltul dentar, ducand la formarea

0uoroapatitei care prin dispozitia cristalelor creste rezistenta fata de

factorii cariogeni8

fectul bacteriostatic si bacteriocid fata de microorganismele acido+le din

placa dentara (lactobacilul acido+l)8

fectul antienzimatic fata de enolaze, fosfataze care duc la formarea

acizilor organici in urma fermentarii glucidelor (in conditiile unei igienenecorespunzatoare a cavitatii bucale).

5recventa in populatie a cariei dentare este foarte mare, afectnd toate

grupele de vrsta si in special copiii de 4 F ! ani, de aceea O.6.. a initiat

un program de sanatate buco$dentara care urmareste scaderea indicelui

/.#.. (dinti deteriorati, lipsa si plombati) la trei pentru grupa de vrsta

amintita.

1-. iscuri toxicologice in expunerea organismului la 0uor

In zone geogra+ce unde in mod natural exista concentratii mari ale

0uorului in factorii de mediu, roci pe baza de 0uor (apatit, criolit, 0uorina)

sau datorita unor surse de poluare cu 0uor (industria de aluminiu,

ingrasaminte chimice) aportul crescut de 0uor in organism prin aer, apa

sau alimente produce efecte toxice F intoxicatie cu 0uor (0uoroza

endemica). @onele endemice sunt cele in care concentratia 0uorului in apa

depaseste 1,% mg7l. 6anifestarile toxice constau in leziuni la nivelul dintilorsi oaselor in functie de aportul de 0uor. *stfel&

#a concentratii peste 1,% F 2 mg7l apar la nivelul dintilor pete alb side+i

care apoi de coloreaza in maron ( aspect tigrat), dintii sunt friabili (mancati

de molii), aEungand la edentatie. ste stadiul de de *uoroza dentara+

Crescand aportul de 0uor (peste % mg7l apa) apare osteo0uoroza, care are

o faza asmptomatica(cresterea opacitatii oaselor fata de razele K), fara

manifestari clinice8


10/30

#a concentratii peste 1' mg7l se instaleaza osteo0uoroza smptomatica

(osteoporoza, exostoze, incurbarea oaselor si fracturi spontane).

Concomitent apar calci+cari la nivelul ligamentelor si chiar la nivelul unor

organe.

#a concentratii peste 2' mg7l se instaleaza osteo0uoroza anchilozanta,descriesa doar la animale, care mor prin casexie.

ro+laxia 0uorozei se face prin demineralizarea apei cu aEutorul rasinilor

schimbatoare de ioni.

1%$2.

2-. Caracteristicele epidemiilor hidrice

Epidemiile hidriceau reprezentat din totdeauna o forma grava de

manifestare a bolilor infectioase datorita numarului mare de cazuri si a

masurilor, care vizeaza toti consumatorii de apa, indiferent de varsta, sex,

ocupatie. /e aceea, dupa precizarea diagnosticului trebuie, stabilita

calea de transmitere, avnd in vedere ca aceleasi afectiuni se pot

transmite si pe cale alimentara, iar masurile de combatere sunt diferite.

Ca elemente de diagnostic intr$o epidemie hidrica apar obligatoriu&

caractere principale

$ebutul explozi"F aparitia unui numar foarte mare de cazuri intr$un

interval de timp mai scurt dect perioada de incubatie a bolii.

-opulatia recepti"a$ sunt cuprinse toate persoanele receptive ( care nu au

imunitate speci+ca ) si au consumat apa contaminata, indiferent de

vrsta, sex sau profesie. eceptivitatea populatiei fata de enteroviroze

este mai mica si mult mai mare fata de enterobacteriacee.

Caracterul topografcF cazurile de boala se suprapun pe aria de

alimentare cu apa din aceeasi sursa, sau intr$o zona a sistemului de

distributie, unde sunt probleme in aprovizionarea populatiei.

.ipsa sezonalitatiinaturale a bolii se refera la bolile transmise pe cale

digestiva (toxiinfectii alimentare), care apar cu o frecventa mai mare vara,

dar pe cale hidrica pot apare in orice sezon si mai ales iarna, cnd

viabilitatea germenilor in apa este mai mare, iar e+cienta dezinfectiei este

mai mica.

/ncetarea epidemieieste brusca, cu scaderea numarului cazurilor de

boala, dupa Eugularea procesului de contaminare, insa mai apare un numar


11/30

mic de cazuri transmise prin contact direct, interuman, pe cale fecal orala,

reprezentnd coada epidemica#

In afara acestor caractere, care sunt obligatorii, pot sau nu, sa +e prezenteunele caractere secundare&

Cresterea rec"entei bolilor diareice acute, nespeci+ce, intr$o colectivitate

poate anunta izbucnirea unei epidemii hidrice de hepatita. *ceste cazuri

sunt date de 0ora intestinala asociata germenilor patogeni, la persoane cu

aparare imunitara scazuta.

/dentifcarea germenilor patogeni in apanu este obligatorie, dar

modi+carea indicatorilor de poluare fecala este evidenta.

0paritia unei deectiuni in sistemul de apro"izionare cu apaeste de cele

mai multe ori decelata, dar sunt situatii cnd contaminarea se produce la

distanta, sau prin in+ltrare in conducte foarte vechi, distributie cu

intermitente.

2%. olul apei in transmiterea hepatitei

ste o afectiune infectioasa speci+ca omului cu manifestari icterice sau

anicterice. In etiologia ei sunt incriminati mai multi virusi, dar pe cale

digestiva se pot transmite doar virusul hepatitei * si . 6anifestarile

clinice sunt comune in cele doua forme de boala.

ursa de infectie este omul bolnav sau purtatorii sanatosi.

Cai de transmitere. Contact direct interuman sau indirect prin apa,

alimente, obiecte contaminate, muste, etc.

eceptivitatea la boala este mare, dar predomina formele asimptomatice

sau anicterice (se estimeaza intre 1'$' cazuri la 1 caz de boala, forma

icterica). *stfel intr$o epidemie hidrica izbucnita in 9* din


12/30

ro+laxia ;.J. consta in aplicarea regulilor de igiena individuala, un

sistem corespunzator de aprovizionare cu apa potabila si de indepartare a

deseurilor lichide prin canalizare. In omania epidemiile hidrice in perioada

1

+ind de 2" din numarul total de cazuri de boali transmise pe calehidrica. Cele mai mariepidemii hidrice au fost in anul1

/izenterie si ;J*, in 1

cu %33 cazuri de G/* sI ;J*, 2''1 la Copsa 6ica cu 3' cazuri de G/*,

/izenterie sI ;J*. In %2" din cauzele epidemiilor hidrice apare clorinarea,

apoi intreruperi in distributia apei sI contaminarea apei la nivelul surselor

prin lipsa perimetrelor de protecttie sanitara.

23. olul apei in transmiterea dizenteriei bacilare

/izenteria este o infectie intestinala transmisibila produsa de

microorganisme din genul Shigella (dLsenteriae, 0exneri, boLdii, sonnei).

Sursa de inectieeste omul bolnav si purtatorii (sanatosi, convalescenti si

cronici).

Caile de transmitere& pe primul loc este transmiterea prin intermediul

m1inilor murdare, att in colectivitati ct si in mediul familial, apoi prin

apa, alimentesi insecte#

ezistenta in apa a germenilor este de ordinul zilelor, dar este mult maimare in apa rece, aEungnd la 2 luni in gheata, cnd 0ora autohtona este

inhibata. ezista in apa clorinata mai mult dect colibacilii.

/oza infectanta este mica, intre 1''$2'' germeni. ;ipoaciditatea gastrica

este un factor de risc in producerea bolii.

In mediul extern higella sufera fenomenul de variabilitate microbiana, de

aceea multe cazuri de dizenterie sunt atipice, forme usoare, chiar fara

scaune diareice, care scapa nediagnosticate si netratate.e considera ca

exista cam < cazuri nediagnosticate la 1 caz de dizenterie. /in aceastacauza morbiditatea reala prin aceasta boala poate +i dubla fata de

cazurile inregistrate, +ind foarte crescuta in special la copilul mare si adult.

6anifestarea bolii este epidemica, endemica sau cazuri sporadice.

pidemiile hidrice sunt deseori polietiologice, izolndu$se mai multe

serotipuri de higella si de multe ori anunta izbucnirea unei epidemii de

hepatita tip * (cazurile +ind in incubatie). In perioada 1

inregistrat !< izbucniri epidemice de dizenterie la noi in tara cu un numar

total de 1


13/30

distributie foarte vechi, probleme legate de dezinfectia apei, lipsa

perimetrelor de protectie sanitara a surselor de apa.

24. Caracteristicile transmiterii hidrice in salmoneloze

unt cunoscute aproximativ 14'' serotipuri de almonella, manifestarile

clinice +ind de tip& tifoidic, septicemic, gastroenterite, enterocolite, infectii

extradigestive, infectii inaparente, purtatori sanatosi cronici.

5ebra tifoida este o boal transmisibila produsa de Salmonella tphicu

subgrupele I$IJ cu manifestari sporadice si mai rar epidemice. 5ebrele

paratifoide sunt boli infectioase cauzate de almonella paratLphi * si G,

asemanatoare cu febra tifoida, dar formele clinice +ind mai usoare sunt

cunoscute ca febre enterice. .parati+ G se poate transmite si prin consum

de lapte contaminat.

Celelalte serotipuri produc la om gastroenterite acute cu diaree. 6ulte

infectii cu almonella sunt asimptomatice.

Sursa de inectieo reprezinta omul bolnav si purtatorul de germeni. xista

si tulpini speci+ce animalelor si pasarilor, dar care la om produc cazuri de

boala diareica, forme usoare.

Cai de transmitere& Goala se transmite prin contact direct sau indirect prin

obiecte contaminate de bolnav, apa si alimente, de asemenea, mustelepot avea rol vector. ezistenta .tLphi in apa este mai mica in apa rurilor

(maxim 21 zile), aEugnd la ' de zile in apele de profunzime si 2$ luni in

gheata. Dermenii sunt sensibili la dezinfectia cu clor.

/oza minima infectanta de .tLphi este intre 2'' si 1''' de germeni, dar

in functie de serotip variaza de la citiva germeni pina la milioane.

eceptivitatea la boala este mica. In manifestarea epidemica a bolii

factorul hidric detine primul loc datorita consumului de apa de fntna,

dar si prin contaminarea apei din instalatiile publice. unt zone in care

apa este incriminata in proportie de pna la 3'" in transmiterea cazurilorde boala. In general morbiditatea este in scadere in ultimii ani +ind sub 1

caz la 1''.''' locuitori. O problema importanta de contagiozitate o

reprezinta purtatorii cronici de bacili tLphi ( luni dupa boala sau ani de

zile) care trebuie supravegheati medicali pentru sterilizare, efectiv di+cil

de realizat.

In cadrul masurilor pro+lactice aprovizionarea cu apa potabila prin

instalatii publice si indepartarea corespunzatoare a reziduurilor pot

contribui la scaderea morbiditatii.In omania s$a inregistrat epidemia de


14/30

5ebra tifoida de la acalaz din 12!. olul apei in transmiterea legionelozelor

In apa in functie de continutul in substante organice exista germeni

conditionat patogeni (oportunisti), ca& #egionella, *eromonas,

seudomonas aeruginosa.

#egionella cuprinde 22 de specii din care serogrupul 1 $ #. pneumophila

este frecvent implicat in patologia umana. ste vorba despre Goala

legionarilor (pneumonie cu incubatie de $3 zile, cu tuse seaca, frisoane,

dar si forme asimptomatice) si 5ebra de ontiac, care se manifesta ca oboala febrila fara afectare pulmonara si cu vindecare spontana.

unt foarte multe cazuri raportate in *nglia, Dermania, 5ranta, asociate

cu sistemele de aer conditionat si apa calda in hotele sau locuintele unde

nu s$a folosit o perioada de timp sistemul de apa. ersoanele cu risc

crescut sunt cei cu de+ciente imunitare, diabetici, fumatori.

#egionella se intilneste in mod natural in sursele de apa, rezervoare de

apa si pe sol. e dezvolta in prezenta algelor verzi, protozoare, substante

organice. emperaturi de 2-$23MC sunt favorabile dezvoltarii. $auidenti+cat germeni si in sistemele de incalzire si racire a apei, patrunderea

lor relizindu$se prin inhalare de aerosoli (la dus sau din sisteme de

climatizare). #egionella poate +i inclusa prin ingestie de amibe

(*canthamoeba, >aegleria) ceea ce duce la aparitia de forme ne

pneumonice.

6entinerea temperaturii apei calde la temperaturi care sa nu scada sub

3'C si periodic cresterea la 4'C, prevenirea acumularii de alge, ciuperci,

rugina, scade multiplicarea germenilor in apa de conducta.

2


15/30

rimul caz semnalat la om a fost in 1


16/30

Intoxicatiile profesionale la persoanele expuse la vapori de ;g se

manifesta cu in0amatii ale gingiilor, tremor, dezechilibru neuropsihic

(eretism).

2. 5actori de risc in intox acuta cu nitrati la copii

>itratii au o dubla provenienta& naturala, resultand din descompunerea

substantelor organice de tip proteic sau antropica, datorita utilizearii in

agricultura a ingrasamintelor pe baza de azot. Gacteriile +xatoare de azot

utilizeaza nitratii in metabolismul plantelor, ei ne+ind toxici in factorii de

mediu. oxicitatea lor apare endogen, cand la nivel intestinal (in portiunea

proximala intestinala) in prezenta unor bacterii reduceatoare (.coli,

clostridii, enterococi, sta+lococi) nitratii sunt transformati in nitriti. *cestiase absorb si se combina cu hemoglobina formandu$se methemoglobina

(5e2Neste oxidat in 5eN), care nu mai poate transporta oxigenul,

instalandu$se o hipoxie anemica (de transport). >itritii pot traversa

placenta si sa formeze methemoglobina fetala.

Intoxicatia apare la nou nascuti, sugari si copii mici, deoarece exista mai

multi factori de risc&

/e+cit enzimatic eritrocitar in methemoglobin reductaze (Dl3 $

dehidrogenaza in principal, iar secundar in >*/; care este activata deadministrarea de albastru de metilen), care convertesc methemoglobina la

hemoglobina8

rezenta hemoglobinei de tip fetal care se oxideaza mult mai usor in

prezenta nitritilor8

*limentatia sugarului poate reprezenta o alta sursa de nitrati

(radacinoasele concentreaza nitratii din sol), produsele lactate prezinta

germeni reducatori (G.subtilis)8

*ciditatea gastrica redusa8

>evoile +ziologice de apa ale sugarului pe Ag. corp sunt mult mai mari

decat la adult8

ulburarile gastro$intestinale, care favorizeaza ascensiunea 0orei

intestinale reduceatoare, sunt mult mai frecvente la sugari8

5ocare infectioase extraintestinale (O..#. dentare,parotidite, etc),

determinea o insamintare descendenta, intestinala cu 0ora reducatoare.


17/30

. iscuri in expunerea organismului la pesticide

34. Neuromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar

Centrul foamei este situat in aria laterala a hipotalamusului,

centrul satietatii in nucleul ventro$medial.

;ipersecretia insulinica are efect hiperponderal prin cresterea

utilizarii periferice de glucoza.

emperatura corpului (hipotermia creste pofta de mancare)

timulatori ai foamei& dopamina, noradrenalina,

endor+ne, D*G* ( ac gamma$ aminobutiric)

Inhibitori& adrenalina, serotonina, colecistochinina,

prostaglandine

Leptinaeste secretata in adipocitele din tesutul

subcutanat, este hormonul satietatii. Jariaza in functie de

rase, la afro$americani nivelul este mai scazut,

comparativ cu populatia din caucaz.

#eptina suprima senzatia de foame la subiecti sanatosi,

dar nu are acelasi efect la persoane obeze. oate +

folosita in tratamentul obezitatii si functiei gonadice.

Grelina este secretata de stomac&

actioneaza asupra neuronilor corticali favorizeaza depunerea de lipide in t adipos abdominal, asociat

cu sindr. 6etabolic si ateroscleroza.

Creste acumularea de trigliceride. ecretia de grelina creste

cand alimentele contin multe grasimi.

35. Modifcari ale comportamentului alimentar si actori de

risc

Anorexia nervoasa reprezinta refuzul de a mentine greutete

corporala minima, prin refuzul consumului de alimente. ste de

2' de ori mai frecventa la fete intre 12$1! an, mai putin la

adult.

5actori de risc&

f. Giologici tipuri de personalitate determinate genetic

(obsesiv$compulsiv)

f. sihologici , in general cei care au tulburari de

alimentatie sunt perfectionisti


18/30

Bulimiase caracterizeaza prin episoade repetate de mancat

compulsiv, urmate de comportamente compensatorii

inadecvate (varsaturi provocate, abuz de laxative, posturi).

Consumul de alimente creste in perioade de stres

Ortorexicii , obsesia unei alimentatii sanatoase. BariooiaFtulburare de comportament alimentar la tineri

implicati in activitati sportive de performanta pt a nu depasi o

anumita greutate.

3!. Necesarul de energie" consumul energetic si actorii

determinanti

5urnizorii de energie& alimentele prin continutul in tro+ne.

rin arderea un gram de substante nutritive rezulta& Dlucide -,1Acal7g

#ipide


19/30

Compozitia corpului si mai ales ponderea tesuturilor slabe

creste 6G,

vascularizatia unui tesut, cele mai active sunt&creierul, +catul,

rinichii, desi detin numai %" din greutate cheltuiesc %'$3'"

din 6G. roportia grasimilor$ excesul de grasimi in organism scade 6G

pt ca grasimile au metabolism mai lent

; tiroidian& hipertiroidia creste 6G cu %'$1''"

; si insulina cresc 6G

tresul creste 6G cu 1'$1%"

arcina necesita consum suplimentar de energie (1%'Acal7zi in

trim I, %'Acal7zi in trim II si III, 4%'Acal in lactatie)

%.&ermogene#anecesara mentinerii temperaturii constante aorganismului si include atat mecanisme +zice cat si chimice.

3.'onsumul de alimentenecesita energie pt masticatie,digestia,

absorbtia si metabolismul alimentelor si reprezinta actiunea

dinamica specifca (*/). Intr$o alimentatie echilibrata */ este in

medie 1'"din aportul energetic total.

4.Activitatea muscularanecesita supliment energetic&

de 2'$'" la trecerea din clino in ortostatism

/ublare in deplasare lenta

/e - ori mai mult in mers vioi

!$1' ori in munci grele sau in sport(ciclism, patinaE, sAi)

3(. )olul proteinelor in organism si surse alimentare de

proteine

)ol plastic& suportul cresterii

)ol structural& 1% " din greutatea corpului la normoponderali, locul

2 dupa apa(piele, oase, dinti, tendoane, ligamente, muschi, organe.

unt prezente in compo#itia unor actori iologici&enzime,

hormoni, proteine carausi (;b).

)oluri legate de structura lor c*imica(la un capat au o grupare

amino$acida si la un capat una hidroxil$bazica)

$echilibru acido$bazic

$presiunea osmotica

$mentin neutralitatea sangelui

$leaga cationii$reprezinta sursa de azot pt organism


20/30

$transforma energia chimica in lucru mechanic

)ol in apararea organismuluiprin formarea de anticorpi ca

raspuns la agresiunea agentilor infectiosi.

'resc re#istenta organismului la noxe$ poluanti, aditivi

alimentari,produse farmaceutice prin sporirea tro+citatii locale sireducerea sau neutralizarea toxicitatii.

+urni#oare de energie(in dieta saraca in glucide si lipide).

3,. 'lasifcarea nutritionala a proteinelor

In functie de caracteristicile ioc*imice si eectele

iologice& complete,partial complete si incomplete.

-roteine completecalitatea /a0&

$se gasesc in& ou,lapte,branza,carne,peste8$aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza

$stimuleaza cresterea la copil si mentine echilibrul azotat al adultului in

cant mici.

-roteine partial completecalitatea a //a0

$se gasesc in& grau,paine,orez,soia,fasole

$contin 1$ aa esentiali limitanti

$intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul

azotat.

-roteine incomplete calitatea a ///a0$

$se gasesc in & porumb,colagen,elastina,reticulina

$nu contin 1 sau mai multi aa esentiali

$in orice cantitate nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul

azotat

31. Necesarul de proteine si consecintele aportului

neadecvat

- exista o pierdere zilnica de azot numita c*eltuiala endogenade a#otsau coefcientul de u#ura2- Cantitatea de > eliminata prin urina este de 2mg7Acal bazala,

adica 2 mg >x14''(6G)-'' mg >,-g

- ,- g >x3,2%21 g proteineecomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar

( o,!g7Agc7zi)

- 1$1,2 g proteine7Agc7zi, din care %" proteine animale.- oate + de 1,%$2g pt copii, maternitate, convalescenta

portivi 2$2,%g7Ag7zi


21/30

- )ecomandari OM pt nutrienti- 1'$1%" pt proteine- 1%$'" pt.grasimi(*D saturati 1'" si *D polinesaturati$4")- %%$4%"glucide totale(%'$4%" glucide complexe , 1'" glucide

ra+nate si 24$-' g7zi +bre alimentare- efcienta de proteine& A=ashiorAorul la copii de 1$ ani8- xcesul de proteine& cancer renal si de colon,pierderea urinara a

calciului rezultand osteoporoza, litiaza urica si guta.

- 6egetarismulpoate + un risc datorita cantitatii si calitatiiproteinelor.

46. Ratia de Fe si efectele aportului deficitar in organism

Cantit i existente n organismul uman 2,5-5 g la un adult face legtura ntre macro

i oligoelemente.Sub form hemic intr n structura:

- Hb mai mult de umtate !"5#$- mioglobin din mu chi- feroen%ime !citocromi, citocrom-oxida%a, catala%a, &eroxida%a$

'estul!25-()#$ sub form nehemic n:-feritin*hemosiderin +forme de de&o%itare-siderofilin sau feritin + forma de trans&ort

Sideremie normal:-brba i ))-) g/)) ml-femei 0)-2) g/)) ml

1bsorb ia se reali%ea% n:$ duoden,$ &rima &arte a eunului,$ in cantit i mici i din stomac, ileon.

ntensitatea absorb iei e reglat n func ie de ne3oia de 4e a organismului, cu ct necesitatea e mai mare, cu att &rocentul de 4e absorbit e mai crescut.6a adult normal coeficient de utili%are digesti3a 5-)#, la co&ii, femei gra3ide, adul i cucaren e &n la 2)#.

Caren a de 4e determin:-anemie hi&ocrom, microcitar-astenie marcat-scderea re%isten ei la agresiuni din mediul ambiant

'a ii recomandate:-co&ii: 7-2 mg-adolescen i: (-0 mg-brba i adul i: )-5 mg

-femei: 5-25 mg-n ultimele luni de sarcin: 2)-) mg.


22/30

-8n tim&ul al&trii nu e necesar sa se mreasc ra ia de 4e &t ca &rin la&te se elimincantit i f mici, iar menstrua ia e absent

Surse alimentare &rinci&ale:-carne ro ie-3iscere !ficat, s&lin, rinichi, inim$-me%eluri-&e te i conser3e de &e te -glbenu de ou-legume mai ales frun%ele-fructele-fasolea-lintea-&inea neagr

6a&tele i deri3atele, &rodusele deri3ate din fin alb i &rodusele %aharoase sunt srace n 4e. 9n regim monoton lactat sau lacto-finos-lactat &oate duce la anemie feri&ri3 laco&ii, adolescente i femei gra3ide.

8n multe ri s-a recurs la fortificarea cu 4e a unor &roduse alimentare, n s&ecial celedestinate co&iilor.

47. Vitamine din grupul B, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului

neadecvat

Vitamina B1 aneurina/ vit. Antiberiberic/ antipolinevritic/ tiamina'ol:-se leag de diferite &roteine formnd un numr mare de en%ime cu rol nmetabolismul glucidelor i al cetoaci%ilor. x: &iru3at-decarboxila%a,Coen%ima 1, 41;, forma uscat de beri beri.-Sim&tomatologie cardio-3ascular: &al&ita ii, tahicardie, aritmie, dis&neede efort, ?1 , n forme gra3e insuficien cardiac acut cu edeme-anorexie accentuat, tendin la consti&a ie

Vitamina B2 / Riboflavin

'ol:


23/30

-intr n structura en%ime fla3inice din lan ul res&irator !


24/30

-4orma amidat intr n struct coen%imelor niacinice


25/30

-anemie megaloblastic-leuco&enie-trombo&enie-modificri ale mucoasei tractului digesti3Surse:

-o &arte din ac folic e sinteti%at de flora intestinala-cantit i im&ortante n: legume !legume-frun%e n s&ecial$, ficat, alte3iscere, carnea, &inea neagra, fructele1limenta ia &relungita i monoton a sugarilor i co&iilor mici cu un regim lacto-finos srac n carne i legume generea%a riscul caren ei folice.

1lte 3itamine din gru&ul A: ac. @antotenic !3it A5$, biotina !3it A0$ = ac.@araaminoben%oic, me%oino%itolul, colina

48. Vitamina C, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat

Vitamina C au vit. anticorbutica au ac. acorbic'ol:-&artici& la reac iile de oxido-reducere celular, deci la &rocesele liberatoare de

energie-&uternic agent reductor biologic

-contribuie la men inerea n stare redus a unor substan e acti3e !glutation$, - la &rotearea de oxidare a 3itaminelor 1 i ,- la &re3enirea acumulrii de &eroxi%i i al i radicali liberi, - la transf 4e tri3alent n 4e bi3alent-acti3area acidului folic sub form de tetrahidrofolic

-catali%ea%a formarea i men inerea colagenului &rin con3ertirea &rolinei n hidroxi&rolina

Caren a :-&erturbarea sinte%ei colagenului det: scderea re%isten ei ca&ilarelor +> hemoragii

sub&eriostale, intramusculare, gingi3ale, na%ale, tegumentare!&ur&ura$-@ierderile de sange i diminuarea absorb iei fierului ex&lica anemia frec3ent ntlnit

n scorbut-gingiile i &a&ilele interdentare se tumefia%, sunt dureroase, sangerea% u or. 8n

forme a3ansate +> &ierderea din ilor-xtremit ile oaselor sunt moi i ngro ate din cau%a hemoragiilor sub&eriostale,

fracturile se 3indec cu ntr%iere-cicatri%area &lagilor accidentale sau chirurgicale se face defectuos-bolna3ii sunt astenici cu ca&acitate de a&arare sc%ut a organismului fa de infec ii

microbiene i 3irotice. sensibilitate la 3irusuri gri&ale si bacol och-mre te re%isten a organismului fa de efectul toxic al unor medicamente sau

substan e chimice din mediul ambiant-efortul muscular, frigul i alte cau%e hi&ermetaboli%ante !hi&ertiroidism, febra$

mresc ne3oia de 3itamina C i n condi iile unui a&ort alimentar redus, grbesc a&ari ia hi&o3itamino%ei.


26/30

Surse:-&roduse animale carnea, &e tele, ouale, la&tele-deri3ate cerealiere cantit i f mici-leguminoase uscate-&roduse %aharoase

-&rinci&ala i unica sursa + fructe i legume Dit C se &aote &ierde sau inacti3a in tim&ul &re&ararii i &astrarii alimentelor

'aracteristici valaile pentru toate suiectele care urmea#a0

olubile in grasimi si in solventii acestora

rincipala sursa o reprezinta alimentele grase

e absorb in tubul digestiv in prezenta bilei, ciscula in singe legate

de proteine unt depozitate in lipidele tisulare si la nivel hepatic

urplusul de aport determina tezaurizari cu risc de efecte toxice

/e+citul de aport apeleaza la depozite, de aceea efectele

avitaminozei apar tardiv articipa la proceseanabolice

-


27/30

#a adult expunerea la soare 1'$1% min a fetei, gat, maini, asigura

sinteza in piele a


28/30

ol in hematopoeza prin mobilizarea +erului din depozite

urse alimentare

+cat, lapte, unt, smantana, galbenus, peste

Caroteni& morcovi, salata, spanac, tomate, capsuni, visine, banane

atia de vitamina * ( 9I)

e exprima in unitati internationale (1 9I ',mcg retinol)

Copii '$3ani 2'''$2%'' 4$12ani %''$-%'' adulti -%''$%''' gravide 3''' femei care alapteaza !'''

fectele consumului neadecvat

Aport insufcient cheratinizare, aplatizare, descuamare, ulceratii ale epiteliu cornean.

;ipercheratoza in Eurul folicul pilos

educerea secretiei lacrimale si de sebum prin metaplazia cel

glandulare.

6odi+cari similare si in mucoasa tub digestiv, respirator, cai urinare

si genitale.

*par frecvente infectii tegumentare si la nivelul mucoaselor.

tulburari de osi+care, sinteza de proteine, dezvoltarea embrionilor

*zoospermie, avorturi spontanexcesul de vit A prin medicatie

tulb de somn iritabilitate, anorexie, prurit, descuamare piele, dureri

osoase

%1. Jitamina si B, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului

neadecvat

6itamina *re in structura un ciclu benzenic cu o grupare oxidril care determina

proprietati antioxidante

In natura sunt mai multi izomeri& alfa, beta, gama, delta. Cel mai

activ este alfa$tocoferolul

ol in organism

efect in mentinerea functiei de nutritie

efect antioxidant, previne oxidarea lipidelor din membranele celulare

si #/#

asigura tro+citatea musculaturii cu aparitia de tesut +bros, pigmentgalben$brun din acizii grasi polinesaturati. cade creatina din


29/30

muschii striati si se elimina in cantitati mari prin urina. xperimental

la animale apar leziuni ale maduvei si >C. *pare anemie

macrocitara

rol in sinteza acizilor nucleici

rol antiagregant si vasodilatator

rol in apararea imunitara si in0amatie

impreuna cu seleniu sintetizeaza factorul III cu efect hepatoprotector

impiedeca oxidarea acizilor grasi nesaturati si vitamina *

scade riscul oncogen

rol pro+lactic in &bcv, asc, cataracta, diabet, dementa

este folosit ca aditiv alimentar +ind antioxidant ( '4)

urse alimentare

se concentreaza in grasimile din seminte, deci in uleiul extras8 fructe

oleaginoase, legume frunze painea neagra, fasole uscata in cantitati mici in +cat, unt, branzeturi grase

atia de vitamina este in functie de aportul alimentar de acizi grasi

%$1' mg in aport scazut de acizi grasi 1%$2'mg in aport crescut de acizi grasi %$3mg pentru copii

fectele consumului neadecvat

fectele carentei vitaminice neurologice& neuropatie periferica, retinopatie pigmentara

anemie prin hemoliza datorita scaderii rezistentei membranei

eritrocitelor

6itamina 7

/erivati de metil naftochinona& B1+tochinona sintetizata in frunzele

verzi

B2 farnochinona sintetizata de microorganisme(scherichia,

proteus, streptococus fecalis) B menadiona este un produs farmaceutic hidrosolubil

Inactivata prin congelare si rancezirea grasimilor

ol in organism

In coagularea sangelui prin sinteza a patru factori&

$ protrombina (II)

$ proconvertina (JII)

$ factorul Christmas (IK)

$ factorul tuart (K)

urse alimentare


30/30

#egume verzi (spanac, urzici, salata, loboda..), carto+, brocoli,

conopida, +cat, carne, galbenus

atia

2mg7zi (exact nu se stie +ind %'"sinteza endogena intest)

fectele consumului neadecvatCarenta de vit B prin&

$aport alimentar scazut

$ reducerea 0orei intestinale in urma antibioterapiei

indelungate

$ scaderea absorbtiei intestinale ( icter mecanic, insuf

lipaza pancreatica $ trece greu prin placenta si nn are un

risc mare hemoragic pana la formarea

microorganismelor la niv colonului

Sub Igiena Bune

Documents

Transcript of Sub Igiena Bune