IFRS 2 Plăţi pe bază de acţiuni

Introducere

O modalitate de plata din ce în ce mai folosita de societati ( nu neapărat din România) este plata pe baza de actiuni. Tranzactia poate presupune fie transferul efectiv al intrumentelor de capital, fie decontarea în numerar în functie de valoarea unor instrumente de capital.

Sesizând problemele diverse legate de aceasta modalitate de decontare, IASB a emis în anul 2004 standardul IFRS 2 Plati pe baza de actiuni, standard ce vine sa reglementeze probleme legate de evaluare, recunoastere si contabilizare.

Tot în anul 2004, FASB a revizuit SFAS 123, standard ce se refera de asemenea la plati pe baza de actiuni. Prin tranzactii decontate în actiuni se întelege o tranzactie care presupune transferul de instrumente de capital în schimbul unor servicii sau bunuri primite, sau transferul unei sume de numerar, sumă ce depinde de valoarea unor instrumente de numerar.

Deşi în România practica tranzactiilor pe bază de numerar nu este foarte întâlnită, putem remarca totusi un început timid dar cu potential de crestere în ceea ce priveste acordarea de instrumente de capital angajatilor proprii ( actiuni sau optiuni ) precum si stimulente salariale de natura stock-options plan. Aceste beneficii salariale intră sub sfera IFRS

Definiţie

Tranzactie cu plata bazata pe actiuni - O tranzactie în care entitatea primeste bunuri sau servicii ca si consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (inclusiv actiuni sau optiuni pe actiuni), sau achizitioneaza bunuri sau servicii prin angajarea de datorii fata de furnizorii bunurilor sau serviciilor pentru sume care au la baza preţul acţiunii entitatii sau alte instrumente de capital ale acesteia.

De reţinut

Conform IFRS 2, plăţile pe bază de acţiuni pot fi:

a) Tranzacţii cu plata bazată pe acţiuni decontate prin capitaluri proprii, în care entitatea primeste bunuri sau servicii ca o contraprestatie pentru instrumentele de capital ale entitatii (actiuni sau optiuni pe actiuni),

b) Tranzactii cu plata bazata pe actiuni decontate în numerar, în care entitatea achizitioneaza prin angajarea de datorii fata de furnizorul bunurilor sau serviciilor pentru sumele care au la baza pretul (sau valoarea) actiunilor entitatii sau alte instrumente de capital ale entitatii, si c) Tranzactiile în care entitatea primeste sau achizitioneaza bunuri sau servicii si termenii contractului confera entitatii sau furnizorului de bunuri si servicii posibilitatea de a deconta tranzactia în numerar (sau alte active) sau prin emisiunea instrumentelor de capital,

Definitie

Tranzactia cu plata bazata pe actiuni decontata în numerar - O tranzactie cu plata bazata pe actiuni în care entitatea achizitioneaza bunurile sau serviciile prin angajarea unei datorii de a transfera numerar sau alte active furnizorului bunurilor sau serviciilor pentru sume care au la baza pretul (sau valoarea) actiunilor entitatii sau alte instrumente de capital ale entitatii.

Tranzactia cu plata bazata pe actiuni decontata prin capital propriu - O tranzactie cu plata bazata pe actiuni în care entitatea primeste bunurile sau serviciile ca o consideratie pentru instrumentele de capital propriu ale entitatii (actiuni sau optiuni pe actiuni).

Recunoasterea tranzactiilor cu plata pe bază de actiuniConform IFRS 2, entitatea va recunoaste bunurile sau serviciile primite sau achizitionate într-o tranzactie cu

plata pe baza de actiuni când obtine bunurile sau când sunt prestate serviciile.În contrapartidă trebuie sa recunoasca o crestere corespunzatoare în capitalurile proprii daca bunurile sau serviciile au fost primite în cadrul tranzactiei cu plata pe baza de actiuni, sau o datorie daca bunurile sau serviciile au fost achizitionate în cadrul uneitranzactii cu plata pe baza de actiuni decontate în numerar.

Exemplul 1

SC Constructia SA are nevoie de un stoc mare de ciment si drept urmare încheie un contract cu plata pe bază de actiuni cu SC Cimentina SRL, contract ce prevede ca SC Cimentina SRL va livra stocul de ciment si decontarea va fi făcută în numerar, în functie de cursul bursier al actiunii lui SC Constructia SA, ca si contravaloare a 1,000 de actiuni Constructia. La data încheierii contractului o actiune Constructia era cotată la 100 u.m. La data receptiei era cotată 105 u.m.

Când si cum vor fi recunoscute bunurile la SC Constructia ?

Recunoasterea activului ( stocului) se va face tot la data receptiei, dar valoarea de recunoastere va fi de 1.000 x 105 = 105.000 u.m. În contrapartida acestui activ, tot la data receptiei se va recunoaste o crestere a datoriilor.Daca bunurile sau serviciile achizitionate sau primite într-o tranzactie cu plata pe baza de actiuni nu se califica pentru recunoasterea ca active, ele vor fi recunoscute ca si cheltuieli. O cheltuiala apare în momentul consumului bunurilor sau prestarii serviciilor.

Exemplul 2

SC Pensiunea SA urmăreste obtinerea de fonduri Phare, dar nu dispune de resursele necesare plătii. Ea a reusit să încheie un contract cu SC Consultantul SRL prin care acesta se obligă să acorde consultantă în vederea obtinerii acestor fonduri, urmând să primească 1,000 de actiuni cotate la valoarea justă de 10 u.m. pe bucată. Pensiunea după modelul următor: 10 % la data încheierii contractului; 40% la data depunerii documentatiei în vederea obtinerii fondurilor si restul de 50% la data obtinerii dreptului de a primi fonduri Phare. Chiar dacă în urma depunerii documentatiei SC Pensiunea SA nu primeste fondurile, actiunile rămân la SC Consultantul SRL.

Cum recunoaste SC Pensiunea SA această tranzactie pe bază de actiuni ?

SC Pensiunea recunoaste la data fiecărei etape ( la semnarea contractului, la livrarea documentatiei si dacă mai este cazul la data obtinerii fondurilor) o cheltuială egală cu contravaloarea actiunilor emise, evaluate la valoare justă ( respectiv 100 bucăti x 10 u.m., 400 bucăti x 10 u.m. si 500 bucăti x 10 u.m.).

Tranzactii pe baza de actiuni decontate prin capitaluri propriiConform IFRS 2, pentru tranzactiile cu plata pe bază de actiuni decontate prin capitaluri proprii, entitatea

trebuie sa evalueze bunurile sau serviciile primite, si în mod corespunzator sa mareasca capitalurile proprii cu

2

valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, cu exceptia situatiei în care valoarea justa a acestora nu poate fi determinate credibil.

Se presupune ca în cazul bunurilor si serviciilor primite de la terte persoane, valoarea justa a acestora poate fi determinata, cu putine exceptii.

Exemplul 3

SC Mall SA construieste un mall central. SC Betoane SA livrează 8 betoniere, cu o valoare contabilă netă de 100.000 u.m. si cu o valoare de piată de 120.000 u.m. În contrapartidă va primi 12.000 de actiuni cu valoare nominală de 50 u.m. Cum va afecta tranzactia anterioară situatia financiară a SC Mall SA ?

În exemplu de fată valoarea justă a bunurilor primate poate fi evaluată credibil si ca atare SC Mall SA va recunoaste active fixe în valoare de 8 x 120.000 = 960.000 u.m. iar în contrapartida lor capitaluri proprii însumând 960.000 u.m. Cresterea capitalurilor proprii poate fi defalcată pe capital social 12,000 x 50 u.m. = 600,000 u.m si prime de capital 360,000 u.m. ( reprezentând diferenţa dintre 960,000 u.m si 600,000 u.m.).

Observatie: SC Betoane SRL va recunoaste titluri de participare ( instrumente financiare pe termen lung, conform IAS 32 si 39 ) la valoare justă de 960,000 u.m.

Entitatea trebuie însa sa acorde mare atentie modului în care determina valoarea justa a bunurilor achizitionate. Astfel, orice rabaturi datorate cantitatii mari cumparate sau alte reduceri, chiar daca nu sunt explicit negociate între cele doua parti, dar este o practica curenta pe piata, trebuiesc luate în considerare.

Exemplul 4

Furnizorul PALMA Co. vinde produse de papetarie, inclusiv prin magazinele proprii de desfacere. Pretul de vânzare în magazin este de 10 RON/ top. În cazul achizitionarii unor cantitati mai mari de catre clienti fideli se acorda o reducere de 10%.

Societatea POSTERE Co achizitioneaza o cantitate importanta de hârtie, cantitate ce depaseste stocul existent al SC PIX Co, si ce urmeaza a fi livrata în timp. Modalitatea de plata este în actiuni: pentru 30.000 topuri de hârtie se emit 15.000 actiuni cu valoare nominala de 10 RON/actiune. SC POSTERE Co estimează ca la cantitatea aprovizionată ar fi putut obtine un rabat de 20%. Valorea justa a instrumentelor emise va fi egala cu a activului recunoscut ( 10 x 30.000 x 80% = 240.000 RON ) si înregistrarea aferentă este:Stocuri = % 240.000Capital social 150.000Prime de capital 90.000Daca entitatea nu poate estima în mod credibil valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite, entitatea trebuie sa determine valoarea acestora, si cresterea corespunzatoare în capitaluri proprii, indirect, prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate. Este cazul serviciilor primite de la salariatii entitatii sau persoanele asimilate salariatilor.

Tranzactii cu plata pe bază de actiuni cu salariatii sau persoanele asimilate salariatilor

În ultima perioada, pe plan international, din ce în ce mai multe societati au început sa acorde salariatilor beneficii suplimentare sub forma titlurilor de capital proprii emise sau sub forma compensatiilor suplimentare calculate pe baza actiunilor proprii. Acest lucru are mai multe explicatii, si anume:

în majoritatea tarilor fiscalitatea legata de salarii este perceputa ca fiind împovaratoare si atunci angajatorii cauta modalitati mai ieftine de plata a salariilor;

3

de regula optiunile acordate salariatilor sunt impozabile la acestia fie în momentul exercitarii fie vânzarii titlurilor achizitionate pe baza lor (impozitarea nu se face la momentul acordarii optiunilor, cum se face spre exemplu la salariul platit în numerar);

entitatea beneficiaza de deducerea a cel putin unei parti din cheltuiala salariala angajata; acordarea de pensii sub forma beneficiilor determinate (modalitate foarte întâlnita la începutul secolului

20) este privita ca fiind foarte costisitoare pentru societate datorita evolutiei diversilor factori cum ar fi cresterea duratei de viata utila, a salariului mediu etc.;

este un factor de stimulare a salariatilor ( în special a managerilor ) care trebuie sa obtina performante pentru a intra în posesia titlurilor de capital (atentie la reversul medaliei: uneori managerii vor fi stimulati sa raporteze false performante, tocmai pentru a primi compensatiile suplimentare!);

este un factor de fidelizare, tinând cont ca salariatul trebuie de regula sa petreaca un anumit numar de ani în societate pentru a avea dreptul la beneficii;

societatile privesc emiterea de capital ca pe o sursa foarte ieftina de finantare si prefera în loc sa dea bani suplimentari pe salarii sa creasca numarul de actiuni emise.

În tranzactiile cu angajatii si tertii care ofera servicii similare, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a serviciilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital propriu acordate, deoarece nu poate fi estimata credibil valoarea justa a serviciilor primate. Valoarea justa a acestor instrumente de capital propriu trebuie sa fie evaluate la data cesiunii.

Definitie

Opţiune pe acţiuni - Un contract care acorda detinatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a subscrie pentru actiunile entitatii la un pret fix sau determinabil pentru o anumita perioada de timp. Actiunile, optiunile pe actiuni sau alte instrumente de capital propriu sunt acordate angajatilor ca remuneratie, în plus fata de salariu si alte beneficii ale angajatilor.

De obicei, nu este posibila evaluarea directa a serviciilor primite pentru anumite componente ale remuneratiei salariatilor. De asemenea, remuneratia nu poata fi evaluata în mod independent la valoarea justa, fara a evalua direct valoarea justa a instrumentelor de capital acordate.

În plus, actiunile sau optiunile pe actiuni sunt mai degraba acordate ca parte a unui contract de premiere, decât ca parte a unei remuneratii de baza, de exemplu ca un stimulent pentru angajati pentru a ramâne în societate sau pentru a-I premia pentru eforturile lor de îmbunatatire a performantelor entitatii.

Prin acordarea de optiuni sau optiuni pe actiuni, suplimentar fata de alte remuneratii, entitatea plateste remuneratii suplimentare pentru a obtine beneficii suplimentare. Estimarea valorii juste a acelor beneficii suplimentare este foarte dificila. Datorita dificultatii evaluarii valorii juste a serviciilor primite, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a serviciilor angajatilor primite prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate.

Determinarea valorii juste a instrumentelor de capital acordate

Pentru tranzactiile evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii, având la baza preturile pietei daca sunt disponibile si termenii si conditiile pentru care acele instrumente de capital au fost acordate.

Daca preturile pietei nu sunt disponibile, entitatea trebuie sa estimeze valoarea justa a instrumentelor de capital acordate folosind o tehnica de evaluare pentru a calcula care ar fi fost pretul instrumentelor de capital la data evaluarii în cadrul unei tranzactii în care pretul este determinat obiectiv.

Tehnica de evaluare trebuie sa fie consecventa cu metodologia de evaluare general acceptata pentru evaluarea instrumentelor financiare, si trebuie sa încorporeze toti factorii si toate prezumtiile pe care participantii la piata le au în vedere la stabilirea pretului.

Evaluarea initiala

4

Pentru tranzactiile evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital acordate, entitatea trebuie sa evalueze aceasta valoare data acordarii, nerevizuind ulterior aceasta valoare.

Valoarea justa a optiunilor este luata în mod ideal de pe piata. Totusi nu întotdeauna exista cotatii pentru optiuni. Ne referim nu numai la cazul evident al optiunilor emise de societatile necotate ci si la optiuni emise cu caracteristici diferite fata de cele pentru care exista cotatii.

Atunci când nu se poate utiliza direct valoarea de pe piata, entitatea trebuie sa încerce sa calcule valoarea justa prin corectia valorilor juste a optiunilor de pe piata, tinând cont de diferentele dintre ele. Atunci când nici acest lucru nu este posibil trebuie sa se apeleze la modele matematice de calcul a valorii juste.

În ceea ce priveste modelul preferat de societati pentru evaluarea valorii juste a instrumentelor de capital, apar doua probleme: modelul Black-Scholes este mai simplu si mai putin costisitor, dar nu poate fi utilizat decât la evaluarea unui numar mic de tipuri de optiuni.

Modelul binomial este mai complex dar acopera o gama mai larga de optiuni, ceea ce în conditiile în care instrumentele de capital devin tot mai complexe este un lucru pozitiv. Alta problema legata de modelul binomial, pe lânga complexitatea mai mare, este faptul ca nu toate societatile au informatiile necesare pentru a determina intrarile modelului, ceea ce face ca si costurile legate de evaluare sa fie mai mari.

Valoarea justa a instrumentelor de capital nu poate fi evaluata credibil

DefinitieValoarea intrinsecă - Diferenţa dintre valoarea justă a actiunilor pentru care terţul are dreptul (conditional sau neconditional) de a subscrie sau care are dreptul de a primi şi pretul pe care tertul trebuie sa-l plateasca pentru actiuni. Vi = Vj - Pa

De exemplu, o optiune pe actiuni cu un preţ de exercitare de 30 u.m., asupra unei acţiuni cu o valoare justa de 33 u.m., are o valoare intrinseca de 3 u.m. (Vi = 33 – 30 = 3 u.m.)În foarte putine cazuri, entitatea nu poate estima credibil valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii. Numai în aceste cazuri extreme de rare, conform IFRS 2, entitatea va:a) evalua instrumentele de capital propriu la valoarea intrinseca estimată initial la data la care entitatea obtine

bunurile sau terţa parte presteaza serviciul şi ulterior la fiecare data de raportare si la data decontării finale, cu orice modificare în valoarea intrinsecă recunoscută în contul de profit si pierdere. În cazul acordării opţiunilor pe acţiuni, acordul de plată pe bază de acţiuni este în cele din urmă decontat când opţiunile sunt exercitate, este pierdut dreptul sau perioada exercitarii a expirat (exemplu la finalul duratei de viata a optiunii).

b) recunoaste bunurile sau serviciile primite având la baza numarul instrumentelor de capital propriu care în cele din urma aduc beneficii sau (când este cazul) sunt exercitate. Pentru a aplica aceasta cerinta optiunilor pe actiuni, de exemplu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite in timpul perioade îndreptatite a primi beneficii.Suma recunoscuta pentru bunurile sau serviciile primite în timpul perioadei îndreptatite a primi beneficii trebuie bazata pe numarul de optiuni pe actiuni care se asteapta sa fie aducatoare de beneficii.

Entitatea trebuie să revizuiască estimarea facută, dacă informaţiile ulterioare indică că numărul de opţiuni pe acţiuni aşteptate să aducă beneficii diferă de estimările anterioare. La data îndreptaţită a primi beneficii, entitatea trebuie să reia sumele recunoscute pentru bunurile sau serviciile primite dacă opţiunile pe acţiuni nu mai sunt exercitate sau expiră la sfârşitul duratei de viaţă a acţiunilor.

Recunoasterea tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni în relatie cu salariatii

Definitii

Beneficii legitime ; a deveni îndreptatit la beneficii - În conditiile unui contract cu plata bazata pe actiuni, dreptul unei parti de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii devin legitime pâna la îndeplinirea conditiilor specifice de a deveni îndreptatit la beneficii.

5

Conditii de a deveni îndreptatit la beneficii - Conditiile care trebuie îndeplinite de o terta parte pentru a deveni îndreptatit de a primi numerar, alte active sau instrumente de capital ale entitatii, în conditiile contractului cu plata bazata pe actiuni. Conditiile de a deveni îndreptatit la beneficii includ conditii de serviciu, care solicita tertei parti de a efectua o anumita perioada de serviciu si conditii de performanta, care necesita tinte de performanta specifice a fi îndeplinite (ca de exemplu cresterea profitului de-a lungul unei perioade de timp).

Daca instrumentele de capital aduc beneficii imediat, angajatul nu trebuie sa efectueze o perioada specifica înainte de a fi îndreptatit la aceste instrumente de capital. În absenta unei evidente contrare, entitatea presupune ca serviciile prestate de o terta parte ca si contrapartidă pentru instrumentele de capital au fost primite. În acest caz, la data acordarii instrumentelor de capital entitatea recunoaste serviciile prestate în întregime, crescând în mod corespunzator capitalurile proprii.

Exemplul 5

SC Jupiter SA acordă pe 22 decembrie câte 20 de optiuni salariatilor săi, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Optiunile au o valoare de exercitare de 10 u.m./ actiune si se pot achizitiona 100 de actiuni Jupiter pe baza lor.

Nu sunt necesare conditii suplimentare de exrcitare. La momentul actual valoarea la bursă a unei actiuni Jupiter este de 8 u.m. / actiune ( cu alte cuvinte nu este rentabil ca optiunile primite să fie exercitate). SC Jupiter SA utilizează modelul B& S de evaluare a optiunilor si a calculat o valoare justă de 15 u.m. pe optiune. Numărul de salariati este de 100.Cum afectează tranzactia anterioară situatiile financiare ale SC Jupiter SA ?

Deoarece optiunile nu au nici o conditie suplimentară pentru exercitare ( cu alte cuvinte beneficiile sunt deja legitime ) SC Jupiter SA va recunoaste o cheltuială cu remuneratia salariatilor si în contrapartidă o crestere a capitalului propriu.

Chiar dacă în acest moment nu este rentabil să se exercite optiunile si este improbabil ca acestea să fie exercitate, se va recunoaste această cheltuială si va fi evaluată la valoarea justă a optiunilor acordate.

Desi în planul de conturi românesc nu există un cont specific în care să fie înregistrate optiunile pe actiuni emise de entităti, acestea ar putea fi recunoscute în cadrul primelor de capital, analitic distinct, la valoarea de 20 bucăti x 15 u.m. x 100 persoane = 30.000 u.m. 641 = 1041 30.000 u.m.

Tratamentul conditiilor pentru a fi îndreptatit la beneficii

Daca instrumentele de capital nu produc beneficii pâna ce terta parte nu efectueaza o perioada specifica de serviciu, entitatea presupune ca serviciile de prestat de tert vor fi primite, în timpul perioadei de a fi îndreptatit la beneficii. Entitatea contabilizeaza acele servicii în momentul în care sunt prestate de tert, pe parcursul perioadei până la data de a fi îndreptatit la beneficii, recunoscând o crestere corespunzatoare în capitalurile proprii.

Acordarea instrumentelor de capital ar putea fi conditionata de satisfacerea conditiilor pentru a fi îndreptatit la beneficii. Există două tipuri principale de conditii atasate acestor instrumente de capital. Primul tip este cel legat de factorul timp, iar al doilea de performantă.

De multe ori, pentru a motiva un angajat să rămână în societate, instrumentele de capital acordate au o conditie ce vizează posibilitatea de exercitare doar după trecerea unui număr de ani petrecuti în societate. Daca unui angajat i se acorda optiuni pe actiuni numai daca are o vechime de n ani de serviciu, atunci entitatea presupune ca serviciile de prestat de angajat ca si contrapartidă pentru optiunile pe actiuni vor fi primite, de-a lungul celor n ani în cadrul perioadei de a fi îndreptatit la beneficii. Recunoasterea se va face liniar în timp, fără să se apeleze la actualizare.

Important

6

Daca un angajat primeste optiuni pe actiuni conditionate de performanta si ramâne angajat pâna la obtinerea performantei respective, iar perioada de obtinere a beneficiilor depinde de realizarea conditiei, entitatea presupune ca serviciile de prestat de angajat ca si consideratie pentru optiunile pe actiuni vor fi primite, de-a lungul perioadei de a fi îndreptatit la beneficii. Entitatea estimeaza durata de acordare a beneficiilor la data acordarii acestora, având la baza probabilitatea realizarii conditiei de performanta.

Pe de altă parte ar putea exista criterii de performanta care trebuie îndeplinite înainte de exercitare, cum ar fi obtinerea unei cresteri a profitului de catre entitate sau a pretului actiunii entitatii. Conditia de performantă este utilizată în special în cazul optiunilor acordate managerilor si asigură actionarii că acestia vor face tot posibilul ca societatea să functioneze bine si să atingă conditia de performantă stipulată pentru ca ei să îsi poată exercita optiunile.

Şi condiţia de performanţă poate fi la râdul ei de două feluri:a) determinată de piată; saub) nedeterminată de piată.

Condiţiile pentru a fi îndreptaţit la beneficii, altele decât cele de piaţă, nu trebuie luate în considerare la estimarea valorii juste a acţiunilor sau opţiunilor la data evaluării.

Totuşi condiţiile legitime trebuie avute în vedere prin ajustarea numărului instrumentelor de capital incluse în evaluarea tranzacţiei astfel încât suma recunoscuta pentru bunurile şi serviciile primite ca şi consideraţie pentru instrumentele de capital acordate au la bază numărul instrumentelor de capital care aduc beneficii.Entitatea trebuie să revizuiasca estimarea făcuta referitoare la lungimea perioadei de acordare a beneficiilor, dacă informaţiile ulterioare indică că durata diferă de cea estimată anterior.

Astfel, nici o sumă nu va fi recunoscută pentru bunurile şi serviciile primite dacă instrumentele de capital acordate nu aduc beneficii datorită nesatisfacerii condiţiilor, de exemplu partea terţă nu îndeplineşte condiţia privind perioada de serviciu, sau condiţia de performanţă nu este satisfacută.

Entitatea trebuie să recunoască o sumă pentru bunurile şi serviciile primite în timpul perioadei pentru a fi îndreptăţit la beneficii având la bază cea mai bună estimare a numarului instrumentelor de capital aşteptate să aducă beneficii şi va revizui estimarea daca informatiile ulterioare indica numarul instrumentelor de capital care se asteapta sa aduca beneficii difera de estimarile anterioare. La data beneficiilor legitime, entitatea trebuie sa revizuiasca estimarea pentru a egala numarul instrumentelor de capital care în cele din urma aduc beneficii.

Exemplul 6Societatea DARNIC SRL acorda pentru toti cei 10 agenti de vânzari câte 100 de optiuni, fiecare dând dreptul

la achizitia a 5 actiuni. Pretul de exercitare este de 9 RON. În prezent valoarea justa a unei actiuni este de 12 RON. Pentru a putea exercita optiunile, salariatii trebuie sa ramâna în societate cel putin 5 ani, având ulterior la

dispozitie o perioada de 2 ani în care pot opta pentru achizitia actiunilor. Aplicând un model de estimare avalorii juste a optiunii, societatea DARNIC calculeaza valoarea justa a unei

optiuni ca fiind 5 RON. Deoarece perioada pâna când salariatii sunt îndreptatiti la beneficii este de 5 ani, societatea va recunoaste

anual o cheltuiala în functie de numarul de instrumente de capital estimat a fi exercitat de catre salariati. Initial societatea estimeaza ca doar un salariat va parasi echipa în mai putin de 5 ani.

Conform IFRS 2, în cazul conditiilor de performanta ce nu tin de piata entitatea estimeaza durata de timp pâna la data la care beneficiile devin îndreptatite, precum si numarul de optiuni ce vor fi exercitate (în functie de numarul de salariati ce vor ramâne angajati, de probabilitatea atingerii performantelor etc.).

Numarul de optiuni probabil a fi exercitate este de 100 x 9 = 900.Valoare cheltuiala recunoscuta în anul 1 = 100 x 9 x 5 x 1 / 5 = 900.

Înregistrarea aferenta primului an:Cheltuieli cu remuneratiile angajatilor = Capital propriu / optiuni pe actiuni 900

7

În anul II , entitatea reconsidera estimarile initiale si constata ca este probabil ca 2 salariati sa plece. Deoarece optiunea este cu un an mai aproape de exercitare si pretul actiunii presupum ca a crescut la 13 RON, valoarea ei justa calculate prin aceesi metoda devine 6 RON.Numarul de optiuni probabil a fi exercitate este de 100 x 9 = 900.Desi valoarea justa a instrumentelor de capital se modifica, deoarece nu avem de a face cu conditii de performanta determinata de piata, nu se revine asupra estimarii initiale a valorii juste a instrumentelor de capital acordate.

Valoarea cheltuielii recunoscuta în anul 2 = 100 x 8 x 5 x 2 / 5 – 900 = 700.

Înregistrarea aferenta anului doi:Cheltuieli cu remuneratiile angajatilor = Capital propriu / optiuni pe actiuni 700

Daca în anul trei nu se modifica estimarile, entitatea va recunoaste pe cheltuieli o suma egala cu: 100 x 8 x 5 x 3 / 5 – (900 + 700 ) = 800.Presupunem ca în anul patru societatea constata ca este probabil ca toti cei 10 salariati sa ramâna cei 5 ani angajati.Valoarea cheltuielii recunoscuta în anul 4=100 x 10 x 5 x 4 / 5 – (900 + 700 +800) = 1,600.

La sfârsitul anului 5 se constata ca doar un salariat a parasit societatea si restul 9 sunt îndreptatiti la beneficii.

Valoarea cheltuielii recunoscuta în anul 5 = 100 * 9 * 5 * 5 / 5 – (900 + 700 + 800+1,600) = 500.

Înregistrarea aferenta va fi:Cheltuieli cu remuneratiile angajatilor = Capital propriu / optiuni pe actiuni 500

OBSERVATIEÎn cazul în care perioada estimata pâna la data obtinerii de beneficii difera în functie de anumite conditii ce nu tin de piata, entitatea trebuie sa o revizuiasca periodic, si trebuie sa recunoasca modificarile.

Exemplul 7

O entitate acorda 100 de optiuni directorului general. Perioada de exercitare este de 3 ani din momentul în care rentabilitatea financiara a entitatii va fi de 20% sau superioara.

Valoarea justa a optiunilor la momentul acordarii este de 60 RON. Entitatea estimeaza ca rentabilitatea de 20% va fi atinsa peste trei ani.

La sfârsitul anului 3, în urma conditiilor economice slabe, entitatea estimeaza ca rentabilitatea de 20% va fi atinsa abia în anul patru, nu în anul trei.

În primii doi ani entitatea recunoaste o cheltuiala anuala de 100 optiuni* 60 RON / optiune x 1an / 3 ani = 2,000 RON/an.In anul trei se recunoaste pe cheltuieli si la capitaluri proprii o valoare de 100 optiuni* 60 RON / optiune x 3 ani / 4 ani – 2,000 x 2 = 500 RON.

Presupunând ca în anul patru rentabilitatea a crescut peste 20% si managerul poate exercita oricând optiunile, suma recunoscuta pe cheltuieli este de : 100 optiuni x 60 RON / optiune x 4 ani / 4 ani – 2,000 x 2 – 500 = 1.500 RON.OBSERVATIEÎn cazul în care numarul de titluri de capital acordate difera în functie de anumite conditii ce nu tin de piata, entitatea trebuie sa faca cea mai buna estimare a numarului de instrumente de capital ce vor da dreptul la beneficii. Aceasta estimare trebuie revizuita periodic, si modificarile trebuiesc recunoscute.

8

Exemplul 8O entitate acorda 100 de optiuni directorului general. Perioada de exercitare este de 5 ani din momentul în

care rata medie a profitului depaseste 20%. Valoarea justa a optiunilor la momentul acordarii este de 60 RON. Daca rata medie a profitului depaseste 30% directorul are dreptul la un numar de 50 de optiuni suplimentare.

Entitatea estimeaza ca rentabilitatea de 20% va fi atinsa peste doi ani. La sfârsitul anului 2, rata medie a profitului este 32%, dând dreptul directorului la 150 optiuni.

În primul an entitatea recunoaste o cheltuiala de 100 optiuni* 60 RON / optiune x 1an / 2 ani = 3,000 RON. In anul doi se recunoaste pe cheltuieli si la capitaluri proprii o valoare de 150 optiuni* 60 RON / optiune – 3,000 = 6.000 RON.

OBSERVATIE

Conditiile de piata, cum ar fi un pret de piata tinta de care este conditionata exercitarea, trebuie avute în vedere când se estimeaza valoarea justa a instrumentelor financiare acordate. De aceea, pentru acordarea instrumentelor de capital în conditiile pietei, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile si serviciile primite de la o terta parte care satisface toate celelalte conditii de exercitare (de exemplu, servicii primite de la un angajat care ramâne în serviciu pentru o anumita perioada de timp), indiferent daca sunt satisfacute conditiile de piata.

In cazul conditiilor de performanta determinate de piata, entitatea presupune ca serviciile vor fi primite pâna la data la care beneficiile devin îndreptatite. Estimarea duratei de timp pâna la data la care beneficiile devin îndreptatite trebuie sa fie consecventa cu presupunerile folosite la estimarea valorii juste a optiunilor acordate, si nu va fi revizuita ulterior.

Conditiile pentru a fi îndreptatite la beneficii, altele decât cele de piata, nu trebuie luate în considerare la estimarea valorii juste a actiunilor sau optiunilor la data evaluarii.Totusi conditiile legitime trebuie avute în vedere prin ajustarea numarului instrumentelor de capital incluse în evaluarea tranzactiei astfel încât, suma recunoscuta ca si cheltuiala cu angajatii si valoarea instrumentelor de capital acordate are la baza numarul instrumentelor de capital probabil a fi exercitate sau acordate.

Entitatea trebuie sa recunoasca o suma ca si cheltuiala cu angajatii si în contrapartida capitalul propriu angajat având la baza cea mai buna estimare a numarului instrumentelor de capital probabil a fi exercitate. Astfel, nici o suma nu va fi recunoscuta pentru valoarea instrumentelor de capital potentiale ce probabil nu vor fi exercitate datorita nesatisfacerii conditiilor.

Estimarea va fi revizuita daca informatiile ulterioare indica ca numarul instrumentelor de capital probabil a fi exercitate difera de estimarile anterioare. La data beneficiilor legitime, entitatea trebuie sa revizuiasca estimarea pentru a egala numarul instrumentelor de capital care vor fi exercitate.Entitatea nu va relua ulterior sumele recunoscute pentru serviciile primite de la un angajat daca instrumentele de capital sunt ulterior pierdute sau, în cazul optiunilor pe actiuni, optiunile nu sunt exercitate.

Exemplul 9Un hotel - SC LUX SA- acorda 1,000 de optiuni unui salariat . Conditia de exercitare este ca actiunile SC

LUX sa fie cotate cu peste 50 RON / bucata o perioada mai mare de 3 luni. Valoarea justa a actiunilor LUX la momentul acordarii este de 40 RON. Pret de exercitare – 35 RON.

Optiunea expira în 6 ani din momentul acordarii. Aplicând modelul binomial de evaluare a optiunilor se constata ca cel mai probabil conditia de exercitare va fi îndeplinita în 3 ani. Valoarea justa calculata a optiunilor la momentul acordarii este de 9 RON.

La sfârsitul anului 2, valoarea justa a optiunilor a scazut cu 1 RON si perioada estimata de îndeplinire a conditiilor a crescut cu 1 an. În final conditia nu este îndeplinita si salariatul pierde actiunile.

În primul an, la data acordarii, în urma estimarii, entitatea recunoaste o cheltuiala de1,000 optiuni* 9 RON / optiune * 1an / 3 ani = 3,000 RON pe seama capitalurilor proprii:

9

Cheltuieli cu servicii de intermediere = Capital propriu / optiuni pe actiuni 3000

Desi la sfârsitul anului 2 durata probabila creste cu 1 ani si valoarea justa a optiunilor se modifica, entitatea nu recunoaste niciuna dintre aceste modificari, recunoscând si în anul 2 si 3 aceeasi suma de 3,000 RON:

Cheltuieli cu servicii de intermediere = Capital propriu / optiuni pe actiuni 3000

De asemenea, desi în final ( anul 6 ) titlurile nu vor fi exercitate, cheltuiala recunoscuta nu va fi reluata, ci se va face înregistrarea:Capital propriu / optiuni pe actiuni = Rezultat reportat 9,000În anul doi se recunoaste pe cheltuieli si la capitaluri proprii o valoare de 150 optiuni x 60 RON / optiune – 3.000 = 6.000 RON.

IFRS 2 considera ca doar în putine cazuri, entitatea nu poate estima credibil valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii. Doar în aceasta situatie entitatea va evalua instrumentele de capital propriu la valoarea intrinseca, stabilita la data la care entitatea obtine bunurile sau terta parte presteaza serviciul si reestimata ulterior la fiecare data de raportare si la data decontarii finale. Orice modificare în valoarea intrinseca va fi recunoscuta în contul de profit si pierdere.

Valoarea intrinseca a unei optiuni call este maximul dintre pretul actiunii minus pretul de exercitare si zero. Spre exemplu, o optiune cu valoare justa de 10 si pret de exercitare de 8, are o valoare intrinseca de 2.

O opţiune cu valoare justa de 10 şi preţ de exercitare de 12, are o valoare intrinseca de 0.

TRANZACTIILE CU PLATA BAZATA PE ACTIUNI DECONTATA ÎN NUMERAR

Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni decontate în numerar, entitatea trebuie sa evalueze bunurile sau serviciile achizitionate si datoria angajata la valoarea justa. Pâna ce datoria este decontata, entitatea trebuie sa reevalueze valoarea justa a datoriei la fiecare data de raportare si la data decontarii, cu orice modificari în valoarea justa recunoscute în contul de profit si pierdere al perioadei.

De exemplu, o entitate ar putea acorda drepturi de apreciere a actiunilor angajatilor ca parte a remuneratiei, prin care acestia devin îndreptatiti la plata în numerar (altfel decât un instrumente de capital), bazate pe cresterea pretului actiunii entitatii peste un anumit nivel, de-a lungul unei perioade de timp.

Sau o entitate ar putea acorda angajatilor dreptul de a primi numerar prin acordarea acestora dreptul de a cumpara actiuni (inclusiv actiuni ce vor fi emise pâna la exercitarea optiunii) care sunt rascumparabile, în mod obligatoriu sau la optiunea angajatului.

Entitatea trebuie sa recunoasca serviciile primite si o datorie cu privire la plata acestor servicii, atâta timp cât angajatii presteaza serviciul.

De exemplu unele drepturi de apreciere a actiunilor produc beneficii imediat, si angajatilor nu le este cerut sa ramâna o anumita perioada de timp în serviciu pentru a deveni îndreptatiti la plata în numerar. În mod contrar, în absenta evidentei, entitatea trebuie sa presupuna ca serviciile prestate de angajati în schimbul drepturilor de apreciere a actiunilor au fost primite.

Astfel, entitatea trebuie sa recunoasca imediat serviciile primite si o datorie de plata a acestora. Daca drepturile de apreciere a actiunilor nu aduc beneficii pâna când angajatii au efectuat o anumita perioada de serviciu, entitatea trebuie sa recunoasca serviciile primite si o datorie pentru plata acestora, întrucât angajatii presteaza serviciul în timpul acelei perioade.

Datoria va fi evaluata, initial si la fiecare data de raportare pâna când are loc decontarea, la valoarea justa a drepturilor de apreciere a actiunilor, prin aplicarea unui model de evaluare a optiunilor, având în vedere termenii si conditiile în care drepturile de apreciere a actiunilor au fost acordate, si masura în care angajatii au prestat serviciul pâna la acea data.

Exemplul 10

10

Societatea GOOGLE SA angajeaza un consultant caruia îi ofera echivalentul în RON a 100 actiuni proprii cotate la bursa, pentru servicii de consultanta pe probleme de publicitate.La data acordarii 1 actiune era cotata la 8 RON. La sfârsitul primului an cursul bursier era de 10 RON pe actiune si se platise jumatate din datorie. La sfârsitul anului 2 cotatia era de 7 RON/actiune. În anul 3 se plateste diferenta de plata, moment la care actiunea era cotata cu 9 RON.La data acordarii, SC GOOGLE recunoaste o cheltuiala cu servicii publicitare si o datorie egale cu 100 * 8 = 800 RON:Cheltuieli publicitare = Datorii 800La sfârsitul primului an, valoarea justa a datoriei este de ( 100 – 50 ) * 10 = 500.Datorie existenta în bilant: 800 * 50% = 400.Entitatea va recunoaste diferenta nefavorabila pe cheltuieli:Cheltuieli financiare = Datorii 100La sfârsitul anului 2, valoarea justa a datoriei este de 50 * 7 = 350.Datorie existenta în bilant: 500. Entitatea va recunoaste diferenta favorabila pe venituri:Datorii = Venituri financiare 150La data decontarii, valoarea justa a datoriei este de 50 * 9 = 450. Datorie existenta în bilant: 800 * 50% = 350. Entitatea va recunoaste diferenta nefavorabila pe cheltuieli, la momentul decontarii înregistrând:% = Numerar 450Cheltuieli financiare 100Datorii 350În cazul în care valoarea datoriei depinde de o conditie, entitatea va estima valoarea cea mai probabila a obligatiei:

TRANZACTII CU PLATA BAZATA PE ACTIUNI CU ALTERNATIVE ÎN NUMERAR

Pentru tranzactiile cu plata bazata pe actiuni în care termenii contractului ofera entitatii sau tertei parti posibilitatea de a deconta în numerar (sau alte active) sau prin emisiunea de instrumente de capital, entitatea trebuie sa contabilizeze acea tranzactie, sau componentele tranzactiei, ca o tranzactie cu plata bazata pe actiuni decontata în numerar daca, si în masura în care, entitatea a angajat o datorie pentru a deconta în numerar sau alte active, sau ca o tranzactie cu plata bazata pe actiuni decontata prin capitalul propriu daca, si în masura în care, o astfel de datorie nu a fost angajata.

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni în conditiile în care termenii contractului ofera tertei parti posibilitatea de alegere a decontarii

Daca o entitate a acordat unei terte parti dreptul de a alege daca tranzactia cu plata bazata pe actiuni este decontata în numerar sau prin emiterea unor instrumente de capital, entitatea a acordat un instrument financiar compus, care include o componenta de datorie (dreptul tertei parti de a solicita plata în numerar) si o componenta de capital propriu (dreptul tertei parti de a solicita decontarea cu instrumente de capital propriu, altele decât numerar).

Pentru tranzactiile cu terte parti altele decât angajatii, în care valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite este evaluata direct, entitatea trebuie sa evalueze componenta de capital propriu a instrumentului financiar compus, ca diferenta dintre valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite si valoarea justa a componentei de datorie, la data când bunurile sau serviciile au fost primite.

Acest mod de determinare a componentei de capital este în deplina concordanta cu IAS 32 si 39, precum si cu definitia data de Cadrul general de întocmire si prezentare a situatiilor financiare.

Potrivit acestui Cadru, capitalul propriu este interesul rezidual în activele entitatii, dupa decontarea datoriilor. Acesta este motivul pentru care valoarea componentei de capital se afla scazând din valoarea justa a instrumentului valoarea datoriei, si nu proportional.

11

Exemplul 11

SC OIERUL SA cumpara oi de la SC STANA SA, în valoare de 5,500, suma pentru care încheie urmatorul contract: SC STANA poate fie intra în posesia a 5 actiuni SC OIERUL SA, fie primi suma de 5,000, la alegere.

La data semnarii contractului, o actiune SC OIERUL era cotata 1,010.La momentul recunoasterii initiale, SC OIERUL evalueaza componenta de capital propriu la suma de 5,500

– 5,000 = 500 RON, ca diferenta între valoarea justa a bunurilor primite si valoarea justa a datoriei.Entitatea trebuie sa contabilizeze separat bunurile sau serviciile primite sau achizitionate referitoare la

fiecare componenta a instrumentului financiar compus.Pentru componenta de datorie, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile achizitionate, si o

datorie de platit pentru acestea, atât timp cât terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, în conformitate cu cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate în numerar.

Pentru componente de capital propriu, entitatea trebuie sa recunoasca bunurile sau serviciile primite si o crestere a capitalului propriu, atât timp cât terta parte furnizeaza bunuri sau presteaza servicii, în conformitate cu cerintele aplicabile tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate prin capitalulpropriu.

Exemplul 12

Societatea Marte SA acorda unui furnizor ca si contrapartida într-o tranzactie de cumparare a unui teren fie suma de 110,000 u.m, fie dreptul de a primi 10,000 de actiuni.

Decontarea se va face peste un an, la alegerea tertului. În acest moment valoarea justa a terenului este de 110,000 u.m. si rata de actualizare utilizata de entitate este de 10%.

Conform IFRS 2 aceasta tranzactie presupune evaluarea separata a celor doua componente, de capital si datorie.

Valoarea justa a bunurilor primate ( terenul) este de 110,000 u.m.Valoarea justa a instrumentului de datorie este valoarea actualizata la 10% pentru un an de zile, adica 110,000 / ( 1 + 10%) ^1, adica 100,000 u.m. Diferenta de 10,000 u.m. este valoarea componentei de capital ( 110,000 – 100,000).

SC Marte SA va recunoaste terenul în situatiile financiare la valoarea de 110,000 u.m, o datorie valorând 100,000 u.m. si o crestere a capitalului propriu 10,000 u.m.La data decontarii, entitatea trebuie sa reevalueze datoria la valoarea justa.

Daca entitatea emite instrumente de capital propriu la decontare si nu plata în numerar, datoria trebuie sa fie transferata direct la capitalul propriu, ca si consideratie pentru instrumentele de capital emise.

Daca entitatea plateste la decontare în numerar si nu emite instrumente de capital propriu, plata trebuie sa deconteze datoria în întregime.

Orice componenta de capital propriu recunoscuta anterior trebuie sa ramâna în cadrul capitalului propriu. Prin alegerea de a primi numerar la decontare, terta parte renunta la dreptul de a primi instrumente de capital propriu.

Totusi, aceasta cerinta nu scuteste entitatea de a recunoaste un transfer în cadrul capitalului propriu, adica la un transfer de la o componenta de capital propriu la alta.

De retinut

Daca o entitate a acordat unei terte parti dreptul de a alege daca tranzactia cu plata bazata pe actiuni este decontata în numerar sau prin emiterea unor instrumente de capital, entitatea a acordat un instrument financiar compus, care include o componenta de datorie si o componenta de capital propriu.

Pentru tranzactiile cu terte parti altele decât angajatii, în care valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite este evaluata direct, entitatea trebuie sa evalueze componenta de capital propriu a instrumentului financiar compus,

12

ca diferenta dintre valoarea justa a bunurilor sau serviciilor primite si valoarea justa a componentei de datorie, la data când bunurile sau serviciile au fost primite.

Entitatea trebuie în primul rând sa evalueze valoarea justa a componentei de datorie si apoi sa evalueze valoarea justa a componentei de capital propriu.

Valoarea justa a instrumentului financiar compus este suma valorilor juste a celor doua componente.Pentru alte tranzactii, inclusiv tranzactiile cu angajatii, entitatea trebuie sa evalueze valoarea justa a

instrumentelor financiare compuse la data evaluarii, având în vedere termenele si conditiile pentru care au fost acordate drepturile de a încasa în numerar sau instrumente de capital propriu.

Tranzactii cu plata bazata pe actiuni în conditiile în care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de alegere a decontarii

Pentru o tranzactie cu plata bazata pe actiuni în care termenii contractului ofera entitatii posibilitatea de a deconta în numerar sau prin emiterea de instrumente de capital propriu, entitatea trebuie sa determine daca are o obligatie prezenta de a deconta în numerar si a contabiliza în consecinta tranzactia cu plata bazata pe actiuni.

Entitatea are o obligatie actuala de a deconta în numerar daca:- posibilitatea de decontare cu instrumente de capital propriu nu are substanta economica;- entitatea are o practica anterioara sau o politica stabilita de a deconta în numerar;- în general deconteaza în numerar când terta parte solicita decontarea în numerar.

Daca entitatea are o obligatie actuala de a deconta în numerar, trebuie sa contabilizeze tranzactia în conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate în numerar.

Conform IFRS 2, daca nu exista o astfel de obligatie, entitatea trebuie sa contabilizeze tranzactia în conformitate cu cerintele care se aplica tranzactiilor cu plata bazata pe actiuni decontate cu capital propriu.

Până la decontare:

1. Daca entitatea alege sa deconteze în numerar, plata în numerar trebuie contabilizata ca reachizitie a interesului în capitalul propriu, adica ca o deducere din capitalul propriu, cu exceptia punctului 3 de mai jos.2. Daca entitatea alege sa deconteze prin emisiunea instrumentelor de capital propriu , nu se solicita o contabilizare suplimentara (alta decât transferul de la o componenta de capital la alta, daca este necesar), cu exceptia punctului 3 de mai jos.3. Daca entitatea alege decontarea alternativa cu valoarea justa mai mare , la data decontarii, entitatea trebuie sa recunoasca o cheltuiala suplimentara pentru excesul de valoare, adica diferenta dintre numerarul platit si valoarea justa a instrumentelor de capital propriu care ar fi fost emise, sau diferenta dintre valoarea justa a instrumentelor de capital propriu emise si valoarea numerarului care ar fi fost platit, dupa caz.

13