idei la basmДокумент Microsoft Office Word

7/21/2019 idei la basmДокумент Microsoft Office Word

http://slidepdf.com/reader/full/idei-la-basm-microsoft-office-word 1/9

Jocul didactic – o metodă modernă şi efcientă pentru orele de literatură română(aplicaţie Basmul)

Lucrarea îşi propune să prezinte câteva jocuri didactice care pot f aplicate la oreledestinate studierii basmului (popular) în clasa a !a"

Jocul didactic este o metodă modernă# care activizează şi dinamizează colectivul deelevi# îi re$rupează# anulând monotona ordine din bănci# îi solicită să colaboreze şisă dezbată idei# probleme# sarcini de lucru" %oate f aplicat în oricare moment allecţiei# în &uncţie de scopurile urmărite de pro&esor" 'istractiv şi instructiv în e$alămăsură# jocul didactic le permite elevilor să se cunoască mai bine# să!şi descoperecalităţi de raportor# de coordonator# de timer# de coecipier etc"# să!şi dezvoltespiritul de competiţie şi de cole$ialitate (concurenţă colaborare)"

Jocurile propuse în această lucrare au $rade di&erite de difcultate# adresându!se

unor paliere lar$i de colective de elevi" *unt prezentate mai multe jocuri# toateadaptate la lecţia basm# dar ele pot f &olosite şi la alte specii epice sau dramatice"%ro&esorul de română poate opta pentru unul sau mai multe dintre jocurile propuseaici"

+e$ulile prezentate aici pot f adaptate în &uncţie de obiectivele pe care pro&esorulvrea să le atin$ă şi în &uncţie de posibilităţile materiale şi intelectuale ale clasei"

Jocurile didactice se des&ăşoară mult mai plăcut dacă mesele elevilor pot f $rupate#ast&el încât ei să se constituie e&ectiv în ecipe" *istemul de recompense poatecapta mai mult interesul elevilor &aţă de ast&el de momente ale lecţiei" ,plauzele#insi$nele# &anioanele sau alte dovezi ale reuşitei conduc la sporirea încrederii înlucrul în ecipă şi la responsabilizarea fecărui membru al ecipei"

-

.n +omânia zilelor noastre# cadrul didactic# a/at într!un sistem în plin procesre&ormator# trebuie să!şi dezvolte abilităţi peda$o$ice şi mana$eriale comple0e#adaptate şi adaptabile la înnoirile crescânde# cerute de politicile educaţionale"

1ocmai de aceea# jocul didactic ar putea f soluţia practică a unei lecţii reuşite# o

metodă de a îmbina utilul cu plăcutul# de a!i dezmorţi (la propriu şi la f$urat) pecopii# de a dinamiza ora şi de a preda# a consolida sau a evalua per&ormanţeleşcolare ale elevilor într!o manieră mai puţin plictisitoare"

+ândurile de &aţă încearcă să prezinte aplicarea unor ast&el de jocuri didactice laorele de consolidare a cunoştinţelor despre basm (%râslea cel voinic şi merele deaur)# studiat la clasa a !a" Jocurile sunt ast&el concepute# încât vizează cunoştinţeledespre conţinut# despre personajul principal# despre mesajul etic al operei literarestudiate"

2vident# creativitatea pro&esorului poate modifca# simplifca sau combina di&eritele

idei propuse aici# în &uncţie de proflul# componenţa şi nivelul clasei# de timpul avutla dispoziţie etc" %er&ormanţele elevilor participanţi la jocurile didactice nu se



notează în catalo$" 3iecare pro&esor stabileşte modalităţile de evidenţiere acâşti$ătorilor (aplauze# califcative# diplome# insi$ne etc")"

4biecte şi""" litere-

2ste un joc uşor şi rapid# care poate f aplicat imediat după parcur$erea basmului#pentru a evalua atenţia elevilor în timpul lecturii" 2levii sunt repartizaţi în trei $rupe#cărora li se va da câte o coală de ârtie# pe care pro&esorul a notat un număr" *pree0emplu# prima ecipă are scris numărul 5# a doua ecipă – 6# iar a treia ecipă – 7",ceste ci&re reprezintă numărul de litere din care trebuie să fe &ormate cuvintelecare vor f scrise pe coală" Li se e0plică elevilor că trebuie să $ăsească în te0tuloperei literare (&ără să &olosească manualul)# cuvinte reprezentative pentru basm#&ormate doar din 5# respectiv 6 şi 7 litere" 'e e0emplu8 5 litere8 măr9 pom9 seu9 apă9aur9 &oc9 pui""""" 6 litere8zmeu9 corb9 bici9 mere9 &ete9 trei""""" 7 litere8 tarâm9 palat9aramă9 &raţi9 carne9 luptă"""""" 1impul de lucru va f stabilit la 5!6 minute" ,poi câte

un reprezentant al fecărei ecipe citeşte cuvintele scrise pe &oaia de ârtie"%ro&esorul va aprecia munca lor# &ăcând completări sau corectări (după caz)"

1urul $aleriei (reprezentare $rafcă)--

,cest joc este conceput ca temă &acultativă pentru acasă" Li se cere elevilor săreprezinte $rafc basmul studiat# pe o coală albă de ârtie ,6# sau pe o coală dinblocul de desen" %ot f &olosite orice oricâte culori şi materiale sau tenici specifceartei $rafce (acuarelă# tempera# creion# colaj etc")# sau# dimpotrivă# pro&esorul va

impune anumite restricţii" Lucrările nu vor f semnate# pentru a nu in/uenţa părereacelorlalţi elevi" %rodusele obţinute vor f afşate pe tablă sau pe pereţii clasei# ast&el

încât să poată f observate de elevi" 'upă ce pro&esorul le e0plică elevilor sensulsinta$mei a &ace turul $aleriei# le cere să voteze un sin$ur desen# considerat a f celmai su$estiv# cel mai reprezentativ pentru basmul studiat (votul poate f e0primatprintr!o bulină aplicată sub coala de ârtie sau o linie trasată cu creta)" +ezultatul

jocului este mai obiectiv dacă numărul votanţilor este mai mare decât al produselor#de aceea este important ca pro&esorul să insiste asupra ideii că tema este&acultativă" 'e asemenea# obiectivitatea votării va f mărită dacă nu li se permiteelevilor să vorbească între ei în timp ce e0aminează produsele e0puse"

*e numără voturile şi se stabilesc elevii câşti$ători (spre e0emplu# primii trei)#cărora li se cere să vină în &aţa clasei şi să e0plice viziunea artistică"

.n fnal# pro&esorul &ace aprecieri# având $rijă să remarce produsele care au tins spremeta&oră# spre simbol# iar nu pe cele care au re!povestit au ilustrat secvenţe alebasmului" Lucrările vor f păstrate în porto&olii sau vor f publicate în revista şcolii"

:ubul virtuţilor--

2ste un joc didactic &oarte uşor de realizat# cu multiple posibilităţi de aplicare şi careacoperă doar ;7!<= de minute din ora de curs" *unt consolidate cunoştinţele despre



eroul basmului şi îi pre$ăteşte pe elevii de clasa a !a pentru caracterizareapersonajului literar"

2levii sunt repartizaţi în cel puţin trei şi cel mult cinci ecipe e$ale numeric"+epartizarea se &ace după criterii aleatorii sau impuse de pro&esor (de e0emplu8ordinea din catalo$# ordinea din bănci# după simpatii >bisericuţe? etc")" .n cadrul

fecărei ecipe# un elev va f desemnat raportor (va raporta în &aţa clasei produsulecipei sale)# un altul va f timer (va $estiona minutele alocate)"

%ro&esorul va avea pre$ătit un cub de carton sau de plastic# pe ale cărui &eţe suntscrise şase trăsături morale ale eroului din basmul studiat (spre e0emplu8$enerozitate9 vitejie9 spirit de sacrifciu9 modestie9 credinţă în 'umnezeu9 isteţime9curaj9 ărnicie9 tenacitate etc")" La fecare ecipă pro&esorul va rosto$oli cubul#pentru a repartiza o virtute pe care elevii să o evidenţieze prin raportare la te0tulliterar" *e precizează timpul alocat muncii în ecipă (şase minute) şi se dă startul"2levii vor dezbate în cadrul $rupului lor# &ără să aibă voie să &olosească manualulsau caietul" :ând timpul a e0pirat# pro&esorul le cere raportorilor să iasă în &aţaclasei şi să prezinte# fecare# oral# produsul ecipei" *e apreciază calitatea munciifecărei $rupe şi se aduc completări sau# după caz# corectări"

@nterviul (cu eroul basmului)---

,cest joc didactic este &oarte apreciat de elevi# solicitând o bună cunoaştere ate0tului şi o pro&undă înţele$ere a personalităţii eroului din basm"

*e &ormează $rupe din câte patru!cinci elevi# iar din fecare ecipă se desemnează

un reporter (cel care va adresa întrebarea întrebările)" 2levii pre$ătesc (timp depatru!şase minute) una sau cel mult două întrebări# care vor f adresate unui elevdevenit >eroul? basmului studiat" 2ste de pre&erat ca >eroul? să fe ales de cătrepro&esor# care cunoaşte cel mai bine $radul de emotivitate al copiilor# si$uranţa desine a acestora# capacitatea lor de a răspunde rapid şi coerent întrebărilor primite">2roul? vine în &aţa clasei şi poate lua loc la catedră" 2cipele de ziarişti pun

întrebările" 'upă fecare întrebare intervievatul răspunde# apoi se trece laurmătoarea întrebare" %ro&esorul va suprave$ea ca întrebările să fe în spiritulte0tului şi al semnifcaţiilor lui" Au trebuie admise întrebări aberante sau stupide" .nfnal# pro&esorul (împreună cu elevii) va comenta răspunsurile >eroului?# urmărind

încadrarea lor în matricea spirituală şi comportamentală a unui personaj principalde basm" a f declarată câşti$ătoare ecipa care a &ormulat cele mai surprinzătoare interesante întrebări" (20emplifcare8 >:ând z$ripţuroaica v!a mai cerut o bucată decarne# de ce nu aţi protestat# spunându!i că v!aţi ţinut promisiunea şi că deja amâncat cele o sută de bucăţi# aşa cum &usese învoiala?") 'e asemenea# >eroul? vaprimi# din partea clasei# un califcativ care să o$lindească &elul în care a reuşit săintre în rol"

*ă inventăm o poveste (oral)--

2ste un joc didactic &olosit ca metodă de consolidare a cunoştinţelor dobândite#după predarea basmului" Cai întâi# pro&esorul sistematizează – oral – cu ajutorul



elevilor şi al scemelor notiţelor din maculator# porto&oliu# fşe de lucru etc"caracteristicile basmului# ca specie epică# apoi enunţă re$ulile jocului8 pe rând#fecare elev va construi unul sau cel mult două enunţuri# le$ate lo$ic între ele# ast&el

încât să întocmească un nou basm" *pre e0emplu# primul elev va spune o &ormulăiniţială specifcă basmelor (, &ost odată""")" ,l doilea va propune o e0poziţiune# depildă .ntr!o ţară &oarte# &oarte îndepărtată trăia un împărat mare şi &oarte priceput în

arta războaielor""" ,l treilea elev trebuie să continue povestea şi tot aşa# urmărindun fr epic lo$ic# construit ad!oc" Dltimul elev va trebui să înceie basmul cu&ormula specifcă" 2 bine ca elevii să stea cu &aţa unii la alţii# ast&el încât să poatăurmări evoluţia basmului" .n situaţia în care elevii nu au curajul să înceapăpovestea# e recomandabil ca pro&esorul să le o&ere atât &ormula iniţială# cât şie0poziţiunea# ba ciar şi ruperea ecilibrului (prejudiciul)# ast&el încât să le su$erezeo cale de urmat" 2levii vor prelua frul epic şi vor duce mai departe povestea" :atemă pentru porto&oliu# li se cere elevilor să construiască – în scris – un basm de celmult 7=!E= de rânduri" :ele mai reuşite creaţii vor f afşate la panoul clasei# sau vorf publicate în revista şcolii"

Făseşte""" momentul potrivitG-

,cest joc didactic urmăreşte verifcarea cunoştinţelor dobândite de elevi# re&eritoarela frul epic al basmului studiat la clasă" 2levii vor f împărţiţi în patru!şase ecipe#e$ale numeric" %ro&esorul scrie la tablă# într!un tabel# momentele subiectului(e0poziţiune9 intri$ă""""" etc")" ,poi împarte ecipelor bileţele# (în număr e$al)pre$ătite din timp# pe care sunt scrise anumite idei secundare ale te0tului studiat(spre e0emplu# o ecipă a primit patru bileţele pe care este scris8 %râslea se luptă

cu al treilea dintre zmei9 3raţii trădători sunt omorâţi de propriile să$eţi9 Cezinul&amiliei se o&eră să păzească mărul9 :orbul îi o&eră ajutor lui %râslea etc")" %ro&esorulle lasă elevilor un timp de $ândire şi dezbatere (apro0imativ trei minute)# apoi lecere să lipească fecare bileţel în rubrica potrivită# adică să identifce momentulsubiectului în care se încadrează secvenţa notată pe bileţel" La fnal# se discutămunca fecărei ecipe şi se desemnează câşti$ătorii"

Hodiacul--

2ste un joc menit să dezvolte în rândul elevilor capacitatea de a înţele$e proflulmoral al personajelor literare" :lasa de elevi este împărţită în trei sau patru $rupe#

în interiorul lor desemnându!se câte un raportor" 3iecare $rupă primeşte o coală deârtie pe care sunt trecute cele ;< zodii# având menţionate câte patru!cincitrăsături (de e0emplu#ărsător8receptivlanou9 îndrăzneţ9 $eneros9 simpatic9 altruist)"2levilor li se alocă un timp de lucru de ma0imum ;= minute şi li se cere săstabilească zodia cea mai potrivită în care se încadrează personajul literar dinbasmul studiat la clasă" 'upă e0pirarea timpului# raportorii ies în &aţa clasei şinumesc zodia otărâtă în $rupa lor# justifcând fecare trăsătură morală" :âşti$ăecipa care susţine cel mai credibil pertinent ale$erea &ăcută"

:ritică!l# laudă!lG-



Jocul este &oarte uşor de aplicat şi durează doar câteva minute" :olectivul de elevise împarte în patru sau şase $rupe# acestea desemnându!şi câte un raportor"Frupele cu număr &ără soţ vor avea de criticat un aspect (fzic sau moral# la ale$ere)al personajului din basm# iar $rupele cu număr par vor lăuda personajul# deasemenea pentru un sin$ur aspect (fzic sau moral# la ale$ere)" La terminareatimpului alocat lucrului# raportorul va justifca în &aţa clasei ale$erea &ăcută de

$rupa sa" %rin acest joc didactic se urmăreşte cunoaşterea personajului şiprezentarea lui sub aspectele pozitive şi ne$ative ale personalităţii" ,plicând acest

joc# elevii vor sesiza mult mai uşor ideea că eroul basmului poate f considerat unbun model moral" +olul pro&esorului este de a urmări şi de a clarifca justifcareacalităţii a de&ectului ales de fecare $rupă în parte"

%anseluţa-

,cest joc se adresează mai ales claselor $rupelor de elevi cu randament şcolar mai

scăzut" %ro&esorul &ormează ecipe de câte patru!cinci elevi şi repartizează fecăreiecipe câte o coală de ârtie pe care a desenat o /oare cu patru petale mari" .ncentrul /orii stă scris numele eroului din basmul studiat la clasă" Li se cere elevilorsă noteze în cele patru petale cele mai importante reprezentative patru trăsăturiale personajului" 1imp de lucru – opt minute" ,poi raportorii vor citi rezultatul munciilor" %ro&esorul va insista asupra &aptului că unele trăsături apar pe &oile mai multor$rupe (curajul9 vitejia9 bunătatea etc")# ceea ce conduce la ideea că personajelebasmelor se înscriu într!un tipar de calităţi morale apreciate de poporul român"

:ompară personajulG---

2ste joc care îi conduce pe elevi spre simbol# spre esenţializare şi spre meta&oră"2levii clasei sunt repartizaţi în cinci!şase ecipe# e$ale numeric şi valoric" *edesemnează câte un raportor şi câte un timer pentru fecare ecipă" *e stabileştetimpul de lucru8 ;=!;< minute" Jocul constă în $ăsirea unui corespondent (animatsau nonanimat) al personajului de basm# cât mai su$estiv şi insolit" (Li se poatesu$era elevilor să!l compare cu o /oare# cu o pasăre# cu un &enomen al naturii# cuun sentiment etc") @mportant este să $ăsească ar$umente care să justifcecomparaţia propusă" a f declarată câşti$ătoare ecipa care propune şi

ar$umentează cea mai neaşteptată comparaţie" (20emplifcare8 %râslea poate fcomparat cu un $iocel# deoarece pare plăpând şi neajutorat – aşa îl consideră tatălsău – dar# aşa cum $iocelul este sin$urul care în&runtă &ri$ul iernii şi reuşeşte săstrăpun$ă zăpada înaintea altor /ori# %râslea este sin$urul care restabileşteecilibrul în împărăţie")

:ine ai vrea să fi--

2ste un joc didactic sub &ormă de temă &acultativă pentru acasă" *e lucrează pe o

pa$ină distinctă# care va f păstrată în porto&oliu" Li se cere elevilor să scrie ocompunere# de ;7!<= de rânduri# în care să arate ce personaj (din basmelecunoscute de ei) ar dori să fe şi de ce" or f citite câteva compuneri şi pro&esorul va



comenta ale$erea elevului# apreciindu!le pe cele în care copiii s!au identifcat cupersonaje pozitive"

--- I $rad ridicat de difcultate

-- I $rad mediu de difcultate

- I $rad scăzut de difcultate

2. Captarea atentiei:

In debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. In final, peaxa AB, veti obtine un cuvant care ne va conduce la numele unui personajdespre care ati aflat din lectura de acasa.

Raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. rupul de sunete pus in fata radicalului pentru a obtine un cuvant nou senumeste..

2. Antonimul cuvantului plans.

!. "otalitatea literelor dintr#o limba formeaza ..

$. %inonimul cuvantului drum.

&. 'recizeaza radicalul cuvantuluidezlegat .

(. 'ronume personal, persoana a III#a, sin).

*. Cum se numeste partea de vorbire care arata insusirea unui obiect+

A

P R E F I X

R A S

A L F A B E T

S T R A D A



L E G

E L

A D J E C T I V

B

"I"- sub lupa/

'rofesorul propune o analiza sub lupa a titlului 0'raslea cel voinic si

merele de aur0

'raslea # fratele cel mai mic dintr#o familie, mezinul copil mic, pricindel.

incarcatura semantica suplimentara a cuvantului: nepriceput/

*celet de recenzie

%e solicita elevilor sa completeze un%celet de recenzie, astfel rezuma continutul

de idei, dobandind un al)oritm de realizare a unui rezumat. or li se cere:

. Sa exprime intr-o propozitie sau fraza despre ce este vorba in textul citit, sa

prezinte, pe scurt, subiectul acestuia.

. Sa aleaga o expresie semnificativa (sintagma pentru continutul textului).

. Sa rezume, intr-un cuvant, esenta textului.

. Sa descrie "culoarea sentimentala" a textului.

. Sa gaseasca un simbol (grafic) pentru textul in cauza.

. Sa completeze propozitia: "Cel mai bun / mai interesant lucru din acest text

este"

metoda calendar povestirea in lant, prin intrebari/. 3xplozia stelara

3risco

i se propune elevilor sa joace o atitudine fata de situatia ca 'raslea a ramas pe

taramul zmeilor, tradat de fratii sai.

1. 4ptimistul va fi si)ur pe sine si pe situatie

2. Realistul va cauta solutii pro 5 contra

!. 3xuberantul va fi incantat de situatie, fie ea si dificila.

$. 'esimistul va plan)e , si)ur ca problema e de nerezolvat



&. %cepticul nesi)ur, se indoieste

3isa de evaluare

*cerloc Kolmes

'entru a implica si creativitatea copiilor, se propune un alt joc %cerloc6 7olmes,

prin care elevii vor avea de selectat, din seria propusa, cateva dintre proverbele

romanesti , ce se potrivesc textului. 3levii sunt or)anizati in ecipe, fiecare ecipa

avand seria sa de proverbe.

3cipa I

• 8eseria#i bratara de aur.

• 8unca il innobileaza pe om.

• Ce poti face sin)ur, nu astepta de la altii.

• %an)ele apa nu se face.

• Bine faci, bine )asesti.

3cipa a II#a

• %peranta moare ultima.

• 9u#ti ba)a nasul unde nu#ti fierbe oala.

• a#mi, oamne, puterea tanarului si mintea batranului.

• Cine rade la urma, rade mai bine.

• ;a#ti iarna car si vara sanie.

3cipa a III#a

• Cand pisica nu#i acasa, joaca soarecii pe masa.

• 9icovala buna nu se teme de baros.

• Cine sapa )roapa altuia, cade sin)ur in ea.

• Cel ce nu se intoarce din drum ajun)e departe.

• 4 inima indra)ostita de frumos nu imbatraneste niciodata.

3cipa a I<#a

• <icleanul cu )raiul se pare ca te apara, iar cu semne de departe in )roapa te

arunca.

• 'asul cel mai )reu de facut e la intrare.



• Iarba rea nu trebuie taiata, ci smulsa.

• Respecta#ti copilul ca sa fii respectat la batranete.

• estinul, e cum si#l face omul.

3cipa a <#a

• 4 fapta buna nu e niciodata inutila.

• A umblat dupa ra)az

%i a dat peste necaz.

• Cultura e tot ce#i ramane omului cand a uitat totul.

• %e vindeca rana facuta de un )lonte sau de foc, dar cea pricinuita de lasitate nu

se mai vindeca.

• 8intea de la tinerete este toia) la batranete.

3valuarea lectiei

;iecare elev va desena cate o frunza : pe ramuri daca i#

a placut lectia sau lan)a radacina copacului daca nu

i#a placut lectia

idei la basmДокумент Microsoft Office Word

Documents

Transcript of idei la basmДокумент Microsoft Office Word