.

IC

VEDERE DE SUSCreierului omenesc i seatribuie adeseori numele de

computer biologic, sau biocom-

puter -biologic deoarece este

parte dintr-o .fiintii vie ~i com-

puter pentru cii acesta poate

sii stocheze informatii aseme-

nea unui computer obi~nuit.

00 Creierul mareeste cea mai evolua-ta parte a creierului,al carui cortex cere-bra! formeaza ceamai mare parte asuprafe~ei externe acreierului. Cele douajumata~i sunt uniteprin corpul calos.

decat un computer ~i s;1 prelucreze date inmult mai multe feluri. Spre exemplu, nici uncomputer nu poate s;1 rationeze singur, s;1simt;1 emotii cum ar fi iubirea, mania ~i teama,sau s;1 viseze. Si chiar dac;1 un computer poateefectua operatii matematice imposibile creieru-lui uman, acesta nu poate concepe constructiide ma~ini, rachete sau zgane nori, nici s;1 com-pun;1 poezii sau s;1 facl filme. in al doilea rand,creierul nu functioneaz:l doar electric ci ~ichimic. Componentele chimice sunt implicateIn comunic;1rile din interiorul creierului, pre-cum ~i in erniterea mesajelor din acesta.

Creierul uman este o bucat;1 de tesut moale,de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuciuri~, ~i o suprafata ondulat;1. Greutateamedie a creierului unui b;1rbat este de 1350 g,

VEDERE DIN SPATE

D e~i comparatia dintre creierul uman ~icomputer ne & o idee despre cat decomplex:l este munca creierului, acest

lucru este doar partial adev~rat. jn primul clnd,creierul poate procesa mai multe informatii

O pa~ile corpuluiilustrate la un nivelce arata cat la sutadin creier este legatde acestea. Liniilepunctate marcheazaregiunile motorji; jarcele pline indicaregiunile senzoriale.

REGIUNILE SENZO-

RIALE ~I MOTORIIALE CORTEXULUI

O Influxurile traver-

seaza maduva spi-narii spre creier: sen-za1ii de durere ~i deatingere (ro~u) din

mu~chi (albastru).

regiune motorie

pARTILE CORPULUI

18. Degetul mic19. Mana20. incheietura main;;21. Antebra'22. Cot23. Bra,24. Umar25. Gat ~; cap26. Trup27. ~old28. Genunch;II. Ochiul (globul ocular ~i

pleoapa)12. FrunteaI 3. Gatul14. Degetul mareI 5. Degetul aratator16. Degetul mijlociu17. Degetul inelar

34

1---

21

COMPUTERUL BIOLOGIC

STRUCTURILE INTERNE ALE CREIERULUI

reierul mare

cortex cerebral

Aceasto sectiune

evidentiazo struc-turile majore ale

creierului. Sistemullimbic situat In tala-mus are functii legatemai ales de memorie,

Invotare ~i emotii.

cerebel

bulbulrahidian

prelungireamaduveicarp calas

hipofiza

talamus carp amigdalaidcarp mamelar

sistemul activator reticular

sistemullimbic

Mesajele nervoase sunt numite impulsuri.Ele se aseamana cu semnalele electrice intr-uncircuit al computerului. Fiecare neuron are omica sarcina electrica, chiar ~i cand nu estefolosit. Aceasta este creata de cantit:lti diferitede substante chimice incarcate electric, inaun-trul ~i in afara celulei. (Bateriile function~azasimilar). Un impuls provenit, de exemplu, dela ochi, provoaca scurgerea unor substantechimice in neuron, creand o unda de incarcareelectrica ce strabate axonul, asemenea curen-tului electric 'care circula printr-o sarma. Lacapatul axonului substantele chimice sunteliberate, ciocnindu-se de neuronii invecinati.Astfel mesajul din ochi este transferat centru-lui vizual al creierului. Aici este interpretat ~i,ca raspuns, se pot trimite comenzi ce ar aveaca rezultat contractia mu~chilor bratului.

Toate impulsurile sunt identice. Fiecareparte a creierului interpreteaza mesajele in

functie de numarullor. De exemplu, mesajelece provin de la o mana in contact cu cevafierbinte, vor circula mult mai rapid decit celedin urechea care in acela~i timp aude o pasarecintand. Astfel, creierul stabile~te care in-formatie este mai importanta pentru organism.

Influxurile nervoase circula prin creier laviteze de peste 400 km/h, iar 200 dintre elepot strabate un neuron in fiecare secunda.Spre deosebire de computer, care poate fioprit, creierul este tot timpul activ. Chiar ~i intimpul somnului, 50 de milioane de mesajenervoase circula spre ~i dinspre creier infiecare secunda, consumind tot atita electrici-tate cita ii este necesara unui bec de 10 W.

Legatura chimicaLa fel cum chimia este implicata in impul-surile nervoase, ~i creierul prezinta mesagericl'limici specifici. Ace~tia sunt cunoscuti subnumele de hormoni ~i formeaza sistemul po~-tal al corpului. in organism exista peste 30 dehormoni diferiti, produ~i de glandeleendocrine (pancreasul, tiroida, ovarele ~i tes-ticulele). Glandele elibereaza hormonii insinge ~i controleaza activitatea organelorcorespunzatoare acestora.

in timp ce impulsurile nervoase se mi~ca ~iactioneaza rapid, hormonii produc transfor-mari lente, de lunga duraili, cum ar fi cre~-terea, dezvoltarea organelor sexuale, lnma-gazinarea ~i folosirea energiei provenite dinhrana. Toate glandele endocrine se afla subinfluenta hipofizei. Aceasta structura, demarimea unui bob de mazare, aflata la bazacreierului, actioneaza la fel ca sistemele desoftware sau ca un program fundamental alcomputerului. Ea dirijeaza celelalte glande,eliberand hormoni care le activeaza sau lelntrerupe functionarea, fiind de asemeneacapabila de a le amplifica sau de a le reduceactivitatea. La randul sau, glanda este contro-lata de catre hipotalamus. Acesta functioneazaautomat, 24 de ore din 24, cercetand ~ireglind tot ceea ce se petrece in interiorulorganismului. Hipotalamusul este, de aseme-nea, sursa senzatiilor de foame, sete, somn ~ia emotiilor. Hipotalamusul ~i hipofiza suntdoar doua dintre unitatile de ie~ire alecreierului, comparabile cu monitorul sau imp-rimanta unui computer. Mu~chii reprezintacelalalt dispoZitiv principal "de ie~ire" alcreierului. in functie de instructiunile prove-nite de la zonele motorii ale creierului, ace~-tia determina mi~carea corpului.

! O Sec~iune princerebel, vazuta la unmicroscop perfor-mant, ilustreazacomplexitatea re~eleide cai nervoase. Potexista aproximativ50.000 de dendritece se afla in contactcu o singura celula acorpului -fiecarecapabila sa transmitaun mesaj de la o altacelula nervoasa.

iar a unei femei de 1200 g. Comparativ cugreutatea totala a corpului, acesta reprezintaaproximativ 2% la ambele sexe.

Structura creieruluiEmisferele cerebrale, in numar de doua,ocupa 90% din suprafata creierului. Acestease afla deasupra restului de 10%, care constadin cateva regiuni separate de tesut ~i se con-tinua in varful ~irei spinarii.

Creierul ~i ~ira spinarii sunt acoperite detrei stfaturi de celule, meningele. Acestea,impreuna cu cavitatile creierului, cunoscutesub numele de ventricule, contin un lichidapos, denumit lichid cerebrospinal. Acestaprotejeaza impotriva loviturilor ~i umflaturilor~i transporta substante nutritive din sange,eliminandu-le pe cele nefolositoare.

Cele mai mici componente ale creieruluisunt celulelenervoase, sau neuronii. Creierulcontine peste 10000 de milioane de neuroni,fiecare dintre ei fiind mai mic decat punctulde la sfar~itul unei propozitii. Neuron'ul are omasa centrala continand nucleul, cen:trul decontrol al celulei, o fibra groasa; axonul, ~inumeroase fibre subtiri numite de dendrite.Axonii fac legatura intre celulele creierului ~irestul organismului. Dendritele realizeaza uIfsistem de comunicare intre neuroni.

Mesaje in mi~careCreierul prime~te informatii de la organele desimt ale corpului -ochii, urechile, nasul,limba ~i pielea -~i de la receptorii intermus-culari ~i senzorii de temperatura ai sangeluiraspanditi de-a lungul corpului. Toate acesteasunt asemenea componentelor unui computer-tastatura, mouse sau sistem grafic. Infor.:matia este transferata in regiunile senzorialedin emisferele cerebrale.

22