Vreau Bilet - Numarul 04

VREAU BILET.ro

â

3www.VREAU BILET.ro

VREAU BILET.ro

~n Legea 571/2003 privind Codul fiscal, la articolul274 sunt prev\zute cotele de impozitare ale di ver se -lor genuri de spectacole. Manifest\rile artistice deteatru, oper\, operet\, filarmonic\, cinemato grafice,mu zicale, de circ, precum [i competi]iile sportive in -terne [i interna]ionale sunt impozitate cu 2%. Muzicapopular\ [i folclorul, `n schimb, nu fi gureaz\ pe ni c\ -ieri. A, ba da! Orice alt\ form\ de spectacol, care nue `ncadrat\ `n cele men]ionate, intr\ la categoria „alteasemenea manifest\ri artistice” [i e impozitat\ cu 5%!S-ar zice c\ e o dubl\ discri minare: o dat\ prin lipsade importan]\ care i se acord\ muzicii populare [i adoua oar\ prin excesul de asprime fiscal\. S-ar maiputea crede c\ legiuitorii au uitat, sau pur [i simplunu [tiu, c\ `n România avem [i un astfel de gen muzi-cal, care ar merita m\car aten]ia unei nominaliz\ri.Sau, [i mai grav, ace[ti legiuitori nu consider\ c\„ceva” de genul Maria T\nase, Maria L\t\re]u, F\nic\Luca, Ion Luican, sau chiar Gheorghe Zamfir [i TudorGheorghe exist\. ~ncercând s\ dezleg\m misterul,am ajuns la urm\toarea concluzie: cei care gestio -nea z\ industria spectacolului habar n-au c\ folclorul]ine de identitatea na]ional\, `n sensul cel mai bun [imai frumos al cuvântului. Ca [i limba român\, muzicapopular\ constituie un fel de buletin de identitate. Or,se [tie, pentru circula]ia `n Uniunea European\, bulet-inul de identitate (cartea, m\ rog) este obligatoriu, `ntimp ce pa[aportul e facultativ. Deci, care ar fi expli -ca ]ia acestei impardonabile omisiuni? Excesul de zelal legiuitorilor, care n-au vrut s\ se pun\ r\u cu Uniu -nea European\? Adic\ s\ nu zic\ dumneaei (Uniu -nea) c\ suntem prea iredenti[ti cultivând, vezi Doam -ne, valorile na]ionale? Pu]in probabil. Mai ales c\, `nUngaria, de pild\, muzica [i dansul popular constituiematerie [colar\. ~nclin\m s\ credem c\ explica]iaconst\, de fapt, `n ceea ce am putea numi genericprostie. Sau nesim]ire. Sau amândou\ la un loc. Acela[i fenomen se manifest\, la nivel guvernamen-tal, [i `n ceea ce prive[te importan]a acordat\ culturii`n general. ~n statisticile oficiale, cultura nu figureaz\ca domeniu distinct de activitate. Este b\gat\ la „[ialtele”. Deplorabil! Oare chiar nu realizeaz\ nimenic\, la ora actual\, patrimoniul nostru cultural este sin-gurul argument credibil, singura carte de vizit\, singu-ra dovad\ a calit\]ii noastre de europeni autentici?...Dar, s\ revenim la impozitul pe muzica popular\.Dup\ ce c\ aceasta e asediat\ din toate p\r]ile denoncultur\, mai este [i amendat\ drastic printr-unimpozit maxim. Folose[te cuiva? Explica]ia acestuiparadox, cum spuneam, se afl\ undeva `n zona igno-ran]ei iresponsabile.

_ìäÉíáå=ÇÉáÇÉåíáí~íÉ

Pepino Popescu

aáêÉÅíçê=ÉÇáíçêá~äWjfolk=j^kbd^ãáêçåKã~åÉÖ~]Öã~áäKÅçã

oÉÇ~ÅíçêJxÉÑWa~å~=^åÇêçåáÉ

bÇáíçêá~äáxíáWfç~å~=_çÖÇ~åI=a~å=jáêÅÉ~=`áé~êáì

^êí=ÇáêÉÅíçêWcäçêáå=jyåÉëÅìÇíé]êçãéáíKÅçã

bÇáíçêWpK`K=sêÉ~ì=ÄáäÉí=pKoKi

aáêÉÅíçê=ÖÉåÉê~äWmÉéáåç=mçéÉëÅì

aáêÉÅíçê=ã~êâÉíáåÖW^äÉñ~åÇêì=s~äÉêá~å=mçéÉëÅì

aáêÉÅíçê=ëíê~íÉÖáÉWa~åáÉä~=bäÉå~=mçéÉëÅì

mo=j~å~ÖÉêWfçåìz=m~îÉä

^ÇêÉë~WpíêKqê~á~å=åêK=OMSI=pÉÅíçê=PI_ìÅìêÉxíáIqÉäLc~ñW=MONJSQOJRUPMïÉÄW=ïïïKîêÉ~ìÄáäÉíKêçÉJã~áäW=êÉòÉêî~êá]îêÉ~ìÄáäÉíKêç

qáé~êWp`=rkf`^oq=molar`qflk

CUVÂNTUL EDITORULUI

4www.VREAU BILET.ro

Teatrul Na]ional din Bucure[ti aluat fiin]\ `n anul 1852. Sala despec tacole, cu o capacitate ini]ialredus\, a trebuit s\ fie, `n vede -rea inaugur\rii, m\rit\, pentru acu prinde mai mul]i spectatori. Is -to ria de peste 150 de ani a aces-tei institu]ii se confund\, `n mareparte, cu istoria dramaturgiei ro -mâne[ti `n ansamblul ei. Aici audebutat cei mai importan]i drama -turgi, de la clasici pân\ la cei dinperioada contemporan\.

Caragiale [I Alecsandri -debut `n acela[i an,la Teatrul Na]ional

Statutul teatrului a fost stabilit in1864 când, printr-un Decret al luiMihail Kog\lniceanu, prim minis trupe vremea lui Al.I.Cuza. Astfel,conform acestui decret, „s-ahot\rât s\ se ia pe contul statului[i s\ devin\ institu]ie na]ional\”.Prima „lege pentru organizarea [iadministrarea teatrelor din Ro mâ -nia” va fi votat\ de Par la ment `n

1877 dar, ]ara fiind angrenat\ `nR\zboiul pentru Independen]\,fondurile prev\zute nu au fostalocate. Mai mult, teatrul orga-nizeaz\, `n aceast\ perioad\,reprezenta]ii `n folosul solda]ilorr\ni]i [i pentru `ntre]inerea spi-talelor. ~n timpul reprezenta]iilor,publicul era ]inut la curent cuevenimentele de pe front.~n 1908, Pompiliu Eliade regle-menteaz\ organizarea TeatruluiNa]ional printr-o nou\ lege `n pascu dezvoltarea artei europene.Prin ea se d\dea, de asemenea,o importan]\ deosebit\ `ncuraj\riidramaturgiei române [i sepuneau bazele colabor\rii teatru-lui cu institu]iile fundamentale ale]\rii, Academia [i Universitatea.Teatrul Na]ional devenea, astfel,un etalon, un punct de referin]\ alculturii române. Legea afunc]ionat pân\ la instaurarea dic-taturii comuniste.~n 1867, la Teatrul Na]ional a fostreprezentat\ prima oper\ de

seam\ din dramaturgiaromâneasc\, R\zvan [i Vidra deB. P. Ha[deu. ~n 1879, cu Onoapte furtunoas\ `ncepea seriapremierelor cu piesele luiI.L.Caragiale [i, tot atunci, `nceps\ fie montate piesele lui VasileAlecsandri. ~n 1902 are loc premiera VlaicuVod\ de Alexandru Davila, iar `n1909-1910 se joac\ pentru primaoar\ trilogia istoric\ lui Barbu{tef\nescu Delavrancea. Au urmat dramaturgii româniimportan]i din perioada inter -belic\: Victor Ion Popa, CamilPetrescu, Victor Eftimiu, LiviuRebreanu, N. Iorga, GibMih\escu, M. Sebastian, GeorgeCiprian, Mihail Sorbul, AntonHolban, A. Kiri]escu, G.M.Zamfirescu, Tudor Mu[atescu etc.[i dramaturgii contemporani:Eugen Ionescu, Mircea Eliade,Horia Lovinescu, Eugen Barbu,I.D. Sârbu, Teodor Mazilu, PaulAnghel, D.R.Popescu [i mul]i al]ii.

Istoria teatrului românesc (II)

De la Costache Caragialela Ion CaramitruPrimele reprezenta]ii de

teatru, ale arti[tiloramatori, au avut loc la

Ia[i `n 1814 [i laBucure[ti `n 1818. Spre

mijlocul secolului, apeti-tul societ\]ii române[tipentru teatru a dus la oprezen]\ aproape con-

tinu\ a trupelor str\ine,`n amândou\ capitalele

[i la primelereprezenta]ii `n limba

român\. {colile deteatru ale Societ\]ii

Filarmonice dinBucure[ti (1833) [i ale

ConservatoruluiFilarmonic [i Dramaticdin Ia[i (1836) au pus

bazele educa]iei teatraleinstitu]ionalizate din

Principatele Române.Teatrul Na]ional - `nainte de bombardament

5www.VREAU BILET.ro

Repertoriul interna]ional~n cei peste 150 de ani de exis-ten]\, Teatrul Na]ional dinBucure[ti a reu[it s\ reprezintecele mai importante [i maisemnificative piese din dra-maturgia universal\. Lainfiin]are, primul s\u repertoriucuprindea piese de Voltaire,Moliere, Schiller, Alfieri. ~n 1861a fost jucat pentru prima oar\Shakespeare (Hamlet), `n 1895Ibsen (Rosmersholm), in 1915Maxim Gorki (Azilul de noapte),`n 1919 G.B.Shaw (Candida),`n 1921 A. Strindberg(Domni[oara Iulia) [iL.N.Tolstoi (Puterea `ntunericu-lui), `n 1923 A.P.Cehov(Pesc\ru[ul) etc. Aceast\ ori-entare catre autorii dramaticide prim\ m\rime a fost con-secvent\. Nu `ntâmpl\tor laTeatrul Na]ional din Bucure[ti[i-au g\sit loc pe scen\ scrieride J. Cocteau, T. Williams, E.O’Neill, Arthur Miller, Fr.Durrenmatt, Oscar Wilde, F.G.Lorca, A.Camus, SamuelBeckett, Eduardo de Filippo,Ed. Bond, James Joyce, Ed.Albee, Neil Simon, J. Osborne,Ronald Harwood, DusanKovacevic, KostasAssimakopoulos, William Luce[i mul]i al]ii.Dac\ istoria Teatrului Na]ionaldin Bucure[ti se caracte -rizeaz\, dup\ cum am v\zut,prin `mbog\]irea masiv\ arepertoriului na]ional [i prinreprezentarea celor mai intere-

sante scrieri dramatice din lite -ratura universal\, promovareamijloacelor moderne de regie [iinterpretare a constituit, deasemenea, una dintre pre-ocup\rile sale fundamentale,[coala na]ional\ fiind recunos-cut\, din 1891, pe plan euro-pean, `nc\ dup\ primul turneueuropean al teatrului, la Viena.

Arti[ti [I regizoriActorii Constantin Nottara,Aristizza Romanescu, GrigoreManolescu, Ion Brezeanu [i,mai apoi, George Calboreanu,Aura Buzescu, Ion Finte[teanu,Alexandru Giugaru, Gr. VasiliuBirlic, Marcel Anghelescu,Radu Beligan, Silvia Popovici,Gheorghe Cozorici, CarmenSt\nescu, Mircea Albulescu,Ovidiu Iuliu Moldovan, ca [iregizorii Paul Gusty, SoareZ.Soare, Sic\ Alexandrescu,Ion {ahighian, Alexandru Fin]i,Horea Popescu, Ion Cojar,Andrei {erban, RaduPenciulescu, L.Giurchescu,Grigore Gon]a etc. suntcunoscu]i nu numai `n ]ar\, ci [i`n `ntreaga lume pentru talentul[i imagina]ia lor. La sfâr[itul celui de-al doilear\zboi mondial, vechea cl\direa Teatrului Na]ional Bucure[ti afost bombardat\. Din 1973,teatrul func]ioneaz\ `ntr-un noulocal, un edificiu modern,desf\surat pe o suprafa]\ de10.000 mp, `n centrul capitalei.

44 de directori,`n 154 de ani

~ntr-o istorie care num\r\ 154de ani de existen]\, la cârmaTeatrului Na]ional s-au aflatnumeroase personalit\]i alescenei [i scrisului românesc. Primul dintre cei 44 de direc-

tori a fost Costache Caragiale,urmat de Matei Millo, C.A.Rosetti, Costache Dimitriade,Mihail Pascaly, AlexandruOdobescu, Ion Ghica,Constantin Cornescu, GrigoreC. Cantacuzino, ConstantinI. St\ncescu, I.L.Caragiale,Petre Gr\di[teanu, ScarlatGhica, {tefan Sihleanu,Alexandru Davila, PompiliuEliade, Ion Bacalba[a, GeorgeDiamandi, Alexandru Mavrodin,Constantin R\dulescu-Motru,Ion Peretz, Victor Eftimiu, Ion

Valjan, CorneliuMoldoveanu, IonMinulescu,AlexandruHodos, LiviuRebreanu, IonGr. Perieteanu,Paul Prodan, IonMarinSadoveanu,Camil Petrescu,Haig Acterian,NicolaeCarandino,Tudor Vianu, IonPas, Ioan Popa,VasileMoldoveanu,Zaharia Stancu,Radu Beligan,Andrei {erban,F\nu[ Neagu,Ion Cojar, DinuS\raru [i IonCaramitru.(Va urma)

GeorgeVraca

6www.VREAU BILET.ro

Memoria actorului poate fi antrenat\ - cel pu]in a[ascrie `n ghid. Ea, memoria, e unul dintre principaleleinstrumente actorice[ti. Sunt actori care `nva]\foarte greu rolul, al]ii care `nva]\ cu mare u[urin]\.Pentru `nv\]area rolurilor au existat procedee foarteciudate. Astfel, Iffland se plimba ore `ntregi `ntr\sur\, `nso]it de regizorul teatrului, care-i citearolul, cu intona]ii anapoda, de zeci de ori. Auzind dingura altuia intona]iile gre[ite, Iffland le construia pecele bune [i le `nv\]a repede. Actorul englezDanison `nv\]a pe dinafar\ toat\ piesa. {I a jucatenglezul nostru peste 500 de roluri! Seydelmancaligrafia rolurile [i le `nv\]a astfel. ~nainte de a-ljuca pe Hamlet, John Kemble [i-a copiat rolul detreizeci de ori. Ultima dat\ l-a scris pe dinafar\.Sistemul cel mai bun pentru `nv\]area rolului pares\ fie citirea lui cu aten]ie, de câteva ori, diminea]a.Sunt [i actori care `nva]\ rolul seara. Un fenomen `nceea ce prive[te memoria a fost considerat actorulBasil din Munchen, care-[i citea rolul o singur\ dat\[i-l [tia. La noi sunt actori care `nva]\ rolul dinrepeti]ie, [i al]ii care – nici curolul perfect `nv\]at – nu potrosti mai mult de o fraz\ f\r\ajutorul sufleorului. Dar astanu le diminueaz\ cu nimicsuccesul, atunci când inter-pretarea e bun\. NikNiculescu a fost supranumit“regele sufleorilor”. Amurgulde var\ `l afla totdeauna odih-nind pe banca de la “intrareaactorilor”. Povestea Nik pân\se `nsera bine. Odat\ s-aoprit s\-l asculte [i maestrulCalboreanu. Pe la `nceputulveacului, trupa lui R\iciulescuse `nfundase `ntr-o urbe cu“teatru comunal”. Edec alprovinciei, R\iciulescu, eracunoscut pretutindeni. Jucanumai melodrame lugubre,r\zboinice [i sentimentale.Din textele lui s-au ales repli-ci celebre `n anecdoticateatrului românesc.Bun\oar\: “Unde merge]i,fl\c\i?”. “La r\zboiul de 30 deani”. Pentru melodrama

“Nebuna de la {apte Turnuri” avea nevoie de vreocâ]iva b\ie]I care s\ culeag\ “mor]i”. De la “comen-duire” a primit un sergent [I trei solda]i. I-a `mbr\catcu ce-a g\sit [i i-a plantat “pe loc repaus” `n culise.Era trecut de miezul nop]ii, dar “nebuna de la {apteTurnuri” nu se hot\ra s\ moar\. ~n schimb, “muri -ser\” r\pitorii ei, o ceat\ fioroas\ culcat\ “pentruvecie” pe podelele murdare ale scenei, `n urmaluptei cu r\zbun\tori misterio[i… Intrau `n ac]iune“culeg\torii de mor]i”. Struni]i de sergent, cu cele derigoare zise printre din]i, b\ie]ii, ]epeni, n\v\lesc `nscen\ [i scot, pe rând, “cadavrele”. “Soldat, ia-l [i p-\la”, arat\ sergentul pe sufleurul din cu[c\!. “Las\-m\, camarade, eu suflu”, spuse pe [optite cel vizat.“S\ sufli (a[a [i pe dincolo), nu `n fa]a mea! Amordin”, zise sergentul. {i dou\ bra]e vânjoase `l`n[f\car\ pe bietul om, tragându-l din cu[c\, cutoat\ `mpotrivirea lui! A fost singurul “mort viu” dinrepertoriul cu zeci de cadavre al uitatului R\iciules-cu. Bine`n]eles c\ renumitul ghid al actorilor diletan]i[i amatorilor de teatru nu prevedea solu]ii pentru

asemenea situa]ii. Fiecareactor sc\pa cum putea dinmomentele penibile, care tre-buiau s\ treac\ neobservatede public.Dar s\ revenim la s\rutul“teatral”. ~n teatrul francez,s\rutul pe gât sau pe umeriera permis. ~ns\, cel pe gur\era interzis… cu des\vâr[ire!~n Anglia, autorii nici nu scriauscene cu s\ruturi. ~n regula-mentul interior al TeatruluiNa]ional din Hanovra seg\sea urm\torul articol:“S\rutul pe scen\ este oprit,iar la `mbr\]i[\ri b\rba]ii tre-buie s\ ia seama s\ nuating\ pieptul femeilor, con-travenien]ii vor fi amenda]I!”.Azi, pe scen\ [i, mai cuseam\ `n film, se s\rut\ dup\pofta inimii. Mul]i s-au intere-sat dac\ aceste s\rut\ri suntveritabile. “Depinde de dis-pozi]ie [i de persoan\!, ar\spuns nu un amorez, ci uncomic!

Secretele meseriei„Ghidul actorilor diletan]i [i amatorilor de teatru”

“S\rutul pe scen\ trebuie dat cu mult\ decen]\, cât mai rarpe gur\ (la teatre imperiale acesta din urm\ e strict interzis!)[i trebuie pe cât posibil s\ fie «mascat». Acesta era s\rutulca la carte. Tip\rit acum 130 de ani, “Ghidul actorilor dile-tan]i [i amatorilor de teatru” con]ine tot felul de trucuri pro-fesionale care acum stârnesc râsul.

John Kemble [i Sarah Siddons,`n rolurile so]ilor Beverley din

„Juc\torul” (1783)

�

Cine-in\scut `nianuarie...

Cel maiiubit

dintreromâni

Cel maiiubit

dintreromâni

text de Miron Manega

8www.VREAU BILET.ro

Voi `ncerca totu[I aceast\incursiune analitic\, cu toateriscurile [i resposabilitatea pecare le presupune un aseme-nea demers. Iar responsabili-tatea, `n cazul lui Florin Piersic,e dubl\: o dat\ fa]\ de per-soan\ [i o dat\ fa]\ de publiculc\ruia se adreseaz\ textul.

„Vorbe[te, Florine!”A fost supranumit F\t-Frumosul cinematografieiromâne[ti. De aceea unii, numul]i, pun popularitatea luiFlorin Piersic pe seama staturii

impresionante [i a frumuse]iisale masculine. Fals! Exist\actori mai frumo[i [i cel pu]inla fel de impozan]i ca Florin.Al]ii zic c\ vorbe[te prea mult[i c\ avalan[a de vorbe d\iluzia talentului actoricesc.Iar\[i fals! Cel mai guraliv din-tre actorii români ([i poate din-tre to]i românii) a reu[it, princel pu]in dou\ roluri magistrale,s\ umple scena [i s\-[i deam\sura valorii, aproape f\r\cuvinte: Lennie din „Oameni [i[oareci” [i Indianul din „Zbordeasupra unui cuib de cuci”.

Mai sunt unii care zic c\ folo -se[ te „cârlige” ieftine. Carecârlige? Pove[tile lui mai multsau mai pu]in inventate?Bancurile? Lacrimile? Farsele?Râsul? Faptul c\ aduce via]adin culise pe scen\, scena `nculise [i pe amândou\ `n fa]aoric\rui auditoriu, cu un talentde povestitor inegalabil?„Vorbe[te Florine!” - `i spuneRadu Beligan, când se afl\`mpreun\ la o mas\, la o `ntâl-nire `ntre actori sau `ntreoameni de orice fel. „Desprece s\ vorbesc?” - `ntreab\Florin. „Nu conteaz\. Despreorice”. Radu Beligan a `n]elesbine: despre orice ar vorbiFlorin Piersic, vorba lui facebine. „Piersicile” (vorbele) luiFlorin sunt mai pl\cute cazaib\rul [I p\linca [i mai efi-ciente ca antinevralgicul, for-tralul, morfina, la un loc. Cuprecizarea c\ nu dau alergii,efectul pozitiv este persistent,nu sunt scumpe [i se g\sescpentru tot poporul.

Ce formul\ chimic\are sufletul?

„Tratamentul” cu Florin Piersiceste, ca s\ folosim o extensiemetaforic\, asem\n\tor cutehnica Feng Shui, atât depopularizat\ acum `n România.Nu mi-am putut reprimaaceast\ analogie `ntâlnind, pe

Cine-i n\scut `n ianuarie...Cel mai iubit dintre români

Este extrem de dificil s\ faci o analiz\ obiectiv\asupra subiectului Florin Piersic. Este dificil pentru c\

te bruiaz\ mereu „zgomotul” unei inexorabile iubiri.C\ci Florin Piersic este, dac\ nu „cel mai iubit dintre

p\mânteni”, cu certitudine cel mai iubit dintre români.Este o eviden]\ confirmat\ de toate statisticile [i son-dajele. Cum s\ te deta[ezi de presiunea unui aseme-

nea sentiment?

9www.VREAU BILET.ro

un site, urm\toarele instruc]iuni[i recomand\ri ale disciplineiamintite: „Modul de activare aFlorilor de piersic este folosireaunor flori proaspete `ntr-o vaz\frumoas\, umplut\ cu ap\limpede. Trebuie avut grij\ caflorile folosite s\ fie proaspete,iar vasul trebuie umplut cu ap\limpede, altfel idila se va termi-na prost. Culorile romantice,cum sunt rozul [i ro[ul (atâtpentru flori, cât [i pentru vas)sunt mai eficiente pentru psi-hic”. Ca `n orice tratament,exist\ [i contraindica]ii: „Ceic\s\tori]i nu ar trebui s\activeze Florile lor de piersic,deoarece acest lucru va atragedup\ sine leg\turi extraconju-gale care vor distruge armoniafamiliei”. Nici nu mai [tii dac\ evorba de Feng Shui sau deFlorin Piersic. De altfel, chiaractorul f\cea, nu demult,referindu-se la p\catele rela-tive ale tinere]ii, o tulbur\toarem\rturisire: „Din infidelitate, am`nv\]at s\ iubesc [i s\pre]uiesc fidelitatea. Fidelitatea[i tr\darea, fericirea [isuferin]a sunt condimentelecare se adaug\ la hrana sufle-tului”. Efectul Piersic este

inefabil ca mirosul florilor [iinexplicabil ca sufletul. Apropo,[tie cineva ce formul\ chimic\are sufletul? {tie cineva camce form\ are sau `n ce parte acorpului se afl\? Sau l-a cerce -tat cineva cu lupa, microscop-ul, telescopul sau periscopul?

„Sunt un actordescheiat la suflet”Efectul Piersic, a[adar, areceva comun cu sufletul saumirosul florilor: nu poate fi sto-cat, confiscat sau cump\rat.Poate fi, ca [i Peer Gynt (per-

„Am fost cândvaun c\l\re] domn”

Cu sau f\r\ acordul colegilor de breasl\, FlorinPiersic este unul dintre „mon[trii sacri” ai cine-matografiei române[ti. A jucat `n 46 de filme, aavut sute de emisiuni televizate, a interpretat 63de roluri `n teatru, dintre care 48 principale.S-a n\scut la Cluj, pe data de 27 ianuarie 1936.Norocos, ingenios, idealist [i foarte atrag\tor, caorice V\rs\tor veritabil, a reprezentat pentru publicspiritul justi]iar, pistolarul, macho, iar pentru regi-zori actorul care putea s\ joace orice.La `nceputul carierei sale era considerat un fel deJean Marais al cinematografiei autohtone [i ajucat `n foarte multe filme române[ti. De[I vârfulcarierei sale este considerat de speciali[ti rolultitu lar din filmul „De-a[ fi Harap Alb” (1965, regiaIon Popescu Gopo), rolurile care l-au consacrat `nochii publicului au fost Anghel {aptecai din seria„Haiducilor”, a lui Dinu Cocea, [i M\rgelatu, din

filmele lui Doru N\stase. Debutul `n cinematografie[i l-a f\cut `n 1957, cu rolul T\nase din filmul„Ciulinii B\r\ganului”, `n regia lui Louis Daquin. Aurmat „O poveste ca-n basme” (1959), apoi„Aproape de soare” (1960), „S-a furat o bomb\”(1961) [i „Pa[i spre lun\” (1963). Din 1965, `nafar\ de rolul de excep]ie din „De-a[ fi Harap Alb”,[i-a `ncercat talentul `n marile filme istorice aleepocii: „Neamul {oim\re[tilor”, „Columna”, „B\t\liepentru Roma” [i „Mihai Viteazu”… Ultimul film tur-nat la Buftea, `n care a jucat a fost „~n fiecare zimi-e dor de tine” (1989). Dup\ 1990, din motivegreu de `n]eles [I de sus]inut, având `n vederepopularitatea uria]\ a actorului, Florin Piersic afost ignorat de cinea[ti. A jucat, `n schimb, `nUngaria, al\turi de Isabelle Adjani, `n produc]iainterna]ional\ „Am fost cândva un c\l\re] domn”.M\rturise[te, cu am\r\ciune, actorul: „A fost pen-tru prima dat\ `n cariera mea când am fost tratatca un actor. Adic\ am sim]it cu adev\rat c\ va -lorez ceva pentru ei [i c\ joc un rol, [i c\ sunt unpersonaj iubit [i important pentru ei”.

10www.VREAU BILET.ro

Cine-i n\scut `n ianuarie...Cel mai iubit dintre români

sonajul preferat al actorului),doar iubit, pentru c\ altfel estein compatibil cu orice fel de z\ -g\zuire sau constrângere. {i,slav\ Domnului, a primit iubiredin toate p\r]ile. „Sunt un actordescheiat la suflet” - re cu noa[ -te Florin, cu viclean\ inocen]\.

„Undeva lamansard\, o femeie

iubea un piersic”Acesta a fost, de fapt, „elixirultinere]ii” lui Florin Piersic,marele s\u secret. De careeste, de altfel, cât se poate decon[tient: „Suntem f\cu]i diniubire, tr\im pentru a primi [i ad\rui iubire - declara el, cupu]in\ vreme `n urm\, `n«Formula AS». Dac\ n-amavea-o, m\car un strop, dincând `n când, ne-am usca pre-

cum un copac `n ar[i]\, cur\d\cinile crescute pe-o stânc\gola[\. De altfel, cred c\ `n`ntreg Universul e o setemereu nepotolit\ de iubire,cred c\ [i stelele, sorii [i luce-ferii au nevoie de ea, ca s\ nuse sting\”.„Efectul Piersic” nu e unfenomen controlabil, c\ci numai depinde de categoria timp.Dovad\ discrepan]a evident\dintre vârsta cronologic\ aactorului (71 de ani!) [I vârstasa biologic\: 20, 30 de ani,cam pe-acolo s-a blocat „turo -metrul”… De aceea cred c\, `ncolec]ia de juc\rii a mareluiadolescent Florin Piersic, [i-arg\si un loc `n vitrin\, ca o dedi-ca]ie involuntar\, versurile sub-lim-z\natice ale poetei TaniaCozianu: „undeva la mansard\/o femeie iubea un piersic”.

„Modul de activare a Florilor de piersic este folosirea unor flori proaspete `ntr-o vaz\ frumoas\,umplut\ cu ap\ limpede. Trebuie avut grij\ ca florile folosite s\ fie proaspete, iar vasul trebuieumplut cu ap\ limpede, altfel idila se va termina prost. Culorile romantice, cum sunt rozul [i ro[ul(atât pentru flori, cât [i pentru vas) sunt mai eficiente pentru psihic.Cei c\s\tori]i nu ar trebui s\ activeze Florile lor de piersic, deoarece acest lucru va atrage dup\sine leg\turi extraconjugale care vor distruge armonia familiei”.

(Feng Shui tradi]ional, Lec]ia 14)

Cu Marga Barbu `n„Haiducii lui {aptecai”

Cu Ana Piersic`n via]a personal\


Fiic\ a actorilor Constantin [i Paulina Demetriad,Aristizza Romanescu s-a n\scut la 24 decembrie

1854, `n Craiova, [i a trait `ntr-un mediu prielnic dez-volt\rii marelui talent de interpret\ dramatic\, cucare a `nzestrat-o Dumnezeu.

Spiridon `n travestiA debutat la vârsta de 18 ani, `n 1872, lateatrul din ora[ul natal (Craiova), `ntrupa cunoscutului cupletist I.D.Ionescu. Interpretând apoi di ver -se roluri pe scenele tea trelordin Ia[i [i Bucure[ti, a fostre marcat\ de cel de-al [ap -telea director al Tea truluiNa]ional din Ca pital\, scri-itorul Ion Ghica. Acesta i-a`n cre din ]at rolul principaldin tragedia „Roma `nvin -s\”, de A. Parodi, tra du s\ `nversuri de I.L. Ca ra gia le. TotIon Ghica este [i cel care asf\tuit-o s\ mearg\ la Paris, laComedia Francez\, pentru a studiaarta dramatic\. Dup\ `ntoarcerea `n ]ar\, ade pus o uria[\ activitate, `ntruchipând, rând pe rând,pe celebrele eroine ale dramaturgiei universale -Ofelia din „Hamlet”, Julieta din „Romeo [i Julieta”,Des demona din „Othello”, Luiza din „Intrig\ [i iu -bire”, Regina din „Ruy Blas”, Dona Sol din „Her -nani” etc - jucând `n premier\ na]ional\ pe Zoe [ipe Anca din capodoperele lui I.L. Caragiale, „O

scrisoare pierdut\” [i „N\pasta”. A creat traves-tiuri memorabile, printre care Spiridon din „O

noapte furtunoas\”. Era atât de proeminent\`n epoc\, `ncât Vasile Alecsandri a creat

pentru ea rolul Geta din „Fântâna Blan -duziei”. Multilateral `nzestrat\, pose -

soare a unui joc caracterizat printr-oplastic\ des\vâr[it\, armonizat\

cu o voce cristalin\ [i o dic]ieimpecabil\, artista a interpre-

tat cu succes peste 600de roluri, din toate ge -

nurile drama tice.

De la comedia buf\la melodram\ [i tragedie

„Am jucat pentru Ateneu, pentru r\ni]i, pentru inunda]i,pentru studen]ii `n medicin\, pentru invalizi, pentru canti-

nele [colare, pentru copiii s\raci” - scria AristizzaRomanescu `n volumul s\u de „Memorii”, a c\rui prim\

edi]ie a ap\rut `n 1904, la doi ani dup\renun]area la scen\. ~mpreun\ cu Grigore

Manolescu (partenerul [i so]ul ei) [iConstantin Nottara, ea a impus, `n

ultimele decenii ale secolului alXIX-lea, jocul natural [i expre-

sivitatea vorbirii, f\r\afectarea [i emfaza epigo-nismului romantic. Prin ea,

teatrul românesc s-a `nscris`n marele curent realist, `nspiritul c\ruia aveau s\ seformeze noile genera]ii de

actori. „Aristizza Romanescu nu a

fost `nzestrat\ numai cu un maretalent. De la ea pân\ ast\zi nici o

alt\ actri]\, oricât de iubit\ [i apreciat\,a teatrului românesc, `n cei 30 de ani de cari-

er\, nu a desf\[urat o activitate a[a de imens\ prinintensitatea [i varietatea ei. Aristizza Romanescu a

jucat aproape cu egal succes toate genurile deroluri, trecând de la comedia buf\ la comedia desalon, de la melodram\ la tragedie. A cântat [i

vodeviluri, a interpretat teatru liric, tragedieantic\, precum [i teatru românesc”, scria o alt\

mare actri]\, Lucia Sturdza-Bulandra (1873-1961), evocându-[i profesoara.

~n 1902, la doar 48 de ani, „gra]ie” ostilit\]iiunor cercuri oficiale, Aristizza Romanescu

a a p\r\sit definitiv scena, dup\ 30 deani de activitate asidu\. {i-a continuattotu[I, pân\ `n 1914, activitatea pe -

dagogic\ `nceput\ `n 1893, laConsevatorul Dramatic. S-astins din via]\ la 4 iunie

1918, la Ia[i, fiind `nmor-mântat\ `n cimitirul

Eternitatea.

Galeria cu mon[tri sacri

^êáëíáòò~=oçã~åÉëÅìéÉëíÉ=SMM=ÇÉ=êçäìêáI=}å=PM=ÇÉ=~åáS-a n\scut la Craiova, a dat str\lucire maxim\ rolurilorinterpretate la Bucure[ti [i a murit la Ia[i, unde este [i`nmormântat\. A avut, deci, un destin na]ional, atât caactri]\, cât [i ca profesoar\. Printre elevele ei de marc\ senum\r\ Maria Ventura, Lucia Sturdza-Bulandra, MariaFilotti, Marioara Voiculescu, Sonia Cluceru.

Într-un sanatoriu geriatric, î[iîmpart camera doi batrâni, care armai vrea s\ vrea [i care î[i tr\ -iesc împreun\ ultimele anotim-puri. Toate astea, într-o cascad\de jonglerii verbale ce te fac s\râzi cu lacrimi [i s\ plângi înhohote de râs... Alex e un orgolios pe cât de

ursuz, pe atât devorb\re]. Morris - unintrovertit modest. Eifac schimb de bucurii,de triste]i, de fire, debiografie...Catalizatorul acesteireac]ii ome ne[ti esteinfirmiera (Rose), carereu[e[te s\ armo-nizeze lucrurile datorit\nesfâr[itei sale capa -

cit\]i de a în]elege, dar [i s\induc\ un frison de senzualitatereal\ în lumea ]esut\ din fan-tasme a celor doi b\rba]i.

„Un spectacol în regia lui GeluColceag. O alt\ variant\ a for-mulelor de doi actori, de studiuam\nun]it [i intim pe domeniul

b\trâne]ii, pro -blem\ la careregizorul revinemereu, cu umor [icu un soi de liber-tate interioar\.Forma asta destudiu, intim\,este cald\ [iuman\, profunduman\. Aici nuîncap demonstra]ii[i nici vanit\]i. De

nici un fel. Totul este doar o lec]iede actorie, un exerci]iu rafinat deimagina]ie - cum va fi atunci, lab\trîne]e - [i posibile r\spunsuri.Textul în sine nici nu se cere a fi ocapodoper\, ci pur [i simplu unpre-text pentru acceptarea inves-tiga]iei, privitul în interior, pentrur\scolirea asumat\ a vârstelor, astrig\telor [i [oaptelor din fiecare.Un pretext ca s\ putem vedea doimari actori - {tefan Iordache [iMitic\ Popescu - din nou împre-un\, dup\ întâlnirea de laEmigran]ii din 1977, de peaceea[i scen\”.

Marina Constantinescu

� HAMLET - ALBUMDE FAMILIE dup\Shakespeare/Muller/Rilke/Majakovski

un spectacol de Claudio CollovaPremiera: 6 Octombrie 2006 � CUM GÂNDESTE AMYde David Hare Regia: C\t\lina Buzoianu Premiera: 26, 27 noiembrie 2005

� O ZI DIN VIA}A LUINICOLAE CEAU{ESCU

de Denis DinulescuRegia: Alexandru Tocilescu Premiera: 17, 18 Februarie 2005 � POVESTIRI DIN

CANTERBURYdup\ Geoffrey ChaucerRegia: Nona CiobanuPremiera: 7, 10 Octombrie 2004

� ALEX {I MORRISde Michael ElkinRegia: Gelu ColceagPremiera: 27, 28 Februarie 2004 � CUM IUBE{TE

CEALALT| JUM|TATEde Alan AyckbournRegia: Sanda ManuPremiera: 18 octombrie 2003

Teatrul Mic - Repertoriu

ALEX {I MORRISde Michael ElkinRegia: Gelu Colceag

Scenografia: Liliana Cenean [i {tefanCaragiuAsistent regie: Camelia Gavril\

Distribu]ia: {TEFAN IORDACHE(Alex), MITIC| POPESCU (Morris),DANA DEMBINSKI - MEDELEANU(Rose)

Durata spectacolului: 2h 15 min. (cupauz\)



Alina Cojocaru este un nume rostit curespect în toate marile companii de baletdin lume, fiind una dintre cele mai titratebalerine la nivel mondial. În anul 2004 afost declarat\ cea mai bun\ balerin\ încadrul Festivalului „Monaco DanceForum”, la Gala Premiilor Nijinsky, premiuacordat o dat\ la doi ani. Este prim-baleri-na Companiei Regale de Balet de laCovent Garden [i, al\turi de SimonaNoja, prim-balerina Ansamblului Opereidin Viena.

În 2002 a dansat pentru primadat\ pe o scen\ româneasc\

Alina Cojocaru s-a n\scut pe 27 mai1981 în Bucure[ti, a studiat la Kiev timpde [apte ani, perfec]ionându-se apoi, din1997, la {coala Regal\ de Balet dinLondra, în urma câ[tig\rii burseiPremiului Lausanne. Dup\ anul în care adansat în cadrul Companiei de Balet dinKiev (Don Quijote, Frumoasa din P\-durea Adormit\ , Sp\rg\torul de nuci,Coppelia), a revenit la Londra în 1999,fiind promovat\ ca primbalerin\. Nu auitat niciodat\ de unde a plecat [i revinecu bucurie în România, chiar dac\ scenape care a cunoscut afirmarea mondial\

este la mii de kilometri de Bucure[ti. În2002 a ap\rut pentru prima oar\ pe oscen\ româneasc\, interpretând, al\turide ansamblul Operei Na]ionale dinBucure[ti, rolul titular din Giselle. IonIliescu, pre[edintele României la vremeaaceea, i-a conferit Ordinul Na]ional deMerit în grad de Cavaler, pentru perfor-man]ele sale prin care reprezint\ [iimpune talentul românesc pe marilescene ale lumii.

Johan Kobborg,un partener permanent

Alina a revenit în anul urm\tor, pentru adansa, al\turi de Johan Kobborg, încadrul Galei de balet a FestivaluluiInterna]ional „George Enescu”. Anul tre-cut, pe 7 decembrie, a dansat, al\turi deacela[i Johan Kobborg, [i de ansamblulOperei Na]ionale din Bucure[ti, în „DonQuijote”, oper\ cu care Alina a debutat laKiev, în 1998. Ne vom bucura din nou degra]ia [i talentul celebrei noastre balerine,cu ocazia spectacolului extraordinar (intit-ulat „Gala”) pe care îl va sus]ine laBucure[ti, la Teatrul Na]ional, `n zilele de23 [i 24 ianuarie. I se va al\tura JohanKobborg [i alte trei cupluri de balerini dela Covent Garden. Entuziasmul cu care afost primit\ pân\ acum, ne face s\ fimsiguri c\ acest spectacol va fi unul dintrecele mai importante evenimente culturaleale lunii ianuarie.

Alina Cojocaru [i Johan Kobborgdin nou `n România

(urm

are

`n p

agin

a16)


(conti

nuare

din

pagin

a14)

Deirdre Chapman -prim-solist\

Balerin\ de origine american\,n\scut\ la Minneapolis, ea adansat `n San Francisco Ballet,`ntre anii 1992-1998, iar din1997, ca soloist\. ~ntre 1998 -2002, a activat `n cadrul com-paniei de dans Rambert DanceCompany. A ajuns la RoyalBallet, `n 2002, [i a fost promo-vat\ ca prim-soloist\, `n 2003.Repertoriul ei include roluri `nFrumoasa din P\durea

Adormit\, Carmen, Polyphonia, Symphony inC, Dup\-amiezile unui Faun.

Gary Avis - artistprincipal

A venit la Royal Ballet `n 1989 [ia fost promovat soloist `n 1995. ~ntre timp, el a mai cochetat [i cualte companii de teatru dinJaponia [i Marea Britanie, pepostul de prim-soloist. ~n 2004, ela revenit la Royal Ballet, pentru aocupa un post de artist principal.~n repertoriul s\u sunt incluseroluri principale din Anastasia,Manon, Frumoasa din P\durea

Adormit\, Pas\rea de Foc [i altele.

Kenneth Greve - artist principalinvitat

N\scut `n Danemarca, el [i-a f\cut ucenicia laRoyal Danish Ballet School [i la ScoalaAmerican\ de Balet. ~n 1986, Kenneth este

angajat de New York City Ballet,apoi, `n 1988, de American BalletTheatre [i `n 1989, de BaletulOperei din Paris, unde este f\cutEtoile, `n 1990. ~n 1990 danseaz\cu Stuttgart Ballet [i `n 1991Baletul Operei din Viena. Din1992 el se al\tur\ Royal DanishBallet ca artist principal.Repertoriul s\u cuprinde roluridin Romeo [i Julieta, DonQuijote, Manon etc. KennethGreve este [i un bun coregraf, cu

mai multe colabor\ri la companii de dans dinlumea `ntreag\.

Steven McRae - solistN\scut `n Australia, el a fost preg\tit de HilaryKaplan [i apoi la Royal Ballet School (2003-2004). El a câ[tigat, `n2002, RAD Solo SealAward [i medalia deaur la concursulAdeline Genee, iar `n2003, Marele Premiu,la Lausanne. Steven afost coptat `n echipade la Royal Ballet, `n2004, [i a fost promo-vat Soloist, `n 2006.Repertoriul s\uinclude roluri `noperele Manon,Sp\rg\torul de Nuci,Giselle etc.

Zenaida Yanowsky - artistprincipal

Originar\ din Fran]a, ea s-a preg\tit `n Spania,cu Anatol Yanowsky [i Carmen Robles. Dup\ce a câ[tigat medalia de argint la VarnaInternational Ballet Competition, Zenaida a fostangajat\ de Baletul Operei din Paris. ~n 1993,câ[tiga medalia de aur la European YoungDancers Competition, iar `n 1994, JacksonInternational Ballet Competition(USA).Seal\tur\ The Royal Ballet, `n anul 1994 [i estepromovat\ ca artist principal, `n 2001.Repertoriul ei include roluri `n Frumoasa dinP\durea Adormit\, Odette, Lec]ia etc.

Alina Cojocaru [i Johan Kobborg din nou `n România

Partenerii de scenăA[a cum este men]ionat [i pe afi[ul spectacolului (care cuprinde premierateatrului londonez, Lec]ia, dup\ Eugen Ionescu, precum [i solouri-cuplete dinopere celebre), celor dou\ mari vedete, Alina Cojocaru [i Johan Kobborg, li sevor al\tura [i al]i soli[ti ai Operei Regale de la Covert Garden [i Operei RegaleDaneze. Vi-i prezent\m pe câ]iva dintre ei:


Atitudinea ministruluiGafa diplomatic\ a lui R\zvanTheodorescu a declan[atscandalul de care aminteam.Un scandal cu consecin]e -paradoxal! - profitabile pentrusoarta cultural\ a coregrafieiromâne[ti. Jigni]i de dou\ ori,o dat\ pentru ei [i o dat\ pen-tru oaspetele lor, ministrul fran -cez al Culturii, coregrafii [i dan-satorii români au consideratextrem de relevant\ absen]alui R\zvan Theodorescu, „pen-tru c\ reprezint\ exact ati-tudinea ministerului pe care `lconduce, fa]\ de existen]a [ireprezentarea actual\ a dansu-lui [i a crea]iei coregrafice con-temporane din România”. ~nconsecin]\, `nainte de`nceperea spectacolului,ace[tia au adresat (pe lâng\mul]umirile de rigoare celorprezen]i [i sus]in\torilor), unrepro[ ustur\tor „mareluiabsent” [i ministerului pe care`l conducea.

Mai multe protestedecât la Ro[ia

Montan\CNDB a fost `nfiin]at un an maitârziu, `n 2004. Dar abia `n2005 a fost aprobat\ Hot\râreade Guvern prin care s-a stabilitfunc]ionarea institu]iei, `ntr-unspa]iu de la etajele 3 [i 4 alecl\dirii Teatrului Na -]ional (unde func ]io -nase, pân\ atunci,Târgul de CarteBookarest). CentrulNa]ional al Dansuluieste condus de princi-palii semnatari aimesajului din 7 aprilie2003: Mihai Mihalcea(director general) [iVava {tef\nescu(director artistic).„Am purtat aproape olupt\, un r\zboi, ca s\ob]inem `nfiin]areaacestui Centru -declar\ MihaiMihalcea.

Ajunseser\m,din disperare decauz\, s\ d\multimatumGuvernului,care era bombardat [icu proteste dinstr\in\tate. Dar, pur [isimplu, nimeni nu voianici s\ stea de vorb\ cunoi. La un moment dat,[tiu c\ a [i ap\rut un

titlu `n pres\:«Dansatorii [icoregrafii români, terori[ti cul-turali». Iar R\zvanTheodorescu se plângea c\nici pentru pentru Ro[iaMontan\ nu primise atâteascrisori, faxuri [i proteste dinstr\in\tate. Toate acestea se`ntâmplau `n 2004, `nainte dealegeri.”

O singur\ interdic]ieAcum Centrul func]ioneaz\ cuo subven]ie de 15 miliarde delei vechi (pe 2006), din caretrebuie s\ pl\tesc\ `ntre]inereaspa]iului, salariile celor 10angaja]i (mai e loc `n schem\

łqÉêçêáxíáá=Åìäíìê~äáÒ=ÇÉ=ä~`Éåíêìä=k~záçå~ä=~äa~åëìäìá=_ìÅìêÉxíá

Relansarea artei dansului `n România a`nceput cu un scandal, `n aprilie 2003.Atunci, la Teatrul Odeon, sub egidaMinisterelor Culturii din Fran]a [iRomânia, a avut loc un regal de specta-cole de dans contemporan, sus]inute decoregrafi români independen]i.

Evenimentul a fost organizat de Institutul Francez [i deAmbasada Fran]ei [i a beneficiat de prezen]a `n sal\ a

lui lui Jean Jaques Aillagon, Ministrul Culturii [i alComunic\rii din Fran]a. Din motive inexplicabile, mi -

nistrul român al Culturii a lipsit.

Miron Manega


pentru `nc\ trei) [i proiecteleculturale. El este, pe de oparte, un centru de proiecte,iar pe de alt\ parte - institu]iegazd\ pentru spectacolele alto-ra. Iar `n privin]a proiectelor,acestea se `mpart, la rândullor, `n patru categorii: crea]iioriginale (spectacole), proiectede editare (c\r]i, publica]ii,DVD-uri etc,), festivaluri [ideplas\ri culturale (particip\rila schimburi culturale, burseetc.). Unele dintre acesteproiecte sunt proprii [i alteleapar]in unor speciali[ti cuactivitate `n domeniu, alese lasesiunile de selec]ie. Singurulcare nu poate beneficia debanii Centrului pentru propriileproiecte este chiar directorulCNDB, Mihai Mihalcea.

Frica de scaun„Eu am luat aceast\ decizie,c\ci eu am redactat regula-mentul de func]ionare - spunetân\rul manager. Am conside -rat c\ a[a e corect [i moral,pentru a elimina orice suspici-une, din partea oricui. Nici eu,nici directorul artistic (Vava{tef\nescu n.r.) nu putem s\desf\[ur\m proiecte proprii,decât dac\ ne g\sim singurifinan]area”.{i un ultim am\nunt: `n timp cebirourile personalului sunt ele-gante [i moderne, cel lui MihaiMihalcea se afl\ situat `ntr-unfost depozit de materiale, cuconductele de ap\ la vedere.Un fel de debara, ceva maimare. „Ca s\ nu m\ ata[ezprea tare de loc [i de scaun” -explic\ directorul.

Psiho-coregrafieDe[i este un coregraf cu studiiacademice, Mihai Mihalcea nueste un adept al monopoluluiinstituit de speciali[ti, ci aldeschiderii spre expresivitatealiber\, „Este deja o realitatecurent\ c\ oameni din afaradansului profesionist vin cu ideinoi, cu un mod de exprimaremult mai complex, dincolo derigorile formale impuse debaletul clasic. Un nume de topal dansului mondial, XavierLeroy, este, la origine biolog. Ela venit `n dans cu alt\ perspec-tiv\, dinamitând chiar tabuurilemi[c\rii, `nv\]ate `n [coal\,`ntrebându-se tot timpul [ivenind cu r\spunsuri core-grafice noi. Este vorba, de fapt,de libertatea de gândire. Amconstatat, de pild\, c\, `nultimii ani, se apuc\ de danscontemporan psihologi sauoameni care au avut de a facecu psihologia. Dansul trebuies\ vin\ din interior, nu s\ fieimpus din afar\”.

Offsaid ru[inos~n mesajul din 2003,

adresat MCC, semnatariif`ceau public\

urm\toarea situa]ie:„Regret\m ca nu avem

nici un motiv pentrucare s\ mul]umim

Ministerului Culturii [iCultelor din România,

care ignor\ `n conti -nuare promovarea

crea]iei contemporaneromâne[ti de dans, ca [i

toate propunerile deameliorare a situa]iei.

De peste zece ani, con-cepem proiecte, cre\m

[i producem spectacole,cu care suntem prezen]ila importante festivaluri

din lumea `ntreag\,organiz\m ateliere, dez-bateri, festivaluri [i rezi-den]e, `n colaborare cu

institu]ii europene deprestigiu. Cum este

posibil\ existen]a spec-tacolelor de dans con-temporan `ntr-o ]ar\ `n

care dansatorii [i core-grafii independen]i nu

au nici o sal\ pentrurepeti]ii, nici o scen\,

nici o sus]inere dinpartea unui resort destat, este un aparent

mister. V\ vom u[ura`ncercarea de a dezlegaacest mister, precizând

c\ noi suntem rezultatulinvesti]iei urm\toarelor

institu]ii, organiza]ii,programe [i re]ele,

c\rora le mul]umim [ipe aceast\ cale”. Urma

o list\ de peste 20 deasemenea structuri, din-

tre care 15 erau dinFran]a, Anglia,

Germania, Austria,Spania, Portugalia [i

Olanda.Acest offsaid ru[inos `n

care a fost surprinsMCC, i-a creat brusc o

notorietate incomod\, `nfa]a tuturor ministerelor

omologe din Europa.Ceea ce l-a determinat

pe R\zvan Theodorescus\ aprobe, `n sfâr[it, o

institu]ie a coregrafiei [idansului cu sus]inere

bugetar\.

Mihai Mihalcea


� „Te vei întoarce înGalapagos” de Nicole Du]u,regia Aurel Palade

� „Biloxi Blues” de NeilSimon, regia Iarina Demian

� „Vine barza!!!” de AndréRoussin, regia ConstantinDicu

� „Revizorul” de N. V. Gogol,regia Hora]iu M\l\ele

� „Delir în doi” de EugeneIonesco, regia Claudiu Goga

� „Doi tineri din Verona” deWilliam Shakespeare, regiaFelix Alexa

� „Hoa]ele” de Dario Fo, regiaDan Tudor

� „Ce formidabil\harababur\!” de EugeneIonesco, regia Gelu Colceag

� „Edmond” de David Mamet,regia Marcel Top

� „Ferdinand al VIII-lea,Regele Spaniei” de N. V.Gogol, regia Iarina Demian

� „Avarul `ndr\gostit” deCristian Juncu, dup\Moliere, regia Vlad Massaci

� „Nepotu’” de Adrian Lustig,regia Hora]iu M\l\ele

� „Chiri]a of Bârzoieni” deVasile Alecsandri, regiaIarina Demian

� „Poker” de Adrian Lustig,regia Alexandru Tocilescu

� „Poiana Boilor” de A. P.Cehov, regia Hora]iu M\l\ele

� „Marlene” de Pam Gems,regia C\t\lina Buzoianu

� „A douasprezecea noapte”de William Shakespeare,regia Gelu Colceag

� „...Escu” de Tudor Mu[ates-cu, regia Alexandru Dabija

� „Bani din cer” de RayCooney, regia Hora]iuM\l\ele

Teatrul de Comedie - Repertoriu

oÉÇÉëÅçéÉêáêÉ~=ìåìá=ã~êÉ=~ÅíçêW

dÉçêÖÉjáÜyázy Dan Mircea

Cipariu

Am v\zut de mai multe ori „Revizorul” `n viziunea regizoral\ a lui Hora]iuM\l\ele. La premier\, la Arad, la Festivalul Na]ional de Teatru Clasic unde afost aplaudat aproape o jum\tate de or\, [i `nc\ de dou\ ori la Teatrul deComedie din Bucure[ti, care propune, astfel, unul dintre spectacolele deneuitat ale anului 2006 [i pe unul dintre favori]ii la cel mai bun rol masculinpe care `l va acorda UNITER peste câteva luni.

~n buna tradi]ie a revizorilor tea -trali din critica de specialita tecare, atunci când se feresc s\scrie direct `n ce stau vir tu ]ii le sauumbrele unei mont\ri, po vestescspectacolul, nu voi face firul epical adapt\rii f\ cu te dup\ „Re vi zo -rul” lui Go gol, pies\ scris\ `n1836, nu `n 1936, cum din eroa res-a strecurat `n caietul-program.Re marc, cu toat\ acuitatea, oper for man]\ ac to ri ceas c\ de finor fevru pe care Hora]iu M\l\ele od\ruie[te celor cu care a lu crat la„Revizorul” [i publicului.

Ling\ii lihni]i aisistemului oligarhic

Numai cineva ca Hora]iuM\l\ele, care iube[te actorii [i

care cultiv\ dimensiunea pro-fund\ a teatrului ca art\ anuan]elor de caracter [i de joc alepersonajelor, a putut s\ fie atât deatent la pendularea `ntre perso -najele cheie ale spectacolului,Primarul [i Func]ionarul din

Petersburg ({tefan B\nic\ jr.), [ipersonajul colectiv format dinobedien]ii primarului AntonAntonovici Scvoznic-Dmunhanovschi (`ntr-ointerepretare memorabil\ a luiGeorge Mih\i]\, cu o lec]ie deactorie ce va deveni un reper `nistoria teatrului românesc!),creiona]i cu tu[e când tragi-comice, când tr\ind `ntr-o lumedoar de reguli de sus `n josguvernat\. For]a personajuluicolectiv de la curtea satrapuluiora[ului ofer\ partituri pe carecâ]iva dintre ling\ii lihni]i de a fi`ntr-un sistem oligarhic [tiu s\ lepun\ nuan]at ori cu mare talent `nvaloare.

Crize [i scatoalceCele dou\ p\pu[i ruse[ti, nevasta(Virgina Mirea) [i fiica Primarului(Delia Seceleanu), tic\ie ca dou\mecanisme ce se hr\nesc [i cul-

tiv\ terapia evaziunii dinreal [i a grandorii

pân\ la momen-tul declicului

final,

când de sub m\[tile personajelorexplodeaz\ sistemul autocratic cuminciunile lui seduc\toare oricinice. Momentul de pantomim\al servitorilor (Drago[ Huluba [iAna Maria Laz\r), spaima inspec-torului [colar ({erbanGeorgevici), care ia forma uneicrize de tremurici ce nu poate fioprit\ decât cu o neao[\ sca-toalc\, ori registrele cu multe fe]e[i de fe]e-fe]e ale administratoru-lui spitalului (Valentin Teodosiu)sunt câteva dintre momenteleimaginate de Hora]iu M\l\ele, cesporesc [i motiveaz\ revelareaviciilor personale [i pe care sis-temul le amplific\ parc\ [i maimult. Func]ionarul din Petersburg({tefan B\nic\ jr.) trebuie v\zutca un farseur ce nu vrea s\parieze decât parc\ pe discursulb\ie]ilor de b\ie]i de ast\zi,ajun[i, prin te miri ce conjunctur\,s\ conduc\ destine oricomunit\]i. Acest rol `l recu-pereaz\ pe B\nic\ jr. pentrutumultul scenei pentru care, `nultimii ani, nu a dat prea multereprezent\ri conving\toare.

Cel mai bun rol al luiGeorge Mih\i]\

Personajul care duce tensiuneaspectacolului [i pentru careHora]iu M\l\ele a t\iat se -rios din textul lui Go gol,vrând s\ mi zeze pecel care ]ine de faptmoravurile [i men -talit\]ile sistemului `ncârc\, un ade v\rat

feudal ce vi -seaz \ s\ ajun -g\ gene ral [ichiar ministrula Petersburg,e Primarulcare `l punepe GeorgeMi h\i]\ `n si -tua ]ia de ajuca poatecele mai bunrol `n carel-am v\zutpân\ acum.Tuns la zero,pendulând `ntregradul zero al rostirii [ial tr\irii, cu momente dedisperare amarnic\,George Mih\i]\ `i adu ce`n fa]a con[tiin]ei noastrepe to]i marii de ast\zi, cucaracterele lor mici [iurâte. Spec tacolul dup\textul lui Gogol, „Re vi zo -rul”, `ntr-o distribu]ie ce `[iva avea cu siguran]\ faniiei, ne propune, a[adar,re descoperirea unui mare

actor, George Mih\i]\, cu al s\uPrimar, Anton An to no vici, memo-rabil, `n tru chipând parc\ toatem\[tile ci ro tice [i rele ale func -]ionarilor mici [i mari de pe la

noi. Cu tru pa de la Teatrulde Co me die, Hora]iuM\l\ele deseneaz\ olume tragic-comic\ dup\chipul [i asem\narea

unor personaje su -pradimensiona te

de la[itate [iabjec]ie.


ia 16 ani a sim]it c\Dumnezeu a chemat-o s\-Lurmez. {i L-a urmat: a

devenit protestant\. ~n ianuarie2000 a fost trimis\ `n „misiune” `nRomânia, prin biserica protes-tant\ din Michigan. A fost foartegreu la `nceput. „S-a `ntâmplatceva `n mine, a[a cum am [i scris`ntr-un cântec. Parc\ a[ fi fost un

cerc care `ncerca s\ intre `ntr-untriunghi. La 24 de ani, am venitpentru prima oar\ `n România [iam stat o lun\. Cercul [i-a g\sitcercul! Abia atunci mi-am datseama c\ aproape toat\ via]amea m-am sim]it o str\in\...P\rin]ii sunt americani. Dar buniciimei sunt nem]i. Din p\cate, nuvorbim germana. La mine `n fami-lie este un cocteil de na]iuni.Când am avut opt ani, ai mei s-aumutat `n Arabia Saudit\. Am cres-cut `ntr-o ]ar\ arab\, pân\ la 15ani, dar n-am sim]it c\ acolo ecasa mea. Când m-am `ntors `nState, nu m-am sim]it ameri-canc\”, m\rturise[te Heidi. Acum„gura ei a gustat un grai dulce”.Vorbe[te aproape perfect arde-lene[te. Iar sângele ei „se scurge`n acest p\mânt/ o ]ar\ frumoas\/o ]ar\ uitat\/ acas\”. Acesteasunt versurile cântecului compusde ea `n dulcele grai românesc. Heidi s-a n\scut `n Colorado `n1975, iar acum s-a integrat (cu totcu cântec) `n Cluj. Va r\mâne `nRomânia „pân\ când va veni tim-pul s\ m\ duc. Mi-am luat cas\.Sunt românc\, doar mi-am

cump\rat o Dacie! {tiu c\ sun\ciudat, dar voi sta aici pân\ cândDumnezeu `mi va spune: «Heidi,trebuie s\ pleci! N-am venit aicis\ sfin]esc locul. Sunt doar profe-soar\ de religie la o [coal\ dinCluj, dar predau [i muzic\ la chi-tar\ clasic\”. Heidi Schmidt a fost descoperit\de Florin S\s\rman, care a invi-tat-o s\ sus]in\ un concert laBistri]a Folk. Vocea sa l-a impre-sionat [i pe Nicu Alifantis care,dup\ ce a ascultat-o cu aten]ie, aspus c\ e foarte posibil s\ o invites\ cânte `n deschiderea specta-colelor sale. Dac\ muzica ei (folkbine altoit cu jazz) va reu[i s\ seintegreze [i `n capitala euro-pean\, Bucure[ti, atunci publiculva primi exact ceea ce merit\: unprodus de calitate superioar\. De-ar avea ochi [i (urechi)produc\torii, cu sau f\r\ cas\, s\o ia sub acoperi[! Heidi, hai `nplaylist-ul posturilor de radio [i tv!Aceast\ urare este `n interesulnostru, al consumatorilor demuzic\ bun\, crede]i-m\ pecuvânt pân\ la proba contrarie.

O americanc\ `n România

pJ~=åyëÅìí=}å=`çäçê~ÇçKqêyáÉxíÉ=ä~=`äìàKpJ~=ä~åë~íä~=_áëíêáz~

pJ~=åyëÅìí=}å=`çäçê~ÇçKqêyáÉxíÉ=ä~=`äìàKpJ~=ä~åë~íä~=_áëíêáz~ „De la instrument [i pân\ la

voce - toate `i sunt foartebine puse la punct. Aduce cuea un suflu... americ\nesc,`n trev\zut de noi la JoanBaez sau la Bob Dylan. Mai

nou, com-pune [ipe textero mâ -ne[ti,

«ardele-neasca» ei fiind se du c\ -

toare”. A[a a fost descris\(ce-i drept doar `n câteva cu -vinte) Heidi Schmidt, o ame -ricanc\ ce s-a stabilit `n Cluj.

eÉáÇápÅÜãáÇíeÉáÇá

pÅÜãáÇí


O românc\ `n America

„Cu dragoste [i duio[ie `miamintesc de `nceputul teatruluimuzical românesc, de colabo-rarea cu Nicu Kiri]escu, Nicu[orConstantinescu, Eugen Mirea [i,`n mod deosebit, cu marele [iinegalabilul Constantin T\nase.Vreau s\ adresez toat\afec]iunea [i recuno[tin]a meapublicului, f\r\ de care nu a[ maifi fost ast\zi Lisette Verea”.Aceste rânduri au ajuns, `ntr-unplic, tocmai de la New York, lasecretarul literar Aurel Storin.

Ionel, Ionelule, „rachet\purt\toare” a succesuluiO actri]\ de la Teatrul T\nase s\devin\ stea la Hollywood pare opoveste `ndrept\]it\ s\-[ig\seasc\ un loc, cât de mic,printre filele unei reviste, dac\ nucumva ale unui roman. Celebrul compozitor GeorgeSbârcea (alias Claude Romano) aintrat `n lumea bun\ a Bucure[tiu-lui interbelic o dat\ cu lansareamelodiei „Ionel, Ionelule”, careeste cântat\ [i `n ziua de ast\zi,`n toat\ lumea, ea fiind [lag\rinterna]ional (ca [i “Sanie cuzurg\l\i”). Istoria acestei pieseeste mai mult decât interesant\.George Sbârcea, ca angajat alTeatrului „Alhambra”, a fostamenin]at de directorii institu]ieic\ va fi concediat, dac\ nu com-pune o melodie de succes.Pentru a-i demonstra c\ nuglumesc, l-au incuiat `ntr-ocamer\, timp de câteva zile,hr\nindu-l doar cu biscui]i [icafea. Rezultatul a fost c\Sbârcea a lansat, `n 1937, uncântec nemuritor. Primele inter-prete ale melodiei „Ionel, Ionelule”au fost Lulu Nicolau [i LisetteVerea, un duet de succes `n aceletimpuri.

De la „C\r\bu[”la Hollywood

Ajuns\ `n America la `nceputulanilor ‘40, Lisette a continuat custr\lucire cariera de teatru`nceput\ la „C\r\bu[” [i nouacarier\ cinematografic\, `nceput\la Hollywood. Actri]a a fost dis-tribuit\ `n pelicula „O noapte la

Casablanca”, `n regia lui ArchieMayo, avându-i ca parteneri pefra]ii Marx (Groucho, Harpo [iChico), nume celebre ale cine-matografiei americane din acelevremuri.

Fericire [i nylonDar cum a nimerit Lisette `nAmerica? Artista a reu[it s\ fug\din ]ar\ cu ajutorul unui neam]care furase un avion, pentru a o

ajuta s\ prind\ aripi. Frumuse]ea[i talentele sale feminine aupropulsat-o pe Verea direct `nbra]ele (protectoare) ale magna -tului american Dupont, cel care aprodus [i comercializat `n toat\lumea nylonul (str\mo[ul fibreilycra). ~n scurt timp, Lisette l-aluat de b\rbat [i au tr\it - a[acum se vede [i-n filme - pân\ laadânci b\trâne]i. THE END.HAPPY END.

iáëÉííÉ=sÉêÉ~ÅçäÉÖ~=Ñê~záäçê=j~êñ

„Lisette Verea face furori pe Brodway”, titra revista „Cortina” `n septembrie1944. Dar cine era Lisette? O actri]\ de origine român\ care [i-a luat zborul(la propriu) cu ajutorul unui neam].

Lisette Verea, fost\ actri]\ a „C\r\bu[ului”, stând la o ]igar\cu Groucho Marx, `n studiourile de la Hollywood (1945)


La oartist\

de Mihai Eminescu

Credeam ieri c\ steaua-]i e-un suflet de `ngerCe tremur\-n ceruri, un cuget de aurCe-arunc-a lui raze-n o lunc\ de laurCu-al cântului dar,

Iar tu, interpret\-a cere[tilor plângeri,Credeam c\ e[ti chipul ce palida stel\Arunc\ pe-o frunte de und\ rebel\,Pe valul amar.

Dar ast\zi poetul cu inima-n ceruri,R\pit d-a ta voce `n rai de misteruri,{-aduce aminte c\-n cerul deschisV\zut-a un geniu cântând Reveria,Pe-o arp\ de aur, c-un Ave Maria {i-n tine revede sublimul s\u vis.

Sonetteatral

de George Topârceanu

Te urm\resc cu ochii to]i b\rba]ii.O ploaie de priviri sentimentaleS-abat asupra frumuse]ii tale{i toate-i fac erotice ova]ii.

Ce fericit e so]ul dumitale!El `n antracte st\ de conversa]ii…De-a[ fi, ca el, st\pân pe-atâtea gra]ii,Eu a[ pleca la cele trei semnale.

M\-ntorc, frumoasa mea necunoscut\,{i ochii mei din umbr\ te salut\De câte ori se-ntunec\ lumina.

Dar ochii t\i n-au prea b\gat de sam\C\-n pieptul meu se-ncepe-o nou\ dram\,Când a c\zut definitiv cortina.

Corydonde Radu Stanca

Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta, Pe str\zile pline când ies n-am pereche, Atât de gra]ios port inelu-n ureche {i-atât de-nflorite cravata [i vesta. Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta.

N\scut din incestul luminii cu-amurgul, Privirile mele dezmiard\ genunea, De mine vorbe[te-n ora[ toat\ lumea, De mine se teme `n tain\ tot burgul. Sunt Prin]ul penumbrelor, eu sunt amurgul...

Nu-i chip s\ m\ scap de priviri p\tima[e, Prin p\rul meu vân\t, sub]iri trec ca a]a, {i to]i m\ `ntreab\: sunt moartea, sunt via]a? De ce-am ciorapi verzi, pentru ce fes de pa[e? {i nu-i chip s\ scap nici pe str\zi m\rgina[e...

Panglici, cordelu]e, nimicuri m-acop\r, Când calc, parc\ trec pe p\mânt de pe-un soclu. Un ochi (pe cel roz) `l ascund sub monoclu {i-ntregul picior când p\[esc `l descop\r, Dar iute-l acop\r, ca iar s\-l descop\r...

Cel’lalt ochi (cel galben) `l las s\ s-amuze Privind cum se ]in to]i ca scaiul de mine. Ha! Ha! Dac-a]i [ti cât v\ [ade de bine S\rind, ]op\ind dup\ negrele-mi buze. Cel’lalt ochi s-amuz\ [i-l las s\ s-amuze.

C-un tainic creion `mi sporesc frumuse]ea, Fac baie `n cidru de trei ori pe noapte {i-n loc de scuipat am ceva ca un lapte, Pantofi cu baret\-mi ajut\ zvelte]ea {i-un drog scos din sânge de scroaf\, noble]ea.

To]i din]ii din gur\ pudra]i mi-s cu aur, Mijlocul mi-e supt `n corset sub c\ma[e, Fumez numai pipe de opiu uria[e, Pe bra]ul meu drept tatuat-am un taur {i fruntea mi-e-ncins\ cu frunze de laur.

Prin lungile, tainice, unghii vopsite, Umbrela cu cap de pisic\ rânje[te{i nu [tiu de ce, când plimbarea-mi prie[te, Când sunt mul]umit c-am stârnit noi ispite, Din mine ies limbi [i n\pârci otr\vite.

Din mine cresc crengi ca pe pomi, m\t\soase, {i `ns\[i natura atot[tiutoare Ea `ns\[i nu [tie ce sunt: om sau floare? Sau numai un turn r\t\cit printre case, Un turn de pe care cad pietre pre]ioase?

Poezia teatrului / Teatrul poeziei


Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta, Pe str\zile pline când ies n-am pereche, Atât de gra]ios port inelu-n ureche {i-atât de-nflorite cravata [i vesta. Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta.

Actoriide Marin Sorescu

Cei mai dezinvol]i - actorii!Cu mânecile suflecateCum [tiu ei s\ ne tr\iasc\!

N-am v\zut niciodat\ un s\rut mai perfectCa al actorilor `n actul trei,Când `ncep sentimenteleS\ se clarifice.

P\ta]i de ulei,Cu [epci veridice,Ocupând tot felul de func]ii,Intr\ [i ies replici,Care le vin pe sub picioare ca ni[te pre[uri.

Moartea lor pe scen\ e atât de natural\,~ncât, pe lâng\ perfec]iunea ei,Cei de prin cimitire,Mor]ii adev\ra]i,Grima]i tragic, o dat\ pentru totdeauna,Parc\ mi[c\!

Iar noi, cei ]epeni `ntr-o singur\ via]\!Nici m\car pe-asta n-o [tim tr\i.Vorbim anapoda sau t\cem ani `n [ir,Penibil [i inestetic{i nu [tim unde dracu s\ ]inem mâinile.

Scrisoare de la EminescuLa steaua care-a r\s\ritNu poate s-o ajung\Nici o rachet\ sau vre-un mitPe-o cale-atât de lung\.

Eu am ajuns-o,Acolo, `ntre stele,Eu, `nsumi, am pe frunte-o steaCe [ade printre ele.

~n fiecare noapte-ajungLa voi cu mintea treaz\,Calea Lactee o str\pungAlunecând pe-o raz\.

Prin ani-lumin\ v-am v\zutTot gârbovi... [i `mi pas\C\ lini[te, `n a[ternut,N-ave]i [i nici la coas\;

C\ mânui]i, pocnind din bici,Aceea[i „sl\b\noag\”{i da]i ce-i bun la veneticiPentr-un „ulcior cu brag\”.

V\ scriu aceste rânduri tristCa [i-alt\dat\-n „VREME”{i-ncerc, atâta cât exist,S\ v\ rup de blesteme.

Dar pân\-atunci a[ vrea ca, voi,S\ strangula]i minciuna,S\ beie, da]i la mar]afoi,Pomada-m\tr\gun\.

~ntinde]i mâna pân\ sus,Mai sus de Prut o leac\C\ moldovenii iar mi-au spusC\-n lacrimi se `nneac\.

Da]i-le voi un ajutor,Aduce]i-i acas\,Aduce]i-i la maica lor{i sta]i cu ei la mas\,

C\-n via]\ lucrurile merg,Când bine, când se schimb\,Chiar dac\ trece-un aisbergR\mâne - aceea[i limb\.

P.S. V\d lumea plin\ de otr\vi,~nnegurat\, zarea,Uitându-m\ de-aici, din sl\vi...{i-nchei acum scrisoarea

Spunând urma[ilor cei „buni”C\ eu sunt `nc\ teaf\r,C\ n-am murit printre nebuni{i c-am r\mas LUCEAF|R.

Ianuarie 12, 2007Radu V. Pandele


Corul de copiiAllegretto de]inemonopolul pe pia]amuzicii, dar, aten]ie!, [ipe pia]a reclamelor.Dac\ `n anii ’80Minisongul, cu IoanLuchian Mihalea, erasingurul adversar - carepertoriu [i ca mod deprezentare -, acum alle-gretti[tii sunt cataloga]ica fiind singurul cor deelit\ din peisajul muziciimioritice. A[a cumtonul face muzica, `nAllegretto muzica facereclama.

Copii cânt\ `n 16 limbi, suntdota]i cu un repertoriu carecon]ine peste 100 de piese [iau la activ peste 50 de turneepe toate continentele (mai

pu]in Australia!) „Ne-au sunatde la Ambasada Chinei pentrua participa la Anul Chinezesc.~n 2006 am sus]inut un recitalacolo [i a[a bine ne-am sim]it!Chinezii au aflat c\ sunteminvita]i la un festival `n Hong-Kong [i ne-au transmis c\ nuse poate s\ nu venim [i la ei.Ne-am dus [i ne-au f\cut pio-nieri! To]i avem cravate ro[ii...”,ne-a declarat „mama lor”,Adriana Codreanu.

„P\rin]ii” coruluiAllegretto s-a n\scut dintr-opur\ `ntâmplare. „Prin 1974eram profesoar\ de pian la Pa -latul Na]ional al Copiilor [i s-apus problema ca un profesors\ nu mai lucreze doar cu unsingur elev. Atunci am `nfiin]atun grup vocal: Allegretto. ~n -cet-`ncet, corul a luat amploa -re, `n 1991, când colegul meu,Radu Gherasim Chiri]\, mi-apropus s\ se ocupe el de

sonorizare [i de aranjamentelemuzicale. Tot atunci au `nceput[i turneele. La sugestia unuip\rinte, care era pre[edintelesec]iei contencios administra-tiv, din cadrul tribunalului, am`nfiin]at funda]ia Allegretto. Prinfunda]ie, am reu[it s\ neatragem sponsoriz\ri”, ne-apovestit Adriana Codreanu.Ministerul Educa]iei [iCercet\rii, Guvernul României,Ministerul de Externe, PolyDelta Chemical, SeniaCompany 99, Roland, BancaItalo-Român\, BCR, Dalli, SCDIVERTA, Ministerul Culturii,p\rin]ii [i bunicii copiilor aucontribuit (mai ales financiar),de-a lungul anilor, la perfor-man]ele corului.

Monopol pe pia]areclamelor

Corul Allegretto are `n total 130de cursan]i la Palatul Na]ionalal Copiilor. Plaja de vârst\ estecurpins\ `ntre 4 [i 12 ani. ~nfiecare an, allegretti[tii sus]inun examen pentru a intra `ngrupa de performan]\ carepleac\ `n turnee. Fiecare trageun bile]el [i trebuie s\ cânte lamicrofon exact piesele carei-au picat la mica „extragere”,iar jurizarea se face la sânge. Dic]ia perfect\ le asigur\ co -piilor o surs\ substan]ial\ devenit. Corul de]ine monopolulpe pia]a reclamelor. Aproapetot ce se aude `n spoturile tvsunt vocile Allegretto. “Când seduc la un casting, trec sigur deprobe. Au o dic]ie perfect\. Nudegeaba fac parte dinAllegretto. {i eu am f\cutreclame pentru napolitane [ini[te jeleuri”, ne-a m\rturisitprofesoara allegrettist\. Pe

Anul trecut, `n China

`çéááá=ÇÉ=ä~Allegretto~ì=Ñçëí=ÑyÅìzá=éáçåáÉêá

Dana Andronie


lista copiilor cu voce bun\ dereclam\ figureaz\ [i fata luiMircea Baniciu, Ana. Are 14ani [i deja este „salariat\”. Sebu cur\ de un venit care `i asi -gu r\ toate poftele inimii. Ea [i-a`mprumutat gl\sciorul pentruprodusele Pampers, Colgate [iKinder. O alt\ „vedet\” dinreclame, pe numele ei de ali-ment, Fulga, `[i face„`nc\lzirea” `n corul Allegretto.Irina Ghionea este cea care ner\spunde, de pe micul ecran,la `ntrebarea „De ce ai lapteleatât de bun?”. „De vac\!”.

Declara]ie dedragoste la Verona

Allegretti[tii abia s-au `ntors dincel mai lung turneu din istoriacorului: 22 de zile, patru ]\ri:Austria, Germania, Italia,Belgia. Bine`n]eles c\ [iperipe]iile sunt pe m\suraturneelor. “Odat\, treidomni[oare au fugit pe geampentru a merge cu un b\iat lapizza. Mi-au scris un SMS:«Subsemnatele M\d\lina,Hanaan [i Gloria, v\ rug\m s\ne ierta]i, c\ via]a noastr\ esteAllegretto. Ce, am putut s\ nule iert? Iar la Verona, `n bal-conul Julietei, Ana Baniciu, cuo naturale]e extraordinar\, i-adeclarat lui Romeo dragosteve[nic\. Ar fi bun\ de actri]\”,ne-a povestit „m\mica” Adriana.Mii de copii i-au trecut prinmân\. Anual vin la Palatul

Copiilor aproximativ 60 de„exemplare”, care mai de caremai bune. „Este o selec]ie nat-ural\, care func]ioneaz\ extra-ordinar. Când v\d c\ nu pot s\fac\ fa]\ ritmului pe care-limpun, atunci se retrag.Cânt\m `n atâtea limbi. Uniicopii sunt extrem de receptivi.Ata[atul de la AmbasadaChinei a venit s\ ne ajute s\`nv\]\m un cântec `n limbachinez\ [i, doar dup\ os\pt\mân\ de repeti]ii, alle-gretti[tii au prins atât de bineversurile, `ncât diplomatul mi-aspus c\, dac\ s-ar fi `ntors cuspatele, ar fi crezut c\ este uncor de copii chinezi”,poveste[te profesoara.

Allegretto a participat lanumeroase concursuri inter-na]ionale, unde a cucerit 47de distinc]ii. Corul de laPalatul Na]ional al Copiilor aconcertat `mpreun\ cuMichael Jackson, RichardClayderman, Toto Cutugno,Rita Pavone [i NataliaOreiro. De Revelion, alle-gretti[tii [i Felicia Filip aucântat dulcele grai românesc`n Catedrala SainteChaterine din Bruxelles.„M-a f\cut muica oltean” [i„Sanie cu zurg\l\i” aur\sunat atât de... european`n noaptea integr\riiRomâniei `n UE!

Cu Ricky Dandel, la München

Natalia Oreiro, `nconjurat\ de... „Allegretto”


Via]a, ne spunea TenesseeWilliams `n 1944, când

scria „Menajeria de sticl\”,ne-o amintim `n simboluriemo]ionale. Figurinele ani-maliere de sticl\, alc\tuindcolec]ia Laurei Wingfield, cascara de incendiu, pe care

Tom Wingfield fuge de acas\,sunt „adev\ruri poetice” evo-cate de memorie. Tom, perso -naj [i narator, ne va dezv\luifunc]ia imaginativ\-sentimen-tal\ a autobiografiei, povestin-du-[i `nceputul existen]ei salepre-aventuriere. Indica]iile descen\ introductive stabilescaceast\ valoare a piesei:„Scena este o amintire [i, prinurmare, nu are caracter realist.Memoria implic\ mult\ licen]\poetic\. Anumite detalii suntomise; altele sunt exagerate...pentru c\ memoria `[i arel\ca[ul `n suflet.”

Piesa abund\ `n elementeautobiografice. Eve ni men -

tele au loc `ntre 1930 [i1944/45, `n St. Louis, statulMissouri, unde este oarecumtranspus\ atmosfera suduluiamerican, familiar lui Tenne -ssee Williams (1911 - 1983),

n\scut `n Columbus, Missouri.Personajele, de asemenea,sugereaz\ tr\s\turi ale familieidramaturgului: mama, aseme-nea Amandei Wingfield, seimagina o frumuse]e sudic\(re-editare a cli[eului cultural„southern belle”), iar sora,Rose, ca [i Laura, avea pro -bleme de adaptare la realitate.Bolnav\ de schizofrenie [i-apetrecut marea parte a vie]ii `nspitale de boli mintale. Tat\lautorului fusese comis voiajoral unei firme de pantofi, unc\l\tor „pe distan]e mari”, dup\relat\rile Amandei. Numele mic

al lui Williams era Thomas. Ela lucrat timp de trei ani `ntr-ofa bric\ de pantofi, episod cul-minând cu o c\dere nervoas\.Precum Tom Wingfield, el seva aventura `n oceanul exis-ten]ei, devenind un dramaturgde succes a c\rui activitate a

fost `ncununat\ cu dou\ premiiPulitzer (1951, 1954).

Teme recurente din dra-maturgia autorului apar `n

pies\. Fundamental\ esteincapacitatea personajelor dea-[i `nfrunta problemele [i de ale rezolva `n mod eficient.Limbajul [i imagina]ia ajut\ace[ti anti-eroi s\-[i creezeroluri, sau ni[e, `n careevadeaz\ confortabil. Amandaproiecteaz\ asupra copiilor eine`mplinirile propriei vie]i,dorind ca ace[tia s\ realizezeversiunea sa minor\ a reu[iteiamericane. Laura, datorit\ unuihandicap fizic minor, se refu-

łjÉå~àÉêá~=ÇÉ=ëíáÅäyÒWÇÉëéêÉ=ãÉãçêáÉ=xá=ãáíìêá

Valeria Seciu - limbaj [i imagina]ie


giaz\ `ntr-o lume delicat\, non-uman\, a viselor [ireprezent\rilor interioare.Unicornul din „menajeria” sa,diferit de celelalte figurine, sim-pli cai cotidieni, este un animalde legend\. Accidentul princare acesta `[i pierde cornul,marca irealit\]ii sale, pare s\sugereze totu[i speran]a c\Laura, dup\ desvr\jirea primeiiubiri, va putea `nfrunta via]a.

Vocea corectoare [it\m\duitoare a con[tiin]ei,

rostind adev\rul, se poate faceauzit\ `n piesele lui Williamsprin bru[te ie[iri din rolurileconstruite ale personajelor. AiciJim O’Connor, vizitatorul caretreze[te speran]e matrimonialeAmandei, pentru fiica rupt\ desensurile practice ale existen]eiburgheze, paradoxal suge rea -z\ posibila salvare aLaurei printr-un pro-ces de „dezvir-ginare” a

con[tiin]eisale feciorel-nice, ancorate`n imaginarul fabu-los. Jim poate oferi osolu]ie sufletului bolnaval celei care, iubindu-l [icrezându-se respins\ delume, `l ascult\ `n starea privi-legiat\ a deschiderii totale fa]\de cel adorat. Aceast\ posibil\sugestie a piesei, ca [i fugaeliberatoare a lui Tom, alc\tui-esc o viziune mai pu]in pes-imist\ asupra [anselor derealizare a personajelor luiWilliams, de obicei e[uate peinsule de necomunicare.

Fundalul epocii apare `n indi-ca]iile regizorale [i textul

naratorului. R\zboiul Civil dinSpania evocat prin pomenireabombard\rii ora[ului Guernica(1937) [i victoria lui Franco(1939), semnarea acorduluidintre Chamberlain [i Hitler(1938), procur\ comentariulpolitic ironic al sensului con-temporan al aventurii.

Punerea `n scen\ indicat\de Williams se `ncadra `n

modernitatea tehnologiei artis-tice a epocii. Titlurile-comen-tarii ironice proiectate pe unecran, muzica din culise,esen]ial\ `n comentareamomentelor cheie, au dus nunumai la succesulreprezenta]iilor din Chicago [iNew York, dar [i la ecranizareadin 1950 [i la seria de televizi -une din 1973 cu KatherineHepburn `n rolul Amandei.

Totu[i actualitatea pieseieste `n primul rând asigu-

rat\ de tema esen]ial uman\deja men]ionat\,precum [i deproblema-

tizarearela]iilordintre viseleumane [i rea -litate. ~nc\p\truns de unoarecare optimism `naceast\ prim\ produc]ieartistic\ reu[it\,Tennessee Williams invit\ lalucida `n]elegere a semenilor,la o anumit\ iubire lipsit\ depericolul posesiunii, larealizarea idealurilor [i `ncre -derea `n sine, chiar `n contextepersonale sau politicepotrivnice.

Dou\ c\i de succesexisten]ial sunt indicate `n

„Menajeria de sticl\”:acceptarea umanit\]ii [i deose-birii celuilalt (fiecare om esteun miracol) prin afec]iune,curajul privirii interioare elibera-toare de mituri.

Conf. Dr. Mihai M`ndra

MENAJERIADE STICL|de Tennessee Williams

(Teatrul Na]ional Bucure[tiSala Atelier)

Una dintre cele mai jucatepiese ale celebrului dra-maturg american � Unspectacol despre o lumecare tr\ie[te la grani]a din-tre realitate [i fantezie � Omam\ autoritar\ `ncearc\

s\-[i compenseze e[e -curile, proiectân-du-[i

ambi]iile [i spe ran -]ele asupra fiicei

� Un fiu carecaut\ s\

evadezedin me -

diulostil

prinpoe zie

[i aven-tur\ � O

fiic\ sensibil\care tânje[te

dup\ iubire � Rea -litatea va p\ trun de `n

universul lor fragil,schim bându-le destinul �

Un spectacol de mare rafi-nament regizat deC|T|LINA BUZOIANU

Cu:Valeria SeciuBrându[a MirceaIoan Andrei IonescuDaniel Badale{tefan Ruxanda


Am avut [ansa s\ „vizitez”cafeneaua Cap[a din anii‘30, nu fiindc\ a[ fi fost

vreun ministru de pe vremeaaceea, purtând numele de IuliuManiu, Ionel Br\tianu, Petre Carp,Al. Marghiloman, Dimitrie Sturdza,Take Ionescu, sau vreun scriitor caIon Minulescu, Cincinat Pavelescu,V. Voiculescu, Liviu Rebreanu,Cezar Petrescu, BarbuDelavrancea… Nici regizor caSoare Z. Soare, Puiu Iancovescu,Alexandru Cazaban, nici epigramistca Nigrim, Cincinat Pavelescu sauP\storel Teodoreanu… To]i erauvizitatori statornici ai cafenelei [irestaurantului `nfiin]at de fra]iimachedoni Anton [i Vasile Cap[a,

care `[i `ncepuser\ afacerile mai`ntâi pe Podul Mogo[oaiei, la HanulDamari, peste drum de bisericaZl\tari… Nu am fost, deci, vreunuldintre personajele amintite, ci amavut ocazia fericit\ de a realiza,prin anii ‘80, la TVR, ciclul de filme„Trubaduri de alt\dat\”. Am fostastfel „nevoit” s\ r\scolesc arhivade filme documentare din epoc\...Mi-a r\mas [i acum `n mintefaimoasa secven]\ de pe CaleaVictoriei, pe care, exact `n dreptulCap[ei, treceau automobile deepoc\, al\turi de birje conduse demuscali, `n care `[i etalau toaletelebucure[tencele cu dare de mân\,acelea[i pe care Ion Vasilescuavea s\ le imortalizeze `n cântecul

lui, „Feti]e dulci, ca-n Bucure[ti”, iarIonel Fernic s\ ni le readuc\ `nmemorie cu roman]a sa „~]i maiaduci aminte, doamn\?”, pe ver-surile lui Cincinat Pavelescu,lansat\ de Jean Moscopol. Solist `nmare vog\, era [i el prezent adese-ori `n saloanele „Cap[ei”, undevenea s\-[i bea „[var]ul” (unpreparat special de cafea), al\turide colegii lui Titi Botez - neuitatulinterpret al tangoului „Femeia, eter-na poveste” - Cristian Vasile, inter-pretul „Zarazei”, [i de actorii de la„C\r\bu[”. Constantin T\nase`nsu[i evoca `n cupletele luiaceast\ citadel\ a boemieiromâne[ti.Am crezut pân\ deun\zi c\ toate

La Cap[a, unde vin to]i seniorii„La Cap[a, unde vin to]i seniorii,

Local cu douã mari despãr]ituri;|ntr-una se mãnâncã prãjituri,

{i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii”N. CREVEDIA

Casa Cap[a la 1900


Se `ntâmpla ca o cafenea s\ dis-par\ din motiv de d\râmare. Secuvine citat cazul Corso, cândregele Carol al II-lea, `nfuriat deglumele f\cute pe socoteala lui, aprocedat ca [i rabinul care a vân-

dut canapeaua… ca s\ nu-l mai`n[ele nevasta. Dar nu localurileerau importante, ci consumatoriicare se „mâncau” `ntre ei.

„Tudor Mu[atescu -punga[”

Ion Manu nu-[i alegea niciodat\victimele, dar `i prefera pe colegi:„De nu-]i m\nânci colegu’ `ntreg/Atunci degeaba e[ti coleg”. LuciaSturdza Bulandra a fost ]inta luipredilect\. Nici Birlic n-a sc\patde s\ge]ile lui: „Nenea Vasiliu-Birlic/ Este ca un loz `n plic/ ~ldesfacem pic cu pic/ Nu g\sim `nel nimic”. Tudor Mu[atescu era [iel un prin] al cafenelei. Iat\ unadintre replicile lui, când unpis\log, ling\u de profesie, `l totenerva, comparându-l cu I. L.Caragiale. Mu[atescu i-a r\spunsamabil: „Avem amândoi ceva dinCaragiale! Eu din spiritul lui,

matale din personaje”. Când, prin1950, autorul piesei „Titanic vals”nu fusese `nc\ reconsiderat, [i-ag\sit o meserie original\. Fabricapungi de hârtie pe care le vindea.Ca s\-[i g\seasc\ `ns\ o confir-mare `n noua profesie [i-a pusfirm\ la u[\: „Tudor Mu[atescu -punga[”.

acestea sunt doar amintiri, c\ larestaurantul [i cafeneaua Cap[apoate exista doar o „mas\ aumbrelor”, unde `i voi `ntâlni peRadu D. Rosetti, m\rturisindu-ne c\tat\l s\u a scris cartea „~ntre Cap[a[i Palat”, iar el „Cap[a pe front”, peGala Galaction, sau pe misteriosul„Claymoor”, primul nostru cronicarmonden (de fapt, Mi[u V\c\rescu,din familia boierilor V\c\re[ti), alec\rui articole din ziarul„Independence Roumaine” erauextrem de populare. V\ pute]i imagi-na scena aceea emo]ionant\, cândmarea tragedian\ francez\ SarahBernardt st\tea `ntr-un salon de la„Cap[a”, ascultându-l pe l\utarulCiolac, cântându-i o roman]\? Saupe diva Parisului, Josephine Baker,flirtând la Cap[a cu AlexandruGiugaru, cu care a consumat dis-

cret o idil\ amoroas\? Sau vi-l`nchipui]i pe Puiu Iancovescu, afir-mând c\ la Cap[a „transpir\” celemai mari secrete din lumea politic\,care l-au f\cut [i pe Titu Maiorescus\ exclame, pe când era prim mi -nistru: „Cap[a, tot Cap[a!”.Pe mine m-a dus la Cap[a, primaoar\, regretatul pamfletar [i carica-turist Neagu R\dulescu, care mi-a[i ar\tat masa la care obi[nuias\-[i soarb\ [var]ul Al. O.Teodoreanu...Privind cl\direa din afar\, nuputeam s\-mi imaginez c\ad\poste[te 64 de camere dehotel, dotate la nivel de cinci stele.Ba, pot spune, ca unul care a v\zutcândva, la invita]ia regretatuluiMihai Botez - pe atunciambasadorul României la ONU -camera lui de la celebrul hotel

„Waldorf Astoria” din New York, c\`ntre cele dou\, prefer s\ fiug\zduit la Cap[a, devenit din nouun reper al Bucure[tiului, `n mileniultrei! Cât despre lista de bucate, nicinu vreau s-o evoc, fiindc\ simt c\se duce naibii regimul meu alimen-tar restrictiv!... ~mi doresc ca, odat\ [i odat\, s\refac duelurile cu epigrame `nce-pute la Cap[a, printre marii„spadasini” num\rându-se I.L.Caragiale, D. Teleor, CincinatPavelescu, P\storel Teodoreanu,N. Crevedia, Radu D. Rosetti, G.Topârceanu [i atâ]ia al]ii. Ca [iOdobescu, `n cunoscuta sa lucrare„Pseudokynegetikos”, nu-mir\mane decât s\ v\ spun: „Du-te`ntr-o diminea]\ la Cap[a...”(Aristide Buhoiu)

Cafeneaua, sala deantrenament a spiritelor

La Cap[a, unde vin to]i seniorii

Se [tie c\ `ntre cele dou\ r\zboaie au`nflorit cafenelele. Dintre cele vechi a maid\inuit Cap[a. Alte „surate” celebre au fostGrand, Corso, Nestor, Atheneu etc.


Puiu Iancovescu`nvins de unindustria[

Ion Iancovescu, poate mai multdecât Mu[atescu, era o surs\mereu vie [i mereu nesecat\ deglume servite la cerere. ~ntr-o zi,sosind la Corso, unde fusese invi-tat de marele industria[ [icolec]ionar de art\ K.H.Zambaccian, comand\, `n

a[teptare: „Un coniac Hennessy”.La care chelnerul ì aduce lacuno[tin]\: „Domnul Zambacciana anun]at c\ nu poate veni, s\nu-l a[tep]i!”. „Atunci adu-minumai un ceai. F\r\ rom”. ~ntr-ovreme, când umbla cu un câinedup\ el, la ie[irea dintr-un restau-rant, `l opre[te un chelner: „{ti]i,domnule Iancovescu, câineledumneavoastr\ a mâncatadineauri un cotlet!”. „Mul]umesc,ì r\spunse surâzând Iancovescu.Bine c\ mi-ai spus. S\ nu-i maidau [i acas\. }ine regim”.R\spunsul, bine`n]eles, ]inea locde plat\. Din când `n când, `ns\foarte rar, `[i g\sea [i el na[ul.Astfel, `ntr-o zi la Corso, adresân-du-se unui mare industria[, ìspune: „Nu [tii ce am p\]it? M-amdus la Malaxa s\-i cer 5.000 delei. Ce crezi? M-a refuzat!Porcul!”. Dar industria[ul, pru-dent, i-a luat-o `nainte: „Te anun]c\ [i eu sunt porc!”.

„Se dezghea]\balega”

Multe dintre glumele care circulauprin cafenele erau legate desitua]ii. Nimeni nu [tia cine le-af\cut, dar toat\ lumea se gr\beas\ le spun\ [i ziari[tii s\ le scrie.Când se juca la Teatrul Ventura„Crim\ [i pedeaps\” dup\Dostoievski, un umorist a spus:„O fi crim\ la «Ventura», daradev\rata pedeaps\ e la«Na]ional» (acolo se juca o pies\de N. Iorga). Actorul Ion Sârbu era specialist `nreplici scurte [i irevocabile: „Cumv\ tund?”. „~n t\cere.” r\spundeSârbu. Alt\dat\, `n prim\vara lui1938, când regele Carol al II-leaoferea posturi ministeriale trans fu -gi lor gr\bi]i s\ le accepte, ErnestEne, viitor transfug la rândul s\u,contempla de la fereastra ca fe -nelei ravagiile minei: „Se topescbronzurile…”. La care Sârbu areplicat: „Nu te cred. Mai curândcred c\ se dezghea]\ balega”.Asisten]a numeroas\ a r\spânditgluma. Alteori au po ves tit-o chiarcei afla]i `n cauz\. Odat\, DuiliuZamfirescu i-a dat lui I.L. Cara gia leo pies\ scris\ de el („O amic\”),pentru a-[i exprima p\rerea. Au -torul „Scrisorii pierdute” a de cla rat,dup\ lectur\: „Dragul meu, Amicadumitale nu rezist\. Cade dinprima sear\! ”Au fost vremuri de intens\ activi-tate spiritual\ `n care cafeneaua

juca un rol de adev\rat\ burs\ avalorilor. Cuvintele de spirit [i „teo -riile” nu r\mâneau `ngropate. Eleerau reluate `n grave articole depres\, `n publica]iile de umor, pescenele teatrelor de revist\ [i, une-ori, chiar la tribuna parlamentar\.

„Megafonul” opiniei publice

Mul]i dintre cei tineri `[i `nchipuieazi c\ la cafenea, loc de perdi]ie,aveau loc chiolhanuri. ~n realitate,cafeaua, sub diversele ei forme,era singura consuma]ie. Amatoriide b\utur\ preferau s\ mearg\ `nprealabil la cârcium\ pentru asosi la cafenea sub stimulentulalcoolului, mai scânteietori, maipromp]i la replic\, mai exuberan]i(era cazul lui P\storelTeodoreanu, Tudor Mu[atescu [iIon Anestin). Ca s\ ne d\mseama de func]ia de control pecare o `ndeplinea, departebine`n]eles de orice investitur\ ofi-cial\, este destul s\ remarc\mc\, `n momentul `n care vreunobi[nuit al cafenelei era chemat(`n schimbul vreunei concesii deprincipiu) s\ accepte o func]iepolitic\ sau literar\, el se retr\geaspontan de la „masa” lui. {tia c\va fi asaltat de ironii [i acuza]ii [i`[i d\dea seama c\ nu va puteas\ le r\spund\ cu eficien]\. ~nabsen]a lui `ns\, megafon alopiniei publice, cafeneaua `[i`ndeplinea oficiul de justi]iar.

La Cap[a, unde vin to]i seniorii

Casa Cap[a la 1940

„Eu, Birlic cel din sal\, `l urm\resc peBirlic cel de pe ecran, dându-mi seamac\ el va supravie]ui, c\ aceast\ imaginea artei mele va continua s\ tr\iasc\ `nochii unui spectator, care nu s-a n\scut`nc\”. Grigore Vasiliu Birlic

TVRMEDIA, `n colaborare cu CNC, lansea -z\ pe pia]a audio-vizual\ româneasc\ unnou DVD `n seria „Filme de colec]ie”. Este

vorba despre „Telegrame”, pelicul\ realizat\, `nanul 1959, de doi tineri regizori (pe atunci):Gheorghe Naghi [i Aurel Mihele[, pe baza unuiscenariu inspirat din I.L.Caragiale [i semnat dereputatul dramaturg Mircea {tef\nescu.

Acum, dup\ jum\tate de secol,„Telegramele” filmate ale lui nenea Iancucu hazul lor homeric [i cu satira lor coro-

siv\ vin la `ntâlnire cu publicul românesc, maiproaspete ca niciodat\, de parc\ ar fi fost scriseieri. „Singura explica]ie logic\ a longevit\]ii [isuccesului acestui film nu poate fi decât unasingur\: ACTUALITATEA operei lui Caragialeprezent\ `n filmele noastre, `n general, dar maiales `n Telegrame”, sus]ine, cu modestie, regi-zorul Aurel Mihele[. Scena central\ a discursu-lui din pia]eta târgu[orului - `n care Birlic seca]\r\ eroic pe stâlpul de iluminat, protestând`mpotriva „guvernului asasin” - este a[ezat\,parc\, `n oglind\ (cu sens invers) cu scenafinal\ a filmului, cea a `mp\c\rii generale, `ncare inamicii]iile politice se topesc o dat\ cuimp\r]irea stipendiilor grase.

Dac\ interpretarea lui Birlic este memora-bil\, de un comic irezistibil realizat cumijloace proprii care-i dau unicitate mare-

lui actor comic, toat\ distribu]ia este un regal:Carmen St\nescu, Niki Atanasiu, AlexandruGiugaru, Alexandru D. Lungu, N.Neam]uOttonel, Mircea {eptilici, Ovid Teodorescu, JulesCazaban, {tefan Ciubot\ra[u. RegizorulGheorge Naghi nota: „Dac\ m-ar intreba cinevacare este secven]a mea preferat\ din «Te le gra -me», i-a[ spune dintr-o suflare: «reconstituireaincidentului din cafenea `n fa]a autorit\]ilor lo ca -le», cu regretatul actor Alexandru D. Lungu. Afost genial interpretându-l pe pa[nicul [i naivulm\tur\tor al urbei. Nu `ntâmpl\tor am mizat peel `n finalul filmului, l\sându-l sprijinit `n târnulsau privind cu lehamite la concordia con ce t\ ]e -ni lor cuprin[i de o absurd\ [i ridicol\ frenezie `nhora «tradi]ional\»… a[teptând s\ cure]e pava-jul pie]ii…

Dup\ aceast\ secven]\ a delirului colectivdin pia]a târgu[orului de provincie, `nCapital\, [eful de cabinet al pre[edintelui

Consiliului de mini[tri cite[te ultima telegram\:«Pupat to]i Pia]a Endependen]ei».

Cine cite[te prima oar\ „Telegrame” `[ipune, pe bun\ dreptate, `ntrebarea: cums\ faci un film din simpla `n[iruire a unor

mesajele telegrafiate? Linia dramaturgic\ estedoar sugerat\ personajelor, nu se bucur\ deprea multe detalii… A[a s-a `ntrebat [i regizorulGheorghe Naghi, când i s-a propus filmul.„Propunerea m-a onorat, dar oricât despumoas\ ar fi fost lectura, pân\ la a scoate unfilm comic din ea era drum lung. Când mi s-a

Nout\]i la TVR MEDIA

~n łqÉäÉÖê~ãÉÒ marii actorijucau [i gratis, fie [i pentru o figura]ie

Ioana Bogdan


spus c\ scenariul este scris de repu-tatul dramaturg Mircea {tef\nescu,mi-a venit un pic inima la loc. Nici nuvisasem s\ am onoarea de a lucracu domnia sa. Dar tot nu vedeam fil-mul cu ochii min]ii. Am luat scenariulacas\, l-am citit [i am avut orevela]ie! Era extraordinar! Aveamocazia unei distribu]ii de cea mai`nalt\ clas\, cu actorii Na]ionalului,magi[trii polei]i de geniul lor, dar [ide m\iestria marelui regizor Sic\Alexandrescu. Ce bucurie putea fimai d\t\toare de aripi decât s\lucrezi cu ei? Am pus [i eu câtevacondi]ii: s\ lucrez iar `mpreun\ cuprietenul [i colegul meu, Mihele[, uncineast extrem de meticulos [i foartepriceput `n descifrarea textelor dra-maturgice. Am intrat pe platou.Turn\rile au durat câteva luni [i ne-au f\cut s\ retr\im o epoc\ `ndep\rtat\, cumoravurile [i oamenii acelui timp”.

Horia {erb\nescu, care d\ via]\ `n filmspilcuitului [ef de cabinet al primului-mi -nistru, cel care cite[te „[efului” celebrele

telegrame `[i aminte[te: „Orice film are `n dis-tribu]ie dou\, maximum trei vedete (a treia fiindobligatoriu numai «semi-vedet\») [i acest lucruse `ntâmpl\ deoarece, chiar dac\ cere regizorul,bugetul pentru actori nu poate s\ creasc\ nicicu drojdie de bere, nici cu dinamit\! N-au fost,nu sunt [i nici nu vor fi vreodat\ bani pentru a[aceva. {i totu[i cu «Telegrame» s-a `ntâmplatceva neobi[nuit. {i anume: actorii se `nghesuiauoferindu-se, chiar [i gratuit, s\ fac\ parte dindistribu]ie. De ce? Succesele adev\rate pe careNaghi [i Mihele[ le `nregistraser\ cu «Dou\lozuri» [i «D’ale carnavalului» le conferiser\celor doi o deosebit\ pre]uire artistic\. ~n felulacesta a fost convins\ toat\ floarea cea vestit\a comicilor români s\-i slujeasc\ peI.L.Caragiale [i pe cei doi regizori.Mai mult, actori de prim\ str\lucire (CostacheAntoniu, Marcel Anghelescu, {tefanCiubot\ra[u, Ion Henter, Florin Vasiliu, Horia

C\ciulescu, Dem R\dulescu, Vasilica Tastaman,Draga Olteanu) au f\cut `n «Telegrame» rolurifoarte mici sau simpl\ figura]ie!” Printre ei s-aaflat [i Mihai Fotino senior, marcând, se pare,singura sa apari]ie cinematografic\.

~n primii s\i 10 ani de via]\, filmul„Telegrame” a circulat `n 24 de ]\ri. „Pe lâng\]\rile vecine a[ mai men]iona: Egiptul,

Israelul, Fran]a, Italia, Luxemburg, Spania,Anglia, Italia, dar cel mai mult m\ uime[te [i m\bucur\, chiar [i acum, succesul produc]iei noas-tre `n ]\ri `ndep\rtate, preum Peru, Mozambic [iRepublica Malgasa”, noteaz\ regizorul GheorgeNaghi.

Filmul reetalonat, cu sunetul [i imagineaoptimizate de echipa Arhivei CNC, estesubtitrat `n limbile englez\ [i francez\.

DVD-ul cu filmul „Telegrame” sepoate achizi]iona la pre]ul de39.90 RON, din magazinele despecialitate sau prin comand\ laTVRMEDIA, la 021-317.45.91.



Dana Cobuz

Cu Anca Parghel de vorb\, tefur\ timpul. Conversa]ia estespumoas\, vorbele se leag\imprevizibil, ca notele-n jazz,dar f\r\ a-[i pierde sem ni fi ca -]ia de sine st\t\toare. Replicilesunt recital, poantele nu lip -sesc, silabele rostite au o mu -zi calitate [armant\ [i cuceri-toare. Anca Parghel radiaz\.Este prietenoas\, nu st\ locu-lui o clip\, provoac\ [i se las\provocat\. ~ntruchiparea fra n -]uzescului „joie de vivre”.

Anca Parghel: „Facnaveta peste Ocean”N-ai b\nui ce vulcan de ener -gie este Anca Parghel, pân\nu stai de vorb\ cu ea sau nuo auzi cântând. Micu]a bu co -vineanc\ subjug\ cu vocea eiame ricani [i europeni deo po -triv\, f\cându-[i spectatorii s\se `ntrebe ce fel de instrumento avea femeia asta `n gât, dereu[e[te s\ scoat\ asemeneasunete. Iar jazzul, gen muzicalnu foarte popular, devine, prin

xá=łî~êò~Ò=ãìòáÅáá=êçãßåÉxíá

La 25 ianuarie, Florin R\ducanu, Anca Parghel [iJene Evans (una dintre cele mai bune soliste dejazz din Europa) se aud `n direct la radio, `n 18

capitale europene. Cu ce ocazie? Spectacol extraordi-nar la Sala Radio, `ncepând cu ora 20.00. Big Band-ulva fi condus (pe rând) de dirijorii Ionel Tudor [iGeorge Natsis. Aten]ie, Andrei Tudor va fi „vr\jitorul”de la pian. Marius Popp, Aura Urziceanu sau altenume mari din lumea jazz-ului românesc nu figureaz\pe afi[ pentru c\ „nu ne-am `n ]eles la bani”, ne-a

declarat Ionel Tudor. Acest evenimenteste produs de Canalul RomâniaMuzical. {i anul trecut s-a sus]inut un„grand concert de jazz”, tot la SalaRadio, [i a avut un asemenea succes,`ncât Ionel Tudor [i Big Band-ul au ob ]i -nut un contract prin care trebuie s\ aib\`n fiecare an câte zece spectacole dejazz. De re]inut, va fi prezent [i C\t\linTârcolea, cu dou\ piese.


vocea ei, o pl\cere. „Eu nucânt numai jazz. Sau maniera`n care-l cânt este mai spe-cial\. Cine m\ ascult\, spune«dac\ a[a este jazzul, atunci`mi place». Nu-l cânt con ven -]ional. L-am asociat cu pop,flamenco, latino, salsa, etno [iclasic. Jazzul este ca unburete care absoarbe [i dac\persoana care face aceast\mixtur\ are cuno[tin]e, are ta -lent foarte mult [i bun sim],face ceva cu totul nou. Nu maicânt\m ca `n anii ‘30, ‘40. Amputea, dar ar fi p\cat, `n toat\experien]a asta extraordinar\,`n toat\ lumea asta nebun\,azi, s\ cânt\m ca-n anii ‘40”.Nu-i de mirare c\ a ajuns s\fac\ naveta `n America. Arvrea s\ locuiasc\ `nWashington, ora[ care are unaer de mic\ Aten\. Cluburilede jazz din Chicago, New York,Washington au ajuns s\-i fiefoarte familiare. „Fac navetapeste Ocean. Când m\ v\d,\ia zic: «Ah, a venit cân t\ rea -]a!». Dar n-a[ putea tr\i acolo.M\ duc, cânt [i m\ `ntorc. Cu -nosc toate co mu nit\]ile impor-tante din SUA, le-am cântat detoate, de la muzic\ popular\ lacolinde de Cr\ciun. Am cântat[i pentru public doar american.La unul dintre ultimele reci ta -luri, i-am `ntrebat ce ar vrea s\interpretez. Mi-au cerut muzic\popular\ româneasc\. Nu `n ]e -legeau vorbele, dar au `nne -bunit de pl\cere! Ame ricaniisunt spectatori pe care ]i-eimposibil s\-i ]ii, dac\ nu cân]ibine. Dar merit\ efortul. Pentrumine e foarte important s\ facc\r\u[ie de cultur\”.

„Cânt [i carteade telefoane”

De 10 ani, Anca Parghel totc\l\tore[te. Mai mult st\„pe-afar\” decât `n ]ar\. ~n Bel -gia pred\ la Conservator, dar[i `n particular, concerteaz\ `nAmerica [i `n multe ]\ri din Eu -ropa. ~n România vine aproa pelunar, nu neap\rat de pl\ ce re.„Aici chiar am treab\, adic\ jo -buri, proiecte, concerte, pro iec -te de discuri… Chestii care `miplac grozav. Câ teo da t\, via ]aaici este mai intens\ chiar de -cât `n Belgia. Acolo am activi -ta tea de profesor, dar eu suntom de scen\”. Peste tot mergecu b\ie]ii ei, Ciprian [i Tudor.Sunt Trio Parghel. „Pe scen\

avem o colaborare pe care nuprea pot s\ o am cu nimeni.De când erau ei mici cânt\m`mpreun\. Ciprian cânt\ la con-trabas [i Tudor, la tobe [i lapian. Pe undeva i-am `ndrumateu spre muzic\, dar ei au `n ce -put cu totul alte instrumente…Pân\ la urm\ b\ie]ii s-au for-mat `n a[a fel `ncât s\ am [i eutrupa mea. Acum `mi re pro -[eaz\ c\ nu am f\cut [i altreilea copil, pentru c\ au ne -vo ie de un pianist. Noroc c\ eucânt la pian!”.Ja zzul `nseamn\ [i mult\improviza]ie. Libertatea aceas-ta o ador\ Anca Parghel. Nu-ieste fric\ de nimic, abia a[ -teap t\ s\ i se cear\ „inopinant”s\ interpreteze ceva. „S-a`ntâmplat de mai multe ori s\asist la o sear\ literar\, iar eudin public ziceam a[a: voi ave]ialbume de poezii [i un pian [ieu sunt artist. Am deschis câteun volum la o poezie, oricare,[i pe loc am compus omelodie. Dac\ `mi daiun text acum, eu `]i cântorice. Cânt [i cartea detelefoane. A[a tratez euluatul pe nepreg\tite: omare provocare!”Ce conteaz\ cel maimult `n rela]ia cu pub-licul? S\ fii om, s\comunici, nu s\`n]epene[ti `ntr-un turnde filde[. „Muzica esteun pretext pentru comu-nicare. Mul]i arti[tisufer\ la capitolul \sta,pentru c\ nu [tiu s\fac\ aceast\ conexiunecu publicul. Nu pentru noi sun-tem pe scen\. Trebuie s\ [tiis\ vorbe[ti cu oamenii! Asta lerepro[ez eu multor arti[ti, c\nu vorbesc cu spectatorii.Publicul poate fi [i un confi-dent. Dac\ eu sunt om, ei nusunt tot oameni? De ce s\ nule vorbesc?”

„Jazzul [i tangoul aupornit de jos,de pe strad\”

~n România, se simte bine pen-tru c\ ea face s\ se simt\bine. Nu cere, nu a[teapt\…Asta pentru c\ [tie ce se`ntâmpl\ `n muzica de la noi.„Este un fel de varz\ total\care e totu[i necesar\, pentruc\ nu se poate altfel. E perioa-da aia de combina]ii definitive

`n care nu se mai [tie cine cucine, care ce s\ fac\.. Este oexplozie. Nu mai exist\ nici unfel de stil. Toat\ lumea leamestec\. Important este s\aib\ un ritm. {i toat\ lumea efericit\… A[ vrea cât mai mul]ioameni s\ asculte ce fac eu,pentru c\ or s\ r\mân\ cugura c\scat\ [i or s\ zic\: «Esplendid!» ~n aceast\ varz\total\ eu vin cu o chestie careva face public mult. Eu ampublicul meu dintotdeauna, darvreau s\ câ[tig [i oamenii deacum. Muzica pe care o facemnoi, chipurile, e una elitist\.Dar s\ nu uit\m c\ jazzul [itangoul au pornit de jos. De pestrad\. Muzica asta nu arevoie s\ fie elitist\. Eu sunt om,[i dac\ eu sunt om, importante ca tot ce trece prin mine s\ajung\ direct la oameni. Dac\eu sunt cu nasul pe sus,nimeni nu o s\ m\ iubeasc\.{i ceea ce voi face eu va fi o

muzic\ steril\”. Departe de a fisteril\ este cea mai nou\ pasi-une a artistei Anca Parghel:flamenco-jazz. „Vreau s\ scotun astfel de disc. Bine`n]eles,dac\ b\ie]ii mei vor s\ m\ maiacompanieze. Va ie[i o chestiegrozav\, care nu s-a mai f\cutpe P\mânt”. Pentru flamenco[i pentru tango, se uit\ la te -lenovele. Nu o intereseaz\ int-rigile, ci limba, muzicalitatea ei.Acum `nva]\ spaniol\. Ar fi ceade-a [aptea limb\ pe care opoate vorbi cursiv. „Cânt `nspaniol\, dar vreau s\ [i `n ]e -leg ce cânt. {i poate s\ [icom pun vreodat\. Sunt `n zo -dia Fecioarei, deci `mi place s\`nv\] mereu [i mereu. {i nu-miplace s\-mi spun\ cineva c\nu sunt capabil\ s\ fac cevaanume.”

38

Vitregiile timpului [i-au pusamprenta [i asupra peliculelorromâne[ti. Zeci de titluri au fostdistruse ori s-au pierdut pentrutotdeauna. Pentru acele filme,ne-au mai r\mas la dispozi]iedoar amintiri, articole [i pozepublicate `n ziarele vremii. Din1965, Arhiva Na]ional\ de Filme(A.N.F.) a depus eforturiserioase spre a restabili istoria`nnegurat\ a `nceputurilor fil-mului românesc, `n paralel cumemoriile [i cercet\rile particu-lare `ntreprinse de mari iubitori

ai filmului, precum criticii decinema Ion Cantacuzino [iTudor Caranfil, regizorii JeanMihail [i Jean Georgescu.Acest articol `ncearc\ s\ pre -zinte cât mai exact rezultatulstudiilor lor.

Minunea secoluluiPrintr-o not\ a ziarului„L’Indépendance Roumaine”(publica]ie `n limba francez\) din4 iunie 1896, redactorul rubriciimondene, Mi[u V\c\rescu (subpseudonimul Claymoor) `[i anun]\

snobii cititori c\ luni 27 mai 1896,la sediul ziarului din CaleaVictoriei, pe holul de la etajul I, aavut loc o reprezenta]ie a „minuniisecolului”.„Cinematograful, aceast\senza]ie a zilei, a fost trimis s\`ncânte Bucure[tiul” de celebrulimpresar al Adelinei Pati [i alEleonorei Duse, domnulSchurmann, iar ziarul„L’Indépendance Roumaine”, afost gazda [i patronul primelorreprezenta]ii cinematografice `nBucure[ti. Au fost proiectatefilmele: Un dineu, Lec]ii de merspe biciclet\, Sera, Plecarea eno-ria[ilor de la o mess\, Mic dejunpe iarb\, Pia]a Operei, Bufetul,Sosirea unui tren `n gar\. ~n ziuaurm\toare, „L’IndépendanceRoumaine” consemna, subsemn\tura aceluia[i Claymoor:„Ieri sear\ aparatul cinematograf-ic a fost a[ezat `n marele salon alziarului nostru, unde vor avea locproiec]ii ziua [i noaptea… A fostca o ie[ire din biseric\ `ntr-o zi des\rb\toare… Personajul misterioscare manevra la fel de miste-rioasa lantern\ magic\ ne-a con-dus la Moulin Rouge `n timpulunei petreceri nocturne… Totul sederuleaz\ cu o asemenea veridi -

Istoria filmului românesc (I)

Filmul românesc s-a n\scut ca o realitate afectiv\. Acontinuat s\ existe ca o aspira]ie, uneori eroic\ [iplin\ de candoare, impresionant\ ca entuziasm `nceea ce putea fi cultivarea filmului ca art\ cutez\toare[i modern\, `n posibilitatea de dialog interna]ional.A existat de-a lungul timpului tocmai acestui entuzi-asm dublat de multe, multe iluzii precuniare, dar carenu au putut `nfrâna apari]ia, dezvoltarea [i impunerea,al\turi de alte cinematografii, [i a cinematografieiromâne[ti, a filmului românesc.

Fra]ii Lumière [i ma[in\ria lor minunat\

Carol I, protagonistul primuluifilm realizat `n România

�mêáãÉäÉ=áã~ÖáåáKmêáãìä=êÉéçêí~àK

mêáãìä=Ñáäã=ÖÉå=łaáëÅçîÉêóÒ

mêáãÉäÉ=áã~ÖáåáKmêáãìä=êÉéçêí~àK

mêáãìä=Ñáäã=ÖÉå=łaáëÅçîÉêóÒ

www.VREAU BILET.ro

39

citate [i cu o asemenea vitez\`ncât po]i crede c\, `ntr-adev\r,aceasta e realitatea”.Pentru scurt timp cinematografulse mut\ `n sala cea mare dincl\direa de pe bulevardul „EforieiSpitalelor Civile”, apoi `n sala„Hugues” (vizavi de vechiul TeatruNa]ional), iar dup\ o vacan]\ devar\ din nou `n localul ziarului„L’Indépendance Roumaine”. Deaceast\ dat\, cu spectacole per-manente, atrac]ia monden\devenind un spectacol popular albucure[tenilor.

Marea senza]ie: „Sosireatrenului `n gar\”

Prima pelicul\ filmat\ `n Româniaprezint\ o actualitate: paradaregal\ de la 10 mai 1897 (ANF).Un lucru demn de remarcat estefaptul c\ doctorul GheorgheMarinescu, dându-[i seama deimportan]a cinematografului `nlumea [tiin]ific\ medical\ [i nunumai, cu sprijinul fra]ilorLumière, va realiza ni[te filmule]epe teme medicale. Dac\ pân\ `n1975 aceste filme au fost maimult ni[te legende, `n acel an unreporter TV, pe nume CornelRusu, le descoper\ `ntr-un fi[etmetalic la spitalul care poart\numele celebrului medic. Filmeleau fost realizate `n perioada anilor1898-1899.( A.N.F.)Senza]ia reprezenta]iilor cine-matografice bucure[tene era fil-mul „Sosirea trenului `n gar\”.Pentru `nnoirea programelor,curând se vor prezenta imaginidin ]ar\ filmate de operatorulfrancez Menu, unul dintre ceiangaja]i de fra]ii Lumière, pentrur\spândirea [i exploatareainven]iei. Primele vederi filmateromâne[ti au fost prezentate pe23 iunie (dup\ alte surse 8 iunie1897), redând imagini ale

inunda]iilor de laGala]i, vapoareleflotei române peDun\re, scene de pehipodromul B\neasa.Putem spune c\ actu-alit\]ile cine-matograficeromâne[ti au o vechetradi]ie. ~n total, PaulMenu a filmat `nRomânia 17 subiecte,dintre care se maip\streaz\ [i ast\zidou\, `n catalogulLumière, la nr. 551 [i

552. ~n Macedonia, fra]ii aromâniManakia fac carier\ cu reportajelelor de actualit\]i, sociale [i etno-grafice (A.N.F.).

Filmule]e cu arti[ti [ijurnale de actualit\]i

Dar, `n num\rul din 16 martie1898 al ziarului „L’IndépendanceRoumaine”, `ntâlnim, iat\,urm\torul anun]: „De vânzare uncinematograf Lumière cu 12 ve -deri, dintre care 6 din ]ar\ [i 6 dinstr\in\tate echipat, pentru a luavederi noi”. Epuizarea curiozit\]iispectatorilor fa]\ de cinema, carese manifestase [i `n Occident, semanifest\ [i la publiculbucure[tean.Aparatul este cump\rat de cine-va, `ns\ spectacole de cinema nuse vor mai da pân\ `n 1905.Atunci, cineva cu numele deOeser, apoi „demonstratorul”Kuperman, „distinsul electricianA.C.Bottez” [i mul]i al]i anonimi,vor relua reprezenta]iile cine-matografice. Spectacolele au fostprezentate `n s\lile „Edison”,„Eforie”, „Teatrul Liric” [i „CirculSidoli”.Prima sal\ de cine-matograf cons trui t\ este sala

„Volta”, din strada Doamnei [ieste inaugurat\ `n mai 1909.Urmeaz\, `n ianuarie 1909, cine-ma „Bleriot”, `n str. S\rindar,urmat de cinematografele„Bristol”, „Apollo” [i „Venus”.~n Transilvania, lucrurile s-aumi[cat mai rapid, astfel c\, laBra[ov, prima sal\ de cine-matograf dateaz\ din 1901.Programele erau formate din do -cumentare [i mici filmule]e cuarti[ti. Ultimile se vor m\ri mereuca durat\, devenind cu timpulfilme, iar documentarele - jurnalede actualit\]i. Astfel, `n anul 1910,Victor Eftimiu [i AristizzaRomanescu mimau o ceremoni-oas\ promenad\ pe malul m\rii.Presa vremii scrie: „F\r\ scenariuscris, cei doi protagoni[ti, alc\ -tuind dealtfel `ntreaga distribu]ie,sunt antrena]i `ntr-o lini[tit\ dis -cu]ie, c\utând ca printr-o gestic\sobr\ s\ nu fac\ not\ discordant\cu minunatul decor natural...”.Pelicula nu dep\[ea 5 minute,fiind, de fapt, o „filmare”, un fil-mule].

(Va urma)

„...~n graba mare `nsprerealizarea artei, a adev\rateiarte cinematografice,sfor]\rile române[ti nu potfi nefolositoare. Oricâtmijloacele noastre materiale[i tehnice nu ne-au `ng\duits\ particip\m la `ntrecereapopoarelor pentru nouaart\, cred c\ trebuie s\ viemomentul s\ aducem [icontribu]iaromâneasc\...Talentul româ-nesc ar avea o larg\ posibil-itate de manifestare”.( LiviuRebreanu -1930.)

Surse de informare:„Wikipedia - enciclopedialiber\”, „Momente din trecu-tul filmului românesc” de IonCantacuzino, Buletine „Filmenoi” editate de fosta Central\„Romaniafilm”, memoriile [istudiile lui Tudor Caranfil,Jean Mihail, Jean Georgescu[i ale A.N.F., „Istoria filmuluiromânesc `n 7.000 decuvinte” de Marian }u]ui [irevista „Cinema”

Neurologul GheorgheMarinescu, str\mo[ulfilmelor gen Discovery

www.VREAU BILET.ro

Filmul a avut un suces uria[ `nFran]a. De[i f\cut cu un bugetredus, 3.000.000 de euro(majoritatea investi]i `n pro-movare), dup\ mai pu]in de treis\pt\mâni de la premiera din11 ianuarie 2006, se afla peprimul loc `n topul `ncas\rilor.La `nceputul lunii decembrie,când a avut loc premiera `nRomânia, `n Fran]a fusesevizionat de 3,7 milioane despectatori [i se vânduser\peste un million de DVD-uri.Este pu]in probabil c\ va aveaacela[i succes de cas\ `nRomânia, `n primul rând dincauza scepticismului [i com-plexului cultural de care amamintit. N-a venit `nc\ vremeas\ ne cunoa[tem valorile. Ofac al]ii [i câ[tig\ bini[or dinasta.

Moartea „tragic\”a unei pisici

Teza filmului este de-a dreptulsurprinz\toare, având `n ve de rec\ nu e formulat\ de vreun par-tid precum România Mare saude vreun na]ionalist ex tre mist: oromânc\ s\rac\ [i disperat\,client\ a agen]iilor matrimonialedin Europa, reu[e[te s\ civi-lizeze un fermier fran cez. Filmuleste greu de catalogat ca gen,c\ci fo lo se[ te o re ]et\ com-plex\ cu ingrediente ce mergde la telenovela clasi c\ pân\ lacomedia neagr\ [i drama cuhappy-end. Per so na je le princi-pale sunt fermierul fran cezAymé Pigrenet (inter pre tat demarele actor Michel Blanc) [iromânca s\rac\ Elena, inter-pretat\ de Medeea Marinescu.

Aymé este un fermier dezu-manizat de munc\, `nsurat cuo femeie cic\litoare, munci-toare [i cumsecade, care ]inetoat\ casa, dar care se uit\ tottimpul la telenovele americane(ceea ce-l enerveaz\ la culmepe so]). Un accident nefericit(un scurtcircuit la mulg\toareaautomat\, cump\rat\ la mânaa doua) o ucide pe so]ie [i deaici `ncepe dezastrul gos po d\ -resc al bietului fermier, carenu-[i mai poate sincronizamun ca la câmp cu problemelecasei. Culmea ghinionului estemoartea „tragic\” a pisicii `nma[ina de sp\lat, unde aceas-ta era obi[nuit\ s\ doarm\. Pi -si ca este sp\lat\, stoars\ ([i,evi dent, ucis\!) o dat\ curufele. ~ndurerat [i disperatc\... s-a stricat ma[ina, fer-mierul apeleaz\ la serviciileunei agen]ii matrimoniale pen-tru a-[i g\si o nou\ so]ie.

„Civilizatoarea”Elena este o „fat\ mare cucopil mic”, al c\rei vis utopiceste s\ deschid\ o [coal\ decoregrafie `n Bucure[ti. Estes\rac\, `ntr-adev\r, dar edu ca -t\, sensibil\, citit\ [i [tie s\cânte la pian. Are o feti]\ ado -rabil\, de [ase ani, f\cut\ nu


Cronic\ de film

�

MedeeaMarinescuîÉÇÉíy=ÇÉ=íçé=}åíêJìåÑáäã=Ñê~åÅÉò

Miron Manega

Nici un regizor român n-ar fi `ndr\znit s\ fac\ un film precum „Je vous trouve très beau” alfran]uzoaicei Isabelle Mergault. Motivul e simplu: complexul cultural [i ru[inea de a fi român.Este la mod\ autodenigrarea [i ploconeala `n fa]a Occidentului, indiferent de calitatea pro-duselor importate. Ei bine, a trebuit s\ vin\ o regizoare francez\ f\r\ complexe [i prejudec\]i,ca s\ ne arate ceea ce noi nu mai observ\m demult: exist\, `n România, `n straturile socialecele mai de jos, resurse de regenerare care pot umaniza cele mai ostile medii. Pe de alt\parte, exist\, `n lumea civilizat\, forme ale dezumaniz\rii care frizeaz\ s\lb\ticia. ~ntâlnirea adoi exponen]i din cele dou\ spa]ii morale poate da efecte existen]iale fericite.

Isabelle Mergault: „Elena aduce un lic\r de lumin\`n via]a gri a lui Pigrenet”

„Aymé este un animal de povar\; niciodat\ nu s-a l\sat ghidat de senti-mente `n via]a lui. Habar nu are ce `nseamn\ s\ fii `ndr\gostit. Cuprima lui nevast\ s-a `nsurat pentru c\ erau vecini. Dar Elena `i vaaduce altceva. ~mpreun\ cu ea, va descoperi c\ e capabil s\ aib\ sen-timente, s\ simt\ durerea, bucuria. Tân\ra femeie vine din România cuo inocen]\ [i o prospe]ime aparte; ea vede `n Aymé Pigrenet ocazia dea sc\pa de mizerie [i o [ans\ pentru feti]a ei de [ase ani. Nu sunt`ndr\gosti]i unul de altul. ~ncetul cu `ncetul, `ns\, Elena aduce un lic\rde lumin\ `n via]a gri a lui Aymé Pigrenet”.

se [tie cu cine, pe care o iu -be[ te ca pe ochii din cap [ipentru care a renun]at la toatevisele. Pân\ una-alta lucreaz\ca femeie de serviciu [i reu -[e[ te cu chiu cu vai s\-[i `n tre -]in\ familia… Venit `n Românias\-[i g\ seas c\ o nou\ so]ie,prin intermediul unei agen]iimatrimoniale, Aymé cunoa[temai multe fete, care mai decare mai sexy ([i mai proaste)venite cu discursurile preg\tite,toate terminându-se cu „Jevous trouve très beau” (de aici[i titlul filmului). Exasperat deacest cli[eu ipo crit, Aymé oalege pe Elena, singura carenu-l folose[te [i care se com-port\ natural. Cei doi pleac\ `nFran]a, unde Aymé o prezint\pe Elena drept o rud\ dinRomânia. Ur meaz\ o lung\perioad\ de adap tare `n care([i acesta este elementul sen -za ]io nal!) românca este ceacare `l transform\ pe fermierulincult [i abrutizat, nu doaruma nizându-l, ci chiar civilizân-du-l. Acesta `nva]\ s\ se `m -bra ce, s\ m\nânce, s\ secom porte cu animalele, s\ as -culte muzic\ clasic\ la c\[ti, `ntimp ce conducea tractorul etc.

Voila de vezi!Scena cu cea mai mare `n c\r -c\ tu r\ simbolic\ [i emo]ional\

este aceea `n care Elena ìduce lui Aymé, la câmp, co[ulcu mâncare, precum ]\r\ncilenoastre pe vremuri. Uimit [i`nduio[at, fermierul `ncepe s\se `ndr\gosteasc\ de Elena.Dar, o dat\ cu dragostea,apare [i gelozia. Dup\ maimulte ne`n]elegeri, Elenahot\r\[te s\ se `ntoarc\ `n]ar\. De[i `[i d\ seama c\ apierdut-o, Aymé ì d\ Elenei17.000 de euro, spunându-i c\sunt banii câ[tiga]i de ea, lapariurile de la cursele de cai. ~nRomânia, Elena `[i cump\r\cas\ [i deschide mult visata[coal\ de coregrafie. Printr-o`ntâmplare, afl\ `ns\ c\ nucâ[tigase nimic la pariuri [i c\banii erau toat\ agonisealade-o via]\ a lui Aymé Pigrenet.Filmul este departe de a fi per-

fect. Pe lâng\ traducerea totalneinspirat\ [i neromâneasc\ atitlului („V\ g\sescfermec\tor”), sunt multe„scame”, neglijen]e de con-struc]ie, de informa]ie sau delogic\ a scenariului, iarcoloana sonor\, de[ifunc]ional\ ca muzic\ `n sine,este ilustrat\ cu melodii ruse[ticântate `n francez\ etc. Darpovestea este cât se poate declar\ [i de dinamic\, jocul pro-tagoni[tilor (atât al lui MichelBlanc, cât [i al MedeeiMarinescu) e magistral, umorulde cea mai bun\ [i fin\ cali-tate. Iar mesajul filmului eemo]ionant [i f\r\ echivoc: oromânc\ de la periferia soci-et\]ii umanizeaz\ [i civilizeaz\un francez din clasa medie.Voilà de vezi!


�

Michel Blanc: „Medeea joac\ extraordinar de bine `n francez\!” „Ceea ce face ca scenariul s\ aib\ calitate este acel amestec fin deumor [i de emo]ie care, `n general, e destul de dificil de interpretat.Actri]a românc\ Medeea Marinescu, care o interpreteaz\ pe Elena, nuvorbea un cuvânt fran]uze[te cu [ase luni `nainte de a `ncepe film\rile,nici nu mi-a venit s\ cred cum a progresat. A prins `ns\ toate fine]urile.E remarcabil\. Nu numai c\ vorbe[te [i `n]elege, dar [i joac\ extraordi-nar de bine `n francez\!”

Medeea Marinescu:„Elena este un rolminunat de jucat”

„Isabelle Mergault a alc\tuitun portret corect al Elenei. ~nceea ce se nume[te curent«]\rile din Est», exist\ multefete care ì seam\n\, dintoate categoriile sociale. ~nmod cu totul contrar a ceeace se crede `n mod obi[nuit,prea obi[nuit, Elena estedovada vie c\, atunci când evor ba de calitatea uman\,con di]ia nu are nici o leg\ tu r\.Fata vine dintr-un mediu des\r\cie, dar are valori morale,gust [i multe calit\]i. Energiaei, afec]iunea [i sen si bilitateaei de femeie lu mi nea z\ via]aauster\ a fermie ru lui. Este unrol minunat de ju cat. … Cuacest film, sper s\ `ntâlnescun alt public decât cel carem\ cunoa[te de ja `n Româniadar, mai ales, sper s\ potestompa di fe ren]ele dintreeuropenii din Est [i Vest”.


„Casino Royale”,pe lista filmelor cu

cele mai multegre[eli

La doar o s\pt\mân\ de lalansarea pe marile ecrane,„Casino Royale”, noul filmdin seria James Bond, afost deja votat, anul trecut,printre primele 20 de filmecu cele mai multe erori,conform moviemistakes.com. Spectatorii peliculei„Casino Royale” au des co -perit deja 17 scene cugre[eli neinten]ionate alerealizatorilor. Printre aces-tea, o scen\ `n care actoru-lui principal, Daniel Craig, ise vede costumul de pro-tec]ie de cu loare alb\, pur-tat pe sub pantaloni, atuncicând agentul 007 urc\ peun camion cu combustibilpentru avioane, dar [i oalta, `n care James Bond [iVesper (Eva Green), `ndrum spre Muntenegru,sunt zgâl]âi]i `n trenul `ncare c\l\toresc, dar apa dinpaharele de pe mas\ nu semi[c\. Pelicula cu cele maimulte gre[eli sesizate desite-ul mo vie mistakes.comeste „Pira]ii din Caraibe:Blestemul Perlei Negre”(2003), cu 222 de eroridescoperite.

Oamenii aparmiraculos, iar

locotenentul Danare picioare!

~n filmul „Forrest Gump”sunt câteva scene `n careForrest alearg\ de-a lungulterenului de fotbal [i nimeninu pare a fi capabil s\-lprind\. Se presupune c\

este foarte iute de picior,dar `n timpul uneia dintrescenele acestea se poatevedea arbitrul care `l ajungefoarte u[or din urm\.~n scena `n care scaunul curotile al Locotenentului Danalunec\ rapid pe ramp\, `nsens invers, chiar dup\momentul `n care a vorbitcu Forrest, se poate vedea`n mod evident faptul c\Dan... are picioare!Cam la 10 minute dup\`nceputul filmului, Forrestse afla `n autobuzul [colii [iprive[te neputincios, `n timpce colegii ocup\ toatescaunele disponibile. Jenny`i spune c\ poate s\ steajos lânga ea, dac\ vrea.Când camera o filmeaz\ peJenny, `n spatele ei, celedou\ locuri sunt libere!Imediat dup\, camera sere`ntoarce pe Forrest [iJenny. ~n spate, locurile sunt`n continuare goale. Apoi `lvedem din nou pe Forrest.Când camera se mut\ `ncele din urm\ pe Jenny, `nspate se pot observa câ]ivacopii stând pe scaunelegoale de mai `nainte!Când Forrest prime[te per-misul de „l\sare la vatr\”,terenul de baschet pe carest\ are o linie de 3 puncte,marcat\ recent [i foarteu[or vizibil\. Liniile de 3puncte nu vor ap\rea decâtmuuul]i ani mai târziu!

Ce `ncepe deHalloween se

termin\ la Cr\ciun~n timpul film\rii aeriene din„Exorcistul” („The Exorcist”),deasupra ora[uluiGeorgetown, imediat dup\

ultima secven]\ cu Irakul,c\uta]i cu privirea `n col]uldin dreapta o cl\dire de pestrada „M”, care are u[imari, rotunde. Deasupra loratârn\ un banner pe carescrie „Merry Christmas”.Din moment ce segmentulde film care are leg\tur\ cuGeorgetown `ncepe deHalloween, asta pare a fi ogaf\ destul de mare.Probabil c\ au filmat acestsegment mult mai târziu,mai aproape de Cr\ciun.~n scena `n care fataplute[te `n aer deasuprapatului ei, pute]i vedea (cuceva efort, e adev\rat)ni[te corzi foarte `nguste,negre, care o sus]in. S-aputut observa asta `n edi]iacea mai recent\ pentru ci -nematograf a filmului, „TheExorcist - Director’s cut”.

}igara care aparesi dispare

Tot `n „Exorcistul”, `n timpulscenei `n care mama luiReagan face cuno[tin]\ cuDamian, preotul catolic, `icere acestuia o ]igar\. Apoi`ncep s\ discute, iar dup\un minut [i ceva ea termin\de fumat ]igara. O arunc\ [ichiar pare c\ o calc\ cupiciorul, pentru a o stinge.~n imediat urm\toareascen\, `ntr-un close-up alcelor doi, femeia `[i agit\mâinile `n aer. ~ntredegetele ei se poate obser-va aceea[i ]igar\, pe care oarunc\ din nou pe p\mânt[i o calc\, din nou, cupiciorul.

Material furnizat dewww.videofil.ro

Gafe dinfilme


Primele men]iuni desprespectacole de oper\ peteritoriul Principatelor

Române dateaz\ `nc\ din 1772,când Livio Cinti [i „operi[tii”lui treceau prin Bucure[ti, `nturneu. Cei mai talenta]i, dar [imai curajo[i dintre ei, aup\r\sit ]ara, iar unii au devenitcelebrit\]i interna]ionale:Euphrosyna Vlasto avea s\ fieaclamat\ sub pseudonimul „LaMarcollini”; Elena Teo dorini,Grigore Gabrielescu, DimitriePopovici-Bayreuth, GiovanniDimitrescu, Mar gareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori erauextrem de aprecia]i la Scala dinMilano, Metropolitan din NewYork, la Operele din SanktPetersburg, Bayreuth sau Riode Janeiro. Cea mai str\lucit\sopran\ a acelei epoci a fostHaricleea Hartulary, pe careSaint-Saens o botezaseDarclée. Rolul Tosca [i operaomonim\ a lui Puccini au fostcompuse special pentru ea.

1921 - Opera Român\,institu]ie de stat

Dirijorul, compozitorul [i profe-sorul de canto GeorgeStephanescu, absolvent alConservatoarelor din Bucure[ti [iParis, [i-a pus `ntreaga ener gie `nslujba fond\rii companiei „OperaRomân\”. Lan sarea trupei liricebu cu re[ te ne, la 8 mai 1885, cuopera Linda de Chamounix, deDonizetti, cântat\ `n române[te, afost un eveniment memorabil.Varietatea repertoriului reflectaambi]iile artistice ale sale [i alealtor promotori. Se cântau nudoar operete [i vodeviluri, ci [icele mai iubite opere italiene [ifranceze ale unor compozitori demaxim\ popularitate, precumRossini, Donizetti, Bellini, Verdi,Gounod, Puccini, Wagner. Pescena Operei bucure[tene aucântat: Adelina Patti, MattiaBattistini, Titto Ruffo, GemmaBellincioni, Luiza Tetrazzini, LeoSlezak, Ernest van Dyck, PaulineLucca, Bel Sorel, AlessandroBonci, Yvonne de Tréville. ~n 1921, Compania a primit, `nsfâr[it, fondurile necesare pentrua deveni o institu]ie de stat,OPERA ROMÂN|. Spectacolulinaugural a fost un luxuriantLohengrin montat de AdalbertMarkowski, sub bagheta luiGeorge Enescu. ~n perioada interbelic\, arti[ti de

marc\ din `ntreaga lume au cân-tat pe scena Operei, `n timp ceal]i cânt\re]i români `[i cl\deaucariere interna]ionale.~n luna august 1953, Opera a

primit un sediu nou. Cea dintâipremier\ de oper\ a avut loc pe9 ianuarie 1954, cu „Dama depic\” de Ceaikovski, dup\Pu[kin, iar primul balet a fost„Coppelia”, la 10 ianuarie 1954.~n pofida restric]iilor [i inter dic ]iilorideologice, arti[tii români eraubinecunoscu]i `n str\i n\ ta te, mul]idintre ei fiind de]in\tori a impor-tante premii la Con cur su rileInterna]ionale de Canto de laToulouse, Geneva, Montreal,Sofia, Rio de Janeiro, Moscova,Leipzig, München, Salzburg,Barcelona, Busseto. Be neficiind de o echip\ de inter-pre]i de cea mai `nalt\ clas\ [i deunul dintre cele mai bune coruridin Europa de Est, OperaRomân\ din Bucure[ti a devenito scen\ extrem de apreciat\. ~ncepând din 1990, problemelepolitice disp\rute dup\ c\derearegimului comunist au fost`nlocuite de cele financiare. Cutoate acestea, s-a continuat relu-area unor titluri `n mont\ri noi(Faust, Boema, Nunta lui Figaro,Traviata) sau a unor titluri `n pre-mier\ (Pescuitorii de perle,Mefistofele), iar echipa de inter-pre]i a fost fundamental `ntinerit\,`n special pe timpul directoratuluilui Ludovic Spiess.

IANUARIEMiercuri 24, ora 18.30: RO{U {I NEGRUJoi 25, ora 18.30: V|DUVA VESEL| Vineri 26, ora 18.30: MANON LESCAUTSâmb\t\ 27, ora 18.30:

LACUL LEBEDELORDuminic\ 28, ora 11.00:

MOTANUL ~NC|L}ATDuminic\ 28, ora 18.30:

DIEZAUBERFLOTE - concert spectacolMiercuri 31, ora 18.30: LA TRAVIATA Miercuri 7, ora 18.30:

LACUL LEBEDELORDuminic\ 11, ora 18.30: CARMEN

FEBRUARIEJoi 1, ora 18.30: SIMFONIA FANTASTIC|Vineri 2, ora 18.30: DON GIOVANNISâmb\t\ 3, ora 18.30: NABUCCODuminic\ 4, ora 11.00:

SP|RG|TORUL DE NUCIDuminic\ 4, ora 18.30:

DIE ZAUBERFLOTE Joi 8, ora 18.30: V|DUVA VESEL|Vineri 9, ora 18.30: MANON LESCAUTSâmb\t\ 10, ora 18.30: RO{U {I NEGRUMiercuri 14, ora 18.30: AIDAJoi 15, ora 18.30: CASANOVAVineri 16, ora 18.30:

SIMON BOCCANEGRASâmb\t\ 17,ora 18.30:

DIE ENTFUHRUNG AUS DEM SERAILDuminic\ 18, ora 11.00: COPPELIADuminic\ 18, ora 18.30:

IL BARBIERE DI SIVIGLIASâmb\t\ 24, ora 11.00:

MOTANUL ~NC|L}ATSâmb\t\ 24, ora 18.30:

SIMFONIA FANTASTIC|Duminic\ 25, ora 18.30: LA TRAVIATA

jìòáÅ~=ÇÉ=çéÉêyxá=léÉê~=k~záçå~äy


~n acte, o cheam\ Maria.Prietenii o [tiu de Doina.De[i al]i copii ar fi profitatde celebritatea p\rin]ilor,Doina Caragiu a ales dis-cre]ia. Sus]ine c\ numeleCaragiu nu i-a adus nicio-dat\ avantaje, ba chiar i-a`ngreunat traiul.

„Nu am nici un merits\ m\ laud cunumele tatei”

- Ce v\ aminti]i despre tat\ldvs.?- P\rin]ii mei erau desp\r]i]i decând aveam trei ani. Nevedeam de dou\-trei ori pe an,dar nu mai mult. Era foarteocupat. - Dar atunci când v\ vedea]i,cum era?- El ca tat\ a fost tat\ pân\ pela 4 ani, apoi a fost pensie ali-mentar\ [i, de câteva ori pean, vizite, ori eu, ori el. Dar nua fost a[a cum e un t\tic. ~nmomentul `n care p\rin]ii sunt

desp\r]i]i, rela]iile nu mai suntca `ntr-o familie.- Cum `l privea]i: ca pe idolsau ca pe tat\?- Ca pe tat\, c\ruia `i duceamdorul, desigur. Când mi-era dorde el, m\ duceam [i-l vedeam.Eu am `nv\]at la ZoiaKosmodemianskaia. (Lacrimileo podidesc. Se scuz\ [i dis-pare pentru câteva minute `n

cas\). Am stat la internat dinclasa I pân\ `ntr-a V-a. A fost omare durere pentru mine s\n-am p\rin]ii aproape. Vedeamcopiii c\ sunt cu m\mica, cut\ticu', numai eu singuric\...Dar... geamurile de la internatd\deau `n aceea[i curte cu fe -restrele cabinelor de la TeatrulBulandra. Când mi-era dor detata [i voiam s\-l v\d, m\c\]\ram pe gratii [i m\ uitamspre cabina lui. - De ce a]i preferat t\cerea?- De ce? Pentru c\ de cândm\ [tiu, când am spus c\ m\cheam\ Caragiu, n-am avutdecât de pierdut. La [coal\,f\ceam prostioare ca to]i copiii.Cine e `n frunte? Caragiu!Probabil era un nume sonor.Dac\ vreau s\ fac o lucrare,pe tine te cost\ 2 lei, pe mine20, c\ „sunt bogat\”. Nu [tiucum s\ fac s\ m\ ascund. ~nplus, nu am nici un merit s\m\ laud cu numele tatei. Nuam talentul lui, cultura lui, nicim\car nu-i continuu meseria.Dac\ vre]i s\ v\ ar\t poze cumine, cu mama [i cu tata, darnu sunt multe...

„Eu m-am c\s\torit cuel `n biseric\, este

so]ul meu pân\ mor”- Sem\na]i [i cu mama, [i cutata...- A[ fi vrut s\ sem\n mai multcu mama, dar de la nas `n sussunt leit\ tata.- De ce lumea v\ [tie deDoina, când, de fapt, v\cheam\ Maria?- Mama zicea c\ dou\ M\rii `ncas\ sunt cam multe [i-atunci,o `ndr\gostit\ de folclor fiind,mi-a zis Doina. Glumea,spunându-mi „Doin\, doin\,cântec dulce, când te-aud nu

Interviu

açáå~=`~ê~ÖáìW„A[a cum a fost `n «Actorul [i s\lbaticii», a[a era tata [i `n realitate”

Este singurul copilal lui Toma Caragiu,din prima c\s\torie

a acestuia, cu actri]aMaria Bondar.

Prefer\ s\ tr\iasc\`ntr-un anonimat

confortabil, laad\postul lini[tiidintr-o sta]iune

montan\, unde [i-adeschis, `mpreun\cu so]ul ei, o pen -

siune tu ristic\.

Dana Cobuz


m-a[ mai duce”.- Unde v-a prins cutremurul?- Eram cu mama, `n Bucure[ti.Noi am crezut c\ [i el este laspectacol, la Titu, nu acas\ lael. Noi st\team la o cas\ `nColentina, o cl\dire sigur\...Dac\ era cu noi, nu ar fi p\]itnimic... Apoi, a doua zi, amprimit telefon de la Nelu Adam,v\rul tatei, care-i era foarteapropiat. El l-a g\sit, a lucratcâteva zile la d\râm\turi.Spunea Nelu c\ a trebuit s\-ldesfac\ la pantaloni, altfel nuse mai cuno[tea dac\-i femeiesau b\rbat. (plânge iar). A fostcumplit, cel pu]in pentru mama.Ea l-a iubit toat\ via]a, chiardac\ au divor]at. Am crezut c\moare [i ea atunci. Mama eramai credincioas\, spunea: „Eum-am c\s\torit cu el `n bise -ric\, este so]ul meu pân\ mor”. - Nu v-a tentat o carier\ `nactorie?- Nu mi-a pl\cut niciodat\ via]alor. Pe mama o a[teptam pân\la 3-4 diminea]a s\ vin\ acas\.Eu am avut mereu, ba ofemeie, ba alta care m\cre[teau, ori m\tu[a. M\trezeam noaptea [i pip\iamperna de lâng\ mine, s\ v\ddac\ a venit. Mama a fost de ofrumuse]e rar\, de aceea n-am`n]eles niciodat\ cum a pututtata s\ se `nsoare cu o aseme-nea femeie. Am `ntrebat-o demulte ori de ce nu serec\s\tore[te...era teribil defrumoas\ [i mul]i b\rba]i aucurtat-o. Mi-a zis: „Mam\, unom cum a fost tat\l t\u n-o s\mai g\sesc niciodat\. A[ade[tept ca el nu mai `ntâlnesc”.Mama era actri]\ [i tata erastudent când s-au cunoscut,iar ea a intuit de la `nceput ceva deveni el. S-a `ndr\gostit dede[tept\ciunea lui. Dup\ tata,n-a mai vrut pe altul...

„Noua so]ie i-a f\cutce-i f\cuse [i el

mamei”- Care a fost, de fapt, motivuldivor]ului?- N-a[ [ti s\ v\ spun. Tata afost `ntotdeauna un iubitor alsexului frumos, iar femeile aler-gau dup\ el, mai ales dup\ cea devenit cunoscut. {i-atunci,a `n[elat-o pe mama cât aputut. Or, mama n-a pututsuporta decât vreo 12 ani. S-a`mboln\vit de nervi, nu mai

putea s\ doarm\ [i a divor]atde el. Tata s-a c\s\torit, cuElena Bichman, dup\ dou\s\pt\mâni. A primit ce a meri-tat, c\ci noua so]ie i-a f\cutce-i f\cuse [i el mamei. Ca s\vede]i cum era... Au fost la opetrecere, st\teau la mas\:aici mama, aici el, al\turi o alt\femeie. ~i spunea mamei:„Bebe, te iubesc!”, se `ntorceala femeia de lâng\ el [i `id\dea `ntâlnire \leia. Cum s\rezi[ti cu a[a un om? Lateatru, toate actri]ele ie[eaudin cabin\ râzându-i `n fa]\mamei. El era director la unmoment dat, iar ele, pentru unrol, mai f\ceau [i alte chestii.Mama n-avea nevoie, era capde afi[, oricum.

„Era un bun `not\tor,un mare pescar [i un

mare fricos”- Ce amintiri p\stra]i desprefamilie?- ~mi povestea cineva c\ tataar fi fost `ntrebat, cu pu]in timp`nainte s\ moar\, dac\ o maiiube[te pe Maria [i el ar fir\spuns: „A[a cum am iubit-ope Bebe, n-am s\ mai iubescnici o femeie”. Bebe, a[a oalinta el pe mama. ~mi pare r\uc\ nu g\sesc acum s\ v\ ar\to fi]uic\ `n care el `i scriamamei c\ e cea mai frumoas\femeie, cea mai iubit\, ceamai... A iubit-o tare mult, numaic\... A[a cum a fost `n „Actorul

[i s\lbaticii”, a[a era `n reali-tate. Rolul vie]ii lui: un poet [iun ve[nic `ndr\gostit. - {i ca om, cum era?- Un bun `not\tor, [tiu dinpovestirile mamei. Un marepescar [i un mare fricos.Dac\-i ar\tai un [oricel, le[ina.Era un ateu convins. P\rin]iimei erau prieteni cu p\rinteleGaleriu. Mama [i p\rintele`ncercau s\-l conving\ s\cread\ `n Dumnezeu, dar nuaveau spor. Totu[i, de fiecaredat\ când intra `n scen\, tata`[i f\cea cruce. Cum se explic\

asta, nu [tiu... Mama,`n schimb, era foartecredincioas\. Dar nuhabotnic\, ci documen-tat\. N-a reu[it s\-l„converteasc\”. Noi amzis a[a: de fapt, dac-arfi stat cu noi, ar fi tr\it[i dac\ ar fi crezut `nDumnezeu, poate ar fiavut o alt\ soart\. Euam convingerea c\ ela murit exact cum i-afost fric\. Ce ar fi f\cutel, dac\ prindeaRevolu]ia, oare? - Cum reac]iona]icând `l vede]i la tele-vizor?- Foarte bine... Cânderam copil [i el tr\ia,cel mai des `l vedeamla televizor. Acum, totla televizor `l v\d.Pentru mine, e la fel...Tr\ie[te.

46

Dac\ inten]ia SofieiCoppola (Premiul Oscar`n 2003 pentru „Lost in

Translation” [i autoarea„Sinuciderii Fecioarelor”) afost s\ realizeze o dram\,atunci a reu[it, dar par]ial. ~nrealitate, subiectul, destul desub]irel, serve[te doar pepost de [evalet, unui tabloude mari dimensiuni, `n care

este zugravit\ o Fran]\ asecolului XVIII, `n toat\splendoarea [i decan-den]a ei.

Costumele `]i iau ochiiiar scenografia ( stilbaroc, deh ! ) este

pur [i simplu uimitoare !De[i film\rile au avut loc`n mare parte laVersailles, multe dindecoruri au fost reconsti-tuite, din ra]iuni de con-servare a operelor de art\originale. M\tase, tafta [icrinolin\, peruci albe,`nalte cât un stup dealbine, piramide din dulci-uri, mânc\ruri ingeniosornate, pahare din cristalpe gura c\rora `]i plimbidegetul [i produc o

muzic\`ngereasc\[.a.m.d. sunt, dinp\cate, doar praf`n ochi [i au rolulmeschin de adistrage aten]iade la substan]afilmului care, pursi simplu, s-adiluat...

Ecranizaredup\ „MarieAntoinette: The

Journey” de Antonia Fraser,filmul progeniturii mareluiFrancis Ford Coppola esteun fel de cronic\ a ma -turiz\rii naivei prin]ese aus-triece, Marie Antoinette(Kirsten Dunst) care, rupt\brutal de patrie [i mum\, tre-buie s\ se adapteze regulilor

[i obiceiurilor excentriceicur]i regale franceze.Tânara regin\ are multeobstacole `n calea fericiriisale. Cel mai mare stres `ns\`l constituie producerearapid\ a unui Delfin (mo[te -nitor la tronul crinilor). So]uls\u neexperimentat (JasonSchwartzman) `i `ngreuneaz\situa]ia instabil\ la curte,printr-o c\snicie steril\,neconsumat\ timp de [apteani.

De[i pelicula acoper\ 19ani din via]a acesteiregine ultra-contestate,

schimb\rile ([i nu m\ refer lacele fizice!) sunt vagi, `nciuda eforturilor actri]eiKirsten Dunst.

Cea care odinioar\ led\dea replica lui BradPitt [i Tom Cruise `n fil-

mul lui Neil Jordan, „Interviucu un vampir” iar `n ado-lescen]\ reu[ea s\ impre-sioneze cu presta]ia din„Nebuni [i frumo[i” (al\turide Jay Hernandez), depune

Cronic\ de Videofil

łj~êáÉ=^åíçáåÉííÉÒghid turistic al Fran]ei decadente

Lexa Axinte

www.VREAU BILET.ro

47

acum mari eforturi de a ointerpreta pe regina-copil\care a revolu]ionat curteafrancez\. Pesemne c\ Dunsta `ntâmpinat aceea[i pro -blem\ ca [i Colin Farrell `nnereu[ita lui `ncercare de a-l`ntruchipa pe legendarulAlexandru cel Mare: incapa -citatea de a-[i dep\[i vârstareal\. Fragilei Kirsten i-aufost `ndoi]i umerii de opovara mult prea grea. Etotu[i vorba de MariaAntoaneta, copila de 15 anicare la 19 [i-a c\p\tatsupranumele de „ReginaDatoriilor” [i pe carerevolu]ionarii au g\sit-o]apul isp\[itor al tuturorproblemelor ]\rii, ca pe urm\s\ o decapiteze, când eaabia `mplinise 37 de ani.

Nici o sup\rare, asta nu`nseamn\ c\ palidablondin\ a f\cut un rol

prost. Sau c\ filmul e prost`n sine. ~ncercarea unei inter-pret\ri originale este, `nmajoritatea cazurilor, extremde dificil\. ~n cazul acesta,problema rezid\ `n faptul c\nu sim]im ascensiunea,drama [i c\derea ei `n diz-gra]ie. Monotonia ritmului sereflect\ [i `ntr-o oarecare

monotonie a per-sonajului.

M\ a[teptam`ns\ la un altfel de origi-

nalitate. La maimult\ `ndrazneal\.Am observat risi-pa de lux, dar [iluxul de a risipipelicula... }inândcont de faptul c\

Fran]a acelor vremuri era,asemeni Vene]iei, un imensalcov gemând a promiscui-tate, mi-am imaginat un film`n spiritul Memoriilor luiCassanova. Cel pu]in asta se`n]elegea din trailer... Nu`ncerc s\ sugerez c\, dintr-odorin]\ pur personal\ [i per-vers\, a[ fi solicitat maimulte scene IC 14. ~ns\ reali-tatea istoric\ trebuie respec-tat\ iar personajul ceretransform\ri radicale, decivizibile.

A[a, Maria noastr\ areprobleme `n casnicie,depresiile maritale `i

sunt urmate de nop]i cumulte dulciuri, apoi urmeaz\un amant - contele suedezFersen ( Jamie Dornan ) iarspre final eroina devine so]ie[i mam\ model.{i totul decurgelin, asemeni uneiploi de var\, dup\care nu se `ntâm-pl\ nimic. S\ numai vorbim definalul filmului,care este asemeniunei batiste flutu-rate `n gar\...

Nu am `n]eles deloc rostulpersonajului Mme duBarry (Asia Argento,

senzuala brunet\ din TripluX). ~[i face o apari]ie glo-rioas\, e incomod\, pare oamenin]are [i te astep]i la orela]ionare puternic\ `ntreamanta regelui [i viitoarearegin\. }eap\! Du Barry dis-pare brusc. La fel de bineputea s\ nici nu existe. ~ns\aceasta nu este singurul ele-ment inutil din film. ~ntreagasuit\ pare u[or inspid\. ~ns\poate ca aceasta era si ideea[i eu nu am inteles dinprima...Enfin, irelevant.

Cât despre coloanasonor\... ~ntotdeauna amapreciat muzica de con-

trast. Acolo unde `[i avealocul. Poate c\ inten]iatinerei regizoare a fost s\redea prin muzic\ revoltainterioar\ a adolescenteirebele. Pardon, maiincerca]i! Iar camera bâ]âit\nu spore[te deloc calitateaimaginii. M\ rog, apusurile [ir\s\riturile reflectate `n fere-strele [i b\l]ile de laVersailles sunt filmateimpecabil. Dar atât...

|n cazul `n care a[tept\rilenu v\ sunt foarte ridicate[i nu v-a]i petrecut serile

citind despre istoria Fran]ei[i nici nu de]ineti prea multeinforma]ii asupra personaju-lui istoric Maria Antoaneta,atunci duce]i-v\ la film cuinima deschis\ [i cugetul`mp\cat. Dar, dac\ a]i comisimpruden]a de a r\sfoi ocarte despre epoca lui LouisXVI, atunci rezuma]i-v\ la unfilm documentar de peDiscovery, având certi-tudinea c\ nu a]i pierdutnimic.

www.VREAU BILET.ro


~n ultimii ani, pe la sfâr[itul iernii, se aude totmai mult vorbindu-se despre... Dragobete, sauDragodan, sau Dragomirul florilor, s\rb\toareaiubirii la români... De[i `n vechimea satului arha-ic românesc Dragobete era o s\rb\toare multa[teptat\ [i foarte iubit\, `nscris\ `n calendare la24 februarie, procesele de urbanizare [i mo -dernizare a României `n secolele XIX- XX auf\cut ca aceast\ tradi]ie s\teasc\ s\ intre `ntr-osemi-uitare, p\r\sit\ `n c\r]ile de etnografie [ifolclor. Pu]ini mai [tiu de ea [i de semnifica]iaei, de[i tinerii au avut `ntotdeauna nevoie de os\rb\toare a iubirii. Tradi]ia Dragobetelui estemai pu]in cunoscut\ [i are cu totul alt\ origine [imenire decât o alt\ zi a `ndr\gosti]ilor, ZiuaSfântului Valentin. Ea avea ecouri [i variantemulte, `n toat\ zona balcanic\. Dup\ 1999,Televiziunea public\ a readus `n aten]ia publicu-lui aceast\ s\rb\toare tradi]ional\ a iubirii,poate [i din nevoia de a contracara escaladareaacestei s\rb\tori de import, cu violen]a infla]ieide feti[uri [i obiceiuri care au invadat pia]aromâneasc\ [i din nevoia de a contrapuneascensiunii unor formate (specifice mai multsociet\]ii de consum) o s\rb\toare, un obicei,un basm cu nuan]e filosofice [i cosmogonice.Nici la catolici, dup\ tradi]ie, s\rb\toarea nu era`nve[mântat\ `n atâtea elemente ale economieide pia]\. Ca [i Mo[ Cr\ciun, Valentin’s Day adevenit mai mult un simbol exploatat comercial,decât o evocare tradi]ional-religioas\.S\rb\toarea iubirii `n satul românesc avea oextensie mult mai larg\ decât cea vestic\,

`mbinând iubirea cu sacrificiul, cu naturaren\scând\, cu elemente cre[tine [i simboluriprecre[tine. Iubirea celor doi tineri, Dragobete[i Florica, este metaforizat\ [i suprapus\ proce-sului de schimbare a anotimpurilor, prin tr\iniciaiubirii `n lumea oamenilor, `n natur\, `n lumeap\s\rilor [i a animalelor. Sunt multe legendedespre Dragobete, numit adeseori Dragomir, fiulBabei Dochia, func]ie de imagina]ia [i harul cre-ativ al ]\ranului din diferitele zone folclorice ale]\rii. Dragobete era un personaj, dar [i opodoab\ f\cut din mâ]i[ori de salcie, saubuche]ele de r\murele `nmugurite, pe care [i le`mpleteau fetele `n cosi]e. Ziua lui era conside -rat\ [i zi a „logodnei p\s\rilor”. Pe scurt,povestea avea acela[i fir: Baba Iarna, numit\ [iDochia cea ursuz\, nu vedea cu ochi bunidragostea fiului ei Dragobete pentru Florica(Floarea Florilor), cea cu plete de aur, ca razelesoarelui de prim\var\. {i când `i vine nora `ncas\, o supune unor `ncerc\ri supraomene[ti,amintind de mucile lui Hercule. ~i cere, printrealtele, s\-i aduc\ zmeur\ din p\durea acoperit\de troiene. Pic\turile de sânge de pe mâinilefetei, zgâriate de tufele `nghe]ate, se transform\`n fructe aromate. Pân\ la urm\, Baba Dochia,„izgonit\” de statornicia iubirii tinerilor [i„`nfrânt\” de prim\v\ratica nor\-floare, plec\ lamunte unde, `ns\, o ajunge c\ldura prim\verii.~[i arunc\ cele noua cojoace [i piere, l\sându-ipe tineri ferici]i `n c\minul lor, lâng\ vitele lor,lâng\ p\durea lor `nverzit\. Dragobete este sim-bolul iubirii adev\rate, al re`nceperii unui nouciclu de via]\ `n univers. ~n... cuplu, pentru a dana[tere urma[ilor [i a perpetua astfel lumea...

Dragobete, Dragodan,Dragomirul florilor …

Ioana Bogdan

Televiziunea Român\ va transmite `n curândspectacolul „Cu drag... de Dragobete”, emisi-une devenit\ deja tradi]ional\. Spectacolul vaavea ca protagoni[ti numai interpre]i demuzic\ popular\ tineri : Ionu] Dol\nescu,Niculina Stoican, Dinu Iancu S\l\janu,Andreea Voica, Cornelia [i Lupu Rednic,Mariana Ionescu C\pit\nescu, CristianPomohaci, Adina [i Ilie Medrea, MarinelPetreu[, Constantin L\t\re]u [i al]ii. Nu vorlipsi de la s\rb\toare câteva forma]iitradi]ionale de jocuri române[ti, printre carecelebrii membri ai Ansamblului „JuniiSibiului”, cei mai buni dansatori din ]ar\ laora actual\, condu[i de o tân\r\ foarte talen-tat\, Silvia Macrea.

Foto

graf

ie fu

rniz

at\

de P

asse

-Par

tout

DP

� Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art)Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00Telefon: 0720.153.350

� Carrefour OrhideeaProgram : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00Duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350

� Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL|Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0765.567.916Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

VREAU BILET.ro

â

Vreau Bilet - Numarul 04

Documents

Transcript of Vreau Bilet - Numarul 04