I Muzeologie Zamfirescu Gheorghe Octavian

MUZEOLOGIE

Lect.univ.drd. Gheorghe Octavian Zamfirescu

Obiective

Muzeologia generală are drept finalitate prezentarea şi conştientizarea spaţiului muzeal, reprezentând atât elemente exterioare cât şi cele interne. Muzeul este o instituţie complexă cu un istoric propriu pornind de la colecţionare în diferite etape istorice în spaţiul european, dar şi în cel românesc, care sunt o importantă componentă a culturii comunitare. Noua politică culturală susţinută în muzeele lumii sunt un exemplu de urmat şi pentru muzeele româneşti. De aici, studentul trebuie să conştientizeze situaţia în care muzeul românesc are de trecut peste etape rezolvate în alte spaţii decât cel românesc. Trebuie urmărită literatura de specialitate de ultimă oră, provenind de la autori români, dar şi cea aflată pe INTERNET, extrem de bogată şi utilă în găsirea de noi soluţii. Disciplina trebuie să deschidă orizonturi noi în privinţa posibilităţilor, care vor apare prin finanţările noilor proiecte ce privesc salvarea patrimoniului românesc, cât a mai rămas din el. Muzeologia generală se adresează atât studenţilor disciplinei Istorie, Arheologie, cât şi celor de la Muzeologie, existând în viitorul apropiat o largă arie de activitate pentru absolvenţi (în muzee, şantiere arheologice – în conservarea sau chiar restaurare a descoperirilor, conservare – restaurare de monumente, spaţiul arhivelor, dar şi învăţământ.

Continut

Muzeologia generală are în vedere, în primul rând istoricul colecţionării în Europa şi în România; se analizează pe urmă funcţiile principale ale muzeului (constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; noţiuni de conservare şi restaurare ca parte integrantă a principalelor funcţii ale muzeului; nu în ultimul rând este vorba de valorificarea atât patrimoniului muzeal cât şi cercetării de muzeu, finalizate în primul rând prin expoziţii de diferite tipuri, o activitate obligatorie în fiecare muzeu, dar şi valorificare prin publicare în monografii sau publicaţii periodice. În ultima perioadă se pune mare accent pe relaţia dintre muzeul şi publicul său, atragerea publicului la muzeu, noile forme ale colaborării cu vizitatorii, managementul muzeal, relaţia muzeului cu alte instituţii de cultură. Viitorul apropiat este văzut şi în relaţia sa cu INTERNETUL, existenţa muzeului virtual, care este cea mai modernă formă a realizării muzeografilor.

Disciplina se prezintă ca un obiectiv modern, flexibil, care încearcă să-şi găsească o nouă faţă în prezent şi în viitor.

Structura si elementele cursului:

1 semestru (anul II Zi si FR) 14 module de curs Studiu de caz

Evaluare: colocviu promovarea cursului se bazează si pe:

întocmirea şi susţinerea unui studiu din temele prezentate si bibliografia recomandata.

MODULE TEMATICE / TEME DE CURS

1. Concepte fundamentale. 2. Colecţionarea în Antichitatea clasică 3. Evul mediu european – epoca modernă 4. Evoluţia muzeelor în România5. Muzeele şi colecţiile publice 6. Funcţiile principale ale muzeului 7. Structura muzeului

MODULE TEMATICE / TEME DE CURS

8. Patrimoniul muzeal 9. Sisteme de evidenţă a muzeului 10. Cercetarea în muzeu 11. Activitate expoziţională 12. Materiale complementare ale expoziţiei

muzeale 13. Marketing şi management în muzeu14. Funcţia de conservare şi restaurare

1. Prelegere introductivă : Concepte fundamentale

Curs introductiv: Conceptele fundamentale.- Constituirea muzeologiei ca ştiinţa;

Istoria preocupărilor în domeniu: de la colecţionarea întâmplătoare la colecţionarea sistematică.

- Organisme internaţionale; definiţii.


Constituirea muzeologiei ca ştiinţaO serie de ramuri ale disciplinelor

istorice: arheologia, etnografia, istoria artelor și altele, au apă rut din nevoia cunoașterii manifestărilor creației omenești. Ceva mai târziu, în raport cu științele amintite, acestora li s-a alăturat și muzeologia.


Istoria preocupărilor în domeniu - de la colecţionarea întâmplătoare la

colecţionarea sistematică.Ideea de conservare a vestigiilor

trecutului a luat ființă în cadrul civilizațiilor străvechi

1. Prelegere introductivă: Concepte fundamentale

Istoria preocupărilor în domeniu - Organisme internaţionale; definiţii.Preocupări științifice de muzeologie au apărut

însă între cele două ră zboaie mondiale, atunci când Secțiunea Culturală a Ligii Națiunilor a tipărit o publicație internațională privind muzeele și monumentele numită „Mouseion’’, continuată și în prezent de organul periodic al I.C.O.M.-ului intitulat „Museum’’, precum și de „Monumentum’’, revistă a I.C.O.M.O.S.

2. Colecţionarea în Antichitatea clasică

Grecia antică; Roma antică; Influenţa creştinismului asupra conceptului

de colecţionare.


Grecia anticăAstfel în antichitatea greacă s-au acumulat

colecții de opere de artă în temple, sub formă de „ex-voto’’ datorate darurilor aduse diferitelor divinități. În împrejurimile acestora, vechii greci construiau un mic monument asemă nător unei capele votive numită thesaurus, destinat să primească și să protejeze darurile care nu erau expuse în templu.


Grecia anticăÎn Grecia antică primele depozite de artă au fost vizitate de cei care veneau în templu, contra unei mici contribuții date supraveghetorilor numiți hieropi, ce corespund actualilor conservatori, care aveau misiunea de a menține în ordine colecțiile. Acestea se înmatriculau într-un inventar special care conținea: denumirea obiectului, materialul, greutatea, semnele de recunoaștere, numele zeului căruia i s-a fă cut ofranda, motivul și împrejurarea în care i s-a dat numele și locul de baștină al donatorului. În cadrul societății grecești au existat și galerii de picturi denumite pinacoteci (ex: la Atena, pe Acropole, în sec. V î.Hr., aripa nordică a Propileelor era rezervată expunerii picturilor celebre.).


Grecia antică


Roma anticăRomanii s-au preocupat de marile creații

artistice, spirit dezvoltat mai cu seamă datorită contactului cu rafinamentul artei grecești, favorizat prin cucerirea Peninsulei Balcanice și a Orientului Apropiat. După modelul grecesc, o serie de monumente romane aveau caracterul unui muzeu, prin împodobirea lor (ex: Forumul lui Traian, de la Roma).


Influenţa creştinismului asupra conceptului de colecţionare În Evul Mediu tradiția de conservare a antichităților s-a atenuat, locul acestora fiind luat de cultul relicvelor (amintiri obținute din pelerinajele în țara Sfântă) existent îndeosebi în apusul Europei, în biserici și catedrale vechi.

3. Evul mediu european – epoca modernă

Carol cel Mare; Renaşterea italiană, franceză ş.a. Primele tratate de muzeologie; De la cabinete de curiozităţi la muzee

naţionale; Muzeele americane; Expoziţii universale internaţionale.


Carol cel MareIdeea „tezaurelor’’ renaște totuși în arta

creștină subordonată construirii marilor catedrale și mânăstiri. Aici, pe lângă relicve sunt prețuite și vestigiile trecutului: geme, camee antice, opere din metale prețioase refolosite la ferecăturile crucilor și a că rților. Sanctuare vestite au existat la: Constantinopol, Aachen (Aix-la-Chapelle).


Renaşterea italiană, franceză ş.a.În această perioadă începe să existe respectul pentru antichitățile greco-romane. O dată cu secolul al XV-lea, până în veacul al XIX-lea, în lumea artiștilor se impune interesul pentru strângerea vestigiilor antice, în care oamenii de artă aflau modele ideale. S-au constituit colecții în lumea artiștilor, a nobililor și a marii burghezii, din orașele italiene (Florența, Roma, Veneția). Papa Paul al II-lea (venețian de origine) înalță la Roma Palazzo Venezia, unde adăpostește camee, monede, statuete de bronz, tapițerii, icoane, mozaicuri, moaște, iar în anul 1471 papa Sixt II, în același oraș, ridică muzeul de pe Capitoliu.


Primele tratate de muzeologieAstfel, în anul 1727, la Hamburg, a apă rut un

ghid în limba latină, scris pentru amatorii de artă. Lucrarea intitulată Muzeografie, al cărei autor Gaspar Neickel dădea sfaturi asupra alegerii clădirii, specificând îndeosebi necesitatea unui climat adecvat în vederea depozitării colecțiilor. Obiectivul principal era de cercetare și conservare a pieselor. Gaspar Neickel considera muzeul ca un cabinet de curiozități, desigur în interdependență cu ideile existente în acele vremuri.


De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale În Italia se naște ideea muzeului istoric și al

celui de antichități, făcut cunoscut prin publicații, ilustrate și gravuri (Florența), idee continuată la Paris și Basel. Se creează , totodată, muzeele regale și princiare (ex: Paris, Műnchen, Praga).

În Germania sunt alcătuite colecții de armuri și arme germane, reîntâlnite ulterior și în Europa răsăriteană.


Muzeele americane


Expoziţii universale internaţionale

4. Evoluţia muzeelor în România

Istoriografia problemei; primii colecţionari; apariţia muzeelor publice; evoluţia legislaţiei;


- Istoriografia problemei


- primii colecţionari


apariţia muzeelor publice


evoluţia legislaţiei

5. Muzeele şi colecţiile publice

Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare;

Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a.

Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat.


Cele mai importante concepte: muzeu, patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural, clasare, acreditare


Conservare, restaurare, securitate, tratare, degradare, alterare ş.a.


Patina, fals, replica, carantina, depozit, mediu ambiant, microclimat

6. Funcţiile principale ale muzeului

Concepte principale: Constituirea patrimoniului; conservarea şi

restaurarea patrimoniului; Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în

scopul educării şi recreării.


Concepte principale


Constituirea patrimoniului; conservarea şi restaurarea patrimoniului


Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul educării şi recreării

7. Structura muzeului

Patrimoniul muzeal; Dotarea tehnico-materială (depozite,

expunere, instalaţii); Personalul muzeului; Publicul.


Patrimoniul muzeal


Dotarea tehnico-materială (depozite, expunere, instalaţii)


Personalul muzeului


Publicul

8. Patrimoniul muzeal

Dezvoltarea patrimoniului muzeal; Achiziţia; Donaţia; Colectarea în teren; Licitaţia.


Dezvoltarea patrimoniului muzeal


Achiziţia


Donaţia


Colectarea în teren


Licitaţia

9. Sisteme de evidenţă a muzeului

Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu;

Fişa analitică de evidenţă; Fişa de conservare; Biblioteca; Arhiva muzeului.


Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor de muzeu


Fişa analitică de evidenţă


Fişa de conservare


Biblioteca


Arhiva muzeului

10. Cercetarea în muzeu

Cercetarea specifică; Tipuri de cercetare specifică; Plan de cercetare; proiect de cercetare; Valorificarea cercetării (prin publicarea

rezultatelor).


Cercetarea specifică


Tipuri de cercetare specifică


Plan de cercetare; proiect de cercetare


Valorificarea cercetării (prin publicarea rezultatelor)

11. Activitate expoziţională

Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare, complementare);

Expoziţii (permanente, itinerante, temporare – tematice).

Tematica; Termeni şi concepte din domeniul

expoziţional.


Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare, complementare)


Expoziţii (permanente, itinerante, temporare – tematice)


Tematica


Termeni şi concepte din domeniul expoziţional

12. Materiale complementare ale expoziţiei muzeale

Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului, cataloage de expoziţii;

Program de vizitare; Îndrumare şi ghidaj.


Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului, cataloage de expoziţii


Program de vizitare


Îndrumare şi ghidaj

13. Marketing şi management în muzeu

Activitatea cu publicul; Funcţia educativă şi culturală a muzeului; Muzeul virtual.


Activitatea cu publicul


Funcţia educativă şi culturală a muzeului


Muzeul virtual

14. Funcţia de conservare şi restaurare (noţiuni principale)

Conservarea obiectelor de muzeu; Restaurarea.


Conservarea obiectelor de muzeu


Restaurarea

Bibliografie

„Buletinul monumentelor istorice’’, devenit din anul 1970 „Buletinul monumentelor și muzeelor’’.

Comșa Eugen, Istoricul Muzeului Național de Antichități IV, Arheologie și muzeologie în perioada 1944-1956, în „S.C.I.V.A.’’, an 35, 1983, n 3.

Mihalcea Mihai, Conservarea obiectelor de artă și a monumentelor, București, 1970.

Museé et envirronement în „Museum’’, 1973, p. 1-73. ,,Revista muzeelor și monumentelor’’. Tzigara Samurcaș Alexandru, Muzeografia românească,

București, 1936. Turcu Mioara, Muzeografie si muzeologie

I Muzeologie Zamfirescu Gheorghe Octavian

Documents

Transcript of I Muzeologie Zamfirescu Gheorghe Octavian