LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md...Disciplina Limba şi literatura română în instituţiile...
47
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL ARIA CURRICULARĂ LIMBĂ ȘI COMUNICARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale Clasele X-XII Chişinău, 2019
Transcript of LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md...Disciplina Limba şi literatura română în instituţiile...
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂLIMBĂ ȘI COMUNICARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale
Clasele X-XII
Chişinău, 2019
2
Aprobat:- Consiliul Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC • Valentin CRUDU, dr., șef Direcţie învăţământ general, MECC, coordonator al
managementului curricular • Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Alexandra BARBĂNEAGRĂ (coordonator), dr. conf. univ., UPS „Ion Creangă”,
Chișinău• Lucia CEPRAGA, dr. conf. univ., ASEM• Ina DEACIUC, grad did. întâi, IPLT „Aleksandr Pușkin”, Fălești• Iulia IORDĂCHESCU, grad did. superior, UPS „Ion Creangă”, Chișinău• Viorica POPA, dr. conf. univ., US „Alecu Russo”, Bălţi• Veronica ROŞCOVANU, grad did. superior, IPLT „Dimitrie Cantemir”, Chișinău• Aliona SAVIUC, grad did. întâi, DGE Fălești
3
PRELIMINARII
Curriculumul la Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu pre-dare în limbile minorităţilor naţionale, pentru învăţământul liceal, este un document normativ, reglator ce descrie condiţiile învăţării, procesele educative, experienţele de învăţare și modul de organizare a procesului de instruire la disciplină.
Prezentul Curriculum disciplinar, proiectat pentru a fi implementat la disciplina Lim-ba și literatura română în clasele a X-a – a XII-a, este parte componentă a Curriculumului Naţional, Aria curriculară Limbă şi comunicare.
Scopul Curriculumului constă în valorificarea politicilor educaţionale naţionale și eu-ropene în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinei Limba şi literatura română, sporirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţio-nale, formarea unei personalităţi capabile să comunice eficient în diverse domenii ale vieţii.
Dezvoltarea Curriculumului disciplinar reprezintă un imperativ dictat de actualizarea actelor normative naţionale și internaţionale, a documentelor de politici educaţionale și lingvistice, Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii româ-ne în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020), a standardelor în educaţie, precum și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmelor educaţionale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.
Procesul de elaborare a Curriculumului dezvoltat la Limba şi literatura română este fundamentat pe prevederile mai multor acte normative: Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Standardele de eficienţă a învăţării (2012), Standardele de eficienţă a învăţării limbii române ca limbă nematernă în învăţământul primar şi preuniversitar din Republica Moldova (2012), Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020” (2014), Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale 2016-2020 (2015), Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional (2017), Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi: predare-învăţare-evaluare (2018), Recomandările Parlamentului European şi ale Consi-liului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2018).
La proiectarea documentului curricular s-a ţinut cont de sugestiile experţilor în do-meniul Ştiinţe ale educaţiei/Didacticii limbii şi literaturii române, precum și de opiniile cadrelor didactice și manageriale din republică, de experienţele programelor curricula-re anterioare din ţară și de peste hotare. Respectiv, în procesul de elaborare a Curricu-lumului disciplinar s-au luat în calcul:
- abordările postmoderne și tendinţele dezvoltării curriculare pe plan naţional și internaţional;
4
- imperativele de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societăţii, ne-voile elevilor, dar și de tradiţiile școlii naţionale;
- valenţele disciplinei în formarea competenţelor intra- și interdisciplinare și a ce-lor specifice;
- necesităţile asigurării continuităţii și conexiunii dintre ciclurile învăţământului ge-neral;
- corelarea între disciplinele din aceeași arie curriculară, dar și disciplinele conexe etc.
În context, elementele de dezvoltare curriculară la Limba şi literatura română pen-tru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pentru treap-ta liceală sunt:
- racordarea procesului de învăţare la cadrul legislativ actual, documentele norma-tive și strategice naţionale și internaţionale, politicile educaţionale, lingvistice și curriculare existente;
- compatibilizarea Curriculumului Naţional cu Cadrul European Comun de Referin-ţă pentru Limbi, corelarea competenţelor de comunicare în limba română ca lim-bă nematernă cu nivelurile europene de performanţă lingvistică conform CECRL, stabilirea și descrierea nivelurilor de învăţare a limbii române ca limbă nemater-nă în instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale;
- prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică;- abordarea integrată a procesului de învăţare a limbii și literaturii române;- precizarea nivelurilor taxonomice ale competenţelor, fiind formulate competen-
ţele specifice disciplinei pentru fiecare treaptă și revizuit sistemul unităţilor de competenţe în contextul dinamic al formării competenţelor specifice pe unităţi de învăţare pentru asigurarea continuităţii și progresiei procesului de învăţare;
- reducerea, reevaluarea și reformularea unităţilor de competenţă, în baza taxono-miei competenţelor, conform domeniilor de cunoaștere și înţelegere, aplicare și operare, integrare și transfer;
- corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competenţelor și a con-ţinuturilor educaţionale raportate la ciclurile învăţării limbii române ca limbă ne-maternă (instituţii de educaţie timpurie, învăţământ primar), alte discipline cone-xe din Aria curriculară Limbă şi comunicare: Limbi străine, Limba și literatura rusă, Limba maternă;
- restructurarea, reorganizarea unor domenii, descongestionarea programului cur-ricular, prin eliminarea unor conţinuturi considerate nerelevante pentru forma-rea/dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei;
- specificarea activităţilor de învăţare, a produselor și a finalităţilor pe clase; - reliefarea cadrului valoric intra-/interdisciplinar în baza profilului absolventului
de la ciclul liceal, din perspectiva abordării psiho- și sociocentrice;- promovarea abordării funcţional-comunicative în procesul de învăţare a limbii
române ca limbă nematernă, a strategiilor didactice active și interactive, a învă-ţării experienţiale, a elementelor de învăţare prin sarcini, proiecte, studii de caz, problematizare;
5
- diversificarea modalităţilor de integrare a noilor tehnologii digitale, informaţio-nale și de comunicare în procesul didactic;
- introducerea în administrarea disciplinei, ca element de noutate, a orelor pentru ateliere de lectură, de discuţii/dezbateri; atelierelor interculturale, pentru pro-movarea abordărilor interdisciplinare, interculturale în procesul didactic etc.
Curriculumul promovează abordarea sistemică a conceptului de curriculum, modelul de proiectare curricular centrat pe competenţe și finalităţi, axat, în special, pe produs sau pe achiziţiile finale ale procesului complex de predare-învăţare-evaluare.
Actualitatea prezentului Curriculum se impune și prin abordarea integrată a siste-mului de competenţe, conţinuturi de învăţare – studiul integrat al limbii și literaturii române, precum și a activităţilor de învăţare.
Documentul normativ fundamentează și orientează activitatea profesorului de liceu, organizează procesul de predare-învăţare-evaluare, încurajează creativitatea profesio-nală a cadrului didactic în demersurile educaţionale la disciplină, axându-se pe dezvol-tarea personalităţii elevilor, a competenţelor necesare pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, dar și de integrare socio-culturală.
În acest context, Curriculumul realizează următoarele funcţii:• reprezintă documentul normativ-reglator al procesului de predare-învăţare-
evaluare la disciplina Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale;
• oferă repere teoretice privind proiectarea didactică și desfășurarea procesului educaţional la disciplină;
• reprezintă axa orientativă de formare la elevi a competenţelor specifice discipli-nei;
• corelează procesul de proiectare didactică și de evaluare a randamentului școlar;• servește drept reper pentru elaborarea produselor curriculare: manuale școlare,
ghiduri metodologice, materiale didactice, softuri educaţionale, teste de evalua-re etc.
Curriculumul la Limba şi literatura română este adresat tuturor actorilor procesului educaţional: elevi, cadre didactice, părinţi, manageri școlari, autori de resurse curricu-lare, precum și altor persoane interesate. Autorii de manuale vor dezvolta unităţile de învăţare ale Curriculumului după criterii logice, operaţionalizând competenţele specifi-ce, unităţile de competenţă și conţinuturile tematice la disciplină în sarcini și contexte comunicative de învăţare, vor oferi puncte de sprijin elevilor în realizarea unei învăţări independente, active și interactive, iar profesorilor – puncte de plecare în realizarea unui demers didactic integrat de calitate.
6
I. REPERE CONCEPTUALE
Disciplina Limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale are un statut de disciplină școlară obligatorie pentru toate treptele de instru-ire [Codul Educaţiei al RM, art. 10, al (3)] și se fundamentează pe domeniul educaţiei lingvistice.
Educaţia lingvistică este un proces de instruire pedagogică orientat spre formarea culturii comunicaţionale a unei persoane capabile să comunice și să interacţioneze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., pentru soluţionarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi.
Principalele domenii de învăţare pentru educaţia lingvistică sunt: dobândirea com-petenţelor de comunicare, experienţelor cross și multiculturale.
Obiectivul fundamental al disciplinei Limba şi literatura română în instituţiile de în-văţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale constă în dezvoltarea la elevi a competenţei de comunicare, familiarizarea cu valorile naţionale și universale, valorifica-rea experienţelor lingvistice și de lectură în diverse contexte de comunicare, în vederea integrării socio-profesionale.
Prezentul Curriculum reprezintă un sistem de competenţe, conţinuturi, activităţi di-dactice, produse și finalităţi care asigură funcţionalitatea și dezvoltarea disciplinei Lim-ba şi literatura română în instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, învăţământul liceal.
Cadrul conceptual al Curriculumului se bazează pe câteva principii fundamentale: • principiul motivării, stimulării interesului pentru învăţarea limbii române şi a co-
municării în limba ţintă (se va urmări învăţarea pozitivă, valorificată printr-o gamă de strategii didactice experienţiale, active și interactive, pentru stimularea intere-sului de a învăţa și comunica în limba română, încurajarea motivaţiei intrinseci a elevului);
• principiul sistematizării şi coerenţei demersurilor educaţionale (se va lua în con-siderare că învăţarea se axează pe formarea/dezvoltarea eșalonată, graduală a competenţelor specifice, unităţilor de competenţe de la clasă la clasă);
• principiul învăţării centrate pe elev (se va promova un demers didactic axat pe în-văţarea activă și interactivă, în care elevii să-și dezvolte independenţa de acţiune, originalitatea, creativitatea, realizând activităţile în propriul ritm de învăţare);
• principiul învăţării bazat pe modelul funcţional-comunicativ (procesul de învăţare a limbii se va organiza ca model al procesului de comunicare reală/în situaţii con-crete de viaţă);
• principiul abordării integrate a conţinuturilor de învăţare (se va centra pe învăţarea limbii și literaturii române cuprinse într-o arie tematică unitară, urmă-rind realizarea unor competenţe și finalităţi concrete);
7
• principiul învăţării experienţiale, prin acţiune (se va realiza învăţarea prin inter-acţiune cu ceilalţi, din propriile experienţe, în contexte când elevul este direct implicat în activităţi practice);
• principiul axiologic/valoric (se va aplica în selectarea textelor recomandate și a unităţilor de conţinut);
• principiul accesibilităţii şi individualizării procesului de învăţare (se va ţine cont în proiectarea conţinuturilor, activităţilor de învăţare și a produselor curriculare, care vor fi alese adecvat particularităţilor individuale și de vârstă ale elevilor);
• principiul comunicării interculturale (se va urmări învăţarea limbii ca o compo-nentă a culturii, familiarizarea elevilor cu valorile culturii naţionale, antrenarea lor în diverse contexte simulate și reale de comunicare interculturală);
• principiul corelaţiei interdisciplinare (se va propune demers didactic interdisci-plinar, corelat cu alte discipline școlare: cu Limba şi literatura maternă, Limbi străine, Geografia, Istoria, Artele, Muzica etc., care motivează și condiţionează caracterul sistemic al învăţării).
Studiul limbii și literaturii române la treapta liceală este fundamentat pe cinci com-petenţe specifice disciplinei ce vizează formarea/dezvoltarea competenţelor de audiere, lectură, vorbire, scriere și a competenţei interculturale, iar învăţarea este centrată pe dimensiunile: cunoştinţe (a ști), abilităţi (a ști să faci), atitudini și valori (a ști să fii, a ști să relaţionezi cu ceilalţi) ca sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competenţă școlară.
Această abordare conceptuală rezultă din definiţia competenţei școlare promova-tă de Codul Educaţiei [1], Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional [2, pag. 16]: „Competenţa şcolară este un sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situaţii”.
Prezentul Curriculum se bazează pe un sistem competenţe: • Competenţele-cheie/transversale, categorie curriculară importantă, cu un grad
înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societăţii privind par-cursul școlar și performanţele cele mai generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Acestea reflectă atât tendinţele din politicile educaţionale naţionale, prevă-zute de Codul Educaţiei (2014), cât și din cele internaţionale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018), precum: competenţe de comunicare în limba română; com-petenţe de comunicare în limba maternă, competenţe de comunicare în limbi străine, competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale; competenţa de a învăţa să înveţi; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă; competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.
Competenţele-cheie/transversale vizează diferite sfere ale vieţii sociale, au o pro-fundă interconectare, poartă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar, se pot concretiza în cadrul competenţelor specifice disciplinei, unităţilor de competenţe, unităţilor de
8
conţinut, activităţilor de învăţare și produselor școlare recomandate, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe niveluri și cicluri de învăţământ. Aceste competenţe se realizează în mod flexibil la toate disciplinele și treptele de instruire.
• Competenţele specifice se proiectează în baza competenţelor transdisciplinare și reprezintă sisteme integrate de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori proiectate pentru a fi formate/dezvoltate la disciplină până la finele învăţământului liceal (clasa a XII-a), prin raportare cu întreaga perioadă de școlarizare.
• Unităţile de competenţe derivă din competenţele specifice, reprezentând compo-nentele acestora ce urmează a fi formate/dezvoltate de fiecare elev pe parcursul unei clase/a unui an școlar.
Sistemul de competenţe proiectat reprezintă componenta-cheie a Curriculumul dis-ciplinar. Competenţele sunt obligatorii și servesc drept reper în proiectarea și realizarea demersului didactic la clasă.
Totodată, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română, învăţământ liceal, orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare-învăţare-evaluare în baza unităţilor de învăţare.
• Unităţile de învăţare, elemente de bază ale documentului normativ, se află în in-terconexiune: unităţi de competenţe – unităţi de conţinuturi – activităţi de învăţare şi produse și servesc ca mijloace de atingere a finalităţilor de învăţare.
• Unităţile de conţinut constituie baza de operare, mijlocul de formare a sistemului de competenţe: unităţilor de competenţe proiectate, competenţelor specifice discipli-nei, dar și a celor transversale/interdisciplinare. De menţionat că structura conţinuturi-lor din actualul Curriculum este plasată în contextul teoriei curriculare în care conţinu-turile sunt integrate, respectiv, integrarea fiind element definitoriu.
Prin unităţile de conţinut se urmărește și dezvoltarea competenţelor specifice disci-plinei, precum și a celor transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut la disciplină includ: contexte tematice (arii de comunicare), ele-mente de construcţie a comunicării (unităţi lingvistice), acte comunicative şi texte reco-mandate, prin care se realizează funcţiile de comunicare.
• Activităţile de învăţare reprezintă modalităţi de lucru prin care se valorifică uni-tăţile de conţinut în vederea formării/dezvoltării unităţilor de competenţe proiectate. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea nu doar să utilizeze lista de activităţi de învăţare propusă, dar și să o completeze, personalizeze, în funcţie de specificul clasei de elevi, obiectivele urmărite, resursele disponibile etc.
• Produsele sunt rezultatele procesului de învăţare, acestea fiind proiectate în Curri-culum pentru fiecare competenţă specifică pe clase.
• Finalităţile de studii sunt rezultatele măsurabile obţinute în cadrul procesului de învăţare, prin care se certifică în ce măsură și la ce nivel competenţele specifice au fost formate/dezvoltate la etapa dată de învăţare/pe clase.
9
Finalităţile, exprimate gradual la etapa dată de învăţare, după fiecare clasă, au și funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Reperele conceptuale ale Curriculumului dezvoltat la disciplina Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, învăţământ liceal, se axează pe modelul funcţional-comunicativ și vizează dezvoltarea competenţei de comunicare prin abordarea integrată a învăţării limbii și literaturii ro-mâne.
„Abordarea integrată a limbii și literaturii române în liceu se reflectă în faptul inter-dependenţei dintre educaţia lingvistică și educaţia literar-artistică, ce facilitează per-ceperea textului literar, a celui nonliterar și contribuie la producerea diferitor tipuri de texte, atât solicitate exclusiv în situaţiile de învăţare, cât și necesare în viaţa de după absolvirea școlii” [27, pag. 21].
În procesul de învăţare a limbii și literaturii române în instituţiile cu predare în limbi-le minorităţilor naţionale se va realiza studierea integrată a limbii și literaturii. Accentul se va plasa pe educaţia lingvistică, textul (nonliterar și literar) fiind un factor-reper de dezvoltare a competenţelor verbal-comuncative (audierea, vorbirea, lectura, scrierea), model de limbă română literară, pretext pentru formarea competenţei de comunicare. Învăţarea limbii și a textului nonliterar/literar se va contextualiza conform unităţii te-matice.
Studiul integrat al limbii și literaturii române în școală are ca scop formarea și dezvol-tarea competenţelor de comunicare, care ar permite individului să acţioneze autonom în diverse domenii (familial, educaţional, social, profesional), pe întreg parcursul vieţii.
Competenţa de comunicare în limba română se va forma prioritar, pornind de la textul nonliterar sau textul literar. Abordarea textului urmând a fi făcută, în fond, din perspectivă comunicativă. Se va urmări nu studierea textului în sine (hermeneutică, semiotică), ci modul de a transmite prin intermediul textului a diferitor valori, a extrage din text diferite valori, iar textul se va supune unei examinări funcţionale.
Educaţia lingvistică a elevilor din instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţi-onale se va realiza printr-un larg spectru de Acte comunicative – secvenţe produse de vorbitor cu o anumită intenţie comunicativă. Actele verbale proiectate în Curriculum oferă elevilor multiple deschideri pentru utilizarea limbii în situaţii de comunicare con-crete, conform ariei tematice stabilite.
Prezentul Curriculum, care asigură funcţionalitatea și extinderea disciplinei la nivel li-ceal, prevede învăţarea limbii și literaturii române în instituţiile de învăţământ cu preda-re în limbile minorităţilor naţionale în corespundere cu Concepţia didactică a disciplinei, documentele de politici europene, Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi: învăţare-predare-evaluare (CECRL-2018).
Conform CECRL, sunt stabilite nivelurile de competenţă lingvistică: Pre-A1, A1, A2, B1, B2, C1, C2, care corespund diviziunilor de cunoaștere a limbii: nivel incipient
10
(Pre-A1) – utilizator/vorbitor debutant; nivel de bază (A) – utilizator/vorbitor elemen-tar; nivel intermediar (B) – utilizator/vorbitor independent; nivel avansat (C) – utiliza-tor/vorbitor experimentat (vide Tabelul 1.1).
Tabelul 1.1
Nivelurile conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi
Pre-A1 A B CNivel incipient Nivel de bază Nivel intermediar Nivel avansat
Nivel Nivel Nivel Nivel-prag Nivel Nivel Măiestriedebutant începător elementar avansat autonom
În temeiul CECRL care stipulează că „nivelurile sunt de referinţă și că, în orice con-text dat, utilizatorii ar putea să le divizeze, ilustrând modurile în care acestea s-ar putea realiza în diverse contexte”, a fost elaborată „o arborescenţă flexibilă” a nivelului B2 de învăţare a limbii române la treapta liceală (vide Figura 1.1) și corelarea acestora pe clase (vide Tabelul 1.2):
Nivelurile conform Cadrului European Comun de referinţă pentru Limbi
Pre-A1 A B CNivel incipient Nivel de bază Nivel intermediar Nivel avansat
Nivel Nivel Nivel Nivel - Nivel Nivel Măiestriedebutant începător elementar prag avansat autonom
B2.1 B2.2 B2.3
Figura 1.1. Arborescenţa flexibilă a nivelului B2 cu referire la procesul de învăţare a limbii române ca limbă nematernă la treapta liceală
Tabelul 1.2
Nivelurile de învăţare a limbii române ca limbă nematernă corelate cu nivelurile CECRL
Etapa de învăţământ
Nivelul de referinţă conform CECRL
Nivelul stabilit cureferire învăţarea limbii române
ca limbă nematernăGrupa/Clasa
Învăţământ liceal B2
B 2.1 X-a
B 2.2 XI-a
B 2.3 XII-a
11
Prezentul Curriculum la Limba şi literatura română reprezintă un concept integrator al disciplinei, care valorifică procesul intercultural, intra și interdisciplinar. Aceasta se bazează pe patru elemente interconectate – 4C, care apar în contexte specifice: con-ţinut, comunicare, cunoaştere şi cultură. În acest sens, învăţarea limbii și literaturii nu este privită ca un scop în sine, ci ca un mod de a acumula, odată cu învăţarea ei, a unor cunoștinţe despre cultura, obiceiurile, tradiţiile naţionale, normele comportamentale, valorile culturale naţionale/universale etc. Componenta culturală din Curriculum asigu-ră promovarea dezvoltării personale a elevului într-un cadru socio-cultural lărgit, educa-ţia în și pentru valori, contribuind la formarea identităţii naţionale. În plus, menţionăm posibilitatea de valorificare a conţinuturilor educaţionale prin intermediul mai multor discipline școlare (Limba maternă, Istorie, Geografie etc.).
De menţionat că actualul Curriculum disciplinar pune la dispoziţia profesorilor, auto-rilor de manuale, un cadru flexibil de organizare a demersului didactic la clasă, oferind multă libertate și deschidere atât în alegerea conţinuturilor, acestea fiind recomandate (cu excepţia materiei lingvistice), a textelor/fragmentelor de texte pentru studiu, cât și a integrării unităţilor tematice, proiectării procesului de învăţământ, alegerii strategiilor predare-învăţare-evauare. Aceștia vor avea libertatea de a decide, în limitele necesare, pe clase, asupra modalităţii de abordare didactică a materiei, ţinând cont de criteriul valoric, dar și de interesele, preferinţele, particularităţile de vârstă ale elevilor.
12
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutuldisciplinei
Ariacurriculară Clasa Nr. ore
săptămânăNr. de ore
pe an1
Obligatorie Limbă şi comunicare
X 4 136
XI 4 136
XII 4 132
1.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT
UNITĂŢI DE CONŢINUTCLASA
X XI XII
Mediul personal 25 45 45
Mediul educaţional 35 26 26
Mediul social 38 35 26
Mediul cultural 38 30 35
Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităţilor de conţinut pe clase și unităţi de timp la disciplină în raport cu conţinuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educaţional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.
III. COMPETENŢE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI
• Comprehensiunea vorbirii orale din variate tipuri de mesaje și surse, manifestând interes și atitudine pozitivă în procesul de interacţiune verbală.
• Participarea la interacţiuni orale în diverse situaţii de comunicare, demonstrând motivare, flexibilitate, autonomie în realizarea intenţiilor comunicative.
• Interpretarea mesajelor scrise/textelor nonliterare și literare din variate surse, manifestând interes pentru lectură, gândire critică și motivare pentru integrarea informaţiilor achiziţionate în propriul sistem de valori.
• Redactarea diferitor tipuri de mesaje scrise pe variate suporturi, demonstrând corectitudine, comportament lingvistic autonom și responsabilitate pentru exprimarea în limba română literară.
• Valorificarea experienţelor lingvistice și de lectură în variate domenii de comunicare în limba română, demonstrând apreciere, respect pentru valorile culturii naţionale/universale, deschidere pentru exprimarea identităţii naţionale.
13
3.1. MATRICEA DEZVOLTĂRII COMPETENŢELOR SPECIFICE
Competenţa specifică X XI XII
1. Comprehensiunea vorbirii orale din va-riate tipuri de mesaje și surse, manifestând interes și atitudine pozitivă în procesul de interacţiune verbală.
1.1. Identificarea sem-nificaţiei generale a mesajelor audiate, în diverse contexte de comunicare.1.2. Selectarea unor informaţii relevante din diverse texte audiate, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru.1.3. Recunoaşterea or-ganizării logice a unor mesaje/texte audiate.1.4. Ascultarea activă a mesajelor, de com-plexitate medie, în co-municarea directă sau înregistrate pe diferite suporturi audio-vizuale.
1.1. Recunoaşterea ideilor esenţiale în prezentări, descrieri, discursuri, emisiuni, rapoarte. 1.2. Stabilirea în me-sajele audiate a unor puncte de vedere, ati-tudini, sentimente. 1.3. Analiza unei in-formaţii audiate, din diverse surse, pentru a lua o decizie.1.4. Ascultarea activă a diferitori tipuri de me-saje receptate din inter-acţiuni verbale directe, TV, radio, Internet.
1.1. Receptarea sensu-lui global al unui dis-curs oral în interacţiuni verbale sau în transmi-siuni audio-video.1.2. Recunoaşterea informaţiilor specifice din mesaje/discursuri complexe pe subiecte de interes personal. 1.3. Ascultarea acti-vă a mesajelor, într-o limbă standard, în co-municarea directă sau înregistrate pe diferite suporturi.1.4. Distingerea mesa-jului unei conversaţii pe teme cotidiene între vorbitorii nativi.
2. Participarea la interacţiuni orale în diverse situaţii de comunicare, demon-strând motivare, flexi-bilitate, autonomie în realizarea intenţiilor comunicative.
2.1. Redarea mesajului unor texte audiate/lecturate, pe baza unui plan de idei propus.2.2. Descrierea unor locuri memorabile, fenomene sociale etc., aplicând normele ortoepice ale limbii române.2.3. Caracterizarea unor persoane/perso-naje, în baza reperelor, cu argumentarea opi-niei.2.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii al unui schimb de mesaje pe teme de interes. 2.5. Relatarea în deta-liu a unor evenimente, experienţe personale, utilizând diverse surse și suporturi.
2.1. Redarea sintetic-rezumativă a mesajului unor texte audiate/lec-turate, utilizând diferite repere.2.2. Descrierea unor întâmplări, fapte, situ-aţii, evenimente etc., aplicând normele de comunicare.2.3. Caracterizarea per-soanelor/personajelor, exprimând atitudinea faţă de modul lor de a se comporta, a acţiona, a gândi.2.4. Susţinerea unui punct de vedere, în cadrul unei conversaţii, dezvoltând și justifi-când idei.2.5. Prezentarea unor informaţii relevante de interes personal, uti-lizând variate surse și suporturi.
2.1. Redarea detaliată a mesajului unor texte audiate/lecturate, con-form anumitor cerinţe.2.2. Caracterizarea persoanelor/persona-jelor, formulând puncte de vedere proprii, con-cluzii. 2.3. Susţinerea, cu argumente relevante, a unui punct de vedere, în cadrul unei discuţii, pe teme cultural-lite-rare.2.4. Prezentarea unor mesaje complexe pe variate subiecte de interes personal, apli-când normele limbii române literare.2.5. Prezentarea unor discursuri/comunicări/proiecte, utilizând di-verse surse și suporturi letrice și digitale.
14
3. Interpretarea me-sajelor scrise/textelor nonliterare și literare din variate surse, manifestând interes pentru lectură, gândi-re critică și motivare pentru integrarea informaţiilor achizi-ţionate în propriul sistem de valori.
3.1. Lectura autonomă a diferitor tipuri de tex-te nonliterare (instruc-ţiuni, texte publicitare etc.) și literare, adap-tând modul și viteza de lectură la obiectivele stabilite.3.2. Recunoaşterea unor informaţii speci-fice și de detaliu din texte lecturate, pe baza unor întrebări de sprijin.3.3. Selectarea unor informaţii relevante din texte informative, in-strucţiuni, tabele, hărţi etc. pentru a îndeplini o sarcină de lucru.3.4. Aprecierea în baza textelor lecturate a punctelor de vedere, atitudinilor, sentimen-telor exprimate. 3.5. Raportarea mesa-jului unui text citit la propriile experienţe de viaţă și de lectură.
3.1. Lectura autonomă a textelor nonliterare și literare din variate surse și de pe diferite suporturi.3.2. Identificarea de informaţii și opinii rele-vante, conform obiecti-velor stabilite.3.3. Selectarea de in-formaţii din mai multe texte/surse în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru.3.4. Aprecierea perti-nenţei și a valorii unei informaţii din textul citit.3.5. Raportarea mesa-jului unui text citit la propriile experienţe de viaţă și de lectură.
3.1. Lectura cu un mare grad de autonomie a unor texte complexe, din variate surse, evi-denţiind puncte perti-nente.3.2. Identificarea de informaţii-cheie din diverse texte. 3.3. Selectarea de in-formaţii din mai multe texte/surse, pentru documentare, în scopul formării opiniei proprii. 3.4. Aprecierea valori-lor promovate în textul literar prin integrarea acestora în propriul sistem de valori.3.5. Raportarea mesa-jului unui text citit la propriile experienţe de viaţă și de lectură.
4. Redactarea diferi-tor tipuri de mesaje scrise pe variate suporturi, demon-strând corectitudine, comportament ling-vistic autonom și res-ponsabilitate pentru exprimarea în limba română literară.
4.1. Respectarea exi-genţelor ortografice și gramaticale la elabora-rea textelor scrise. 4.2. Formularea unor argumente pertinente cu privire la subiectul pus în discuţie. 4.3. Redactarea diferi-tor tipuri de texte, utili-zând exemple din viaţă/lecturi.4.4. Elaborarea unui eseu structurat în bază de repere.4.5. Manifestarea res-ponsabilităţii pentru corectitudinea expri-mării în limba română literară.
4.1. Respectarea exi-genţelor ortografice, gramaticale și stilistice în elaborarea textelor scrise. 4.2. Argumentarea justificată a unui punct de vedere, a unei idei, alegeri.4.3. Elaborarea diferi-tor tipuri de texte con-form ariei tematice.4.4. Redactarea unui eseu structurat, vizând evenimente, experienţe reale, opere literare.4.5. Manifestarea preocupării pentru calitatea mesajelor redactate.
4.1. Respectarea exi-genţelor gramaticale, stilistice și grafice în elaborarea diferitor tipuri de texte. 4.2. Argumentarea, cu exemple relevante, a unor idei, opinii proprii.4.3. Elaborarea diferi-tor tipuri de texte pe teme de interes per-sonal. 4.4. Redactarea unui eseu structurat con-form ariei tematice.4.5. Manifestarea res-ponsabilităţii pentru exprimarea în limba ro-mână literară, demon-strând comportament lingvistic autonom.
15
5. Valorificarea ex-perienţelor lingvis-tice și de lectură în variate domenii de comunicare în limba română, demonstrând apreciere, respect pentru valorile culturii naţionale/universale, deschidere pentru exprimarea identităţii naţionale.
5.1. Aplicarea achiziţii-lor lingvistice și lectora-le în diverse situaţii de comunicare.5.2. Producerea unor texte orale/scrise, pe diferite suporturi, con-form ariei tematice.5.3. Practicarea limbii române în diverse con-texte școlare și sociale în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieţii.
5.1. Aplicarea achiziţii-lor lingvistice și lectora-le în diverse domenii de comunicare (familial, educaţional, social).5.2. Prezentarea docu-mentată a unor valori naţionale/universale prin intermediul tex-telor letrice și/sau digitale. 5.3. Practicarea limbii române în diverse si-tuaţii de comunicare interculturală.
5.1. Utilizarea achiziţi-ilor lingvistice și lecto-rale în diferite contexte școlare, sociale și cul-turale. 5.2. Prezentarea argu-mentată a unor valori naţionale/universale, prin intermediul texte-lor multimodale. 5.3. Practicarea limbii române în diverse si-tuaţii de comunicare, în vederea integrării socio-culturale.
16
IV. U
NIT
AŢI
DE
ÎNVA
ŢAR
ECS
1. C
ompr
ehen
siun
ea v
orbi
rii o
rale
din
var
iate
tipu
ri de
mes
aje
și su
rse,
man
ifest
ând
inte
res
și ati
tudi
ne p
oziti
vă în
pro
cesu
l de
inte
racţ
iune
ve
rbal
ă.CS
2. P
artic
ipar
ea la
inte
racţ
iuni
ora
le în
div
erse
situ
aţii
de c
omun
icar
e, d
emon
strâ
nd m
otiva
re, fl
exib
ilita
te, a
uton
omie
în re
aliza
rea
inte
nţiil
or
com
unic
ative
.CS
3. I
nter
pret
area
mes
ajel
or sc
rise/
text
elor
non
liter
are
și lit
erar
e di
n va
riate
surs
e, m
anife
stân
d in
tere
s pen
tru
lect
ură,
gând
ire cr
itică
și m
otiva
re
pent
ru in
tegr
area
info
rmaţ
iilor
ach
iziţio
nate
în p
ropr
iul s
istem
de
valo
ri.CS
4.
Reda
ctar
ea d
iferit
or ti
puri
de m
esaj
e sc
rise
pe v
aria
te s
upor
turi,
dem
onst
rând
cor
ectit
udin
e, c
ompo
rtam
ent
lingv
istic
auto
nom
și
resp
onsa
bilit
ate
pent
ru e
xprim
area
în li
mba
rom
ână
liter
ară.
CS 5
. Val
orifi
care
a ex
perie
nţel
or li
ngvi
stice
și d
e le
ctur
ă în
var
iate
dom
enii
de c
omun
icar
e în
lim
ba ro
mân
ă, d
emon
strâ
nd a
prec
iere
, res
pect
pe
ntru
val
orile
cul
turii
naţ
iona
le/u
nive
rsal
e, d
esch
ider
e pe
ntru
exp
rimar
ea id
entit
ăţii
naţio
nale
.CO
NTE
XTE
TEM
ATIC
E1.
Med
iul p
erso
nal
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
3. M
ediu
l soc
ial
4. M
ediu
l cul
tura
l4.
1. C
LASA
a X
-a
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te1.
1. Id
entifi
care
a se
mni
ficaţ
iei
gene
rale
a m
esaj
elor
au
diat
e, în
div
erse
con
text
e de
com
unic
are.
1.2.
Sele
ctar
ea u
nor i
nfor
maţ
ii re
leva
nte
din
dive
rse
text
e au
diat
e, în
scop
ul în
depl
iniri
i un
ei sa
rcin
i de
lucr
u.
1.3.
Rec
unoa
şter
ea o
rgan
izării
lo
gice
a u
nor m
esaj
e/te
xte
audi
ate.
Acte
com
unic
ative
:-
a id
entifi
ca si
tuar
ea în
spaţ
iu și
tim
p a
unor
per
soan
e/ob
iect
e/ac
ţiuni
/ev
enim
ente
;-
a id
entifi
ca in
form
aţii;
- a
defin
i sen
sul u
nor m
esaj
e;-
a se
mna
la re
cept
area
mes
ajul
ui;
- a
confi
rma
înţe
lege
rea
mes
ajul
ui;
- a
solic
ita re
peta
re u
nui c
uvân
t/en
unţ;
- a
expr
ima
atitu
dini
/opi
nii;
- et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- au
dier
ea m
esaj
elor
/tex
telo
r/di
alog
urilo
r în
form
at m
p3,
mp4
, urm
ărin
d ob
iecti
vele
pre
stab
ilite
; -
com
plet
area
, în
baza
mes
ajul
ui a
udia
t, a
tabe
lelo
r, fo
rmul
arel
or, fi
șelo
r de
lucr
u (p
rin n
umer
otar
e, u
nire
prin
să
geţi
etc.
);-
iden
tifica
rea
valo
rilor
sem
antic
e al
e un
or c
uvin
te, e
nunţ
uri
din
info
rmaţ
ia re
cepţ
iona
tă la
auz
;-
reda
rea
rezu
mati
vă a
sens
ului
unu
i tex
t sau
mes
aj a
udia
t/vi
ziona
t;-
iden
tifica
rea/
core
ctar
ea g
reșe
lilor
din
tr-u
n di
alog
aud
iat;
17
1.4.
Asc
ulta
rea
activ
ă a
mes
aje-
lor,
de c
ompl
exita
te m
edie
, în
com
unic
area
dire
ctă
sau
înre
gist
rate
pe
dife
rite
supo
r-tu
ri au
dio-
vizu
ale.
- ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i inf
orm
aţiil
or a
udia
te p
rin e
xerc
iţii
de ti
p ad
evăr
at/f
als,
cor
ect/
inco
rect
, ale
gere
mul
tiplă
, în
treb
ări c
u ră
spun
s scu
rt e
tc.;
- a
udie
rea/
vizio
nare
a ac
tivă
unor
secv
enţe
de
știri,
em
isiun
i, fil
me
docu
men
tare
/arti
stice
, con
form
arie
i tem
atice
;-
exe
rciţi
i de
expr
imar
e a
atitu
dini
i per
sona
le p
rin ra
port
are
la m
esaj
ul a
udia
t etc
. Pr
odus
e:În
treb
ări d
e pr
eciza
re. F
ișe d
e lu
cru.
Tab
ele.
For
mul
are.
O
rgan
izato
ri gr
afici
. Dia
logu
ri. D
iscuţ
ii. R
ezum
atul
text
ului
. Se
cven
ţei a
udio
/vid
eo. M
esaj
e/m
esaj
e on
line.
Pos
tere
etc
.2.
1. R
edar
ea m
esaj
ului
uno
r te
xte
audi
ate/
lect
urat
e,
pe b
aza
unui
pla
n de
idei
pr
opus
.
2.2.
Des
crie
rea
unor
locu
ri m
emor
abile
, fen
omen
e so
cial
e et
c., a
plic
ând
norm
ele
orto
epic
e al
e lim
bii
rom
âne.
2.3.
Car
acte
rizar
ea u
nor
pers
oane
/per
sona
je, î
n ba
za
repe
relo
r, cu
arg
umen
tare
a op
inie
i.
2.4.
Susţ
iner
ea u
nui p
unct
de
vede
re în
cad
rul u
nei d
iscuţ
ii al
unu
i sch
imb
de m
esaj
e pe
te
me
de in
tere
s.
Acte
com
unic
ative
:-
a ad
resa
într
ebăr
i/a so
licita
răsp
unsu
ri;
- a
cere
re/a
ofe
ri in
form
aţii;
-
a so
licita
opi
nii/s
uges
tii;
- a
se id
entifi
ca/a
iden
tifica
pe
cine
va;
- a
desc
rie o
biec
te/o
biec
tive
de c
ultu
ră/
locu
ri/im
agin
i;-
a ca
ract
eriza
per
soan
e/pe
rson
aje;
- a
prez
enta
fapt
e/în
tâm
plăr
i/eve
nim
ente
;-
a pr
ezen
ta u
n te
xt p
ublic
itar;
- a
prez
enta
un
disc
urs;
- a
cere
re/a
aco
rda
ajut
orul
;-
a ex
prim
a re
gret
ul;
- a
prom
ite c
eva;
-
a pr
esup
une
ceva
; -
a ex
prim
a op
inii/
pref
erin
ţe;
- a
expr
ima
inte
resu
l; -
etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- ex
pune
rea
rezu
mati
vă a
uno
r fap
te, î
ntâm
plăr
i, în
baz
ă de
re
pere
;-
exer
ciţii
de
mod
ifica
re și
tran
sfor
mar
e or
ală
a en
unţu
rilor
/te
xtel
or (r
educ
ere,
exp
ansiu
ne, r
econ
stitu
ire);
- de
scrie
rea
unor
locu
ri/fe
nom
ene
soci
ale/
imag
ini,
resp
ectâ
nd a
num
ite c
riter
ii;-
exer
ciţii
de
auto
cara
cter
izare
;-
cara
cter
izare
a un
or p
erso
ane/
pers
onaj
e în
baz
a te
xtel
or
audi
ate/
lect
urat
e (în
num
ele
auto
rulu
i, al
tor p
erso
naje
);-
exer
ciţii
de
iden
tifica
re a
arg
umen
telo
r în
text
ele
nonl
itera
re/li
tera
re st
udia
te;
- pr
ezen
tare
a pr
oprii
lor o
pini
i, pă
reri
cu p
rivire
la e
volu
ţia
unor
eve
nim
ente
, acţ
iuni
, fap
te, i
denti
ficat
e în
text
ele
audi
ate/
lect
urat
e;-
impl
icar
ea în
div
erse
con
vers
aţii
pe te
me
cotid
iene
;-
parti
cipa
rea
la d
ezba
teri
tem
atice
; -
elab
orar
ea u
nui d
iscur
s cu
dura
ta d
e 1-
2 m
inut
e co
nfor
m
arie
i tem
atice
/sub
iect
elor
de
inte
res e
tc.;
- re
aliza
rea
și pr
ezen
tare
a un
or p
roie
cte
indi
vidu
ale/
de g
rup,
uti
lizân
d TI
C;
18
2.5.
Rel
atar
ea în
det
aliu
a u
nor
even
imen
te, e
xper
ienţ
e pe
rson
ale,
util
izând
div
erse
su
rse
și su
port
uri.
- re
aliza
rea
unor
secv
enţe
aud
io-v
izual
e pe
tem
e de
inte
res
pers
onal
; -
elab
orar
ea și
pre
zent
area
uno
r pro
iect
e in
divi
dual
e/de
gr
up, u
tilizâ
nd d
iver
se su
port
uri;
- ex
erci
ţii d
e co
rect
are
reci
proc
ă a
greș
elilo
r în
com
unic
area
in
terp
erso
nală
.Pr
odus
e:Di
alog
uri.
Inte
rviu
ri. D
ezba
teri.
Rel
atăr
i. Di
scur
suri.
Des
crie
ri.
Cara
cter
izări.
Pre
zent
ări o
rale
. Pro
duse
dig
itale
. Înr
egist
rări
ale
unor
secv
enţe
aud
io-v
ideo
. Pro
iect
e in
divi
dual
e/de
gru
p et
c.3.
1. Le
ctur
a au
tono
mă
a di
ferit
or
tipur
i de
text
e no
nlite
rare
(in
stru
cţiu
ni, t
exte
pu
blic
itare
etc
.) și
liter
are,
ad
aptâ
nd m
odul
și v
iteza
de
lect
ură
la o
biec
tivel
e st
abili
te.
3.2.
Rec
unoa
şter
ea u
nor
info
rmaţ
ii sp
ecifi
ce și
de
deta
liu d
in te
xte
lect
urat
e,
pe b
aza
unor
într
ebăr
i de
sprij
in.
3.3.
Sele
ctar
ea u
nor i
nfor
maţ
ii re
leva
nte
din
text
e in
form
ative
, ins
truc
ţiuni
, ta
bele
, hăr
ţi et
c. p
entr
u a
înde
plin
i o sa
rcin
ă de
lucr
u.
Acte
com
unic
ative
:-
a id
entifi
ca in
form
aţii;
-
a se
lect
a in
form
aţii;
- a
form
ula
conc
luzii
;-
a ex
prim
a ati
tudi
ni/s
entim
ente
;-
a afi
rma/
a ne
ga c
eva;
- a
expr
ima/
argu
men
ta o
pini
a;
- et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- le
ctur
a co
nștie
ntă,
diri
jată
/ghi
dată
a d
iferit
or ti
puri
de te
xte
etc.
;-
lect
ura
auto
nom
ă a
text
elor
aut
entic
e de
pe
dife
rite
supo
rtur
i;-
reda
rea
mes
ajul
ui g
loba
l al t
extu
lui;
- fo
rmul
area
într
ebăr
ilor p
entr
u în
ţele
gere
a in
form
aţiil
or
spec
ifice
/de
deta
liu d
intr
-un
text
citi
t;-
iden
tifica
rea
unor
trăs
ătur
i spe
cific
e al
e pe
rsoa
nelo
r pe
rson
ajel
or d
intr
-un
text
lect
urat
; -
exer
ciţii
de
orga
niza
re g
rafic
ă a
info
rmaţ
iei d
intr
-un
text
le
ctur
at;
- se
lect
area
imag
inilo
r pla
stice
din
text
ele
liter
are;
- st
abili
rea
de a
finită
ţi di
ntre
text
ul c
itit ș
i lec
turil
e an
terio
are;
- ex
erci
ţii d
e ex
tinde
re a
con
ţinut
ului
text
ului
;-
disc
uţii
în b
aza
text
elor
lect
urat
e in
divi
dual
;-
exer
ciţii
de
expr
imar
e a
atitu
dini
i în
rapo
rt c
u m
esaj
ul
text
ului
lect
urat
;-
form
ular
ea u
nor c
oncl
uzii
pe m
argi
nea
text
ului
lect
urat
;-
exer
ciţii
de
căut
are
onlin
e co
nfor
m a
num
itor s
arci
ni;
- at
elie
re d
e le
ctur
ă, d
iscuţ
ie/d
ezba
tere
, int
ercu
ltura
le e
tc.
19
3.4.
Apr
ecie
rea
în b
aza
text
elor
le
ctur
ate
a pu
ncte
lor
de v
eder
e, a
titud
inilo
r, se
ntim
ente
lor e
xprim
ate.
3.5.
Rap
orta
rea
mes
ajul
ui
unui
text
citi
t la
prop
riile
ex
perie
nţe
de v
iaţă
și d
e le
ctur
ă.
Prod
use:
Fișe
de
lect
ură.
Age
nda
de le
ctur
ă. D
iscuţ
ii di
rijat
e. In
terv
iul
în d
ouă
trep
te. O
rgan
izato
ri gr
afici
. Fișa
per
sona
julu
i. Po
ster
e.
Proi
ect d
e gr
up/in
divi
dual
. Por
tofo
liul e
tc.
4.1.
Res
pect
area
exi
genţ
elor
or
togr
afice
și g
ram
atica
le la
el
abor
area
text
elor
scris
e.
4.2.
Form
ular
ea u
nor a
rgum
ente
pe
rtine
nte
cu p
rivire
la
subi
ectu
l pus
în d
iscuţ
ie.
4.3.
Red
acta
rea
dife
ritor
tipu
ri de
te
xte,
util
izând
exe
mpl
e di
n vi
aţă/
lect
uri.
4.4.
Ela
bora
rea
unui
ese
u st
ruct
urat
în b
ază
de re
pere
.
4.5.
Man
ifest
area
re
spon
sabi
lităţ
ii pe
ntru
co
recti
tudi
nea
expr
imăr
ii în
lim
ba ro
mân
ă lit
erar
ă.
Acte
com
unic
ative
:-
a se
aut
ocar
acte
riza;
- a
desc
rie p
erso
ane/
obie
ctive
cul
tura
le/
locu
ri/ac
ţiuni
;-
a pr
ezen
ta in
form
aţii;
- a
reda
cta
un te
xt p
ublic
itar;
- a
reda
cta
un e
seu;
- a
desc
rie e
xper
ienţ
e;-
a fo
rmul
a ar
gum
ente
/opi
nii;
- a
expr
ima
atitu
dini
și se
ntim
ente
;-
etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- ex
erci
ţii d
e uti
lizar
e a
norm
elor
ort
ogra
fice
și gr
amati
cale
; -
exer
ciţii
de
form
ular
e a
mes
ajul
ui sc
ris;
- ex
erci
ţii d
e pr
ezen
tare
în sc
ris a
arg
umen
telo
r, id
eilo
r ,
fapt
elor
cu
refe
rire
la su
biec
tul a
bord
at;
- ex
erci
ţii d
e au
toca
ract
eriza
re/c
arac
teriz
are
a un
or
pers
oane
/per
sona
je;
- ex
erci
ţii d
e de
scrie
re a
uno
r loc
uri m
emor
abile
;-
com
enta
rea
în sc
ris a
uno
r fap
te/e
veni
men
te/a
cţiu
ni, î
n ba
za in
form
aţiil
or re
cepţ
iona
te d
in d
iver
se su
rse;
- ex
erci
ţii d
e co
mpl
etar
e a
fișel
or d
e lu
cru/
test
elor
/fo
rmul
arel
or/c
hesti
onar
elor
etc
.;-
reda
ctar
ea u
nei i
nfor
maţ
ii sp
ecifi
ce, u
tilizâ
nd te
hnic
i de
repr
ezen
tare
gra
fică
(Dia
gram
a Ve
nn, G
rafic
ul T,
Clu
ster
ing,
Fi
shbo
ne e
tc.);
- re
dact
area
unu
i tex
t pub
licita
r;-
real
izare
a te
xtel
or sc
urte
, mes
ajel
or e
lect
roni
ce, p
rodu
selo
r di
gita
le;
- ex
erci
ţii d
e po
star
e a
com
enta
riilo
r onl
ine
pe c
hat-u
ri, re
ţele
de
soci
aliza
re, p
agin
a el
ectr
onic
ă a
școl
ii et
c.;
- ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i exp
rimăr
ii în
lim
ba ro
mân
ă lit
erar
ă, c
onsu
ltând
div
erse
dic
ţiona
re e
tc.
20
Prod
use:
M
esaj
e. M
esaj
e el
ectr
onic
e. Te
xte.
Opi
nii a
rgum
enta
te.
Desc
rieri.
Aut
ocar
acte
rizar
e. C
arac
teriz
ări.
Fișe
de
lucr
u.
Tehn
ici d
e re
prez
enta
re g
rafic
ă. F
orm
ular
e co
mpl
etat
e.
Text
pub
licita
r. Es
euri.
Pos
tere
/pos
tere
dig
itale
. Pro
iect
e in
divi
dual
e/de
gru
p et
c.5.
1. A
plic
area
ach
iziţii
lor
lingv
istice
și le
ctor
ale
în d
iver
se si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e.
5.2.
Pro
duce
rea
unor
text
e or
ale/
scris
e, p
e di
ferit
e su
port
uri,
conf
orm
arie
i tem
atice
.
5.3.
Pra
ctica
rea
limbi
i rom
âne
în
dive
rse
cont
exte
școl
are
și so
cial
e în
ved
erea
dez
voltă
rii
pers
onal
e pe
par
curs
ul v
ieţii
.
Acte
com
unic
ative
:-
a id
entifi
ca in
form
aţii
spec
ifice
;-
a de
scrie
obi
ecte
/obi
ectiv
e de
cul
tură
;-
a pr
ezen
ta d
e im
pres
ii pe
rson
ale;
- a
expr
ima
atitu
dini
și se
ntim
ente
; -
a ex
prim
a gu
stur
i/pre
ferin
ţe;
- a
susţ
ine
o pă
rere
/opi
nie/
idee
etc
.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
(*
Not
ă: E
lem
ente
le d
e co
nstr
ucţie
a
com
unic
ării
se p
rezin
tă în
tabe
lul
Com
pone
nte
stru
ctur
ale
ale
unită
ţilor
de
conţ
inut
– c
lasa
a X
-a)
Activ
ităţi:
- id
entifi
care
a se
mni
ficaţ
iei u
nor e
lem
ente
spec
ifice
cul
turii
na
ţiona
le d
in d
iver
se su
rse
letr
ice
și au
diov
izual
e;-
aplic
area
nor
mel
or d
e co
mpo
rtam
ent v
erba
l, no
nver
bal î
n di
vers
e sit
uaţii
de
com
unic
are;
- st
abili
rea
asem
ănăr
ilor ș
i deo
sebi
rilor
într
e cu
ltura
na
ţiona
lă și
pro
pria
cul
tură
;-
prez
enta
rea
disc
ursu
rilor
pe
tem
e so
cio-
cultu
rale
, util
izând
su
port
uri a
udio
-vizu
ale;
- pr
ezen
tare
a un
or p
erso
nalit
ăţi n
otor
ii, o
biec
tive
cultu
rale
de
val
oare
, util
izând
div
erse
surs
e di
gita
le/m
edia
;-
real
izare
a un
or sp
otur
i/afiș
e pu
blic
itare
, itin
erar
e tu
ristic
e cu
refe
rire
la d
iver
sitat
ea c
ultu
rală
, tur
ismul
naţ
iona
l etc
.;-
real
izare
a un
or se
cven
ţe a
udio
-vid
eo sc
urte
refe
ritoa
re la
di
vers
e ev
enim
ente
cul
tura
le;
- pr
ezen
tare
a op
iniil
or, i
mpr
esiil
or p
erso
nale
, în
rapo
rt c
u o
anum
ită o
peră
de
artă
;-
tran
sfor
mar
ea u
nei fi
șe b
iogr
afice
scris
e în
tr-u
n te
xt o
ral/
scris
;-
real
izare
a un
ui in
terv
iu p
e te
me
soci
o-cu
ltura
le, d
e in
tere
s pe
rson
al;
- at
elie
r de
lect
ură,
dez
bate
ri/di
scuţ
ii;-
proi
ecte
indi
vidu
ale/
de g
rup
etc.
Atel
iere
inte
rcul
tura
le:
Dive
rsita
tea
cultu
rală
a R
epub
licii
Mol
dova
. Eti
chet
e ve
rbal
e şi
nonv
erba
le în
com
unic
area
inte
rcul
tura
lă.
Prod
use:
Dial
ogur
i. In
terv
iuri.
Ese
uri.
Prez
entă
ri. P
reze
ntăr
i Pow
er p
oint
. Di
scur
suri.
Pos
tere
. Afiș
e/pl
iant
e/fly
ere.
Pro
duse
dig
itale
. Pr
oiec
te in
divi
dual
e/de
gru
p. S
potu
ri pu
blic
itare
. Ex
curs
ii re
ale/
virt
uale
etc
.
21
• CO
MPO
NEN
TE S
TRU
CTU
RALE
ALE
UN
ITĂŢ
ILO
R DE
CO
NŢI
NU
T
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
CO
MU
NIC
ATIV
E*E
LEM
ENTE
DE
CON
STRU
CŢIE
A C
OM
UN
ICĂR
II(a
bord
are
func
ţiona
l-com
unic
ativă
, asp
ect a
plic
ativ,
fără
util
izare
a m
etal
imba
julu
i)1.
Med
iul p
erso
nal
• Au
topo
rtre
tul
• Ge
nera
ţii și
inte
rese
• Dr
agos
tea
– se
ntim
ent c
ompl
ex
Acte
com
unic
ative
:de
scrie
rea
de o
biec
te, p
erso
ane/
pers
onaj
e;
desc
riere
a de
acţ
iuni
, per
sona
je;
expr
imar
ea o
pini
ei;
răsp
unsu
l la
cere
rea
de in
form
aţii;
afirm
area
/neg
area
a c
eva;
sem
nala
rea
rece
ptăr
ii m
esaj
ului
;co
nfirm
area
înţe
lege
rii m
esaj
ului
etc
.
Niv
elul
sint
actic
o-m
orfo
logi
c:
A.1
Enun
ţul:
prop
oziţi
a şi
fraz
a•
Org
aniza
rea
stru
ctur
ală
a en
unţu
lui.
Prop
oziţi
a de
zvol
tată
. Fra
za.
A.2
Tipu
ri de
pro
pozi
ţii şi
stru
ctur
a lo
r spe
cific
ă•
Expr
imar
ea u
nor a
cţiu
ni, e
xist
enţe
(pre
zent
, tre
cut)
, op
inii,
atit
udin
i, im
pres
ii et
c. E
xprim
area
uno
r opi
nii,
atitu
dini
, im
pres
ii et
c.•
Punc
tuaţ
ia (î
n fu
ncţie
de
mat
eria
stud
iată
). A.
3 Te
xtul
Coez
iune
a sin
tacti
că și
sem
antic
ă, sc
opul
com
unic
ativ.
B.1
Expr
imar
ea u
nei a
cţiu
ni, s
tări
(ver
bul)
• M
odul
indi
cativ
, tim
pul t
recu
t (pe
rfect
ul c
ompu
s și i
m-
perfe
ctul
). Ve
rbe
refle
xive
. •
Mod
ul in
dica
tiv: ti
mpu
l pre
zent
. Ver
be c
u te
rmin
aţii
spec
ifice
(de
ex. a
afla
, a tă
ia, a
con
trib
ui).
• M
odul
nep
erso
nal,
parti
cipi
ul și
supi
nul.
B.2
Denu
mire
a ob
iect
elor
, a fi
inţe
lor (
subs
tanti
vul)
• Su
bsta
ntive
sim
ple
și co
mpu
se. F
orm
area
subs
tanti
ve-
lor.
• Su
bsta
ntivu
l în
prop
oziţi
e.
• Ar
ticul
area
subs
tanti
velo
r. Ar
ticol
ului
pos
esiv
-gen
itiva
l. U
tiliza
rea
artic
olul
ui p
oses
iv-g
eniti
val.
B.3
Expr
imar
ea în
suşi
rilor
(adj
ectiv
ul)
• Fo
rmar
ea a
djec
tivel
or.
• De
clin
area
adj
ectiv
elor
.•
Util
izare
a ad
jecti
velo
r în
prop
oziţi
e
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
• Le
ctur
a în
tre
nece
sitat
e și
plă-
cere
• M
otiva
ţia și
succ
esul
școl
ar•
Cultu
ra să
nătă
ţii
Acte
com
unic
ative
:ce
rere
a de
info
rmaţ
ii/ră
spun
sul l
a ce
rere
a de
info
rmaţ
ii;
expr
imar
ea o
pini
ei;
afirm
area
/neg
area
a c
eva;
mul
ţum
irea,
a ră
spun
de la
mul
ţum
iri;
cons
ider
area
unu
i fap
t ca
adev
ărat
/fal
s;ex
prim
area
inte
rdic
ţiei;
enum
erar
ea;
exem
plifi
care
a et
c.3.
Med
iul s
ocia
l•
Com
unic
are
real
ă și
virt
uală
• M
esaj
e sc
rise:
text
pub
licita
r•
Volu
ntar
iatu
l sch
imbă
vie
ţi•
Com
unic
area
în si
tuaţ
iile
de
confl
ict
Acte
com
unic
ative
: ce
rere
de
info
rmaţ
ii as
upra
unu
i fap
t/lu
cru;
răsp
unsu
l la
cere
rea
de in
form
aţii
asup
ra
unui
fapt
/lucr
u;
expr
imar
ea o
pini
ei;
cere
rea
de in
form
aţii
asup
ra a
titud
inilo
r și
senti
men
telo
r;ex
prim
area
atit
udin
ilor ș
i sen
timen
telo
r et
c.
22
4. M
ediu
l cul
tura
l •
Pat
rie și
pat
riotis
m•
Locu
ri m
emor
abile
: Orh
eiul
Ve
chi,
Măn
ăstir
ea C
urte
a de
Ar
geș
• N
ume
care
au
crea
t val
ori:
Emil
Lote
anu,
Eug
en D
oga
Acte
com
unic
ative
:ce
rere
a de
info
rmaţ
ii as
upra
atit
udin
ilor ș
i se
ntim
ente
lor;
expr
imar
ea a
titud
inilo
r și s
entim
ente
lor;
expr
imar
ea o
pini
ei;
cere
rea/
ofer
irea
de in
form
aţii
priv
ind
locu
ri/ob
iecti
ve d
e cu
ltură
; de
scrie
re d
e ob
iect
e/ob
iecti
ve d
e cu
ltură
/lo
curi,
/fiin
ţe;
anun
ţare
a un
ui fa
pt;
confi
rmar
ea în
ţele
gerii
mes
ajul
ui;
acce
ptar
ea/r
efuz
ul in
vita
ţiei e
tc.
B.4
Expr
imar
ea p
erso
anei
(pro
num
ele)
•
Dese
mna
rea
pers
oane
i. Pr
onum
ele
pers
onal
e. P
ronu
-m
ele
de p
olite
ţe.
• U
tiliza
rea
form
elor
acc
entu
ate
și ne
acce
ntua
te în
dati
v și
acuz
ativ.
• Ex
prim
area
refe
rinţe
i la
o pe
rsoa
nă: p
ronu
mel
e de
întă
-rir
e.•
Ort
ogra
fia p
ronu
mel
or.
B.5
Expr
imar
ea c
antit
ăţii
(num
eral
ul)
• N
umer
alul
mul
tiplic
ativ.
• Va
loril
e m
orfo
logi
ce a
le n
umer
alul
ui.
B.6
Expr
imar
ea c
oord
onat
elor
acţ
iuni
i – sp
aţiu
, tim
p, m
od
(adv
erbu
l) •
Grad
ele
de c
ompa
raţie
ale
adv
erbe
lor.
• Ad
verb
ul în
pro
poziţ
ie.
B.7
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r în
prop
oziţi
e (p
repo
ziţia
) •
Prep
oziţi
a de
: con
text
e de
util
izare
.•
Locu
ţiuni
pre
poziţ
iona
le.
B.8
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r de
coor
dona
re şi
subo
rdon
a-re
(con
junc
ţia)
Conj
uncţ
ii co
ordo
nato
are
și su
bord
onat
oare
.B.
9 Ex
prim
area
em
oţiil
or şi
a su
nete
lor d
in n
atur
ă (in
ter-
jecţ
ia) I
nter
jecţ
iile
care
exp
rimă
stăr
i sufl
eteș
ti.N
ivel
ul se
man
tico-
lexi
cal
• Vo
cabu
lar c
onf o
rm a
riei t
emati
ce p
roie
ctat
e.•
Sen
suril
e cu
vint
elor
. Cuv
inte
mon
osem
antic
e și
polis
e-m
antic
e..
Niv
elul
fone
tic•
Regu
li ba
zate
pe
pron
unţie
. Arti
cula
rea
cuvi
ntel
or re
s-pe
ctân
d no
rmel
e lim
bii r
omân
e lit
erar
e.•
Mod
elar
ea in
tona
ţiei c
onfo
rm c
onte
xtul
ui (i
nton
aţie
as
cend
entă
și d
esce
nden
tă).
*Not
ă: L
a ni
velu
l fiec
ărei
cla
se se
indi
că n
umai
feno
men
ele
lingv
istice
noi
. Rea
ctua
lizar
ea fe
nom
enel
or în
sușit
e an
-te
rior s
e su
bînţ
eleg
e.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u un
ităţi
de co
nţin
ut:
• M
eşte
rul M
anol
e (fr
agm
ent)
• Va
sile
Alec
sand
ri, D
an, c
ăpita
n de
pla
i (fr
agm
ent)
• M
ihai
Em
ines
cu, D
e ce
nu-
mi v
ii, A
tât d
e fr
aged
ă (o
poe
zie la
ale
gere
)•
Ion
Luca
Car
agia
le, B
acal
aure
at (f
ragm
ent)
• Ge
orge
Coș
buc,
Tre
i, do
amne
, şi t
oţi t
rei
• Io
an S
lavi
ci, M
oara
cu
noro
c (fr
agm
ent)
• Ge
orge
Căl
ines
cu, J
urna
lul l
itera
r (fr
agm
ent)
•
Luci
an B
laga
, Hro
nicu
l şi c
ânte
cul v
ârst
elor
(fra
gmen
t)
• M
arin
Sor
escu
, La
lecţ
ie (f
ragm
ent)
• Va
sile
Rom
anci
uc, T
u eş
ti st
ăpân
a lu
mii
• N
icol
ae R
usu,
Lia
(fra
gmen
t) e
tc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
• Pe
tre
Ispi
resc
u, T
iner
eţe
fără
băt
râne
ţe şi
via
ţă fă
ră d
e m
oart
e (fr
agm
ent)
• M
ihai
Em
ines
cu, Ş
i dac
ă, D
orin
ţa
• Au
reliu
Bus
uioc
, Sin
gur î
n fa
ţa d
rago
stei
(fra
gmen
t)•
Spiri
don
Vang
heli,
Cop
iii în
căt
uşile
Sib
erie
i•
Aure
lian
Silv
estr
u, Is
pita
nem
uriri
i (fr
agm
ent)
etc
.
Not
ă: S
e re
com
andă
:•
stud
iere
a a
3-5
text
e/fr
agm
ente
de
text
e no
nlite
rare
și/s
au li
tera
re, î
n ca
drul
fiec
ărei
uni
tăţi
de c
onţin
ut;
• m
emor
izare
a a
3 po
ezii
liric
e sa
u a
unor
frag
men
te d
e te
xte
epic
e (b
alad
ă, fa
bulă
, poe
m).
23
4.2.
CLA
SA a
XI-a
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te1.
1. R
ecun
oaşt
erea
idei
lor e
senţ
iale
în
pre
zent
ări,
desc
rieri,
disc
ur-
suri,
em
isiun
i, ra
poar
te.
1.2.
Stab
ilire
a în
mes
ajel
e au
diat
e a
unor
pun
cte
de v
eder
e, a
titud
ini,
senti
men
te.
1.3.
Ana
liza
unei
info
rmaţ
ii au
diat
e,
din
dive
rse
surs
e, p
entr
u a
lua
o de
cizie
.
1.4.
Asc
ulta
rea
activ
ă a
dife
ritor
i tip
uri d
e m
esaj
e re
cept
ate
din
inte
racţ
iuni
ver
bale
dire
cte,
TV,
ra
dio,
Inte
rnet
.
Acte
com
unic
ative
:-
a al
ege
info
rmaţ
ii;-
a id
entifi
ca o
biec
te/p
erso
ane/
acţiu
ni/e
veni
men
te;
- a
dedu
ce se
nsul
uno
r mes
aje;
-
a se
mna
la re
cept
area
mes
ajul
ui;
- a
confi
rma
înţe
lege
rea
mes
ajul
ui;
- a
solic
ita re
peta
rea
unui
enu
nţ/m
esaj
:-
a ex
prim
a ati
tudi
ni și
senti
men
te;
- et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- de
coda
rea
sens
ului
uno
r mes
aje
oral
e (s
ecve
nţe
vide
o-au
dio,
inte
rviu
ri et
c.);
- ex
erci
ţii d
e id
entifi
care
a p
unct
elor
de
vede
re, o
pini
ilor
cont
radi
ctor
ii, a
titud
inilo
r, se
ntim
ente
lor e
tc. î
n m
esaj
ul
audi
at;
- fo
rmul
area
într
ebăr
ilor d
e cl
arifi
care
a a
spec
telo
r neî
n-ţe
lese
din
mes
ajul
aud
iat;
ordo
nare
a in
form
aţie
i rec
ep-
ţiona
te la
auz
, con
form
anu
mito
r crit
erii;
-
com
plet
area
uno
r tex
te la
cuna
re, o
rgan
izato
ri gr
afici
;-
exer
ciţii
de
tran
sfer
a in
form
aţie
i aud
iate
în ta
bele
, hă
rţi,
sche
me
etc.
;-
com
plet
area
unu
i for
mul
ar sa
u a
unei
anc
hete
;-
rezu
mar
ea m
esaj
ului
unu
i tex
t aud
iat;
- au
dier
ea/v
izion
area
acti
vă a
uno
r sec
venţ
e de
știri,
spo-
turi
publ
icita
re, e
misi
uni,
inte
rviu
, film
e do
cum
enta
re/
artis
tice,
con
form
arie
i tem
atice
;-
stab
ilire
a sim
ilitu
dini
lor/
dife
renţ
elor
într
e do
uă m
esaj
e au
diat
e;-
reda
rea
în c
uvin
te p
ropr
ii a
mes
ajul
ui a
udia
t, -
expr
imân
d ati
tudi
nea
pers
onal
ă et
c.
Prod
use:
Într
ebăr
i de
clar
ifica
re. F
ișe d
e lu
cru.
Org
aniza
tori
grafi
ci.
Dial
ogur
i. In
terv
iuri.
Disc
uţii.
Înre
gist
rări
audi
o-vi
deo.
Me-
saje
. Rez
umat
ul te
xtul
ui. P
roie
ctul
etc
.
24
2.1.
Red
area
sint
etic-
rezu
mati
vă a
m
esaj
ului
uno
r tex
te a
udia
te/
lect
urat
e, u
tilizâ
nd d
iferit
e re
pere
.
2.2.
Des
crie
rea
unor
întâ
mpl
ări,
fapt
e, si
tuaţ
ii, e
veni
men
te e
tc.,
aplic
ând
norm
ele
de c
omun
icar
e.
2.3.
Car
acte
rizar
ea p
erso
anel
or/
pers
onaj
elor
, exp
rimân
d ati
tudi
nea
faţă
de
mod
ul lo
r de
a se
com
port
a, a
acţ
iona
, a g
ândi
.
2.4.
Susţ
iner
ea u
nui p
unct
de
vede
re,
în c
adru
l une
i con
vers
aţii,
de
zvol
tând
și ju
stific
ând
idei
.
2.5.
Pre
zent
area
uno
r inf
orm
aţii
rele
vant
e de
inte
res p
erso
nal,
utiliz
ând
varia
te su
rse
și su
port
uri.
Acte
com
unic
ative
:-
a ce
rere
/a o
feri
info
rmaţ
ii;
- a
reac
ţiona
la în
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- a
cere
re/a
aco
rda
ajut
orul
;-
a so
licita
cui
va să
facă
cev
a;-
a se
ofe
ri pe
ntru
a fa
ce c
eva;
-
a pr
ezen
ta in
form
aţii;
-
a de
scrie
obi
ectiv
e cu
ltura
le/c
ălăt
orii/
even
imen
te/e
xper
ienţ
e;-
a ca
ract
eriza
per
soan
e/pe
rson
aje;
- a
face
o re
clam
aţie
;-
a pr
ezen
ta o
pini
i arg
umen
tate
;-
a ex
prim
a re
gret
ul;
- a
aver
tiza
în le
gătu
ră c
u ce
va;
- a
expr
ima
dorin
ţa d
e ac
ţiune
;-
a ce
re/a
ofe
ri sf
atur
i; -
etc.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- re
lata
rea
unor
eve
nim
ente
, în
baza
uno
r înt
rebă
ri de
sp
rijin
, pla
nuri,
org
aniza
tori
grafi
ci;
- an
aliza
, com
para
rea
unor
întâ
mpl
ări/f
apte
/situ
aţii/
eve-
nim
ente
, exp
rimân
d op
inia
per
sona
lă;
- ex
prim
area
arg
umen
tată
a a
titud
inii,
a p
ropr
iilor
păr
eri
refe
ritoa
re la
per
soan
e, p
erso
naje
, fap
te, e
veni
men
te,
acţiu
ni e
tc.;
- ca
ract
eriza
rea
pers
onaj
ului
/per
soan
ei p
rin m
ijloa
ce
indi
rect
e: li
mba
j, fa
pte,
com
port
amen
t, ge
stur
i;-
cara
cter
izare
a ar
gum
enta
tă a
une
i per
soan
e sa
u a
unui
pe
rson
aj;
- co
nver
saţii
cu
unul
sau
mai
mul
ţi in
terlo
cuto
ri pe
tem
e cu
nosc
ute
cu p
reze
ntar
ea o
pini
ei/a
titud
inii
pers
onal
e;-
prez
enta
rea
oral
ă, fo
losin
d te
hnic
i de
capt
are
și m
enţi-
nere
a a
tenţ
iei p
ublic
ului
/inte
rlocu
toril
or;
- fo
losir
ea te
hnol
ogiil
or d
igita
le p
entr
u su
sţin
erea
vizu
ală
a m
esaj
ului
(ret
ropr
oiec
tor,
prez
enta
re în
dife
rite
pro-
gram
e cu
aju
toru
l cal
cula
toru
lui e
tc.);
- pa
rtici
pare
a la
dez
bate
ri te
mati
ce;
- su
sţin
erea
unu
i disc
urs p
e o
tem
ă da
tă, a
vând
ca
supo
rt
orga
niza
rea
grafi
că a
info
rmaţ
iei;
- di
scur
s per
suas
iv c
u du
rata
de
1-2
min
ute;
- re
aliza
rea
unor
com
unic
ări/i
nter
viur
i, uti
lizân
d di
vers
e su
port
uri d
igita
le;
- el
abor
area
și p
reze
ntar
ea u
nor p
roie
cte
de g
rup,
util
i-zâ
nd d
iver
se su
port
uri a
udio
-vizu
ale;
- ex
erci
ţii d
e ev
alua
re a
mod
ului
de
expr
imar
e or
ală
în
cadr
ul in
tera
cţiu
nilo
r ver
bale
.Pr
odus
e:Di
alog
uri.
Inte
rviu
ri./I
nter
viur
i aud
io-v
ideo
. Con
vers
aţii
te-
mati
ce. D
ezba
teri.
Org
aniza
tori
grafi
ci. R
elat
ări.
Prez
entă
ri or
ale.
Des
crie
ri. C
arac
teriz
ări.
Disc
ursu
l per
suas
iv. P
rodu
se
digi
tale
. Stu
diu
de c
az. P
roie
cte.
25
3.1.
Lect
ura
auto
nom
ă a
text
elor
no
nlite
rare
și li
tera
re d
in v
aria
te
surs
e și
de p
e di
ferit
e su
port
uri.
3.2.
Iden
tifica
rea
de in
form
aţii
și op
inii
rele
vant
e, c
onfo
rm
obie
ctive
lor s
tabi
lite.
3.3.
Sele
ctar
ea d
e in
form
aţii
din
mai
mul
te te
xte/
surs
e în
sc
opul
înde
plin
irii u
nei s
arci
ni
stru
ctur
ate
de lu
cru.
3.4.
Apr
ecie
rea
perti
nenţ
ei și
a v
alor
ii un
ei in
form
aţii
din
text
ul c
itit.
3.5.
Rap
orta
rea
mes
ajul
ui u
nui t
ext
citit
la p
ropr
iile
expe
rienţ
e de
vi
aţă
și de
lect
ură.
Acte
com
unic
ative
:-
a id
entifi
ca/a
ale
ge in
form
aţii;
- a
extr
age
anum
ite in
form
aţii;
- a
iden
tifica
des
crie
ri de
per
soan
e/pe
rso-
naje
/locu
ri;
- a
iden
tifica
car
acte
rizăr
i de
pers
oane
/pe
rson
aje;
-
a so
licita
con
firm
area
/infir
mar
ea
info
rmaţ
iei;
- a
expr
ima
opin
ia;
- et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- le
ctur
a di
rijat
ă și
inde
pend
entă
a d
iferit
or ti
puri
de
text
e;-
lect
ura
auto
nom
ă a
text
elor
mul
timod
ale;
- re
zum
area
con
ţinut
ului
text
ului
lect
urat
;-
iden
tifica
rea
trăi
rilor
, stă
rilor
, em
oţiil
or u
nor p
erso
ane/
pers
onaj
e di
n te
xtul
citi
t;-
cara
cter
izare
a un
ui p
erso
naj î
n ba
za a
rgum
ente
lor
desp
rinse
din
text
ul le
ctur
at;
- di
scuţ
ii/de
zbat
eri î
n ba
za le
ctur
ilor r
ealiz
ate;
- co
nstr
uire
a de
arg
umen
te p
entr
u su
sţin
erea
uno
r pu
ncte
de
vede
re;
- st
ruct
urar
ea in
form
aţie
i lec
tura
te în
baz
a or
gani
zato
rilor
gr
afici
;-
stab
ilire
a de
ase
măn
ări/d
eose
biri
într
e do
uă te
xte
citit
e;-
exer
ciţii
de
expr
imar
e a
atitu
dini
i priv
ind
mes
ajul
te
xtul
ui le
ctur
at;
- fo
rmul
area
uno
r con
cluz
ii în
baz
a le
ctur
ilor p
erso
nale
;-
exer
ciţii
de
căut
are
onlin
e pe
ntru
sele
ctar
ea u
nor
info
rmaţ
ii co
ncre
te;
- ex
erci
ţii d
e or
dona
re c
rono
logi
că a
dat
elor
; -
atel
iere
de
lect
ură,
disc
uţie
/dez
bate
re, i
nter
cultu
rale
et
c.Pr
odus
e:Fi
șe d
e le
ctur
ă. A
gend
a de
lect
ură.
Age
nda
cu n
otiţe
pa
rale
le. I
nter
viul
. Disc
uţii
dirij
ate.
Dez
bate
ri. F
ișa
pers
onaj
ului
. Org
aniza
tori
grafi
ci. P
oste
re. P
roie
ct d
e gr
up/
indi
vidu
al. P
orto
foliu
l etc
.
26
4.1.
Res
pect
area
exi
genţ
elor
ort
o-gr
afice
, gra
mati
cale
și sti
listic
e în
el
abor
area
text
elor
scris
e.
4.2.
Arg
umen
tare
a ju
stific
ată
a un
ui
punc
t de
vede
re, a
une
i ide
i, al
eger
i.
4.3.
Ela
bora
rea
dife
ritor
tipu
ri de
te
xte
conf
orm
arie
i tem
atice
.
4.4.
Red
acta
rea
unui
ese
u st
ruct
urat
, vi
zând
eve
nim
ente
, exp
erie
nţe
real
e, o
pere
lite
rare
.
4.5.
Man
ifest
area
pre
ocup
ării
pent
ru
calit
atea
mes
ajel
or re
dact
ate.
Acte
com
unic
ative
:-
a de
scrie
acţ
iuni
/eve
nim
ente
/ex
perie
nţe;
- a
reda
cta
o re
clam
aţie
; -
a re
dact
a un
ese
u;-
a fa
ce o
recl
amaţ
ie;
- a
prez
enta
/a e
xprim
a ati
tudi
ni/e
moţ
ii/se
ntim
ente
;-
a ex
prim
a op
inii
prop
rii;
- a
prez
enta
arg
umen
te;
- a
expr
ima
conc
luzii
etc
.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- ex
erci
ţii d
e uti
lizar
e a
norm
elor
ort
ogra
fice,
mor
folo
gice
și
stilis
tice;
-
exer
ciţii
de
redu
cere
, exti
nder
e, re
cons
titui
re a
unu
i tex
t sc
ris;
- ex
erci
ţii d
e ex
prim
are
a op
iniil
or a
rgum
enta
te re
ferit
or
la d
iver
se si
tuaţ
ii, fa
pte,
acţ
iuni
;-
exer
ciţii
de
cara
cter
izare
a u
nor p
erso
ane/
pers
onaj
e;-
exer
ciţii
de
desc
riere
a u
nor l
ocur
i mem
orab
ile;
- ex
erci
ţii d
e co
mpl
etar
e a
fișel
or d
e lu
cru/
form
ular
elor
/ch
estio
nare
lor î
n fo
rmat
letr
ic și
dig
ital;
- re
dact
area
une
i rec
lam
aţii;
- el
abor
area
uno
r tex
te u
tilizâ
nd o
rgan
izato
ri gr
afici
; -
real
izare
a te
xtel
or, m
esaj
elor
ele
ctro
nice
, pro
duse
lor
digi
tale
în b
aza
platf
orm
elor
Web
2.0
;-
reda
ctar
ea te
xtel
or p
e di
vers
e su
port
uri,
conf
orm
obi
ec-
tivel
or st
abili
te;
- or
dona
rea
logi
că a
ele
men
telo
r com
pone
nte
într
-un
text
ela
bora
t; -
sinte
tizar
ea in
form
aţiil
or d
in m
ai m
ulte
surs
e;-
verifi
care
a co
recti
tudi
nii e
xprim
ării
în li
mba
rom
ână
liter
ară
prin
con
sulta
rea
dife
ritor
dic
ţiona
re e
tc.
Prod
use:
M
esaj
e. M
esaj
e el
ectr
onic
e. Te
xte.
Opi
nii a
rgum
enta
te.
Desc
rieri.
Car
acte
rizăr
i. O
rgan
izato
ri gr
afici
. Fișe
de
lucr
u.
Form
ular
e co
mpl
etat
e. R
ecla
maţ
ii. E
seur
i. Pr
odus
e di
gita
le.
Post
ere/
Post
ere
digi
tale
. Pro
iect
e in
divi
dual
e/de
gru
p et
c.
27
5.1.
Apl
icar
ea a
chizi
ţiilo
r lin
gvisti
ce
și le
ctor
ale
în d
iver
se d
omen
ii de
com
unic
are
(fam
ilial
, ed
ucaţ
iona
l, so
cial
).
5.2.
Pre
zent
area
doc
umen
tată
a u
nor
valo
ri na
ţiona
le/u
nive
rsal
e pr
in
inte
rmed
iul t
exte
lor l
etric
e și/
sau
digi
tale
.
5.3.
Pra
ctica
rea
limbi
i rom
âne
în
dive
rse
situa
ţii d
e co
mun
icar
e in
terc
ultu
rală
.
Acte
com
unic
ative
:-
a se
lect
a in
form
aţii
spec
ifice
; -
a de
scrie
re se
ntim
ente
/exp
erie
nţe/
man
ifest
ări;
- a
prez
enta
per
sona
lităţ
i/obi
ectiv
e de
cu
ltură
;-
a ex
prim
a m
ulţu
mire
a, sa
tisfa
cţia
/bu
curia
/adm
iraţia
; -
a ce
rere
/a o
feri
sfat
uri;
- a
expr
ima
opin
ii/su
gesti
i/im
pres
ii et
c.-
a ci
ta o
per
sona
litat
e;
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
(*
Not
ă: E
lem
ente
le d
e co
nstr
ucţie
a
com
unic
ării
se p
rezin
tă în
tabe
lul
Com
pone
nte
stru
ctur
ale
ale
unită
ţilor
de
conţ
inut
– c
lasa
a X
I-a).
Activ
ităţi:
- id
entifi
care
a el
emen
telo
r de
cultu
ră n
aţio
nală
în m
ass-
med
ia/s
ocia
l med
ia e
tc.;
- co
mpa
rare
a el
emen
telo
r de
cultu
ră ro
mân
easc
ă cu
cel
e di
n cu
ltura
pro
prie
;-
prez
enta
rea
unor
obi
ectiv
e cu
ltura
l-ist
oric
e di
n pa
trim
o-ni
ul n
aţio
nal,
prin
mijl
oace
aud
io-v
izual
e;-
prod
ucer
ea u
nor s
ecve
nţe
audi
o-vi
deo
pe te
me
suge
ra-
te sa
u de
inte
res p
erso
nal;
- ex
pune
rea
opin
iilor
, im
pres
iilor
per
sona
le c
u re
ferir
e la
o
oper
ă lit
erar
ă le
ctur
ată;
-
exer
ciţii
de
argu
men
tare
a in
tere
sulu
i per
sona
l pen
tru
com
unic
area
în li
mba
rom
ână;
- re
dare
a co
nţin
utul
ui u
nui a
rtico
l din
mas
s-m
edia
des
pre
un e
veni
men
t cul
tura
l; -
prez
enta
rea
în li
mba
rom
ână
unui
pro
gram
cul
tura
l co-
legi
lor/
prie
teni
lor;
- re
aliza
rea
unor
pre
zent
ări/d
iscur
suri,
util
izând
div
erse
pl
atfor
me
educ
aţio
nale
(web
-2: h
ttps
://v
ocar
oo.c
om/)
;-
atel
iere
de
lect
ură,
dez
bate
ri/di
scuţ
ii;
- pr
oiec
te in
divi
dual
e/de
gru
p;-
crea
rea
unui
por
tofo
liu d
igita
l etc
. At
elie
re in
terc
ultu
rale
:U
nita
te în
div
ersit
ate.
Cât
e lim
bi c
unoș
ti, a
tâta
val
orez
i. O
biec
tive
cultu
rale
rom
âneș
ti în
pat
rimon
iul U
NES
CO.
Prod
use:
Dial
ogur
i. Es
euri.
Pre
zent
ări.
Prez
entă
ri Po
wer
Poin
t/pr
ezzi.
Di
scur
suri.
Pos
tere
. E-c
olaj
e. În
regi
stră
ri au
dio-
vide
o. P
ro-
duse
dig
itale
. Pro
iect
e in
divi
dual
e/de
gru
p. E
xcur
sii re
ale/
virt
uale
etc
.
28
• CO
MPO
NEN
TE S
TRU
CTU
RALE
ALE
UN
ITĂŢ
ILO
R DE
CO
NŢI
NU
T
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
CO
MU
NIC
ATIV
E*E
LEM
ENTE
DE
CON
STRU
CŢIE
A C
OM
UN
ICĂR
II(a
spec
t apl
icati
v, fă
ră u
tiliza
rea
met
alim
baju
lui)
1. M
ediu
l per
sona
l•
Imag
inea
de
sine
și re
puta
ţia•
Uni
vers
ul p
refe
rinţe
lor
• Dr
agos
tea
înno
bile
ază
• Re
laţia
păr
inţi
– co
pii
Acte
com
unic
ative
:Ex
prim
area
mul
ţum
irii,
satis
facţ
iei,
bucu
riei;
cere
rea
de in
form
aţii
asup
ra u
nui l
ucru
;ce
rere
de
info
rmaţ
ii as
upra
atit
udin
ilor ș
i se
ntim
ente
lor;
expr
imar
ea d
e ati
tudi
ni și
senti
men
te;
a c
ere
scuz
e/a
acce
pta
scuz
ele;
adre
sare
a ce
rerii
cui
va să
facă
cev
a;ce
rere
a/of
erire
a de
sfat
uri;
expr
imar
ea o
pini
ei e
tc.
Niv
elul
sint
actic
o-m
orfo
logi
c:
A.1
Enun
ţul:
prop
oziţi
a şi
fraz
a
Prop
oziţi
a de
zvol
tată
. Fra
za.
A.2
Tipu
ri de
pro
pozi
ţii şi
stru
ctur
a lo
r spe
cific
ă•
Expr
imar
ea u
nor a
cţiu
ni d
orite
, opi
nii,
atitu
dini
, im
pres
ii et
c.A.
3 Te
xtul
• Co
eziu
nea
sinta
ctică
și se
man
tică.
• Pu
nctu
aţia
(în
func
ţie d
e m
ater
ia st
udia
tă).
B.1
Expr
imar
ea u
nei a
cţiu
ni, s
tări
(ver
bul)
• M
odul
con
diţio
nal,
timpu
l tre
cut.
• M
odul
con
junc
tiv, ti
mpu
l pre
zent
.•
Mod
ul im
pera
tiv (f
orm
a afi
rmati
vă și
neg
ativă
) cu
pron
ume
în a
cuza
tiv și
dati
v.•
Mod
ul im
pers
onal
, ger
unziu
l.•
Diat
eza
pasiv
ă.B.
2 De
num
irea
obie
ctel
or, a
fiin
ţelo
r (su
bsta
ntivu
l) •
Subs
tanti
vele
com
puse
. Ort
ogra
fia su
bsta
ntive
lor.
• Su
bsta
ntive
de
orig
ine
stră
ină.
• Su
bsta
ntivu
l în
prop
oziţi
e. A
rticu
lare
a su
bsta
ntive
lor.
Decl
inar
ea su
bsta
ntive
lor c
u ar
ticol
ul n
ehot
ărât
și
hotă
rât.
B.3
Expr
imar
ea în
suşi
rilor
(adj
ectiv
ul)
• Gr
adel
e de
com
para
ţie a
le a
djec
tivul
ui.
• De
clin
area
adj
ectiv
elor
pro
nom
inal
e.•
Adje
ctivu
l în
prop
oziţi
e.B.
4 Ex
prim
area
per
soan
ei (p
ronu
mel
e)
• Pr
onum
ele
în p
ropo
ziţie
. •
Expr
imar
ea p
erso
anei
: pro
num
ele
pers
onal
la d
ativ.
• Ex
prim
area
pos
esie
i: pr
onum
ele
pose
siv la
gen
itiv
și da
tiv.
• Ex
prim
area
inte
roga
ţiei/r
elaţ
iei.
Decl
inar
ea p
ronu
mel
ui
inte
roga
tiv/r
elati
v.
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
• Ed
ucaţ
ia fo
rmea
ză
pers
onal
itate
a•
Şcoa
la d
e az
i și d
e m
âine
• Pr
oiec
te e
colo
gice
Acte
com
unic
ative
:fo
rmul
e de
adr
esar
e;
a ce
re sc
uze/
a ac
cept
a sc
uzel
e;an
unţa
rea
unui
fapt
;ră
spun
sul l
a ce
rere
a in
form
aţie
i asu
pra
unui
fapt
;ce
rere
a/ac
orda
rea
perm
isiun
ii;
ofer
irea
unui
răsp
uns a
firm
ativ/
nega
tiv;
desc
riere
a de
obi
ecte
/fiin
ţe/a
cţiu
ni;
expr
imar
ea d
orin
ţei d
e ac
ţiune
etc
.3.
Med
iul s
ocia
l•
Arta
de
a gă
si ar
gum
ente
• M
esaj
e sc
rise:
recl
amaţ
ia•
Com
unic
area
onl
ine:
op
ortu
nită
ţi și
riscu
ri•
În c
ăuta
rea
adev
ărul
ui•
Lec
ţii d
e vi
aţă
Acte
com
unic
ative
:ce
rere
a in
form
aţie
i asu
pra
unui
lucr
u/fa
pt;
răsp
unsu
l la
cere
rea
info
rmaţ
iei a
supr
a un
ui fa
pt;
ofer
irea
unui
răsp
uns a
firm
ativ/
nega
tiv;
cere
re d
e in
form
aţii
asup
ra a
titud
inilo
r și
senti
men
telo
r;ex
prim
area
de
atitu
dini
și se
ntim
ente
; ce
rere
a/ac
orda
rea
ajut
orul
ui.
expr
imar
ea o
pini
ei;
a c
ere
scuz
e/a
acce
pta
scuz
ele;
adre
sare
a ce
rerii
cui
va să
facă
cev
a;ce
rere
a/of
erire
a de
sfat
uri e
tc.
29
4. M
ediu
l cul
tura
l•
Lim
ba ro
mân
ă es
te p
atria
mea
• De
scop
eră
Repu
blic
a M
oldo
va•
Num
e ca
re a
u cr
eat v
alor
i: Ge
orge
Ene
scu,
Mar
ia B
ieşu
, M
ihai
Gre
cu
Acte
com
unic
ative
:ce
rere
a de
info
rmaţ
ii pr
ivin
d pe
rsoa
ne/
pers
onal
ităţi/
obie
ctive
cul
tura
le;
aleg
erea
de
info
rmaţ
ii de
spre
per
sona
lităţ
i, ob
iecti
ve c
ultu
rale
și is
toric
e; c
erer
ea d
e in
form
aţii
asup
ra u
nui f
apt;
iden
tifica
rea
cuiv
a/a
ceva
;ex
prim
area
de
atitu
dini
și se
ntim
ente
;ex
prim
area
adm
iraţie
i etc
.
B.5
Expr
imar
ea c
antit
ăţii
(num
eral
ul)
• De
clin
area
num
eral
elor
car
dina
le.
• Va
loril
e m
orfo
logi
ce a
le n
umer
alul
ui.
B.6
Expr
imar
ea c
oord
onat
elor
acţ
iuni
i – sp
aţiu
, tim
p,
mod
(adv
erbu
l) •
Adve
rbe
deriv
ate.
•
Adve
rbul
în p
ropo
ziţie
.B.
7 Ex
prim
area
rapo
rtur
ilor î
n pr
opoz
iţie
(pre
pozi
ţia,
locu
ţiuni
pre
pozi
ţiona
le)
Prep
oziţi
i util
izate
cu
dativ
ul: g
raţie
, dat
orită
, mul
ţum
ită,
cont
rar,
conf
orm
, pot
rivit,
aid
oma
etc.
B.8
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r de
coor
dona
re şi
subo
r do
nare
Co
njun
cţii
coor
dona
toar
e și
subo
rdon
atoa
reB.
9 Ex
prim
area
em
oţiil
or şi
a su
nete
lor d
in n
atur
ă (in
terje
cţia
) N
ivel
ul se
man
tico-
lexi
cal
• Vo
cabu
lar c
onfo
rm a
riei t
emati
ce p
roie
ctat
e.•
Pleo
nasm
.N
ivel
ul fo
netic
• Ac
cent
ul lo
gic.
•
Pron
unţa
rea
core
ctă
a cu
vint
elor
, enu
nţur
ilor c
onfo
rm
norm
elor
ort
oepi
ce a
lim
bii r
omân
e.•
Mod
elar
ea in
tona
ţiei r
espe
ctân
d ac
cent
ul lo
gic.
*Not
ă: L
a ni
velu
l fiec
ărei
cla
se se
indi
că n
umai
feno
men
ele
lingv
istice
noi
. Rea
ctua
lizar
ea fe
nom
enel
or în
sușit
e an
terio
r se
subî
nţel
ege.
30
Text
e re
com
anda
te:
• Di
mitr
ie C
ante
mir,
Des
crie
rea
Mol
dove
i (fr
agm
ent)
•
Vasil
e Al
ecsa
ndri,
Isto
ria u
nui g
albe
n (fr
agm
ent)
• M
ihai
Em
ines
cu, C
ezar
a (fr
agm
ent)
• M
ihai
l Sad
ovea
nu, B
alta
gul (
frag
men
t)•
Nic
olae
Lab
iș, M
oart
ea c
ăprio
arei
(fra
gmen
t)•
Mar
in P
reda
, Via
ţa c
a o
prad
ă (fr
agm
ent)
• Io
n Dr
uţă,
Fru
nze
de d
or (f
ragm
ent)
; Ulti
ma
lună
de
toam
nă (f
ragm
ent)
• Du
mitr
u M
atco
vsch
i, Do
ar fe
mei
a•
Nic
olae
Dab
ija, D
e dr
agos
te•
Grig
ore
Vier
u, L
imba
noa
stră
cea
rom
ână;
Pen
tru
ea; L
egăm
ânt;
Iart
ă-m
ă; T
u (1
-2 la
ale
gere
) •
Tatia
na Ţ
âbul
eac,
Fab
ule
mod
erne
(fra
gmen
t) e
tc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
• Io
n Dr
uţă,
Păs
ările
tine
reţii
noa
stre
(fra
gmen
t)•
Tudo
r Arg
hezi,
Test
amen
t•
Ion
Vata
man
u, M
ama
(frag
men
t)•
Nic
olae
Dab
ija, T
ema
pent
ru a
casă
(fra
gmen
t)•
Igor
Guz
un, V
inil,
Bin
e (fr
agm
ent)
etc
.N
otă:
Se
reco
man
dă:
• st
udie
rea
a 3-
5 te
xte/
frag
men
te d
e te
xte
nonl
itera
re și
/sau
lite
rare
, în
cadr
ul fi
ecăr
ei u
nită
ţi de
con
ţinut
;•
mem
oriza
rea
a 3
poez
ii lir
ice
sau
a un
or fr
agm
ente
de
text
e ep
ice
(bal
adă,
fabu
lă, p
oem
).
31
4.3.
CLA
SA a
XII-
a
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te1.
1. R
ecep
tare
a se
nsul
ui g
loba
l al
unu
i disc
urs o
ral î
n in
tera
cţiu
ni v
erba
le sa
u în
tr
ansm
isiun
i aud
io-v
ideo
.
1.2.
Rec
unoa
şter
ea in
form
aţiil
or
spec
ifice
din
mes
aje/
disc
ursu
ri co
mpl
exe
pe
subi
ecte
de
inte
res p
erso
nal.
1.3.
Asc
ulta
rea
activ
ă a
mes
ajel
or, î
ntr-o
lim
bă
stan
dard
, în
com
unic
area
di
rect
ă sa
u în
regi
stra
te p
e di
ferit
e su
port
uri.
1.4.
Dis
tinge
rea
mes
ajul
ui
unei
con
vers
aţii
pe te
me
cotid
iene
într
e vo
rbito
rii
nativ
i.
Acte
com
unic
ative
:-
a re
cuno
aște
des
crie
ri/ca
ract
eristi
ci;
- a
sele
cta
info
rmaţ
ii;-
a co
nsid
era
o in
form
aţie
/un
fapt
ca
adev
ărat
/fal
s;
- a
cere
cla
rifica
rea
unui
enu
nţ/m
esaj
;-
a so
licita
exp
licaţ
ii sa
u de
talii
su
plim
enta
re;
- a
exp
rima
atitu
dini
și se
ntim
ente
;-
a ex
prim
a op
inii.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- ex
trag
erea
, con
form
anu
mito
r sar
cini
, a in
form
aţiil
or d
in
spot
uri p
ublic
itare
aud
io/c
ărţi
audi
o;
- ex
erci
ţii d
e id
entifi
care
a u
nor c
arac
teris
tici d
in m
esaj
ul a
udia
t;-
utiliz
area
inst
rum
ente
lor w
eb d
ispon
ibile
pen
tru
a m
odel
a in
tona
ţia, i
nflex
iune
a vo
cii (
/htt
ps:/
/nat
ural
read
ers.
com
/);
- co
rela
rea
unei
imag
ini/u
nei e
xpre
sii/u
nui p
rove
rb d
intr
-o li
stă
dată
cu
sem
nific
aţia
mes
ajul
ui a
udia
t;-
înre
gist
rare
a vi
deo
a un
ui d
ialo
g/di
scur
s pen
tru
auto
eval
uare
;-
repr
ezen
tare
a gr
afică
/prin
imag
ini a
idei
lor d
e ba
ză a
le te
xtul
ui
audi
at;
- so
licita
rea
unei
con
firm
ări c
u pr
ivire
la se
mni
ficaţ
ia u
nor
info
rmaţ
ii di
n te
xtul
aud
iat;
- di
scrim
inar
ea in
form
aţiil
or fa
ctua
le, a
opi
niilo
r, im
pres
iilor
, ati
tudi
nilo
r, co
nclu
ziilo
r;-
extr
ager
ea in
form
aţie
i din
inte
racţ
iuni
ver
bale
, div
erse
surs
e au
dio
aute
ntice
, con
form
sarc
inii
etc.
Pr
odus
e:În
treb
ări d
e cl
arifi
care
/pre
ciza
re. F
ișe d
e lu
cru.
Org
aniza
tori
grafi
ci. R
epre
zent
ări g
rafic
e. D
ialo
guri.
Inte
rviu
ri. D
iscuţ
ii.
Înre
gist
rări
audi
o-vi
deo.
Mes
aje.
Rez
umat
ul te
xtul
ui. P
roie
ctul
etc
.2.
1. R
edar
ea d
etal
iată
a
mes
ajul
ui u
nor t
exte
au
diat
e/le
ctur
ate,
con
form
an
umito
r cer
inţe
.
Acte
com
unic
ative
:-
a da
/a so
licita
info
rmaţ
ii/in
stru
cţiu
ni/
sfat
uri/e
xplic
aţii;
-
a se
aut
opre
zent
a;-
a pr
ezen
ta e
xper
ienţ
e/ac
ţiuni
/ev
enim
ente
;
Activ
ităţi:
- ex
pune
rea
rezu
mati
vă a
det
aliil
or d
intr
-un
text
aud
iat/
lect
urat
;-
expr
imar
ea a
rgum
enta
tă a
pro
priil
or o
pini
i viza
vi d
e lu
crur
ile
de v
aloa
re și
val
oare
a lu
crur
ilor/
voca
ţie și
ale
gere
a pr
ofes
iei
etc.
;
32
2.2.
Car
acte
rizar
ea p
erso
anel
or/
pers
onaj
elor
, for
mul
ând
punc
te d
e ve
dere
pro
prii,
co
nclu
zii.
2.3.
Sus
ţiner
ea, c
u ar
gum
ente
re
leva
nte,
a u
nui p
unct
de
ved
ere,
în c
adru
l une
i di
scuţ
ii, p
e te
me
cultu
ral-
liter
are.
2.4.
Pre
zent
area
uno
r mes
aje
com
plex
e pe
var
iate
subi
ecte
de
inte
res p
erso
nal,
aplic
ând
norm
ele
limbi
i rom
âne
liter
are.
2.5.
Pre
zent
area
uno
r disc
ursu
ri/co
mun
icăr
i/pro
iect
e,
utiliz
ând
dive
rse
surs
e și
supo
rtur
i let
rice
și di
gita
le.
- a
cara
cter
iza p
erso
ane/
pers
onaj
e;-
a ex
prim
a ac
ordu
l/dez
acor
dul;
- a
ofer
i rec
oman
dări/
suge
stii;
- a
expr
ima
deci
zii;
- a
confi
rma/
a in
firm
a in
form
aţia
;-
a ex
prim
a pr
efer
inţe
;-
a ce
re e
xplic
aţii/
a da
exp
licaţ
ii;-
a of
eri a
rgum
ente
refe
ritor
la p
lanu
ri/in
tenţ
ii/ac
ţiuni
; -
a ex
empl
ifica
;-
a ex
prim
a co
nclu
zii e
tc.
- a
expr
ima
inte
nţii;
- a
cere
a d
a ex
plic
aţii;
- et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
- ca
ract
eriza
rea
unor
per
sona
lităţ
i mar
cant
e di
n cu
ltura
ro
mân
easc
ă;-
incl
uder
ea in
form
aţie
i sel
ecta
te în
enu
nţur
i, te
xte
prop
rii;
- st
ruct
urar
ea și
rezu
mar
ea in
form
aţiil
or c
onfo
rm a
num
itor
sarc
ini;
- ca
ract
eriza
rea
unor
per
soan
e/pe
rson
aje
prin
rela
ţia c
u al
te
pers
oane
/per
sona
je;
- ca
ract
eriza
rea
com
para
tivă
a do
uă sa
u m
ai m
ulte
per
soan
e/pe
rson
aje;
- di
scuţ
ii/in
terv
iuri
pe te
me
liter
ar-a
rtisti
ce, v
alor
ificâ
nd
com
unic
area
inte
rcul
tura
lă;
- jo
curi
de ro
l pe
anum
ite p
robl
eme
ce n
eces
ită e
xprim
area
op
inie
i;-
disc
uţii
asup
ra d
etal
iilor
de
text
, disc
uţii
asup
ra u
nei s
ituaţ
ii pr
oble
mă
și pr
opun
erea
solu
ţiilo
r;-
conv
ersa
ţii c
u un
ul sa
u m
ai m
ulţi
inte
rlocu
tori
pe te
me
cuno
scut
e cu
pre
zent
area
opi
niei
/atit
udin
ii pe
rson
ale;
- co
nfru
ntar
ea, î
n ur
ma
docu
men
tării
, a u
nor i
nfor
maţ
ii/da
te d
in
dive
rse
surs
e;-
com
enta
rea
unor
eve
nim
ente
soci
al-c
ultu
rale
din
pre
sa
cotid
iană
;-
parti
cipa
rea
la d
ezba
teri
conf
orm
arie
i tem
atice
;-
stim
ular
ea/p
reze
ntar
ea u
nui d
iscur
s arg
umen
tativ
cu
dura
ta d
e 2-
3 m
inut
e pe
tem
e de
inte
res;
- im
plic
area
în d
iver
se c
onve
rsaţ
ii cu
vor
bito
rii n
ativi
, de
mon
strâ
nd a
uton
omie
în re
aliza
rea
inte
nţiil
or c
omun
icati
ve;
- sim
ular
ea u
nui i
nter
viu
de a
ngaj
are
în b
aza
CV-u
lui,
scris
orii
de
inte
nţie
;-
prez
enta
rea
în g
rup
a un
or c
omun
icăr
i pe
subi
ecte
pro
puse
, uti
lizân
d di
vers
e su
port
uri d
igita
le;
- co
rect
area
reci
proc
ă a
greș
elilo
r în
com
unic
area
inte
rper
sona
lă,
aplic
ând
norm
ele
limbi
i lite
rare
etc
.
33
Prod
use:
Dial
ogur
i. In
terv
iuri.
/Int
ervi
uri a
udio
-vid
eo. R
elat
ări.
Prez
entă
ri or
ale.
Des
crie
ri. C
arac
teriz
ări.
Conv
ersa
ţii. D
iscuţ
ii te
mati
ce.
Dezb
ater
i. Di
scur
suri
argu
men
tativ
e. S
tudi
u de
caz
. Pre
zent
ări
Pow
erPo
int.
Post
ere/
Post
ere
digi
tale
. Pro
iect
e.3.
1. L
ectu
ra c
u un
mar
e gr
ad
de a
uton
omie
a u
nor t
exte
co
mpl
exe,
din
var
iate
su
rse,
evi
denţ
iind
punc
te
perti
nent
e.
3.2.
Iden
tifica
rea
de in
form
aţii-
chei
e di
n di
vers
e te
xte.
3.3.
Sel
ecta
rea
de in
form
aţii
din
mai
mul
te te
xte/
surs
e,
pent
ru d
ocum
enta
re, î
n sc
opul
form
ării
opin
iei
prop
rii.
3.4.
Apr
ecie
rea
valo
rilor
pr
omov
ate
în te
xtul
lite
rar
prin
inte
grar
ea a
cest
ora
în
prop
riul s
istem
de
valo
ri.
3.5.
Rap
orta
rea
mes
ajul
ui
unui
text
citi
t la
prop
riile
ex
perie
nţe
de v
iaţă
și d
e le
ctur
ă.
Acte
com
unic
ative
:-
a id
entifi
ca p
erso
ane/
cara
cter
istici
;-
a se
lect
a in
form
aţii;
- a
expr
ima
opin
ii ar
gum
enta
te;
- a
exem
plifi
ca c
eva;
-
a ex
prim
a ati
tudi
ni/s
entim
ente
- et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- le
ctur
a au
tono
mă,
criti
că a
dife
ritor
tipu
ri de
text
e;-
lect
ura
activ
ă a
text
elor
de
pe d
iver
se su
port
uri;
- ex
erci
ţii d
e id
entifi
care
a in
form
aţiil
or e
senţ
iale
din
text
ele
lect
urat
e;-
iden
tifica
rea
trăi
rilor
, stă
rilor
, em
oţiil
or u
nor p
erso
ane/
pers
onaj
e di
n te
xtul
citi
t;-
cara
cter
izare
a un
ui p
erso
naj î
n ba
za in
form
aţie
i ate
stat
e în
te
xt;
- de
sprin
dere
a, d
in te
xtel
e ci
tite,
a u
nor a
rgum
ente
, det
alii
într
u su
sţin
erea
pro
priil
or o
pini
i;-
sele
ctar
ea e
xem
plel
or/a
rgum
ente
lor r
elev
ante
din
text
ele
lect
urat
e;-
disc
uţii/
dezb
ater
i în
baza
lect
urilo
r rea
lizat
e;-
prez
enta
rea
info
rmaţ
iei l
ectu
rate
în b
aza
orga
niza
toril
or g
rafic
i;-
iden
tifica
rea
tang
enţe
lor t
emati
ce în
dou
ă te
xte
stud
iate
;-
lect
urar
ea te
xtel
or, c
onfo
rm a
riei t
emati
ce, ș
i int
egra
rea
info
rmaţ
iilor
ach
iziţio
nate
în p
ropr
iul s
istem
de
valo
ri;-
form
ular
ea c
oncl
uziil
or în
baz
a in
form
aţiil
or le
ctur
ate
din
mai
m
ulte
surs
e;-
exer
ciţii
de
căut
are
onlin
e co
nfor
m o
biec
tivel
or p
rest
abili
te;
- at
elie
re d
e le
ctur
ă, d
iscuţ
ie/d
ezba
tere
, int
ercu
ltura
le e
tc.
Prod
use:
Fișe
de
lect
ură.
Jurn
alul
de
lect
ură.
Disc
uţii.
Dez
bate
ri. S
tudi
u de
caz
. Org
aniza
tori
grafi
ci. P
oste
re/p
oste
re d
igita
le. P
reze
ntăr
i Po
wer
Poin
t. Pr
oiec
t de
grup
/indi
vidu
al e
tc.
34
4.1.
Res
pect
area
exi
genţ
elor
gr
amati
cale
, stil
istice
și
grafi
ce în
ela
bora
rea
dife
ritor
tipu
ri de
text
e.
4.2.
Arg
umen
tare
a, c
u ex
empl
e re
leva
nte,
a u
nor i
dei,
opin
ii pr
oprii
.
4.3.
Ela
bora
rea
dife
ritor
tipu
ri de
text
e pe
tem
e de
inte
res
pers
onal
.
4.4.
Red
acta
rea
unui
ese
u st
ruct
urat
con
form
arie
i te
mati
ce.
4.5.
Man
ifest
area
re
spon
sabi
lităţ
ii pe
ntru
ex
prim
area
în li
mba
rom
ână
liter
ară,
dem
onst
rând
co
mpo
rtam
ent l
ingv
istic
auto
nom
.
Cont
exte
tem
atice
1. M
ediu
l per
sona
l2.
Med
iul e
duca
ţiona
l3.
Med
iul s
ocia
l4.
Med
iul c
ultu
ral
Acte
com
unic
ative
:-
a de
scrie
acţ
iuni
/eve
nim
ente
;-
a pr
ezen
ta p
erso
ane/
pers
onal
ităţi;
- a
reda
cta
un C
V, sc
risoa
re d
e in
tenţ
ie;
- a
reda
cta
un e
seu;
- a
prez
enta
o c
arte
;-
a ex
prim
a de
atit
udin
i/sen
timen
te;
- a
expr
ima
opin
ii;-
a ex
empl
ifica
; -
expr
ima
conc
luzii
etc
.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării*
Activ
ităţi:
- ex
erci
ţii d
e ap
licar
e a
norm
elor
gra
mati
cale
, stil
istice
;-
exer
ciţii
de
mod
ifica
re și
tran
sfor
mar
e (r
educ
ere,
exp
ansiu
ne) a
un
ui te
xt;
- co
rela
rea
aspe
ctul
ui g
rafic
cu
mes
ajul
text
ului
ela
bora
t;-
exer
ciţii
de
com
plet
are
a fiș
elor
de
lucr
u, fo
rmul
arel
or,
ches
tiona
relo
r cu
info
rmaţ
ii so
licita
te;
- re
dact
area
unu
i CV,
a u
nei s
criso
ri de
inte
nţie
dup
ă m
odel
ul
prop
us;
- ex
erci
ţii d
e ca
ract
eriza
re a
uno
r per
soan
e/pe
rson
aje;
- ex
erci
ţii d
e ex
prim
are
a op
iniil
or p
ropr
ii, p
reze
ntân
d ar
gum
ente
co
nvin
găto
are;
-
reda
ctar
ea d
iver
selo
r tipu
ri de
text
e uti
lizân
d or
gani
zato
ri gr
afici
;-
reda
ctar
ea u
nor t
exte
mul
timod
ale/
pe d
iferit
e su
port
uri;
- sin
tetiz
area
info
rmaţ
iilor
din
mai
mul
te su
rse;
- re
aliza
rea
text
elor
, mes
ajel
or e
lect
roni
ce, p
rodu
selo
r dig
itale
în
baza
pla
tform
elor
web
-2;
- ex
erci
ţii d
e co
nsul
tare
a d
iferit
or ti
puri
de d
icţio
nare
-
pent
ru d
iver
sifica
rea
expr
imăr
ii în
lim
ba ro
mân
ă lit
erar
ă et
c.Pr
odus
e:
Mes
aje.
Mes
aje
elec
tron
ice.
CV,
Scr
isori
de in
tenţ
ie. T
exte
ar
gum
enta
tive.
Car
acte
rizăr
i. O
rgan
izato
ri gr
afici
. Fișe
de
lucr
u.
Form
ular
e co
mpl
etat
e. E
seur
i str
uctu
rate
. Pro
duse
dig
itale
. Po
ster
e/po
ster
e di
gita
le. P
reze
ntăr
i Pow
erPo
int.
Proi
ecte
in
divi
dual
e/de
gru
p et
c.5.
1. U
tiliza
rea
achi
ziţiil
or
lingv
istice
și le
ctor
ale
în
dife
rite
cont
exte
școl
are,
so
cial
e și
cultu
rale
.
Cont
exte
tem
atice
1. M
ediu
l per
sona
l2.
Med
iul e
duca
ţiona
l3.
Med
iul s
ocia
l4.
Med
iul c
ultu
ral
Activ
ităţi:
- id
entifi
care
a se
mni
ficaţ
iei u
nor v
alor
i din
cul
tura
naţ
iona
lă/
univ
ersa
lă d
in te
xte
letr
ice
și di
gita
le;
- se
lect
area
ase
măn
ărilo
r și d
eose
biril
or c
ultu
rale
din
lect
urile
pe
rson
ale;
35
5.2.
Pre
zent
area
arg
umen
tată
a
unor
val
ori n
aţio
nale
/un
iver
sale
, prin
inte
rmed
iul
text
elor
mul
timod
ale.
5.3.
Pra
ctica
rea
limbi
i rom
âne
în d
iver
se si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e, în
ved
erea
in
tegr
ării
soci
o-cu
ltura
le.
Acte
com
unic
ative
:-
a ce
re/a
ofe
ri in
form
aţii;
- a
iden
tifica
per
soan
e/ca
ract
eristi
ci;
- a
expr
ima
opin
ii/de
cizie
i;-
a ex
prim
a ati
tudi
ni/s
entim
ente
;-
a co
mpa
ra e
veni
men
te/a
cţiu
ni/
expe
rienţ
e;-
a ex
prim
a re
gret
e;-
a ex
empl
ifica
; -
a ex
prim
a co
nclu
zii;
- a
prez
enta
arg
umen
te c
onvi
ngăt
oare
et
c.
Elem
ente
de
cons
truc
ţie a
com
unic
ării
(*N
otă:
Ele
men
tele
de
cons
truc
ţie
a co
mun
icăr
ii se
pre
zintă
în ta
belu
l Co
mpo
nent
e st
ruct
ural
e al
e un
ităţil
or d
e co
nţin
ut –
cla
sa a
XII-
a).
- pr
ezen
tare
a di
scur
suril
or p
e te
me
soci
o-cu
ltura
le, u
tilizâ
nd
supo
rtur
i aud
io-v
izual
e;-
real
izare
a un
or a
rtico
le în
ziar
ul/r
evist
a șc
olii
sau
în m
ass-
med
ia lo
cală
pe
tem
e de
inte
res p
erso
nal;
- pr
oduc
erea
uno
r sec
venţ
e vi
deo
docu
men
tare
/cul
tura
le
conf
orm
arie
i tem
atice
stud
iate
;-
prez
enta
rea
opin
iilor
, im
pres
iilor
per
sona
le c
u re
ferir
e la
une
le
even
imen
te so
cio-
cultu
rale
etc
.;-
real
izare
a un
ui in
terv
iu re
al sa
u sim
ulat
cu
o pe
rsoa
nă/
pers
onal
itate
; -
impl
icar
ea în
situ
aţii
de c
omun
icar
e ax
ate
pe sc
him
buri
inte
rcul
tura
l; -
exer
ciţii
de
argu
men
tare
a o
pini
ei p
ropr
ii cu
priv
ire la
im
plic
area
civ
ică
a ad
oles
cenţ
ilor î
n vi
aţa
com
unită
ţii;
- în
tâln
iri fo
rmal
e/in
form
ale
cu c
oleg
ii di
n in
stitu
ţii c
u pr
edar
e în
lim
bile
min
orită
ţilor
naţ
iona
le;
- at
elie
re d
e le
ctur
ă, d
ezba
teri/
disc
uţii;
-
real
izare
a un
or p
reze
ntăr
i/disc
ursu
ri, u
tilizâ
nd d
iver
se
platf
orm
e ed
ucaţ
iona
le (w
eb-2
: htt
ps:/
/voc
aroo
.com
/);
crea
rea
unui
por
tofo
liu d
igita
l etc
. -
proi
ecte
indi
vidu
ale/
de g
rup
etc.
Atel
iere
inte
rcul
tura
le:
31 a
ugus
t – Z
iua
Lim
bii R
omân
e. M
uzic
alita
tea
limbi
i rom
âne.
Co
nexi
uni i
nter
cultu
rale
.Pr
odus
e:Di
alog
uri.
Eseu
ri. P
reze
ntăr
i. Di
scur
suri.
Dez
bate
ri. P
oste
re.
Înre
gist
rări
audi
o-vi
deo.
Arti
cole
/rep
orta
je. E
xcur
sii re
ale/
virt
uale
. Pr
odus
e di
gita
le. P
roie
cte
indi
vidu
ale/
de g
rup
etc.
36
• CO
MPO
NEN
TE S
TRU
CTU
RALE
ALE
UN
ITĂŢ
ILO
R DE
CO
NŢI
NU
T
CON
TEXT
E TE
MAT
ICE
ACTE
CO
MU
NIC
ATIV
E*E
LEM
ENTE
DE
CON
STRU
CŢIE
A C
OM
UN
ICĂR
II(a
spec
t apl
icati
v, fă
ră u
tiliza
rea
met
alim
baju
lui)
1. M
ediu
l per
sona
l•
Ghid
pen
tru
o vi
aţă
de c
alita
te•
Man
agem
entu
l tim
pulu
i•
Lucr
uri d
e va
loar
e și
valo
area
lu
crur
ilor
• Dr
agos
tea
ca v
aloa
re u
man
ă
Acte
com
unic
ative
:ce
rere
a in
form
aţie
i asu
pra
unui
fapt
;ră
spun
sul l
a ce
rere
a in
form
aţie
i asu
pra
unui
fapt
;of
erire
a un
ui ră
spun
s afir
mati
v/ne
gativ
;ce
rere
a/of
erire
a de
info
rmaţ
ii;ex
prim
area
une
i opi
nii;
cere
rea
de in
form
aţii
priv
ind
iden
tifica
rea
unei
per
soan
e, a
uno
r ca
ract
eristi
ci e
tc.
Niv
elul
sint
actic
o-m
orfo
logi
c:
A.1
Enun
ţul:
prop
oziţi
a şi
fraz
a
Prop
oziţi
a de
zvol
tată
. Fra
za.
A.2
Tipu
ri de
pro
pozi
ţii şi
stru
ctur
a lo
r spe
cific
ă•
Desc
riere
a un
or p
erso
ane,
locu
ri, o
biec
te, v
rem
e, e
veni
men
te
(pre
zent
e, tr
ecut
e și
viito
are)
, pro
duse
, pro
fesii
, per
sona
lităţ
i. •
Expr
imar
ea u
nor o
pini
i, ati
tudi
ni, i
mpr
esii
etc.
• Pu
nctu
aţia
(în
func
ţie d
e m
ater
ia st
udia
tă).
A.3
Text
ul
Coez
iune
a sin
tacti
că și
sem
antic
ă.B.
1 Ex
prim
area
une
i acţ
iuni
, stă
ri (v
erbu
l) •
Mod
ul in
dica
tiv, ti
mpu
l viit
or.
• M
odul
con
junc
tiv, ti
mpu
l tre
cut.
• M
odul
impe
rson
al, i
nfini
tivul
.•
Diat
eza
refle
xivă
cu
pron
ume
în a
cuza
tiv și
dati
v.B.
2 De
num
irea
obie
ctel
or, a
fiin
ţelo
r (su
bsta
ntivu
l) •
Locu
ţiuni
subs
tanti
vale
. •
Subs
tanti
ve o
mon
ime
cu fl
exiu
ne d
e nu
măr
ce
dife
renţ
iază
se
nsur
ile.
• De
clin
area
subs
tanti
velo
r pro
prii.
• Su
bsta
ntivu
l în
prop
oziţi
e. A
rticu
lare
a su
bsta
ntive
lor.
B.3
Expr
imar
ea în
suşi
rilor
(adj
ectiv
ul)
• Sc
him
bare
a va
lorii
gra
mati
cale
a a
djec
tivul
ui.
• Ad
jecti
vul î
n pr
opoz
iţie.
Arti
cula
rea.
• De
clin
area
adj
ectiv
ului
ant
epus
.B.
4 Ex
prim
area
per
soan
ei (p
ronu
mel
e)
• Pr
onum
ele
în p
ropo
ziţie
. •
Expr
imar
ea p
erso
anei
: pro
num
ele
pers
onal
la a
cuza
tiv și
dati
v•
Expr
imar
ea re
laţie
i: pr
onum
ele
rela
tiv
2. M
ediu
l edu
caţio
nal
• Vo
caţie
și a
lege
rea
prof
esie
i•
Carie
re d
e su
cces
• Sf
atur
i săn
ătoa
se p
entr
u fie
care
zi
Act
e co
mun
icati
ve:
anun
ţare
a un
ui fa
pt;
iden
tifica
rea
cuiv
a/ce
va;
a ce
re in
dica
ţii;
a da
ord
ine,
inst
rucţ
iuni
, ind
icaţ
ii;
expr
imar
ea d
ecizi
ei;
expr
imar
ea u
nei o
pini
i;ce
rere
a/ac
orda
rea
ajut
orul
ui;
cere
rea/
ofer
irea
de sf
atur
i etc
.3.
Med
iul s
ocia
l•
Arta
de
a vo
rbi î
n pu
blic
• M
esaj
e sc
rise:
CV-
ul,
scris
oare
a de
inte
nţie
•
Docu
men
tare
a on
line:
co
ncur
suri,
bur
se, p
roie
cte
• Ati
tudi
nea
faţă
de
cei î
n et
ate:
tr
adiţi
e sa
u da
torie
• Im
plic
are
civi
că în
via
ţa
com
unită
ţii
Acte
com
unic
ative
: O
rgan
izare
a/re
lata
rea
unui
disc
urs;
a m
ulţu
mi/a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
;ad
resa
rea
cere
rii c
uiva
să fa
că c
eva;
expr
imar
ea d
orin
ţei d
e ac
ţiune
;ce
rere
a și
acor
dare
a aj
utor
ului
;ce
rere
a de
info
rmaţ
ii/ră
spun
sul l
a ce
rere
a de
info
rmaţ
ii et
c.
37
4. M
ediu
l cul
tura
l•
Pro
Patr
ia•
Valo
ri na
ţiona
le și
uni
vers
ale
• N
ume
care
au
crea
t val
ori:
Euge
n Co
şeriu
, Mirc
ea E
liade
Acte
com
unic
ative
: ex
prim
area
mul
ţum
irii,
satis
facţ
iei,
bucu
riei;
expr
imar
ea a
dmira
ţiei;
a in
vita
/a a
ccep
ta in
vita
ţia;
cere
rea
de in
form
aţii/
răsp
unsu
l la
cere
rea
de in
form
aţii;
afirm
area
/neg
area
a c
eva;
expr
imar
ea d
ecizi
ei;
cere
rea
și ex
prim
area
opi
niei
;ex
empl
ifica
rea;
expr
imar
ea u
nei c
oncl
uzii
etc.
• Ex
prim
area
Pro
num
ele
dem
onst
rativ
la g
eniti
v și
dativ
.•
Mod
alită
ţi de
subs
tituţ
ie a
subs
tanti
vulu
i: pr
onum
ele
neho
tărâ
t. De
clin
area
pro
num
elui
neh
otăr
ât..
B.5
Expr
imar
ea c
antit
ăţii
(num
eral
ul)
• De
clin
area
num
eral
elor
ord
inal
e.•
Util
izare
a nu
mer
alel
or în
pro
poziţ
ie.
B.6
Expr
imar
ea c
oord
onat
elor
acţ
iuni
i – sp
aţiu
, tim
p, m
od
(adv
erbu
l) •
Locu
ţiuni
adv
erbi
ale.
•
Adve
rbul
în p
ropo
ziţie
. •
Ort
ogra
fia a
dver
belo
r și a
locu
ţiuni
lor a
dver
bial
e.B.
7 Ex
prim
area
rapo
rtur
ilor î
n pr
opoz
iţie
(pre
pozi
ţia, l
ocuţ
iune
a pr
epoz
iţion
ală)
Locu
ţiuni
pre
poziţ
iona
le d
e re
laţie
: cât
des
pre,
în p
rivin
ţa, c
u pr
ivire
la, î
n ce
ea c
e pr
iveş
te, î
n le
gătu
ră c
u, în
rapo
rt c
u, în
fu
ncţie
de.
B.8
Expr
imar
ea ra
port
urilo
r de
coor
dona
re şi
subo
rdon
are
(con
junc
ţia)
• Co
njun
cţii
coor
dona
toar
e și
subo
rdon
atoa
re.
B.9
Expr
imar
ea e
moţ
iilor
şi a
sune
telo
r din
nat
ură
(inte
rjecţ
ia)
• In
terje
cţii
emoţ
iona
le.
Niv
elul
sem
antic
o-le
xica
l •
Voca
bula
r con
form
arie
i tem
atice
pro
iect
ate.
• Ca
lc li
ngvi
stic.
Niv
elul
fone
tic
• Re
guli
orto
epic
e. A
rticu
lare
a en
unţu
rilor
, tex
telo
r res
pect
ând
norm
ele
orto
epic
e a
limbi
i rom
âne.
• M
odel
area
into
naţie
i res
pect
ând
norm
ele
orto
epic
e.
*Not
ă: L
a ni
velu
l fiec
ărei
cla
se se
indi
că n
umai
feno
men
ele
lingv
istice
noi
. Rea
ctua
lizar
ea fe
nom
enel
or în
sușit
e an
terio
r se
subî
nţel
ege.
Text
e re
com
anda
te:
• A.
Don
ici,
Doi c
âini
• M
. Em
ines
cu, L
ucea
făru
l (fr
agm
ent)
; Scr
isoar
ea a
III-a
(fra
gmen
t)•
Şt. D
elav
ranc
ea, H
agi-T
udos
e (fr
agm
ent)
• Ge
o Bo
gza,
Bas
m (f
ragm
ent)
•
L. R
ebre
anu,
Ciu
lean
dra
(frag
men
t)•
M. E
liade
, Rom
anul
ado
lesc
entu
lui m
iop,
Mem
orii
(frag
men
te la
ale
gere
)•
G. B
acov
ia, D
ecem
bre
• G.
Liic
eanu
, Scr
isori
cătr
e fiu
l meu
(fra
gmen
t)•
A. P
ăune
scu:
Rep
etab
ila p
ovar
ă•
N. D
abija
, Pe
urm
ele
lui O
rfeu
etc.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
• V.
Ale
csan
dri,
Lege
nda
cioc
ârlie
i (fr
agm
ent)
• I.
Slav
ici,
Mar
a (fr
agm
ent)
• V.
Cip
ileag
a, În
um
bra
paşil
or tă
i (fr
agm
ent)
• T.
Ţâb
ulea
c, V
ara
în c
are
mam
a a
avut
och
ii ve
rzi (
frag
men
t) e
tc.
Not
ă: S
e re
com
andă
:•
stud
iere
a a
3-5
text
e/fr
agm
ente
de
text
e no
nlite
rare
și/s
au li
tera
re, î
n ca
drul
fiec
ărei
uni
tăţi
de c
onţin
ut;
• m
emor
izare
a a
3 po
ezii
liric
e sa
u a
unor
frag
men
te d
e te
xte
epic
e (b
alad
ă, fa
bulă
, poe
m).
38
PRO
GRE
SIA
UN
ITĂŢ
ILO
R TE
MAT
ICE
ŞI T
EXTE
REC
OM
ANDA
TE
Clas
a a
X-a
Clas
a a
XI-a
Clas
a a
XII-a
Med
iul p
erso
nal
• Au
topo
rtre
tul
• Ge
nera
ţii și
inte
rese
• Dr
agos
tea
– se
ntim
ent c
ompl
ex
Med
iul p
erso
nal
• Im
agin
ea d
e sin
e și
repu
taţia
• U
nive
rsul
pre
ferin
ţelo
r•
Drag
oste
a în
nobi
leaz
ă•
Rela
ţia p
ărin
ţi - c
opii
Med
iul p
erso
nal
• Gh
id p
entr
u o
viaţ
ă de
cal
itate
• M
anag
emen
tul ti
mpu
lui
• Lu
crur
i de
valo
are
și va
loar
ea lu
crur
ilor
• Dr
agos
tea
ca v
aloa
re u
man
ăM
ediu
l edu
caţio
nal
• Le
ctur
a în
tre
nece
sitat
e și
plăc
ere
• M
otiva
ţia și
succ
esul
școl
ar•
Cultu
ra să
nătă
ţii
Med
iul e
duca
ţiona
l•
Educ
aţia
form
ează
per
sona
litat
ea.
• Şc
oala
de
azi ș
i de
mâi
ne.
• Pr
oiec
te e
colo
gice
Med
iul e
duca
ţiona
l•
Voca
ţie și
ale
gere
a pr
ofes
iei
• Ca
riere
de
succ
es•
Sfat
uri s
ănăt
oase
pen
tru
fieca
re zi
Med
iul s
ocia
l•
Com
unic
are
real
ă și
virt
uală
• M
esaj
e sc
rise:
text
pub
licita
r•
Volu
ntar
iatu
l sch
imbă
vie
ţi•
Com
unic
area
în si
tuaţ
iile
de c
onfli
ct
Med
iul s
ocia
l•
Arta
de
a gă
si ar
gum
ente
• M
esaj
e sc
rise:
recl
amaţ
ia•
Com
unic
area
onl
ine:
opo
rtun
ităţi
și ris
curi
• În
cău
tare
a ad
evăr
ului
• Le
cţii
de v
iaţă
Med
iul s
ocia
l•
Arta
de
a vo
rbi î
n pu
blic
• M
esaj
e sc
rise:
CV,
scris
oare
de
inte
nţie
•
Docu
men
tare
a on
-line
: con
curs
uri,
burs
e,
proi
ecte
• Ati
tudi
nea
faţă
de
cei î
n et
ate:
trad
iţie
sau
dato
rie•
Impl
icar
e ci
vică
în v
iaţa
com
unită
ţii
Med
iul c
ultu
ral
• Pa
trie
și p
atrio
tism
• Lo
curi
mem
orab
ile: O
rhei
ul V
echi
, Măn
ăsti-
rea
Curt
ea d
e Ar
geș
• N
ume
care
au
crea
t val
ori:
Emil
Lote
anu,
Eu
gen
Doga
Med
iul c
ultu
ral
• Li
mba
rom
ână
este
pat
ria m
ea•
Desc
oper
ă Re
publ
ica
Mol
dova
• N
ume
care
au
crea
t val
ori:
Geor
ge E
nesc
u,
Mar
ia B
ieşu
, Mih
ai G
recu
Med
iul c
ultu
ral
• Pr
o Pa
tria
• Va
lori
naţio
nale
și u
nive
rsal
e•
Num
e ca
re a
u cr
eat v
alor
i: Eu
gen
Coşe
riu,
Mirc
ea E
liade
39
TEXT
E RE
COM
ANDA
TE:
Clas
a a
X-a
Clas
a a
XI-a
Cl
asa
a XI
I-a
• M
eşte
rul M
anol
e (fr
agm
ent)
• V.
Ale
csan
dri,
Dan,
căp
itan
de p
lai (
frag
-m
ent)
• M
. Em
ines
cu, D
e ce
nu-
mi v
ii, A
tât d
e fr
age-
dă (o
poe
zie la
ale
gere
) •
L. C
arag
iale
, Bac
alau
reat
(fra
gmen
t)•
G. C
oșbu
c: T
rei,
doam
ne, ş
i toţ
i tre
i•
I. Sl
avic
i, M
oara
cu
noro
c (fr
agm
ent)
• G.
Căl
ines
cu, J
urna
lul l
itera
r (fr
agm
ent)
•
L. B
laga
, Hro
nicu
l şi c
ânte
cul v
ârst
elor
(fra
g-m
ent)
•
M. S
ores
cu, L
a le
cţie
(fra
gmen
t)•
V. R
oman
ciuc
, Tu
eşti
stăp
âna
lum
ii •
N. R
usu,
Lia
(fra
gmen
t)
• et
c.
• D.
Can
tem
ir, D
escr
iere
a M
oldo
vei (
frag
-m
ent)
•
V. A
lecs
andr
i, Ist
oria
unu
i gal
ben
(frag
men
-te
)•
M. E
min
escu
, Cez
ara
(frag
men
t)•
M. S
adov
eanu
, Bal
tagu
l (fr
agm
ent)
•
N. L
abiș,
Moa
rtea
căp
rioar
ei (f
ragm
ent)
•
M. P
reda
, Via
ţa c
a o
prad
ă (fr
agm
ent)
•
I. Dr
uţă,
Fru
nze
de d
or (f
ragm
ent)
; Ulti
ma
lună
de
toam
nă (f
ragm
ent)
• D.
Mat
covs
chi,
Doar
fem
eia
• N
. Dab
ija, D
e dr
agos
te•
Gr. V
ieru
, Lim
ba n
oast
ră c
ea ro
mân
ă; P
en-
tru
ea, L
egăm
ânt,
Iart
ă-m
ă (1
-2 la
ale
gere
); Tu
• T.
Ţâb
ulea
c, F
abul
e m
oder
ne (F
rum
useţ
e;
Fine
ţe)
• et
c.
• A.
Don
ici,
Doi c
âini
• M
. Em
ines
cu, L
ucea
făru
l (fr
agm
ent)
; Scr
i-so
area
a II
I-a (f
ragm
ent)
• Şt
. Del
avra
ncea
, Hag
i-Tud
ose
(frag
men
t)•
Geo
Bogz
a, B
asm
(fra
gmen
t)
• L.
Reb
rean
u, C
iule
andr
a (fr
agm
ent)
• M
. Elia
de, R
oman
ul a
dole
scen
tulu
i mio
p,
Mem
orii
(frag
men
te la
ale
gere
)•
G. B
acov
ia, D
ecem
bre
• G.
Liic
eanu
, Scr
isori
cătr
e fiu
l meu
(fra
g-m
ent)
• A.
Pău
nesc
u, R
epet
abila
pov
ară
• N
. Dab
ija, P
e ur
mel
e lu
i Orf
eu e
tc.
• et
c.
Text
e re
com
anda
te p
entr
u at
elie
rele
de
lect
ură:
• Pe
tre
Ispi
resc
u, T
iner
eţe
fără
băt
râne
ţe şi
vi
aţă
fără
de
moa
rte
(frag
men
t)•
M. E
min
escu
, Şi d
acă,
Dor
inţa
•
A. B
usui
oc, S
ingu
r în
faţa
dra
gost
ei (f
rag-
men
t)•
S. V
angh
eli,
Copi
ii în
căt
uşile
Sib
erie
i•
A. S
ilves
tru,
Ispi
ta n
emur
irii (
frag
men
t)•
etc.
• Io
n Dr
uţă,
Păs
ările
tine
reţii
noa
stre
(fra
g-m
ent)
• T.
Arg
hezi,
Test
amen
t•
I. Va
tam
anu,
Mam
a (fr
agm
ent)
• N
. Dab
ija, T
ema
pent
ru a
casă
(fra
gmen
t)•
Igor
Guz
un, V
inil,
Bin
e (fr
agm
ente
)•
etc.
• V.
Ale
csan
dri,
Lege
nda
cioc
ârlie
i (fr
agm
ent)
• I.
Slav
ici,
Mar
a (fr
agm
ent)
• V.
Cip
ileag
a, În
um
bra
paşil
or tă
i (fr
agm
ent)
• T.
Ţâb
ulea
c, V
ara
în c
are
mam
a a
avut
och
ii ve
rzi (
frag
men
t)•
etc.
40
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română pentru instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, învăţământ liceal, își propune dezvoltarea la elevi a com-petenţelor de comunicare în limba română, sensibilizarea acestora pentru aprecierea elementelor specifice culturii române și universale, valorificarea experienţelor lingvisti-ce și de lectură în diverse domenii ale vieţii (personal, educaţional, social), manifestând deschidere pentru implicarea activă, responsabilă în viaţa social-culturală a Republicii Moldova.
Având în vedere noile cerinţe ale educaţiei lingvistice și tendinţele europene, se im-pune o abordare reconceptualizată a Curriculumului, care urmărește învăţarea integrată a limbii și literaturii române, dobândirea de către elevi a competenţelor de comunicare prin valorificarea elementelor culturii naţionale și universale.
Actele de vorbire, ca entităţi minime ale comunicării, proiectate pentru cele cinci competenţe, se realizează în cadrul activităţilor comunicative care se înscriu într-un ca-dru mai larg al contextului social. Prin intermediul actelor de vorbire elevul-vorbitor are posibilitatea să realizeze diferite activităţi comunicative, și anume: să transmită sau să solicite o informaţie, să exprime o cerere, o rugăminte, un îndemn, un ordin, o mul-ţumire, să facă o invitaţie, o promisiune, un compliment cuiva, să laude, să critice, să avertizeze pe cineva etc.
Abordarea integrată, comunicativ-funcţională sunt concepte-bază ale procesului de învăţare a limbii și literaturii române în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. Instruirea se axează pe formarea unui sistem de competenţe (trans-/inter-disciplinare, specifice, unităţi de competenţe); focalizarea pe limba în funcţiune, pe as-pectele concrete ale utilizării limbii; crearea de contexte autentice de comunicare (atât exemple de limbă scrisă, cât și exemple de limbă vorbită), abordarea flexibilă a faptelor de limbă (îmbinarea rigurozităţii cu stimularea creativităţii lingvistice), dar și cea pre-dominant inductivă, experienţială, cu accent pe înţelegerea și exersarea conţinuturilor lingvistice; învăţarea contextualizată (funcţională și aplicativă a fenomenelor gramati-cale, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea comunicării într-o di-versitate de contexte); abordarea holistică, integratoare a domeniilor disciplinei (achi-ziţiile din limbă sunt utilizate în mod sistematic în comprehensiunea textului nonliterar și literar); profesorul îi ghidează pe elevi, care sunt implicaţi în activităţi de învăţare prin care descoperă modul de funcţionare a limbii și aplică în contexte comunicative diverse regulile pe care le-au desprins.
În acest sens, modelul comunicativ-funcţional urmărește dezvoltarea competen-ţelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise, prin dezvoltarea celor
41
patru deprinderi integratoare care interacţionează în procesul comunicării: audierea, vorbirea, lectura, scrierea. Prin alegerea modelului comunicativ-funcţional, integrat, comunicarea devine „umbrela sub care se așează limba și literatura” [49, pag. ]. Faţă de abordările anterioare, aceasta însemnă o schimbare a accentelor: dinspre studiul despre literatură (ilustrat de comentariile literare neinteriorizate) către studiul litera-turii (favorizând formarea de competenţe de lectură bazate pe comprehensiunea și interpretarea textului), dinspre studiul despre limbă (abordarea statică a domeniului limbii române), către studiul limbii în uz (favorizând o abordare pragmatică a folosirii adecvate, în context, a achiziţiilor lingvistice). Altfel spus, acumularea de cunoștinţe a fost înlocuită de formarea de capacităţi, interiorizarea unor valori și dezvoltarea unor atitudini comunicative.
Textele/fragmentele de texte propuse în Curriculum poartă caracter de recomanda-re. În procesul proiectării didactice, în vederea realizării unităţilor de competenţă, vor fi selectate 3-5 texte/fragmente de texte nonliterare, literare, care vor contribui la for-marea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a unităţilor de conţinut pentru fiecare clasă. Pe parcursul anului, la clasă, se sugerează memorizarea a 3 poezii lirice sau a unor fragmente de texte epice (baladă, fabulă, poem).
În implementarea noului Curriculum disciplinar se va urmări realizarea metodologiei recomandată de Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL), învăţarea în contexte autentice, promovarea comunicării interculturale, favorizarea perspectivei acţionale inter- și transdisciplinare a demersului didactic.
Studiul limbii și literaturii la treapta liceală, conform CECRL, se va axa pe patru do-menii de competenţe:
- cunoașterea declarativă sau academică (savoir/knowledge);- deprinderi sau abilităţi (savoir-faire/skill);- competenţa existenţială (savoir-être/existential competence);- abilitatea de a învăţa (savoir-appreandre/ability to learn).Cadrele didactice, autorii de manuale vor ţine cont de recomandările CECRL, de-
scriptorii nivelului B2 proiectate pentru a fi atinse în clasele de liceu (B1.1, B1.2, B1.3). În realizarea unităţilor de învăţare, vor fi formulate sarcini din perspectivă comuni-
cativă/acţională, conform tipului de competenţă formată și modulului tematic propus. Învăţarea se va centra pe elev, nevoile acestuia, pe stimularea curiozităţii, creativităţii, gândirii critice și motivaţiei pentru învăţarea limbii române, propria învăţare.
Un element de noutate a Curriculumului disciplinar pentru clasele liceale este intro-ducerea Atelierelor de lectură, discuţii/dezbateri şi interculturale. În cadrul acestor ore se recomandă discuţii pe marginea lecturilor realizate, dezbaterea pe teme de interes public și personal al elevilor, familiarizarea cu valorile naţionale și universale etc. Se va încuraja interacţiunea pozitivă, implicarea elevilor în diverse activităţi de învăţare prin descoperire, învăţarea experienţială, învăţarea prin cercetare învăţarea bazată pe pro-iecte, învăţarea în bază de sarcini etc.
42
În contextul multitudinii de schimbări ce au loc în diverse sfere ale vieţii, ritmul acce-lerat al proceselor de dezvoltare a sistemelor informaţionale, interesele și preferinţele adolescenţilor de azi, recomandăm profesorilor îmbogăţirea portofoliului cadrului di-dactic (în format letric și/sau digital).
Se recomandă utilizarea pe larg atât a metodele tradiţionale, cât și alternative, valo-rificarea conţinuturilor învăţării prin: învăţarea prin descoperire și rezolvare de proble-me, învăţarea experinţială, învăţarea în bază de proiecte, învăţarea prin cercetare, învă-ţarea în bază de sarcini etc. În aceeași ordine de idei, sugerăm ca profesorul să utilizeze materiale didactice ilustrative atractive și moderne (imagini, hărţi conceptuale, produse digitale, lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustraţii, dia-pozitive), instrumente educative moderne (calculatorul, tabletele, tabla interactivă, te-lefoane mobile), activităţi/exerciţii cu caracter ludic (activităţi interactive, jocuri de rol, studii de caz, simulări, vizionări de resurse digitale, dezbateri, discursuri motivaţionale) și suporturi digitale (website-uri, bloguri, filme, colaje digitale, postere digitale, dicţi-onare digitale, materiale în format mp3 și mp4, soft-uri, platforme educaţionale etc.).
Evaluarea este o dimensiune esenţială a demersului educaţional, partea integrantă a Curriculumului disciplinar la Limba şi literatura română. Ea se referă la toate compo-nentele curriculare și cuprinde domeniile: cognitiv, afectiv și psihomotor.
Pe parcursul procesului de învăţare, în funcţie de momentul actului evaluativ, vor fi utilizate trei strategii de evaluare: iniţială (predictivă); formativă (continuă); sumati-vă (finală). Evaluarea iniţială se realizează la începutul anului de învăţământ și vizează identificarea condiţiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învă-ţare. Evaluarea formativă se va face pe parcursul procesului de învăţare, fiind utilizate diverse strategii practicate de cadrul didactic la clasă. Evaluarea formativă va fi raporta-tă la o unitate de competenţă sau câteva unităţi de competenţe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă, la finele parcursului de învăţare. Evalu-area sumativă se realizează la finele unităţii de învăţare, având funcţia de constatare a nivelului de formare a unităţilor de competenţe și a competenţelor specifice.
O evaluare eficientă se poate realiza numai în strânsă legătură a componentelor sale: predare-învăţare-evaluare, activităţii de evaluare aparţinându-i un rol central, din moment ce asigură un feedback permanent, necesar tuturor actorilor procesului edu-caţional la disciplină – elevilor, cadrelor didactice, părinţilor, factorilor de decizie etc.
Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale elevului. Cadrul didactic va organiza evaluarea procesului de învăţare a disciplinei Limba şi literatura română și a produselor școlare, luând ca bază reperele; parametrii; cerinţele;criteriile/baremele de evaluare, descriptorii de performanţă, grila de notare. În acest context, este important ca în procesul de evaluare să se urmărească corelarea dintre componen-tele actului evaluativ:
obiectiv de evaluare → metodă de evaluare → instrument de evaluare → produs criterii de evaluare → descriptori de evaluare → note/calificative.
43
Orice activitate de evaluare poate fi realizată respectând un șir de reguli: se evaluează succesul, și nu insuccesul elevului; evaluarea se realizează în scopul ameliorării procesului de învăţare; evaluarea trebuie să motiveze elevul spre învăţare; elevul trebuie să cunoască criteriile de apreciere, parametrii de timp în care se va
realiza evaluarea; rezultatele evaluării trebuie să fie prezentate în termenii stabiliţi; procesul evaluării trebuie să fie pozitiv și detaliat; evaluarea trebuie să fie obiectivă, corectă; modul de prezentare a rezultatelor trebuie să fie onest.Evaluarea în prezentul Curriculum este abordată din perspectiva formării/dezvoltării
competenţelor. Evaluarea bazată pe competenţe implică evaluarea formativă a cunoș-tinţelor, abilităţilor și atitudinilor elevilor în rezolvarea unor situaţii concrete, a produ-selor realizate.
Principiile psiho-pedagogice sunt centrate pe personalitatea celui evaluat (educa-bilului), pe caracteristicile sale individuale și de vârstă. Toate elementele procesului de evaluare sunt importante, nimic nu este de neglijat: motivaţia elevului pentru învăţa-re, interesul, modul de organizare a procesului, abordarea personalizată, transparenţa, axarea pe succes etc.
În procesul de evaluare la Limba şi literatura română, în învăţământul liceal, se va face apel atât la metodele tradiţionale, cât și metodele, instrumentele complementare, metode active și interactive de evaluare a valorilor, atitudinilor, abilităţilor, cunoștinţelor și a înţelegerii critice. În acest context, se va urmări: (a) evaluarea proceselor de învăţare, (b) a competenţelor achiziţionate, (c) a progresului realizat, (d) a produselor activităţii și a învăţării elevilor. Acestea includ: probe orale, lectura cu voce a textelor, recitarea unui fragment sau a unui text memorizat, interogarea frontală, întrebările structurate (intero-garea multiprocesuală), realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată, răspun-surile rezumative sau ample, interviul, probe scrise, teste, fişe de observare, liste de ve-rificare, fişe de evaluare, fişe de evaluare reciprocă, jurnalul reflexiv, harta conceptuală, proiectul, portofoliul, tehnica 3-2-1, investigaţia, autoevaluarea, evaluarea reciprocă etc.
Cadrul didactic va diversifica metodele de evaluare, va alterna metodele/tehnicile tradiţionale cu cele alternative, active cu cel interactive. Tipurile și formele de evaluare vor fi selectate și clasate în perechi distinctive: evaluarea rezultatelor – evaluarea com-petenţelor; evaluarea formativă – evaluarea sumativă; evaluarea directă – evaluarea in-directă; evaluarea performanţei – evaluarea cunoștinţelor; evaluarea bazată pe sarcini de învăţare – evaluarea bazată pe proiecte; evaluarea reciprocă – autoevaluarea.
Evaluarea interactivă are funcţie formativă întrucât permite reglarea interactivă a învăţării și a predării, permiţând elevului să își autoanalizeze și automonitorizeze învă-ţarea, raportându-se la obiectivele urmărite, și, de asemenea, să proiecteze învăţarea
44
viitoare, în timp ce profesorului îi permite să își modeleze și adapteze predarea, prin reglări interactive.
O evaluare devine interactivă atunci când: este personalizată; reprezintă un demers interactiv; este proiectată în legătură directă cu anumite obiective operaţionale; este multimodală; se bazează pe un feedback bidirecţionat permanent, operativ și substan-ţial; este continuă, dinamică și analitică; oferă informaţii valoroase pentru procesul de reglare și ameliorare imediată și eficientă a instruirii și formării; motivează elevii intrin-sec pentru că ei simt că energia de învăţare le este eficient canalizată și este relevantă și pentru că le permite (auto)reglarea învăţării etc.
Pentru a implica elevii mai activ în propria formare, pregăti mai bine pentru integra-re în viaţă socială se recomandă utilizarea autoevaluării. În acest sens, este necesar a crea condiţii ce stimulează autoevaluarea: aplicarea unor fișe de autoevaluare, prezen-tarea criteriilor de succes, încurajarea elevilor pentru a adresa întrebări legate de modul de realizare a sarcinilor, încurajarea autoevaluării și evaluării reciproce, realizarea jurna-lului de reflecţii etc. În aceste contexte de evaluare se recomandă ghidarea elevului de profesor, consilierea, încurajarea.
De menţionat că procesul de evaluare a competenţelor presupune conceptualizarea unui demers al evaluării realizată la clasa de elevi care implică o succesiune de compo-nente: proiectarea, aplicarea/implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de pro-ces și produs) emiterea judecăţilor/recomandări. Produsul la disciplină reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev. Prezentul Curriculum conţine liste de produse pentru fiecare unitate de competenţă. De ex.: Competenţa specifică 3. Fişe de lectură. Agenda de lectură. Agenda cu notiţe paralele. Interviul. Discuţii dirijate. Dezbateri. Fişa personajului. Organizatori grafici. Postere. Proiect de grup/individual. Portofoliul etc.
Evaluarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cunoscute, pe baza unor criterii unice, transparente, prezentate elevilor înainte de realizarea activităţii. Cri-teriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operaţională și/sau pe cea atitudinală. Criteriile de evaluare trebuie formulate într-un limbaj accesibil, fiind utilizate, de regulă, verbe la persoana a II-a plural.
Un aspect extrem de important al procesului de evaluare în învăţământul liceal este legat de temele pentru acasă. Se recomandă alternarea modalităţilor clasice cu cele moderne, axarea pe texte și sarcini autentice, care valorifică situaţii cotidiene, proble-me reale, teme de interes pentru elevi, corelate cu perspectivele de integrare sociocul-turală a acestora în comunitate. Se vor propune activităţi cu caracter practic-aplicativ, realizarea proiectelor individuale și de grup, posterelor, prezentărilor etc.
Pentru copiii cu CES se va utiliza același sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe baza Planului educaţional individualizat.
Actualul Curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către exprimarea de atitudini, opinii, stimularea autoreflecţiei etc.
45
BIBLIOGRAFIECadrul legal şi normativNaţional1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, 2014, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art. 401; în vigoare 01.07.16.2. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, aprobat prin Ordinul Ministerului
Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, nr. 432 din 29 mai 2017.3. Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în şcolile cu limba rusă
de instruire, aprobată prin Hotărârea Colegiului Ministerului Învăţământului, nr. 17 din 21.11.95.
4. Curriculum naţional. Limba română pentru instituţiile de educaţie timpurie cu pro-gram în limbile minorităţilor naţionale. Ghid de implementare a curriculumului./Barbăneagră Al., Iordăchescu I., Cepraga L., Cucu L., Mocanu L., Zavadschi A.. Chiși-nău: Tipografia Centrală, 2018.
5. Curriculum naţional. Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale: învăţământul primar. Ghid de implemen-tare a curriculumului disciplinar./Cazacu T., Feteasco R., Roșcovanu V. ș.a. Chișinău: Editura Lyceum, 2018.
6. Curriculum naţional. Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ preuniversitare cu limba rusă de instruire, învăţământul gimnazial. Chișinău: Tipo-grafia Centrală, 2010.
7. Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţi-ile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020), aprobat prin HG nr. 904 din 31 decembrie 2015.
8. Standarde de eficienţă a învăţării. Chișinău: Tipografia Centrală, 2012. 9. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”, 2014.10. Strategia Moldova Digitală 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 857 din
31.10.2013.
Internaţional11. Beacco J.-C., Byram, M. Ghid pentru elaborarea politicilor lingvistice educative în Eu-
ropa. De la diversitate lingvistică la educaţia plurilingvă. Consiliul Europei: Diviziu-nea pentru politici lingvistice, 2003.
12. Common European Framework of Reference for Languages: Learning, Teaching, Assessment. Companion volume with new descriptors. Council of Europe, Strasbo-urg, 2018.
46
13. Little D., Perclova R., Portofoliul European al limbilor. Ghid destinat profesorilor și formatorilor cadrelor didactice. Consiliul Europei: Diviziunea Politici Lingvistice, Chi-șinău, 2003.
14. Nivel prag pentru învăţarea limbii române ca limbă străină. Consiliul de Cooperări Culturale, Strasbourg, 2001.
Studii/rapoarte15. Bucun N., Guţu V., Ghicov A. ș.a. Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic.
Chișinău: IŞE, 2017.16. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC,
IŞE, 2018.
Literatură în domeniu17. Ardelean A., Mândruţ O. Didactica formării competenţelor. Cercetare – Dezvoltare –
Inovare – Formare. Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2012.18. Ardelean A., Pop V.- L. Strategii didactice în perspectivă transdisciplinară. București,
2011.19. Barbăneagră A., Petrenco L., Cucu L. ș.a. Interacţionăm şi comunicăm: Situaţii de
comunicare, jocuri didactice, jocuri de rol, acte comunicative. Chișinău: Tipografia „Bons Offices”, 2014.
20. Barbăneagră A. Conceptualizarea procesului de învăţare integrată a conţinutului şi a limbii în instituţiile cu instruire în limba rusă din RM.//„Educaţia lingvistică – mijloc de promovare a dialogului intercultural și a integrării socio-profesionale”, Chișinău, 2016.
21. Cartaleanu T., Cosovan O. ș.a. Formarea de competenţe prin strategii didactice in-teractive. Chișinău: CE Pro Didactica, 2008; 2011.
22. Cartaleanu T., Ghicov A. Predarea interactivă centrată pe elev. Chișinău: Editura Şti-inţa, 2008.
23. Cartaleanu T., Cosovan O. ș.a. Studiul integrat al limbii şi literaturii române în gimna-ziu. Chișinău: Editura Arc, 2017.
24. Cartaleanu T., Cosovan O. ș.a. Demersul didactic la limba şi literatura română în gim-naziu: proiectarea explicită. Chișinău: Editura Arc, 2017.
25. Ciolan L. Învăţarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași: Editura Polirom, 2008.
26. Constantinovici E., Bărbuţă I. ș.a. Predarea şi învăţarea limbii prin comunicare. Ghi-dul profesorului. Chișinău: Editura Cartier, 2003.
27. Costea O. Didactica lecturii: o abordare funcţională. Iași: Editura Institutul European, 2006.
47
28. Gutu Vl., Învăţământul centrat pe competenţe: abordare teleologică, În: revista Di-dactica Pro, nr. 1 (65), 2011.
29. Frunze L. Dezvoltarea competenţelor de comunicare în procesul analizei textului li-terar. Teză de doctor în pedagogie, Chișinău, 2008.
30. Iordăchescu I. Predarea textului literar în bază de repere. Chișinău: Editura Arc, 2018.31. Iordăchescu I. Viaţa şi activitatea scriitorilor: Ce? Cât? Cum? Chișinău: Editura Arc,
2017.32. Marin M. Didactica lecturii. Interacţiunea elev-operă literară din perspectiva atitudi-
nilor şi valorilor literar-artistice. Chișinău: Editura Cartier, 2013. 33. Milancovici S. Didactica predării limbii române. București, 2013.34. Norel M., Sâmihăian F. Didactica limbii şi literaturii române. București, 2011.35. Oprea Cr.-L. Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogi-
că, 2007. 36. Pamfil A. Didactica limbii şi literaturii române (pentru învăţământul în limbile mino-
rităţilor naţionale). Cluj: Editura Dacia, 2000.37. Platon E. (coord.) ș.a. Procesul de predare/învăţare a limbii române ca limbă nema-
ternă (RLNM) în ciclul gimnazial. Suport de curs. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2011.
38. Popovici A. Formarea competenţei de audiere în procesul de predare-învăţare a lim-bii române în şcoala alolingvă (ciclul gimnazial). Teză de doctor în pedagogie, Chiși-nău, 2012.
39. Roșcovanu V. Bune practici. Dezvoltarea personalităţii elevului prin abordarea comu-nicativ-valorică. Portofoliu didactic la limba şi literatura română. Chișinău: Institutul de Ştiinţe ale educaţiei, 2015.
40. Sarivan L., Gavrilă M., Stoicescu D. ș.a. Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev. București: Educaţia 2000+, 2009.
41. Sâmihăian F. O didactică a limbii şi literaturii române: provocări actuale pentru pro-fesor şi elev. București: Editura Art, 2014.
42. Stanţieru S., Codreanu A., Limba şi literatura română. Teste de pregătire pentru exa-menele de absolvire, clasa a IX-a, Chișinău: Editura Lyceum, 2018.
43. Stoica A., Musteaţă S. Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic. Chișinău: Editura Lyceum, 1997.
44. Şchiopu C. Metodica predării literaturii române. Pitești: Editura Carminis, 2009.
Site-uri utile:45. http://rlnm.didacticalimbiiromane.ro/platforma-online/46. http://video.elearning.ubbcluj.ro/?page_id=538 47. http://www.povesti-pentru-copii.com/48. http://www.romanianvoice.com/ 49. http://traditiidinromania.ro/category/legende
