ANULU " V I . ARADU, i - e e s . IfcTr. 3 9 .

BISERICA si SC0L'A. I T ó i a b i s e r i c é s c a , s c o l a s t i c a , , l i t e r a r i a s i e c o n o m i c a .

Ese o data in septemana : Duminec'a.

P r e t i u l u a b o n a m e n t u l u i Prelíulu insertiiiniloi'u : i Corespondintiele se se adreseze la Redac-, i tiunea dela

Pentru Austro-Ongari'a pe anu . . 5 fi.—cr. j> Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu » » 'si J> J U M - a n u 2 >i 5 0 » [ cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

Pentru Romam'a si strametate pe anu 7 „ — ,, ( , ±, - . A o -n" < 4 n. si mai sus 5 fl. v. a. ;i -r -i ., ,, J. a. o „ oO „ l <

„BISERICA si SCOL'A" E r banii de prenumeratiune la

„ T I P O G R A F I A D I E C E S A N A I N A R A D . 1

Cu 1. Octomvre st. v. se incepe unu nou abonamentu pentru triluniulu Octomvre—Novem­bre—Decembre la

„Biseric'a si SeoFa." Domnii abonaţi a caroru abonamentu espira sunt rugaţi a-lu renoi, ca se nu fimu siliţi a-le intre-

rumpe espidiarea jurnalului. 1 De asemenea sunt rugaţi toti domnii

abonaţi, in restantia cu pretiulu jurnalului, ca se-si achiteze abonamentele cu care detorescu la tip o gr afi 'a diecesana. Işli

2ESec3.acti-u.riea.

îmbunătăţ i rea positiunei morale si mater ia le a clerului in Romani'a.

In timpnlu din urma, mai cu sema dela eluptarea independentiei sale, Romani'a a facutu progrese insemnate pe terenulu socialu si eco-nomicu, dar pe terenulu moralu, ea, ni-se pare, a datu inderetru. Aeest'a trista aparintia ni-o espune jurnalulu „Reforma" din Bucuresci. „Cu cât simţiemintulu nationalu si socialu, dice ea, a luatu o desvoltare puternica, cu atât'a a soa-diutu simtiemintulu moralu si religiosu in poporu." Da, pentru câ propagatorii moralei, preoţii bi-sericei ortodoxe in Romani'a, au fost si sunt tractaţi pana astadi, ca cea din urma clasa a societăţii, numai ca unu malum necesarium alu ei.

Cu tote acestea, toti omenii de bine^con-vinu, câ remediarea reului depinde de conlucra­rea si energi'a preotiloru. „Este de detori'a cle­rului, dice „Reforma" de detori'a preotului de miru, care este in contactu permanentu cu so­cietatea, de a propaga simtieminte morale si re-ligiose, de a chiemâ pe fie-care la implinirea detorieloru sale catra tiera si biserica. Preoţii si invetiatorii sunt detori a cultiva in nouele

generatiuni simtieminte morale, a propaga in poporu idei religiôse, a indemnâ pe fie-care la respectulu cuvenitu representantiloru tierei si religiunei."

Acesta detorie a clerului nime nu-a accen-tuatu mai multu ca noi, câci clerului românu1

incumba aceasi misiune pretutindenea. Intrebamu insa, ce s'a facutu in Romani'a pana acuma in favorulu clerului, pentru a-lu ridica la o stare mai buna morala si materiala? Forte putienu, in vreme ce ingrigirea pentru ridicarea lui la positiunea si influinti'a ce-i compete in socie­tate, trebniâ se fie intre celea dintaiu preocupa-tiuni a-le statului ! O instrucţiune si intretienere conforma înaltei sale chiamari, éta ceea ce pôte dâ clerului demnitatea si prestigiulu ce i-se cu­vine in societate. Pentru cea d'antaiu, inceputulu s'a facutu cu infiintiarea facultăţii de teologie la universitatea din Bucuresci, ér pentru a dôu'a, s'a presentatu in camera, dupre staruintiele Prea-santitiloru Metropoliti ai tierei, unu proiectu de lege, ce-lu publicamu mai josu. Dai* acestea sunt numai începuturi, si pana la respandirea unei culturi generale in cleru se receru multe îmbu­nătăţiri inca.

Intre celea mai insemnate, ni se pare si restituirea preotiloru in drepturile loru naturale ca invetiatorii poporului.

Pentru poporulu românescu, in generalu, ar fi unu lucru fatalu a-i separa scôl'a de biserica, moral'a de religiune. Daca voimu consolidarea naţionala, aeest'a o putemu numai remanend cre­dincioşi traditiuniîoru străbune, dând adecă preo­tiloru misiunea de invetiatori, nu numai in bise­rica ci si in scôla, si veghiand ca cultur'a na­ţionala se raérga paralelu cu cea morala-religiôsa.

In cuprinsulu aeest'a, jurnalulu „L'lndepen-dance Roumaine" dela 15. Sept. publica unu interesantu si instructivu articolu, din care es-tragemu urmatôrele :

„Decâte-ori ara vorbitu de starea scóleloru nòstre urbane si rurale n'am intralasatu a accen­tua cà religiunea si morala nici odată nu trebu-escu separate de instrucţiune. — O instrucţiune reu organisata este flagelulu celu mai periculoşii ; de o mia de ori mai buna e ignoranti'a absoluta.

Daca convingerile nòstre in acestu punctu aveau trebnintia d'a fi confirmate éta probele ce primimu dela unulu din cei mai mari proprie­tari ai districtului Mehedinţi.

Or.orabilulu nostru corespundinte, care insusi trăieşte totu in mijloculu populatiunei dela tiara, pre carea o cunósce mai bine decâtu ori-cine, ne impartasiesce cele mai triste detaiuri despre resultatulu deplorabilii ce nesmintiţii trebue se produca instrucţiunea deca bas'a ei nu sunt prin­cipile religióse si o morala sanaiòsa. Età ce ni se spune :

Tieranii cu óre care instrucţiune forméza aci o liga carea câte odată este comandata de primariu si care are de scopu esploatarea nemi-lósa a nenorocitiloru necarturari. In necunoscin-ti'a celoru mai mici noţiuni de morala aceşti mici tirani putina carte ce sciu nu o folosescu decât pentru satisfacerea viciuriloru loru. Astfelu cre-dinti'a rea, insielaciunea, abusulu de incredere sunt la ordinea dilei intocmai ca falsificarea de documente si de alegeri, mărturia mincinósa si alte crime cari desi de notorietate publica, remânu totuşi mai totdeuna nepedepsite.

Acestea trebue se fie pe totu loculu fruptele fatale a unei instrucţiuni carea nu se intemeéza pe principiele moralei. Pentru vindecarea aces­tora rele disastrose cari nu voru intardiâ a corumpe populatiunea nostra rurala, corespundintele nostru propune o mesura, carea ne pare forte practica.

„Mi se pare, dice elu ea s'ar putea fiecare preotu dela satu investi cu funcţiunea invetiato-riului. Cu acestu metodu s'ar reclicâ mai nainte de tòte dificultatea d'a gasi destui institutori laici pentru tòte scólele rurale. De alta parte ne mai fiind constrinsu a-se ocupa cu lucruìu câmpului preotulu ar avea timpulu necesara pentru a-se consacra invetiamentului si ce e mai importanţii din tòte i-ar cresce reputatimiea in ochii tieraniilnì, càci nimicu nu despóie pre preotulu ruralu mai tare de respectulu ce-i detoréza saténulu decât ! lucrulu de câmpu, si o data respectulu perdutu j s'a perdutu orice influintia morala ce ar putea ; esercia preotulu in comuna. — Erasi de alta j parte neactivitatea la care e condemnatu preo- I tulu preste tòta iérna trebue pre preotu insusi ! se lu demoraliseze si tènipésca; apoi e fòrte natu­ral u cà religiunea sufere atunci când ministri sei sunt degradati; astfelu daca instrucţiunea e nesu-fìcienta si nici cà are de basa o morala sanatósa

resultatulu e cà tieranulu trebue se devina din ce in ce mt«i coruptn."

Repetam si noi, dice „L'Independance Roum." acésta propunere ne pare ascelenta. Noi nu scimu déca va primi e a aprobarea ministrului de cultu si instrucţiune publica, dar e indispensabilii a luâ me-suri grabnice pentru a redica pe o cale séa alta positiunea clerului. Religiunea in adeveru nu pôte fi respectata decât atunci când miniştri ei insisi se vor respecta, si fara religia, ori ce s'ar dice, nu esista adeverata morala.

Oiscursu la solemnitatea patronului Semina-riului din Husi, ros t i tu in 30 . Ianuarie 1878. )

Onorabilu auditoru, Iubiţi şcolarif

Onorab i lu lu consil iu profesoralii a lu aces tu i seminar iu , in una din s iedint ie le sale, r egu l ându a-se serba p a t r o n u l u seminar iu lu i , conformu Regu lamen­tu lu i , si p re insemnandu-me se me pres in tu i n a i n t e a D v ô s t r e la so l emni t a t ea an ive r sa re i aces tu i i n s t i t u tu , ce o serbamu as ta-di , m 'amu bucn ra tu de onôrea si inc rederea ce s'a pusu in mine de a-lu r e p r é s e n t a la o ocasiune cu a t â t mai măre ţ i a , cu câ t es te p a t r o n a t a p e n t r u p r ima 6 r a ; da r t o tu -oda t a m'am si i n t r i s t a t u , câci dibi l 'a mea voce si esper in t i ' a nu v a p u t é des­crie indeajunsu impor t an t i ' a une i i n t run i r i ca a c e s t a a t â t de pre t iosa .

N u asi li l u a t u asupra-mi o l u c r a r e a t â t de de l i ca ta si de i nd razné t i a daca sciamu cà nu voiu avea unu Onor. aud i to ru in t e l igen tu , ca re le se apre­cieze dif icultăţ i le cu care am a v u t u a l up t a , u n u Onor. publ icu indu lgen tu , carele se t i ena sama de s labulu meu peptu si t a l e n t u ora tor icu . N u m a i sciindu si pres imt indu- le acestea, am p u t u t u lua cura ju lu ca as ta -d i se me p res in tu la a s t a t r i buna , si dupre p u t i n t i a se incerc a aduce in indepl in i re nobilele d o r i n t i a p rea mul tu s t imabi l i loru mei colegi.

M'asi s imţ i ferice daca asi p u t e a sa t i s face m a c a r u in p a r t e increderea si spe ran t i e l e D S a l e . Ca se potu inse corespunde si la a ş t e p t a r e a g e n e r a l a , va cont r ibui forte mul tu si a D v o s t r e p r é m u l t u pre -t i u i t a a t en ţ i une , pe care mer i t andu a o cape ta me voiu crede inca pré m u l t u incura ja tu .

N u rec lamu aces ta a t en ţ i une , Domni loru , câ pôte dôr vinu se ve espunu ceva nesc iu tu si necu­noscu ta ; nu, ci p e n t r u câ voiu ca pr in a s t a a t e n ţ i u n e se potu mai b ine reuşi a ca r ac t e r i za infinitele s imţ i r i ce se pe t recu in noi in fie-care as ta -d i , cand s u n t e m u a d u n a ţ i in aces tu s a n c t u a r u alu sci int ie loru.

Si in adeveru ce este 6re ? câ pa re câ, ca pe i n t r ecu t e pă t runş i de acelaşi cu ren tu e lec t r icu , a m r e n u n t i a t u la noi, prefer indu a fi in mij loculu aces te i Onor . adunàr i ? Ce este dieu, câ in ininiele nos t re cu to t i s imtimu as ta-di o mişcare deosebi ta ? E s t e ore as ta -d i cu mul tu mai deosebi ta de c â t cele a l t e ? E s t e pôte o di de d i s t r ac ţ i e sau de veselie ?

Si in adeveru daca acés ta e o di deosebi ta , o di de pe t rece re si de veselie i n t e l ec tua l a si re l ig iôsa , ore pen t ru ce a l t a ne vedemu i n t r u n i t i as ta-d i in

*) Prea stimabilulu D. G e o r g e A r a m a , profesoru lasemi-narinlu din Husi, ne-a onoratu cu publicarea a do'ua discursuri a-le Dsale, promitienrîu-ne a scrie si mai departe in colonele jurnalului nostru. Noi aducemu respectuosele no'stre multuimiri Dlui Arama, atâtu pentru lucrările trimise eâtu si pentru binevoitoriulu concursu in viitoriu. Red.

aces tu locasiu alu sci int ie loru, daca nu p e n t r u a ne r e c h i a m a idei le si a ne mai inp rospe ta cunoscint i le despre fundator i i i n s t i t u tu lu i , de unde esu a t â t e a lumin i , car i i np ra s t i e cu deosebire poporului de t i e r a c u l t u r a sp i r i tua la , idei a d e v e r a t e si s imţ i r i romanesci de n a ţ i u n e , p a t r i e si r e l ig iune .

P e n t r u ce a l t a es te a s t a i n t r u n i r e in mijloculu vos t ru şcolari , daca nu, p e n t r u a cunosce si voi, cine a u fostu in temei to r i i si con t r ibu i to r i i aces tu i i n s t i t u tu bine facetoru in care ve educaţ i , ca cunoscendu-i se-ii i m i t a ţ i si voi in a iubi ca si ei sci int i 'a , Biser ica si P a t r i a ; ca ast-felu ori unde vet i -merge se-i ave ţ i esemple vii in t o t u ce es te bunu, frumosu s i m o r a l u .

P e n t r u o causa numai s â n t a da r este î n t r u n i t ă aces ta Onor. aduna re , pen t ru unu mot ivu pu t e rn i cu r e spunde unu publ icu numerosu , si nici de cum pen­t r u a a scu l t a o s laba voce neobic inui ta de a fi aud i t a .

Ast-felu fiiudu, se vedem Onor. aud i to ru , ca r i s u n t u personajele care facu asta-di suje tulu pret iosei n o s t r e î n t r u n i r i si t o t - o d a t a care s u n t u fazele p r in care a t recu tu aces tu seminar iu p a n a a ajunsu la punc tu lu unde se afla as ta -d i .

D a c a este Domniloru, se facemu o ochire fugi­t i v a a supra t r ecu tu lu i se ne r a p o r t â m u la t impulu fundarei aces tu i i n s t i t u tu c ler icalu de bine-tacere, apoi t r e b u e se recunoscemu câ elu este p roduc tu lu t impulu i si alu necesi ta te i , voiu a dice câ n ' a p u t u t u a p ă r e a nici i na in t ea anu lu i 1846 si nici a se desvol tâ cu g răb i r e i n a i n t e a anu lu i 1851. E t a in r e s u m a t u fapte le cum se p e t r e c u :

P a n a la 1840 ins t ruc ţ iunea , l i t e r a t u r ' a , mai cu sama bisericesca, era ocupa t iunea p r i v i l eg i a t a in s ingure le scoli mai d ina in te fundate, da r unde se i nve t i â to tu dupre s iş tem'a a p u c a t a seu mai bine dicendu e red i t a t a . Inse dela anulu 1840 in coce a incepu tu in t o t a t i e r ' a r enasee rea nos t ra i n t e l ec tua l a . N 6 u e legi pen t ru i n s t ruc ţ iunea publ ica sun tu des tu le probe de cele ce voiu se demonstrezu. P a n a la 1840 e rau puţ ine scoli, pu ţ ine lumini. E t a ce dice D. E l i ade Radulescu in „Curier iulu Romanescu" din 1840 : „câ i nve t i a t u r i l e pe acelu t impu e rau asia de scadiu te in câ t cu g reu a r fi gas i tu cine-va u n u scolaru ca r e se scie scr ie cu o ortografie ori-care h o t a r î t a sau Închi­pu i t a . " Noue legi din 1847 facu prin unu farmecu sâ t r a s a r ă a t â t i n s t r u c ţ i u n e a publ ica câ t si cea c ler ica la . Si daca aceste legi nu au adusu pen t ru câ tva t impu fructele spe ra te , causa e, câ inve t i emen tu lu ma i cu deosebire in 1848 s'a pusu pe p l anu lu a lu doilea, a tunc i pe cand asia dicendu mai t o t a E u r o p a e ra e l ec t r i sa t a de acelaşi cu r en t a de idei si s imţ i r i na ţ i ona l e . E r â da r pes te p u t i n t i a eu ori-ce s for t ia re de a se răd ica i n s t ruc ţ i unea c ler ica la in fa t ia unoru inp re ju ra r i a t â t de nedor i t e de a se mai r epe t a . Cu incepu tu lu inse anu lu i 1850, a inceputu si invet iamen-tu lu cler icalu a se desvol tâ . Marea neces i t a t e de câ r t i si t r e b u i n t i a s i m ţ i t ă de a se itilooui asia numi­te le „ tab l i t ie" pe eare le in t rebu in t iâ i nve t i amen tu lu p r i m a m , deveni ocupa t iunea pr inc ipa la a unei Comi-siuni speciale , pe care Domni to r iu lu Moldovei, G r i -gor ie Grhica, o insa rc inase de a r e d a c t a unu Regula -m e n t u alu i n s t ruc t iune i publice si a se in t e resa de că r ţ i l e d idact ice ca de e lementulu pr imordia lu . M a r e a neces i t a te in t impulu precedie toru anu lu i 1850, de a se complecta locur i le v a c a n t e cu preo ţ i , a c t i v i t a t e a si zelulu ba rba t i l o ru t impulu i , s u n t motivulu pr inci-pa lu alu infi int iarei seoleloru asia numi te catichetice..

P a n a la 1846 nu se afla in E p a r c b i a Episcopiei Hus i lo ru nici o scola c ler ica la , in care se se educa

t iner i , ca r i se inbra t i s i ed ie ca r i e r a preot iesca . L o c u ­r i le vacan t e inse se indeplinescu cu elevi ce t e r m i n a u cursulu in Semina r iu l a Socola. I n se in 1846 fiindu câ numeru lu t rebui tor i i de preoţ i nu se p u t e a com­plec ta cu elevi din Semiaar iu lu susu amin t i t u , se simţi t r e b u i n t i a de a se complecta locur i le v a c a n t e , pr in h i ro tonis i re , cu persone fara i n s t r u c ţ i u n e semi-na r i a l a , p r in u r m a r e ca si in t impulu R e g u l a m e n t u ­lui . D a r p e n t r u aces ta se luase disposi t iuni ca n i ş t e aseminea candidaţ i , spre a se pu t e h i rotonis i , se faca unu micu cursu p r e p a r a t o r u l a Seminar iu lu Socola . Cursu lu a c e s t a c o n s t a : din catechisu , i s tor ie s â n t a , cet i re , scr iere , c â n t ă r i bisericesci si p a t r u o p e r a ţ i u n i s imple din a r i t m e t i c a ; dupa depunerea esamenului l i se da unu cert i f icatu de la Semina ru si apoi p u t e a u fi hi rotonis i ţ i .

Merge rea inse de p r i n t o t e t i enu tu r i l e a a t â t o r u candida ţ i la Semina r iu lu Socola si pe t r ece rea lo ru acolo, e ra in so t i t a de cele mai mar i def ieul ta t i .

D e acea, E p i t r o p i a Seminar iu lu i sub pres iedin-t i a si p r in ins is tent ie le la Domnu, a decedatu lu i a rch ie -reu, demnulu de amin t i r e , P r e a S a n t i t u l u E i l a r e t u S tavropoleos Scr iban , a ceru tu iuf i int iarea scol i loru p r ega t i t o r e , cerere care aprobandu-se , s'a r e g u l a t u a se infiintia scoli ca t iche t ice judet iene pen t ru p r e p a r a r e a celoru ce voiau a i nb ra t io s i a chemarea bisericesca. As ia da r in anulu 1846 cand s'a inf i in t ia tu sooli ca t ichet ice la Vas lu iu , B â r l a d si pe a iurea , s'a infi­in t i a tu si in Hus i . Obiectele ce se i nve t i au e r a u : Cat ichisu , I s to r i e S â n t a , Mâneln icu sau E l e m e n t e de L i tu rg i ca , Ar i tme t i ca , Greografie, P i lde le , C â n t ă r i si Cet i re bisericesca. A c e s t a scola la inceputu e ra f recuen ta ta de 21 clerici căsă to r i ţ i si necăsă to r i ţ i , din car i in 1847, noue au ob t inu tu ad iver in t ie spre a t rece la Seminar iu lu Socola. A m pu tea ci ta spre l auda Ep i scopu lu i de pe a tunc i , Sofronie, câ de la inf i int iarea scolei ca t iche t ice anu lu 1846, elu n ' a m a i admisu la t r e p t a preo ţ ie i a l t e persoue, afara de can­didaţ i i ce fineau cursu lu in scol 'a ca t i che ta a res ie-dint ie i episcopale si apoi depuneau esamenu l a Socola, dupa care pr imindu-s i cert i f icate se h i ro toneau . I n anulu 1851 ajutigendu la scaunulu Episcopie i , vred-niculu de amin t i re , Mele t ie I I . I s t r a t i , o r g a n i z a scol 'a ca t iche t ica prefacându-o in s e m i n a r u cu u n u cursu de p a t r u c lase .

In 1852 luna Noemvr ie s'a i ncepu tu pre leet îu-n i le numa i cu elevi es te rn i , e ra in 1853 în u r m a ma i mul to ru ins is ten t ie , se deschise si i n t e r n a t u l u p e n t r u elevii să rac i , ca r i i n v e t i a u si se p u r t a u b i n e . T o t u in aces tu anu 1853 s 'a facutu mijlociri la g u v e r n » sa se mai încuvî int ieze c lăd i rea unoru case, fiindu câ şalele nu a jungeau , ba chiar nu pu teau încăpea pe to t i elevii i n t e rn i . Deci p a r t e cu a ju tor iu lu g u v e r n u ­lu i de pe a t u n c i , e ra p a r t e din economiile t ă c u t e in casa Seminar iu lu i , se z id i ră casele aces tea noue in care as ta -d i se afla Seminar iu lu .

N u pu temu perde din vedere p a r t e a ac t i va si ze lulu eelu m a r e ce l 'a pusu i n t r u aces ta i lu s t ru l u si v î r tosulu decedatu episcopulu Mele t ie I I . I s t r a t i . A c e s t a erâ unu b a r b a t u pl inu de zelu p e n t r u îna­i n t a r e a bisericei i nc red in t i a t e păs to r ie i sale , p e n t r u aceea cu td t e mijlocele sa le , s'a s i l i tu de a deş tep ta in c lerulu seu o cons t i in t i a mai c l a ra despre chema­rea si da to r in t i e l e s a l e ; elu, pu t emu dice, câ l 'a si r a d i c a t u la înă l ţ imea chemare i fa t ia cu ani i prece­den ţ i .

Menţ iune m e r i t a si A r c h i e r e u l u Grhenalie Sen-drea, carele ca Loco tenen tu de episcopu a lu Hus i loru ,

a pusu m u l t a b u n a vo in t ia p e n t r u p ro spe ra r ea inve-t i a m e n t u l u i c ler icalu, p rocurandu- i si mijlóce p e n t r u amel io ra rea s t a re i lui .

0 p a r t e indes tu lu de î n s e m n a t a l a cons t ru i rea edificiiloru Seminar iu lu i prin mijlócele economice si l a desvo l t a rea sc i in t ie loru in aces tu seminaru , a l u a t u si P r e a S a n t i a Sa Arch ie reu lu Melchisedecu, as ta -d i episcopu a lu Romanu lu i , care le ca Loco tenen tu de episcopu pe a t u n c i a lu Hus i lo ru si ca d i ree tore in seminaru dela anu lu 1856—1861 , a condusu aces tu seminaru cu zelulu celu mai ferbinte si cu p rog re -su lu celu mai invesel i toru , a t â t in p r iv i r ea sciintifica c â t si in p r iv i r ea mora la si d isc ip l inara .

N n pu temu u i t a inca servici i le e rud i tu lu i si pat­r io tu lu i nos t ru b a r b a t u de s t ă tu , a le D. Mihai lu Co-galnicénu, care le in anu lu 1860 ca minis t ru alu Cul-te loru in Moldova dor indu se dea na t iune i si c leru lu i sci int iele si desvo l t a rea ce ru ta de sp i r i tu lu t impulu i , de inp re ju ra r i l e pa t r i e i si d e m n i t a t e a nos t ra na ţ iona la si ved iendu ca p rog rame le de pana a tunc i e rau p r ea r e s t r in se , ér p a r t e d iminua te , le a da tu sborulu celu ma i mare , ca re se pu t ea dupa inpre ju ra r i l e faptice, s t ab i l indu u n u cursu de s iepte clase p e n t r u to t e se-mina r i i l e din Moldova, as iediendu sci int iele in o or­dine mai s i s t emat ica si dându-le so l id i ta tea de ca re e r au l ips i te p a n a a tunc i . A t u n c i s'a fost infi int iatu si in seminar iu lu aces ta c las 'a a V-a deocamdată , si dupa ce t o t u l u făcea sè se spereze si se se a ş t ep te si in-fiintiarea clasei a V l - a , cu acei elevi câ ţ i t e rminase c las 'a V , guvernu lu , in a n u l u u rma to r iu din causa l ipsei de fonduri buge t a r e a sup r ima tu clas 'a V. re -m a n e n d u astfelu si p a n a a s t ad i t o t u p a t r u clase ca si ma i na in t e .

T o t i aceşt i b a r b a t i p r in zelulu loru celu fe rb in te si p r in conlucrarea lo ru cea neobosi ta , au cu l t i va tu aces tu a rbore pre t iosu si l 'au u d a t u pr in sudórea fetiei loru si p r in s t e r u i n t i a cea n e a d o r m i t a ca se crésca m a r e si se dea fructele morale , re l ig ióse si na ţ iona le . P r i n aceste fapte măre ţ ie , si-au i n a l t i a t u in inimile nòs t re unu monumentu e t e rnu de s t ima si recunoscint ia , recunosc in t ia care nu o ceru al tfelu decâ t a-i imi ta si noi si a iubi ca si ei Scól 'a si Biser ic 'a .

P e n t r u acés t ' a inse Onor . audi toru , nu po tu ra ­dica vócea a-mi pe rmi t e se p u n u in indoéla nobil i le D . v ò s t r a sen t imente , de v reme ce aces ta imposan ta aduna re , p r in a ei p resent ía , es te r e a l i t a t e a cea mai vorb i tó re , ca re imi probéza p a n a l a ev idenţ ia cà cu to t i i suntemu e lec t r i sa t i de acelu s â n t u focu a lu cu-r ios i t a te i si alu in t e resu lu i de a p u t e a vedea progre-sându s t a r e a ins t ruc t iune i , fer icirea bisericei si p r in ea a scumpei nostre P a t r i i , R o m a n i a l ibera si inde­penden ta . D V ò s t r e to t i , car i onora t i cu p resen t ía acés ta se rba tó re , da t i cea mai vie dovada cà pen t ru p r e t i n i r e a inve t i a tu r i lo rn , fericirea Biser icei si a P a t r i e i , se ga-sescu si inca mul t e inimi in adeveru s imt i tóre . F ie ­care da r d in t re noi ca membr i a i aceleaşi familii, ai n a t i u n e i romaneş t i , fie-care e de to r i tu se ne si l imu cu m a r e l ua re amin t e a ce rce t a si a afla mijlócele p r in care se potè in temeia só r t a na t i une i i n t r eg i pe só r t a fie-carui individu din care ea se compune ; fie­care se fimu bine inc red in t i a t i cà pr in nimicu a l tu ceva nu se potè p r ega t i fer icirea bisericei si a nat iunei , I de câ t pr in scoli c ler icale bine o rgan i sa t e , pr in scoli in care se se inspire in imelorn fragede, respectu lu cafra cele sân te , iub i rea de pa t r i e , supunerea legi loru si cuge t a r ea la luc ru r i de bine comunu. Cu to t i i sun­t emu convinsi de fructele cu l tu re i si a le progresulu i , cu to t i i d a r suntemu da to r i a le si desvol ta , facendu

pe t î ne ra genera ţ i a , ca re se red ica acum se se indul-cèsca de acés t 'a s ân t a armonie , care in temeéza feri» cirea bisericei , facendu-o zicu, se pre t iuésea bunele i n v e t i a t u r i si se se p ă t r u n d ă de sp i r i tu lu in t ie legere i si alu d ragos te i , care este sp i r i tu lu pacei si a lu amórei , precum ne i n v a t i a S â n t a Sc r ip tu ra .

Apoi si Voi iubi ţ i scolari , l ua t i amin te cà feri­cirea la care sun te t i chemaţ i depinde in t o t u l u nu­mai dela voi ; ea se in temeéza pe d i l igen t i ' a ce v e t i pune in a Ve inpodobi min tea cu sci int ie si a Ve implea in ima de v i r t u ţ i . As t ad i t ò t e inpre ju ra r i l e vi sunt fa­vorabi le ca se p rogresa ţ i pe acés t ' a cale, p ă r i n ţ i i vos t r i facu tò te sacrificiile posibile, pen t ru a ve vedea p rog resând in bunele inve t i a tu r i , e ra scóla e deschisa pen t ru to t i farà deosebire, de a ve inve t i a si a v e lumina .

Ma ie s t a t ea Sa Rege le Carol I . ca celu mai bunu P ă r i n t e , dor indu fer icirea Biser icei si p ro spe ra r ea vòs t ra mora la si i n t e l ec tua l a es te bunu lu vos t ru pro­t ec to ra , carele dèca nu mai aprópe , d a r celu p u t i n u anulu v i i tor iu speram cà v a da inve t i a tu r i lo ru semi­n a r i a l e o desvol ta re mai mare si cursu lu i l eg i loru o in t inde re deosebita, va deschide o ca r ie ra in t insa , in care ve ve t i p u t e a face u t i l i Biser ice i si P a t r i e i , p r in eunoscint ie le ce ve t i cas t iga . Se ve s i l i ţ i d a r se p ro­fitaţi de înlesnir i le ce v i se dau si vi se voru mai da, nu l a sa t i se t r éca nici o di a viet ie i vòs t r e farà de a nu ve p u t e a da socotéla spre ce folosu a t i in-t r ebu in t i a t ' o . „Rescumperati timpulu, cà ditele rele sunt," dice Apos to lu lu g in t i loru . I n v e t i a t i si numai inve t i a t i , a tunc i vet i cunósce cà cu câ t c ineva scie ceva, cu a t â t mai mul tu doreşte inca de a sci.

Convinget i -ve cà sci int ie le si ive t i a tu r i l e ce v i se dau sunt numai n is te mijlóce p r in care se p u t e ţ i a junge la scopulu celu adeve ra tu alu omenirei , adecă la re l ig ios i ta te , m o r a l i t a t e si na ţ i ona l i t a t e , càci in acés ta s t a fericirea cea adeve ra t a .

Iub i ţ i scolari ! nu t e r m i n u ci me oprescu inca unu momentu l a voi, càci voi s u n t e t i pamen tu lu in care se s a m a n a semant ia sci int ieloru, s imbure le v i r -tu t i e i , principii le cele mai i n a l t e evangel ice si t ò t a p u t e r e a de v ia t i a re l ig iósa mora la si na ţ iona la . Si l i -t ive deci ca cu to t i i se fiti p a m e n t u l u celu bunu, care se produca din a s t a sament ia , fructele ce le a s t é p t a i n t r egu lu corpu profesoralu, pă r in ţ i i vos t r i , B ise r ica si P a t r i a .

Se n u se s t e r g a din memor ia vòs t r a se rba tó rea de as tad i , càci cu deosebire p e n t r u voi a r e t r i p l a impor t an t i a : ea este sciintifica, re l ig iósa si na ţ i ona l a . 0 di, r epe tu p e n t r u voi scolari , din care t r e b u e se ve i nve t i a t i a lumina poporulu ca adeve ra t i p reo t i lu­mina t i , a lu conduce ca adevera t i pas to r i si a-i insp i ra s imţ i r i cu ra t e romanesci . Cu acés ta ve t i p roba cà cele ce i nve t i a t i pe banci , in t ie lege t i , ve t i p roba in fine cà sun te t i convinsi de misiunea ce vi s 'a incre-d in t i a t u supra mer i t ându a t u n c i cu d r ep tu lu numele de a d e v e r a t i apostol i romani .

De t é m a se nu abusezu onor. aud i to ru de pre-t iósa DVós t r e pac ient ia , t e rminu is tor iculu scólei ce in unu t impu as ia de s cu r tu a da tu eparchie i epis­copiei Hus i lo ru , preot i l umina t i , pas to r i adevera t i , èra na t iune i apostol i romani . Incheiu o ra t i unea mea cu permise spe ran t i e cà repedea-i desvol tare se va a junge mai alesu acum dând fructele cele mai man-ga i tó re , fiind sub d i r igea rea P r e a San t i t n ln i Episcopu losifu G-eorgénu, carele pulndu m u l t u in te resu pen t ru p rospe ra rea scólei si g lo r ia Bisericei , nu ince téza de a lucra in favórea loru.

Se spe ram deci câ pr in ze lu lu si neobosi tele P r e a Sân t i e i Sa le ing r ig i r i se va a junge mare le scopu a lu inf i int iarei unu i cursu complectu de teologie .

I n a l t u l u si pa t r io t i cu lu nos t ru g u v e r n u ne da inca mai m u l t u d r e p t u se speramu, câ ascep ta r i l e nós t re gene ra l e si dor in t ie le P a t r i e i de a se ferici fii ei si p r in ea muma n ó s t r a Biser ica , a s t ad i mai m u l t u de c â t ori când potu ajunge de a fi r ea l i s a t e .

L a u r m a me voiu crede si eu magu l i t u si p r ea fer ici tu daca pu t ine le mele cuv in t e vor p u t e a l a sa in min t ea si inima vós t ra şcolar i o in t ipa r i r e adenca si sca torn ica , déca ele vor t r e z i in in ima v ó s t r a ze lu lu p e n t r u g lor ia Biser ice i nós t re .

Marg inescu si eu spe ran t i e l e mele in s imţ i r i le vós t re , indemnandu-ve ca si voi la r endu lu vostru se r ă d i c a ţ i ferbint i rugăc iun i c a t r a I m p e r a t u l u Cerur i -loru p e n t r u s ă n ă t a t e a si fericirea Maies ta te i Sa le Re ­gelui Car ol I . a lu Român ie i l ibere si independenta , in care se incheie fericirea scólei si a Bisericei , s i p r i n ea a nós t r a a t u t u r o r a .

Se t r a é s c a Ma ies t a t ea S a Rege le Carol I . a lu Român ie i

Se t r a é s c a M a i e s t a t e a S a Rege le an i m u l ţ i ! ! ! Se t r aé sca Ma ie s t a t ea S a R e g i n a an i m u l ţ i ! !! Se t r a é s c a I n a l t u l u si pa t r io t i cu lu g u v e r n u a lu

Român ie i an i m u l ţ i ! ! Se t r aé sca P r e a S â n t i t u l u episcopu Iosifu Greor-

génu ani m u l ţ i ! ! Se t r a é s c a Onor . audi toru ca re a b i n e v o i t u a

onora acés t 'a se rba tó re , an i m u l ţ i ! ! ! H u s i in, 25 . I a n u a r i e 1878.

George Arama.

Proiectu de lege pentru intretienerea clerului si a bisericiloru din comunele urbane si rurale, ce se intretienu de comune in totu cu-

prinsulu României.

C A P I T O L U L U I . Despre parochii si clerulu bisericescu din comunele urbane

si rurale. A r t . 1. P a r o c h i e se numesce enor i 'a sau p a r t e a

de poporu ce se n u m e r a l a o sc iu ta biser ica comu­na la , fie u r b a n a fie r u r a l a .

A r t . 2. I n cupr insu lu unei parochi i n u se nu­m e r a mai pu t i enu de 200 famili i con t r ibuab i l e .

A r t . 3 . F i e -ca re pa roch ie v a avea unu parochu si clerici i t r ebu i to r i p a n t r u servicíele bisericesci .

Clerici i t r ebu i to r i pe l anga parochu s u n t iu co­mune le u rbane , doi c â n t ă r e ţ i si unu parae l i se ru .

L a comunele r u r a l e doi c â n t ă r e ţ i . Se admi te inca si unu diaconu p e n t r u acele bi­

serici , car i vor a v e a mijlóce indes tu í a tó re , si ai că­r o r c t i tor i ori epi t ropi , a r voi se a iba unu asemenea se rv i to r iu biser icescu p e n t r u podób'a cu l tu lu i divinu.

I n casu de t r e b u i n t i a se v a pu tea numi de epi­scopu si unu p reo tn a ju tor iu , d u p a cererea popora-n i lo ru si dupa ce ei voru justifica mai a n t a i n câ esis ta mijlóce si p e n t r u aces tu a lu doilea p reo tu necesaru de i n t r e t i e n e r e conformu celoru dispuse l a a r t . 10. 11 .

A r t . 4 . D a c a i n t r u o parochie de 200 familii, a r fi doue sau mai m u l t e biserici , ele se voru anexa la u n ' a si aceeaşi parochie , si p reo tu lu parochie i va face serviciulu rel igiosu in acele biserici pe r a n d u in c â t a v reme ele voru p u t e a fi t i e n u t e in buna s t a r e de c t i tor i i loru. L a casu con t r a r iu ele se voru inchide si desfiintiâ.

A r t . 5. N u es t e p e r m i s u i n v i i tor iu a se face bise­r ic i noi in loca l i t ă ţ i l e unde nu se v a afla u n u n u m e r u de 200 familii cont r ibuabi le , car i se compună o pa­rochie legala . Escep t i e se po te face numai cândn c t i to r i i bisericei noue a r a s i gu ra ven i tu lu s t ab i l i tu p r in legea de facia pen t ru i n t r e t i e n e r e a biser icei si a c leru lu i pa roch ia lu .

A r t . 6. Gruvernulu in in t i e legere cu capii bise­r icesci ai eparchie i va precede imedia tu la r e g u l a r e a si s t ab i l i r ea paroch ie lo ru in modnlu a r e t a t u ma i sus . V a i n t run i deosebi te că tune si comune mici in o s in­g u r a parochie , ca re se nu numere mai pu t i enu de 2 0 0 familii con t r ibuab i le . Va fixa biser ic 'a pa roch ia la si res ied in t i ' a pa rochu lu i precum si biser ic i le anecsa t e in ca re a r pu t ea inca a s e con t inua serv ic iu lu d iv inu dupa s t a r e a loru a c t u a l a buna seu rea .

L a caşur i le unde din caus 'a d i s t an t i e lo ru si a ra r imei popula t iune i a r fi p rea g reu a se forma paro-chiele de unu n u m e r u de 200 de cont r ibuabi l i , paro-chi 'a se v a p u t e a , dupa o comuna in t i e legere a gu­ve rnu lu i cu episcopulu eparchio tu , compune s i d in unu numeru mai micu de. con t r ibuabi l i .

I n aces tu casu se v a av i sa insa mai a n t a i u l a acoper i rea mijloeeloru p e n t r u cuvi incios 'a i n t r e t i e n e r e a c lerului in l imi te le p reved iu te de a r t . 10 si 11 .

A r t . 7. N u este permisu a se ch i ro toni p r e o ţ i p e n t r u comunele u r b a n e s au r u r a l e , de c â t p e n t r u parochie le r e g u l a t e pe baseie puse mai susu, si nu­mai l a casu, când acele parochi i a r r e m a n e a vacan t e si vacan t i ' a s 'ar c o n s t a t a pr in dec l a r a t i ' a consi l iu lui comunalu, a l ă t u r a t a l a r a p o r t u l n p ro tde reu lu i d e jude t iu .

A r t . 8. D a t o r i e l e p reo t i lo ru pa roch ia l i s i a l e ce lora la l t i s e rv i to r i bisericesci , p e n t r u esac ta si con-sciincidsa impl in i re a serviciului biser icescu si re l i ­giosu in parochi i se vor r e g u l a m e n t a de c a t r a san-t u l u Sinodu.

C A P I T O L U L U I I . Despre intretienerea bisericiloru si a clerului in comunele

urbane si rurale. A r t . 9. Comunele a t â t u r b a n e câ t si r u r a l e , con­

formu a r t . 9 din legea comunala , s u n t d a t o r e a în­gri j i de cul tu lu , de biseric 'a , sau bisericele l a c a r e apa r t i enu .

E l e s u n t da to re a p l a ţ i pe p r e o ţ i si pe s e rv i ­to r i i b iser ic i loru sa le .

Se escepta din aces ta r e g u l a biser ic i le comu­na le , a t â t u r b a n e c â t si r u r a l e , a ca roru i n t r e t i e n e r e este p roved iu ta p r in budge tu lu S t a t u l u i .

A r t . 10. P e n t r u i n t r e t i e n e r e a biser ic i loru si a clerului pe la parochie le din comunele u r b a n e se v a înscrie anua lu in budge tu lu comunalu p e n t r u fiecare biserica pa roch ia la , s t ab i l i t a in modnlu p reved iu tu i n capi to lu lu precedentu, sum'a de 3500 lei noi. D i n aces ta suma se v a p la ţ i pa rochulu i 1000 lei, c a n t a i e -t iului l - iu 500 lei, c a n t a r e t i u l u i a lu 2-lea 400 lei , pa rac l i se ru lu i 200 lei, er 400 lei se vor i n t r e b u i n t i â p e n t r u chel tuel i le bisericei , p r e c u m : luminăr i , u n t u de lemnu, vinu, prescur i , câ r t i , ves tmin te , mici r e p a ­

r a ţ i uni. A r t . 1 1 . P e n t r u i n t r e t i e n e r e a c lerului si a bise­

r ic i loru din comunele r u r a l e , se v a inscr ie anua lu in budge tu lu comunalu sum'a de 1,200 lei. Din aces t ' a suma 600 le i se vor da pa rochu lu i , 400 lei se vor impar t i la doi c â n t ă r e ţ i , er r e s t u l u de 200 lei se vor i n t r ebu in t i â la b u n a i n t r e t i ene re a bisericei pa roeh i -ale precum s'a a r e t a t u si in a r t . p receden tu .

A r t . 12. L a biser ic i le comunale fie u r b a n e fie r u r a l e , ca r i voru fi avendu ven i t u r i p rop r i i in eca-r e t e sau a l t e do ta t iun i , se v a p revedea in budge te le comunale numai r e s tu lu p a n a l a împl in i rea sumeloru a r e t a t e in a r t . 10 si 11.

A r t . 13. Conformu a r t . 10 d in legea comunala , r ecurse le p e n t r u i n t r e t i e n e r e a biser ic i loru si a c leru­lui pa rocb ia lu , sun t in pr im 'a ordine con t r i bu t i un i l e parocbieu i loru , con t r i bu t i un i deosebi te de ce le la l te da r comunale.

A r t . 14. Con t r ibu t iun i l e parochien i loru in pa ro -chia le u rbane , se ficseza la 12 lei 10 ban i a n u a l u ; in comunele r u r a l e , con t r i bu t iunea a n u a l a pe fie care capu de familie va fi de 6 lei.

A r t . 15. I n casu cand biserici le a r avea veni ­t u r i p ropr i i sau cand parochi i le fiind mai m a i i de 200 cont r ibuabi l i , a r r e m a n e unu escedentu anua lu pes te sum'a inscr isa in b u d g e t u l u comunaln, conform a r t . de mai susu, acelu escedentu se va versa de ep i t rop i ' a biser icei la cas 'a de depuner i si consemna-t iun i , spre a forma unu foudu a lu bisericei. Aces t e fonduri vor serv i numai la r e p a r a t i u n i r ad ica le sau r econs t ruc t iun i .

N a se v a p u t e a dispune de ele de câ t in u r m a unei decisiuni a consi l iului comunalu a p r o b a t a de comi te tu lu permanenţ i i .

Despre sumele depuse la casa de depuner i , epi-t rop ie l e t o tdeaun ' a vor anunc iâ pe p r imar ie l e locale .

B i l e t e l e casei de depuner i se vor p ă s t r a de epi t ropi i .

A r t . 16. Con t r ibu t iun i l e aces tea se vor percepe o d a t a cu perceperea dar i lo ru comunale , pr in agenţ i i fiscului in p ropor t iun i mici, ca lcu la te pe. luni .

B a n i i a d u n a ţ i din aces te con t r ibu t iun i se vor depune a p a r t e si dâ in p r imi rea p r imar i lo ru respec­t iv i , ca r i la rendulu loru, fara i n t a rd i a r e , i vor t r a -mi te epi t ropiei bisericei parochia le sub l a a r e a de ade-ve r i n t i a de p r imi rea loru, spre i n t e m p i n a r e a cheltu-el i loru necesare pen t ru in t r e t i ene rea c le ru lu i si a cul­tu lu i divinu.

A r t . 17. P a m e n t u r i l e de h r a n a des t ina t e p r in l egea r u r a l a in profitulu biser ic i loru din comunele r u r a l e si pe cari deja le posedu bisericile, se dec la ra p r o p r i e t a t e ina l i enab i l a a biser ic i loru respec t ive .

E l e se vor deosebi de ce la la l tu te renu a lu co-m u n e l o r u ; si au to r i t ă ţ i l e comunale le va ho tă rn ic i si s t â lp i , p e n t r u a nu fi res lu i te , nici i n s t r e ina t e .

P a m e n t u l u fiecărei biserici se va impa r t i de au­t o r i t a t e a comunala in 5 p a r t i , din care t r e i p a r t i se vor da in profitulu pa rochu lu i , er doue p a r t i se vor i m p a r t i la cei doi c ân t ă r e ţ i .

A r t . 18. L a comunele razas iesci sau mosnene unde biseric 'a nu a r ave deja pamen tu des t ina tu pen­t r u i n t r e t i e n e r e a clerului , se va da de p rop r i e t a r i o por ţ iune de p a m e n t u cul t ivabi ln , ega la cu cea s t ab i ­l i t a l a legea r u r a l a , in profii tulu biser ici loru.

Se lasa aceloru comune facu l ta tea de a p l a ţ i in b a n i epi t ropiei biser icei o suma ana loga cu p l a t ' a a ren-dei acelei por ţ iun i de pamen tu , cu ca re bani epi t ro­pi 'a se po ta lua in a r e n d a o po r ţ i e de p a m e n t u cul-t ivab i lu p e n t r u clerulu bisericescu.

A r t . 19. P e l a n g a sa l a re , c â n t ă r e ţ i i si pa rac l i ­ser i i dela biser icele comunale vor fi scu t i ţ i , in comu­nele u r b a n e de serv ic iu lu garde i , er in cele r u r a l e de s t ra ja .

C â n t ă r e ţ i i si parac l i se r i in gene re vor fi scut i ţ i de eserci t ie le m i l i t a r e si de d a r e a fonciera pe casele loru de locuin t ia .

A r t . 20. P r e o ţ i i din comunele r u r a l e au drep-

tu lu a cumpera pe t e r i t o r iu lu comunei respect ive lo­cur i de casa si de h r a n a , din locur i le ce a r deveni disponibi le , p e n t r u locuiut i ' a si i n t r e t i e n e r e a familie-lo ru loru, l a casu candu ei n ' a r mai p u t e a servi ca preo ţ i .

D a c a in cupr insu lu comunei nu s 'ar gas i locuri l ibere, a t u n c i ei vor avea drepţ i i a-si cumpera ase­menea locuri pe moşiile S t a t u l u i , ca si a l t i locui tor i car i au dupa lege d rep tu lu de împrop r i e t ă r i r e , p r in cumpera re de locuri de p a m e n t u .

I n t o t u casulu cumpera rea de locur i p r in co­mune de c a t r a preoţ i se nu se i n t i nda mai m u l t u de câ t este permisu unu i locui tor iu f runtas iu .

A r t . 21. Biser ic i le comunale se dec la ra persone jur id ice . E l e potu primi, conformu legi loru t ie re i , do-natitvni si do t a t i un i dela creş t ini i piosi ca r i a r voi se a jute , cu midilocele loru propr i i , l a p r o s p e r a r e a bi­ser ici loru comunale , dupa da t i n ' a s t ramosiesca .

To te ha ra s i r i l e aces tea in bani , in eca re tu r i si a l t e imobile, epi t ropi i le le vor faca cunoscute p r ima-r ie loru respec t ive , car i , la r endu lu loru, vor sol ici ta au to r i s a r ea si ap ro b a rea guvernu lu i .

CAPITOLULU III. Despre epitropiile bisericiloru comunale.

A r t . 22. F i e c a r e biser ica p a ro ch i a l a va avea o epi t ropie p e n t r u ad min i s t r a r ea r e g u l a t a a a v u t u l u i bisericei .

A r t . 23. Ep i t rop i i l e aces tea se compunu: a) Din pa rochu lu bisericei ca p res i ed iu te . b/ D in doi membri d i n t r e parochieni i cei mai

impuşi si mai de încredere , unu lu a lesu de pa rocb ien i , a l t u lu numi tu de episcopulu epa rch io tu .

Unulu d i n t r e c â n t ă r e ţ i v a p u r t a i nda to r i r ea de scr ie tor iu a lu epi t ropie i care va avea cance lar ia sa a p a r t e .

A r t . 24. Ep i t rop i i , a fara de preotu, se recunoscu in aces ta ca l i t a te pe timpii de 5 ani . D u p a esp i ra rea aces tu i t e rmenu ei se inlocuescu cu a l ţ i i .

Deca increderea parochieni loru cont inua, foştii ep i t rop i potu din nou a fi aleşi sau numi ţ i , si inda-for i t i in funcţ iunile loru din nou si dupa e sp i r a rea per iodulu i de 5 an i .

A r t . 25. Ep i t rop i i l e admin i s t r eza a v u t u l u bise­r ic i loru comunale , primescu con t r ibu t iun i l e parochie­ni loru dela p r imar i , p la tescu sa lar i i le c lerului , i n g r i -jeseu de bun ' a in t re t i anere a biser ic i loru din midi l6-cele ce le voru avea la disposi t iune ; facu budge te l e a n u a l e ale biser ic i loru si le supune p r imar ie lo ru spre a p r o b a r e ; dau socotel i le anua le p r imar i e lo ru despre b u n a i n t r e b u i n t i a r e a avu tu lu i biser icescu.

F i e care epi t ropie va avea o condica f o r m u l a t a de p r imăr i a locala in ca re se va t rece t o t e ven i tu r i l e bisericei, p recum si chel tuel i le . E a va servi spre just i f icare la d a r e a socoti loru la p r imăr ie .

_ A r t . 26. E c a r e t e l e si a l t e p r o p r i e t ă ţ i biser i -cesci ca r i se dau in a renda , se vor a r e n d a de epi­t rop ie la p r i m a r i ' a comunei , conformu legi loru si i n p re sen t i ' a consi l iului comunalu .

Calinic, Mitropolitulu Primatu alu României, Iosif, Mitropolitulu Moldovei, G. Gr. Cantacuzino, Th. Rossetti, Al. Crescu.

TD i -v e r s e. * Onomastica Maiestăţii Sale R e g e l u i Apos­

toli cu F r a n c i s c u Iosifu I. a fost s e r b a t ă Mercur i 22 Sept . v. in biser ic 'a c a t e d r a l a din locu cu se rv i t iu divinu si Te-Deum, la care a oficiatu I n a l t u P r e a S a n t i t u l u Episcopu Ioan Met ianu .

2 3 * U L l e t i z i meteorologicii.

D i u ' a . L n n ' a . F r e s s l n u e a aeru lu i

T e m p e r a ­t u r a Cer in lu

Sâmbăta 30. Sept. 761 mm. 13 OR. ploe

Dumineca 1- Oct. 765 145 „ ploiosu

Luni 2. 767-6 14 „ obdosu

Marti 3. 768 14-6 „ seninii

Mercuri 4. 768 15 » n

Joi 5. » 771 16 „

Vineri 6. 774-5 15-5 „ »

C o i i e l i r s e. P e n t r u ocuparea s t a t i une i de p reo tu in comun 'a

Hodosiu, corn. Timisiu, cu aces ta se escrie concursu a 4 6ra cu t e rminu lu de a legere p re 17. Octomvre 1882. st. v.

Emolumin te l e sun tu : 1 ses iune p a m e n t u a r a t o r i u si fenat ia , c u a r t i r n l iberu si g r a d i n a ; dela u n a cunu­n ia 4 fi. dela u n a i n m o r m e n t a r e p res t e 7 ani 3 fi. p a n a l a 7 ani 1 fl. de la una mol i tva 20 cr. si dela 84 de case de fiecare N r . de casa 31 l i t r e buca te , j ume ta t e g r â u , j u m e t a t e cucuruzu .

Dor i to r i i de a ocupa pos tu lu aces t ' a s u n t u avi-sa t i , ca recurse le loru i n s t r u a t e conformu s t a t u t u l u i o rgan icu , a d r a s a t e subscr isulu i comite tu pa rocb . se le a s t e n i a Reverend i ss imulu i Domnu Ioanu T i e r a n u , p ro topresb i t e ru t r a c t u a l u in L i p o v a si p a n a la a le- ' ge r e se se presented ie in v reuna dumineca , seu ser-ba to re l a st. biserica; pen t ru a r ă t a r e a d e s t e r i t a t e i in c â n t a r e si tipicii.

Hodosiu, in 17. Sep tembre 1882. Comi te tu lu pa roch ia lu .

Cu scirea mea: I o a n n T i e r a n u , m. p. Protop.

N e presen tandu-se r e c u r e n ţ i p e n t r u de a pote face a legere de inve t i a to r iu l a seol 'a g r . or. romana din comun'a Harmadia, in p ro top . Lugos iu lu i , se escrie concursu a 2. ora, cu t e r m i n u de 30. di/e de/a prinia publicare.

Emolumin te l e sun tu : 140 fl. v. a. 20 met i de cucurud iu in bombe, 8 s t a n g e n i de lemne din care a r e a-se incaldi si seol 'a ; cor te lu l iberu cu g r a d i n a de 1/2 j u g e r u .

Recurse le ad resa te c a t r a comite tu lu pa roch ia lu g r . or. din H a r m a d i a se se espedeze D l u i p r o t o p . Georgiu P e s t e a n u in Lugos iu .

Comite tu lu parochia lu . In contielegere cu D. protop. si inspectoru scolaru.

P e n t r u dep i in i rea s t a t i une i inve t ia to resc i din comun'a Râvna, p ro t . B . Ineu lu i se publ ica concursu cu t e r m i n u l u de a lege re pe 10. Octomvre st. v. a. c.

Emolumin te l e sun tu : 1) In bani g a t a 70 fl. 2) 10. cubule de buca te j u m e t a t e g râu , j u m e t a t e cueu-rud iu . 3) 8° lemne de focu din car i e a-se incaldi si loca l i t a t ea de inve t i amentu , 4) unu iugeru de pamentu si in fine c u a r t i r n l iberu cu g r a d i n a de legumi .

Dor i to r i i de a ocupa aces ta s t a ţ i u n e recurse le loru ad resa t e comite tu lu i pa roch ia lu , si i n s t r u a t e conformu s t a t . org . le voru t r i m i t e subscr isului proto­p resb i t e ru p a n a in 7. Oc tomvre a. c. s t . v. l a Chisi-neu fKisjeno.)

R â v n a , 5. Sep tembre 1882. In contielegere cu mine; l « a i m C o r n e a , m. p. ppresbiteru.

P r e s t a ţ i unea v a c a n t a preot iésca din comun 'a Temes-Brestovatiu, cu acés t ' a se deschide concursu, cu t e r m i n u l u de a legere pe 24. Octomvre 1882. st. v.

E m o l u m i n t e l e sun tu : una sesiune pamen tu p a r t e a r a t o r i u , p a r t e f e n a t i a ; de la u n a inmormen ta r e sub 7 ani 1 fl. 50 cr. dela 7 ani in susu i n g r o p a c i u n e a s impla 4 fl. v. a. dela una moli tva 20 cr ; dela u n a pomana 20 cr, — si dela 38 Nr . câ te u n a m e s u r a in bómba pa r t e g r a u p a r t e cucurudiu , dela u n a cunu­nie cu logodna 4 fl. v. a.

Dor i to r i i de a ocupa pos tu lu aces ta , s u n t u av i -sa t i , ca recurse le loru i n s t r u a t e conformu s t a t . o rg . se le adresedie subscr isului comi te tu lu parochia lu , si se le as té rna P r é o n o r a t u l u i Domnu Ioanu T i e r a n u , p ro topresb i t e ru t r a c t u a l u in L i p o v a , si p a n a l a ale­gere sè se pres3ntedie in vre una dumineca sau ser­ba tó re in sfânta biserica, spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t a r i si in t ipicu.

B r e s t o v a t i u , l a 19. Sep temvre , 1882. Comite tu lu parochia lu .

Cu scirea mea : I o a n u Tieraut ; . m. p. Protop.

Se escrie concursu p e n t r u ocuparea s t a t i une i inve t i a to resc i dela seol 'a confesionale g r . o r i e n t a l a din comun'a Brebulu, co t tu lu Caras iu-Sever inu , pro-topop ia tu lu Caransebes iu , cu t e r m i n u de a lege re pe 17/29. Octomvre 1882.

E m o l u m i n t e l e s u n t u : 1) B a n i g a t a 300 fl. 2) 8 orgi i lemne in n a t u r a , din care este a-se inca ld i si seol 'a. 3) D iu rne la confer int ie le inve t ia to resc i 10 fl. 4) Sc r ip tu r i s t i c ' a inve t i a to r in lu i 5 fl. 5) C u a r t i r u l i ­beru . 6) Grad ina i n t r a v i l a n a de 800 Q 0 . 7) 2 j u g e r e p a m e n t u a r a t o r i u . 8) P e n t r u pe t r ece rea mor t i l o ru câ te 50 cr. 9) A n t e p r i n s u l u la confer in t ia 4 fl.

Dor i to r i i de a r e c u r g e l a aces tu pos tu s u n t u av i sa t i a-si t r a m i t e recurse le i n s t r u a t e conform pre-scriseloru s t a t . o rgan icu , ad re sa t e comi te tu lu i pa ro ­chialu — R e v . D . Inspec to ru scolaru s a b s t i t u t u F e r ­d inand H u s t a , i n Va leabou lu p . u. Caransebes iu — t o t o d a t ă se condi t ionédia ca competen ţ i i n a i n t e de alegere in a t a r e se rba tó re séu dumineca sè se pre-senteze la biser io 'a de aicea spre a-si dovedi des te­r i t a t e a in c a n t a r e .

Brebu lu , in 15/27. Sep temvre 1882. Comite tu lu pa roch ia lu .

In contielegere cu mine: Fer«a inan« l Musta . m. p. preotu si inspectoru scol. sub.

Se escrie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu i de inve t i a to r iu la seol 'a rom. g r . or. din comun'a Cuvinu, pro topopia tu lu Sir ie i (Vilâgos) cu t e rminu de a lege re pe 17/29. Octomvre a. c. in care di va fi si a lege rea .

Emolumin te l e împreuna t e cu aces tu postu sun t ur-ma tó re l e : in bani g a t a 200 fl. v.a. 27 juge re de pamen tu a r a to r i u comasatu , 4 1 met r i cubici de lemne, din ca re se va incaldi si seol 'a, 24 fl. v. a. pen t ru inca ld i rea scólei, 5 fl. v. a. p e n t r u conferint ia , cor te lu l iberu cu g r a d i n a p e n t r u l egumi si iu sfersi tu dela fiecare in­mormen ta re , unde inve t i a to r iu lu este poftitu 50 cr.

Recuren ţ i i s u n t av i sa t i a-si t r imi t e recurse le sub­scr isului inspec toru de scóle in Vi lâgos , p r e g ă t i t e conformu s t a t . org . si ad resa t e comi te tu lu i parochia lu . D e l a r ecu ren ţ i farà esamenulu de cual i f icat iune se recere t es t imoniu p r e p a r a n d i a l u cu ca lcu lu general i i : 1 a u d a b i 1 u ; ér p a n a la a legere au a-se p re sen ta in vre-o Dumineca sau se rba tó re in s t . Biser ica , pen t ru ca se-si a r e t e d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i l e bise-ricesci si t ip icu . Comite tu lu parochia lu .

In contielegere cu mine : A t a n a s ì i s M e r a , m. p. adm. prot. si inspectoru de scóle.

i n u r m a r e a o rd ina t iune i Vene rab i lu lu i Consis-to r iu eparehia lu oradanu, d t to 25. A u g u s t u , a. c. N r . 693. Sc. pen t ru depl iniuea s t a t i u n e i inve t i a to resc i delà sccTa gr . or. din comun'a Tobo/iu, i n spec ţo r a tu lu Oradi i -mar i , se escrie concursu cu t e r m i n u l u de a legere pe 10/22. Octomvre a. c.

Emolumin te l e s u n t : P e l a n g a cor te lu in n a t u r a si g r a d i n a de legumi, 1) 18 l a n t i u r i p a m e n t u a r a to r i u , 2) 15 cubule de bucate , 3) 31 fi. 50 c r . bani g a t ' a , 4) 2 s t angen i de paie , si 4 s tengeni de lemne, 5) ven i tu r i l e can tora l i si anume : din ven i tu r i l e bisericesci u n a a t r e i a p a r t e , delà inmormenta r i m a r i v a avé 1 fl. de là i nmormen ta r i mici 20 cr. de là cununi i 4 0 cr.

R e c u r e n ţ i i sun t a v i s a t i recurse le loru a j u s t a t e conformu prescr i se lo ru s t a t u t u l u i o rgan icu ale adresa comi te tu lu i pa roch ia lu si a-le t r a m i t e asesorulu i re­fer inţe comisar iu cons is tor ia lu P e t r u Suciu in Oradea-mare , ( N a g y - v â r a d ) avendu densi pana la a l ege rea a-se p r é s e n t a in biser ica din locu, in vre-o dumineca séu se rba to re , spre a-si a r a t a d e s t e r i t a t e a in c â n t a r e si t ip icu. Comi te tu lu paroch ia lu . In contielegere cu mine : P e t r u Suciu, m. p. asesoru refer,

comisariu consist. P e n t r u parochi ' a de c las 'a p r ima din comun'a

Foeni, p r o t o p r e s b i t e r a t u l u Ciacovei, dieces 'a Caranse -hesiului , se escrie concursu cu t e rminu pana l a 17. Oc­tomvre st. v. a. c. in ca r ea di se va t i enea si a legerea .

D o t a t i u n e a impreuna t a cu acés t 'a parochie este, si anume ; a) U n a ses iune paroch ia la clasa p r i m a con-s t a t ô r e din 30 j u g e r e pamentu a r a t o r i u si 3 j u g e r e pas iune in is lazulu comunalu. b) S to l ' a delà 260 case respec t ive delà 1473 suflete dupa no rm 'a s t o l a r a pro-visorie a diecesei Caransebes iu lu i a p r o b a t a de s inodulu epa reh ia lu din anulu 1880. c) B i ru lu u sua tu in comuna adecă câ te 60 oche de g r â u pen t ru fiecare sesiune.

Dor i to r i i de a ocupa acés t 'a pa roch ia sun t avi­s a t i recurse le loru i n s t r u a t e in sensulu s t a t . org . bis. ad r e sa t e c a t r a comite tu lu paroch ia lu a-le subs te rne oficiului p ro top resb i t e r a lu in Ciacova.

Domni i competenţ i vor binevoi a-se p r é sen t a in decursulu in t r e t impu lu i p remega to r iu a leger i i l a S. bi­ser ica din respect iv 'a comuna, in vre-o Dumineca ori s e rba tô re spre a-si a r a t a d e s t e r i t a t e a in can tu si in cele pas to ra l e .

Foen i in 17. A u g u s t u s t . v. 1882. Comite tu lu pa roch ia lu .

In contielegere cu adminst. ppbteralu P a u l i i l a u c u , m. p. P e n t r u depl in i rea pos tu lu i inve t i a to rescu delà a

I l - a scôla confession, in comun'a Sicula, In spec ţo ra ­t u l u Agr i s iu lu i , cot tu lu A r a d u , cu t e r m i n u de ale­ge re pe 26. Septemvre st. vechiu.

Emolumin te l e s u n t : 1) In bani g a t a 300 fl. v. a. 2) U n u j u g e r u de pamen tu a r a to r i u ; 3) P e n t r u cuar-t i r u 40 fl. v. a. 4) P e n t r u conferintia 10 fl. v. a. 5) Unusprediece orgii de lemne din care a r e a-se in-caldi si scol'a ; 6) D e l à inmormen ta r i din u n a paro­ch ia s tolele i nda t ina t e .

Dor i to r i i de a ocupa aces tu pos tu pe l a n g a ab-so lva rea pedagogie i au se p roducă t e s t imoniu cà au ahso lva tu celu pu t i enu 2 clase g imnas ia le — recur­sur i le as ia i n s t r u a t e ad re sa t e comi te tu lu i parochia lu au a-le subs te rne Inspec to ru lu i F l o r i a n u Mont ia , in Sicula , pos t ' a u l t ima P>. Ienô, era p a n a l a a legere au a-se p ré sen ta l a s t ' a biser ica p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in can tu si t ipicu.

Alesu lu numa i dupa esp i ra rea unu i anu de proba va fi i n t a r i t n , é ra inve t i a to r i i cari i vor poté docu­

men ta ca au depusu esamcnu bnnu cu elevii lor sub decurgea a loru 2 ani t r ecu ţ i vor fi i n t a r i t i definitiv.

D a t u in Sicula , la 2. Sep t emvre 1882. Comi te tu lu parochia lu .

In contielegere cu mine : F l o r i a n u Mont ia , m. p. inspectoru. Conform ord ina t iune i venerab i lu lu i Consis tor iu

diecesanu de sub N r . 1925/2016, pos tulu inve t i a to rescu din Comun 'a Pilulu mare (Nagy-Pé l ) p ro topop ia tu lu Chis ineului dechierandu-se de vacan tu , p e n t r u inde-p l in i rea provisor iea acestui pos tu se deschide concursu cu t e rminu de a legere pe 3. Octomvre a. c. st. v.

Emolumin te l e anua le împreuna t e cu aces tu pos tu s u n t u : 1) Sa l a r i u in ban i g a t a 100 fl. 2) 125. hecto-l i t r e g r â u si 75. hec to l i t re cucuruz, care se rescum-pe ra anua lmin te |in bani 146 fl. 25 cr. 3) P e n t r u recui-s i te de scr isu 6 fl. 4) P e n t r u funcţiuni l a inmormen­t a r i ; del-i m a r i 50 cr. dela mici 20 cr. 5) 4 . orgi i de lemne focale ; 6) Fo los i rea a loru 2/4 sesiune p a m e n t u a r a t o r i u comasatu , care le potè produce ven i tu anua lu celu pu t ienu 380. fl, 7. Cor te lu l ibe ra si g r a d i n a de legumi . Alesulu v a avea in decursu de 2. an i din ban i , buGate si pamen tu a da fostului i nve t i a t o r i u anua l ­min te 7s p a r t e .

Alesu lu numa i pe doi ani i de servi t iu , dèca v a sat isface pe deplinu de tor in t i e lo ru sa le va fi propusu p e n t r u i n t a r i r e definitiva.

Dor i to r i i de a r ecu rge l a aces tu pos tu s u n t u av isa t i a-si t r im i t e recurse le i n s t rua t e in int ie lesulu s t a t u t u l u i o rgan icu si p rovezu te cu t e s t imon iu despre abso lvarea a loru 5. clase g imnas ia l e si teologia séu pedagogia — pana in diu 'a de a legere — Reverendiss i -mulu i Domnu P e t r u Chir i lescu p ro topopu si inspec­t o r u scolaru in K e t e g y h â z a .

D e l a r e cu ren ţ i se recere a-se p r e s e n t a in t r ' o di de dumineca séu se rba tó re in s. b iser ica din locu pen t ru de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in t ipicu si cân tă ­r i le bisericesci.

I n s iedin t i ' a Comi te tu lu i pa roch ia lu t i e n u t a i u 30. Augus tu 1882. Comite tu lu parochia lu . In contielegere cu mine: P e t r u C u i r i l e s c u , m. p. insp. scol.

P e n t r u depl in i rea paroohie i v a c a n t e gr . or. rom. din Glimbóc'a, p r o t t e r a t u l u Caransebes iu lu i se publ ica concursu cu t e rminu de 30 de di/e dela 1-a publicare.

D o t a t i u n e a se cupr inde din : C u a r t i r u l iberi i cu cu r t ea si g r a d i n a de legume, socotiţi i in 21 fl. pe anu , b i ru lu anua lu a 4 0 c r . de fum = 117 fl., doua sessii cu desdauna re dela e rar iu in 56 fl. 11 cr. si 46 j u g e r e in n a t u r a a 4 fl. = 184 = 240 fl. 11 cr. Stol 'a com­p u t a t a dupa calculnlu de mijlocii a celor 5 ani din u r m a , dela boteze cu mol i tva mósei cu t o t a 4 0 cr . 29 fl. 60 cr. dela cununii a 2 fl. 20 cr. 37 fl. 4 0 cr . dela mor t i , copii pana l a 7 ani a 1 fl. 20 cr. ceia-l a l t i 2 fl. pe l a n g a socotindn-se aprocs imat ive si l i-tu rg i i l e si evangel is t i i ca re se cetescu 106 fi. S a n t i -rea caseloru de 2 ori pe anu 12 fi. P razn io i l e p r e s t e t o t 30 fi. dela miru se c a p a t a 12 fl. E s t r a s e si in-format iuni famil. 20 fl. Sum'a 625 fl. l i cr. sub t ra -gendu ecu iva len tu lu si da rea dupa v e n i t u cu 28 fl. R e m a n e 597 fl. 11 cr,

Dor i t o r i i de a ocupa acés t ' a paroch ia de clas 'a I I I . au a-se conforma la subs t e rne rea supl ic i loru § § . 15 l i t . c) 17 si 18 din reg . p e n t r u parochi i

Grlimbóc'a, in 5. Sep t emvre 1882. Comite tu lu pari ihialu.

In contielegere cu prea on. d. protopresbiteru tractualn Siicoiae A n d r e e v ic iu .

Redactorii respundietoriu : YASILIE MANGRA