Nr^ 2 6 . S t O t t u , 1. luliu. 1 8 6 1 .

E s e i n t o t a S a m b a t ' a .

P r e t i u l u a b o n . i n S i b i u p e a n u 3 fl. 4 0 er. , p e

a n u 1 fl. 7 0 er .

AMICULU SGOLEI. P e n t r u t o t e

p r o v i n e , a u s t r . p e a n u 4 , p e ' /* a. 2 fi., p e n t r u p r i n c . r o m a n e p e a n u 3 8 , p e Va a. 1 9 p i a s t .

Originea alfabetului . ( C a p e t u . )

Despre ceea ce esperientiile vietiei ne dau numai o supusetiune, aceea ne deslucescu opriatu cele trei f e ­luri de monumente scripturistice.

1. Traditiunile mitice ale anticiloru nu spunu de siguru, de suntu poporale semitice seu hamitice inven-tatdrele scrierei n^stre. (La tdta intemplarea numele Sim, Ham si Japhet suntu geografice si au semnificatiune de tiera ridicata, caldurdsa si intinsa). Se numiră Semiţi in Nordostu Sirienii, Babilonenii si Asirienii; in midilocu Fenicienii si ceilalţi Canaaniti, Evreii seu Israelitii (mai tardiu Judei si Samariteni), si in Sudu Arabii si Ab i -sinii. Limbele acestoru popdre suntu tdte rudite intre sine, buna ora câ si limb'a romana cu cea italiana, fran-cesa e t c . , cea germana cu cea olandeza, danica etc. Fenicienii se numescu de ei mai adeseori scriitorii, cari prin Kadmos ( a d . Ost, resaritu) impartesîra Greciloru art'a scrierei, pelenga Sirii si Asirienii. Atâta e siguru, ca din cause mai multe S e m i ţ i i trebue ca au fostu fundatorii alfabetului fenicico-evreicu.

2 . Afara de aceste trei popdre semitice mai punu mitele intre inventorii alfabetului si unu poporu hamiticu, pe Egipteni , carii in Vestu au fostu celu mai vechiu poporu cultu. Popii loru credeu, ca semidieulu Theuth seu Toth , care ar fi inventatu sciinti'a astronomica, geometrica si matematica, ar' fi aflatu si scrisdrea cu l i tere , ba ar fi sciutu face distingere intre consonante si vocale. Dupa scriitorii Romani acestu Thoth a fostu un'a cu Mercur (Hermes) , care fugi din Arcadi'a la Egipetu si transplanta acolo legi si art'a scrierei. De vomu asemenâ aceste cu fabulele grecesci , desbracate de poes ia , apoi vor avea cam nrmatoriulu sensu: Pe acelu timpu, pe candu binefăcătorii se adorau de p o s t e ­ritate câ nisce diei, se reformă tare cultur'a in Egipetu: mai multe sciintie se mai perfecţionară, adeverulu d e ­veni bunu comunu, calendariulu se coresa , art'a de a scrie cu ierogl i fe , pan' acum unu secretu bine paditu, deveni deschisa pentru ori cine, intrebuintienduse acele

tipuri câ semne de sonuri; limb'a se scrută si sunetele ei se despărţiră in clase. Acesta reforma de cultura, ce cuprindea in sine cele d'anteiu începuturi de l im-bistica si de art'a scrierei, isi avu originea in Egiptulu-de-josu, afla insa mai multe pedeci in Egiptulu-de-susu, unde se află o populatiune egiptica mai pucînu a m e ­stecata , dedrece acea reforma, fiindu un'a urmare a unei emigratiune din nisce tieri pucînu cultivate si l o ­cuite de pastori, pr'într'o revolutîune întineri si fructi­fică vechiulu Egiptismu. Tocma prin străbaterea e l e -menteloru si Iimbîioru străine in Egipetu, se dedu ansa, câ se se analiseze si asemene sonurile limbei intre s ine , se născu trebuinti'a câ sonurile se se însemne prin figuri prescurtate. Deci resultatulu eta e urmato-riulu: intielepti de ai Egipteniloru aflara pentru limb'a loru figurile ( icdnele) alfabetice. Semiţii, poporu n o -madicu, carii locuiau si domniau totu pe acelu timpu in Egipetu, imitandu aceeaşi procedura facia cu sunetele caracteristice ale l imbeloru, introduseră mai anteiu i n -susi sonurile l imbei, dela densii le propagară mai d e ­parte invecinatii Fenicieni , dela cari Ie erezira Grecii, Romanii, Europenii si mulţi Asiati. însuşi numele T h o t h , luatu in sensu semiticii, va se dîca însemnare, scriptura prin semne, dela T a u = s e m n u . Mai departe aflamu ca cuprinsulu tonalu alu semneloru scripturistice este s e ­nii U c u , pe candu faptur'a (figur'a) si alegerea loru este e g i p t i c a . In casulu acesta inca resultâ din ameste -culu popdreloru progresu seu celu pucînu o direcţiune noua a cursului culturei.

3. La aceste documinte mitice se mai adaogu si altele i s torice , cari ne aratu in Egiptu un'a domnia vechia a Semitiloru, ce dură mai multe sute de ani. Scimu cu toţii din biblia, ca Evreii semitici: Abramu, Jacobu si Josifu aflara priimire prietindsa la curtea egiptica si ca Israelitii mai tardiu locuira in Gosen. Suindu-se pe tronu unu altu rege (alta dinastia), fura apăsaţi si emigrară. Deca atunci n'ar fi domnitu in Egipetu o seminţia semit ica, rudita cu Ebreii, aceştia n'ar fi fostu primiţi asia amicalu, si Josifu nu s'ar fi inaltiatu asia curendu, dedrece spiritulu poporului egipticu

este asemenea cu alu Chinesiloru. Archiereulu Mane-thonu (in alu 3 . seculu in. d. Cr.) din timpulu inainte de Abraamu istorisesce totu in sensulu acest'a : Sub regele Timaos nevalira in tiéra omeni necunoscuţi de catra resaritu, că unu biciu alu lui Ddieu, supusera sieşi pe locuitori si se facura domnitori. Celu d'anteiu rege se numi Salathis. Următorii sei continuara lupt'a incontr'a indigeniloru, ce se numiră H y k s o s adică regi ai pastoriloru. Sub Thummosis fura alungaţi si 'si luară drumulu prin Arabi'a si Siri'a. Domni'a loru tienu 511 ani. Acestu poporu domnitoriu a fostu semiţii. Veni delà resaritu sub nume de pastori si numele Salathis (ruditu cu „Sultan") este semilicu: D e c i i n a c e s t u S e m i ţ i , c a r e se i m p a m e n t e n i r a in E g i p e t u . r e c u n o s c e m u p e c e i d ' a n t e i u i n t e m e e t o r i a i a l f a b e t u l u i n o s t r u .

Locuitorii fenitici litorali, cari nu locuiau departe de Egiptulu inferioru si steteau in comerciu cu acest'a, suntu cei dinteiu propagatori. Intre Israelitii Egiptului inferioru se aflau inca inainte de Moise oficiali, carii sciau scr ie; si sub Moise se intrebuintiâ scrisôrea forte desu, spre insemnarea leg i loru; in Canaanu o cetate se numiâ „Cetatea scripturei " (Josua 1 5 , 15 . ) si Gedeon pela 1260 a. Cr. prinde pe unu copilu, care 'i scriea pe maimarii cetatiei, .(Cartea judecat. 8 , 1 4 ) . Semiţii asiadara suntu fara indoiéla inventorii alfabetului; insa fiindcă aceştia se despartu in 3 rami de căpetenia (Nordu, midilocu, sudu) mai remane de deslegatu intre-barea , ca din care ramu a fostu inventorii litereloru ?

Alfabetulu primitivu are 2 2 litere. Limb'a arabica— sudsemitica — desbina insa 6 litere in cate 2 sune te ; este cea mai avuta in sonuri, prin urmare ar fi fisatu mai multu si de 2 2 litere. Cea Ebreica — semitica de midilocu — (precum si cea fenicica) esprima 3 litere in cate doue moduri, asiadara nece pentru acesta limba n'au fostu de ajunsu numerulu litereloru. Numai pentru cea sirica — nordu - semitica — a fostu cele 2 2 de litere tocma de ajunsu, si candu unu nume de litera in limb'a arabica si ebreica nu se pdte esplicâ intr'unu sensu amesuratu formei sale , desiguru se pete acest'a in limba sirica. Deci venimu la conclusiunea: I n v e n ­t o r i i a l f a b e t u l u i a u l o c u i t u i n E g i p e t u , s 'au t r a s u i n s a d i n M e s o p o t a n i ' a s i a u f o s t u s é u p r o t o p a r i n t i i , s é u r u d e n i i d ' a p r ô p e a i S i -r i i l o r u d e m a i t a r d i u .

Infine una deslucire perfecta ne dau trei specii de documinte scripturistice; pe tote le numimu canaanitice. Acestea suntu :

1 Inscriptiunile fenicice si cartagice atatu pe m o ­n e t e , catu si pe petrii. Cele mai vechi din aste i n -scriptiuni suntu de prin secululu alu 9Iea inainte de Cristosu. Pe lenga tota vechimea loru trasurile scri -sórei fenicice nu sunt totdeuna cele mai antice si n'au pastrani' form'a figurei primitive destulu de credintiosu. Mai multa incredere promite:

2. Scrisórea din cartîle samarianice, care e cunos ­cuta din samariticulu Pentateuch ( 5 cârti ale lui Moise) . Acesta specia de scrisóre inca tare silita, ne presenta multe lucruri detailate si ant ice , - Si este si lesne de esplicatu cugetandu, ca acestu poporu mestecatu posede forte pucîna literatura si eră tare inapoiatu in cultura facia cu semifratii sei judaici. Rudita cu acesta es te

3 . Scriptur'a de moneta a Ebreiloru celoru vechi, pe care Macabeii de mai tardiu Simeon s. a. ( 1 4 8 ina. Cr.) o tipăriră mai tardiu in modu anticu (că si i n -scriptiunele nostre de moneta) pe s i d e de argintu séu de arama, pe diumetati séu pătrare de sicle. Acesta scrisóre de moneta, de si nu se afla intr'insa tote l i te­rele, totuşi servesce de multeori dreptu medilocu ajutatoriu.

In un'a din aceste trei specii de scrisóre totdeuna se potè cunósce prototipulu, care semena mai tare cu obiectulu desemnatu. In totu loculu aflamu aceeaşi p r o ­cedura ad. sunetulu se notifica printr'unu obiectu lesne de cunoscutu, acarui nume indigenu incependu cu acelu sunetu servesce totdeodată si de nume alu semnului scripturisticu. Acésta scrisóre la inceputu forte n e i n -demanata insa usiurata printr'o alegere nemerita a fi-guriloru, care remase pentru fiacare sunetu totdeuna nestrămutata, era cam, câ candu cineva ar voi s e - s i in semne numele C a r o l u prin capu ( c ) , a c u ( a ) , rota ( r ) , o u ( o ) , l eu (1), ursu ( u ) . Insa lucrulu de căpe­tenia este, ca figurile.nu se schimbu. Asiadara in n u ­mele Carolu la alta ocasiune n'ar fi iertatu a pune pentru C in locu de c a p u , c a l u , ba chiaru si in cuventulu c a l u sunetulu c ar trebui insemnatu totu prin c a p u . Cum isi perdura figurile desemnate semnificatiunea loru la scrietori si cetitori dupa unu drumu celu lacura din Egiptu si Canaanu catra Europa apusana, dela an. 2 1 0 0 a. C. pana Ia 1861 d. C. prin prescurtări usiurari si i n -frumsetiari; cumu semnele, cari la inceputu erau figuri, fura privite de semne sunetale, cum s'au schimbatu spre comoditate séu spre altu scopu si apoi astufeliu schim­bate ajunseră infine la no i : acésta se potè vedea forte chiaru asemenandu literile nòstre cu figurile primitive.

Lipsindu-ne figurile, premitemu numele litereloru, din

care consta alfabetulu primitivu adaogundu totdeodată

si semnifîcatiunea fiacareia. Semnulu ? arata, ca numele ace la , lenga care s t a , este resultatulu verisimilu alu serulatiunei de cuvinte. Numele litereloru suntu: 1. A l e p h (vita cornuta) , 2 . B e t h ( c a s a ) , 3 . G i m e l ( j u g u ) , 4 . D a l e t h ( u s i a ) , 5. H e (u i t e ! ) , 6. W a w (t ierusiu) , 7. Z a j i n ( a r m e ) , 8. C h e t h ( g a r d u ? ) , 9. T e t h ( p u m n u ? ) , 10. J o d (mana), 11. K a p h (mana strâmba), 12. L a m e d (imblandîtoriu), 13. M e m (apa), 14. N u n (pesce ) , 15. S a m e c h (conprandiu), 16. A j i n ( o c h i u ) , 17. P e ( g u r a ) , 18. S s a d e ( b a r b a ? ) , 19 . Q u o p h ( u r e c h e ) , 20 . R e s c h ( c y p u ) , 2 1 . S c h i n (dinte), 22 . T a w (semnu).

a) Mai antaiu este batetoriu la ochiu numeruîu 2 2 ; insa fara indoiéla acest'a nu este celu primitivu.

De vomu impartí literele in dóue parti egale, vom află, ca sunetele cele dóue din urma din sîrulu antaiu si alu doilea se aratu că nisce adaosuri mai de curendu.

De vomu departa pe acestea dóue, apoi celelalte 2 0 de sine se desbinu in 2 diecimi si 4 cincimi, a c o ­modate dupa numerului degeteloru.

Eta un'a desluciré naturala despre provisiunea de litere. Nu e alta decatu unu nou esemplu despre i n -trebuintiarea cea deasa a diecimei si a cincimei atatu in viatia, catu si in doctrin'a intregei lumi vechi. Aci mentionamu numai cele mai cunoscute de feliulu acest'a: contributiunea constatatele din a cincea parte la Eg ip­teni si din a diecea parte la Evre i ; la Grec idecadele, escadrónele de cate 10 individi, alegerea archontîloru pe 10 a n i , corporatiuni de cate 10 membre la R o ­mani: decemviri, decemtabulae.

Si Evreii intrebuintiara in istoria si legislatiune n u ­merele 10 si 5 ; şirurile genea log ice suntu de cate 10 membre: dela Adam pana la Mahalalei, de aci pana la Noe . (Dela crearea omenimei pana la cea d'anteiu î n ­chinare lui Ddieu, si de aci pana la renoirea omului.) Peste totu se dîce, ca sîrulu celu de diece membre alu numeloru de acolo (Seth , Enos, Henoch, Lamech s- a.) ar fi semnificalu dela inceputu numai nesce personifi-catiuni de progrese si intemplari din istori'a omenimei. Unu altu esemplu sunt cele 10 porunci, care inca se impartu in dóue cincimi, cea d'anteiu cincime dictéza datorintiele catra mai mari, adóu'a datorintiele catra de aprópele. Éta inca unu semnu caracterîsticu. Pentru semnele statorite se cautara rime, chiaru si Ia adaosele Kaph si Tau se afla aceste rime dupa putintia. Se scie insa din elegii 2 — 4 (ordinate in sîru alfabeticu), ca m timpii mai vechi 17 ( P e ) se afla inainte de 16 (Ajin). Atunci s e rimau asia: Aleph, Beth, Gimel, Daleth, He,

— Lamed, Mem, Nun, Samech, Pe. La Siri remase Ajin in loculu seu, se esprimá insa E e dupa cum dîcu d. e. germanii Ne in locu de Nein, asia incatu se rima cu He. Alfabetulu romanu, inainte de a se adaoge i ta-liculu X si grecesculu Y consta peste totu din 2 0 de litere. Acestea inca erau impartîte in şiruri, dintre cari alu 31ea începea ca la noi cu L, M, N. Acesta începere a sîrului este cea mai batetóre la ochi si cum ca ea este originea cuventului e l e m e n t a (cum dîcemu noi Abece) , este cu atatu mai verisimulu fiindcă, pe lenga tota scrutatiunea inca nu s'a aflatu unu verbu, dela care se se pota deduce acestu cuventu, ce semnifica înce ­puturi, parti primitive. Credu ca nece unu chemicu va fi visandu, ca numele elementeloru sale se aiba o as-t-feliu de origine. Dar' s e ne inturnamu

b) La s e m n i f î c a t i u n e a s o n a l e a litereloru. Acésta demonstréza cu securitate, ca originea alfabetului nostru este semitica. Limb'a semitica nu sufere c o n -tractiuni de consonante , de aceea nici nu are semne pentru ps, ks. Din contra 'i plăcu cu atatu mai multe gradathini de sunete. Are 3 specii de S, 3 specii de T ; ba in diferitele dialecte si mai multe. Vocalele nu le intrebuintiéza spre a distinge idei principale (precum in german'a leben, lieben, loben) , ci numai spre a distinge formele cuvinteloru, prin urmare vocalele nu suntu asia de lipsa, de órece formele cuvinteloru se potu cunósce si din contestu. Deci intre ce le 2 2 semne de scriptura canaanitice aflamu 18 pentru consonante; cele de sub Nr. 1, 5, 10, 16 totu pentru consonante, insa totdeodată si pentru vocale. Unu semnu, care se semnifice numai vocali, nu se afla. Abia mai tardiu apusenii intrebuin­tiara semnele de sub 1, 5, 10, 16 numai pentru vocale, era pe cele de sub 6, 8 totdeodată si pentru voca le .— Trecemu acum la pertractarea

c ) cuprinsului realu alu figureloru alese. Aci p o -temu curatu v e d e a , ca loculu inventiunei loru a fostu Egiptulu. De ar fi fostu Fenicienii inventorii, atunci afara de Nr. 13 ( a p a ) , amu afla ceva mai specialu d e ­spre naigatiune si marina. Egiptenii nu vediusera apa numai cá mare litorala, ci in diferitele ei forme, de aceia 'si aleseră numai numele generalu materialu. Lenga apa urmezu pescii ( N r . 1 4 ) . Cultur'a de vite si de pamentu predomnea in Egiptu, de aceea si este repre-sentata sub 5 figuri: Nr. 1 vita cornuta, Nr. 3 jugulu animaleloru tragutóre, Nr. 8 gardulu de campu, séu de curte , Nr. 12 tierusiulu, Nr. 2 2 crucea, prin care se însemna unu animalu cá proprietatea cuiva. Arme a -flamu in Nr. 7, figura ce ne presinta scutulu celu in 4

eoltiuri alu Egipteniloru. Tote celalalte au obiecte, ce se tienu de intréga omeniraea, cari asiadara nu caracte-risezu pe nici o tiéra, pe nici unu poporu. Cu multu mai caracteristica este

d) schimbarea apusana a literiloru canaanitice, t re -cundu acestea la Greci si Romani. Semiţii , cá toti i n -cepetorii neculti in scriere , asiediau figúrele cu fatia catra stang'a, de a indaratele, cam asia 3 - Déla drépt'a spre stang'a insirau literele in cuvinte si renduri. Grecii si Italii intdrsera direcţiunea, spre a seri mai comodu si asia trebuira se intdrea si literele cu fati'a catra drépt'a p. e. E, pe cele piezisie le puseră dreptu in susu p. e. pe A , care mai inainte stetea pe crescetu V , pe cele cultiurdse le mai netedîra p. e pe R; pe cele neproportiunate le mai complanara. Tote schim­bările se potu deduce din acestea necesitaţi.

Acum trecemu la fiacare litera in parte. Vomu im­partí literele in cincimi, fiacarei cincimi'i vomu premite numele litereloru vechi, numele grecesci si romane, la cari se va adaogă si semnificatiunea primitiva.

I. C i n c i m e 1 — 5 . A — E. 1 2 3 4 5

Aleph Reth Gimmel Daleth He Alpha Beta Gamma Delta —

A B C D E vita cornuta casa usia uite!

Nr. 1. este fenicicu. Numele Aleph insemnéza evreesce si fenicesce v i t a c o r n u t a , vita cornuta d o ­mest i c i tà ; acesta domesnicire a fostu celu danteiu triumfu alu culturei cei vechi. Alegerea este lesne de esplicatu. Taurulu fiindu ajutatoriu bunu la agricultura se adoră că una dieitate. La totu casulu insa este o ironia a sortiei, că in fruntea intregei nostre literaturi si eruditiuni se stea unu capu de vita. Dar' Aleph trebue se fia in frunte si dupa sonu, fiindcă este incepetur'a de aspiratiune, spre a potea esprima pe orice vocala anteridra.

Nr. 2. B pdrta numele B e t h , pe care in biblia ilu intalnimu de sute ori sub sensulu casa.

Nr. 3 . Alfabetulu grecescu are aci unu G per­manent i , pecaudu C suna candu că Z, candu că K. Acesta diversitate este numai păruta. In timpii cei vechi C inainte de tote vocalele avea unu sonu palatinu si se esprima candu că G candu că K. Astfeliu intrég'a lume vechia dîcea Kikero si scriea Cicero. Espresiunea lui C si Z se datéza din evulu de midilocu, precum si alte strămutări ale sonului din partea din apoi a gurei catra cea dinnainte, ce se mai potu observă.

Nr. 4. Daleth insemneza evreesce „ u s i a " Nr. 5. Aci damu peste una dificultate. Acestu nume

nu este substantivu, că celelalte, ci numai un'a esch i -matiune: H e ! uite! vedi! Si in limb'a francesa si g e r ­mana un'a spărtura de muru c'o grdpa inainte, care ne deschide unu prospectu pe neasceptate se numesce „Haha". Este totodată si o eschiamatiune de bucuria a surprinderei. Firesce ca cuventulu in sensulu acesta a peritu din literatura, dar' acest'a nu remonstra nimica.

II. C i n c i m e c u a d a o s u l u 6 — 1 1 . F—K. 6 7 8 9 10 11

W a w Zajin Cheth Teth Jod Kaph Bau Zeta Eta Thete Jota Kappa

F Z H — J K tierusiu arme ? gardu ? pumnu mana mana stramba

Nr. 6. W a w insemneza tierusiu seu carligu b a -tutu in pariete, spre a acatiâ ceva de elu. Din acesta litera se formară ddue semne in scrierea apusana. S u -netulu acestui semnu eră diversu, dupacum eră si legatur'a lui cu alte tonuri. La finea cuvinteloru dupa a, e, i sună mai că f; la inceputu urmandu dupa densulu un'a vocala, remase consonanta W . Numai in limb'a germana are V o insusîre caracteristica, ca adecă se intrebuin-tieza si in locu de sonulu F , e"ra pentru sonulu celu adeveratu a lui V se duplica acesta prin semnulu W .

Nr. 7. este fenicianu; si-a pastratu aceeaşi forma in limb'a evreica, latina si greca. Numele'i insemneza , a r m e '

Nr, 8. era e fenicianu, numele insemneza „gardu." Dintre liniele curmezisie, in scriptur'a apusena s'a pa­stratu numai cea din midilocu, asia se formă H, p e -candu in limb'a evreica se aflu ddue linie curmezisie si unu arcu, care unesce capetele de din susu.

Nr. 9. dupa sunetu infacisie'za pe celu mai duru T impreunatu cu sonu aspru. Romanii pelenga T alu loru numai intrebuintiau acestu sunetu, deci 'lu lasara afara asia ca la densii dupa H urmă indata J. Numele T e t h insemneza „pumnu".

Nr. 10. este J o d si insemneza „mana" si inca mana intinsa, ori de a dreptulu numai „mana".

Nr. 11 . Liter'a adaosa K a p h insemneza „mana strâmba", cum se reiincurba, că se apuce ceva. Acesta figura in limb'a evreica are de a stang'a ddue arcuri, unulu sub altulu; noi pe acestea arcuri le -am trasu in josu si l e -âm impreunatu, la medi locu; de aci K.

III. C i n c i m e 1 2 — 1 6 . L—O. 12 13 14 15 16

Lamed Mem Nun Samech Ajin Lamda My Ny (Xi)

L M N — 0 imblandîtoriu apa pesce comprandiu ochiu

Nr. 12. Numele Lan ier i dupa originea s'a a tre

buitu se însemneze unu instrumentu de a imblandì vi

tele tragutóre. De siguru ca acesta eră acelu batiu de j t e sce si scria imbolditu alu vechimei, şcare eră usatu si in Palestin'a, si care se mai afla si acum in orientu.

Nr. 13. Mem schimbatu in diferite forme, insem­neza „ apa *. Este .verisimulu ca dela acesta figura evreica se trage tridintele, care deveni atributulu dieu-lui de mare.

Nr. 14. IVun — „pesce". N. alu nostru are pucîna asemenare cu figur'a evreica ; totuşi acesta se pe te esplica, de vomu considera, ca multe figuri se mai ascu-tîra si se strensera, pentru câ se fia simetrice.

Nr. 15 are un'a numire forte grea. Spre a ne o potè esplica trebue se procedemu dela nume. Radecin'a

care credemu a nu fi fara de interesu nunumai pentru invetiatorii noştri , dara si pentru fiacare insu, care c i -

D u p a i s v ó r e l e d e D r . B o e t c h e u .

3V. S.

Unele date privi tórie la jun imea r o m a n a din g i m n a s i u l u Timi si órei .

E unu adeveru durerosu, ca cei mai multi fii ai natiunei nostre au aceea vitrega sórte, de sugu laptele celu nutritoriu alu museloru in institute cu limbi straine sub conducerea profesoriloru de alta naţiune, carii in casulu celu mai favoritoriu se porta catra Romani cu

unu felu de indiferentismu, ce e in stare a d e s c u r a j a sirica a cuventului insemneza „a se redima" si inca pe p r e m i ¡ l t ¡ t f c n e r ¡ a r n b i t i o s i j c a r i s e m t u r e c e T a p r o f e s o -cdte, a se asiediâ Ia mesa.

Nr. 16. Cuventulu A j i n insemneza och iu , câ fi­gura se desemna simplu cerculu ochiului. Puindu R o ­manii semnulu X la finea alfabetulu, asia O deveni vecinulu Iui N.

c u a d a o s u 1 7 - 2 2 P—T. IV. Ci 17

n c i m e 18

Pe Pi P

gura

Nr.

Nr.

Ssade

barba

1 9 2 0 21 22

Qoph Resch Schin Tau Kappa Rho Sigma Tau

0 R S T ureche capu dinte semnu

17. P e in genere insemneza „gura".

18. este forte nechiaru. Din limbele apusului acesta litera peri cu totulu. Se facura multe con iec -ture , dintre cari cea mai potrivita este a c e e a , ca se trage dela radecin'a „ a ta iâ" (nemt. „schneiden") si insemneza parulu capului seu alu barbei.

Nr. 19. Aci se potu afla mai securu semnifica-tiunea. Mai multe cuvinte rudite cu Qoph insemnezu urechi'a acului, tdrt'a securei, sgerciulu urechii. Figur'a feniciană consta din desemnarea urechei. Aceeaşi figura, ceva numai mai simplificata si cu tdrt'a intdrsa catra sting'a se păstră si in latinulu q.

Nr. 2 0 . R e s c h in totu loculu semnifica „capu." Dreptu figura serviă simplulu ovalu alu capului cu c o -lon'a grumazului.

Nr. 2 1 . S c h i n insemnâ in genere „dinte". Nr. 22 . T a u semnifica „semnu", de siguru, cum

amu mai dîsu crucea, cu care se insemnau animalele domestice dreptu proprietate, de unde si form'a lui T-

Eta deci o scurta biografia a alfabetului nostru,

riloru, cari suntu dedati a vede in Romani numai t i e -reni lucratori. Amaretiunea unei atari pusetiuni a j u -nimei romane se moie incatuva prin aceea impregiurare, ca in unele institute straine cercetate de Romani, se propune limb'a si literatur'a acestor-a de unu profesoru din senulu natiunei romane. Si in gimnasiulu Timi-siórei , unde se afla junimea romana binisioru repre­sentata, esista o catedra pentru limb'a si literatur'a r o ­mana, insa salariulu profesorescu e asia de slabu, catu nu e nimene in stare a provedé catedr'a, de n'aru ave si alta conditiune, c e e forte greu acumu, candii tòte

posturile din locu suntu ocupate de straini si ai nostri

s i -au aflatu limanulu de scapare in comitatuln Carasiului.

Catedr'a romana de aici s'a deschisu in 3 0 . aprile 1851 ,

la care solemnitate s'â produsu cu o diventare stima-

tulu nostru Iiteratu Dr. A t a n a s i u M. M a r i e n e s e u ,

fiindu atunci auditoriu clasei a 7 - a . Celu d'anteiu

profesoru a fostu meritaîulu Domnu P e t r u P o p e s e u ,

bànatiénu de nascere, care se afla acumu in principatele

romane in calitate de profesoru. Acestu zelosu romanu

a manudusu junimea romana de aici pana la capetulu an.

scol. 1 8 5 % , candu a depusu profesur'a ne mai putendu

ave subsistintia amesurata pusetiunei sale, caci 2 0 0 de fi.

nu potu fi nici decumu de ajunsu pentru unu barbatu,

carele trebue se se ocupe cu lucrări scientifice si pe lenga aceea se traiésca intr'o cetate, unde tote cele trebuintióse snntu scumpe peste mesura.

Cu 2 0 0 fioreni d'abia potè esî unu teneru studinte la cale cumu se cade . si cumu se se céra acesta dela unu barbatu, carele s i -a petrecuţii anii teneretieloru in studia cu spese mari?

Ne vine a c r e d e , ca urdîtorii acestui salariu de

batjocura n'au cugetatu a l f a , decatu se astupe g u ­rile Romaniloru, câ se incete cu petitiunile in acesta privintia. Binevoinli'a strainiloru facia cu pretensiunile Romaniloru, de a ave catedre pentru limba si literatura, se vede si de acolo, ca petitiunea episcopului Oradanu in asta treba a remasu cu anii intre actele gubernului.

Sub conducerea Dlui profesoru P e t r u P o p e s c u si-au castigatu mai mulţi tineri cunosciintiele necesarie din limba si literatura, si pe lenga aceea cei mai ta­lentaţi au avutu ocasiunea a prinde ceva si din limb'a franca, ce o propunea numituiu Domnu in gimnasiu si jnca fpentru Romani gratis , pentru care fapta merita zelosulu Domnu profesoru recunosciintia publica.

Dupa depărtarea Domnului P e t r u P o p e s c u dela profesura remase catedr'a veduva, pana pe la capetulu semestrului primu 1 8 5 9 / 6 0 , candu se ocupă erasi de Domnulu S i m e o n e M a n g i u c a , carele fiindu aplicatu si la c. r. locutiintia, remase in midiloculu tenerimei romane pana la desfiintiarea numitei locutiintie, candu se duse in comitatulu Carasiului, de unde e nascutu, in calitate de jude cercualu. In acelu scurtu timpu, catu a petrecutu Diu S i m e o n e M a n g i u c a câ profesoru in Temisidr'a a desfasiuratu o activitate neobosita, din care causa memori'a Domniei Sale va remane nestersa in inimele junimei, alu cărei conducatoriu a fostu d e n -sulu asia dîcundu câ tata in familia.

Junimea romana aştepta cu sete ocuparea postului de profesoru, oftandu din adunculu inimei se pdta s a ­luta in midiloculu seu pe unu barbatu, carele se calce in urm'a celoru doi profesori numiţi. In impregiurarile de facia inse nu e cu putintia a se cuprinde catedr'a cea veduvita pe lenga salariulu celu micutiu; pentru aceea aru fi cu cale se se faca pasi cuciintiosi pentru îmbunătăţirea salariului, câ profesorulu respecţivu se nu fia constrinsu a se luptă cu lipse nenumerate, spre a 'si castigâ subsistinti'a corespundietdria dem-nitatei sale.

La cele dîse despre junimea din gimnasiulu T e -misidrei mai adaugu, ca religiunea se propune de doi catecheti neromani si inca asia, de bieţii teneri din gimnasiulu inferioru invetia catechismulu celu micu de rostu fara a li se esplicâ lucrulu cumu se c u ­vine. Cei din gimnasiulu superioru suntu siliţi a scrie doctrin'a religiunei intr'o limba forte intortocata. De aru fi locu in acestu organu, asiu produce numai unu paragrafu câ mustra de stilu.

E de mirare, ca Domnulu protosingelu, câ cate-chetu in gimnasiulu superioru sufere pe teneri a scrie

• ^

cu literele străbune si se retiene numai a observă, ca ortografi'a cu litere e forte grea. De buna sema pentru cuvintele s lavono-serbesci dictate de Dsa.

Teodoru Rosiu-

Sciri scolastice. Sibiiu. Esamenele in Academi'a de drepturi de

aici se incepura in 5. Juliu n. si voru tienea pana'n 27. Juliu.

— La intrebatiunea făcuta din partea in. Guvernu catra consistoriele diferiteloru confesiuni din Transilvani'a in privinti'a sustienerii ori desfiintiarii institutului Consilia-riloru de instrucţiunea publica, — Consistoriulu supremu alu Luteraniloru a respunsu, ca institutulu acela nu mai e necesariu pe viitoriu, dedrece Biseric'a va ingrigi de invetiamentu dupa tote cerintiele presentului. — Respun-surile date, ori care se vor dă de catra vv. Consistorie r o m a n e nu ne sunt inca cunoscute; speramu insa, ca ni se vor comunică in tòta întinderea loru, spre publicare.

Brusiovu, 4 . Juniu n. In septeman'a trecuta d e ­

curseră esamenele de promotiune si cele publice la tdte institutele gimnasiale de aici; — era Dumineca in 30 . , dupa serbarea de Te Deum se tienura solenitatîle î n ­datinate la cetirea clasificatiuniloru si premiarea tenerî-loru celoru distinsi si se dimise tenerimea din gimnasiulu romanu si celu catolicu, era in celu evangelicu voru urmă acestea solenitati in septeman'a viitdre.

In gimnasiulu rom.-cat. se aflara intre 9 0 şcolari si 2 8 de teneri romani, dintre cari parte mare totu eminenti; premiati fura 7 insi si dintre romani. —

Gimnasiulu sasescu ilu frecuentara 2 0 teneri r o ­mani, scdlele reale 5 insi si cele normale 3 6 , totu cu sucesu bunu.

Decursulu esameneloru in scdlele romanesci din Brasiovu urmà asia : — Dupa finitulu esameneloru scr ip-turistice si orele de promotiune carele au duratu dela 1 1 — 1 2 . Iuniu s. n., incepura cele publice si s e cont i -nuara in ordinea àcésta : in 25 . si 26 . se esaminara ş c o ­larii din clasele gimnasiali ; in 27. si 28 . clasele normali de feciori; in 29 . cele de fetitie.

In 30 . Iuniu dupa celebrarea dosologiei in biseric'a S. Nicolau pe la 10 óre se incepù solenitatea citirei de

clasificatiuni si a premiarei, carea, dupa intonarea i m ­

nului naţionale, se deschise de directorulu gimnastului cu o cuventare ajustata cercustariloru.

Atatu esamenele publice si anume celu tienutu cu

feciorele de clasa IV. pentru prim'a data, catu si acesta solenitate fu ornată de presenti'a unui publicu numerosu, intre care destingemu pe on. eforia a scdleloru, pe on. coinitetu alu Reuniunei F. R.

Pe lenga premiale ce s'au impartîtu Ia i i şcolari distinşi din partea on. eforii, D. protopopii I. P o p a s u dupa doveditulu seu zelu a daruitu 8 fior. m. a. cu dorintia, spre a se cumpără premia pentru feciorele ce s'au destinşii la lucru de mana; D. eforu I. G. Ioanu a daruitu 4 es . din Vocabulariuîu romano-germanu »Po-lizu- 1 cu dorinti'a spre a se imparti la cei patru- primi eminenţi din cl. g imn. ; D. Dr. de medicina Otrobanu a daruitu 2 f. m. a., că se se dea iu natura la unu s c o -lariu eminente; si in fine D. Mironu a daruitu 4 f. m. a. pentru premiarea fecidreloru eminente din clasele I. — III. normali. Pentru cari fapte generdse si p r e -mergatdrie cu esemplu li se da publica mupliamire.

Unu numera frumoşii de 356 invetiacei si la 5 0 fetitie frecuenteza acestea s c o l i , din care in gimnasiu 76 si in scotele normali 2 8 0 .

Cu mare bucuria vedemu ca publiculn romanu se intereseză de inaintarea tener. şcolari intru invetiaturi, — ceeace dovedi numerds'a fiintia de facîa la solenita-tîle tienute. •— Asia fratîloru! Se impintenamu cu tdta ocasiunea curagiulu tenerimei la continuarea invetiatu-riloru, cu totu feliulu de apucaturi insufletîtdre si in demnatdrie, ca inmultiendune intieleginti'a viitoriulu nostru e asecuratu mai curendu ori mai tardiu, pecandu la din contra erasi potemu cade unde am fostu, neavendu cine se se prelupte in frontariulu vieţii ndstre constituţionale si naţionale politice. Ondre si stima amiciloru culturei tenerimei, era celoru ce porta sarcin'a de apostolatulu invetiatoriloru, denegandusi tdte comoditatîle facîa cu luminarea tenerimei si crescerea ei dupa fasonulu s e ­cuiului de facîa, cuvenita recunoscintia! —

„ G a z . T r a n s . "

Materiale de instrucţiune. Is tor i 'a r o m a n a n a ţ i o n a l a .

( U r m a r e d i n N r . 22 - )

Romanii in Dacia noua. (Bulgari'a, Servi'a, — si cei din Macedoni'a.)

C a p u a l u III. (963—1186.)

DELA CEI PATRU COMITOPULI, PANA LA REGELE ASANU.

§. 20. Antai'a rescdla a ceioru patru fraţi romani 963.

Dupa mdrtea lui Petru, regelui din urma de vitia bulgara , romanii din D a c i 'a noua

saturandu-se de jugulu bulgariloru, carii eă barbari le rapira patri'a si de jugulu imperatî-loru din C o n s t a n t i n o p o i u , carii era acuma mai toti greci, si fara de mila catra ei, — se resculara sub patru fraţi, anume: D a v i d ii. M o i s e , A r o n e , si S a m u i l u , fetiorii unui comite de sânge romanescu, si cu autoritate mare in B u l g a r i ' a , si reuşiră de se facura domni peste tierele dela D u n ă r e .

De P e t r u regele bulgaru remasera doi fii, B o r i s e si R o m a n i i , carii era in Con-s t a n t i n o p o i u casi ostatici, inca de pe tim-pulu tatălui loru. In C o n s t a n t i n o p o iu re-mase imperatu B a s i l i u B u l g a r o c t o n u ; dara oştea pune p e N i c i f o r u F o c a de im­peratu, si acesfa audiendu de rescularea roma-niloru, tramite pe fii lui P e t r u , câ se cuprindă tronulu B u l g a r i e i .

B o r i s e a plecatu, insa nu putea se cu­prindă tier'a, dedrece avea nu numai se stingă revolutiunea, ci se se bata si cu ungurii, carii trecură adeseori (967) si predara multu. F o c ' a chiama atunci pe S f e n d i s t l a v u ducele rusi-loru asupra romaniloru. R u s i i intrară de ddueori, stricară multe cetati pana la pamentu, si prinseră pe B o r i s e s i R o m a n u (969), — si peurma rusii se asiediara că se remana ei domnitori in tiera. — In acestu modu revolu­tiunea se infranse; era Ion Z e m i s c a u c i d e pe verulu seu F o c ' a , pentru ca aduse pe rusi. — Z e m i s c a provocă, pe rusi se esa din tiera, dar' de drece aceştia nu-lu ascultară, tramise pe B a r d a S c 1 e r u in contr'a loru. —

Rusii atunci se confedereza cu romanii, bulgarii, pacinatii, si ungurii, si formandu o armata de 308,000, pradara pana la O d r i u . B a r d a S c l e r u se bate cu ei si 'i infrange; dar' facendu fiulu lui Z e m i s c a o rescdla, S c l e r u lasa pe confederaţi si pleca asupra insurgintîloru, pe carii 'i invinge. — Impera-tulu Zemisca, pleca insusi asupra confederatî-loru, si 'i bate (972) la M a r c i o n op o iu , re-prindiendu pe B o r i s e si R o m a n u ; era S f e n d i s t l a v u fu silitu se se retragă acasă; dar' candu trecea prin D a c i ' a inferidre fu taiatu de pacinati cu o mulţime a-i lui, pen-truca elu se împăcase cu imperatulu tara scirea loru. —

Victori'a acest'a a lui Zemisca sili si pe romanii de stîng'a Dunării, câ se predea D a f n e a (Constantîa) si alte cetati, unde

imperatulu puse custodia militară, — deorece si pacinatii se mai retraseră dela D u n ă r e . — §. 81. A doua rescola a celorn patru fraţi romani, 976

Paua traiâ Z e m i s c a , nime im cuteză se se misce; dar' cuprindiendu tronulu (976) Ba s i l i u B u l g a r o c t o n , carele de mai multu timpu fuse incoronatu, cei patru fraţi, Da vi du, M o i s e , A r o n u si S a m u i l u , unindu pe romani cu bulgarii, revoltară de nou, câ se se scuture de greci. —

Imperatulu candu audî, tramise delocu pe B o r i s e , s i R o m a nu câ se recuprinda tro­nulu dela revoltanti, — acelu tronu, de care insusi grecii 'i despoiara. — Fraţii plecară,— dar' B o r i s e peri in o pădure fara se se fia mai audîtu de elu; era Romani i fugi indereptu.

Dintre cei patru fraţi romani, M o i s e a cadiutu lovitu de o petra batendu cetatea S e r r ' a , era D a v i du more vulneraţii peste vreocateva dîîe. S a m u i l u , temenduse cumca fratele seu A r o ne tiene cu imperatulu, 'lu omora si asia remane S a m u i l u singura, si regenereza regatulu B u l g a r i e i ; era pe tro­nulu ei redica famili'a romana, anumita dinas­t ia comitopula, — dela corniţele romanii. §.22. S a m u i l u , antaiulu rege romanescu, 9 7 6 — 1 0 1 3 ,

Samui lu 'si pune resiedintia in P r e s p ' a , si fiindu unu spirtu nepaciuitu delocu trece preste E m u (Balcanii), prada T r a c i ' a si Ma-c e d o n i ' a , ajunge pana la P e l op o ne s u, si cuprinde L a r i s 'a, cetatea mai de frunte, si pe locuitorii ei 'i trece in D a c i ' a n o u a , for-mandu din ei unu corpii in contra imperatului.

B a s i i iu caută infricatii.ila atâta curagiu, si abia in 981, fit in stare Se plece in contra lui, si purcediendu pe la E b r u a cuprinsu S a r d i c ' a ; dar' S a m u i l u asia bate pe im­peratulu B a s i l i u , incatu acest'a abia scapă in F i l i p o p o i u , lasandu in manele regelui t6te sarcinele, si stemele imperiale. —

Samuilu in 995 se determina se cuprindă"! T e sa I o n i c ' a . Aci era Taronitu, carele tra­mise pe A s o t u fiulu seu in contra lui Samu­ilu; dar' fiulu perdiendu lupt'a cade captivu.— T a r o ni tu pleca se scape pe Asotu, insa fiindu incungiuratu de S a m u i l u , cade in o aperare gloriosa. •—Samui lu trece si devasta G r e c i a apoi se rentorse fara altu sucesu, si acasă elibera pe A s o t u , dandu-i feYa de socia; era in 1001 regele pradeza Trucia pana la Odriu,

deorece imperatulu cuprinse Marcionopoiulu, si impresurase V i d i n u l u .

Imperatulu ne mai putendu suferi temeri­tatea lui S a m u i l u , ' s i propsue se desfiintiesca regatulu si purcese (1013) spre E m u . — S a m u i l u inchise atunci strimt orile E m u l u i la Cimba, Lungii, si C l e ud i u , si candu se apropia imperatulu, S a m u i l u lovi a supra lui dintote părţile si 'lu batit urîtu. S i f i ' a pre-fectulu imperatului, in acestu timpu incun-, giura muntele Ba la t i s t ' a si lovi pe S a m u i l u dela spate; era acesta fii silitu se se retragă (29 Iuliu) dela lupt'a gloriosa, remanendu inca R o m a n i i fiulu seu, ca se opre'sca cu se-getiele sale pe persecutori. S a m u i l u perdii forte mulţi captivi, apoi R o m a n u , punendu pe tatalu seu betranu si necajitu pe calu, 'lu conduce la castelulu Prilapu. —

Imperatulu la captivi li-a scosu ochii si lasandu numai pe conducători cate cu unu ochiu, 'i tramise la S a m u i l u , carele candu 'i vediii, a cadiutu de superare la pamentu; dar' venindu-si in fire ceru apa de beutu si de beutur'a acâst'a a muritu peste doue dîle in 13. sept. —

§.23 . R o m a n u , fiulu lui S a m u i l u , 1013—1014.

R o m a n i i eră unu decatu tatalu seu.

spirtu si mai agerii unu erou destinşii in

lupta, insa fara pacientia. Delocu incepu a se pregăti de resboiu, dar' imperatulu câ se nu-i ierte timpu de intarire in primavera (1014) pleca asupra lui si cuprinde V i d i n u l u , si si trece la Tesalonicu.

Regele R o m a n i i , tramite pe H i r o t m e t u de solu, cu propuneri de pace si supunere. Imperatulu, sciindu de curagiulu lui Romanu, a crediutu ca acesta e numai insielatiune si a tramisu oste in M o g l e n i a (Cutio-Vlachia) unde romanii macedoneni bătea cetatea Notîa . Deorece oştea imperatului nu potu se faca

ica , pleca insusi si aci prinde pe E l i t i u , principele macedo - romaniloru, si pe D o mi­ci a n u C a u c a n u , consiliariulu regelui R o ­m a n u , si pe mai mulţi romani de frunte, pe carii 'i duce in A . s p r o c a n i ' a . I o n , fiulu lui A r o n e , si verulu lui R o m a n u , neca-jindu-se de nenorocirea ace'st'a, si crediendu, ca Romanu, carele dedea atate sperantie, nu e demnu de tronu, ucide pe R o m a n u , si se face insusi rege.

L a JVrulu aces ta — unu a d a o s u .

§. 24. I o n I. fiuln Ini A f o n e , 1014—1017.

I o n a lui A r o n e , delocu tramite pe H i r o t m e t u la imperatulu, câ se-i spună ca R o m a n i i e m o r t u si elu a cuprinşii ţronulu, si intr'o sensóre 'i promite credintia si supu­nere, dar' se-lu lase in pace. — Imperatali! B a s i l ì u nici acestuia nu-i credea, apoi câ se 'lu insiele 'i tramite o diploma cu buia de auru, pana de alta parte purcese cu óstea asupra lui I o n u farà de causa, si neaflàndulu gata, pradéza campii P e l a g o n i e i , cuprinde resiedinti'a regala din A r c h i d a , si scote ochii la o multìme de ómeni ai regelui. —

l o n u A r o n e atunci impresura D i r a c h i u ; era I b a t i a , unu duce a regelui de vitia mare romanésca, se bate cu óstea imperatului si taia pe G r o n i t i a t u si O r e s t e ducii impe­riali in siesulu P e l a g o n i e i . —

Imperatulu in 1015 merse la S a r d i e ' a , si acì batù 88 de dìle forra reti'a P e r n i p o n a , dar' neputendu-o acupa pradà pana la C a s -t o r i a in B u l g a r i ' a , de unde incepù a se retrage. Deórece C r a c ' a a strinsu o oste mare si s'a unitu cu veruni seu, I o n u a l u i A r o n e , câ se infranga pe B a s i l i u , acest'a se turburà forte, si pe unde a ajnnsu facendu tiranii spurcate, s'a rentorsu cu tota furi'a in contra regelui.

I o n u a lui A r o n e a datu resboiu cu D i o g e n ii, ducele imperatului, si ducele deveni in pusetiunea cea mai periculósa. Imperatulu audiendu acésta, striga ostasìlorn: „ C i n e e e r o u , s e v i n a d u p a m i n e ! " Armat'a re­gelui o tuli atunci la fuga, si perdù multe sarcine, era Craca a cadiutu in captivitate. — Imperatulu se indestulà cu victori'a acést'a, si se rentórse acasa; era regele se duse se bata D i r a c h i u , insa acì fìi ucisu de unu necu-noscutu. —

§. 25. C r a c ' a vernlu lui I o n u , 1018—1019.

C r a c ' a fiindu captivii in C o n s t a n t i n o -p o i u , si audiendu de mórtea lui I o n u a l u i A r o n e , fuge din Capitala. A casa unu frate, si unu fiu ahi seu, se intarira in mai multe cetati, dara elu scapandu cuprinse mai antaiu cetatea S e r r ' a . Imperatulu pléca atunci cu tota furi'a in contra lom, si ajunge pana la O d r i u . — Fratele si fiulu regelui mersera la imperatulu si 'i inchinara 36 de cetati! C rac ' a

Acinosi! la „Amiculu scólei Kr. 26. 1861.'-

cadiii in desperatiunea cea mai mare, si nici nepoţii sei, cei trei fii a i lui I on i i a l u i A r o n e , carii se aperâ in munţii ceraunici putendu-lu ajuta, fii silitu se supună si elu Serr ' a.

Imperatulu se duse atunci in A r c h i d ' a , in resiedinti'a regala, si lua de aci 100 cen-tenaie (maji) de aura, corone cu petri scumpe, sume de bani, vesminte aurite, si tdte! Acesta nenorocire sili dinasti'a romandsca , carea era iatunci de 23 membri, se se inchine impera-tului. •— Aci a venitu M a r i 'a veduv'a lui I o ii u a lui A r o n e , cu 6 fete si trei fii a-i sei, — si cu 2 fete si 5 ,fii ai regelui Ro-m a n u ; si se inchinara. Era ceialalti trei fii a-i Măriei (Prusianu, Alusianu), carii se aperâ in munţii ceraunici, dupa o incungiurare pro-misera si ei supunere si in D i a v o l i se in­chinara imperatului (1019).

Imperatulu desfiintiandu fregatulu bulgaro-romanescu, se numi B u l g a r o c t o n u (ucige-tori de bulgari), si lasă, in testamentu, ca de se voru mai scula romanii, asia se se faca cu ei

§. 26. A dou'a cădere a regatului bulgaro-romanescn, 1010-1093.

Dupa ce se desliintiă acuma regatulu prin B a s i 1 i u, câ si antai'a<5ra prin Z e m i s c a , imperatulu duse pe toti din dinasti'a comitopu-liloru la C o n s t a n t i n op o i u si redicâ pe mulţi la ranguri nalte. Dar' dupa mdrtea lui (1026) urmandu C o n s t a n t i n i i VIII. de im-peratu, curtea imperatesca incepe a prigoni pe membrii dinastiei romane. — Pe P r u s i a n u fiiulu lui I o n i i a l u i A r o n e 'lu închiseră in monasteriulu Manuilu, si 'i scdsera ochii; era pe Măria mama sa o esilara. Asia suferiâ si romanii in tiera. — D e l e a n u altumintrele P e t r i i , unu fiu alu lui R o m a n i i ne mai pu-tendu suferi persecutările, fuge din capitala in B u l g a r i ' a . -—

§. 27. A trea rescola sub D e l e a n u , 1039—1041. D e l e a n u , fugindu din C o n s t a t i n o p o i n

veni (1039) la M a r g u, si S i n g i d u n u (Belugradu) si revoltă pe romani si bulgari pentru restaurarea regatului, strigandu: „ E u sum f i u l u lui R o m a n u , s i n e p o t u l u l u i S a m u i l u . " Locuitorii, si tdte cetăţile 'lu primiră cu bucuria, si recunoscendu-lu de rege incepura a ucide pe grecii imperatului. —

D e r n i o e a i t u casiunâ in alta parte de aleseră pe T i h o m e r u de rege. — D e l e a n u candu aude acesta, chiaraa pe T i h o m e r u , că se une'sca ostile in contra imperatului. T i ho­rn e r u vine si unesce ostile cu frăţietate. De­l e a n u grai catra oste: „De me c r e d e ţ i ca sum din s â n g e l e r e g e s c u , p r e c u m si suni d i n S a m u i l u , s i de v o i ţ i s e ve f iu r e g e , a t u n c i me a l e g e ţ i numai pe mine ; de nu v o i ţ i , eu s i n g u r i i me l a p e d u de d o m n i a , c a c i i n t r ' o t i e r a n u p u t e m u fi d o i r e g i , s i mie m a i s c u m p i i 'mi es te b i n e l e p a t r i e i n d s t r e , d e c a t u a m b i ­ţ i u n e a de a d o m n i ! "

Aceste cuvinte nobile, asia impresiune fă­cură asupra ostei si poporului încatu delocu aleseră pe Deleanu; era pe T i h o m e r u , ca­rele 'si arata neplăcerea, 'Iu ucisera cu petrii, D e l e a n u vediendu-si oştea buna, plecă de­locu in contra imperatului, carele nici a cute-zatu se dee fetia, ci lasandu pe M â n u i Iu I b a t i a — unu erou romanu— câ se-i aducă sarcinele si sculele imperatesci, s'a retrasu iii disordine.

I b a t i a trece atunci cu tote lucrurile la D e l e a n u , si acesta tramite pe C a u c a n i i — de familia romana — se cuprindă D i r a c h i u , si pe A n t i n u , se bata pe tebani, — si in acestu modu multe tieiiuturi se supunu lui D e l e a n u . — A l u s i a n u , fiulu lui Arone, si fratele lui P r u s i a n u orbitulu, era prefectu in T e o d o r i o p o i u ; dar audiendu ca verulu seu e rege, fugi la elu, că se-si resbune, pen-truca fratele imperatului Constantinii VIII., i-a luatu muierea frumosa, si 50 pundi de aurii. —

P a t r i c i u A l u s i a n u fii primiţii de rege (1040) cu bucuria, si facendulu D e l e a n u si sociu in domnia, i-a datu 40,000 de ostaşi câ se bata T e ş a l o n ic 'a . — Alusianu redicâ aci fosate, si bătea cetatea; insa intr'o ndptea fu alungaţii, — si acest'a casiuna recela intre rege si A l u s i a n u , ma se temea imulu de altulu.

A l u s i a n u face uspetiu, si invita si pe D e l e a n u , carele se petrecu bine, si scotien-du-i ochii, fuge la imperatulu. Imperatulu de­locu intra in tiera, si prinde pe D e l e a n u orbitulu, si pe I b a t i ' a , s ipeurma recuprinde tier'a. — In acestu modu dinasti'a romanesca si tronulu B u l g a r i e i cade a trei'a ora, pen-

trucâ mai tardiu se se renaltie in gloria de­plina !

§.s 28. A trei'a cădere a regatului bulgaro-roinanescu, 1 0 4 1 .

Cu căderea acest'a a incetatu si vieti'a natiunala si politica a romaniloru dincolo de D u n ă r e , si incepura a domni imperatii din Co n s t a n t i n op o iu preste ei pana la 1186, adecă 145 de ani, pana ce romanii e'ra res­taurară regatulu, si domniră inca doi secuii. —-

In C o n s t a u t i n o p o i u dup a mortea im­peratului Constantinii VIL (1028), Z o e si T e o d o r ' a ficele lui, intrigară, incatu tienendu ele tronulu, in timpu de 30 de ani se schimbară 5 imperatori; (Romanii III., Michailu IV., Mi-chailu V., Constantinu IX. monomachulu. si Michail VI.) pana la 1057.

Sub C o n s t a n t i n u m o n o m a c î i u l u in 1050, Chegenu unu duce alu pacinatiloru, trece din D a ci 'a vechia cu doue nemuri de a le lui, se supune imperatului, si se boteza, •— era mai tardiu C h e g e n u trece câ se bata pe pacinatii lui T i r a c h u , carele domnia peste 11. nemuri de pacinati in D a c i ' a v e c h i a . Din caus'a acest'a T i r a c h u trece cu 800,000 de pacinati si pradeza tierele imperiului. Intre asia împrejurări romanii nu mai putea face nemica pentru domnia lom. — B a s i l i u du­cele B u l g a r i e i , se împreuna cu C h e g e n u , si alti prefecţi imperiali, si aflandu pe pacinati, totu beti de medu 'i batura si desarmara, — pe T i r a c h u 'lu duseră la C o n s t a n t i n o -p o i u ; era pe ceialalti 'i colonisara pela S a r-d i c a si Na i su . In 1054 imperatulu alege 15,000 de pacinati si 'i duce in contra turci-loru, dar pacinatii se inturnara dela D a m a -t r i n u innotandu cu caii pe mare pana la a-i loru, apoi unindu-se cu ei, loviră in T r a c i a, si mai adeseori învinseră ostile imperatesci, dar ajungendu la B iz a n t i u , se face pace pe 30 de ani cu ei.

§. 29. I s a c u C o u i u e n u , si C o n s t a n t i n a X. Duca 1057-1067.

Cum începu I s a c u C o m n e n u a domni (1057) ungurii stricară pacea; e'ra pacinatii revoltară. Imperatulu vine la S a r d i c a (Tria-ditia) si aci primesce solii ungnriloru, carii inchea de nou pacea; peurma ple'ca asupra pacinatiloru, acaroru duci se aplecară afara de

S e l t e , carele se aperà câtva timpii in munţii delà Dunăre — apoi o tuli la fuga. —

Sub C o n s t . X. D u c ' a , veniră cumanii, si se asiediara la Danastru in locurile pacinati-loru, si in 1065 trecură D u n ă r e a , si cu ud ii soţii loru pradara pana in T r a c i a si M a c e-don i ' a . Diogenu bate pe pacinati la S a r di c'a in 1066, éra imperatulu more in anulu vii-toriu. —

g. 30. Ii o in n n II IV. I) i o g <• II r. si A ï e s i 11 1. C o iu 11 e n u 1067- 1 1 1 8 .

Imperatés'a E u d o c i a avea trei fii, dar' maritaiidu-se dupa Diogene , 'lu face imperatu, apoi peste trei ani se detronéza de fiulu ei Micbailu VIL — In 1074 la Dunăre era unu duce anume N i s t o r i i , carele strinse oste, si unindu-se cu T a t u ducele pacinatiloru, plecà la C o n s t a n t i n o p o i u , si aci pretinse delà imperatulu câ se-i predee pe Logofetulu j N i c i f o r u , carele e cium'a imperiului, —; Imperatulu nu i-a împliniţii cererea, —- pentru j ce Nistoru pradéza in T r a c i ' a si M a c e d o - j n i ' a apoi trece la pacinati, carii in 1077 pra-i dandu multu, vinii asupra O d r i u 1 u i, insa B r i e n n i u dandu-le bani 'i induplecà la ren-tornare. — M i b a i l u VIL abdice in anulu acest'a, si se redica pe tronu N i c i f o r u II. B o t o n i a t u ; insa A l e s i u I. Comnenu ra-pesce delà elu imperatî'a (1081). Peste 6 Solomonu regele Ungariei B u l g a r i ' a cu ajutoriulu

ani, vrea se cuprindă C u m a n i 1 o r u si

pacinatiloru, dar imperatulu 'lu bate. Imperatulu temendu-se ca voru trece pa-

cinatii peste E m u , in 1088 pléca cà se-i in-freneze, si dela Z a r d e a lenga O d r i u tramite pe E u f o b e r n u cu oste pe mare; era elu plecandu pe uscatu se intelnescu ambi la D r a s -t i o r u , — dara aci fura invinsi de pacinati, carii peurma trecu mai departe, pana ce im­peratulu prin S i n e s i u face pace cu ei, farà di se pota tiene multu. In 1091, imperatulu face pace si cu T a g o r t a c u si M a n i a c u ducii cumaniloru, si li érta câ cu 40,000 de ostasi a-i loru se bata pe pacinati, carii in 29. Aprile fura infransi de sterpire. — In 1114 Cumanii vreu se tréca in B u l g a r i ' a , dar imperatulu vine asupra loru; insa trecendu ei èra in D a c i ' a i n f e r i o r e , imperatulu tramite òste dupa ei, si cautandu-i 3 dîle si 3 nopţi

'i afla trecendu la unu rîu, — de unde oştea imperatului se rentorce fara altu sucesu.

§.31. Ion i i II.. Corn n « n u . — si I s a c u II. A u g e l u 1 1 1 8 - 1 1 8 6 .

Dupa mdrtea lui A l e s i n , urma fiulu seu I o n i i II. Comnenu, —ginerele lui L a d i s l a u Santulu, regelui U n g a r i e i . — Imperatulu bate pe pacinati la B e r e a , si prindiendu pe mnlti, coloniseza la apnsu sate întregi cu ei, era intru aducerea a minte a victoriei gloriose. adordina „ S e r b a t o r e a p a c i n a t i l o r u . "

Ş t e f a n i i II., regele LTng ar i e i , cerii pe Al mu si pe Bel a . carii fugiră la imperatulu; dar' deorece nu i s'au datu, regele trece Du­nărea si cuprinde B e l g r a d u l u . — Imperatulu vine cu oste mare, si intre multe lupte si perderi a le ungurilom trece in T e m i s i a n a, si aci la riuhi C r a s iu câştiga alta victoria mare.

Dupa mortea lui Ioni i I I . , (1143) urma E m a n u i 1 u I. C o m n e n u , unulu dintre cei mai mari inp eraţi a-i resaritiilui. Audiendu ca Cumanii cuprinsera D e m n i s i c u l u in B u l ­g a r i ' a pleca a supra loru, dar' ne mai aflan-dn-i aci, trece in Daci'a inferiore si-i pefuga, ucide si-i resfira (1152) pentru totudeun'a. — In 1172 porta resboiu asupra lui Ştefanii III. regele U n g a r i e i . Pe A l e s i u 'lu tramite la D u n ă r e , era pe L e o n u B a t a t i a la marea negra, ca se redice pe romanii din D a c i ' a inferiore asupra unguriloru. — B a t a t i a pre-de'za forte, era pe A l e s i u 'lu batu un­gurii. —

Imperatulu insa tramite osti nuoe in con­tra unguriloru prin T a u r o s c i ţ i a (Galici'a ?). Ducele ele frunte era I o n e D u c a , èra ceialalti duci, L a m p a r d a si P e t r a l i f a , carii trecendu in U n g a r i a pradara, ucisera, si mai nainte de-a se rentorce redicara o cruce de metalu in U n g a r i ' a , unde câştigară vic-tori'a, — era pe cruce eră scrisu:

„ A i c i M a r t e , s i b r a t i u l n c e l u t a r e a l u r o m a n i l o m

A u c i s u o n u m e r o s a m u l ţ i m e d e u n g u r i :

P r e c a n d u g u b e r n a i m p e r i u l u ro tnanu ,

M a n u i l u , g l o r i ' a c a s e i a u g u s t e a C o m n e n i l o r u . "

M u r i n d u E m a n u i l u I. (1180), urma A l e s i u II , C o m n e n u ; dar acest'a dupa trei ani se destronâ de Andron icu I. Comnenu . Nici acest'a avii norocii de domnia, pentruca

I s a c u A n g e l u Tu ucide, si se face insusi imperatu in 1185.

(Va urma.)

V a r i e t ă ţ i . Unu e c o

c a t r a A S O C I A T I U N E A T R A N S I L V A N A p e n t r u

literatur'a romana si cultur'a poporului romanu.

A m a r a r e s u n a c o r n u l u i n d ior i i d e m i n e t i i

S u f l a t a d e u n u a r c h a n g e l u , d e g e n i u l u p a d î t o r i u ,

C a n d u t o c m a i p r i m ' a r a d i a a s o r e l u i d r e p t ă ţ i i

S i t i e R o m a n e - ti s u r i d e d i n n e g r u - a d u n c i i m i o r i .

A m a r u r e s u n a s i p e t r u n d e p r i n d e l u r i , m o n t i s i v a i ,

P r o v o c a n d u d e p r e t u t i n d e p r e t o t i v r e s m a s i i t e i .

Si p r i m u l u c e s o s e s c e m a i m o r t u d e o s t e n i t a ,

E u n u b a r b a t u c'o b u r t a d e d i e c e f er iu t i e ,

P u r t a n d u p e l e n g a - a c e s t ' a d e m i c u l u t r u p u l i p i t a

U n u m i l i o n u d e p u n g e , d e s a g i s i s t r a i t i u l i t i e .

S i g u r ' a d e s c i d i e n d u s i r a g n e s c e - i n f a n a t i s m u ,

V r e n d u l u m e a s'o i n g h i t a s p u r e a t u l u — e g o i s m u .

E r ' l u n g a e l u s ' a s i o d i a m a i u n u l u d e r a n g u m a r e ,

D o n a t a d e l a n a t u r a c u p o s t u r i n u m e r o ş i ,

C ă r u i a d e p r e u m e r i d i n n a s u s i d i n s p i n a r e

I i c r e s c u p u i c â s i b u r e ţ i i p e t r u n c h i i u m e d o s i .

P e to t i v r e s e - i a s i e d i e i n p o s t u r i , s ta ţ i i b u n e ,

S i d o r u l u l u i a c e s t ' a d e — n e p o t i s m u t î l u s p u n e .

A p o i s o s e s c e o d o m n a s l a b u t i a , flamindîta,

T i e n e n d u l a f r u n t e - o m a n a p r i n d e g e t e s e uita,

E r ' u n ' a o i n t i n d e c u p a l m ' a r e s l a t î t a ,

F a c u n d u t i s e m n u d e î n v o i r e , d e c e v a ii v e i dâ .

„ S i su f l e tu s i c a r a c t e r u — p e b a n i s u n t d e v e n d i a r e ! "

M i t a r n i c i ' a a s t f e l i u it i s t r i g a 'n g u r ' a m a r e .

M a i v i n u c e l e a t r i g e m n e , t re i fiice g r a t i o s e

A l u b e l z e b u b u l u i n e g r u c e p e p a m e n t u t r a e s c u ,

S i m a i a n t a i u s o s e s c e d i n tre i c e a m a i z e l o s a ;

C u o c h i o l b a t i c â p u m n u l u c u c u g e t a d i a b o l e s c u ,

I n b o t a s c r i n c e s c e c i o n t i i s i g h e r e l e - s i i n t i n d e ,

I n v i d i ' a , s i s f a r m ă - ori c e p o t e p r i n d e . —

A d o u a s o r a s e o p r i s e p e c â m p u r i p u c i n t e l u

L e g a n d u erba i n n o d u r i , s i c a n d u a b e a s o s i ,

D i n s a c u l u d e p r e s p a t e s c o t i e n d u m a r u m i t u t e l u

Câ I r i d e o d i n i o r a c e l o r u l a n t i i l u s v e r l i .

P a n ' c e s c i a s e cer tară l o c u b u n u e a - ' s i a p u c a ,

S ' in b a r b a - a p o i i s i r i d e — s îre t 'a i n t r i g a .

S ' a p r o p i e - a tre i 'a s o r a , m e r e u d i n p a s i s c u r t a n d u

F i s e z a m a i n a i n t e p r e to t i c u d e m a n u n t u l u ,

A p o i c u p r i v e g h i e r e i e a l a r v ' a s ' i n d r e p t a n d u

P e fac ia s a a c e s t a — s e j o c a c u t o t u i n s u l u .

E e d a c t o r a r e s p o n s a b i l u

V . R o m a n » .

C a c i care e l o c i n t i a c u rara v o l n i e i e

I n l i n g u s î t u - v a - i n t r e c e p e f a c i a r n i e i e ?

I n f ine m a i s o s e s c e f a i m o s u l u c r a i s i o r u ,

C e p r e t r i g e m n e , por ta d e n a s u r i d u p a p l ă c u ,

V e d i e n d u c a o r e s i - c a r e d i n e l e pré u s i o r u

O a l i a n t i a s t r i n s a i n t a i n a c u e l u f a c u .

P r é l e s n e p o t i c u n ó s c e , c a c e s t a i n f o r f o i a t u

E i n t o l e r a n t i s m u l u c e l u d e t o t u s p u r c a t a .

S i i n m o m e n t u l u c e l a , c a n d u v i p r e l e t u r b a t e

S e a d u n a s e t o c m a i d i n u n g h i i p a m e n t e s c i ,

A p o l l o i s i r e v a r s e r a d i e l e b r i l a n t e ,

S i i s i ara ta f r u n t e a s i o e h i i c e i e e r e s c i .

U n u o c e a n u p o r f u r i u p r e s t ' o r i z o n u l a t i e s c e ,

D i n c a r e i n s t r a l u c e — o l i m p u l u s e i v e s e e .

S i é t a s e c o b o r a d e - a i c i a u n a d i n a

P r é l u c i d a s i a l b a c â s t é o ' a d e p e c e r i u ,

T i e n e n d u s i i a t a g a n u l u s i c u m p e n ' a i n m a n a

V e n i a i n c u n g i u r a t a d e c e t e d e a n g e r i ;

P o r t a n d u c u n u n i d e l a u r i i n t r imbi t i u n i i su f lă

D e s p i n i c o r ó n e a l ţ i i c u s b i c i u l u p l e s n e a .

S i c a n d u a b e a d ier ira c e l ' v i p e r e t u r b a t e

P r e m a e s t ó s ' a d i n a c e l i n u s 'aprop iâ ,

I n o u i m i r e - a d u n c a s t a u t ò t e i n g h i e t i a t e ,

D e s p a i m a s i c u t r e m u r a a b e a p o t e n d u suf la .

C a c i d în 'a - i n f r i c o s i é t a c e ca tra e l e v i n e ,

E s a n t ' a d i r e p t a t e , c e j u d i c a t a t i e n e .

„ D e s t u l u ! " a c u m u a c é s t ' a i n a s p r u t o n u l e d î s e ,

„ D e s t u l u s i far' c r a t i a r e t u r b a t u at i m a l t r a t a t a

„ P o p o r u l u b l a n d i i , p e c a r e t i r a n u i l u o s i n d i s e

„ S o r t e a , c â s e g é m a i n b r a t i u l u v o s t u s p u r c a t a .

„ D e s t u l u a p l â n s u a c e s t ' a , d e s t u l u a s u f e r i t a ,

„ D e s t u l u i n n ó p t e - a d u n c a p r i n v o i s 'a n i m i c i t u !

„ V o i i - a t i r a p i t u l u m i n ' a , v o i i - a t i r a p i t a c a l d u r a

„ S i s t r a t u l u c e l u g i g a n t i c u i n s t a n e i - a t i p r e f ă c u t a ;

„ D e s t u l u b l a s t e m u a tâ ta , c a c i c i e r i u l u s e i n d u r a

„ S p r e m i e l u l u b l a n d u c e v o u e d e p r a d a a e a d i u t u ,

„ S i a s t a d i m a n t u i n d u l u c e l u s é r e i l u d o n é z a ,

„ D e r a n e v e c h i , a f u n d e p e t o t i c e r e c r e é z a !

„ P e r i t i dar ' d e a i c i a v o i b e s t i i i n f e r n a l e !

„Per i t i , c u m c u i b u l u v o s t r u c e l u r e c e - î n t u n e c a t a ,

„ D e s e c u i i c e v e - a s c u n d e i n b r a t i e l e s a l e ,

„ P r i n auror 'a s a n t a a c u m a s ' a s f a r i m a t u !

„ P e r i t i s i v e a s c u n d e t i i n m u r i i m u c e d i t i ,

„ D e u n d e o d i n i ó r a f u s e r e t i r e s p e n d i t i ! "

C u - p r i n d i a d a r a l o c u l u c e l u s é r e a v i e t i e i A c u m a c e r e s a r e — Romane! 'n b l a n d u t i s i n u !

L u m i n ' a l u i , c a l d u r ' a d i n r a d i e l e s c i n t i e i S e c u r u t e v o r u c o n d u c e s p r e ' n a l t u l u t e u d e s t i m i ! )

C a ' n p e p t u l u t e u e r o i c u , c e s e c u i i n u l ' a f r a n t u ,

I n j a c e o p u t e r e — u n i c a p e p a m e n t u !

V i e n ' a i n d i o a d e r o s a l e 1 8 6 1 . T u r t u r i a n u .

P r o v e d i e t u r ' a s i t i p a r i u l u

lui 8. F i l t s c h . P R O P R I E T A T E A

r e d a c t o r u l u i s i a p r o v e d i e t o r u l u i .