OMENII MARI AI ROMANIEI

TON-VODA CEL GEMPLITAVENTURILE, DOMNIA, RESB6IELE, M6RTEA LUT ROLUL SED

IN ISTORIA UNIVERSALA I IN VI4A POPORULUI ROMAN.

(1572 1574)

Cu un portret, trei planuri de bdtdlid, o chat-al tnilitard, un desemndc atac, doe genealogii, o grauurd de costum gi doe fac-simile,

DE

B. PETRICEICU-HASDEUAinsi d'un 'maple cutler

tain Phistoire !Livre fatal de deal!, de grandeur,

de victoire....

Ast-fel resfoiam istoria until pop,de ant-intreg a carte fatala do dont!,

eiFe, de victoria !

Victor Hugo, Oda Ubi defuitorbis.

EDITIUNEA II

BUCURESCTEDITURA LIBRARIE1 CAROL MULLER

53, Calea VictoricI (Colt cu Pasagiul Roman)1894

-

je feuille.

-

-

-^,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TliGRAPIA GUTENBERGD 10scr11 GUBL, STRADA DOMNEf, 23-25.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA A EDITHENE

Sint acum aprOpe 30 de ant', la 1864, in ca-sele lui Mircousch din Piata Teatrulul, am scris pedon-Voda cel

Eram tine.r si scrieam asa cum DU mat sintin stare de a scrie asta.cji; dar tocmat de aceea,repro ducend lucrarea mea de atuncl, o las cuma fost, Mil a cuteza sa 'I imbètranesc tineretea,cad i. ort-ce ad,aos ar fi un benghia, ori-ce scur-tare o sbircitura.

Fara a adaoga, fara a scurta, fara a schimbatextul, mi-am permis totusi a sterge pe tacutecate-va mid scapart din vedere, cart nu atingintru nemic nici caracterul organic peste tot, nicidiapasonul de expresiune in parte. Ori-ce opera.

2-ti

AUTOR 6.,O.Ye.fro6ze

Curnplibi.

www.dacoromanica.ro

VI

literara este ulna la un punct o icOna a autorulut ;dar inteun portret, fie originalul betran, fie tiner,nu e nevoe de a pastra o jubrulita trecetOre.

27 Septembre 1893. HASDEU

.1-Mlir.

www.dacoromanica.ro

PREFATA PRIMEI EDITIUNI

Istoricul este un uvrier si un artist tot-d'o-datd.Ca uvrier, el adund ; ca artist, el dd.* brutel ma-

teril acea sublimd. espresiune, care face cd. sta-tuele luI Canova séti curtile Alhambrel nu slutdin péträ, ca Madonna luI Rafael nu este o panzaset' o scdndurä imbuibara de nesce sucuri vegetale.

Sculptorul, pictorul, architectul, sint numal artisti :eI lasd vnlgulul sarcina

Istoricul, din contra, el singur stringe, singurscOte péträ, tese pdnza, taia scandura, ferbe cu-

; i apol tot el singur sculpa, edified., pinge !De aceea sint destul sculptorI, destuI architectI,

destul pictorI; de aceea sint pré-putinl istoricLUnii gramddesc, fdrd, a aye genial de a cred.;

provisiuna.

lorl

www.dacoromanica.ro

VIII

cel mai multi crea, fail sa fi avut rebdarea de agramadi.

Unit fac temelia fara edificiü, altii fac edificiaWA' temelia.

La Romani, am vequt pe neobositul Sincaicolindand cu desagi pe spate, pentru a culege unchaos de petice, bune si rele, pretiOse si netreb-nice.

Am veclut pe atatia «Bolintinenp cladind meretipornpOse palaturi in aer,

Balcescu, numal neuitatul Balcescu, fu un ade-verat istoric, un adeverat uvrier si artist al nostru ,dar van mOrtea il secera tocmal atuncl cand cri-salida devenia flutur.

Pe cand tot! imberbii din giuru-ne se lauda afi ascultat pe ilustratiunile profesorale dela Berlinsi dela Paris, fie-ne permis noue a ave o mandriamult mai modesta : nol am audit pe Balcescu.

Mai intaiti de tote, in curs de mai multi an!ingropandu-me in bibliotece si archive strAine sinationale, strinsei in sudOrea fete! gramecli dematerial, in legatura directal si indirecta cu obiectnlacestei carticele.

Apol supusel indigesta proviSiune la tie! seal-peluri de arta : criticA, perspectival si colorit.

Scopul criticel este de a desmorminta adeverul.Ast-fel, me decisei o data pentru tot-d'a-una

www.dacoromanica.ro

IX

a nu me basa decdt numal pe izvere, adecä pemärturii contimpurane, adesea oculare, limpecliteprin confruntatiunl si prin analise.

Nu ye volt' oferi nicl o asertiune, pe care sA.n'o justifice o noth' in josul paginel; iar déca ci-tatiunea ar fi pre lungh' pentru a puté incapéacolo, chutati-o mal la vale : in Desvoltari ana-litice seg in textul Pieselor documentale.

Perspectiva se cuprinde intru a despune telepArtile intregului asa, inctit sà nu ye intimpinelacune esentiale alaturea cu detalie superflue;nemic sh nu fie de prisos, nemic s'a, nu fie des-cusut ; cele importante sä reesal in reliev pe pri-mul plan, cele secundare sa. se umbrescA pe pla-nul al doilea, cele accesere abia sä mijescA maiincolo.

Tabloul catä sil albA un fond séli cer : la in-ceputul operel schitaram in cilte-va cuvinte ge-nerale starea Europel de atuncl.

Apoi apare figura cea curat romthiescà a erou-lui ; sovAesce din departare, cresce si se carac-terisézA din ce in ce mal bine apropithidu-se detintd, aci lea proportiuni gigantice i . . . perdecumpetul!

Dar privitl-o chiar in pulberea cAderii: ea totinca este mult mai mare, decat tremurânqiipigmel, carl calcä sub piclere cadavrul!

www.dacoromanica.ro

x

in fine, cand eroul nu mai este, spectatorul ur-maresce cu fi orT, cum se prevale una dup. alta ma-jestOsele creatiuni ale stinsului geniii, pin'ce unfunest intuneric intapra tot orizontul.

Mai remane o speranta: invierea mortilor !Atari fura principiele criticei si ale perspectivel

nOstre : judecatl ini-vë, deca am fost in stare, ségmai bine, déca avul noroc de a le tiné credinta.

kart privesce coloritul, sciti atata, ca inimasimtia in adancul sea ceea ce scriea condeiul ;iar cand inirna simte, condeiul devine scurt, la-conic, iute ca bataile pulsului ...

28 Februar 1865.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCTIUNE

Europa in a éptea clecime a secolului XVI.

Propter iUa quae al'q id significant,etiam ea quite uihil significant atteoun-tur: solo enira vomere terra proseinditur,old ut hoe fled possit, etiam caetera a-ratii membra Bunt neccssaria,

In famSrea punctului principal se masuing cite Ce-va accesorig, precum tot .phrtile plugultd sint n aperate, defi nu-mat fcrul cel lung aervene a brilzduihamiutul.

St. Augustin, De Cie. Del; X VI.2.

§ 1.Guizot, in studiul sal asupra lui Shakespeare,incepe povestirea prin o lungA digresiune despre Adamsi Eva.

Sintem mai discreti: scriind istoria lui Ion-vodA, nemArginim a arunca mai intehl o repede c6tAturd numaiasupra Europei si numai in mornentul precis.

www.dacoromanica.ro

XII

Dupa. ce ast-fel ne vom fi Tarniliarisat cu organismulmasinel intregi, no- va fi lesne apol a intelege acea mica.parte din ea, care ne preocupa in specie.

§ 2.Spania alunsese pentru o clipa a fi Statul celmai puternic de pe continentul europea.

Sub sceptrul monarcului dela Madrid se grupaseratOte provinciele mauresce, castillane i arragonese, Por-tugalia, Sicilia, Sardinia, Neapole, Neerlandele si America.

Nici un principe nu poseda un teritoria atilt de intins:nici un principe nu primia un venit atat de colosal;nici un principe nu avea nesce generall atat de abili.

cine Ore era acel fericit pastor al popórelor ?Fiiul marelui Carol V, micul Flip II.Prin do pkate mortale el sfarma pentru tot-d'a-una

piedestalul mitririi spankile: prin fanatism religios i prinura democratiei.

Neerlandele erad protestante i autonome; Filip IIasecla. in ele o inquisitiune contra dusmanilor catolicis-mului i o spincluratOre contra dusmanilor absolutismului;Neerlandesii radical% stegul revoltel, i Filip perdu pecei mai industriosi si cei mai culti dintre supusii sei.

Anglia era reformat% i constitutionala; Filip 11 pornis'o strivOsca prin forta bruta, si perdu in lupta teitä ma-rina Spaniel.

In Franta crescea partitul ughenotilor; Flip II chel-tuise miliOne pentru a aduce esterminatiunea lor si, dreptresultat, vklu incoronandu-se acolo un principe ughenot:Enric IV.

In fine, el muri despretuit de toti, plite chiar de sinelasand financele secate, armata demoralisata, te-

ritorul desmembrat, natiunea ofticata. . . . .

§ 3. Impkat al Germaniel era Maximilian II,

Si

insusl,

www.dacoromanica.ro

una din acele figure flegmatice, atat de ereditare pe tro-nul austriac incat le-ai pute crede a sint una si aceiasipersena nemuritere, ca Dalai-lama din Tibet.

Tributar al Portii Otomane, batut de o mana dePoloni, infruntat de un printusor din Transilvania, el nusciu sä merite nid i. macar devisa cea de furca a dinastieihabsburgice: (Alta combat; tu te casatoresci, fericitoAustria! altii dobandesc regate prin sabia, tu prinzestre I.

§ 4. In Franta domnia regele Carol IX.Gresesc: el nu domnia.Domnia muma-sa Caterina Medici; domnia ducele de

Guise; domnia principele de Conde; domnia papa; dom-nia Calvin; domnia tad lumea .... afara de regele Ca-rol IX.

Un singur eveniment, de genul aceluia prin care seilustrase Ore-cand Ierostrat, face sa traesca in istorianumele acestui somnoros Neron.

Cine ere nu se infiera, numai cand i se pare ca audecuvintul cLa Saint-Barthelemp ?

In clece rinduri Carol IX se aruncase in bratele par-titului papistas al Guisior, si iar in qece rinduri intin-sese o mana, de infratire partituldf calvin al lui Conde:in clece rinduri se silise a scutura tirania materna aCaterinei Medici, si iar in dece rinduri saruta lantu-rile ce-1 sugrumati; pina ce intr'o cii, vred sa clic intr'onepte, desperat de consciinta nulitatii sale, el se hotaria dovedi lumii ce 'Ate un rege: 30,000 de Francesi furamacelariti prin cea mai marsava tradare!

Se dice orrere ! cumcd insusi principele ar fi

ucis vr'o cati-va cu propria sa mana!Peste putin, el muri in virsta de 24 de ani: iucaria

XI"

www.dacoromanica.ro

XIV

partitelor, calail al supusilor sei, enigma pentru poste-ritate!

§ 5. Un frate al acestui Carol IX fu ales rege inPo Ionia, aruncata de curind in anarchiä prin mOrtea luiSigismund-August.

Reposatul principe fusese sliicios : tremura de Turci,tremura de Moscoviti, tremura de Tatari; dar se distin-sese prin prudenta adrninistratiunii, prin protectiunealiterelor, prin o toleranta religiOsa nepilduitä in cele-lalte State catolice.

Noul rege tremura si el de Turci, de Moscoviti, dePitari; dar pe hinga astea, mai adause o suprema in-capacitate administrativa, un superb despret pentru li-teratura nationalà, o ura fanatica pentru tot ce nu erasanctionat de scaunul apostolic dela Roma._

Enric de Valois aduse in Polonia moda hainelor scurtesi a danturilor parisiane: atata!

§ 6. Moscovia era o iminensa padure, prin care sallao fiéra selbatica, numita Ivan cel GrOznic.

Porecla de GrOznic e pré mOle pentru a caracterisapre acest curios principe: era mai bine a se clice .Ivaneel Nebun*.

Urcat pe tron in etatea de 4 ani, sub tutela uneimume desfrinate; de 'ntaid insultat de amantil tarinei,apol corupt de linguitorii puteril; nascut cu o inimaimpresionabila, inveninat prin aerul ce-1 respirase dinlOgen, ranit de unii i zadarit de altil; nu e de mirare,déca el IT perdu mintile.

Sahul Persiei II trirnisese in dar un elefant : tarultaia in bucati, fiind-ca bietul animal nu vru sa stea ingenuchl de 'naintea malestatil moscovite.

Pe patul mortii, el cugeta.... curn sa violeze pe noru-sa.

il

www.dacoromanica.ro

XV

Aceste doe esemple sint de aluns.Cu tOte astea, el smeri pe Poloni, pe Suedi, pe Ta-

tall; deveni spaima Otomanilor, lati hotarele teril sale....dar cum ? prin devotamentul cel bestial al Moscovi-tilor, pe call ii biciuia fail ca ei sa obosesck' de a segudura cu umilinta, lingend alcaile stapanului!

El-insusi, nici o data nemine nu-1 veclu macar in a-propiarea unui camp de batalia.

§ 7. Dela Muscal trecem la Turc.Marele Solirnan, principe demn de apoteosa, nu mai

era: ii urma fiiu-seg Selim.El facu cate-va cuceriri; dar victoriele sale, ca si acele

moscovite, ere' o consecuenta a fortei nationale interne,nu a geniului princiar.

Selim, tot ca Ivan, nu sciea ce este o batalia.Administratiunea se afla pe milnile vizirului si ale

unui favorit.... Ovreti!Sultanul nu esia din harem, inchinand mereti frumu-

setilor circasiene cupe cu vin de Malvasia.In cronicele turce el este cunoscut sub porecla de

.cel Betivv.§ 8. Italia, intru cat nu o cotropira armele spaniele,

asculta pe un popa si pe un negutitor: Roma si Ve-netia.

Dar papatul deveni abia o slaba umbra a trecuteisale mariri: ratiunea isi redobindi o mare parte din te-renul ce-i usurpase superstitiunea; Luther sgudui pin'in fundamente tronul Hildebrandilor; mai tOta Germania.Anglia, iumatatea Frantei, lumatatea Poloniel, imbratisaralumina protestantismului, si numai Spania mai remâneaneclintitil in orbul sett devotament catra pApuseria Ca-tol i ea

www.dacoromanica.ro

XVI

Ne mai putend a dicta legi lumil, papa Grigoriti XIIIreforma calendarul.

Venetia de demult nu mai era dictatricea comercialti,a Europel: descoperirea lui Vasco di Gama i acea a luiColumb strärnutara sceptrul marilor in milna Spaniolilorsi a Portugesilor.

Acum ea priimi o nouti si teribilá lovire: Turcil cu-prinsera Chiprul i Cicladele.

Ctiderea Venetiel nu se We atribui necapacitatii untilmonarc, cdci era o republicá aristocratica.; dar e cu atAtmai trist c5, intre multimea capetelor ce o cArmulaiinu-si rädica fruntea nici un cap.

§ 9. La bariera opusä a Europei, in Sveclia si Dane-marca, dol regi incinsera, o luptá de esterminare.

Pentru ce ?Pentru ca fie-care din el pretindea s pOrte pe sigi-

lifl si aceiasi emblemA!Energiea natiune scandinav6. cdclu in copilAritt'.§ 10. E ciudat a ciice, c6. fu un moment, in care

singurul principe adev6rat mare, din dill conduceail a-tunci popOrele cele mai civilisate sari cele mai puterniceale Europei, era o lemeiä.

Regina Elisabeta inflori marina, comerciul, literaturaAngliei.

Regina Elisabeta sMrmA colosul spaniol.Regina Elisabeta sdrobi idolatria papist*.Regina Elisabeta tuna Unirea britanicä...§ 11. Acesta este inventarul capetelor coronate in

momentul ce ne preocupà.In Spania, in Germania, in Italia, in Svec,lia, in Dane-

marca, in Polonia, in Rusia, in Turcia.... vedem sceptru-

www.dacoromanica.ro

XVII

rile mdnuite de popi, de copii, de zero, de nebuni, debetivi

Tocmai atunci, inteo lerisOrd romând apare un prin--cipe, pe care numal cea mai négra. trädare 11 putu opride a nu da o altd lata Europei, tundând pe PeninsulaBalcanied un nod imperid latin.

Un mare administrator!Un mare politic!Un mare general!

----;-9F-r---0

2www.dacoromanica.ro

AVENTURIERUL

Elefantul, orl-cat do julIC, so facerespectss de locinteri al co-drulul. iprpele din diiia naseeril ame-nincil cu veninul acului sea. Itogit, diniegan, t eimt puterea inniscutis de acareen! neinul omenesc

Calidasa, drama VicramaUrvasi.

§ 1. Dupa Stefan cel Mare domni filu-sea Bogdancel Chlor; dupa Bogdan cel Chior filu-seil Stefan celTine'r; acesta murind fara urmasI, de aci inainte se lOctipe scena istoriel moldovene o lung tragedia de lupteintre feluriti copil naturall, esiti din trupina domnésca.

§ 2. Erail mu1fI acei copii naturall ! eraii multi, caciBomanii, stritmutatI din Italia si asedatI in Dacia delain epoca decaderii anticei rnoralitatI romane, aduseseracu sine din prima patria nesce idol cIudate* asupra le-gamintului casatoriel. ; nesce idei, pe cari nu le putustérpi in tëra mistra lumina crestinismului, si carl apoi,

www.dacoromanica.ro

20

firesce, devenirg cu atat mai tepene, cu cat mai mult leinrddecina deprinderea i mersul timpului.

In imperiul roman din clilele lui Traian familia erao iuctirig.

IlItiritisul perdu cu totul primitivul caracter sacrusolemn care'l distingea sub republica romang, i ajunsea fi o insotire per usum : asa 11 numesc legile imperiale.

«Era o simplá invoélg din ambe pgrtile, lipsitg de ori-«ce consecratiune civilá sad religh5sg, i prin care nici«unul dintre sop' nu se credea indatorat intr'un mod«serios.» 1)

Inse, ceia ce-si permiteaii toti Românii, falindu-se ciiorigina lor din destrimata Romg imperialg, trebula sgfi lost permis de clece, de o suta de ori mai mult Ro-manilor celor cu forta in mang pe cand unui simpluteran i se dedea facultatea de a schimba femeie pestofemeie, cununandu-se in ',cite i1eJe, cu aceea numai capentru fie-care nod divor s. platescg visteriei suma de12 ban! 2); tot atunce v puteti inchipui sag, mai bine,

1) Schmidt, Essai historique sur la socidtd civile dans lemonde romain (Strasbourg, 1853, in-F); p. 36: ,C'était un simplecconsentement mutuel, sans aucune consecration ni civile Iii reli-Agieuse, et par lequel ni l'un ni l'autre des epoux ne se croyaitcsérieusement engagé.,

2) Gratiani, De .Thanne Heraclide Despota Vallachorum prin-cipe (Varsaviae, 1759, in-8); p. 21: gMatrimonia viri vel minimisde causis saepe solvunt remisso uxori nuncio pensisque fisco duo-decim denariis., Autorul visitase hotarele Moldovel catrg. 1565.Verancsics, Oesszes munkai, koezli Szalay Pest, 1857, in-c9;p. 85 : cLicet enim eis omnibus communiter et duas et tres uxoreshabere, nobilibus ac potioribus etiam plures, vaivodis vero quot

cvolunt, liberum est., AuLorul cunoscuse in persOnit pe Petru

si

Rare,.

www.dacoromanica.ro

21

nu vd puteti inchipui, cat de intinsa card. sa fi lost la-titudinea principilor romani in privinta maritisului!

Unil din el, buna-ora Stefan cel Mare, avura ate cincisad sése femel legitime, cele nelegitime nu se mainumera, imitand ast-fel pe famosul strabun Mecenate,despre care moralistul roman dicea: os'a insurat in omid de rinduri!. 9

Uncle demoralisatiunea nationala se pogOra. la o ase-menea trepta, acolo ar fi comic de a mai cauta mdrgi-nirl legale contra copiiior nelegali, cari formad ea simaloritatea poporului: e de mirare numal cum de maiffintail Omeni cununati, dup. ce resultatele cununiei per-duserd ori-ce Tel de prestigid, posteritatea din flori de-venind de o potrivd in drepturi cu acea din biserica, baInca de cele mai multe ori nelegitimitatea asedându-seeu mandria pe tronul terei!

§ 3. -- SteTan cel Mare, Bogdan eel Chior, Stefan eelMAI., fie-care din el n'a trecut cu vederea de a lazadin parte-i mai multi copii naturall, aruncati prin hor-deile pescarilor, prin pravaliile negutitorilor, ba pinaprin padurile cele nestrabatute ale Basarabiel, unde lo-cuiad celebril prin viteia lor Codreni si nu mai putin ce-lebrele prin frumusetea lor Codrence.

Trei din acel ,spuriiD cum ii numiad vechil Ro-mani, implura un semi-secol din istoria Moldovei.

Stefan cel Mare ultase in lume un bastard, pe PetruRares, care, deja intr'o virsta inaintata, mai bine de20 de ani dupd mOrtea parintelui sed, apucand domnia,se areta unul din cel mai ilustri principi romani, iubit

3) Seneca, Epistola cqui uxorem millies duxiLCXITT:

si

www.dacoromanica.ro

22

in intrul terei, grOzA pentru strAini, 0 muri lAsAnd Ili lorsel tronul Moldovel.

Atunci retAcia un alt bastard, al lui Bogdan eel Chior 4),Alesandru Lapusnénni: formandull un partit in Ora 0intrand in fruntea unei ostiri strAine, el ucise pe véru-sett, fiiul lui Rares; zugrumtt pe mAtusa-sa, vAduva luiRare 5) ; Si pe vera sa, lila lui Flares, 0-o luâ femeiti,zidind pe temelia acestor inonstruositAti un nog regimatilt de sangeros, ''incat contimpuranil il asemenaA cual regelui Diomed din anticitate, care WI hrania cail cucarnea Omenilor. 6)

In tot cursul domniilor bastarde a lui Petru Raresi apol a lui Alesandru Lapusnenul, un al treilea bas-tard, in asteptare de a domni 0 el la rindul seii, cre-scea necunoscut in strAinAtate: Elul lui tefan cel Tinèrdin femeia undi Armén numit Serbega.

§ 4. In plecArile 0 chiar in esteriorul lui IOn seresfrânse tiparul pArinti1or.

Caracterul tatilni-seti cronica terel il zugrAvesce inurmAtorul mod: 4acest Stelan-vodA cel Tin6r intru tot«semena cu firea mosu-seti lui Stelan-vodA celui Mare,

la resbOie if mergea cu noroc ca tot isbindia, 0 lu-

4) Documente inedite din Archiva Statului, din call unele ampublicat in Archiva istoria a Boma/Wel, nr. 155, 181, etc.

5) Cronica moldovenésca. din 1566, publicatl in Wojcicki,Biblioteka starozytna pisa/my polskich (Warszawa, 1843, in-8),t. 6, p. 65: cdal stara zone Piotra Vojevoey udawic., Acest facts'a omis in letopise(ul lul Urechia.

6) Lunig, Orationes procerunt Europae (Lipsiae, 1713, in-8 ;p. 352-6: cOratio Alberti Lasci ad Milites Polonos, cum eos ad-versus Alexandrum, Valachiae Principem, in aciem duceret, ha-bita anno 1561.,

«cd.

www.dacoromanica.ro

23

gcrul seil 11 sciea a'l purta, macar ca era tiller degsi era om manios, si pre lesne versator de sanged> 7)

Vitejia, agerimea miniI i cruclimea trecure, ca mo-stenire paterna in natura lui Idn.

Dela. muma-sea, de alth. parte, el capeta o figura. -camarmenések feta inchisa, per des si negru ca pena cor-bulur; nas coroiat intr'o forma orientala, ce-va ca nasulfamosului Atila, 'clupa cat 11 cunescem de pe monete 9);o frunte inalta, lath in rädecin i strimtandu-se In par-.tea superiera: frunte frumesa, dar neromanesca.

Poporul, dupa nationalitatea mumei, 11 numi Ien Ar-menu], intocmai precum Alesandru-voda fu Lapusnen,ca fiiil al unel Lapusnence, sail precum Petru-voda fuseRareq, dupa porecla mumel sale 9): bastardul nu aretata.

-§ 5. In 1561, deja in virsta aprepe de patru-clecide ani, stracurati in obscuritate, Ien ne apare de o datapentru prima era.

Atunci se clatina pe tron cumplitul Lapusnen, ame-nintat de cell% un Iacob Despota, Serb inrudit de premuleri cu dinastia domnescd.

Era timp, ca len sa-si aduca a minte, cum-ca 0 eleste lila de domn din Moldova, 'avend drepturi egale cuale Lapupenului si mai marl decat ale lui Despota.

El incepu a da semne de vieth.Pe cand Despota curta pe magnatul Laski, Ien se a-

dresa catra un alt magnat, nu mai putin puternic: Firlei.Intr'un stat aristocratic electiv ca Polonia, regele era

7) Letopisetile, t. 1 T. 156.8) Acta Eruditorum (Lipsiae, 1720, in-4); p. 215.9) Letopisetile, loco supra: gPetru M'ajarul, ce poreclit fla-

res, dupa, numele nmeri1x,l'ad

clile,

www.dacoromanica.ro

24

nemic, magnalii eraii tot :. el stApeolaii in adthinistra-tune, dispunend in adunarl legislative de voturile cum-perate ale numerosilor boIerinas1 sitracl; el stapanIati inarmatä, conducend nurnerese stegurl feudale_ proprie; eiaveati cull ale lor, rivalizend cu curtea regal& si ade-sea intrecencl'o prin splendore si prin multime. Regele,hind unul, se ternea de el, pe cAnd el, hind multi, nuse temeati de nimene 10).

Laski reusise a introduce pe Despota in Moldova, fu-Arind de acolo pe Utpusnenul;_ Fir lei, ma'i putin intre-prindetor, sapi ocasiunea de a in6.1ta pe prietenul seriIon; dar ne aiunge a cunesce de o cam data legturalor amindurora: magnatul polon era luteran, partisanaprins al Ref ormel, cap al tuturor protestantilor din Po-Ionia 11); si e invederat a, pentru a pute ctipeta gratielesale, Ien trebula...s1 se li aretand si el arnic al doctri-nelor lui Luther.

Acesta lu prima cunoscuth apostasiä a eroulul nostru-,carele, in tot cursul yield sale, trecea necontenit delao lege la alto., schimbandu-le asemenea halnelor.

§ 6.Vèdend moleciunea lui Fir lei, Ion pled. din Po-Ionia si apare in Crim, refugit la curtea hanului, undecaptiveza simpatia moscenitorului tronului, Mehmed Ca lga,

10) Filon, Histoire de l'Europe au XVI siecle (Paris, 1838, in-8);t. 1. p. 439: ,Le roi n'était en Pologne que l'instrument dein no-

blesse. Tandis que partout ailleurs la royauté, jadis faible et im-cpuissante, s'était élevée par degrés au-dessus des resistances féo-4dales, la couronne polonaise, autrefois souveraine et absolue, étaitcinsensiblement tombée sous le joug aristocratiques.

11) Gratiani, De scriptis invita Minerva (Florentiae, 1745-6,in.-4.); t. 2, p. 181: 4Firlejus Palatinus IIaereticus caputque Hae-4reticorum erats.

www.dacoromanica.ro

25

pe care cronica tataresca 12) 11 descrie ea pe un flu-.stru vit6z.

Toci Omenil cu sufletele mail se inrudesc: aventurie-ru1 roman placu principelui -War.

Hand se afla atunci in lupta cu Moscovitil; Mehmed-Calga conducea ()stile tAtaresci; pe semne 0 amicul setiIOn, insotindu-1 in acele espeditiuni, se va fi distins prineroicul sange rece si teribila putere a bratrulut, earl ilfaeura mai in urmA atat de gr6znic pe un camp de ba-talial e ma-I mult cleat probabil; ori-cum O. fie, leg-tura intre Mehmed-Calga 0 Ion deveni atat de strinsa,ineat, la pIecarea lui IOn din Crim, Mehmed-Calga II detein 1563 o scrisOre dlr.& regele polon Sigismund-August:,te rog fOrte mult sa bine-voesci a tine in gratiele talepe acest hid de domn din Moldova,. 13)§ 7.Polonia era ea si tributara Tatarior.In toil anti regele trimitea hanului, sub numele de

pesches, bani, postavuri, metasarii, felurite produceri alemanufacturei.

Frica Polonilor era cu atat mai legitima, eu eat ha-nul Devlet-Ohiral 10 Meuse un mare nume prin succe-sele sale miitare: Tataril II dasera pompOsa porecla de.Cuceritor al terilor,.

Prin urmare, IOn avea dreptul de a crede, ca reco-mandatiunile tataresei il vor da roduri.

Zadarnica speranta!Regele primi scrisOrea, zimbi lui I6n, dar in loc de

a-i da o Oste, cu care sail cuceresca tronul stramosese,

12) Publicatl in estxacte rusescl in Zapiski Odeskago ObsczestvaIstorii i Drevnostei (Odessa, 18'44, in-9); p. 385.

13) Obolenskii, Kniga posaskaia W. K. Litovskago s 1545 po1572 (Moscva, 1843, in-4) p. 222.

www.dacoromanica.ro

26

el i-ar fi respuns, credem noi, cum dui)/ urmAtorul ti-pic : tcautä un magnat, care 4/ te due/ in Moldova,a precum Laski dusese pe Despota; acel magnat lesne vaesci s5, respundit inaintea celor-lalti confraci din aduna-4rea nationall; era la cas, deo/ ne va ameninta Tar-*cul, ne vom scusa, c/ nu e culpesti Ora, nici eii, nici4 camera, 6._ e vinovat un singur nobil, WA-Kir/tor de or-4 dinea publica*.

§ 8. IOn nu se mai adresl cAtth magnati, cxci unulera Laski, cei-lalti era/ nesce Firlei; el nu mai stäruinici pe ling/ nesce regi tad' in vorbe si slabi in fapte,ca Sigismund-August ; pentru o bucatä de timp ii per-dem urmele. In acel interval o teribila tragediA, se picain Moldova: Despota fu resturnat si ucis de car/ unStefan Tomsa; Stefan Tomsa fu resturnat si fuggrit decátr6. Alexandru Läpusnenul, citruia sultanul bine-voi a-iintOrce domnia Moldovei; tOte acestea se petrecura incurs de cate-va luni.

Mid sângerosul Läpusnen se reaseda pe tron, de odata nol revedem pe Ion; si unde ? la Viena.

§ 9. Germanii, aflându-se in necurmatl luptá cuTurcii, imp6ratu1 Maximilian II se bucur/ de ocasiuneade a ave la curtea-i un pretendent românesc, pe caresl-1 tinä ca o schintei1 -de revolt/. dunärenä.

El dede lui IOn un serviciii in armata austriacá, si-ipromise, in gura mare, 7 sail 8 mil de Oste, pentru cain fruntea lor sä alunge pe L/pusnenuI din Moldova.

Era/ numal promisiuni, simple promisiuni, promisiunicurat nemtesci.

Cu tOte astea, POrta Otomana incepu a se cam in-griii.

Un cells fu espediat la Viena cu aparenta negociatiu-

www.dacoromanica.ro

27

nilor cu Maximilian, dar mai cu séml pentru a atragecum-va la Constantinopole pe periculosul IOn.

COusul Iii descrise perlidia i debilitatea Nemtilor, carTsciii numal a fAgAdui ci pe cari Turcil 11 infrânseserlIt atatea rinduri; II zugrAvi generositatea ci puterea sul-tanului, pentru care e o nemicA tag de a da Moldova,ba i dece teri ca Moldova, la cel mai de pe urmA sclaval sell; in fine, V asigurl munti ,de aur din partea sul-tanului,

I6n patise deja cu cresting in Po Ionia i avuse a faceci cu mahometanil in Grim.

El se incredu in cuvintele cOucului, fugi in tainA dinarmata austriacl, trecu Dun Area, ci OtA-1 in Constanti-nop ole.

§ 10. Pop (Vele orientale adOrA frumusetea fisica cucare Mahomet ii impoporase paradisul.

Ion avea o staturA uriasa, a constitutiune vin6sA, ainfeticare bArbAthscl, in care se vedea cl ferbe puterea 14).

Aca &it, figura eroului nostru produse acum asupraTurcilor efectul ce-1 produsese mai 'nainth asupra TA-tarilor.

Vizirul Mehmed-Socolli, dice agentul frances in ra-portul seü cAtrA curtea parisianA «fAcênd cunoscintAcu IOn il primi fOrte bine, I acteptare de a-1 reco-manda sultanului.*

Dar nu trecu nici o lunl de dile ci, cu tOtA amicia.vizirului, politica Portil Otomane ceru departarea mr

14) Gorecki, .Descriptio belli Ivoniae, Voivodae Valachiae(Francofurti, 1565, in-8) ; p. 23: vir procerae staturaer fade de-cora, oculis gracilibus quodammodoque minacibus, toto corporelacertosus, viribus pollens."

www.dacoromanica.ro

28

Mil : pe de .o parte, sultanul stringea osti pentru a mergecontra imperatului Maximilian si, prin urmare, avea tre-buintl de a mantine in linisce provinciele Turciel; pe dealtá parte Lapusnenul, reaseclat prin ostile turcesci petronul Moldovei, se arOta in a duoa sa domniä mar Tyedeal Turciii9 si, prin urmare, avea dreptul da a cereca sultanul sit nu protOgl pe un pretendent rival.

Mil fu trimis la insula Rodos.§ 11. Aei, in patria serpilor si. a trandafirilor, euno-

scutd, la Greci sub numele de Makara, adecit ter& fericitä;aci, unde fie-care petr6., fie-care pescertt, fie-care colnic,conservaii Inca prOspete suveniri si urme de eroismulcruciatilor Jerusalemitani ; aei Mil petrecu un an si maibine.

Sultanul Suleiman cel Mare muri in 1566, si-i succesefilu-seil Selim II.

Tot atunci se aucli din Moldova, mime& Lapusnenul,pe smile pentru pedepsa crimelor sale, sltibi in corp,perdu vederile 16), si each intr-un fel de copilariá perio-klica, mai tristä deck insAsi mOrtea.

prolitand de aceste ocasiuni, vizirul Mehmed-Socolli,remas la putere, chiaina, din esil pe amicul seil IOn.

§ 12. Petrecerea lui Ilia in Constantinopole, in curstle trei sari patru ani, ne presint& date- fOrte sigure, darpe earl noi nu le putem esplica.

15) Orzechowski, Quincunx, to iest Wzor korony Polskiei (sineloco, 1564, in-8); p. 74: Oto teraz Alexander Woloszyn wygnaniec,zturczywszy sie woiuie Woloska ziemie, wykorzeniaiac z niey kox-rzen i tez macice wszystkiego plemienia i narodu Woloskiego, aTureckim narodem wszystke ziemie Woloska osadzaiac)..

16) Okolski, Orbis Polonus (Cracoviae, 1641, in-f); t. 2, p. 227!debilitate oculorum et corporis consumebatur, a

www.dacoromanica.ro

29

Aventurierul ne apare de o data ca milionar, ea celmai avut comerciant de petre scumpe in capitala Tur-ciei, intunecAnd prin bogittiile si luxul sett pe paple 0pe agale! 17)

In comert ne intimpind lucruri .estraordinare, mi-nuni putin probabile 0, cu tOte -astea, fOrte adeverate ;

principiele de credit, de circulatiune, de concurentd, etc_etc.., acele principie, ori-cat de ldrgite, ori-cat de elastice,tot inca se refusd de a ne limpedi unele mistere: negu-titorul, ca §i popa, pretinde sl,-1 credem.

§ 13. Un German, care, peste un secol mai in urmN,scrise prima ineercare critic& asupra vietei eroului no-stru, observd, intre allele: Mil deveni domn din pra-valia, precum in vechime la Romani 0 Sarrnati plugarilse urcad la carrna Statului, sail precum,astd-di in Belgia

4 comercrantil devin capi ai marinel 18).Aceste esemple sint frumi5se; dar IOn el InsuO, de

17) Gorecki, op. cit.; p. 24: animum ad amplam copiosarnquemercaturam exercendam adjecit, cujus rnagnitudine ac splendorenon solum in purpuratorum, qui Bassae id est capita, vocantur,notitiam pervenit, sed et ipsius Selymi." I. C. Bulengerus, Hi-storiarum sui temporis libri XXX (Lugduni, 1619, in-f.); p. 141:cum Ioannes ex antiqua Vaivodarum stirpe Constantinopoli met-eaturam facerct, cum eo agunt (Moldavi), ut per Portam purpu-ratum, cui intimus erat etc. De Thou, Historiarum sui tem-poris Opera (Francofurti, 1610, in-f ; t. 2, p. -14; vampla ae nobiimercatura magnam sibi inter Turcas auctoritatem conciliaverat."

18) Schurzfleisch, Opera historica antehac sepowatim edita(Berolini, 1699, in-4 p. 710: Ex mercatore evaderet regulus Va-lachorum. Ohm apud Romanos Sarmatasque ab aratro acciti, quigererent summos magistratus . . . Neque id worsus insolens p-u-tabimus, qui sciamus, extitisse negotiatores apud Belgas, a corn-merciis maritimis subductos ad clavurn navalis rei.

www.dacoromanica.ro

30

aigur, nu cugeta vr'o data de a imita jiic pe Romani,nici pe Sarmati, nici pe Belgi.

Planul seü era mult mai prosaic.El avea inaintea ochior probe de ceea ce pOte o marfa

si, mai ales, o pétra scumpa, asupra Portii Otomane.Cu trei-c,leci de ani mai 'nainte, claruind flicel sulta-

nului Suleiman un simplu giuvaer, Petru flares isi redo-bandise domnia Moldovei 19).

Chiar in timpul lui km, un Ovreii din Portugal lia, in-troducêndu-se prin märluri pe linga sultannl Selim, ajunsede o data duce de Naxos 20).

Giuvaergiii schimball un rubin pe o corona : corner-tul lui IOn ; i ca sit-1 pa& esercita i mai cusucces, el isi lapeda religiunea pentru a doua Ora.

Crescut in armenism, luteranisat apoi de catra Polo-nul Firlei, IOn imbratisa acum mahometismul.

§ 14.Arnic cu vizirul, cunoscut cu pasalele mai de frante,Tamil* cu insusi sultanul Selim, el pandia cu nerebdarenumai prima ocasiune pentru a apuca de mult visatul tronMoldovei, unde, dupa mOrtea Lapusnenului, se instala flu-sei Bogdan, copil de 15 ani, despre care cronicarii clic caiubia do6 lucruri nenationale: glumele si pe Poloni 21).

In chip de negutitor, IOn cutriera neincetat hota-rele tuff, cand prin Galitia, cand prin Podolia, cand laPrut, cand la Nistru 22).

19) Relatiunea contimpurang, publicatl in Magyar Torténelnitar (Pest, 1857 in-8); p. 52: . . . dandoli in donno doi perle d'or-rechia grande come doi peri- moscatelli.

20) Hammer, Geschichte des Osmanischen Belches (Pest, 1828,in-8 ; t. 3, p. 563-5.

21) Lefopisefile ; t. 1, p. 190.22) Gorecki, op. cit.; p. 24.

placu_

al

www.dacoromanica.ro

31

Un amic devotat si nedespartit, boerul rnoldovenescIeremia Golia, emigrat Inca sub Läpusnenul, 11 insotiasi-i inlesnia intelegerea cu toti cei nemulturniti de dom-nia 1111 Bogdan.

Se forma astfel un partit puternic, in fruntear caruiase pusera toti boleril cei marl si carele adresd o plan-gere catra POrta Otornana 23).

§ 15. Sultanul de mult astepta o asemeuea mani-festatiune natioriala.

Bogdan era_tradator oficial in privinta Turciei.In data dupa mOrtea parintelui -seii,-el incheiase- un

tractat cu Po Ionia, prin care se recunoscea vasal al re-gelui Sigismund-August 24), si de atunci Inc6ce meditanumal asupra mornentului pentru a inceta de a, maiplati tribut Turciei.

Sultanul, incurcat in lupta cu Venetia, se Ikea de- bcam data ca nu scie nemica, temendu-se de a mai a-prinde un alt resboiu in partile Dunärii, la cas deed, Mol-dovenii vor voi a sustine pe principele bor.

Cand scrisorile boierilor sosira la Constantinopole, cutanguiri contra lui Bogdan si cerend pe I6n, sultanul segrabi a-1 trimite 'la Moldova.

Turcia tot se mai feria insa, de all atrage cum-va un

23) Letopisetile ; loco supra: cAceste lucrur1 de- hull trggendu-se ping la urechile vrgjmaOlor la Imperatig,, nu cum era, ci malpre sus le adlogea.... Isthuanffi, Regni Hungarici Historia (Colo-niee, 168 oin-f,); p. 340: caravissimis prius criminibus apud Selimumae defectione ad Polonos, crudelique insignium. aliquot Turcarumcaede obiecta, accusatum (Bogdanum) tacitis consiliis conjura-runt.

24) Actul e publieat in Dogiel, Codex diplomaticu.s Poloniae(Vilnae, 1758, in-f.); t. .1, p. 620.

www.dacoromanica.ro

32-.....__...*

resbolu din _partea Poloniel: numirea lui 1On la domniaMoldovel remase secretA, si plecarea-i cittrit Dun Are fudivulgat& a fi pentru treburi comerciale.

11 intovArlsia numal o mica Oste sail, mai bine di-cênd, o caravanA de Turd, ca in chip de escort& con-tra nesigurantel drumurilor.

Treand prin Tesalia si Bulgaria, 1On mai ademeniin serviciul se& o semti de voluntarl Serbi, Greci, Bulgari.

Dar in ori-ce Gas, forta numeric& a ttrmatei sale nuputea intrece cifra de 4 pinA la 5 mii de dment

Niel atAtia nu-i trebulad, did 11 chiAma Ora.§ 1 6. Cand Inn trecea DunArea, Bogdan cu toti al

sei se grabi a fugi, scApAnd din mdlia boierilor decisla-I estrada Turciel.

Dela Galati pinA la SucOva nu se vedu un singuradversar.

La intrare in capitalk il intimpinarl boieril 0 popo--rul, aclamAndu-1, dupl anticul obiceiA stramosesc, PA-rinte al Moldovei,, intocmal precum vechil imperati ro-mani se numiail ePatres patriae . 26)

Acest maret titlu, Moldovenii il dedeaA acelor prin-cipi, earl veniali sa-1 scape de juguIvre-unui tiran: Des-pot& il primise dupa alungarea cruntului LApusnen 29;

25) Ve41 moneta tut Ion-vodd, planp. 2, pe care Seulescu oesplica asa: cOtet Moldover, adeca Pater Moldaviae, a ma s'a pro-clamat pe sine II% pkinte. Nu s'a proclamat, ci fu aclamat, pre-cum urmézit din deScriptiunea primiril ce i se Meuse In Moldova,yap In Lasicki, De ingressu Polonorum in Valachiam cumBogdano Voivoda (ad calcem Goreckii); p. 128: cui obviam pri-mates profecti, salutatumque reverenter etc.' Cfr Bolliac, Culegerede ma4 mulfi articoll (BucurescI, 1861, in-8); p. 88.

26) Bolliac, Daco-Romane, nr. 112 si 113, inscriptiunea mone-lel lul Despota: Heraclidis Despotae Patris Patriae", ceea ce se

www.dacoromanica.ro

-83

Ion il cOpeta prin surparea nepopolarului Bogdan, pecare, precum qiserAm, Ora nail putea suferi din causagusturilor sale pentru glume 0 pentru Poloni.

§ 17. Pe cand acestea se petreceati in Moldova,Bogdan, inchiclêndu-se in cetatea Hotinului, cer0toriaspriiinul regelui Sigismund-August 0 al magnatilor amiddin Polonia.

Regele Iticu tot ce putu grmanul: trimise o amba-sad& la POrta-Otoman6; dar ambasadorul se intOrseinapol Ma nici un resultat, afar& numal a fuse luatin ris de cAtra Ion-vodä 27), care '1 läsft sa tree/ in li-nisce prin Moldova, dupl ce insa intfo audientO 11 re-galase cu o catatur& atat de furiOsa, Inca bietul diplo-mat incepuse a tremura, recunoscend c6. n'a veclut oaltä mai infricopth.

In adev6r, eroul nostru avea nesce ochi mid 0 negri,in earl se resfringeati cu o deosebita energia §i rape-cliclune Vote pasiunile si tOte mi§carile sufletului: in mo-mente de multumire prin espresiunea cea mai simpatica,in momente de intinil se impleati de sange, fulgerânddin umbra unor stuflise sprincene ce se imbinat, sbur-lite prin convulsiva actiune a nervilor 22).

esplica, prin Sommer, Vita Jacobi Despotae Moldavorum Reguli(Vitebergae, 1587, hi-4,; p. 16: e servitute in libertatem vocarisibi videbatur (gens Moldaviae).

27) Lung s. descriptitme a acestel audiente, la care a asistat in-sus1 Paprocki, vedl in a WI Herby rycerstma polskiego (Krakow,1584 in-4) p. 234-35.

28) Scrierea Inea Filosofia portretutut 114 repo (Bucurescl,1869, in-16) p. 20-21: e de ajuns a alltura, de pildl, portre-tul lul Ion-voffli eel Cumplit (1572-74) de pe moneta lul cu acelMeat guaccio inteun format mai mare, pe pergamenfi, si care se

a

www.dacoromanica.ro

34

Magnatil, cuscri al lui Bogdan, isprItvirl ce-va maimult decal regele. Cu val cu chiii, cum se Vice, el _mu-sira a aduna ca la 3,000 de lupthtori aIel, unul ca al-tul, tot juni din familiele cele mai ilustre ale Poloniel.

§ 18. Pe linga stapanirea Hotinului, cea mai pu-ternicl fortereta a terii, i pe lingä ajutOre polone, Bog-dan, ca toff principil destronati, mai numera vr'o cati-vapartisani intro boieri.

Pentru a se feri de dusmani casnici, Ion-voda, IT pusepe tati sub sabiä.

Aristocratia se infiora, velOnd in maim Tiganilor, earlesercitait in Romania profesiunea de ca14 pe boieril eelmai de frunte, pe stalpil nobilimil, mai cu sera. pe be-tranul Ionascu Zbierea 29), mare vornic al Orel de jos

dintr'un nem de cele mal antice ale Moklovei. 90).Capul seü se rostogoli la piciOrele gadelui tocmal in

Viva, do Pasci.Ion-voda vru sb.. arete, ca nu p6te Ii scutela serbatOril

pentru a pedepsi ori-ce ameninca sicuranca Statului.Tera mai intaiu de tote; Pascilkmal pe urrnal31)

ail/ la mine. Pe monetd, Ion e sprincenele luI, bine con-formate, vddese o frumbsä inteligentd, i nimic mai mult. Pe pergamend, el e furios, el trage sabia din Med: sprincenele lui sàa

strins pe d'o parte d'asupra rldácinel nasulul ei ad ridicat in suscapetele opuse, ca aripele unui vultur. Aci plecarile morale alehit Ion s'ar putd citi chiar numai de pe sprincene. Gorecki,op. cit; p. 24: oculis graciibus, quodammocloque minacibus."

29) Letopise(ile ; t. 1. p. 191,30) Arhiva istoricd a Romania ; t. r. nr. 92 etc.31) Pentru pedepse In cliva Pascilor cf. Photins, Nomocanon,

interprete Agylaeo (Lutetiae Paris. 1715, in-4); p 145 (de sepul-chrorum violatoribusN, p. 150: (de virginum raptoribusN etc. Mimelpatria e

........----

si

linistit;

uitat5.I

www.dacoromanica.ro

35

§ 19. NoW vornic de Ora de los, Dumbravd, erade ném mic, dar avea p inimd mare.

lon-vodd, il insärcind a respinge invasiunea polon132).Instructiunea, ce-i dede Domnul cu acdstä ocasiune,

ne aduce a-minte principiul marelui Scipion: 4Lasá dus-manului nu numai millocul de a fugi, dar incd insutiinlesnesce-1 calea.w

Dumbrava avea vr'o 6,000 de ostasi alesi, din distric-tele terii de los, Soroca, Orheiu, FAlcilu, din vechimerenumite ca cele mai belicOse in Moldova33); cdtra earlse ma): adause un contigent de Turd basarabiani, ye-

dupd cererea lui Ion-vodd, sub comanda sangiaculuide Ak-kerman 34).

Cu atari osti era lesne de a slärima pe eel 3,000 dePoloni, azarda-ti intr'o terd strdind i antipatick; dardomnul Moldovei nu avea nici un zor de a-0 atrage uraunui puternic regat invecinat, a cdrui amicid, din contra,el prevedea dela cd-1 va puté servi la un timp de nevoid.

Dumbravd primise ordinul de a cruta pedu smani.

§ 20. Polonii trecurd Nistrul mai sus de Hotin siincepuM a se pogort spre Prut, trecOnd prin famosulcodru dela Cozmin

32) Lasicki, op. cit.; p. 133: cductor Dambrova..33) Cantimir, Beschieibung der Moldau (Frankfurt, 1771, in

8); p. 287-8: ,,Die Einwohner der untern Moldau sind besserecSoldaten und auch wildere Leute, als die, uebrigen..

34) Heidenstein, Rerum polonicarum ab excessu SigismundiAugusti lib. XII (Francofurti, 1672, in-f) p. 3, caliqui etiam Tur-cae ac sendziakus se conjunxerant..

35) Lasicki, op. cit.; p. 133: cper silvam fagineam, quae quon-edam ab incolis callide succisa, nostris perniciosa fuit, ad Prutum

niti,

35).

www.dacoromanica.ro

rr)SME T/

C MAIN

S1 1 I 11

0.

HOTIJI

1000014j

UTI

"to

SUCEVASTEFANESCIT

0_HARIEU

Gs

JASi()G

LOPUSHA.0 0 It

HUS

BERLATI

_AVM( RAIAN

FOGSSNI

nJRUS/Isl ISAKCE

BRAILA-

FOCI_ -'e

BUCURESCH

tGAR1A=sg--

Teatrul resbidelor lui Ión-volli 1572-74.Linia ab

oddreg miscarea ostd polone in 1572.

Linia milcareS vornicialui Dunthravd, gonind pa Polont.Linia intre Iagt, Berlad, Focgant, Jaeoct, Bucurescl. Brdila. punctul In,

Bender, Ackerman, punctul n, liug, punctul a, gi .Roicanit, mirdrilevodd contra Muntenilor 1i Turcitor in 1574.

Linia qx migcarea beglerbeiulur.Liniete converging dela Bender, dela punclul t, gl dela Ackerman apre

puncturile zx, mama aanglaculut gi al 7dtarilor la intellnirea beglerbaului.

44.

<1.

0

c

--t=,--BENDER 72.7

Z=co

=0P

JjLESCIi

led Ion.

www.dacoromanica.ro

tin codru teribil IAcolo, cu op t-clecl de- ani mal 'nainte stramosul lui

Ion-voda, Stefan eel Mare. strivise fliSrea armatel polone;Osele celor secerag in acea i remaneail pina acum

clocuenti marturi, I ormand numerdse movile de scheletealbe pe'ntre vercleta cea villa a arborilor.

Tot pe acolo intrase, cu clece ani marnainte, PolonulLaski, aducênd. la domnitt pe Despota contra. Lapus-nénulu138).

Tactica Polonilor era de a alege tot-d'a-una aceatristä cale invasiunile asupra Moldovei: curagiullor se aprindea prin simtul de resbunare; cad nu seafla nici unul din el, a carui familia sa. nu fi plansvre-o victima, un tata, un bunic, intre ceI cacluti dinmana marelui Stefan!

§ 21. In capul Polonilor se afla Mielecki, eel maibun general al lor de atunce 37), pe care, cu cate-valunl mai in urma, el cat piaci erail sa alega...rege,numai In favOrea stralucitelor sale merite personale.

Lipsit de artileria, 38), el trimise la Hotin de aduse

eamnem pervenere; unde misso Pilavskio centurione cum Bogdaniefamulis, ut Chocimo tormenta bellica adveherent.)

36) Guagnini, Rerum polonicarum totni tres (Francofurti,1584, 1n-8); t. 1. p. 117: cubi adhuc sioa huius cladis infeliciseossa videlicet albentia in hac silva ipsemet vidi, cum magnificusedominus a Lasko Despot= Heraclidem in occupanda Valachiaciuvaret, in cuius caqris ego peditum praefectus fui, anno dominic1562b. Desi cartea fu cunoscutA, totus1 pasagiul scapa, nu schicum, din vederea istoricilor nostri.

37) Starowolski, Sarmatiae bellatores (Coloniae, 1631, in-4); §CV1II.

38) Zubrzycki, Kronika miasta Invatva (LwOvr, 1844, in-8);p. 194.

M

n tor

www.dacoromanica.ro

38

tete tunurile cetatil, i apoi 00 la vale pe termul Prutului pin& in dreptul IStelanescilor, adeca pe aceiasi ii-niä cu Suceva, punctul obiectiv al invasiunil.

Aci vornicul Ionascu Zbierea, sa mai fi trait, era saunesca, Ostea moldovenä din Ora de los cu acea polona,si apol sit merga cu tap asupra lui Ion-voda.

M6rtea trädatorului, de carea Mielecki se insciinta, predärma planul dusmanilor: in loc de Zbierea ei

gäsira pe Dumbrava.Avant-posturie moldovene, imprastiate pe ambele ter-

muri ale fluviului, se retrageati mereti de'naintea Polo-nilor i, in fine, trecura Prutul, in speranta de a-1 atragedupa sine asupra corpului armatei moldovene, ascunsin nesce paduri nestrabátute mai sus de Mir acolodusmanul ar fi lost silit de a depune armele chiar ILAversare de sange.

Polonil intelesera, gresela si, infiorati de suvenirea in-fernala a codrilot Moldovel, incepura, a da dos pe o calemai ,scurta, drept spre Hotin.

Atunci Dumbrava se .puse a-i urmari, superAndu-1 dincAnd in cand prin lucaria unor mid atacuri de avant-garda, in care el tinea inadins tot pe Turd 99), pentruca sa dea a intelege, 1=51 privesce pe insisi Moldovenii,

ei ar fi bucurosi de a nu ave dusmania cu regatulpolon.

In acest mod, alungend pin& la Nistru, Mielecki seraclema de cetatea Hotinului.

Dumbravá se opri si el.PosItiunea inamicilor devenia din ce in ce mai criticit;

39) Heidenstein, loco cit.: Ca nostris aliquot cum Turcis depug-natum fuissetp.

tarditi,

cá

www.dacoromanica.ro

39,el nu puteail a se inchide in fortareta, unde call lor arfi perit de tome; nu putead furagiA, din causa esplora-torior lui DumbravA ce-i pandiati in tOte unghiurile; nuputeati a ae intOrce in Polonia, cad Nistrul se- afla toc-mai atunci in periodul seü de crescere....

Strinal in king!, bietil fugarl se adresara cu rugamintlWA capul contingentului turc, cerênd permisiunea dea se retrage in Polonia si jurandu-i de a nu se mai variin trebile Moldovei..

POte sa li lost si bani la mijloc: orientalii, incepAnddela sultan si pina la ultimul dervis, nu lac nemic WAdaruri.

OrI-cum sa fie, sangfacul de Ak-kerman se dede cuOstea-i in laturl.

DumbravA, credincios politicei Jul Ion-vodA, Ikea chipca impusca in dusmani; dar in realitate glontil alunecaiitot d'asupra capetelor.

In curs de cinci Vile, Polonil abia puturA opera tre-cerea furiosuldi fluviii; si cand se vedura, in fine, petermul 'opus, el se ingenuchiara si multumira lui D-Veil.

§ 22. «Evenementele se repeta), Vise mareleShakespeare 40).

In Vilele m5stre, Moldova privi rennoindu-se o altaincercare polona sora-gemena cu acea din timpii luiIon-vodk cu simpla diferinta, a in Iocul unul Mieleckiera un Milkowski: precum vedeti, azardul asemena pindsi numile capilor!

In ambele casuri o man/ de Omeni nesocotiti cute-Vara a infrunta o ter/.

40) King Henry IV; part 2, id, 3, sc. 1:There is a history in al men's lives. .*

www.dacoromanica.ro

40

In ambele casuri Polonii, mi. din 1572 prin afi-sarea persOnei lui Bogdan-voda, cel din 1863 prin pro-clamatiuni in diarul Romemul, ne incredintag c vinca amid, nu ca dusmani.

In ambele casuri, Domnil romani, de o potriva basatipe consideratiuni de o Ina1t politic, recomandara ge-neralilor, in 1572 vornicul Dumbrava, in 1863 colo-nelul Calinescu, de a menagia_ nebunia adversarilor.

In fine, in ambele casuri, Polonil reträgendu-se cu ru-sine, Ii gasira totusi admiratori: pe cel din 1572 II ce-

istoricil lor nationali,'pe ceil din 1863, val noelii celebrase chiar un Roman, 0 carui nume 11 damceril pentru a nu huli pe cine nu ne pOte respunde!

§ 23. Hotinul tot remase in posesiunea Polo-nilor.

Despre apus U apgraii muri fOrte Inali i anturi fOrteadinci; despre resarit stincele Nistrului 41).

Un calelor, care'l visitase chiar in dilele lul Ion-voda,11 asémena cu Kockenhausen in Liflandia 42); un alt ca-

41) Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens (Wien,1781, in-8); t. 1, p. 439: 4war sie auf der Abendseite mit sehr ho-ellen Mauern und tiefen Graben, auf der Morgenseite mit demcsteilen Ufer des Niesters, und rauhen Felsen von Natur befestiget,

Douza, De itinere suo Constantinopolitano (Lugduni Bat.1599, in-t6), p. 16: cChotimum . est hic Arx in editz rupe.

42) Strykowski, Mora przedtym nigdy snriata nie nridzialakronika polska (Królewiec, 1582, in-f) ; p. _763: 4Jest Chocim za-cmek piekny obronny na. skale, podobny Kokonhauzowi w

jakom sie sam obiema przypatrzyl, wszakzem jusz Tur-ckami ossadzony widzial roku 1574; ale w nim przedsie ma vojewoda(swego Borkolabaj ktory nas tarn dwa kroc imieniem hospodarskimepodejmowal),

O.-

.

lebrad

Lif-elandech,

www.dacoromanica.ro

41

letor cu Convay in Anglia 43); un al treilea cu Rumili-hissar de ling Constantinopole 44).

0 naivit traditiurle nationall incredintezh, clt primaituklatiune a forteretei se urea in epoca pe chnd Dom-nul Hristos umbla pe pamint45).

Temendu-se ca Polonil sh nu retinA acest bulevardal teril, ca o bash de operatiuni in asteptare ca des-tronatul Bogdan sail adune o alth este mai puternicA,lon-voda trimise pe episcopul Isaia Radoutenul cu altideputati delrunte pentru a neguta un tractat de pace.

Polonil simtirl dela ce fel de brat tine carma Mol-dovei.

Cu o amabilitate nepilduith pinh atunci din parte-le,ei se grAbirA a indestula t6te cererile lui Ion-vodh.

Fugarul Bogdan ar fi lost estradat, sl nu fi fugit dinPolonia: in lipsh-1 lu remis in manile ambasadorilormoldoveni n Irate al sell, perit apoi Mrh veste in erobiaturcesch.

Cetatea Hotinului fu inapoiath Madovei.Pentru a areta tOt importanta acestei acuisiiuni, ch-

petate atat de lesne contra sperantei, lon-vodA numiparcAlabi doi bArball, pe cari punea temeiü ca pe sine-

socru-seti boierul Lupea Hurul, i cel mai intimal seri arnic Jeremia Golia, cu care '1 veclurAm man-and impreunh phnea

43) W eltman, Sartiny svieta (Moskva,. 1836, in-4); t. L p. 239.44) Resmi-lihmed-effendi, reprodus in a rnea Archivd istoricd

a Rontekniei; t. 1. P. 183.45) Ibidem.

_

insusi:

strainittatri...

----c-c:XE.>*----

www.dacoromanica.ro

DOMNULEra grata alli amid, en !Amid ter-

; gineto eon 1 audditi, infedeleeon li eaterni

Era lubit de amieT, teribilperild

peetruen dri-tnamiel, just en anpulil

ll:al

Maoohlavelli, Vita di Castruccio

§ 1.tn fine, eroul nostru se veW6tapan lini$it alMoldoveY.

Hotinul era asigurat.Pe 'fuel 1.1 avea patrorti, pe Poloni amid.Rivalul Bogdan retacIa prin lume: din Polonia trecu

la Viena, din Viena la Dresda, din Dresda la Paris,din Paris la Copenhaga, in slirOt la Moscva, unde sepovestesce cá Wul, cosêndu-1 intr'un sac, l'ar fi arun-cat in pedOpsa de creclut din partea unui Mos-covit, dar pe care o qi merita un Roman vindut strai-nismului!

II

flaviii

www.dacoromanica.ro

43

§ 2. Th filosof antic slise sint acum do6 mil dearil: «dud Cerul voesce a incredinta unui om ales o'mare misiune, el incepe tot-d'a-una prin a ispiti sufle-«tul si cugetul sett in amAráciunea clilelor grele; II obq-sesce muschif si Osele prin lucrail durerOse; ii arunctt

4 fiinta in tote lipsele shrhcief si ale nevoel; vrea ca lap-«tele Iul sh capete tot resultate contrare cblor dorite;«in sfirsit il alit& inimal if inthresce firea, if maresceg 0 adauge fortele prin o energih, !Ara care el n'ar fi4fost in stare de a-si implini innalta ursitä, i).

A§a fu trecutul Id Ion-vodA, pinä a dobAndi tronulMoldovel: in curs de o jumatate de seed, el nu cuno-souse decht vagabunde colindarf din Vrä in tOrit; spe-rante la tot pasul amägite; dureri morale 0 munchfisich!

SI vedem, care fu misiunea cea mare ce-I incredin-lase Cerul.

§ 3. Armenist din legen, luteran in Polonia, tur-cit in Constantinopole, Ion-vodä se ar'eth crestin orto-dox ca domn al Moldovel, precum s'ar li aretat catolicsh fi domnit in Spania 2).

Cesar in Galia adorft pe cl.eif druiclilor.Napoleon in Egipt se inchinh in giamia mamelucior.Oamenil cel marl, Cesarif si Napoleonii, nu ali tot(

deal o singura Teligiune: religitmea gloriei, nestrImu-

1) Panthier, Confucius et Mencius (Paris, 1852, in-8); p, 429.23 Cronica tura, tradusa. in Mignot , Histoire de l'empire ot-

toman (Paris, 1773, In-12); t. 2, P. 210: cComme il s'était faitmusulman pour plaire aux Tures, il se refit chretien pour rega-gner l'affection des Moldaves.. Scrisdrea vizirulul Mehmed, ceam publicat'o din manuscript in Archiva istorica a Romania,t. 1. p. 44: esicuti vos illum christianum putastis, ita nos turcam,.

www.dacoromanica.ro

44

tatä in lundul inimei lor ca albia marli, pe and cul-tur esterior se aluneca pe marginile buzelor, ca undelece se j6c6.- pe supra-lata.i § 4. In mai putin de doi ani de domnia in pace,

Ion-vodd introduse in téra sa urmatOrele cinci relorme,alard de cAte ne mal reman pin& acum necunoscute:

1. Controlul personal al actelor emanate din cancelariadomnOsca;

2. Schimbarea capitalei;3. Eliberarea poporului de jos din jugul aristocratiel

clericale §i. laice;4. Baterea monetel nationale de arama;5. Stricteta contributiunilor fiscale.Si t6te astea, Ion-vodd le Meuse ldrit ajutorul unel

4 camere legislative, : camerele legislative nu lac un g 2malu,.

§ 5. Pia. la 1572 nu 4gäsim, asupra transactiuni-lor in interiorul terei, nici un document subscris cu manadomnOsca.

Am rveclut cu ochil nostri eel putin vr'o clece mil dedocumente originale: vorbim dupre cate am putut vedé.

Marele logol6t, ca prim-cancelar al Statului, intipäriape hartiä sigilul princiar in josul crisOvebor, sad il aninape qvard de metasg. catra pergamend; apol uricarul, a-decil. scribd, 41 subsemna numele unde-va in Oda; si,in fine, fara vr'o altd lormalitate, documentul, careputea sit fi lost chiar pe o suta de mo§ii, trecea bundat in manile celui in drept.

Se intempla, firesce, ca marele logolgt, ca om si, maiales, ca ministru, abusa de sigilul princiar: domnul nusciea nemica.

Idn-voda, cel de 'ntalu, veclênd nedreptatile ce se pu-

www.dacoromanica.ro

45

tead face WA scirea-13), incepu a subscrie el insusi 4)

sa mânit ping si dataspecificând Ame-ori cu propriadocumentului.

In primul an al domnirii sale,el schimbâ, unul dupg altul, dolmari logofeti: cel al treilea numai cuteda a glumi cu incre-derea lui vodg.

§ 6. Ping la 1572 capi-tala Moldovel fu Suceva.

Ea se bucurr de acestg pre-rogativg in curs de trei sutede ani, avea 16,000 de case,40 de biserici, mai multe pa-laturi 9, un fluviii limpede, 0positiune pitoresca, si un cas-tel care, cu un un secol mai'nainte, respinsese -URA furiaunei puternice armate polone6).

3) Vecp, cirept dovéda., documen-tul ce l'am publicat in Archivaistoricli a Romdniel, t. 1 nr. 164.

4) Zapiski Odesskago Obsczestva;t. 3 p. 254.

5) Cantemir, op. cit.; p. 66: cAus-ser des Fuersten und der Yorneh-men Palaesten, zaehlte man daselbst10 steinerne und verschiedene hoel-zerne Kirchen, und 16,000 Privat-haeuser; welche aber alle, nachdemdie fuerstliche Residenz von da

cverlegt worden, verfallen Bind...*6) BAlcescu, Magazinul istoric ;

t. 2 p. 60.

,

/

< Is

www.dacoromanica.ro

46

Totul darl -se 'Area a-I asigura 1initita posesiune avechior sale drepturI, consantite prin o trip% paragrafia((immemoriala, 7).

De o data, peste cAte-va luni de domniA, Ion-vodA stra-muta scaunul terii la Iasi.

.Acesta era un orasel mic i Mr& apa.Domnil ceI vechf, carora le placea a cladi palatuff

ori-unde se oprIati cAte da-trel vile pe an, desfetAn-du-se cu vinatul prin codril invecinatl, zidiserá i aciun frumos castel de WO. la capelul sudic al tirgului,pe marginea unel ripe, 'Mat sa pOtA servi la, uvoiain timp de resboiu.

Mai avea Iasul o capisce armenesca, o cape% cate-lica si trei biserici romAne.

In fine, il impodobia o baiA de petrA de architecturaoriental& 8).

Ast-fel, se 'Area el nemic nu putea prevesti acestuftirgusor un viitor strAlucit intre orasele Moldovel.

Se nasce intrebarea: care causa sA fi putut impingepe Ion-voda. de a parasi Suceva? de a imbratisa Iasul?

Suceva se afla aseclatA pre-aprOpe de hotarele po-lono-ungare, pre-departe de Turd si de Tatari; incAtprincipele, in cas de- Asboiii, lesne putea fi surprins prino invasiune din partea Galiiei sail a Transilvanief, peand, tot de o data, el nu putea alunge la thnp pentru

7) Pothier, Traild de la possesion (Paris, 1807, in-8), p. 264:.zpossessio centum annorum sive tepporis immemorialis,.

8) Heidenstein, op. cit..; p 318: 4Temp1a tria circiter Graeci4ritus, Armenorum unum, ex lapide omnia; catholicum ex mate-cria unum; super omnia balneum Asiatici operis ex lapide pro4captu loci satis elegans,.

si

www.dacoromanica.ro

47

a impedeca o invasiune de peste Nistru sail de pesteDunare.

Iasul sta in miilocul Moldovei.Acest suprem avantagiti. strategic -era de aluns pen-

tru a determina alegerea unul Ion-voda.Decis a impune respect tuturor vecinilor, el cata still

ridice un cul central, de unde sit WA veghia in -Laepartile, ca vulturul ce de pe virlul stancel pandesce sipe puscasul, de care trebui sh se lerescit, si bieta turn*din care isi Va. ochi o victima.

§ 7. Strigat'ail Ore Sucevenil contra lasulul in 1572,precum strigit acum Iasenil contra Bucuresciului ?

E sigur, ca prin retragerea capitalei, Suceva, care numai are nici 1000 de case 9), perduse peste 90 la silt&

E sigur, ca atunci nu era pusa in joc sublime. ces-tiune a Uniril, pentru care salta -ori-ce inima romand.

E sigur, ca Ion-voda, nu lasa Sucevel, drept man-gaere, nici macar o curte de apel, sail o universitate.

E sigur . . si cu tOte acestea istoria nu ne areta sase fi plans Sucevenii.

§ 8. Tot ce remasese lOstel capitale din antica21 stra-lucire era sicriul cu mescele unui sant.

loan cel Nob, asa-I clicea pe nume, era Trape-zunten de origina; cad Romanii, el singuri intre tetepoperele crestine, nu produsera niCI un sant calendaristicdin propriul lor sin, lasand -acesta -sarcina oficiala Mus-calior si Grecilor, intre cari cel vrednici de impèratiacerului se numeral tot-d'kuna cu miliene.

Cu vr'o doi secoll mai 'nainte, un domn Mile reli-glos cumpera, aduse in Moldova si asecla in biserica mi-

9) Bendela, Die Buk owina {Wien, 1845, in-8 ; p. 21.

www.dacoromanica.ro

48

tropolitang dela guceva m6scele fericitului, pe caredeclarg a fi patron al terii 10).

De atunci incOce, mai mult din patriotism decgt dinbigotism, santul cel cu diploma de national deveniobiectul celei mai infocate veneratiuni din partea Moldo-venilor: la cliva lui, Sucéva se implea de numer6se glOtede barbati, femei, -copii, veniti in peregrinagiu de print6te unghiurile teril 11).

Strainil afirmag, cum-ca tot cultul Moldovenilor serngrginia in adoratiunea lui IOn cel Nog 12): in adever,nol ne inchinam numal aceluia pe care '1 credeam cáne ape'ra, Ora.

MOscele santului formag unul din principalele venituriale Sucevel: IOn-vodg respectd acestg proprietate,sermanil Suceveni, atin§1 la slabiciune, remasera mul-tumiti.

§ 9. Privind asupra stgrii sociale a teril sale, eroulnostru vedea o natiune mare sbuciumAndu-se sub ap6-sarea unei daze mid, asemenea atletului muscat de unserpe: era statua liii Laocoon, dar o statug via si deproportiuni immense!

De o parte sta ceeg ce cronicele n6stre numesc terei;de alta parte sta ceea ce nu era ctOrA, : boieril

10) Mitropolitul Varlaam, Invtur dzoninecele preste an(Ia0, 1643, in-f); p. 84 verso, in apendice.

11) Paul of Aleppo, -The travels of Maccurius, Patriarch ofAntioch, in arabic (London, 1836, in-4); p. 85: eThe people ofethis country have entire faith in him; and resort, in pilgrimage,to his festival, on the Thursday}after Pentecost, from the remo-

etest towns and villagesp.12) Coyer, Histoire de Jean. Sobieski roi -de Pologne (Amster-

dam, 1761, 1n.-8); 2, p. 23.

'I

I

si

si eh-lugtrif.

www.dacoromanica.ro

9 9

TOM erad multi, erad aprOpe totr, dar vafl curat nu-mai «suflete,.

Boeril i cAlug6ril erati puini, erad vr'o ettri-va, dar«materid»: t6te pdminturile, tote veniturile, tOte folosu-rile eraii ale lor; i orl-eine nu era din el, nu avea niclgala loc proprid, cdt Imbue pentru o inmormintare.

Resultatul acestei starl de lucruri ii descrie cronicaterii: «In Moldova ad ceI mid despre cel marl" acestobiceid de pier fdrA, judet, fard vind, Mr% sémhxd 13)

Ti se pare cd aucli resunetul cântecelor terAnescI dinintunericul feodal al evului mecliti: «Stapilmil ne fac pu-mai reutdti; el nu ne dad nici cuvint, nici dreptate; eI

«ad tOte, 'lead tine, indrulned t6te, lasdndu-ne a trdi insaracia si in durere..., 14)Intre cronica lui Urechea Si ctintecul lul_Robert Wace

este la miiloc o distanta, de treI secoll; dar intreroman! si servii eodali noI nu vedem nicl o dis-

tanta.§ 10. Inteun stat ast-feI constituit, principele pu-

tea stt-sI alega numal una din trel cra: sad sd tina cuboierii si cAluge'rii contra poporului, or! sA, tind cuporul contra boierilor si caluerilor, sad in fine sd-I im-pace unii cu altiI..

Cdtell-trele metodele furd incercate.Ulr poporul contra bolerilor i edlugrilor tinuse Pe-

13) Letopisetile ; t. 1, p. 187.19) Thierry, Recits des temps rarovingiens (Paris, 1856, in-A);

t. 1, p. 25: gLes seigneurs ne nous font que du mal, nous negpouvons amok d'eux raison ni justice; ils ont tout, prennent tout,gmangent tout, et WM font vivre en pauvreté et en douietir..,

4

po-

cla-casit

www.dacoromanica.ro

50

tru Rares 16): el muri pe tron, dup5, o domnia gloriOs&aprOpe de doè-deci de ani.

Cu boeril si caluerii contra poporului tinuse Alesan-dru LApusnenul in prima sa domnU 18): fa trädat, res-turnat si alungat.

A impitca poporul cu boierii si chimera se silise Ja-cob Despota 17): aträgendu-si o neincredere din ambepärtile, el peri sub loviturile unei coalitiuni universale.

Aceste trei esemple erail tOte prOspete: avêndu-lepittpande de 'naintea ochilor, IOn-vodl, chiar din egoism,41 alese calea, prin care scapa natiunea din ghiareleclasei, pe cei multi din mânile celor putini, pe turmadin gura lupului.

§ 1 1. Am ve'clut, cum un mare-vornic peri sub cu-tittil calthilui chiar in cliva de Pasci.

Alti boieri ii urmara unul dupit altul, desi nu totiavusera, plticerea de a muri infruptati de oile rosie.

«De pre boieril de cinsle si cei mai de jos sabia lui«IOn-vod6. nu lipsia, ci cu multe feluri de morti II omo-«ra., dice cronica Orli.

§ 12. Monastirile consume' in trtindavid si in des-Mari sudOrea Ifoldovei 18).

IOn-vodä dede o pildá, neauclitä pina atunci in isto-ria Românilor.

Un vlb.dica lu convins de crirna ode"' mai negre ne-moralitgi; divanul domnesc esecuta intocmai o legiuiredin Codicele Teodosian: «Sodomitul s5. Ora prin flachri

15) Ms. Ossolinicvnum apud Engel, Geschichte der Moldau(Halle, 1804, in-4); t. 2, p. 184-5.

16) Letopise(e ; t. 1, p. 177-8; kti cu dragoste 11 primirk brrierit..17) Sommer, op. cit, ; p. 86-37.18) Ve41 a mea Lumina, t. 3, p -51-56.

www.dacoromanica.ro

51

in presenia poporulul, 19); marsavul episcop fu ars deyid 20: IOn-voda tinea pre-mull, pe semne, la litera drep-tului roman!

Mitropolitul, putred de bogatii, adunate prin vinda-rea Cuvintulul lui D-ded, salmi de cazna si de mertef ugind la munti.

Un boier, care de 'ntaid tradase pe trel domni insir, apoi se facuse capitan de haiduci de codru,fine credu ascunde uritul trecut imbracand hainacea fatarnica a monachismului, fu ingropat de yid inpämint.

(Temnitele eraii pline de caluge'ri,, clice cronica teril.Fariseii 41 resbunara intr'un mod curios: mid' inteo

monasCre a Moldovel nu ni s'a intamplat a gäsi portre-tul lui Ien-vocla sad numele sed inscris in vre-un pornel-nic; era peste o suta de ani mai incece, un mitropolit IIsterse chiar dia catalogul domnilor terii pe care-I scrisesein versuri si in care, bun& Ora, cant& in urmatorul modvirtutile Lapusnenulul:

cDomni s'acesta bine, si'n Slatina-si feceMonastire frumesä, pe tete le 'ntrece!, 21)

Apoi dé!§ 13. Ura sa pentru boYer i calugèrf, despretul

sed pentra aristocratia de tot felul, Ien-voda, in unclecasuri, sciea sa le manifeste i far& alutorul

In tea Moldova cei marl 41 mascad faptele lor cele

19) Lex Dei; tit. 5, c. 3. Cod. Theod. lib. 6, ad leg. Jul. deadult.: aspectante populo, flammis vindicibus expiabit..

20) Letopisefe, t. 1, p. 192: cbAgat'a In foc de via pre vlAdicaGheorghie de a ars, dAndu-1 yin& de sodomie..21) Cipariu, Grestomatia sait analeete Blaj, 1838, In-8) ;

p. 236.

i inaji

gelatilor.

www.dacoromanica.ro

52

neevangelice prin cea mai zelOsa Wire a posturilor;pe-cand teranii, din contra, destul de storsl numai prinapésare, se lerlail de a mai slabi si mai mult prin la-sari de came si de branza, daca avead cum-va, din in-tamplare, vre-una din acestea.

«La Munteni, boTerii i poporul sint de o potriva re-«1igio0; dice un caber oriental in interesanta sac616toria; dar in Moldova chiar postul cel mare 11 ob-

«serva numal clasele de sus; era 'Meat privesce pe cel«de jos, el de loc nu-1 bag in serna, si irreligiositatea4or, cea mai Inuit deck tataresca, -merge ping acolo,cincat Patriarcul de Antiochia rand intra in casele lor,cei nu esiail Inaintea lui nici macar cu o !Armand,. de

22).

El bine! 16n-voda era intocmai ca teranil cel ne1egi4ai leril sale.

Un cronicar mare-log(34a striga cu uri fel de spaimitbigoW «nu cred srt fi fost crestin pravoslavnic, ca &-ear fi lost crestin, nu s'ar Ii insurat in postul mare!, 23)

Un cronicar mitropolit 11 nurnesce: «16n cel Rea., 24).

22) Paul of Aleppo, op cit. t: 1, p. %The fast of Lent is%strictly observed by the court and the higher classes of the peo-ple; but the lower orders keep no fast, nor perform any prayer,

cnor appear to have any religion at But in Wallachia, whichcGod preserves it is very different; and the religiousness of itscinbabitants, their moderation, and good conduct, are preeminent.,

P. 117: %It is very different from Moldavia; where, when the%Patriarch entered the abode of any of the inhabitants, not one of4thein came to stand before him, nor treated him to a cake of%bread, than whom, even the Tartars are more religious.,

23) Miron Costin, Letopis. t. 1, appendice, p. 86.21) Cip&rin, loco cit. In not5..

.

430:

all....

www.dacoromanica.ro

53-

Si marele logolet si mitRopolitul avead dreptate... dinpuntul lop de vedere

§ 14. Uciclend pe botert i pe cAlugeri, pind, atunciatat de puternici, Idn-vodA, pentru o deplina sigurantd,lua mesuri ca impedece de all uni tortele contratronului; macar cA ori-ce lig. e pre-slabA, cand nu osustine poporul de jos 25).

Precum cliserAm, 1.01 aristocratii, atat clerici cum siavead un singur D-cled: egoism, interes personal, ban.

1On-vodA. Ii dede un frumos spectacol Mcendu21 sA, sebatA unit cu altii, pe cAnd el II bAtea pc tati de o po-itivA.

Lu And, bunA &A, o mosiA monastir6scA, el o dedeaunui boier 25): et& cAlugeril tipand contra bolerimil !

Sad, luand proprietatea vre-unei monastiri, o dedeaunei alte: etA cele doe monastiri intrAnd in hiptA!

Sad, ih fine, land dela boierul cutare, dedea unui altboier: 61.A bolerii insfacandtr-se de per!

Tera ridea, privind intresfisiarea fostilor set apesatori.Domnul ridea, vellend cat de prOstA c lumea!§ 14. 1On-vodl nu Improprietari pe terani; nu! citci

se !era de o crisA, ale cArii electe pe de o -parte nu

25) Bacon, Essais de morale et (le politique (Oeuvres, tr. p.Riaux; Paris, 1851, 1n-8); t. 2, p. 284; des grands ne pouvantepresque rien en ce genre, si la multitude n'est disposée a se sou-clever d'elle-m6me.,

26) Wickenhauser, Die Urkumden des Klosters Moldowiza(Wien, 1862, in-8); p. 27 si 87, documentul din 1577 : eDiese Hand-eveste habe nun Jeremias", der Hofmann gewesen, dem heil. Klosteredamals genommen, als er den Kaelugaern in den Tagen des Woe-ewoden Johann, ohne ihnen hiefuer etwas zu geben, diese zweieDoerfer weggenornmen hatte".

sl-i

www.dacoromanica.ro

54

erad destul de limpecli, érd. pe de alta, nu putead sä-§imanifeste fructele lor cele bune, deck numal dOra dupaun gir indelungat de ani, stracurati in tristä oväiturL

Improprietárirea teranilor din proprietatea cea usur-patd. clerico-boeresca este o bucdtire, in urma car% caresultat immediat, cel putini.bogati sint !One sdracitieel multi grad' _nu sint de loc imboggiti: qecimi deani trebue sa treed. mai 'nainte de a reveni lucrurile lao noud stare normala, mai bund, firesce, decal stareanormald cea vechia dar ping. atunci ? ping atuncl ega-litatea sdraciel pentnr toti si in tOte!

h5n-voda, improprietdria Illl numai pe terani, ci chiarpe Tigani, and acel Tigani avead miihke de a-0 platipe-sin o proprietate 27); and nu, nu; ci-i inzestra incet-Meet cu nesce atari mijlOce, intrebuintand un metod,prin care departe de a produce o crisa, el din contrainfloria finantele Statulul.

Secretul eroului nostru era de o simplitate nespusd:el nu Msa pe boierl i pe coluge'ri sä abuse cat un firde per de munca téranului.

IOn-voda vedea, ca ciocolul lea aprOpe tot castigulteranului, despoind ast-fel tot de o data vistieria teril,cdriia boleril i calugeril nu4 dedead nemica, era eel-lalti nu mai avead de unde sa-I dea.

Jos abusull numai atata,§ 16. Aice- e locul de a analisa cestiunea propriet60

teritoriale la Romani, dupa vechile nOstre legl, nescrise,

27 Documentul ce Pam publicat in Archiva istorica a Romania;t. 1, nr. 156: Am dat acestul Tigan, anume Nicola, o treirne dinccincimea satulul Bolotescil cu loc de mórit in apa Putnel, care4teritorig cump6rae etc.

si

i

tbl

www.dacoromanica.ro

55

dar cu atilt mai rationale, basate nu pe imaginatiunea vre-unui jurist, ci pe insdsl natura cea intim& a poporului.

Boierii sad monastirile nu erad proprietari, ci numalnesce posesorl ereditari al respectivelor portiuni terito-riale, cart de'ntru 'ntdi ii. le-ad lost acordate lor dinpartea domniei ea locuri deserte si WA valOre, pentrua le colonic& cu Omni si_ a. le _da ast-fel o utilital.e.

Domnul terli -remânea pentru tot-d'a-una adeve'ratulproprietar al intregua teritorid national, Inca boerulsad monastirea, avênd facultatea de a vinde, de a schimba,de a ipoteca, de a ddrui mosiele lor, pentru fie-caredin atarf transactiuni trebuia sa capete o noun speciallincuviintare domnescd, conditionata printr'o dare in banIsad in naturti, si in care principele intArla acuisitiuneanoulul posesor prin urmatOrele caracteristice cuvinte:ci-I &Int lui acel sat etc.x. 28)

Pe basa acestel constitutiunl a proprietatil teritoriale,tèranil rornthil avead duple indatorirl; unele cdtra fisculdomnesc, altele catra, posesorul ereditar, din earl celeprincipale erad:

Indatoririle tdranescI catra fise:1. Darl si globe judeciare, precum de Oda: banl de

divort, bani de märitis, globe pentru furturi, dusegu-bine pentru omormi etc.

2. 0 mica suma bdnesca anuald, si dijma in naturdde ol, de porcl, de mid.

Din tote aceste venituri ale lisculul, posesorul mosielici retinea, ca un lel de resplata pentru munca per-ceptiunil, cate o a treia parte.

28) Ve41 mai tote documentete teritoriale muntene 0. moldovene,in a mea Archiva istorica a Românier.

www.dacoromanica.ro

56

Indatoririle teranesci catra posesor:I. Trei dile de lucru, anurne una arand, alta cosind,

a treia secerand;2. De doe on pe an, la Craciun si la Pascil daruri

numite ccinsfe., anume: oue, gine, casuri 29).Sub Domni de principie aristocratke, fie prin conce-

siuni lormale, fie prin ingaduiri tacite, boierii i ealu-gerii reusira pe de o parte de a usurpa tete folosurile,cate se cuveniail fiscului si din earl ei nu aveaa dreptdecal. numai asupra unei treimi; pe de alta parte, dea sterge cu desevirsire conditionalitatea obligatiunilorlertinesci, silind pe sateni se, le lucreze i sa le dea maiin t6te dilele!

Fiscul se fecunda, mai ales, prin confiscaliuni; prinvami, cate nn incapusera 'Inca in manile particulari-lor 30); prin dilma de cell si de miere 31). Darile teri-toriale, adeverata avutia, a unui Stat bine constituit,ere' ca i nule.

29) TOte acestea se deduc In parte din documentele locale, darmaT cu séml, din ejus valachicum. al colonistilor românI din Mol-dova si.Transilvania, earl se stabillatl In Polonia i despre _earlve41 o prepsil colectiune de acte oficiale In Stadnieki, 0 WsiachWoloskich (LwOw, 1848, In-4); p. 25-92. -Uncle acte sint dinepoca lul Icin,vodà.

30) Charrièret. Negociatiosts de la France dans le Levant(Paris, 1853, In-4); t. 3, p. 913, nota: e...une eschelle ou dace d'uncport valiant trois mil ducats par an... succession et hoyrie d'uneseigneur exécuté par justice...,

31) Botero, Le relationi universali (Venetia, 1600, fri-4); t. 1

p. 95-6: ell prencipe tira da cento mila scudi, della decima dellaecera, et del mele... Vi passa ii moscatello, o malvagia di Can-edia per Polonia, e per Alemagna: onde il prencipe cave grandeeentrata...,

www.dacoromanica.ro

57

Restringend Ca totul drepturile cele, abusive ale se-niorului asupra astigului teranesc, IOn-voda. alungea Iatrei scopuri de o importantit supremd:

1. Imbogätia pc terani, adich pe ca multi, sail si maibine, pe cei «top.

2. Lulind dela terani numal T/6, T/10 din ate le rd-pia teniorul, umplu visteria ca Did o datti.

'3. Reusi a deveni idolul acelora ce erailcu tote astea, el nu improprietdrise pe terani!

§ 1 7. Un alt fact concurge a proba geniul admi-nistrativ al lui IOn-voda.

Pentru transactiuni importante, privitee mai cu sénidla clasa de sus, Moldova intrebuinta bani stritini de aursi de argintr earl intra a. in terd, in mare atime, inschimb pentru esportathmea vitelor.

Dar banii de animä erad putini, Inca teramil, intransactiunile sale _cele mid, se vedea fortat de a operkmai mult in naturd, moneta cea .mai nedrépta si mainesigurd.

Domnil precalinti, Despota si LtipusnOnul, !Acura, baninationali de argint 32): ei nu se gandira la nevoile tO-ranilor.

TOn-vodd pricepu pe data. tOte avantagele monetei dearamd, a aril fabricaliune, costAnd putin Statului, adu-tea tot-d'o-datd folOse immense prin imbogatirea terani-lor, vrea sd died a fiscului.

Gologanii nationali incepurd, in line, a circula printine unghiurile Moldovei.

Pe ling, altele, ei familiarisail Ora cu icdna frumO-

32) Bolliao, Daco-l?omane ; nr. 112 118.

oterto.

www.dacoromanica.ro

28

-set figure a principelui, in giurul alga se citia patrioti-cul titlu: Parintele Moldovei».

E de observat, ert ei furl, la nol nu numal cei de'ntgiu ban! de aramä, ci inch cei de 'ntgiu cu o inscrip-tiune rorngnésch: nu latinésch, ca pe ai lui Despota siai Läpusnenului, nici slavonésch, ca pe cei anteriori.

Boierii si chlughrii vorbiad latinesce i slavonesce; te-ranul românesce.

II

Fig. 2.

7. Moneta lui Imn.vo14 dupd cum a publicat'o eposatul George Seulescuin lag in 1859, litografia iul Portent, pe hdrttufe separate.

Idem dupd cum e reprodusd de Papal in al sea Tesaur de monumenteistorice ; t. 8 P. 205.

§ lq. Puternicul patronagiu, acordat poporului de joscontra claselor de sus, avea in ideia lui IOn-vodh, pre-cum lesne ne-am putut convinge, mai cu deosebire otint& financiarh.

El lacu acum in privinta t6rani1or intocmal ceea ce

Yr-1,,;J

I

-

www.dacoromanica.ro

'59

regii occidentali facusera mai 'nainte in privinta comu -nelor municipale, eliberandu-le din jugul seniorilor feu-dali 33): immensele abusuri neregulate ale aristocratilorisolati se prefacura inteun venit periodic al fiscului,mai moderat individualmente si colosal in totalitate;cursul apei fu schimbat i canalisat in profitul tronu-lui ast-fel, Mal péraiele cele impthstiate, numerOseirnflatg, se redusera de o data la proportiunile unui sin-gur finviii de aur.

Asa dar, e vederat ca, imbunatatind sOrta teranilor,hin-voda avea dreptul de a cere din parte-le nu numaio recunoscinta morala, ci Inca pe acea materialä, ma-nifestata prin esactitate i sinceritate in plata darilorfiscale, cari formaa acum o mica parte din cdte le stor-ceaa obicinuit boieril i calugèril.

Lipsa sai abundanta financiara a unui Stat, in celemai multe casuri, nu depind de sardcia sail avutia

ci nurnai i numai de modul perceptiunil imposite-or; incat un popor sarac 'Ate sa aibe un fisc abun-dant, din causa unei perceptiuni energice si bine orga-misate, pe cand, din contra, -un popor avut 'Ate sa aThein fisc lipsit, din causa unei perceptiuni molesite i reaorganisate.

Ion-voda reusi de a face, ca banii sa curga, asa qi-cênd dela sine, in visteria Domn6scd, fara concursulmei miriade- de agenti salariatie lath directorate stati-tice, 1th comptabilitate francesa, lath inspectori finan-

ciari: el se multumi a aplica in WA rigOrea teribilalege penala contra neplatel darilor.

33) Estracte din Brequigny, Guizot i Thierry in Encyclopediemoderne; nouv. ed. t. 10, p. 272-87.

www.dacoromanica.ro

60

Mai bine leg( putine, dar bine esecutate!Iatif tabloul ce-1 (11 un biogral contimpuran al luI

IOn-vodà:«Daa cine-va vindea fdrA scirea domnesca un Stru-

egur din viiá 34), sat orl-si-care Meru supus censuluI,«pe unul ca acela 1On-voda, infige'ndu-1 o verigtt pringnArile nasului, cu mânile legate la spate, II da«ca s5.-1 bicIuéscg. pe piete publice, si apol -c;ilavrul«lása zäcênd MIA inmormintare, hrantt ciini1oth 35)

Asttidl, legile nOstre pedepsesc cu tcmnita pe debito-rul unui particular, de cele mai multe orl al unui Grecsat Ovret, cad RomániI nu pr6 at bani de dat cuimprumut.. . debitorul Statului remane nepedepsit.

Preler sistemul lui IOn-vodä.§ 19. Istoricil incriminéztt crudimea eroului nostru.Sint nedrepti.MO. ce dise peste doI secoli si jumtitate Napoleon cel

Mare, cAnd istoricii Ii incriminafl i pe el de crudime:

34) Cf. despre celebrulValleustein, unul din geniele cele maT marlale timpilor modernT, In GUALDO l'inoBATo, Vite et azzioni di person-nagi militari e politici (Viena, 1674, In-I); litt. w, p. 5 nenume-rotat k. eCastigó severamente piccioli errori per spaventar i grarifall

35) Lasicki, op. cit.; p. 129: e . ipse Ivonia, vel ob levissimumedelictum, poenam capitis iusontes statuebat, vivos excoriabat, pa-clis oculis privabat (quae poena apud Valachos farnilia-cris est), naso et auribus praecisis deformes homines reddebat; bre-eviter, si quis filo invito seu racemum suae vineae, seu quinpiamcaliud, ex quo census penditur, vendidisset: hunc ille aut occide-chat aut bamo per nares illius traducto, manibusque post tergumccolligatis, tortoribus vel si isti non essent, Nigritis (quos Ziganoscvocant) per plateas immisericorditer flagellandum obiiciebat: et..quod irnmanius est) caesorum cadavera insepulta etc.x.

calâilor,

.

infigebat,

www.dacoromanica.ro

61

«Am tinut tot-d'a-una cu majoritatea poporului: lacc Ore mi-ar fi putut servi crima ? 36);0 logic& sublita!

tinuse si el tot-d'a-una cu majoritatea po-porului.

Majoritatea poporului ii iubla, ca nicl pe unul dincilt1 rail proces succes pe tronul Moldova

140 istoricii Cci incriminatori recunosc, toti intr'ovOce, suprema popolaritate a lui lOn-voda. 37)

Deci, unde e crima?Nu e crud acel principe, care, cu pretul cator-va ca-

pete aristocratice i cu neimblilndita Ochre a legil, Iicampertt idolatra lubire a une1 tee intregl.

§ 20. Miraculosul resultat al administratiunii IuIIOn-voda se pôte esprime prin patine cuvinte.

In 157 ), la intrarea-1 in domniä, tOte calamitgtilecrag grämtidite asupra Moldovei.

teribila cIuma cleciuia prin sate si prin orase ; 38)

36) Emerson, Les représentants de l'humanité (Paris, 1863,n-8 ; p. 291-2: t on In:accuse, disait-il, d'avoir commis de grandscrimes; les hommes de ma tremp e ne commettent pas de crimes....J'ai toujours marche avec l'opinion des grandes masses et avecles événernen(s. A quoi m'auraient servi des crimes ?,37) Cronica tura ap. Mignot, op. cit.; t. 2, p. 215: t Pierre fut

place stir la_trOne de Moldavie, au milieu des larmes des peu-ples qui regrettaient Ivan.. Gorecki, op. cit.; p. 90: tpedites,gens rustica, singulari fide ac aninto in Ivoniam fuere,.Lasicki,

op. cit.; p. 1.30: C. . . ilium postea non modo honorarint horruc-trintque, verum etiarn fortiter pro eo depugnaverint.,

38) Archivi Antiqui Leopoliensis Liber MCLXV (MS. in ma-glitratul dela Lemberg, in-f); anno 1572, p. 613: aPestis fuit eodemanno gravissima.,Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum (Co-ronae, 1847, in-4); p. 66: .t8aevissima pestis Barcensem Provin-

0

Idn-voda

www.dacoromanica.ro

62

Un comet speria imaginatiunea poporului! 32)0 furiOsä inundatiune devasta cAmpiele; 40)Visteria era secatl prin nebuniele lui Bogdan-vod6,

care se plimba cu trtisuri acoperite cu argint si aur;44)Turcii si Tittaril, veniti in alutorul lui IOn-voda, nu

se puturl retitle, firesce, de a nu comite jafuri, violinte,omoruri; 42)

In fine, era un potop de rele!In curs de doi mil, principele nostru realisg. visul dom-

nilor celor mat mari: financele erati in flOre si contri-buabilii multumiti.

§ 21. Cronicarul Urechia servise in tineretele sale,ca uricar sag scribl, la curtea lui IOn-vodg.; dar eraaristocrat din una din familiele cele mai ilustre ale Mol-dovei 43), inrudit cu cei-lalti boieri, devotat cMug6rismu-lui si, prin urmare, dusman sistematic al stapânului sea.

ciam depopulatur et pene exhaurit .Charriere, op. cit.; t.3 p. 241,janvier 1572: gla peste est la plus extresme et eschauffée qu'ellegfeut, cent ans a, en Levant.

39) Gessner, Bibliotheca instituta et collecta (Tiguri, 1583,In-f); p. 265, 312, etc.

40) Schard, Scriptores rerum Germanicarum (Basileae, 1574.In-f); p. 2522, sub anul 1572; gDanubius ita inundare coepit, utpost hominum memoriam maiorum aquarum illuvies non fuisseexistimetur,.

41) Forgacs, Berum Hungaricarum sui temporis Commen-tarii (Posonii, 1788, 1n-8); p. 698: 4 Bogdanus . . sponsa, quamstolido luxu ambiverat, spoliatus, cui carpentum mirifico sumptuconfecerat, ut rotarum quoque circumferentias, quo uspiam ferHusus fuit, argenteis laminis, auratis exornasset. ..

42) Lasicki, loco supra.43) Cantemir, Chronicul Romano-Moldo-Wachilor (IasT, 1835,

In-f); L I, introducere, p. LIU: g. . Corvinos, cuius ex prosapiaderivantur Urecestii.. CL Archiva istorica a Bomanier ; t. I, nr. 203.

www.dacoromanica.ro

63

El bine! cu tOt d. ura-i personald ce respird mai intOte rindurile povestirii sale, incat nu se teme de a ridepins. 0 de m6rtea vitOzului 44); ei bine! cu tOte astea,insusi cronicarul Urechia se simte fortat a caracterisape IOn-vodd in urmatorul mod: c era la minte ascutit,la cuvint gata, si se vedea a fi nu numai de domniaacestel teri, ci si altor teri sd fie cap si mai mare).Atari cuvinte din gura unui inamic!§ 22. Nu mai putin dibace fu politica esteriOra a

lui IOn-voda; desi, din nenorocire, nol nu cunOscem dinea, pina acurn, decal numai o singurd cestiune, in carediplomatia cea machiavelica a unui mic principe romanera cat p'aci sd arunce intr'un grozav labirint de corn-plicatiuni trei din Statele cele mai ponderOse ale Euro-pei: Turcia, Franta i Polonia.

§ 23. Curand dup. intrarea IOn-voda in Mol-dova mnrise bttranul rege polon Sigismund-August.

El fir Ultirnul din dinastia iagelona i, tronul rema-nênd vacant, mai multi principi straini se grabird a sepresinta ca pretendenti la corOna, intre cari i Enric deValois, fratele regelui frances Carol IX.

POrta Otomana spriiinia acésta candidaturd.In Polonia o sustinea, mai cu deosebire, lamosul

Laski, care *lase o data lui Despota, dar acum se du-meri de a se face mal bine domn el singur, decat safaca pe altii, i cerea corOna Moldovel dela influintaTrances& in Constantinopole, ca resplald a servicielorsale in cestiunea lui Enric de Valois 49.

44) Letop., t I. p. 196.45) Languet, Areana seculi XVI, epistolae secretae ad Augustum

Saxoniae ducem (Halae, 1699, in-4); serisdrea dela Dresda, din 1572

lui

www.dacoromanica.ro

64

Franta incepu a neguta in taInl destituirea lui IOn-vodá.

Ast,-fel, politica Inoldovénri se afla pus& in luptá cuacea francesit

Sä urmdrirn peripetiele intrigei.§ 24. In data drip, mOrtea lui Sigismund-August,

IOn-voc11. espedi in acePasl moment doi ambasadori: untilla Constantinopole, cdtrit visirul Mehrned-Socolli; altulla Cracovia, caträ camera po1on6.

Ambasadorul, trimis in Turcia, solicitit un *tor de'Mari, in fruntea cArora IOn-vorld promitcea, cu milndrikca lesne -va cuceri UM Po Ionia, släbilä prin anarchid 46).

Domnul sciea pré bine, cä sultand, legat prin arnicacu Franta, nu4 va incuviinta cererea.

In adeve'r, vizirul se grabi a-1 respunde de a se opridela orl-ce IncAlcare contra Poloniei; insk tot-o-datk IIlaudâ zelul si indraznéla.

De alttr parte, ambasadorul trimis in Po Ionia incre-

pridie Cal. Dec. liber 1, pars 1, p. 182: eDieunt Turcas promitterePolonis Moldaviam si Gallum eligant. An promittant nescio, sed

escio eos nequaquam tradituros, etiamsi decies promiserint. . Pe-etit praeterea Lasky, ut Rex Galliae perficiat apud Turcas, ut Mol-edavia tradatur ipsi, tanquam praemium suorum laborum.,

4(i) Charriere, op. cit.; t. B, p. 522, nota: ependant Pinterregnea de Pologne, ii avoit souvent demande conge au Grand-Seigneured'entrer en vostre royaume; et que, y venant aussy de son costeele Tartare, it asseuroit que s'il ne pouvait y executer tout ce4voudrait, qu'au moins devasteroit-il, ruinerait et perdrait tineegrande partie de pays, etc.* Cf. scriserea vizirulul In Archivaistoricii. a Rornánicl; t. 1, nr. 47: eMortuo enim Rego vestro, su-binde nos- litteris suis solicitavit, ut quinque ?) minibus solum

eTurcarum adiunctis, licentiam illi in Poloniam daremus, et se il-lis totam Poloniam subiugatoriam tributariamque Caesari nostroinvictissimo facturum praedicavit...*

gull

www.dacoromanica.ro

65

dinta, cumcg o armatg de 100,000 de Turd, Marl siMuntenl, profitand de mOrtea hil Sigismund-August, eraiigata a nesgli in Galitia; insg, din mila 1111 D-deii, il im-pedeca IOn-vode, prin rugamintile sale pe ling vizirulMehmed-Socolli. 47)

Polonil, petrunsI de spaimg 48), nu sciati cum sg mul=tuméscg mal bine generosului principe al Moldovei.

Drept resplatä pentru pretiosul servicill ce clicea ale Meuse, IOn-vodg cerea dela camera cracoviang doelucruri:

1. Inapolarea Pocutiei.Stefan cel Mare o cucerise dela Polonl si o retinu

ping la mOrte; Bogdan cel Chior o perdu; Petru Rareso redobgndi si êrtisI o scApg in vr'o cgte-va rinduri;urmasil sei o lgsarg, fgrg protestatiune, in curs de patru-dee( de ani, sub sceptrul Poloniei; ping ce, in fine,denm strgnepot al marelui Stefan, IOn-vodg isl rklicglasul.

/47) Bielski, Kronika polska (Krakow, 150, in-f); p. 653: ePosla

Woiewody Woloskiego, ktory to ukazowal ze za swa namowa100,000 Turkow, Tatarow i Multanow od korony polskiey odwro-cil etc..48) In Europa se respandise deja vestea de invasiunea tura, ca

de un fact acomplit, precum vedem In istoricil venetian; Panda,Dell'historia veneziana parte seconda in Degli istorici dellscose veneziane (Venezia, 1718, In-4); t. 4, lib. 3, anno 1572, p.275: tEssendo a Turchi nato sospetto, che havessero i Polachi fa-vorito il Valacco in pregiudicio delL'imperio Ottomano, per vendi-

icarsi dell'ingiuria, erano improvisamente entrati nel paese sog-getto a quella Corona, et fatte diverse incursioni nella Prussia.nella Podolia, et nella Rossia, minacciavano ancora d'inferire

danni maggiori...6

www.dacoromanica.ro

66

«Pocutia e un patrirnonia al meil,* scriea el MI%camera polonä. 49)

2. Inapoiarea tesaurelor moldovene, confiscate in Po-Ionia,

In 1564, lugind de'naintea Litpusnénului, care intra inOra cu o Oste turc6sca, Stelan-voda Tomsa, ucigasullui Despota, fu prins de catth Poloni si descapitat inLemberg, din ordinea regelui Sigismund-August, sag maibine cliand, dupa porunca unui espres ambasador turc.

Tomsa ducea cu sine UM visteria teril: Polonii,calal in serviciul sultanului, confiscara sacil cu aurai victimel, mangiliandu-se cu metalul pentru rusineade a se fi supus orbesce vointei paganilor, contra Ira-tiel crestine si contra legilor ospitalitatii.

IOn-voda pretindea acum restitutiunea acelei proprie-tati nationale 50).

Ambasada moldovenésca isi implini misiunea cu o asamandria si demnitate, Inca camera cracoviana, cuprinsade mirare, il arèta mai mult respect decat chiar amba-sadel imperiale dela Viena.

Polonii nu cutezará a ne tagadui dreptul asupra Po-cutiei, nici asupra averilor lui Tomsa ; ci, recurgênd lacalea amtmariir ei promisera a respunde in data dupace-si vor fi ales un rege.

IOn-voda sciea de mai 'nainte Ca Polonil nu-i vor ina-

49) Heidenstein, p. 8: 4Pocutiam t.lmen, tanquam antiqui jurispossessionisque Valachicae,... Bielski, loco supra: cupominalPokucia, mieniac ia bydz oyczyzna swa., Aice cuvintul goyczyzna,este luat In Inteles de tocinS.,, aded. cpatrimoniti,, iar nu cpa-tria,* cum Intelesese Engel.

50) Heidenstein, p. 8: cThesauros quos Thomsa ex Valachiain Regnum importarat, repetib.

www.dacoromanica.ro

67

poia Pocutia, pentru care ei versara, atAta sAnge in cursde un secol; si ca, de ar yré, tot Inca n'ar pate sA4intOrcl tesaurele lul Tomsa, de demult impArtite, chel-tuite si ultate; dar nu Pocutia, nici Tomsa, -formal ade-verata tintA a ambasadel moldovene.

At At in Constantinopole, unde stAruise contra Polo-niel; precum si in Cracovia, unde intrigase contra Tar-ciei, IOn-vodA, reusi deplin in planurile sale:

In Constantinopole, el se intarla in bum opiniune aOtomanior, pentru ca nu cum-va di, fie destituit dupa,uneltirile Franciei;

In Cracovia, atribuind Turcilor, cu o finetA diabolicA,cele clise de el insusi. 51), 11 compromitea in ochil Pole-nilor, ceea ce-1 si trebuia pentru a surpa candidaturaprotegiatului otoman Enric de Valois.

§ 25. Peste putin timp, IOn-vodA rApecli alte doe am-basade, éritsl: una la Constantinopole si alta la Cracovia.

Ambasadorul, trimis la Constantinopole, insciintA, POrtaOtomanA, cum-cl destronatul Bogdan-vodA aduntt inPo Ionia, cu *toml magnatilor, o numerOs1 Oste pentrua nhvAli din nog asupra Moldovei; si cA, se si apropildeja de fortereta Hotinulul.... 52)

Ambasadorul trimis la Cracovia, rugil Camera de a nusuferi nici o incercare din partea lui Bogdan 53).

51) Bacon, loco cit.; p. 308: t il est une autre ruse du mêmegenre, que les Anglais désignent assez ridiculement par cette expres-

esion proverbiale: retourner le chat dans la pale, et qui consistea attribuer a une autre personne ce qu'on lui a dit soi-meme dansle tête-a-tete. Or il est facile d'en imposer aux autres sur ce

tpoint, etc.,52) Charriere, t. 3, p. 318 nota, s'i 325.53) Bielski, p. 660.Heidenstein, p. 21.

www.dacoromanica.ro

68

Pretextul ambelor ambasade era de tot imaginar.Bogdan de mult nu se mai Oa pe teritoriul polon.Cu tOte astea, Tura se infuriarl contra camerel cra-

coviane, Ora camera cracoviand, crectOnd clt in adev'erBogdan s'ar ii tin6nd ascuns unde-va in Po Ionia, res-pândi in tote directiunile curieri si emisari, pentru aprinde pe nenorocitul lugar 54): atal de grOznic sciuse adeveni IOn-voda fat& cu unul din cele maL puternice re-gate ale Europa

Care sl fi lost scopul cel secret al Domnujui moldo-venesc in aceste do6 ambasade ?

1. De a provoca in Constantinopole din partea Oto-manilor vre-o demonstratiune du§manit contra Polonior,fäcêncl ast-lel o lovire indirectit, dar durerOsä, in candi-datura lui Enric de Valois;

2. Sub aparinta de a urmäri pe Bogdan, A astigetimpul §i. ocasiunea de a lucra prin ambasadorul seb. inCracovia, imprästiind bad §i intrige, contra politicalIrancese.

§ 26.Vefl:end cA Turcia, diva, solicitatiunile Curtii delaParis, tot mai crut/ hotarele Poloniel, IOn-vodä espediun al treilea ambasador la Constantinopole.

Reproducem chiar cuvintele agentului frances pe ling&POrta Otomanit in scrisOrea sa cAtrg, Enric de Valois:

«M'am insciintat, cb, Domnul Moldovel trimise aice un4cOu§, carele asigurá cl tarul moscovit lu primit in

54) Archivi Antiqui Leopoliensis lib. MCCX (MS. in magistratuldela Lemberg, In-f); p. 180: eAnno 15'73 Sabbato ante St. Andreae.Apostoli, Gregorio Anteurbano misso Samboriam ad exquirendam,certitudinem rumoris de Bohdani ductu ad Moldaviam, et Trelliocalio suburbano In eodem negotio ad Zaderowacz misso exposi-A torum eorundem ac pro equis meritoriis 3 zL 16 gr.,

www.dacoromanica.ro

69

«Vilna 0 in WM Litvania, cu voea i ingAduirea teriiCintregi, i el este de temut, cri. 0 camera polong i secva supune, sciindu-1 armat i asa de aprOpe; care vesteCa lost turburat fOrte mult pe Turd, fricêndu-i sd. ho-Ctaresca. in divanul de ieri un resboiii contra Polonieix. 55).

darit cä diplomatia lui bin-vod5, era cat p'aci särestOrne candidatura lui Enric de Valois, dacl Poloniinu s'ar fi gräbit a risipi Mnuelile Turciel.

§ 27. In tine, putin mai 'nainte de momentul decisival electiunil de rege, sosi i la Cracovia un al treileatrimis moldovenesc.

IOn-vodit reu0se a pune maim pe do6 scrisori tur-cesci din partea vizirului Mehmed-Socolli, una cltrlcamera cracovianl, cea-laltit Mr& episcopul Montluc,ambasadorul trances in Po Ionia.

In epistola-1 Wet camera, vizirul poruncia Polonilor dea alege pe Enric de Valois, inchiaand'o .xsä nu intdr-diati cu implinirea ordinilor sultanului* 56); in epistola

55) Charriere, t. 874: tJ'ay eu advis que le bogdan a en-voyé un chaoux a ceste Porte, qui asseure que le Moscovite a estereceu a Vilna et en toute la Lithuanie, du gre et consentement detout le pays, et qu'on craignoit que les estats de Polongne se lais-seroient aller audit Moscovite, le voyant arme et fort si pres d'eux.Ceste nouvelle a merveilleusement trouble ces gens-icy, car c'estle pis qui leur pouvoit arriver... ceux-ci résolurent hier, en divan,la guerre contre la Polongne....s

56) Choisnin, 0 elekcyi Henryka Walezyusza na krOla Pol-skiego (Wilno, 1818, In-8); p. 266: ,co do listu od Paszy o który-emysmy wzmianke uczynili, nietylko ze nicby non niemégl pomedz,gale omal cala nie zerwal negocyacya dla nastepuiachych slOw w4nim znalezionych: Nie omieszkacie byc poslusznemi rozkazem4Soltana

Iatit

asa:

3, T.

www.dacoromanica.ro

70

catra Montluc marturisia inalta solicitudine a Turcielpentru interesele Franciel.

Scandalul fu universal.Paganul dedea porunce inclitu1ui regal polon!Enric de Valois aparea ca un cirec al sultanului!0 indignatiune generala cuprinse pe mandril magnatl,

cli atat mai virtos ca trimisul moldovenesc le mai citiin sedinta plenara urmittOrea ironica scrisOre din partealui insusi IOn-voda:

«Din cele alaturate aflati porunca mariel sale sulta-«nului de a pune in capul vostru pe fratele cralului«frantuzesc; yeti fi avênd, credem, destull pricepere, ca«sa puteti intelege, c maria sa sultanul nu lucrézaa pentru binele crestinfitatii 67).

Speriat prin efectul vicleniel lul IOn-voda, Montlucstriga, iura, soptia, sbuciumandu-se a dovedi, cumcacele do6 epistole shit nascocite din capul Moldovenior.

Totusi, secretarul ambasadel francese, Jean Choisnin,recunOsce in memoriile sale, ca infernala diplomatia aprincipelui roman pusese candidatura lui Enric de Valoisintr'un pericol estrem, din care abia-abia o putu scaparenumita abilitate politico, a hil Montluc.

§ 28. Ore pe eine sa Li dorit Iton-voda de a vedepe tronul Poloniei ?

Pe Ernest, filul impe'ratului Maximilian ?

57) Ibidem; p. 213-14: 4Dowiecie sie Wwmsc Panstwo z listugktóry tu dolaczam, ze Sultan Ygmsc daje wam rozkaz, abysciegna tronie waszyrn osadzili brata króla Francuskiego. Main was zagnatdo roztropnych abyscie sie jego woli poddali, bo poniewazgSultan zyczy sobie miec go na tyrn mieyscu, domysliecie sieglatwo ze pewnie bedzie chcial miec w nim silnego nieprzyjacielacalego chrzescianstwa..

www.dacoromanica.ro

71

Nu; aci el apretuise deia o data, prin propria ..espe-rienta, caracterul nedecis si egoistic al Austriacior.

Pe Sigismund, filul regelui Svediei ?Nu; aci venia pré de departe...Simpatiele lui IOn-voda eraii castigate anume pentru

acela, de care mai cu deosebire se temeail Otomanil canu cum-va sä apuce corona Poloniei: tarul moscovitfamosul Ivan, cel GrOznic 58).

Cu acest scop, episcopul lsaia Radouténul,inteligentuldiplomat, pe care vi-1 aduceti a-minte, la inceputul is-toriei nOstre, negutand tractatul de pace cu Polonia,fu trimis in taina la Moscva. 58)

Ce va fi ispravit acolo ? nu scim.§ 29.. Ast-fel, principele Moldovel, in cel doi ani ai

-domniei sale, desfasura o activitate diplomatia de oHuta rail, de o intindere estraordinará , si ale arilt6te miscarie manifestaa din ce in ce mai clar Inaretulvis al eroului:

Scuturarea jugului musulman !...§ 30. Moldova platia Turciei un tribut anual de

40,000 -de galbeni 58); dar m6,6stra administratiune a luiI6n-voda o aduse intr'o stare atat de inflorita, inat

58) Despie dusmgnia de atunci !titre Turcia st Moscovia, ve41Karamzin, Istoria Gosudafrstvva Rossiiskago (Petersburg, 1843,In-8); t. 9, p. 104-5.

59) Despre acesta ctatorig, ve41 actul oficiai, publicat in Akty Za-padnoi Rossii (Petersburg, 1848, In-4); t. 3; anno 1573.

60) Cronica tura in Ricant, Estat present de l'empire ottoman(Paris, 1670, 1n-4) p. 113: cOn trouve dans Iliistoire des Tures,tque cette Province payoit en ce tems-la (en Pannée mil cinq censsoixante et quatorze) quarente mile Sequins ou quatre-vingts

cmille écus de tribut . . 01.

www.dacoromanica.ro

72

POrta Otomanit se credu acum in drept de a pretindeo dare mult mai mare.

Sultanul Selim II si viziruI sea Mehmed-Sokolli erallatuncl doi Omeni cel mai lacomi de pe fata pAmintului 61).

Un cdu presinta lui Idn-vodt innalta poruncA de aplati 80,000 de gaTheni.

Patru-decI mil sit plAtesci ca beiu al Moldovei, larcele-lalte patru-deci mil ca ghiaur, de vreme ce

.al cutedat a te lepiida de credinta lui Mahomed.;scriea epistola viziria1t, ascundend marsava aviditatesub o sofismä bigotä 62).

Trimisul turcesc sosi la Iasi tocmal in diva, in careEnric de Valois primia in Cracovia corOna rega16. a Po-loniei: fatalitatea vru s triumle in acelasi moment, lanord si la sud, dusmanii lui IOn-voda.

§ 31.Pentru alegerea Domnului, pentru facerea le-gior, pentru cestiuni de o mare importantit, RomAnilprocedati prin convocarea unel aduari obscesci, asedatein principig pe nesce base mult mai largi deal chiarvotul nostru universal,.In termeni general!, luau parte la clecisiuni, ca si

61) Charriere; t. 3, p. 283: til n'y eust oncques avarice si ex-ttresme ne si sordide en ce monde qu'est celle dudit Grand-Sei-gneur et de son dit Bassa . .

62) Cronica turd. In Mignot, t. 2, p. 219: <les Ministres du(Grand Seigneur prétendirent doubler le tribut qu'lvan devoit,tdisoient-ils, a la Porte, premiérement comme Vaivode de Molda-tvie, secondement comme Cbretien . . . quarante mile écus autlieu de vingt mile.. Cifra ad e gresitl, precum se vede nu nu-mai din Ricaut, ci chiar din Charrière, t. 3, p. 913, nota, undetributul cel duplu al Moldovel e arkat: tottante mil ducats.* Nucum-va sub técus. Mignot ar fi Intelegênd dire, turcescl ?

www.dacoromanica.ro

73

dupa legea actuala : 4:boieril, popil si tera,63 ; dar ana-lisand cu amänuntul acesta definitiune, descoperim inea elemente desmostenite astacli de anticul lor vot.

Nobilimea electorall se compunea atunci din toti bo-Tern' fara distinctiune: boerir cel marl, cel de clasa adoua, cel de cIasa a trela, eel in demisiune, boierinasilde prin judete si tog capil militari.

elerul electoral se compunea din mitropolit, toti epis-copil si toll. egumenii.

In line, «Mt tera,64).Cu tOte astea, nu numal initiativa, ci Inca discusiunea

proiectelor era o sacra prerogativa ministerialä, adunareaobscésca fiind strict marginita in dreptul de a pronuntao afirmatiune sail* o negatiune. .

Divanul domnesc, adeca cel opt sail nou6 ministri,hotarau de mai nainte in ascunsul cabinetului; apolmitropolitul, ori marele logol6t, sail chiar insusl Domnules% pe esplanula curtii princiare si, adresandu-se MraglOtele, gramadite pe plata, il Intreba:-*Vreti lucrul cutare? ,

Poporul respundea din inspiratiune: «da, sarifara desbateri, Mit sicane, !Ara amendamente 65).

Era just.GlOtele nu rationeza; -dar ele pricep fOrte bine prin

un fel de instinct, tot ce e bun si ce e ret.De pilda:Intrebafi norodul eel mai prost, cel mai neeioplit, eel

mai orb; intrebat-l: .Vrel a te infrati cu Ovreil ?,

63) Letop., t. 1, p. 118, 146, 156, etc.64) Documentul ce Pam publicat din manuscript In Arhiva is-

torica a Botn4nia, t 1, nr. 259.cs

65) Ve41 descriptiunea alegeril domnescl in Paul of Aleppo.

iba.,

www.dacoromanica.ro

74

De sigur, nici o vOce, decat dc5r6. a vre-unui botezat,nu va respunde: da!*

Asa dal* legislatiunea nOstr6, cea vechitt, era basatäin acésta pe o profundd cunoscintá a naturei umane:maloritatea, adecit instinctul adev6rului cel illäscutspontaneii, aproba sail desaproba minoritatea, adecàrationamentul cel supus erorilor sistemel 0 ale intere-sului.

Inima sanctiona mintea.«Inima este care simte pe clise marele

Pascal 60).Am puté adlugi: minima este care simte pe Satana*.Cu alte cuvinte, in planurile miniT, inima simte cand

pe clice «day, dud pe Satana si clice «ba,.Da sail ba... nu cereti alta dela un vot universal,

care nu e 0 nu pine fi cleat un juriii in causele na-iunii

§ 32. Istoria ne-a conservat propriele cuvinte ale-lui IOn-vod6, cb.tra obscOsca adunare a terii 67):

«Dragil mei boeri ci voi, iubitele mele slugi!Greul de astdcli intrece tOte grelele de mai 'nainte.

«Ucomia Turcior cere un haraciu indoit.«De-1 vom da, ea nu va zglAvi a ne stOrce

mult, ping, ce ne va stinge cu totul, c.cT acesta o vreapAgAnul.

«De nu vom da, ne astéptá resboWi, stricarea tuff,foe c sabiá.

Cugetati c alegeti.

66) Pensees, part. 2, art. 17, LX1I: ceest le coeur qui:sent Dieu".67) Gorecki, p. 31: cuniverso senatu ad se convocato, In hunc

.modum ad eum verba fecit,

ci

D-cleii!,

D-leti ci

intregi.

ci mg

www.dacoromanica.ro

75

«Supunêndu-ne orbesce vrAjmasulul nostru, vom peride sigur, si vom peri ca misel; scultindu-ne asuprA-I,chiar de nu vom iSbuti pentra.p6catele nOstre, tot incl.vom ave mAnglerea de a peri Mrbltesce, noi, lemeilen6stre, copiii... cu totil!

«Voi sciti, cA haraciul nu-1 plltese el; ci voi si alvostri.

tPutin darn. mi-ar plsa, de nu m'ar dur6 inima pen-tru terl!

gMI-e mill de vol, si pentru voi iml void pune capulmeg, dragior mei tovarAsi!

«Sl chilmarn pe D-del intr'aiutor, ca sl plece pevrlimasii nostri sub piciorele nOstre.

«Sl traim slobodi, orl sl ne WI pin'si urma nOstrAl4Fiti cu mine, si cu nol va li izbandal...*§ 33. Pentru a puté intelege impresiunea, produsl

prin electrica voce a principelui asupra nunArosilor selascultAtori, trebue mal intliti sg. cunOscem poporul mol-dovenesc din 1574.

Tocmal atuncl un calltor polon cutrierl Moldova intOte directiunile, visitl orOele, avu curiositatea de aved6 unele monastiri, petrecu prin case boieresci si prinbordeie de teranl, si invetl un cAntec, pe care '1 audisein atAtea rinduri, inclt chiar 1lrA vole i se intipArisein memoril.

Vreti a aprolunda caracterul unul popor ? studiati poe-sia sa national/.

Cantecul moldovenesc, memorat de acel cllAtor si re-produs de el polonesce, fu:

tefau, *tefan, Domn ed mare,Sémgn pe lume nu are:

www.dacoromanica.ro

76

Sémën pe lume nu are,Decat numal mandrul sore!

Stefan, Stefan, Domn cel mare,La Sucéva culbull are:La Suave culbull are,Si din el ades el sare!

Stefan, Stefan, Domn cel mare)Pune peptul la hotare:Pune peptul_la hotare,Ca un zid de ap6rare!

Stefan, Stefan, Domn cel mare,Bate órclele tatare:Bate Orde le Ware,

Turci1 pe zmel calarel

Stefan, Stefan, Domn cel mare,Bate Les1 Mra cru(are:Bate Lesl crutare,

Ungurl fr 'ncetare!

Stefan, Stefan, Domn cel Mare,Are-o Ora mica tare:Tera-I mica, téra-I tare,De stA lumea la mirare! 68)

68) Strykowski : eO tym Wolosza i Multani spiewaia ustawicznieevir kazdej biesiedzie na serbskich skrzypicach przygrywajaceswoim jezykiem:

eStefan, Stefan, Wojewoda!eStefan, Stefan, Wojewoda!e Bijal TurkOw, bil Tatardw!eBijal WegrOw, Rus,

Romanesce restabili i publics acest cantec d. Alexandri, InPencovicI, Catrtea scOlelor de intalue grad (Bucurescl, 1863,in-16,; p. 51-52 Engel, t. 2, p. 159, n'a Inteles pe Strykowski,

1rA

Polak6w...*

Si

Si

www.dacoromanica.ro

'7 7

fOn-vodit, marele stränepot al acelui mare tefan, seadresa acum WA, nesce Omeni, deprinsi a celebra intOte dilele, cu sonul algutel, suvenirul straluciteIor vic-torie dela Lipinet, dela Racova, dela Cozmin, dela Bala!

Trecuse abia septe-deci de ani dupA mOrtea vitOzu-lui: ici-colea mai intalnial Inc/ centenari, cari au servito data sub stegurile sale si ale citror povestiri volcani-sari inimele nouei generatiuni.

IOn-voda sciea cAtrit eine vorbesce!§ 34. Näscuti cu traditiuni eroice in pept si pe

buze; entuziasmati prin tonul, prin cuvintele principelul;imbatati prin ilusiunea unui viitor glorios, Moldovenilstrigarit cu glasuri marl, scrie cronica4eril: «Vomperi toff ling maria ta! toti vom peri!.

Fa adus SOntul Evangeliii.( Nu cer sit-mi jurati mie, sunS, Ión-vodit, nu

mie, ci jurati unul altuia 60)..A jura unul altuia se dicea a se face «frati de

cruce.; una din cele mai nobile institutiuni cavalerescid'ale strabunilor nostri, care se insotia de simbolicaformalitate a-gustaril dintr' o pane flcutá in forma cru-cefisului 70): cel legati prin un asemenea jurtimint deve-niati nedespthliti la viettt 0 la mOrte.

Totl jurarl.Jurarl ca, dacá vre-unul din el isi va vicleni credinta,

atunci s1-1 bath, prunintul, focul, apa, vezduhul, panea,vinul, sabia, D-defi. si Maica Domnului!

and gice: .nach dem Serwischen gemodeltes Lied. In loc de:ecintec acompaniat de guslea serbésed..e.A aläutil...

69) Gorecki, p. 33: .inter se.,70) Sommer, p. 50: .bolum in crucis formam compositum (quod

.sanctissimum apud illos foedus existimatur) edere ...

www.dacoromanica.ro

78

Asa era juramintul ostasului roman71).Sint momente sublime in trecutul nostru!§ 35. IOn-vodit promisese a null cruta vieta pen-.

tru libertatea patriei.Trebuia dark a se asigura, ma intaiil de tote, situa-

tiunea Moldovei, la cas clack o loviturk dusmanit vaprecurma dilele generosului principe.

Adunarea obscesck incuviinta do6 mesuri:1. Tesaurul teril* si familia domnéscit lurk trimise la

fortereta Hotinului, unde se gräbirk a refugi i casnicilboierilor, sub pacla socruluiprinciar, päralabul Lupea Huru.

2. Pruncul Petru, fragedul hitt al liii IOn-vodá, fu de-clarat erede al tronului moldovenesc, i numele sett in-cepu a Ligura in documente allturea cu al pgrintelui.

Patriotismul, trezit din amortire in fata pericolului,intelese necesitatea erediatri tronului: fie-ne (kept in-v6taura!

§ 36. IOn-voda chilma atunci pe cOusul turcesc.«PIOc I ise cu mandriã principele roman.41)1Oca, i spune impératulurted, di de adi

«necum plâtim opt-deci mil de galbeni, dar nu va«vede nici cat primia pin'acuma: cu banii haraciului Imi«voiu face WI i apol... apol vom vorbi.

«Plecalt. 72)

E"-11<"3'

71) Dalla Valle, Una breve narracione etc. in Magyar Toer-tenelmi tar ; t. 3, p. 45: cpromettiamo per il Dio, la vergine Ma-cria, per II quatro elementi, per il pane, per il vino, per la nostra<scimittara...,

72) Mignot, t. 2, p. 211: (Le- Moldave répondit fierement qu'iliemploieroit cet argent a lever des troupes qui soustrairoient sessujets a la vexation qu'on prétendoit exercer contre eux; et iliordona au Chiaoux de se retirer...*

inainte, 'sa-I

www.dacoromanica.ro

CAPITANUL...Aber der -Krieg laud die Kraft

erecbeinen;AI les eritebt er :am Ungemebien I

...Dar reebolul face sli spat% forts,inalpi tate pini. la sublim ISchiller, Die Braut von Messina.

§ 1. Infricosata era positiunea Moldovel.In Tera-Românesca si in Transilvania stallaniati dol

vasall orbi i muti ar Turciel.In Po Ionia se incoronase Enric de Valois.Germania era departe; Muscalii i mai departe..Nici o data istoria nu ne area un popor mai mie si

mai isolat, chiamand Tara die& la o lupta de mOrte peun dusman mai puternic!

§ 2. Seri cine eraii Turcii in 1574 ?ce dice famosul Robertson 1):

1) Roberston, History of Charles V, in The works complete(Paris, 1828, In-8) t. 2, p. 106: tThe long succession of able prin-ces, which I -have mentioned, had given such vigour and firmness

III

lath

www.dacoromanica.ro

80

«0 lung succesiune de principi ageri dede o asa«vigOre i täril guvernului otoman, Inca el alunse insecolul XW la putinciosa culme a desvoltitril sale; pecand

«statele cele marl ale crestinlatii erati Inca departe de«a se urea in sfera lor la o treptl analOg.

«Tot atunci dstea turca se bucura de tOte avantagelelade se nasc din superioritatea disciplinei militare.

«La intronarea lui Suleiman corpul enicerior era deja«vecliiu de un secol i jumatate; i päTa, Mr. conte-«nire, tot inainte pe calea disciplinarii.

«Cei-lalti soldati, recrutati de prin provinciele impe-«riului, lux% tinuti neincetat sub arme in diferitele r6s-1(bOie ale sultanior, aprOpe Igrit nici un interval de pace.

«Contra unor armate ast-fel organisate i eserci-« tate, fortele Statelor crestine Wait l luptl cu un mare«desavantagiti.

to the Ottoman government, that it seems to have attained, duringthe sixteenth century, the highest degree of perfehtion of whichits Constitution was capable. Whereas the great monarchies inchristendom 'were still far from that state which could enable themto act with a ful exertion of their force. Besides this, the Turkishtroops in that age possessed every advamtage which arises fromsuperiority in military discipline. At the time when Solyman be-gan his reign, the janizaries had been embodied near a centuryand a half; and, during that long period, the severity of their mi-litary discipline had in no degree relaxed. The other soldiers, drawnfrom the provincies of the empire, had been kept almost conti-nually under arms, in the various wars which the sultans hadcarried on, with hardly any interval of peace. Against troops thustrained and accustomed to service, the forces of the christian po-wers took the field with great disadvantage. The most intelligentas well as impartial authors of the sixteenth century acknowledgeand lament the superior attainments of the Turks in the mili-tary art.,

www.dacoromanica.ro

81

«Autoril cei mai inteligenti si cei mai nepartenitori«din secolul XVI recunosc si deplang inferioritatea«militarit a crestinilor Na cu Turcii.

Ambasadorul frances in Constantinopole scriea in 1572catra curtea parisiana:

«Nie1 o data n'as fi creclut, ca. Turcii sint atat degrOznici, sa nu-1 fi veclut cu ochii. . .) 2)Dupa calculul unui matematic de atunci, venitul anual

al sultanului se compunea din sese-cleci butOie mail cuaur3) . . .

Mt/ pe ce fel de dusman cuteza a'l infrunta domnulMoldovei, de si'l cunoscuse de aprOpe!

§ 3. Primind insolentul rèspuns ce i-1 adusese bie-tul ceus, revenit cu rusine; sultanul Selim destitui peIOn-voda. si numi domn in locu-i pe Petru poreclit celSchiop, fratele domnului munienese si care, dupa. muma,descindea din sangele vechior domni inoldoveni.

Acesta era un june crescut intre Creel 4), amie al boe-rismului 5): prin urmare urit poporului.

El promisese Yurciel un tribut indoit.Pe data POrta Otomana espedi ordini la sailgiacul de

Nicopole, la Munteni si la Transilvani, de a intra cu °s-tile Ion in Moldova.

2 Charriere, t. 2, p. 269: Bref, je n'eusse jamais creu la gran-deur de ceste monarchic, si je ne l'eusse jugée it l'oeilD.

3) Camerarins, Vocabula rei nummariae, ponderum et men,surarum (Lipsiae, 1564, 1n-8); p. 26 nenumerotata: csexagintatonnas auri, qaantam nunc summam dicunt esse annui reditusRegni Turcici

4) Crash:Ls, Turco-Graecia (Basileae, 1584, 1n-f.) p. 274-5Dorotheosr Biblion historikon periechon en synopsei diaphorouskat exochous historias (Venet. 1798, 1n-1,; p. 455-g.

5 Letopisete, t. I. p. 205.6

. .

_

www.dacoromanica.ro

82

Sultanul trimisese si la Enric de Valois, dar Moldo-venii surprinsera pe efts, cad alt-fel cine scie dacä siturcofilul rege al PoloniRi nu s'ar fi grabit a lua partela vinatul leului roman. 8)

Fost'a cine-va s6, ajute lui IOn-voda contra acestel1 ormidabile coalitiuni ?

Teranii moldoveni si... o mâna. de Cozad!§ 4. Peste Nistru, la marginea Poloniei cu Tera-

Tatarèsca, se formase cu vr'o cinci-cleci de ani mai *na-'bite o mica republica de Omeni desperati, a carora de-visa era nimicirea dusmanior crestinatatil.

Acea, cavalerés ca republica s9 contopise din trei popOreinvecinate: Români, Poloni si Moscoviti 7), cari uitail aciurele lor nationale pentru a nu mai un i. cu totil decatnumal pre/ mahometani.

El vorbiati in o limba amestecata, pe care lesne oinvétail cate-si-trele natiunile 8).

In -tdti anii sail, mai bine, pentru fie-care espeditiunernilitara, ei 41 alegead prin sufragia universal cille uncap numit a hatman 9).

B.esedinta lor era la gurele Niprului, unde ei isi inchi-puira o mica flail& de luntri sail seice,, cu cari de-vastail, ILA Md., termii Crimului si ai Turciei.

I6) Charriere, t. 3, p. 522, nota.7) Documentul ce l'am reprodus in Arhiva istorica a Roma-

niet ; t. I, nr. 281.8) Caracteristica acestul dialect ve41-o In Miklosich, Lautlehre

der S(avischen Sprachen (Wien, 1852, in-8); p. 340 70.9) Ve41 tabloul alttril electiunl In Cztenia Moskowskago Ob-

sczeskba Ietorii i Drevnostei, nr. 9 (Moskva, 1847, In-811 de uncleam imprumutat pentru scrierea nóstra si planp, cu imaginea Ca-zaculta.

www.dacoromanica.ro

Coz

aeul

de

la N

ipru

'83

Ere' cAldrell, pedestri, marinarl, de tOte pe rind,

dupti cum le vetha mar la socot011: 016reci pe Cdmpil,pedestri in munti, marinari pe aptt.

I

"

I

www.dacoromanica.ro

84

Cetele lor se compuneati din eke o sutl de Omenicomandati de centurioni sad «sotnici).

Strategia lor era mai mult Wares* tactica mai mull.polond.

'Teta lor se petrecea inteun neincetat vagabundagiula panda vrdimasului; armele erati: arc, sabid, sulitd,dar mai ales pusca, din care nu scieau a da gres.

Toti erati baeT Mrd lemel i MI% copil, renoindu-semered prin voinici, prin criminall, prin aventurieri, earl

addpostiati aci din VS-Le pArtile.Ast-lel el clevenird grOznici sub numele de Cozad,

adecd Omeni usori ca o cdpriOrd.§ 5. Pe acesti ne1egluiti,outlaws-11 chidma Ion-

vodd., cu MIA mare, la luptd contra sultanului Selim.Da-spre-deci centurie de bravi venird la chiAmare.Era pe la millocul lui Martiii; primd-vera romand

incepea desboboci Irumsetile; IOn-vodit se afla incorturl la marginea IauIui, pe intinsa campid dela Copoti.

El Mcu Cozacilor o primire strAlucitd: le esi intruintimpinare, incunglurat de Urea boierimii, cu impuscd-turile tunurilor i sgomotOsa armonid de trambite, tobe,fluere, timpene

Urma un pransl, dupd care toff. Cozacil cdpetard ge-nerOse daruri de aur si de argint.

Sese buti cu vin lurd destundate pentru scumpii Ospeti,-earl' le desertard cu veselid in sdndtatea lui

«Nu sinteti deck o miid da-sute,le vise principele ;dar lie-care mtg. face cat o mild!, io)

10) Paprocki, in Tesaur de monumente; t. 3, p. 278: 4Ir wollet<mire glauben, das ich euch gleich so lieh hab, als wenn ich sonst<an der Volck zwelff tausent Lei mir hette..

se

ail

IOn-vodii.

. .

www.dacoromanica.ro

85

§ 6. Cu -WM putinatatea miilOcelor sale, decisiunealui IOn-voda, de a sfgrma robia otomanit era basatä ,nupe lemeritate, ci pe cea mai profundit convictiune cit vaputó reusi:

El sciea ce pOte el-insusi;El sciea ce pot Románil!§ 7. Ithi-vod& studiase arta militarit la Poloni, la

Mari, la Germani, la Turd; i immensa-1 inteligentä, a-propriându-si in sintes6 tOte resultatele progresului epocel,merse si mai departe.

Ast-fel, noi vedem cu admiratiune, c. principiele saleostäsesci, elaborate prin propriul seti geni, diferesc, Inmare parte, de ale tuturor domnilor romani de mai 'na-inte; diterese, in mai multe privinte, chiar de starealucrurilor de atunci la popOrele cele mai- civiisate; si seinrudesc de minune cu preceptele kiintel de astkli.

Ne va Ii permis a da aci din capul locului dog esem-ple mai generale.

Pe cand in Franta artileria era Inc& atAt de putinapretuita, incAt abia peste trei-cleci de ani mai in urma-Enric IV isbuti a aye_ in arsenalul dela Paris 100 guride foc 10; el bine! Ión-vod&, in scurta-i domnil de dolani, isi inzestrá armata cu un nume'r indoit mai mare.

Pe and in tot& Europa nu era incl destul de sim-tit& predomnitorea important& a infanteriei in compara-thine cu cavaleria, desi celebrul Machiavelli se siisede demult a desamägi acesta retacire12);el bine! IOn-

11) De la Barre Duparcq, Eldntents d'art et d'histoiretaires (Paris, 1858, 1118); P. 235: réuni a l'arsenal de Paris jusqu'a 100 bouelles a feu, nombre considérable..12) Dell'arte della Guerra; lib. 2: «Dico per tanto che quelli

popoli o regni che istimeranno piu la cavalleria che la fanteria,

Safi-

www.dacoromanica.ro

86

-vodtt alunge deja la conclusiunea, cumcit Ostea ca1ärét2itrebui M. formeze numal o mica parte din cifra total&a armatei.

Artileria si infanteria ca temeliä, cavaleria ca accesoritiasa credea eroul nostru; cavaleria ca temelig., artileriasi infanteria ca accesoriti,asa crecluserA Stefan cel Mare,Tepes, Petru Rares,Alesandru Lapusnenul; ba asa credeatipe la 1574 mai toti generalii italieni, francesi si germani.

Puteff judeca, eine era IOn-voda.§ 8.Armata moldovenêsca se impartia din timpii cel

mai vechl in arcasi sail infanteria si calecraqi sail ca-valeritt 13).

Unil si alti devenira celebri.Arcul moldovenesc era de dimensiuni marl 14); dar

ostasul il manuia cu attila artl, Meat tintrecea vintulprin räpecliciunea sborului si. covirsia zApada prin mul-timea descarcaturilor), dupit espresiunea unei baladegermane din evul-mecliti. 15).

.,sempre fieno deboli, ed esposti ad ogni rovina; come si e veduta,PItalia ne'tempi nostri, la quale e stata predata, rovinata, et corsa..da forestieri non per altro peccato che per haver tenuta poca cura

della militia di pie, et essersi ridotti i soldati suoi tutti a cavallo.Debessi bene havere de'cavalli, ma per secondo, et non per primo4fondamento dell'essercito suo....

13) Archiva isiorica a Romániei, t. 1. nr, 254, p. 168.14) Bellon, .Plurimarum singularium et memorabilium reruns

observationes (Antverpiae, 1589, In-8 ; p. 348: eTartarorum et<Vallachorum arcus illos (Arabicos) adhuc superant latitudine et4 longitudine, attamen molles sunt*.

15) Heldenbuch Biterolf und Dietlieb, vers. 10185; apud Klemm,Attila nach der Geschichte, Sage und Legende (Leipzig, 1827,in-8); p. 66:

cnie Vlachen kamen angeritten.Mit manigen huernen pogen

www.dacoromanica.ro

87

Numai d6r6, renumitil arcasi englesi ar putut intrain rivalitate cu arcasul moldoven.

Astg.clf când pusca inlocui cu totul intrebuintarea ar-celor, s'a calculat cä, in fie-care bAttlid, se perde indesert aprOpe 1500 de glente sail 80 oca de plumb pinäa ucide sad a räni un singur dusman 16); Ore un bunareas de mai 'nainte nu intrecea prin resultate pe unpuscas modern?

Turcii si TAtaril pAstrara usul arcelor mai pinfi maid'eun6.41: sage-tile lor !keel sirurilor crestine nesce per-deri ,c el putin egale cu efectul puscelor.

Arcul costa mai nemica; Inca nu era, pOte nici unMoldoven care sA nu fi avut acest/ arma i sit nu sefi exercitat din ea asa clicnd din legen.

Pura posedl 6re un asemenea avantagiii?Tete aceste supreme ratiuni erad causa, a arcul pre

cu anevoia s'a putut desradecina din 6stea moldove-nescl, i nici pinä la. 1700 nu-I alungase Inca musche-tub sail arcabusa.

*'apoi curios lucru: epoca gloriel nestre militare fixtocmar epoca arasieit

Pe lingl arce, infanteria moldovenescti mai avea do-

-.Die waren hoch aufgezogen.Ze schussen manigen pfeyle.Die sach man an der weile<cSo dicke von der sene gan4Sam oft der sne hat getan.Da den treibet der wind . . .

16) Romania militant t. 2, p. 213: .In Walla dela Solferino-es'aa tras ceI puOn 15 Initiate de cartu§e yentru a se mod- sail'rani 10 mil de Austriacl cel rhult .

fi

www.dacoromanica.ro

88

megi, carl;ca arra/ curat nationall, meritA un cuvinta-parte.

-Ele se numlad Ighiegew si ,fusturi..Erad subtiri in mAnuchiu, grese ghintuite cu cule

la capetul opus.Ciomagul era in privinta arculul ceea ce baioneta este

in privinta puscel: teribilul sed aspect, inteun atae depedestrime, arunca spairnti, demoralisand curagiul dus-manilor.

Cu acestA arml teranul era deprins de mic i o fa-brick el singur: doe marl avantage.

In fine, unele parti din infanteriA erad inarmate cucese, cu carl secerad, cAnd piciorele cailor inarnici, dadpc prisonieri: de acola se nescu espresiunea «a snopipre vrAirnasi*.

Erati nesce snopi glorios1 pentru tera nestrA!Cavaleria moldovenescA se compunea din tati proprie-

taril teritoriali, marl si mid, numindu-se dste neme-qe:scei

Caii, strapunsi la nAri pentru inlesnirea resutlAril, sedeosebiad nu prin mArime sad frumsete, ci prin rape-4iciune si neobose16.

Uncle este astAdi acea mandrA rasA, care Alta o datAadmiratiunea strAinilor si era oprita cu totul de a seesporta afarA din hotarele Moldovei ? 17)-

Unde este ? unde, ah! unde sint multe lucruri!Cavaleria nu costa Statului nici un ban: era un ser-

vicid feudal.§ 9. Din legea martialA a vechilor Moldoveni, cu-

nOscem un singur articol:

17) Archiva istorica a Romaniet ; t. 1, nr. 189.

t

www.dacoromanica.ro

89

«Fugarul, carele va lasa campul bittaliei, sa fie pe-depsit cu o mOrte mai cumplita, ded.t acea ce i s'ar

4fi putut intrunpla in lupta. din partea vraimasului.w 18)§ 10. Vom aduce o seria de- marturil despre pro-

verbiala bravura a Moldovenilor in secolul XVI.Citammumai o mica parte din cite lesne s'ar pute cita.1. Graziani:«Ei se bat cu o asa indräsnéla, cu un asa despret

pentru dusmani, cu o asa incredere in sine, incat ade-sea cu o mana de Omeni infriinsera marl armate alevecinilor...x. 19)

2. Vigendre:«E un popor tot-d'a-una fOrte ciudat, capritios, Vinos;

dar atia de dur si resboinic, incat nu o data a datinve'tature acelora ce nu-1 lasati in pace... 29.3. Reichersdorf :«Némul moldovenese e leroce, cam barber, dar -fOrte

ager, dupa propria sa maniera, in arta militara.... 2, 2 1 )

18) Dantiscus, ap. Schard, op laud. p. 1276: ellaec est Va-lachorum consuetudo, ut eos omnes qui ex pugna evadentes do-

emum revertuntur, suppliciis gravioribus quam si in bello cecidis-esent affliciant.. E vorba despre armata lul Petru Rams. Cf.

Boemus, Mores, leges et ritus osmium gentium (Lugduni, 158t,in-16); p. 210: eJussi ad helium exire capitale est non paruisse..

19) De Heraclide Despotal. p. 22: eTanta autem audacia prae--elia ineunt, tantaque hostium contemtione, et fiduci sui, ut saepechaud magna manu vel integras finitimorum exercitus fuderint....

20) La description du royaume de Poloigne et pays adjacensParis 1573, In-4); p. 38 verso: eCar ce a esté tousiours une na-ction fort bizarre, fantastique et despitte, et au reste fort endurcieet 'belliqueuse, et qui a souventes fois donné beaucoup d'affaires

ea ceux qui luy ont voulu demander quelque chose....21) Transilvaniae ac Moldaviae succincta descriptio (Colo-

www.dacoromanica.ro

90

4. Ruggieri:«Sint Omeni ferte viten, dar nu pre ail arme, intre-

«buintand in olensiva mai ales arce.... 22).5. Veranzio:«Moldovenii intrec pe Munteni in bravurl; dar Munte-

nii intrec pe Moldoveni in ospitalitate.... 22).6. Bielski:«Ostasil moldoveni Sint viten si mesteri de a mânui

«sulita si a se apera cu scutul, desi sint nesce etani4prostl Wall dela plug.... 24)

7. Miedzieleski:«Domnul Moldovei are 30,000 de soldati, din call-

«15,000 Sint cost* de eel mai buni i lupthtori de eel«mai viten.... 25)

8. Gorecki:«Fie-care Moldoven, pina i cel mai särac, cattt s6.

-Mae Agr. 1595, in-f) p. 50 : gens ista bloldavica, ferox est, et ad-4modum barbara, rebus tamen militaribus et Fellicis suo more,eximie instructa...

22) Relotione del Regno di Polonia neranno 1568, estras ded. V. Alexandrescu din manuscriptele dela Madrid, p. 286: sono4-quei huomini molto bellicosi, ma disarmati, et nell'offendere usano.per ii piu gli

23) Kovachich, Scriptores .Rerum Hungarkarum minoresBudae, 1798, in--8); t. 2, p. 103: 4Mo1davi sunt bellicosiores quamcTranSalpini, qui etiam cedunt eis, et Transalpini stint Moldavis-ahospitaliores...?

24) Sproma rycerska (Krakow, 1569, 1n-4); p. 137: eDzielnidobrze sie podkaja z drzewcem za tarcza, chocia chlopi prosci

od pluga....25) Acta TomiCiana, t. 3, p. 170: t communis populi triginta,

millia habere, ac de illis quindecim millia dilectissimorum mill-4tum et ferocissimorum pugnatorum, cogere

sa.

4

solet...

ri

www.dacoromanica.ro

91

«albe un cal, pe care'l incalecA pentru preclA i. pentr«resboiu..., 29

9. Orzechowski:«Sint &nth' grOznic i fOrte nici cá este pe-

data pAmintului un alt popor, care pentru gloria res-cbolnicit ci eroism s apere o terisOrA mai mica contramai multor dusmani, atacandu-I saii respingendu-i frtrk.

«Incetare...b_ 27)

§ 1 1. Dar ceea ce fAcea pe un ostas moldoven for-.midabil n ochii vraimasilor, era nu atat uribsa-1 vile-

precum o virtute a anticului legionar roman.Metelii, chiar strAbunul nostru Tralan, ist

multumlaii stomacul, in timpi de resbolu, cu o bucaticA.de slAninA si cu o fArmiturA de cas. 22)

Un burdul de branzA si o pane de grad njungealsoldatului moldoven pentru o expeditiune. 22)

ChiAmandu-I sub steguri, principele fi insciinta de mat'nainte de numerul iIlor, pentru care trebui sA se aprovisioneze cu hrano. 30): nici o data. el nu luau mar

26) P. 18: «quivis, vel egentissirnus, domi equum alit, quo prae-«datur ac militat

27) Annales (I.dpsiae, 1711, 1n-f, ad calcern Dlugossi); i. 2, p.1555: «suntque homines feri, rnagnaeque virtuti4.; neque alia genspro gloria belli et fortitudine angustiores fines cum habeat plumsex propinquitate hostes sustineat, quibus- continenter aut bellurn-

einfert, tat illatum defendit...,28) Spartianus, Vita Hadriani : Cibis edam castrensibus in

propatulo libenter utens, hoc est larido, caseo et posca, exempla«Scipionis Aemiliani et Metelli, et authoris sui Trajani..

29) Bielski, Spra,iva Gycerska ; p. 138: «Strawe na leku przed.«soba nosza, to jest bryndze w koziéj skórce z bialym chlebem,born to widzial na onczas gdy z nimi bitwa byla Obertyna.,,30) Acta. Tomiciana, ; t. 1, p. 96.

Scipionii,

vitejl; pi

a

www.dacoromanica.ro

92

mutt, decat ceea ce puteaii acata de sea sail a purtade-a umeri.

Ast-fel, istoria nu ne areta nici un singur cas, undearmata moldovena sä se tio plans sag ar fi suferit dinlipsa provisiunii.

Fara acesta frugalitate cu grell ne-am pute esplicailustrele campanie ale hil Stefan cel Mare sail PetruRares.

§ 12. Artileria romana, desi pre putina in num&Dina la domnia lui Mil-Arca, totusi ar merita prin Ca-racterul sea o mentiune de tot a-parte in istoria artelmilitare moderne.

Se scie, ca fusese Roman acela, carele dirigiase tu-=rile sultanului Mahomed la luarea Constantinopolei si):,constatam aptitudinea nationall, lelind insa din inimitImpregiurarea, prin care 41 dobindise primul sett lustru.

Mesterl in artileria de asediti, Romanil se destinserasi mai mult in privinta artilerier de camp.

Reposatul Balcescu facu cel de'ntaiti urmatOrea pro-lunda observatiune, pe care o reproducern Intréga: ea-este de Balcescu!

cArtileria la Romani a lost -mult mai in buna staredecal la cele mai multe némuri.cLa aceste, tunurile hind pre-mail, capil nu puteau

«nici nu scieati a le schimba positia de'ntahl, si ast-fel4de multe oil niungeaii a fi nefolositOre in WAHL

A Pentru aceea, in Europa scaclu mult artileria si in-,tcepu a se intrebuinta mai cu sma. in isbirea si ap6-Ararea cetatilor; ast-fel a urmat ping in vécul al XvIi.

SI) Chalcocondylas ; lib. 8. cf. §incai ; t. 2, p. 24.

www.dacoromanica.ro

93

(Tunurile romanesci erad midi: de- aceea erad matmobi1e si se putea trage tot folosul dinteinsele.

tn planurile din cartea lui Georgio tomasi se ve'd,tunurile romanesci i moldovenesci tärite numal de

(doi cal, in vreme ce cele 'impèrätesci sint tarite de-patru cal.* 32)Vom completa acesta pretiOsa notita prin cuvintele-

until polon din epoca lui IOn-voda, si care vor-besce nu de pre audite, ci ca martur ocular:

gTunurile moldovenesci de camp sint de for.4E1e se forméza din die s6se sad date opt tuburi, a-

,sedate numai pe dod rOte mid, in asa mod Meat,dandu-se foe unuia din tuburi;pe data isbucnesc pe rind_

cele-lalte, urmand sese sad opt detunete.Cartusele sint inveite in hartia.Incarcarea se face cu multa usurinta.Lungimea tuburilor e ce-va peste un cot.GlOntele sint de ler sad de plumb, cum se intampla-

«Nemic nu pOte fi mai bun si mai trebuincios pen-tru infanteria, decal aceste tunuri, cari lesne se stilt:muta din loc in loc, incat o &Le ped6stra, incungiuran-du-se in mars de un atare zid, infrunta ori-ce atac decavaleritt..., 33)

32) Puterea armard i arta militard a Valachiei (kW, 1844,,n-8 p. 48.

33) Bielski, Sprawa ryeerska.; p. 138 : hakownice zelazne,ktorych bylo w jedném lozu po szesci i w drugim po osmi na.dwu kolkach lekkich przyprawione, iz niemoze nic lepszego bye

ci potrzebniejszego wszedzie pieszemu ludowi jako takie, bo jemoze dthb za soba wozic kedy chce, i obrOcic na wszytkie strony,

cgdzie potrzeba ukaze ivy ciagnieniu, Idedy po wszytkich stronach,wojska takowe postanowi, moze ise kedy chce z nimi zadencnieprzyjaciel jezdny na to nie przytrze, bo tam jedno od drugiego..

auto,

www.dacoromanica.ro

94

*lath dal% c MoIdovenii cunoscura, stilt acum treiecoli, nu revolvere cele in miniaturá din qilele nOstre,

tumirr-revolv ere !Aci admiratiunea devine pre-viul pentru ca s'o putem

esprime prin cuvinte...§ 13. Am argtat, eine era I6n-vodb..Am ve'clut, ce fel era Ostea moldovenesca.Inchipuiti-ve acum o Oste moldovenescit sub lan I6n-

-vodl!§ 14. --Sultanul Selim uitd. cä, cu un secol mai .na-

inte, Stefan cel Mare cu 40,000 de Moldoveni bittuse120,000 de Turd condusi de insusi sultanul Mahomet;si C. mult mai incOce ilustrul sultan Suleiman creclu detrebuint6. 300,000 de Otomani pentru a pute alunga dinMoldova pe Petru Rares.

Dormitând pe sofalele haremului sub vaporile vinuluide Chipru, el credea, el o armata de sese-deci mii de_basi-buzuci lesne va calca in pici6re mormintul lui Ste-fan cel Mare si al lui Petru Rares, prindônd i legandcot la cot pe desmeticul I6n-vodá.

20,000 de Turci dela Nicopole, 40,000 de Muntenicu domnul lor in frunte, si veo 2,000 de Secui trimiidin partea beiului transilvan, paiati cu sunetele tabul-hanalei, ducênd -cu triumf pe Petru cel Schiop pentru-a-I aseda pe tronul Moldova..

§ 15. IOn-vodi prAndia.

esie zapala, gdy z jednego puscis7, kternu predkie nabicie mozebye; gdy masz gotowe nabicie papierze zawinione, a tern moze

4predko nabijac, tak iz bez przestania moze 'strzelba isc; sa troche-edluzsze nizli na lokciu, kulka w nie chodzi tak wielka jitko do..hakoNx nicy, ebocia -zelazna albo oIovt

-ci

www.dacoromanica.ro

95

Erett intinse do6 mart mese: la Rua cedea principele,avend la drepta-1 pe marele logoret, la stanga pe hat-manul, ci in giur pe capeteniele Cozacilor; la cea-lalta.

masä cedea boierimea t,erii.De o data un calaras aduce scire despre miscarea

ducmanilor.IOn-voda se scOla, din rnillocul prandului.El are adunati linga sine, de o cam data, numai 9,000

de cavaleriä si cele doè-spre-deci cete de Cozad.Dar nu se peril IOn-voda: planul sea e gata.El chiarna pe credinciosul vornic Dumbrava, cunoscut

dela prin artistica respingere a invasiunil polone.idea pe Cozad; sbOra, cu rapecliclunea vintului, si

almä pe neasteptate straiile vraimacului.o.Ws, facut.Insuci eroul, cu remacita cea mai grea a micei sale

octiri, urmèza, mai incet dupa Dumbrava...§ 16.In judetul Slam-Rimnicului, pe malul riuletului

Rimna in o departare aprOpe egall dela hotarele turee,transilvane ci moldovene, se afla satul Jilisce.

Acolo fu punctul natural, unde se concentrara Mun-tenii, Secuil ci Otomanii, pentru a navali asupra luifOn-voda. ..

Dosul armatel lor era spre vadul Rimnei, fata priviaspre Foccani, avant-posturile se intindeati pinäla termiiSiretului.

Plini de incredere in puterea fortel numerice, sigureca Moldovenii sint pré slabi pentru a se putO opune,basati pe ura aristocratiei catra IOn-voda; inamicil spe-rail ca vor ajunge la scopul Ior chiar fara ve'rsaye desange.

Ast-fel, oprindu-se Ia Jilisce, Petra cel Schiop trimise

www.dacoromanica.ro

99

porunci lp. toti boierii Moldovel sa vinA a i se inchina lamarginea rii, primindu-1 ca pe un stApan nou, venit.cu stég de domnig dela Ina lta Imp &atilt.

Pinä atunci, in asteptare, clomnul muntenesc bea yinde Drägäsani in sänätatea fratine-seA; Turcii beau hasisin onOrea Prorocului; Secuii beau ce gäsiaii pentru anu rtinânO nici el in urma

Tabára era Mr& santuri.Strájile steteaU la o mare distantrt . . . .

Ce le pása lor, fie ori-cum va fi, and vicloria era atatde sigur6.?

§ 17 Vornicul Dumbravit, inaintând in cea mai mareacere, surprinse intea-murgul seril, inconjur i desarmá.400 Munteni, cari pacliati de departe intrarea taberei.

Mai 'nainte de zori sosesce IOn-voda cu grosul ostil..AIM nume'rul, spiritul i dispositiunea vraimasilor;

concertézä la moment, cu schinteia ginganticului settgenia, schita actiunii.

Diminéta era brumOsg, ea mai tot-d'a-una in inveci-närile apelor.

Inamicil dormiati in linisce, iar caii lor pasceaii in voia.pe camp.

lOn-voda trimite inainte pe bravul Dumbravl cu Co-zacil pentru a incungiura tabAra si a lovi din dos desprevadul Rimnei.

desläsurä armata intr'o singurä Iiniá pu-tin prolundd, retine centrul, inaintézA aripele, si se ra-pede asupra inamicilor din cele-lalte trei parti, isbindcu centrul seg fata taberel, cu aripa stanga pe aceadrepta...si cu aripa drepta pe acea stang a vralmasilor 34).

24) Paprocki, in Tesaur de monumente; t. ,3, p. 279: cEr aber

El-insusi ii

www.dacoromanica.ro

97

rececccceccr' ... 1

ill III II Mit

..I / 11141 4111

2

3

3

Ordinea primitivi a bat Lad dela Jilisee.Esplioatiunea fcuadratul pedestrimi_ inamice, in gotta ceFruta cor

turtle generaliCor; 2cavalerfa inamicci ; Il arineria ; Mt* parcut ; 8armada tuE Idn-vod4; c c e Cozaca ddregiunew d atac.

cfron hatte seine Ordnung sa gemacht, das die Peinda von ihmcalif dreien Seiten, und von Polen auf der" vierten ueberfallen.wurden..Gorecki, p. 49: csua acie in longitudinem extensa,ctribus ex partibus hostium castra, onmi praesidio nudata, agre-editur . . . *

7

3

000401

4

-,\

semi

%ILISCE

old

.

www.dacoromanica.ro

98

§ 1 8.Tabera dusmana, dupit maniera turd., introdushatunci si la MuntenI 35), era aseclatá in urmätorul mod.

Parcul, compus din carute:4i camile, kfrma, dosul.Mai inc6ce, spre millocul taberei, se allaü corturile

capitenielor, in eurul carora stetea in cuadrat infanteria.Baterie de tunuri o acoperiaii: unele de 'nainte, cele-

lalte la spate.Cavaleria se lungia in doe huff perpendiculare par-

culdi, in interiorul carora era inchisä tOt. tabara Caintre doe ziduri paralele 36).

§ 1 9. Inamicii visaa.Visuri dulci de victoria, de triumi, de preda!Turcii visaü paradisul ful Mohamed pe undoiosul sin

al irumOselor rebe Moldovence 37).Munteni i SecuiI smeritt tovaräsi ai Otomanilor,

dobindeaii in vis tot c6 nu trebuia paganului: turme deporci! 38)

De o data, cand abia se lumina de 4i, II Ireclesce omusica. infernalä: strigate de furia, lipete de durere,tropotul cailor, zinganitul armelor. . . .

Vornicul Dumbrava slum& parcul i patrunde pina,

35) Veranzio, ap. Kovachich, op. cit.; t. 2, p. 103: cTransal-cpini, malls de re vestiaria aut militari legibus obnoxii, omnia cumcTurcis habent promiscua, propter mutuam consuetudinem..

36) VeT gravura unel tabere turce in Bielski, Spra4va tycerska.37) Saedino Turco, Chronica dell'origine 6 progressi della

casa Otomana (Madrid, 1652, in-4); t, 2, p. 802: cdonzelle Bog-cdanesi di cotanta bellezza, che II contemplarle n'era il capitatecdell'eterno godimento . Autorul, care Lai pe timpul lul IOn-

vod, descrie impresiunile Turcilor dupa victoria lor asupra lulStefan eel Mare.

33) Ibid.: cle greggi delli porci, che in quella vasta Rrovinciacfurono ritrovate, ne toccarono tutte all'essereito Vallaco,.

www.dacoromanica.ro

99

la corturile, capilor; iar unde nu e voinicul Dumbrava,acolo este Ion-voda.: IOn-voda din lata, IOn-vodá dindrépta, IOn-voda din stanga!

§ 20. Las pe Omenil de atunce a face .tabloufmacelului:

(Era un spéctacol hidos; spatiul campului sta asternute de cadavre, preserat de arme, imbulbat de sange; nu-«Mai pe alocurea valeai cate un ranit mai sbuciuman-«du-se Inca intre viata i m6rte, vrênd sa fuga, vrOnctsa se tina pe piciOre, incercand a se radica din Orilla,si iarasi caciênd . . 3.39

Orgoli6sa armata a lui Satana, Mrobita de maniaCerului, in poemul lui Milton!

§ 21. Cinci-cleci mil de inamici il dedera sufletele,invocand in agonia, unil pe Crist, altil pe Mohamed.

Petru ceI Schiop scapa, nu se scie cum, ia invecinataBraila.

Frate-seii, flomnul muntenesc, fugi la Floci, datorindmantuirea vietel eroismului unel ilustre familie, in carevirtutile se par a fi lost ereditare.

Cu_ trel-cleci de ani mai inainte visternicul Radu Go-lescu fuse celebru prin viteiiile sale 0).

El Iasa doi fil ciemtg de tata: clucerul Alb si vorniculIvascu Golesci.

Acestia sint carl scapara. in batalia dela Jilisce

35) Gorecki,_p. 50: Tum spectaculum fait horribile, in campiscpatentibus omnes yin afflicti; _ac multi, vulnerihus acceptis, ueqtietfugere posse, neque quietem pati, niti modo, et statim concidere.Postremo, omnia qua visas erat, consUat4. telisf armis, cadaveri-

(bus, et humas infecta sanguine , .40) Condiea cris6velor monastiril 'Pierces-I (MS. in Archiva

Statulul, 1780, in-9; p. 145.

clilele

sD

www.dacoromanica.ro

100

domnului muntenesc, precum o marturisia mai in urmainteun act oficial: «mai mare dragoste am

vedut dela jupanul Ivasco vel-vornic si dela frate-seilciupanul Alb vel-clucer decat dela toti cei-lalti; findefOrte bucurosi a-si pune el capetele lor pentru capuldomniel mele; cad sit nu se fi tutors ei asupra ()sal

«moldovenescl cu sulielej apoi capul domniei mele ar«fi cadut; i atunci jupanul Ivasco vel-vornic a scapatdin resboiu ranit, iar jupanul Alb vel-clucer lapat

«caput set" acolo, la vadul ce se dice Rimna, lingAsatul Jilisce, pentru capul domniel mele . .

Golescil, nu Petru eel Schiop, meritail de a se batecu Ufl IOn-voda. . . o nu! fericita ar fi lost Romania,dad. tocmai cel ales! ai sei n'ar h ridicat nici-odata, ofratricida arma unul asupra altuial

§ 22. Pe eand bolerii munteni schpail vi6ta dom-nului lor, domnul moldovenesc scapa vietile boierilor sel.

Parcalabul Jeremia Golia, de case avuram deja oca-siunea de a vorbi in vr'o cate-va rindurI i vom maivorbi i mai la vale, combätea cu o deosebita bravuraalaturea cu IOn-voda, adeca acolo unde lupta era maiWince* resistenta mai inversiunata, pericolul mai mare.

0 arm/ inamica se 'Mica asupra vitézuluiIn locul bataliel nu e chip a te fed de tOte loviturile.Inca o clipa, i parcalabul era mort.IOn-voda preveni acea clipa: buzduganul principelui 42)

turti pe indraznetul dusman 43).

40 Ibidem; p. 160.42) Domni1 intrebuintad buzdugane, precum vedf In tabloul &I-

talia dela Obertin.43) Acest fact Pa conservat numal cronica tura ilk Mignot, t.

2, p. 21-2: ga qui il avoit sauvé la vie dans le dernier combat...*

siea

el-insusl

0)

boler.

www.dacoromanica.ro

101

Jereinia Golia ramase viil....§ 23. Pentru a micsora gloria eroului nostru in

strAlucita victoria dela Jilisce, un critic rnalitios arputO, la prima vedere, s'o represinte ca un resultat alnesciintei si al negligentel capilor armatei celei biruite.

L De ce Ore saN-se fi oprit el la Jilisce, pe cand tre-bula sa päsésca drept inainte asupra Iasului ?

2, De ce, oprindu-se cum ail fácut, ei nu-si intarirápositiunea, ?

Aceste do6 imputari, ce se par a fi capitale, devinputin seriOse in fata unei aprolundate espositiuni demotive.

Erkforta majora ea dusmanii a se opresca la Ji-lisce, si (Ma, nu era de asemenea o loll majora, celputin era o puternica ratiune railitara ca ei sa nu seretranseze in positiunea bor.

SA analisam.§ 24. 1. Armata lui Petru cel Schiop se compu-

nea din trel elemente eterogene, Turd, Munteni si Secui,call, venind din diferite Orli, nu puteati näväli in Mol-dova mai 'nainte de a se fi intllnit si concentrat unde-va afara din hofare: Jiliscea fu, prin natura sa, punctulcel mai nemerit pentru atare operatiune.-Sesirea cate-si-trelor detasamente nu putea ocurge

in aceiasi cli, hind plecate din distante si in impregiurarivariate; ast-fel incat detasamentul sosit la Jilisce celde 'ntalu trebula sa astepte acola sosirea celui de aldoilea, si apol ambele sa adaste pin& la sosirea celuide al treilea: Ota deja un interval de- mai multe Vile.

Turcil venial de departe, Secuii de peste Carp-cf.,chiar Muntenil nu eraii tot! de pe aprOpe, cetele celemai brave hind tocmai dela Olt; incat, dupa un mars

www.dacoromanica.ro

102

forte indelungat pin& la Jilisce, le trebuia tuturora de opotriv& un timp de odihnl.

In acest mod se respinge acusatiunea strategicl ceamai gravA ce se putea face armatel lui Petru cel Schiop:de ce nu merse inainte ?

2. Dela Focsani ping, la Iasi este o distant& de 18dile de mars ordinar, 8 clile de mars fortat pe drummare, 6 dile de mars fortat pe drunauri lAturase; iarcu tOte inlesnirile cAte se mai pot procura prin unsezon frumoscel putin 5 clile.

Ast-fel, o departare minimum de 5 dile se intrepuneaintre armata dela Jiisce si intre resedinta lui lOn-voclä.

Carl acestA consideratiune se mai adaog/ o altA simai ponderOsA: Petru cel. Schiop sciea, cit Domnul mol-dovepesc nu avuse Inca timpul de all aduna o armatil,de care se afla in o pré-mare lipsh, de OrA-ce se ye-duse silit, a alerga la sprilinul câtor-va sute de Cozad.

Ne avênd de eine a se teme, si mai find si de totdepArtat& dela desarmatul sed adversar, contra cul_ Oresa-si fi retransat tabera armata dela Jilisce ?

In line, pin& si inteo necesitate veghiatA, tot incAfortificarea taberel ar li lost pré-vAremAtOre, and celorretransati o idei& esageratA de puterea adversarului ,..side propria lor slabiclune, ceea cel-ar f demoralisat demai 'nainte.

§ 25.Care darA sit li lost gresela celui bAtut ?GeMul, -numai geniul aceluia ce-1 Manse!§ 26.Prin minunata esecutiune a ordinilor Iul Ion-

vodA, vornicul Dumbravit fu principalul instrument alvictoriel dela. Jilisce.

Ambele sale- misiuni, acea de a surprinde avant-pos-

www.dacoromanica.ro

103

turie inamicilor si acea de a-1 lovi in dos, furs, de opotrivä de o greutate estraordinarg.

Sit fi sapat un singur om din avant-posturi, vräima-sil s'ar Ii pregatit, si. atunci totut era perdut!

Sá fi int,xcliat o singura clipS, lovirea din dosdus-manli ar h avut spatiul deschis ca sa. fug/ peste Rimna,uncle ar fi putut a se reorganisa.

Pentru a isbuti in aceste do6 artistice operatiuni,prinrApecliciunea mersului, tAcerea miscaril, calculul timpului,apropositul atacului, se cerea din partea capului deta-samentului inteligenta cea mai villa unitS cu sangele celmai rece.

§ 27. Dar sublimul victoriei consisa In modul, incee inst.'s! I6n-vodS, ataca pe yräimasi.

In arta militarS, acea specil de atac se numesce , or-dine concava..

Din causa acestei ordini Annibal fu biruitor la Canna,Narses la Casilino, Eduard III la Cracy.

Tot din causa acestei ordini, Petru Rares fu biruit laObertin.

Ea presinta, prin urmare, si avantage si desavantage,pe car! le pot apretui, in minutul decisiv, numai crierilunui adevèrat general.

lath, ce (lice renumitul Montecuculli:g Ordinea concava reusesce mai cu. samS, pe un timp

nouros, cand e praf, când e !um, sail in alte asemeni,ocasiuni, duad adversarul nu p6te observa miscarile((tale 00.

44) Acest pasagia lipsesee In prima editiune italiang, Memorieche rinfermano una esatta instruzzione dei generali (Colonia,1'704, in-3); t. 1, p. 44; si fu adaus de cora autor in urma unor

www.dacoromanica.ro

104

Ce e dreptul, intindendu-ti pre-mult fruntea armatel,ca sa. incingi pe vraimasi, raresci peste m'esura sirurilesi le espui a fi rupte.

Acesta se putea aplica mai cu deosebire catri &tealui I.On-voda, care era mall mult deck mica in compa-ratAme cu acea a rivalului.

De aceia nici eroul nostru nu recurse la ordinea con-cava, decal numai o singura data: cand avea a face cunesce dusmani orbiti prin somn i prin bruma diminetei.El ghicise pe Montecucullii

§ 28.. Victoria dela Risco deslega una din- pro-Memele politice cele mai vitale: un principe 'Ate el Orea pune temeiü pe o armatä mica si compusa din recruff ?

Astadi Romania are sub arme intreit atatia cu catiIOn-voda infransese pp Petru cel &Mop.

Petru cel Sehlop avea o Oste de sése off mai mune-rOsa, decal acea a lui IOn-voda.

Deca atunci 10.000 de Moldoveni batusera 60,000 deinamici; de ce Ore acuma 30,000 de Romani ear fi Instare de a bate 180,000 de dusmani?

Atuncl, ea si acuma, invinge'toril awl adunatl in pripa,réi disciplinati, nedeprinsi cu focul, fara esperiinta.

Atunci el aveail in fruntea lor un capitan mare; uncapitan mare ne trebuesce acuma . . .

§ 29. Immense furl consecuentele acestei prime Id-

1. Ea supuse 1u Ien-voda tOta Tera-Romanesca;

ma1 profundemeditatiunf in editiunea posterióra francesA, Mthnoiresdivisez en. trots livres (Strasbourg, 1735, 1n-8); p. 45: eCecyeréussiroit mieux dans un tems couvert de nuages, de poussière,4 de fumée, et toutes fois et quantes que l'ennemi ne pourra pass'appercevoir de vos mouvemens . . s

www.dacoromanica.ro

GU

TE

NB

ER

G, B

ucum

et

,

g -0

,yArf

talfavitStto,y,,trei:gitgorgi

titti.1 li.141441'. j;Aigltt

Ntietilailitteo11Vo'AV ft JO 010011-

Ordinea concavh, In care Petru Rareff anti, pe Poloni in Willa dela Obertin In 1531

damned de Martin Bielski, care hose parte la acea

c,____

gg

**6 fg f11710 N'. ;Do, 1,',..._ ..e-.7-

a

,C4

I I Ii114,10!

orAr

www.dacoromanica.ro

105

2. Ea topi una din cele mai frumOse armate dus-mane;

3. Ea fu castigata 'mai !Ara nici o perdere din par-tea Moldovenilor. . ... ,

0 asemenea victoria merita cu tot dreptul de a firecunoseutk ca una din cele mai remarcabile in istoriamoderna.

§ 30. Ion-vodit r6mase patru dile pe campul deWall:

Ingropil pe eel *14, intre earl avu desplacerea dea nu gasi si pe Petru cel Schiop;

Inaparti intre ostasi bogata preda, surprinsa in tabe-rainamicului;

Dete obositel sale armate un Urn') de repaos;Se mai intAri ce-va-si prin noi soldati de prin tilde-

tele mai de aprOpe ale Moldovei.Apoi se misca spre centrul Terri' Romanesci; ardend,

Aland, iefuind tOte in cale-1, dupa obiceiul timpului:cad Hugo Grotius nu venise Inca pentru a restringesetea sangelui la- proportiunile strictei necesitati.

Ast-fel 16n-voda aiunse la Bucuresci.§ 31. Eroul nostru era al doilea domn moldove-

nese, caruia i s'ail -inchinat termil Dimbovitei.Cu o suta de aril mai 'nainte, Bucurescenii vedura

aci pe stramosul seu, marele Stefan, care, dupa, ce M.-tuse pe domnul muntenesc de atunci. Intr'o Walla ge-nerala de pe la marginea teril, merse cu iutela sagetii,intocmal ca I6n-voda, drept asupra capital& o regula-de strategiä.

Dar in acele timpuri Bucuresclul fusese mai tare: peinaltimile maluldi nordic al Dimbovitei, unde remasepina in chide n6stre memoria «Curtii-vechiw, se a-

I

,

I

1www.dacoromanica.ro

106

fla 45) o citadela, numita «Cetatea Dimbovitel), carein curs de o i intréga respinsese armata lui tefancel Mare 46).

Vechile fortificatiunl rasipindu-se de atuncl incOce,Inn-voda putu intra acum In Bucuresci fara a li intim-pinat cea mai mica opositiune, nu de o ci astä-datanici macar de o Ora.

§ 32. Studiand istoria romana, adesea ne cuprindemirarea, cum de n'a luminat nici o data in mintea stra-bunilor nostri, desi ocasiuni au lost pre-destule, man-tuitOrea ideia de unire administrativa a unor teri maimolt deceit surorf.

Ve'cluram steguri moldave in Bucuresci, vècluram stO-guri muntene in SucOva si in Iasi; dar Unire tot nu era.

Mircea cel Mare a lost cuprins Moldova i, in loc s'oincorporeze pentru tot-d'a-una cu Tera-Romanesca, else multumise a-I da un damn din mama si sub protec-tiunea sa.

telan cel Mare imita acest esemplu in privinta Mun-tenilor.

_Mult mal thrclia Mihaiu VitOzul reusi a intruni subsabia- sa Transilvania, Tera-Romanesca si Moldova; elbine! el is! lasa sie numai Transilvania. dand TOra-Ro-mänOsca unui filu si Moldova unui Depot de Irate.

De unde Ore sA ii provenit acea curiOsa tendinta tra-ditionala, pe care abia-abia o putu ste'rpimurmurul Europe! intregi ?

§ 38. Reii-voitoril Romanilor represinta acest fe-nomen ca o consecinta a unei antipatie, cage ar fi des-

45, Dupit opiniunea d-lul Berindeiu, Revista, Romdnii, t. I, p. 324.4U) Letopisefe, t. 1, p. 125.

di,

www.dacoromanica.ro

107

partind din timpil cei mai Vechi pe Munteni de Mol-,doveni.

Dar sá fi lost asa, Mirdea i Mihaiu n'ar fi dat Mol-dovenilor un domn separat, nici Stefan Muntenilor; cifie-care din ei gi-ar fi intArit propriul jug, MrA care huputea sA-§1 esercite ura.

Purtarea lui Stefan, Mihaiu, Mircea, fu simpaticA, nuantipaticä.

Muntenii se bAteati cu Moldoveni, precum in antici-tate Atenienii se bittuserA cu Beotiani, Spartanii cu Ar-cadiani, tOte orAselele Eladei unul cu altul, WA arumpe prin :aari «petreceri, legainintul frAtiei grece.

CAnd venia vorba de un Omer, toti Elinii se grAbinda striga cu mOndriO: al nostru.

La Munteni i Moldoveni sentimentul g1orie nationalepan-române fu, pae, §i mai desvoltat.

Vom da.-un singur esemplu.Stefan cel Mare strivise in mai multe rinduri pe Mun-

teni ; dar el ilustrase prin eroismul seii numele tuturorRomanilor; i Muntenii, uitând tOte ate ail lost suferitdin parte-I, nu numai cantail cantece in ondrea4, ci Incaportretul seü II gasi insu§1 IOn-voda, in palatul domnescdin Bucuresci, fAcut fresco chiar pe pAretele etaculuiprinciar, in tOt statura, cu corOna pe cap si cu un toegin manO 47).

Cronicele muntene merserA si mai departe : ele pre-

47) Strykowski, loco cit.: eGdym jachal do Turek, vid7ia1em,Bukorestu stolecznym miescie i w dworze hospodara Multanskiego,u kt6regosmy byli na czci, obraz wymalowany z possochem sta-

croswieckim, wzrostru wysokiego ?), tego Stephana, w koroniekr6lewskiej, na murze w swietlicy hospodarskiej pokojowej.v

-

lv

www.dacoromanica.ro

108

tind ca -vitezul Moldovei ar fi domnit cése-spre-dece antasupra Torii Romilnesci48).

Undo dara fost'a vre-o-data antipatia ? numal kW&in imaginatlunea cabinetului vienez sail in alucinatiunileTurciel 1

§ 34.Mircea, Stefan, Mihaiu, tura emeni de genii : elnu puteali a nu fi inteles supremele avantage ale uneiUniri, prin care se kluplicail fortele lor 0 se micqurailin acelasi grad acele ale dusmanilor; yrin urmare, catasa fi fost o causa fOrte seriesl, pentru ca sa-i fi impe-decat pe el de a pune culme mariril nationale.

Not unii intrevedem in misteriul trecutulul aceiasi tristacausa, care era at p'aci sa zadarnicesca realisarea Uniriiin dilele de acum : aristocratia.

Boeril preferiall sA fie mai multe tronuri, mai multelogofetie, mai multe vornicie, mai multe visterie, maimulte postelnicie, mai multe <docuri boieresci).

Boeril munteni se temeaii de rivalitatea boerior mol-doveni 0 vice-versa.

Boeril din ambele tee cloriati a se tine mai in familia,pentru a ti. cu atAt mai tail.

In fine, boeril, dela inceput 0 pinit mai de-una-di,SormaA un zid nestrabatut _contra a orl-ce incercare deunire administrativA.

La 1859 opositiunea boeresca fu invinsä, pentru aboeril nu mai trail deat o fantoma a trecutului lor ;dar in secolii XV 0 XVI ii apèrati inca do6 arme for-midabile :

1. Fie-care boer nutria sute de slugi ce21 lingeaii tip-siele 0, Orel in numele seri;

98) Engel, t. I. p. 210. Magazin istoric, t, 4 -p, 239.

www.dacoromanica.ro

109

2, Fit-care avea facultatea de a reversa in tot mo-mentul asupra teril sale ? invasiune tura, maghiara,p olOna.

Si la 1859 boerii ar fi vrut sä lucreze tot prin Sluesi prin invasiuni; dar slugile se Imputinara, se molesirä,se saturara de atata slugarit; lar politica Europei inchisecalea invasiunii, pentru a nu se calca «equilibrul,ideia necunoscuta Iii ile1e lui Stefan, MihaiA, Mircea.

§ 35. IOn-voda facu el in cestiunea Unirii totce-i permitea starea impregiurarilor.

Et vroia sa vécla Tera Romanosca de 'ntalti multumitd,si al doilea unita cu Moldova prin cea mai strinsit le-giltura.

Pentru a satisface pe Munteni, el le dede un principedintre ei si din nem domnesc ; insa, firesce, dintr'o fa-milia dusmana de mOrte cu acea a WI Petru cel Schiop.

Cu vr'o dou6-cleci de ani mai 'nainte7 domnise acoloun bastardbastarclii eratt pre multi nu numar in Mol-dova un bastard renumit prin caracterul sea bland sipacific, si care, otravit de catra boerii sei, deqi ei in-sisi Ii recunoscuserá titlul -de «cel Buns, Ma orfanitrei

1) Petru Cercel;2) Mihail]. eel Vitezi3) Vintila.Cate-si-trel_ remasera despoiatf de trail, pe care'l apu-

case o altä dinastlit de asemenea bastarda, anume tatallui Petru cel Schiop.

In interval, col trei frati desmosteniti cereati vahirilelung sub orizonturi straine: Petra Cercel calatoria prinItalia si Franta, invOla aprOpe tote graiurile Europe!,scriea versurI in limba Tasso i aträgea asupra-st

s

El:

list

www.dacoromanica.ro

110

prin maniere si. invetatura, admiratiunea curtesanilorcelor mai ralinati si a emenilor celor mai instruiti aiepocel; Mihaiti cel Vit.& era Inca mic, dar deveni gigantpeste trel-cleci de ant ; Vintill Isi gasise un refughl inMoldqva, si. IOn-vodd II puse acum domn al Teril Ro-manesci.

Devotamentul acestui noil principe muntenesc era asi-gurat, nu prin recunoscinta ce o datoria bine-läcko-rulni set, cad recunoscinta, de cele mai mune ori, emuma vrainittsiei; ci-1 asigura simtul ereditar de res-bunare contra lamiliei lui Petru cel Schiop : amicii celmai buni sint tocmai aceia ce uresc impreuna acelasi lucru.

Cu tete astea, inteo cestiune atat de gingasa, eroulnostru nd se multumi cu o singura garantia ; spre de-plinb. linisce, el Msg. in Bucuresci, pe ling Vintill, pegloriosul vornic Dumbrava cu vr'o cati-va Moldovenl, ca56.4 apere, sa-1 _sluiesca ... sail preveghieze.

Era Ore-cum b semi-unire.§ 36. Dupä patru chile de odihna in capitala l'eril

Romanesci, len-voda suna emu, trambita plecaril si con-duse triumfaterea-I armata la Braila, uncle se afla relugitrivalul set" Petru cel Schiop.

§ 37. Ne intrerupem aci un pie pentru a lace o ob-servatiupe asupra muvementului numeric al ostiril mol -dovene: alt lel cu gra ne-am pute orienta in urmareaacestel, campanie. .

Am vNut ea, in cliva dela Jilisce, Ien-voda avuse9,000 de al sel, cavaleria grea, si peste 1,000 de Cozad,cavaleria usera: inlanteria il lipsia cu desevirsire, si nicica 'i-ar i lost de vre-un lobos, atat din causa miracu-hisei rapecliciuni a mersului, precum si din acea a ca-racterului curat ecuestru al luptel.

www.dacoromanica.ro

111

Dar el se gandise la importanta pedestrimii chiar dindiva declaratiunii de resbohl: «crainicii), adeca heraldildomnesci, umblail din rudet in judet, din oras in oras,din sat in sat, chianaa'nd Omeni buni earl sit mergit culefit mare sit servesca principelui lor contra urgiei pa-game.

Era timpul lucrului de camp; dar ori-cum sa Ii lost,tot incrt voinici s'ait gait destui si se immultial mere('pe di ce mergea.

Ast-fel, veo cate-va mil din infanteriit ajunsera la Um-voda in, intervalul repaosului dupä victoria dela_ Jilisce;cei mai multi, de sigur, din invecinatii munti ai Vran-cei, popor tot-d'a-una vestit ca cel mai dirz intre Mol-dolma

Apoi in cursul treceril prin Tera-Romanesca si inimpul sederii in Bucuresci, infanteria moldovenescacrescu prin un mare numar de Munteni, veniti unii debuna voiä, pentru a se dinstinge sub stindardele vite-zului; altil din antipatia contra 16stei dinastie; o sem&pusi sub arme din obligatiune de alianta din partea luiVintill-voda.

In acest chip, sosind sub murii BrAilei, Iton-voda aveadeja aprOpe 14,000. de infanteria.

§ 38. Cu o suta ant mai 'naint,e un istoric bisan-tin numia Braila «cea mai celebra piata in tOte terileromane, ").

Negotul sea era atat de jntins, incat in cursul evului-

49) Ap. Stritter, Memoriae popularunt dim ad ,Danubiumincolentium (Petropoli, 1789, in-4); t. 2, p. 926: (Prailabum urbemDacorum, quae totius Daciae forum erat celeberrimum...4

www.dacoromanica.ro

112

meiü o visitan pin i vasuri spani6le, venite din de-partatele tumuli ale BarceloneI50)

Turcil, cuprinclend'o, dui:4 ce alungaseth pe famosulTepes, nu numal nu desfiintara coniertul BrAilei, ciInca 11 In Altara pinA la culme.

Pentru asigura acest irnportantl positiune, elincunglurath orasul cu un parcan, i zidith pe o stAncAa DunäriI o formidabill citadelA, en cinci basti6ne 51).

Un beiu comanda garnisOna.§ 39: Ca si la Bucurescl, I6n-vodl fu al doilea

domn moldovenesc- venit sub murilCu un secol nai 'nainte ea fusese ars& de WA te-

fan cel Mare, pe ale carul urme pAsla acum vitézill salstrAnepot 52).

§ 40. 16n-vodl ceru estradarea lui Petra celSehiop.

Capul cetatil trirnise patru Turd cu c,lece ghiulele,ciece glOute i doué 0.01, pentru ca sa spuna dom-nului moldovenese va ospèta cu acest Tel de _man-earl, decl nu se va grAbi a se retrage eu pace de 'fia-intea

I6n-vodA dede pe cel trimii pe manile calAilor; lethi A. nAriIe, buzele i urechile; ii restigni cu cure de fer-p e o prajinA, cu capetele in los; espuse ast-fel in

50) Precum s'a incredintat D. V. Alecsandrescu, visitand ar-chiva municipall din Barcellona.

51 Sulzer, op. ciL; t 1, p. 370:- f die Festung, welche in einemfmit Basteyen umgebenen Schlosse bestehf, auch deswegen nochfbetraechtlich, weil sie auf einem steilen "fifer der Donau liegt,fund an einem Arm derselben, der ihr zum Hafen dienet, untenf (lurch eine, Redoute vertheidigt

52) Letop,, 1. 1, p. 12.1.

a-si

-,-Mile'''.

-ca-1

_Bad lei.

si-i

wird...v--

www.dacoromanica.ro

113

fata inspalmatilor orasenl, strigand ca aceIasi sOrta a-040. pe toti pAganci.

Apoi, IAA, a lasa pe ulmitil spectatori al teribilululsuplicia sa revina din inlemnirea lor, el porunci pede-strimil a escalada

&lige de asedia eraü gata: imitate dupa acele in-trebuintate atund in Germania, ele conservar n limbanOstrá militara pIn i numele lor cel nemtesc: «loitre»dela «leiter» 53).

Infanteria moldovenésca nu avusese Inca ocasiani dea se distinge sub ochii eroicului principe.

Pe de alta parte, ea sciea din lama, cat de avuta eranegutatorêsca Braila.

Amorul propria i lacomia unite facura minunl: pe-destrasil se- aruncara asupra zidului cu atata furia, ra-sipira petrele i !Acura o lath. bresa cu atataincat garnisOna turctt nu avuse nici timpul nici cura-giul de a respinge. turbatul asalt : cât1 putura, fugira incitadela.

Virtutea infanteriel nOstre la escaladarea BrAilei egalape acea a cavaleriei la surprinderea taberei dela Jilisce.

Arcasul era demn de calaras, calarasul era demn deareas.

§ 41. IOn-voda dede acum armatel sale o deplinalibertate de a se scAlda cu totii in sangele vraimasuluI,de a se reisfata in preda, de a se imbulba in pècate.

Jaful BraileI fu din acelasi secol si avu acelasI ca-

63) Letopisete, t. 1, apenclice, p. 89: gal/6nd loltre gala, a obo-nit gardul tirgulul*. Paprocki, In Tesaur, t. 3, p. 279: csie

cschon bereite Leitern batten, miff denen sie die Mauern in ei-tnem hin mit grossem geschrey erstiegerp.

muril.

hlield,

www.dacoromanica.ro

114

racter cu famosul jai al Romei, despre care un istoricitalian ne läsâ urmátorul tabloti :

«Dupii luarea orasului, soldatil se 1mprástiara, in -Lae«directiunile.

«Trece'nd pe poduri, el vedurä pe parinti, tati simume,«sedênd pe pragurile locuintelor, plangêñd mOrtea co-«piilor ucisi in lupt6 si jelind calamitatea patriei.

«Acesti nenorociti, Imbracati in haine de dont'', ofe-«riail soldatului casele, mobilele, Ude avutiile lor, ce-«rOnd, cu o voce sfasietOre si cu lacrime pe gene, numai4 gratia vietel.

«In z5.dar!«Impinsi la macel prin sunetul tobelor si al trambi-

«telor, selbaticii invingelori se aruncara asupra bietelor-« victime si le bucatira, fará distinctiune de sex sail de«virstit, pe strade, prin case, sub altarele bisericelor.

«Apoi urmará scene nu mai putin oribile.4Vedeai copile asvirlindu-se in bratele nefericitelor

«mume, cari, despletite, apucail pe soldati de barbli, de4 Or, silindu-se in desert a-I opri dela crima : iritati 01,mai mult prin resistenta, el desonorail lemeil peste«femeitt, 0 apol le macelariati pe t6te sub ochil pärintilor«sad a barbatilor, pe earl Il tineaii legati,muti, Intepe-niti, dessufletiti ca nesce statue, privind cumplitul

« spectacol !«Unele mume 10 scOser& ochii cu degetele ca sg. nu

«Tie marture acestor scene!. . . .x.5*).

Iatä si un alt tabloii, mai scurt, dar mai energic, a-supra jalului BrAilei :

54) Buonaparte, Sac de Rome; in Buchon, Choix de chroni-ques et mémoires, XVI sada (Paris, 1836, in-8); p. 204-5.

www.dacoromanica.ro

115

eNimene nu fu crutat; sangele curgea /Aria in Du-4nrtre; nu r6mase nu numai un om, ci nici macar un4 cane via; nu remase pétra pe petit : poiarul nemici«tot ce scapase de sabia . . .,55)

Asa erad Omenii pe atunci.Daca IOn-voda fu barbar, snopind pe musulmani; apoi

cu cat Ore mai barbar fusese ducele de Bourbon, aducêndo armata de gadi asupra grandiOsel capitale a cresti-natatii.

Pentru a ludeca de gradul civilisatiunii unui popor,nu trebue sa ne basam pe propriele uOstre idel mo-derne, ci sa-1 confruntam, far& preventiune, cu tOte cele-lalte popOre din acelasi epoca.

§ 42. Dupa -obiceiul sea, IOn-voda permise armatelSale numal patru dile de odihna:

Patru dile la Jilisce;Patru dile la Bucuresci;Patru dile la Braila.Acest interval de patru dile de repaos dui:4 o izbanda

se pare a fi fost una din regulele militare d'ale luiIOn-voda.

Stefan cel Mare, in asemenea casurl, se odihnia tot-d'a-una numai fret dile 56).

§ 43. Citadela Brailei Amaze in posesiunea Oto-m anion

55) Gorecki, p. 54: glbi ingens caedes Tnrcarum facta fuit, ne-mini parsum: ubi ex caesorum cadaveribus sanguis instar rivi in

(Danubium prothudt . . . tOta urbs direpta, ac per iram incense,enullo hominum, ac ne canum quidem inter incendia ruinasquerelicto. Nam a victore hoste ne una quidem domus integre relicta

cfuit; onmia eversa ac solo adaequata fuere . . .

56) Letop. t. 1, p. 119, 125, 127..*

www.dacoromanica.ro

116

IOn-vod6 o lAs A. in pace, din urmAtOrele cause:1. Petru cel Schiop nu mai era acolo, Bind fugit peste

Dun Are la Constantinopole;2. Asediul ar fi adus multá scAdere in cifra armatel

moldovene;3. Genera lii Lei marl, incepend dela Alexandru

la Napoleon I, null perdeati nici o data timpul de'na-intea cetAtilor, ci bAteati pe adversar in camp deschisi

apol forteretele cele mai taxi, remanend Iär sperantlde sprijin, se inchinaii dela sine.

§ 44. Asigurat din partea Teril-Romanesci prinvictoria dela Jilisce, ruina Bräi lei si instalarea amiculuisett VintilA, IOn-vodl nu mai avea temeri din acestA parte.

Dar acum il mai ameninta resAritut: Turcil i Tätariise concentraii in sandjacaturile otomane de peste Prut,gata a reversa eciambulurile, lor asupra Moldovel.

IOn-vodA Il misch. armata, al driia numèr sporianecontenit pe drum prin inrolarea nouior amatori degloria si de predl.

In avant-garda mergea hatmanul domnesc Slavila cuCozacil i cu 8,000 din cavaleria moldovenescl.

DupA el urma insusl principele cu tOtA infanteria.Remasita cavaleriel inchidea mersul i voltigla, pentru

paclA, la flancurile§ 45. Teatrul luptel se stramutA in Basarabia.AstA-cli sub acest nume se intelege tot teritoriul româ-

nese, lungit intre Prut i Nistru, cu piciOrele mulate inMarea-negrA si cu fruntea umbritA la polele Carpatilor.

In vechime, numal partea sudid a acestel regiuni senumia «BasarabiA,, nordul purtAnd un singur nume curestul Moldovei,

Intr'o vreme, mai ales pina la mOrtea lui Mircea eel

si pinA

si

ostiril.

www.dacoromanica.ro

117

Mare, tot termul Dunäril, dela Severin pin& la gura Ni-strului, apArtenia Muntenilor, a cArora terA, dupl pore-cla dinastiei princiare, se numia ABasarabiä, sail «TeraBasarabilor* 57.)

Dui:A ce Moldovenil se latirl cu incetul, bucatA cAtebucatA, si, in line, sub Stefan cel Mare, tliarA tocmaNaMilcov hotarul Teril-Romanesci, teritoriul de 'ntre guraNistrului si Duntirea conservA eI singur, ca suvenir, nu-mele de Basarabie, 55).

Sub Petru Bares, sultanul Suleiman cucerind dela Mol-dova acest pretios petic de pAmint, stabili acolo doesandlacaturi otomane: unde fusese Cetatea-albA a Ro-mAnilor se aucli numele turcesc de Ak-kerman, érl Ti-ghinea moldovenescA deveni Bender.

De atunci incOce, Basarabia perdu aprOpe cu totulprimitiva-i poporatiune roma.* implendu-se de Osman-WI si, mai cu sernA, de TAtari, nAvAliti cu mil de pesteNistru si Carl ii dederl Ora si un nume in limba lor:Budiacv adeca, unghht.Un sant antic, cunoscut la popor sub numele de Tro-

ian-d6--Sus, incependu-se dela Prut mai los de MHO.

57) Raczynski, Kodex dyplomatyczny 1i-they (Wroclaw, 1845,in-4); p. 351.Karano-Tvrtkovics, Srbskid Spomenitzi (Biograd,1840, in-8). Venelin, Vlacho-Bolgarskiia gramaty (Petersburg,1840, 111-8); p. 1-4.--Dogiel, op. cit.; t, 1 P. 623, uncle este un do-cument. dela Vlad--voda.', din 1396, dat in Arges, in care 2.-

cest principe se intituléz6.: tWaywoda. Bessarabiae nge non comesde Beverino.,

58) Sarnicki in Mizler, Historiarum Poloniae collectio magnaVarsaviae, 1761, in-f); t. 1, p. 259: t Besarabes autem in veteri-bus sedibus Gotthorum habitant inter Tyram et Istrum seu Da-nubium.x.

www.dacoromanica.ro

118

si sfirsindu-se la Nistru mai sus de Bender, despartiaMoldova propria de acésta, noul provintiä musulmana.

§ 46. Natura Basarabiel diferesce si diferia tot-d'a-una cu desevirsire de acea a celor-lalte terl romane.

In loc de majestbse paduri si daurite holde nu veciiacolo decat monotOne deserturi, asternute cu luciul na-sipului sail preserate cu debile arbuste, Oducel sad ma.-cesi, si cu selbatice erburi si buruene, iar intro ele, ce-vacaraderistic, lantasticul _scalete, al -carui cap, rotund-ca o mince, spinos ca un ariciu si usure ca puful, sedeslipesce tOrnna de putreclitul seii trunchiu si apol, go-nit de cea mai slaba. suflare a vintului, rotesce meredd'a-lungul pustiiului, pin'ce se inOca. in Nistru sail in Dunare.

In Mc de posomoritii Carpati, uriese sentinele ale Mol-dovel, nu vecli acolo decat pitulate si imprasciate gra-mecliOre de pamint, cari se par a fi inaltate cu 'nanaomului, caci producerile naturel nu pot fi atat de mes-chine.

In Mc de nenumerate ape si riulete, vecli cate 0 ball/säratä, tate un pariii efemer ce nu-1 vel mai gäsi maul,sorbit de arsita sOrelui; sail dal din intamplare peste unput. . . vel umbla mult; sarmane, pinä a-I descoperi operechiA!

§ 47. Asta-cli pacea si industria impoporara, Budia-zul cu veo cate-va oraseIe si mai multe sate.

In secolul XVI, sub timpitOrea dominatiune turco-a-tarti, afara de Ak-kerman si Bender, implantate tocmaila margine, nu intimpinal acolo nici o locuintO umanäpe suprafata paMintuld

Bordeiele erad sapate pe sub-pamint 59), si numal hi-

59) Douza, op. cit.

www.dacoromanica.ro

119

mul ce se furisa din fundul- acelor ingrozitdre suteraneputea conduce cate-odata pasil retacituldi ealator.

Mai zarial ici-colea ate o turma albind la picidorelevre-unei coline . . .

Adauge o pestrita societate de mierle, ganguri, gra-uri i vei aye o ideia completa despre t6a vita-litatea Basarabiel.

§ 48. Mai sus de Bender, cam in prejmetele Lö-pusnel, dela pe teritoriul moldovenesc, avant-garda con-dusä de hatmanul Slavila surprinse un- detasament deinamici, Turd si Marl,

ET erail Biguri a IOn-voda se afla departe, la Braila.Atacati in pripa i descuragia4I chiar inainte de lovire,

dusmanil furl infranti, rAsipiT, alungati, secerati.Abia o miia, reusi a napa teler1 la Bender, ducend

cu sine ciuma spaimel.§ 49. IOn-voda, ajungend la campul luptel, nu per-

mise nici un moment de zabava.Inainte cu totii!Pe ses, sub muril Benderului, stetea un alt detasa-

ment de vrajmasi, catra care se- adausera acum fugariidela Lopusna.

Asta data 11 lovi Insusl IOn-voda.Goniti pin& la portile Benderului, invinii intrara odata

cu invingetorii.Orasul fa cuprins; putini isbutira a se inchide In ci-

tadel&Urma, firesce, un jai Irate gemen cu acela dela Braila,

cu acea numal deosebire ca, in casul de fatä, préda, dinnecesitate, fu mai modest&

§ 50. Bataea dela Löpusna i cuprinderea Bende-rului se succesera cu atata repecliclune si se realisara

. . .

www.dacoromanica.ro

120

cu atata usurintd, *theft mi eredem sit mai fie in isto-ria romand, un alt esemplu, catrd care mai bine A. seWA aplica sublimul laconism al lui Cesar: 1 venii, veclui,vinseir..

§ 51. Dupa isbandg, eroul nostru, lAsand WI ase-diti citadela, dupd. cum Meuse la Braila, se asecla cu ta-be'ra de 'naintea Benderului, cu fata spre inamic si cuflosul spre hotarui Moldovel.

Aci el dede- armatei sale, pentru prima Ord., un dupluinterval de repaos: opt clile.

AcOstd neobicinnitá prelungire avea o gravà causdpolitic6.

Inca la inceputul resboiului IOn-voda, scrisese cAtrkdol dintre cei mai puternici din aristocratia polonh, ru-gandu-I sä-1 alute la nevoid chiar contra poruncelorturcitului lor rege.

Unul era celebrul Laski, pre-adesea mentionat in cur-sul acestel istorie.

Cel-lalt era principele Ostrogski, gubernatorul Polonielmeridi on ale.

Laski era furios pe Turd pentru el in locul lui IOn-vodä puserl domn pe Petru cel Schiop, iar nu pe dinsuldupd cum staruise; era furios pe Enric de Valois pen-tru a nu-si pusese pe ling/ POrta Otomanit tOte silin-tele in acéstä cestiune; era furios si pe Turd si peEnric de Valois si, prin urmare, din rival periculos de-veni acurn amic clevotat al principelui moldovenesc.

Ostrogski, pe de o parte bind de rit grecesc, simpa-tisa cu coreligionarii Romani si despretuia fanaticulpapism al noillui rege polon; pe dil altä parte, bind capal marginilor meridionale ale Poloniei, el nu se putearesufla de pecurmatele invasiuni tatare si cApOta o ur6,

www.dacoromanica.ro

121

nesting pentru tot ce era musulman; incât rugdmintealui IOn-vodI Ii atinse la cOrda cea mai delicatä.

Asa dal* Laski si principele Ostrogski respunserlamindol intr'o voce cA, desi deosebite impregIurärl nu-le iértl a veni in persOng in aiutorul scumpului prieten,totusi se vor grgbi a-I trimete ostasI, munitiunl, banI,orl-ce le va sta in putintlt 60).

Ambil magnati eraü in stare de a pune sub arme20,000 de Omen! ales!, cálkri sau pedestri, prevNuti cuarme de manä, insotiti de artileriä, i condusI de cApi-tanI descepti; ei bine! pentru un asemenea contingent,mai !rumos deal acel al regelui Sardiniei in campaniadela Crimea,penfru un asemenea contingent IOn-vodaputea perde patru dile peste num'Or.

Positrunea dela Bender era in casul de !all cea. maipotrività: putin mai sus, de ceia parte a Nistrului, se

60) Orzelski, Res post obitum Sigismundi Augusti gestae abanno 1572 ad annum 1576 (MS. in Biblioteca dela Lemberg, in -f.sub Nr. CXIV); *p. 92: tLascus et Dux Constantinus litteras, quaead manus Bassae venissent, praecaventes, et ad bellum stimu-lantes, auxiliaque promittentes, dederint...,Insgs1 scrisdrea e cu

prinsa. In acea viziria1 ce am publicat'o din manuscript in Ar-ehiva istorica a Romania, t. 4 nr. 47, p. 43: ttimice nobis dilecte!nunc agi de vita tua intelligimus, quod profecto dolemus vehe-

tmenter; auxilium quoque tibi non denegaremus, si modo locidistantia non prehiberemur; nostris tamen ducibus et capitanaeisin illis finibus existentibus mandavimus firmiter ut advigilent,tibique auxilium ferant: tuum ipsum est litteris illos solicitare, utilli modis omnibus tibi opem ferent., Cf. Charrière, t. 3, p. 523:

tledit bassa m'a faict dire qu'on luy avoit porte lettres que ledit(seigneur Lasky et le due Constantin escrivoient audit voyvoda,tpar lesquelles ils le confortent a Ia continuation de cette guerre,t avec promesse de luy mener bientost secourt d'hommes, de che-vaux, d'armes et de toutes choses nécessaires a son entreprise.,

www.dacoromanica.ro

122

incepea teritoriul polon, ping la care era abia vr'o CA-te-va ore de depgrtare.

§ 52. AflAnd de bgtaea dela Lepusna si de arde-rea orasului Bender, sandiacul de Ak-kerman trimise10.,000 de pagan!. in spriiinul citadelei, remase pingacum in mAnile Otomanior.

IOn-vedg chiama pe Swierczewski, cel mai renumitdintre capitanii Cozacior.

Voesc a-ti areta astacli o deosebitä a mea incredere,ii clise principele:Iea Cozacil vostri si trel mil dincAlgrimea moldovenescA; o este vralmasg se apropigpentru a ne respinge de aice; astept'o dupg aceIe mo-vile,el aretA cu mAna,astept'o si sdrobesce-o; faastg-datg, ca slava biruintei sg fie numai a ta!

Cozacul se simti mägulit ping in adAncul amoruluipropriti: cuvintele Iul IOn-voda Far fd fAcut erog, sg, nu-Ili fAcut era. natura.

§ 53.De ce Ore principele nu porni cu tote forletesale intru intimpinarea inamicului ?

Sail de ce Ore, detasAnd un corp de Oste, el nu-i po-runci a merge mai departe, iar nu de a astepta pedusman chiar in apropiarea Benderului ?

Aceste do6 intrebAri sint fOrte legitime: un generale dator a da se/lag de tot! pasil se!, aretAnd limpede,pentru ce a fgcut asa cum a !gent si nu altminterea, siproband lkmurit, cg trebuia sa facA anume cele !Acute.

SI se li miscat IOn-vodg cu intrega armatA, el lAsagarnizOnei din citadela Benderului facultatea de a-I lovidin dos, incAt s'ar fi pus -el singur intro doe focuri.

SA fi- inaintat detasamentul seil pre-departe, remaneafArg sprilin la cas de nenorocire; 'far detasamentul, hindinvins, pe de o parte demoralisarea intra in tetg masa

www.dacoromanica.ro

123

armatel moldovene, -pe de alt& parte garnizOna din Ben-der se unla cu contingentul dela Akkerman si ne atacacu un adaus de fort& material& si moralA.

Asa dal* lOn-vod& fu constrins a nu porni cu tOtefortele sale, ci numai a deslipi un detasament, porun-cindu-1 a nu se prO-depärta cum-va de preimetele Ben-derului. .

§ 54.Locul, unde stetu Swierczewski, atinend caleaTurcilor, era intr'o asa distant& dela tabera lui IOn-voda., incAt urcAnd vre-o movil& din acele cu cari e acoperit aci in abundant& tot litoralul ITistrului, princi-pele observa cu ochii sei tOte evolutiunile Mt&ii.

Citadela dela Bender se atla la miiloc intre dosuldetasamentului lui Swierczewski si intre lata taberel WIIOn-voda.

AcOst& ingeniOs& dispositiune a armafei moldovene iiasigura victoria chiar mai 'nainte de a se fi incins lupta;c&cl :

1. Sl fi esit garnizOna tura& din citadel& pentru alovi pe din (Wit detasamentul lui Swierczewski, in acelasiclip& IOn-vodA s'ar fi repeclit, lovind'o tot pe din dOritpe ea insasi, ceea ce ar if adus dup& sine c&derea ci-tadelei in mAnile Moldovenilor.

2. Contingentul turc, venit dela Ak-kerman, sl ti reu-sit a turbura detasamentul lui Swierczewski, IOn-vod&pe dat& ar fi miscat in alutoru-i alte doe' sell trei milde Omeni, far& a inceta de a tine tot-d'o-dat& inchis&esirea din citadelA.

§ 55. In b&taea dela Bender Swierczewski fu ceeace fusese Dumbrav& in bAtAlia dela Jilisce : cel maiinteligent esecutor al ordinitor unui om de geniti.

www.dacoromanica.ro

124

FAA, doi-trel ca acestila, Ore s'ar fi putut realisa mi-racul6sele izbAnde ale lui IOn-vodA ?

Atingem o cestiune care interes6zA tOte pop6rele si totisecolii in genere; si care ne va interesa mani-poimtmlpe nol insi-ne, in specie.

A intreba cum ar fi mers IOn-vocIA WA un DumbravAsail un Swierczewski, este a intreba cum ar fi mersBonaparte ma un Ney, un Murat, un Lannes.

A intreba cum ar fi mers Bonaparte fArA un Ney, unMurat, un Lannes; este a intreba cum ar li mers Co-lumb WA busolL.

Columb ar li inventat busola, si tot izbutia a mergeinainte; Bonaparte ar fi descoperit pe maresafil sei in tOteunghiurile Franciel ; IOn-vodA ar fi creat pe lin altSwierczewski si pe un alt DumbravA.

Prima si fundamentala trAselurA a Omenilor marl, inorl-ce ram, este el lor nu le lipsesc nici-o-dath instru-mente; prima 0 fundamentala trAskurl a Omenior midi,farAsl in ori-ce ram, este ca. ei nu véd instrumentezAcênd la picibrele lor 0 in zAdar isl frAng capul cam-tAndu-le aiurea.

Sub Ludovic XVI Ney ar li murit &gar, LannesvezeteA, Murat birtas; trebuia un Bonaparte ca a re-cunOscA in ei stola de general

Swierczewski nu fusese nimic Cat timp se afla inPolonia, DumbravA era necunoscut sub predecesoril luiIOn-vodA, . . .

Omenii de'geniii creA tot, tot, pinA si uneltele creatiunil!Prin dogArii, prin birturI, prin graiduri, multi: Nei,

Lannl si Muratl romAnl, of tézA in tot momentul dupA unsOre, care sa p'6trundl cu radele sale pinA la soiosullor intuneric.

www.dacoromanica.ro

125

§ 56.Swierczewski isT ased.â detasamentul in urrat-tOrea ordine.

Qozacii formaii linia de Mail.La aripa stangrt eraii patru centurie cu sulite, in cen-

4v

,ss.

12 -k14

Ordinea Wail dela Bender.

Esplioatiunea: /armata inamicet; 2 Cozacii *algae f8 Cozacii pupae4 Coutca curcail ; 6mimentele nwidovene din wnbuscadd ; 6 iaggral iu rIón-codd. ipligintAt ondulaliunea terenultd.

howaallv

tru patru centurie cu pusce, la aripa dréptl:patru:cen-turie -cu arce.

La spatele acestora se lungia un:sir de colnice, din

www.dacoromanica.ro

126

dosul carora se ascunserd trei mii de calarime moldo_venesca.

De'ntAl puscasii si arcasil descarcara o plOil de sa-geti si de glOnte, pentru a produce o desordine in -cen-trul si in aripa stangit a dusmanilor.

Apoi sulitasii !Acura, atac asupra aripei drepte.Inamicii concepura, si trebuia sá conceptt ideia, pe

acest corp, azardat pré-inainte, sa-1 desparta de cele-lalte. doa corpuri cozace, remase pe loc.

Deci, ei Il miscarit centrul si drepta asupra pusca-_silor, punéndu-se la miiloc intre acestila ci intre su-

cei inclierati cu aripa drepta_Pe basa atril combinatiuni, Turcii Il inchipuiati a li

capatat un avantagiti decisiv, putend acum a incongiurape cei opt-sute de Cozaci, lipsitl de o aripa, al carilateren remase gol, si care si aceia, isolata la o partelara nici un spriiin si compusa numal din patru sutede sulitasi, cata neaparat a fi taiata in bucati.

In acest mod câmpul batitliei, in urma evolutiunilor,presinta doa grupe : mai incóce, peste 6,000 de Turdstringend 800 de Cozad; mai incolo, din dos, 400 deCozad' strinsi de peste 3,000 de Turd . . .

Sosi momentul oportun.Puscasil si arcasil Cozad, precum cliseram, steteati

raclemati de nesce colnice, la spatele carom-se tineain embuscadit cavaleria moldovenesca.

Când cornurile atacului turc, silindu-se a incinge pecei 800 de Cozaci, se apropiara, de linia colnicelor, deo data Moldovenil sarira cu racnete Ia drepta si la stânga.

Turcii se trezira incongiura41 el-insisi.II coprinse o panica..Victoria iu completa.

litasii

www.dacoromanica.ro

127

Lupta clurase numai o ore.TOta perderea detacamentului moldovenesc abia trecea

peste o sutit de morti.Din Turd, cel mai multi acternure câmpul, putini sce.-

pare. cu fuga, vr'o doe sute fur& princi.IOn-vode., privind din tabera de ling Bender, aplauda

pe copiii geniului see_ 61).Oare se. fi aplaudat ci ci garnizona turce., privind la

spectacol ci mai bine din virful citadelei ?§ 56. Meritul lui Swierczevski se cuprinde in ur-

mitterele:1. El permise Turcior sA veclä in voi e. tOt e. pup-

netatea cetei cozace, ceea ce-1 fazu a nu se, forma indoe linie, mai lesAnd ci o reserva dupa obiceiul lor, cisä se grupeze cu totii intr'o singure. lin% de batailt, Insperan te. de a scurta ast-fel lupta, turtind in clipit ointme. de Cozad sub greutatea multimil.

2. El puse in rise o aripl intrége., miccurândullinadins lungimea frontului, ceea ce, inlesnind Turcilorfacultatea de a incongIura pe Cozad, 11 indemnA a pro-fita de o grecellt imaginal% ci-i atrase drept asupra em-buscadel.

§ 58. Brttaea dela Bender dede nascere unui epi-zod, pe care il reproducem aci, ca o poesia, purl:Andcacetul epocei.

Un mare filosof a clis:c Gaud cine-va devine famos in bine sae in ree, popo-

crul se grabesce a ci-1 inchipui in cutare sail cutare im-pregiurare, ci inventezit apol asupra-1 fabtle in arrnonie.

61. Gorecki, p. 60: tIvonia ex longinquo tam inclytae victoriaespectator hilts..

www.dacoromanica.ro

128

cut caracterul eroului; earl sint mincluni factice, dargveritap ideale, caci glotele nu imaginéza decat ceea«ce este analog cu realitatea. 62).

Detasamentul Jul Swierczewski prinsese, intrepe insusi agaiia, capul armatei turce, barbat frumos,nalt, pEn de tarmecul manierelor, i atat de bogat, Incavoind a se rescumpera din manile Cozacilor, pentru casa nu-1 dud, de'naintea teribilului IOnrvod6, le-ar fi pro-pus sa-1 cantaresca, de sése on, contra-balantandu-1 odata cu margaritar, de doe ori cu aur, de tre orT cuargint.

Margaritar in greutatea unui om trupes . . . nu scira4611, déce. Rotschilcl ar fi in stare a se rescumpera cuun asa pret, srt fi cadut in robia paganilor; dar fabulanu cauta la atari sicane de detalit.; ea tindea numai ada o idea pitoresca de bogatia pasalelor turd de atunci

in acesta privinta, minciuna e adeveratti.Urmain mai departe cu naratiunea.Ori-cat de splendida fuse (Arta prinsului aga, totusi

Cozacii nu se lasara a se corumpe, ei-'l depusera viü inmanile lui IOn-vodd, punend credinta cea jurata princi-pelui mai pe sus de ori-ce avutia.

Nu '1 de credut ca fidelitatea Cozacilor se va fi urcat

62) Vico, Principes de la philosophie de l'histoire (Bruxelles,1835, fn-8) ; p. 103: cQu'un homme soit fameux en bien ou mal,cle vulgaire ne manque pas de le placer en telle ou telle circonstance,cet d'inventer sur son compte des fables en harmonie avec son ca-csactère; mensonges de fait, vans doute, mais Writ& d'idées,puisque le public n'imagine que ce qui est analogue a la réalité.

cQu'on y réfléchisse, on trouvera que le vrai poétique est vraicruetaphysiquement, et que le vrai physique qui n'y serait pascconforme devrait passer pour faux.,

altii,

si,

1

www.dacoromanica.ro

129 (-vre-o data tocmai pinä la un asa grad de cavalerism ;dar chiar cata a lost, ea tot 'Inca era- pre mare i, amputé dice, neprobabila din partea unel ostiri mercenaredin secolul XVI63) ; Inca labula avea Ore-cum dreptulde a iperboliza acea minunata fidelitate, caracterisand'omai in reliev.

In fine, adus de'naintea lul Ien-voda, nenorocitul agahi interogat de WA principele In curs de cate-va qileasupra celor ating6tere de Turcia, i apoi dat solda-tilor sa'l taie in bucati cu cesele ; desi nici lui Ien-voda,de sigur, el nu va fi uitat sa-'1 propuna cele sése m6suride margäritar, de aur si de krgint.

Mult mai erati urIt paganiI in ochii eroului roman :din acest punct de vedere, bine il cunoscu labula!

§" 59. Pe cand Swierczewski triumla asuprada-deci si cinci de luntri, pogorandu-se pe Nistru

dela fruntariele polone, adusera lui Ien-voda prima mica.doveda, cum-ca Laski si Ostrogski sint in adevèr decisia-I trimite aiutere : era 600 de Cozad pedestri sub co-manda unui vechiti mariner Pokotilo.

Orl-cat de slab, acest contingent fu de o valere nespusapentru trebuinta momentului.

len-von, porunci noilor -venitl a se re'mbarca in lun-trile lor, cate 24 in fie-care, lasandu-se in iosul Nistruluiasupra Ak-kermanului, unde nu puteati intimpina multaresistinta, precedendu-I spaima victoriei dela Bender.

Insusl principele remase in escelenta-I positiune, avend

63) Ve41 ce povestIa atund Du Bellay (apud Buchon, op. laud.p. 329) despre necredinta lefaOlor Elvetianl din armata francesä,de§i acestia intrecead ar a. comparatiune ye Cozad In punctul mo-ra1itati1.

9

cilor,

www.dacoromanica.ro

130

la spatele sed hotarul Moldovei, de unde IT procura inabundant& provisiuni si-s1 rnarla cadrele ostri, si in hive-cinarea Poloniel, de- uncle astepta pe teta Ora deplinarealisare a promisiunilor lui Laski si Ostrogski.

Sa se Ii miscat el singur pe uscat asupra Ak-kermanu-lui, ariditatea nasiposului sol, lipsa de apa, ucigetereacaldura a acelei semi-africane regiuni, pe care am de-scris'o cu cate-va rindurl mai sus, n'ar fi intardiat aintroduce lemete, sete si bOle intr'o armata crescuta delala o cifra destul de considerabilä.

Luntrasii Cozad' eraii mai potriviti pentru atare mi-siune.

Desbarcand pe neasteptate la Ak-kerman, "el surprin-sera ora01, macelarirá off-ce li parut a fi musulmansaii musulmanit, se incarcara de bogata prada i, andfoc caselor, lasara nurnal citadela, inlItandu-se ca unmonument funebru d'asupra mormintelor . .

§ 60. Sa observam, ca Ien-voda hi unicul principeroman victorios pe uscat i pe apa.

§ 61. Trecura numasi doe lunt dela esplosiunearesboiului.

In acele doe hint hi castigata marea victoria delaJilisce, fu cucerita teta. Tera-Romanésca, fur& luateBraila, Benderul i Ak-kermanul; marl detasamente ina-mice fur& !Ante, o data ling& Lopdsna si de AA oilling& Bender . . . .

In acele doe luni perirtt, de incendia si de sabia, celputin 200,000 de dusmani, pe cancl Moldovenit nu sevede a fi perdut peste tot Mei o miia de einen1 . . .

Trecura numai doe luni dela esplosiunea resboIuluil§ 62. Ping aci avuram ocasiunea de a analisa nu-

mai resertele partiale ale fie-carit din bataliile lui IOn-

s'a-

-

www.dacoromanica.ro

l3t

esplicand victoriele sale una cate una, Wit lega-turá cu cele-lalte.

Pink aci ve'clurAm causele succeselor in varietateamiliOcelor: diferite terenuri, diferite arme, diferite- ordinide bataia, diferite_ timpurl . . .

Pin& aci aretarAmr bunk-Ora, cavaleria ilustrandu-sein oklinea concava pe sesul dela Jilisce in bruma

infanteria culegAnd 1uri prin o luriOsa escaladarea Brailei, marina aruncand desolatiune th Ak-kerman,embuscada reusind pe terenul undolos de ling Bender,ci aca mai departe.

Pina aci, in line, nu ne atinserAm de loc de aceleprincipie sintetice, earl lac sa reusesca mz o singurabatalia,ceia ce se pOte intAmpla chiar unui generalmediocru, prin efectul azardului,ci earl lac sa reusescito campaniA intrega, ceia ce nu se pOte intampla decatunui geniii militar, prin forta combinatiunilor . .

§ 63. Elementele, -adunate mai sus, ne permit a-cum a atribui minunile lui I6n-von, in Tera-Romanescasi in Basarabia, la trel cause marl si generale, earl pia-néza de-asupra tuturor eelor-lalte, speciale:

1. Marsul;2. Alegerea teatrului luptel;3. Maniera personala a capului.§ 64. TOte miscarile lui IOn-vodit fuser& ast-fel,

Inca inamicil nu-1 puteaA surprinde nici o data, pe candel, din contra, ii surprindea la tot pasul.

Armata sa mergea inchisa din Tata, din laturi si lados prin intinsa rete de asa numite straji, compusedin Oste usepra, i pe cari le strainiak Iarasi o multime-

vodA,

died-neei,

mid si

ty-

www.dacoromanica.ro

132

sehtinele, preserate in tOte directiunile, prin sate, peinaltimi, in strimtori, la trecelorile apelor 64) . . .

Cea mai ascunsa urnire a dusmanului era pe minutcunoscutA lui IOn=vodA, care se asvirlia asuprA-I, ii

slArma, _11 mAcelAria, fAcea sa se simIA trAsnetul mai'nainte de a se fi v6c1ut fulgerul.

Principalele resultate ale acestei estreme rApediciuni,unitl cu o estremA putt, turA :

1. Fortele mid invingeati forte marl;2. Inamicil perdeail mil de Omeni, iar al nostril reml-

neati mai-mai intactl.§ 65. Alegerea teatrului luptei lu si mai fecund& in

consecuente.IOn-vodA nu läsâ pe dusmani sA cake Moldova, ci-'1

infrunt S. in propria lor terA, de'ntAiii in Muntenia, apolin Budjac.

In acest chip, el ajunse la trei scopuri de o supremitimportantA :

1.. Moldovenii, scutiti in intrul patriei de nemultumirile,.,zApäcOla i pagubele resboiului, rernaserA ca o nesecatAreservA de bani si de brate 65).

64) Fredro .Dzieje narodu polskiego pod Henrykient Wale-zyuszem (Petersburg, 1855, in-8); p. 103: tRoztropniej postapil soMe4Iwon, ktory zdaleka po wioskach, po zamkach, po skalach, u w6d,4na czele i z tylu wojsk swoich, postawil podwójne i potrójneczaty, majac sie na baczeniu. tern pilniej, irn blizsze byly wiado-

4mosci o nieprzyjaciolach. Tot acesta, desi cu ma! puting, clari-tate, se deduce si din Paprocki.

d5) Niccollucci, .Discorsi politici e militari (Venetia, 1648, in-4 ;p. 168: Quel Prencipe, che ha i suoi popoli armati et ordinati allacguerra aspeti sempre in casa una guerra potente e pericolosa etA non la vadi a rincontrare ; ma quello che ha i sttoi suditi disar-4mati et il paese inusitato della guerra, se la discosti sempre da

ale

-

www.dacoromanica.ro

138

2. Inamictil, simtindu-se atacat in propriul seii amin,primia pericolul asupra-si in boc de a=1 da altoral esa-gera in imaginatinne-i puterea adversarului, se descuragia.

3. AflAndu-se intr'o Orà vraimasit, ostasil lui Idn-voda,din cart cel mai multi- larä soldä, aveail drept impulsperspectiva predel.

§ 66. Un vechiü autor polon, care avu bunul sim1 .de a duprinde i pe Români in tractatul seii universalasupra artei militare,ceia ce n'a facut piná acum niciun autor nor' trances sail german, ice, intre altele :-

4Idn-vod5. din Moldova, Mihaiu cel Villa din Tera Ro-«manOsc5. i Gustav-Adolf, regele Svecliei, scieaü a in-«Irina pe numerosil lor ostasi numai prin prestigiul elo-cuentei i prin familiaritate. . . 66).

§ 67. Trebue dre sä mai spunem, cä Annibal, Cesar,Wallenstein, Frederic cel Mare, Napoleon, nu avura. niclei alte principie, afarl de cele de mai sus ? desi tie-carele aplica in modul cel mai potrivit cu impregiurarile pro-priel sale epoce.

acasa ii piu che pu6. Et cosi l'uno et l'altro, ciascuno nel suo grado4si (liferidera. meglio . . . .

66) Starowolski, Instituta rei militaris (Cracoviae, 1640, 1n-f.);p. 168: elia Ivonia Palatinus Valachiae, et Michael Palatinus Mo1-4daviae, et nostra aetate Gustavus Rex Sveciae, sola suaviloquentia<az libertate adhthita (numerosum exercitum in obedientia conti-4nuerunt). - Cf. Imbert, Eloquence militaire ou Part d'asouvoirles soldats (Paris, 1818, in-8).

www.dacoromanica.ro

IV

CATASTROFA'I hue, sometimea, hath ih- brightest

day a cloud... Sire. what's o'clock ?Ast-fel unc-ori dims ciis real scninS

arc on nor.,. Doreollor, rate edemasint ?

Shakespeare, Henry IV: (1, 4

§ 1. Turcia din Europa presintA o mare asemènuecu planta numitA sensitiva: de'ndat A. ce atingi cu indis-cretall mânruna singurA din foile sale, tOtA Urea resimteatacul si se stringe de durere.

Românii, Bulgaril, S'erbil, Grecil si ArnAutil sint celecinci foite ale sensitivei otornane: cea mai micA miscareprodusA. in vre-una din aceste nationalitAti, trage dupAsine immedtata convulsiune a tuturor celor-lalte.

Românil Ant Latini, ffulgarii si Serbii - Slavi, Greciio degeneratiune elenicit, 1) ArnAutiio vita tracicA, ast-

1) Fallmerayer, Fragmente aus dem Orisnt (Stuttgart, 1845,in-8); passim. Deja in Tacitus, Annales, lib. Ir, 5-5, gasim ut-ingtorul pasag1u chlar despre AtenianT: anon Athenienses, tot eta-

www.dacoromanica.ro

135

fel diferinta sangeldi 11 desbing, dar ii unesc dol nerviputernici: fratia religiOdt si frätia de sclavid.

Cand Mircea cel Mare bittea pe Turd, BuTgaril si.E6rbli se indesati sub st6gurile eroului roman, a caruimemoriii., remase IAA astadi in poesielelor nationa1e'2).

Cand Petru Rams se pregatia a scutura lugul otoman,Grecil iii serviail in tOte modurile cu cel mai curaglosdevotament 8).

Armatele lui Mihaiu cel Vitéz ere" pline de Sêrbi,Bulgari, Creel si Arnauti ...

In fine, cate-0--cinci popOrele recunosceaii tot-d'a-unasolidaritatea intereselor respective NI cu factul comunal ape'saril turce.

§ 2. Dar din MIA acéstli grupti, legAtura fara Ind() Ohtcea mai strinsä si cea mai trainicä unesce, din vechimesi pang astActi, pe Romani si pe Bulgari.

In evul medifi ei formai" un singur imperil", dela alpilCarpatici pinh la alpii Balcanilor, sub sceptrul unel glo-riOse dinastil romane, de care tremura Constantinopolesi pe care o lingusla Roma.

In secolul XIII acea granditisä monarchitt se rupse intrei trunchiuri: Moldova si Tera-Romanesa incepurit ase nasce, Bulgaria incepuse a muri.

In bac de un singur su,veran apar pe scenä trei prin-cipi neatarnati; dar traditiunea unitatii primitive nu fuuitata: cate-si-trei adaugail catra propriele lor numi

dibus exstdnctos, sed colluviem illarn nationum.. Acésta e decisivin privinta Grecilor.

2) Miladinovtzi, Bulgarski narodni piesni (Zagreb, 1861, In-8);p . 282-6. Rakowski, Poesie nationale bulgare 0 serbe <MS).

3) Document Nr. 11 , In magistratul municipal dela Lemberg, fase.159. 11 vom publica cu Eimpul In Archiva istoricel a Romania.

www.dacoromanica.ro

136

sacramentul prenume _de loan, conservand ast-fel nemuri-threa memoritt a impèratului loan Asen, fundatorul mAririiromâno-bulgare unite 4).

In secolul XIV Bulgaria cAdu cu desevirsire sub lu-gul otoman: de atunci incOce nefericitii sei hi refugiaiiin toti anii cu miimi pe teritoriul remas pe iumaateliber al Romanilor, asteptând cu rebdare miintuirea lordela aceia, dintre cari avusesera intr'o vreme generosi-tatea de a-0 primi o dinastiá.

piarul româno-bulgar xViitoruh, apärut si din neno-rocire apus mai an pe ospetOsele maluri ale Dimbovitei,fu. cea mai prOspetd, dar nu ultima manifestatiune aacelei eterne simpatil internationale...

§ 3. Inima Bulgarilor pu tea ea Lre a nu fi tresit-rit in profundul seti, cand fremetul fluviului-rege le adu-cea resunetul miraculOselor fapte ale lui IOn-vod6.?

Serbii, ArnAutil, Grecii remâneati ei Ore de tot surdila depgrtatul echo de libertate ?

Un luminos, incenditi ardea cu v6paiä de'nctice de Du-nttre; aciuni inflAcarati sburati pina la Balcani; vr'oduo6-trel scántei cadeal si mai departe: unde-va pestancele Croiei sail pe ruinele Panteonului!

§ 4. Mare fu spaima Porta' Otomane, v6dêndu-sein pericol de a perde, prin o conflagratiune generala,tot- ce usurpase din ast6. parte a Bosforului 9.

In zapAcirea lor, pe Turd nu-I taia capul, un prin-

4) Vecll articolul media Buciumul,- 1863, Nr. 111, 119.5) Gorecki, p. 61: cInterea Selymus, Constantinopoli tot Ivoniae

x.trictoriis perturbatus, ac territus me plane Valachia exueretur, acce Graecia quod illi opinor, contigisset, ni defectio Czarnievieciicad Turcas obstitisset) pelleretur, cum suis Deo more suo sup-aplicab.

www.dacoromanica.ro

137

lusor vasal, un simplu beiu, un sclav 6), cum sa, cutec,leel a intreprinde si cum s6 reusesa a conduce o re--volt& ata de estravagantä, ale cArii consecuente ame-nintail ins AO inima imperiului otoman.

Sultanul Selim recurse, in line, la trel mèsuri:1. Se ruga Alahului si prorocului se* Mohamed in

giamia Santel Sofie;2. Fulgerâ contra guvernului polon, pentru ca sä cur-

me ori-ce comunicatiune cu Moldova47)3. Trimise asupra lui kon-vocIti o noua, armatk, de

care s'ar li speriat atunci cel mai puternic monarc aLpropel...

§ 5. Ahmed-Pasa, beglerbeiul Rumeliei 8), si Adel-

6) Epistola viziriare In Archiva istoricti; t. 1, p. 43.7) Charrière, t. 3, p. 522, nota: 411 y a quelque temps que

4j'ay sceu de bon endroict que des le commencement de la guerre4de Moldavie ces gens entrerent en opinion que Jean, vayuodaed'icelle, n'estoit pour s'y disposer et résoudre de la facon gull afaict, moins -de la pouvoir supporter et maintenir, comme il se

4voyt, sans intelligence, appuy et moyen d'autruy, et penserent.non seulement, mals eurent plusieurs advis que sa principalle-cfaveur luy viendroi, d'aucuns seigneurs de vostre royaume.... Asascriea ambasadorul frances In Constantinopole atm. Enric de Va-lois, desi ve4urAt1 a tot ajutorul polon trimis In Moldova se re-ducea la 1200 Camel venit1 Ia Inceput si 600 sositl mal tAr4i11.

8) Numele acestul cap se aft numal In cronica tura. ap. Mi-{mot, t. 2, p. 212.Baudier, Inventaire de l'historie generalle desTurcz (Paris, 1617, In-4); p. 470: 4Cependent Selim iugeoit que leVaivode Ivon pourroit croistre a telle authorité et a un pouvoirsi grand si on le laissoit poursuivre, gull seroit par apres ma-laise de l'abaisser... rnanda au Beglierbeg ou General de l'Europe

4d'employer toutes ses forces a dompter ce mutin: celuy-cy arme,sa levee fut d'environ cent mille combattans...,

www.dacoromanica.ro

138

Ghiraiu, fratele hanului- Crimului primirg ordini de aintra cu tOte fortele in Moldova; de a prinde vil sailmort pe tnebunul tärge-brgii si vinturg-terg,asa nu-miaa pe IOn-vodg Turcil supèrati peste m'C'surg,10);çide a pune doinn pe Petru cel Schiop.

0 sut g. mil de Turd päaü spre Dungre; o sutg mirde 'Mari pTaü spre

§ 6. Aflând dispositiunile dusmanilor, IOn-voda, numai putea remáné Rugg liender : el trecu Prutulpuse fabera la marginea Moldovel, in Husi.

Cu un secol mai 'nainte, acest orgsel fu descglecat deo colonia de Husiti, alungati din Boernia 0 din TJngaria,

pe carl Stefan cel Mare, iertându-le eresul in favorulindustriei, 11. primise cgsnicise in Moldova19.

Fugarii 10 aleseserg un cuib, care sg le Vita amintiperduta patrig delurile i pgdurile Husului reproducping acum imaginatiunil cglgtorului pitorescele situri deling& Carslbad.

Ping a sosi momentul oportun, acéstä forteretg &Ongera, pentru eroul nostru, cel mai nemerit si, putem Vice,unicul punct -de asteptare.

Positiunea Husului presinta urmgtOrele avantage prin-cipale :

1. Inlesnire pentru hran i pentru recrutatiuni dininteriorul Moldovei ;

9) Bandtkie, Dzieje narodu Poiskiego (Wroclaw, 1835, 1n-8);t. 2, p. 136.

10) Charrière, t. 3, p. 522 note:- gledict bassa m'adjousta qu'ilcestoit remueur de mesnage ,et chercheur de nouveautevth., p.524 nota: cce fol....

11) Timon, Additamentum ad imagines Hungariae, (Gesso-viae, 1735, In-16) p. 27-29.

Nistru.o.

si'si

si6i-1

www.dacoromanica.ro

139

2. Apropiare dela fruntaria polonA, de unde Iem-vodltot incA nu despera de a cAp6ta aiutOre mai seribsel

3. k,ocalitate retransatA prin insAsi natura i in carenu putea fi toilet intr'un cas de nAvall neprev6dutA

4. F'acultatea de a porni, intr'un moment, sad la Nistru,contra TAtarilor sad la DunAre contra Turcilor

§ 7. Ad. Ida-vodA congediA tOtä infanteria, compusknumai din terani.

Fie-care pedestras fu instircinat de a sbura I satufsed, de a aduce brãnz i fAinA pentru mai multe qile,de a respAndi In teat dulcea poveste despre victoriele-dela obtinute si -de a inrola pe acei ce ar voi s& leaparte la gloria i cAstigul viaorielor viitOre.

Apoi decre poruna la cei 600 de Cozaci marinari, cari;arseserA. Ak-kermanul, sl se tot plimbe cu luntrile lorpe Nistru, pe Marea-negra i pe DunAre, in linia de'ntreBender si BrAila, pAndind mischrile i intentiunile threeSi Ware.

Cele-lalte -centurie cozace, ecuestre, furl rinduite inaltA parte, autorisati de a cutriera Budiacul in tette direc-tiunile, tAidnd, ardênd ci apucAnd tot ce le va sta in cale-

In fine, remAnend in tabe'ra dela Husi de o cam datanumai cu garda personal& sad curtenii, tOtA cavaleria,moldovendscA IOn-vod& o espedi la DunAre, cu misiunea.de a opri pe Otomani.

§ 8. OperAnd in unire cu TAtaril, Turcil nu se pu-,tead transporta in Moldova decal prin un singur punct,.intro Prut si Marea-negrA, pe la cetatea Isakcia, nu-mit& in vechile nOstre cAntece istorice: «Vad dela 0-blucitks 12)

12) Cantemir, Chronicul ; E. 1, p. 832: din pomenirea moOlov

;

...

www.dacoromanica.ro

140

Ce-va mai sus, Dunarea, largith prin numer6sele-I guff,mu mai presinta, nici o putintd de trecere; ce-va maiios, /ncepêndu-se Prutul, Turcil nu puteati trece Wit acad6 "in imposibilitatea de a se intalni cu 'Marg.

Ast-fel, stand zid in fata Isakcei, mai bind _sustinutaprin cele 25 luntri ale Cozacului Pokotilo, cavaleria

Ja6stra fara greutate putea O. apere trecèterea Dunarilin curs de mai multe clile, respingend.. cu succes t6teincercarile Turcilor.

§ 9. Pe cand Ahmed-Pasa cu Otomanil ar li statutin nemiscare pe termul opus al Dunaril, Adel-Gliiraiu-cu Muff ar fi trecut Nistrul ling/ Bender saü linga.Ak-kerman, unde nemie nu-1 putea impedeca, Bind pro-ieglat de artileria cetatilor.

In acel interval IOn-voda, concentrandu-si WA infan--teria, garda personath. si cavaleria cozacesca, s'ar li ra-TOR cu furia asupra Tatarimil, ar li sdrobit'o .i apoi,-cu o Oste dela inaripata prin victoria, s'ar fi intors cuiutela la Dunare contra Turcilor...

Acesta maretä combinatiune era de felul acelora, cart,-cu un secol mai in urmdi ilustrard pe maresalul de Lu-membourg in batalia dela Fleurus si pe celebrul Turennein bdtalia dela Sintzheim.

A preveni unirea duor armate inamice, Wand de'ntaiuye cea mai slaba, si apoi pa cea mai tare, este una dinoeperatiunile cele mai frumOse in arta militara. 13).

,,strAmo4or audim, precum unde acum este Oblucita, arila TurciT,11 4ic Isakda, sg. fie chamat vadul Dunlri1 . - . 1nc5. si In can-tecele prostescl pe la domnia lift Petru-vodl vadul ONuci(el se,,pomenesce.

13) Santa-Cruz, reprodus In Encyclopédie onehodique; Art mi-Jitaire (Paris, 1784, 1n-4); t. 1, p. 16: eSi deux corps de vos

www.dacoromanica.ro

191

§ 10. Ast-fel,. tOt g. reusita campaniei depindea dela.detapmentul, trimis_ la Vad dela Oblucita,

In fruntea 1111 fu pus parcalabulJeremia Go lia, care, precum vecluram, se distinsese prin bravura in bittalia dela_Jilisce.

El era cel mai intira amic al Jul IOn-voda;El insotise pe IOn-voda in strainatate;El intrigase pentru a procura lui IOn-voda. corena,

Moldovei;Lui 11 incredintase IOn-voda fortereta Hotinului, una

din cheile terii ;deja In timpul resboiului, IOn-voda ii darui dolt&

marl mosiILui, 11 scapa IOn-voda vieta in focul _unei WAR cu

pericolul propriei viete;Inainte de a pleca la Dunäre, el jura lui IOn-voda pe.

santa Cruce i pe santul Evangeliti de a fi credinciospina la merte....

Garantiele ere' Ore destule ? 19Ei bine! pentru trei-clecl pungi cu aur, al doilea

Juda, parcalabul Jeremia Golia vindu o suvenire, un.amic, o patria, o religiune! 16)

4ennemis doivent se joindre, marchez au plus proche avant leur(jonction, comme Turrenne a Sitzheim, et Luxembourg a Fle-,urus....-

19) Actul de donatiune e publicat in Zapiski, Odeskago Ob-sczestva, t. 3,- p. 254.

15 Cuvintele lul Idn-voda In Goreckf, p..87: 'Nee ego tantam'rem cuivis commisi, sed huic, cuius mihi fides semper in dubiis.gac difficillimis rebus perspecta est; quem comitem tot peregrina-,tionum mearum, prope modumque exilii habui..ok

16) Camerarius, Operae horarum subeisivarum sive medita-

A).;-

www.dacoromanica.ro

142

§ 11.Turcil trecurI Dun Area. TrAdAtorul insciintA peIOn-vodl, cum-cit aiunsese pr târtiIi pentru ea sA4li putut opri; dar el forta dusmanilor nu se ridicii peste30,000 de Oste nedescipliatl 17).

Planul primitiv e re'sturnat: Domnul se vede silit a-bate de'ntli ii. nu pe Ttar, ci pe Tani.

Fie-care minutl e-pretiOsA.El trece Prutul si sbOrA spre gura DunAril. . .

§ t6te astea, veselia i speranta domnia in,Ostea eroului.

Cu cate-va dile mai 'nainte, la 2 luniü, ea serbasefecundele podgorii ale Husului o di mare, nationall,

.cle bun ogur: diva sfantului IOn dela Sueeva, patronultot-d'o-datl patron al vitezulul principe.

Acum ea_päsia la lupta cu voi6se cantece: sgomo--tOsa musick.de tobe, trilmbite, surle, fluere o ducea

cuuunitt. . . . cu mOrtea!§ 13.Apropiindu-se de tablra turcl, Ion-vodA trimise

pe batmarnil SlAvilA, cu Cozacii si eate-va mii de cava-leria moldovenesca, sa afle nurn'erul precis 0 dispositiu-nile inamicului.

Hones historicae (Francofurti, 1658, 1n-4); E 1, p. 253-261, punepe phrcalabal Jeremia intre trhdlto rl celebri.

Cronica tura. ap. Mignot, t. 2, P. 212: e ce peifide mandah Ivan que les Turcs avaient passé le Danube avant qu'il eut

tpu atteinclre les rives de ce fleuve; qu'au reste leur, armée mon,toit au plus a trente mule hommes de mauvaises troupes. . . Cf.

Fredro, p. 119.18) Paprocky in Tesaur, t. 3, p. 281: zog auff die Feinde zu,

.lies Trompeten, Paucken und Trommeln schlagen, zogen also fort(mit lust. . Gorecki: Acorn cantu cornicinum tubicinumquepervenit.

12.--Cu

in

Moldovei si

'8),la

11

.*

www.dacoromanica.ro

143

El dederA peste 4.000, ce formai avant-posturile ar-matel dusmane; dar fugArindu-1, nu puturg prinde de-cat un singur Tun, greti rAnit si carele espirA mai ilia-inte de a li putut re'spunde la intrebArile hatmanulul.

Atunci insusl \I6n-voda, luAnd cu sine 500 cAlAretl,call erati garda-I personalA, se sui pe o inaltime, spe-rand a put() ludeca de cifra inamicilor dupl spatiul ceva fi ocupat armata lor.

Dar nu vëdu nimie, alartt de vr'o patru cete, earlpAdidA in diferite directiunI intrarea taberel pAgane.

Ast-fel, pentru prima 6r-tt, ;i1 lipsia acum neap6rataprefata a unel MOM: sa afle puterea, situatiunea siplanuf adversarului.

Norocul incepu aps1 schimba pasul.Dar insasi fatalitatea dede astl-datA peste un Pro-

meteii gata a provoca la lupttt t6te fulgerele OlimpuluI!-§ 14.Cand ostasii, turburatI prin Tel de Tel de sOpte,

citind nedomerire pe fruntile capitanilor si silabisand inpropriele lor Midi presimtimintul catastrofei, venirA sAintrebe pe IOn-voda de nume.rul paganilor. 41 vomsocoti in lupta!* le r6spunse eroul 19).

§ 15.Mai r6mAne la miiloe o nOpte!A doua di se va desbate cestiunea emancipAril cre-

stinilor de sub jugul TurciaPinA acum stApan al Moldovei, cuceritor al 'HAI-

Romanesci, desrobitor al Basarabiei, Ion vodA mAine...peri-va ?

Mai Amalie la mijloc o nOpte!SA aromim in asteptarea dila.

'9) Fredro, op, laud.; p. 117, 4gdy nieprzijaciel Nrystapi, Dubejego poznamy....v

www.dacoromanica.ro

144

IOn-vodg maine va trece Dun Area, al cgril gemet r&,sung dela ping la tabgra moldovenescg; va inarma bra-tele vinosilor Bulgari i, IT-IAA:and pe culmea Balcaniorstegul Iibert%ii, va striga : cDupa mine la Conistanti«nopole!*

Mai r6mane la miloc o nOpte.§ 16.Cand se lumina de i, trel bberi mail fipsiaa

din tabgra molclovenéscg.Le punem aci numile pentru a r6ma.ne in *vecii ye-

cior stigmatisate in memoria stritnepotilor.vornicul Murgu, stoInicul Bilge i hatmanul Slavilä.

In cursul noptii, el fugira la Turd.Cronicarul Urechia se incercg a-i scusa, clicênd: se

temeati sg nu cap. In primeldig.,Curios!Cronicarul trebuia sä if lost boer pentru a seusa pe

alT boeri q1.1 atata naivitate.§ 17.Cu tOle desavantagele sale, ba sa mai fi lost

altele si mai mari, IOn-vodit fu nevoit de a grgbi cuori-ce pret Walla, din urmatorele cause:

1. Pentru a preveni sosirea lui Adel-ghirai cu Tgtaril;2. Pentru a profita de prima ardOre a ostasilor;3. Pentru a curma calea desertiunii. .§ fata cetatii Isakcia, din astg _parte a Dung-

rii, se lungesce, perpendicular fluviului, lacul numit Ca-hul, ale carui maluri despre Astirit, unde se petrecescena, presintg un crescet radical cu mai multe rarnurilaturale, formand- val i valcele, saa mai bine amlitea-truri inchise fie-care --prin mite .trel pereti de pamint.

Mai inainte de a deveni celebra in analele Romani-or, acésta localitate i1 castigase dela un nume istoric din

timpii cel mai departati: ea se deprinsese a vede catastrOfe!

Ftr

.18.ln

www.dacoromanica.ro

145

Aci unde-va in apropiere se afla intr'o vreme un orasdacic, clgramat de Macedonil lui. Alexandru cel Mare Inespeclitiunea lor dincOce de 'Dun Are;

Aci Persil lui Darili. Istasp trecura si retrecurá Is-trul in nefericitul lor Asboiii cu nomaclil Sciti;

Aci, mai tarc,Iiii, Imp6ratul roman Valinte o patiseazardandu-se contra Gotilor;

Aci, pinä astAcli, in preimele satului Cartal, se des-grOpl in toti anil din misterul te'rinei pretiOse antici-tali grece si latine, testamente ale unei lumi perdute.20)-

§ 19.La drepta Moldovenilor se intindea in lungimelacul, lat de peste 2,000 de stanieni. si Igrg. vaduri; incentru terenul era fOrte accidentat; la stanga se desfa-sura un ses; la -spateo terasa naturala.

Din partea Turcilor lacul er6, la stanga; éra la dreptasi in ceptru terenul, formand o rädicatura, cam paralelacu frontul Moldovenilor, se pogora inapol pIna la termulDunarii.

Armata nOstrg. avea peste vr'o cate-va mil de glOtäsail recrutl; peste 20.000 _de infanteria, peste 107000de cavaleria, peste 1,000 de Cozaci, 80 obusieresi 60 tunuri de camp de cele mid moldovenesci, pe cadle-am descris cu o alta- ocasiune; adeca peste tot pina la35,000 de Omani* 140 piese de artileria.

Turcil era]. peste 130,000 de Omeni, cei mai multi,dupa obicelul lor, cavaleria; si 120 gure de foe 21).

20) Brunn, Notices sur la topographic ancienne de la Bessa-rabie (Odesa, 1857, in-8); p. 43.

21) Cifra Turcilor se 'Ate cundsce flcênd o proportiune Intrecifra unel aripe a lor, aded. in prima 1ini6. 20,000, si acea a unelaripe moldovene, adectt maximum in prima ail 6,000; Incat tótaarrnata mo1doven5. find aprOpt 35,000, acea tura, quadruplit, este

10

www.dacoromanica.ro

146

Fie-care Moldoven cAta a se 1,upta, el singur. cAte cupatru pAgAni; dar 16n-vodA, ca un general adeve'rat mo-dern, Ii asigurase un mars avantagiti prin infanteriAartiferig, mai ales avênd a lace pe un camp undoios,precum sint tot-d'a-una termii lacurilor.

Pe ling astea, fie-care caldras moldovenesc avea cateun cal de reservA, pentru a lnlocui pe cel trudit sail ucis.

Parcul abunda in arme: sAgeti pentru infanteriA,pentru cavaleril sulite. . . .

Acestea erail millOcele respective ale ambelor armate.§ 20. Despre ordinea Turcilor avem pre-putine in-

dupA cari sA ne putem orienta.Istoricil o lauda: cu atAt mai reit irebula sä Ii lost

pentru IOn-vodA.Tot ce se scie, este dt1. Linia lor de bAtaiA avea la aripa sting 20,000

de luptAtori;2. Artileria hu se afla de'naintea frontului, ci la dosul

lui, dupl coline;3. Armata avea multe liui, lungite, una dupg. alta,

pin& la termul DunAril;4. BataliOnele i escadrOnele erail prolunde .

§ 21.Ordinea de lataiA, a lui IOn-vodA se pote des-!Apra cu destulA claritate.

/n RomAnia, ca i in Franta 22), armata nationall se

minimum 130,000, cda ce se potrivesce i cu termele media tras41in diferitele cifre, presintate de istorid, anume 90,000 In Mignot,t. 2, P. 211; 100,000 In Bendier, loco supra; 200,000 in Paprocki,Gorecki, De Thou, etc.; cad suma total& 350,000, impartita pe 3,d6. 130,000.Despre cifra tunurilor, vedl Engel, t. 2, p. 224.

22) Du Bellay, op. cit.; p. 501: cEt afin que soudaia II eust lesdiommes a son premier mandement, ordonna Francois I) avec ceux

si

dict,

www.dacoromanica.ro

147

it-1104a Sri. palcuri saii regiments cate de 1000 deOment sub age un cApitan, subdivise ih desplrtiri catede 500 de Omeni, sub hodnogi, vatavi sad locotenenti.

IOn-voclit -conserva acestA divisiune, afarA numai deCozad, al cArora num6r nu se putea taia decat cel mult

in centurie; Mara de glOtA, care nu avea nici a organi-satiune regulata; si afar& de garcla personalk a micaunitate esceptionalA.

Pe acesta basa, principele Ii mpArti acum armatamoldovenescA propriA in 30 de regimente, 20 da infan-teria si 10 de cavaleria; cauta a da celet una mill deCozad o. asa pos4iune, incat fie-care centuriA, a lor silaibe efectul unui regiment rbmanesc; iar glOta o -Msa afi de o cam datA numai spectatrice, cAlindu-se Meetde departe, ca intr'o scOlA, pentru ocasiuni viitare, cufocul hiptei.

Formatiunea -tactic& a acestor unitafi presinta treicompuse fie-care, in propoririuni diferite, din cata

trel elements separate: in centru stetea infanteria, laaripa stangacavaleria, la aripa dreptA Cozacii,

TOte aceste elemente -speciale emit proveclute fie-carecu un element comun: artileria.

Prin cate-si-trele liniile treceaii trei intervaluri de oigrgime egala: unul despAAind cavaleria de infanteriasaü aripa stanga de centru, un altul taiand infanteriasati centrul in do6 iumatati, un al treilea despArtind in-fanteria de Cozad sail centrul de aripa dreptA.

de son conseil de dresser, a l'exemple des Roinains, en chaqueprovince de son royaume, une legion de six mile hommes de

tpied, dont il bailleroit la charge a six geutils-hommes, les quelsauroient pour chaque mile hommes deux lieutenans, et soubschacune enseigne cinq cens hommes . .

si

linfi,

s

www.dacoromanica.ro

'

0 0

tu-41:40:1,":,4;44rnv:,00ltgivoWl

E 10 0 0 4 114 4 0 0 0 41 4141 41 0 0 0

b

izza c=1 1=1 L=11=11=1= lalalatale

0'111111 I 0 ID 041

11; 14 10 41 I If 4 II HI 411,10,11

evIMOMOMMI,MovoYA:710"/Mt .

Ordinea prhnitiv6, a armatel ml Xon-vod n balgilia dela lacul Cahul.

EspIIoalInnea senthelor: (3 cavalerta moldovengscd desvglitd; 0 idem in col "ne; 1=1 infanteria desvglitd; El Mem Nia

crane; centuriele coulee desvglite; 0 idem in coldne; Me de adundturd; IJI hi artilerkt; 41 pare; atrectiunea deat ac; JJ curtea luf Ion vod4; A rddiatura terenului jJjJj Zacul Cahul; indltirrtea predomnit6re.

I t. i

I

,

i 4,

t ,

III

i=i

. 1

1

1

1

o c:i

;

i

_ .)

u*aiII III 0 I i II N 4 1ci I= lo c=1

11 0

."1: : 00n "0°0°0.4'074

000

aaNtAtUlalltollh\tVl

ar4

www.dacoromanica.ro

149

In intervalul din millocul infanteriei, intre prima sisecunda liniä, stetea prineipele, incongiurat de gardapersonalä, 500 voinici alesi din WO. armata 23).

Acolo, la veclul (5stil intregi, se inalta stegul cel mareal teril 24), cu capul Unui zimbru instelat pe o parte, sio cruce pe revers 25).

Compositiunea fie-caril linii diferia de cele-lalte doe'prin putere, fiind cu atat mai tare in tOte, cu cat maimult se apropia de sfera actiunil inamice : eel mai multiOmeni i cele mai mune tunuri se indesaü in prima li-nih, linia secunda era mai putinl i mai rara; propor-tiunea mai scgdea Inca in linia a treia.

Ast-fel:Prima 1ini. ntunera 16,000 luptatori, anume 10,000

infanteria, 5,000- cavaleriä, 500 Cozad si 500 gardapersonala;

Secunda linia numera ca la 9,300 luptatori, anume6,000 infanteria, 3,000 cavaleria, 300 Cozaci;

A treia linia numera ca la 6,200 luptatori, anume4,000 infanteria, 2,000 cavaleria, 200 Cozaci;

Prima linia avea 30 tunuri de camp, secunda-18, atreia-12 26);

13) Urechia,.,Letop., t. 1, p. 165, pune garda princiarl 600;Bielski, Kronika, p. 718, pune 300; nol preferim 500 nu numalca un terme media, ci cu sem& ca cifra regulamentail a, one!vatAvie de curten1 domnescl la Roman!.

24) Negoift Basaraba, invlitature cdtra fiiu-sers Teodosie-vodliCopia din 1654, MS. In Biblioteca din Bucurescl, 1n-4); p. 196:Stégul stX in mijlocul resbolelul §i cauta tOt. dstea la stég .

25) Vecp planul lultdliet dela Oberlin,26) Bielski, Kronika; p. '714: itICazdy ufiec mial dwa dziala,

ebylo y mozdzierzow 80 miedzy nimi . .

mai

o

.>

www.dacoromanica.ro

150

Dispositiunea precisa a celor 80 obusiere e necuno-scuta, Hind insa mai mult decat probabil cuma o parteocupa inaltimea predomnitdre ce se ridica pe termullacului, la drepta armatei moldovene, adeca din parteaCozacior; 'far remäsita va Ii lost distribuitä, ca i tu-nurile de camp, in calcul de ate doL.pe regiment.

Prima linia era menita a inaugura lupta; secunda tre-buia s. receptt pe prima la cas de retragere, sail s'osustina la cas de debilitate; a treia forma reserva 27).

Acesta caracteristicrt a fie-carii uniT n deosebi im-plica luarea urmatOrelor mesuri necesare:

1. Prima lin% fu desveita in lungime, pentru a ayeun front egar frontului inamic28):

Prima linia avea intre regimente si intre centurieintervaluri fOrte mici, pentru a- presinta o resistentacompacta; 29

3. Liniele a doua si a trela furl formate in colOne 80),pentru a puté pasi mai in ordine la *tont]. liniel pre-cedinti respective;

4. Secunda linia avea iMre regimente i intre centurieintervalurl marl, in carl sä se pOta, incadra la nevoia primalinia; 31)

27 Fredro, p. 117: cjed.nym powierzajac zlOwna bitwe, drugimciposilkowanie . . .

28) Cf. plansa- Bdidliei dela Obertin.29) Fredro, loco supra: cW,niewielkich odstepach...,30 Cf. Bdtalia dela Obetti/n,31) Macchiavelli, op. cit.; lib. 3 : cla seconda schiera, perche

cha kprima a ricevere gli amici che a sostenere II nimico, conviennesche habbia gli interval grandi, et per questa convienne che siacdi m'nor numero the la prima..., Cf. Négoiä Basaraba, op. cit.,p. 179: i de se va lnampla vre-o int'amplare stajel ceI dein-

www.dacoromanica.ro

151

5. Linia a. treia- avea intre regimente i intreintervaluri §i. mai marl, in cari sa se pOth incadra

la nevoil prima §i. secunda;6. Distalna dintre prima §i. secunda era mica, pen-

tru ca sprilinul sä pOtä fi mai grabnie;7. Distanta dintre secunda si a trela era mare, pen-

tru pästra reserva intacta de lovirile prolectilelorvräimase pina la momentul trebuintel estreme,

In fine, afara de cele trel linil de mai sus, mal erao a patra linia, suplimeritara, in data la spatele reser-vei, in care se afid parcul, cal, munitiuni, etc., avênd lados un lung brat' de coline, iar glOta la fiancurl.

§ 22. Acestä ordine primitiva de bataiä ni se parea fi 1,1n cap-d'opera de bun sims militar: nu era cu p.0tint& a profita mai bine de tOte conditiunile terenului

de marcata specialitate a diferitelor arme.In privinta terenului:1. Un lac ape'rand intr'un mod inaccesibil aripa drepta

a 4tif moldovene, IOn-vodal dupg un principiü fOrtevechiu in tactica 32), putu sa-§1 straraute WA, cavaleriala aripa stanga; unde, pe ling& forta-1 numerica aglo-merata, ea devenia greanica Orasi prin un alt avantagiunatural, pretios anume pentru actiunea calarimil: ses.

2. La aripa dreptit, asigurata prin _positiunea loculuilapin o inaltime garnita de artileria grea, IOn-voda

cre0 pre-de-aluns a lasa numal o mana de Cozad,

cta.u, ea sX vite O. se amestece In cea de a doua..., NégoiS. Ba-saraba este antnnor lul Macchiavelli.

32) Vegotius, lib. III, cap. 26: eQui pauciores, infirmioresgueha,bere se novit, septirno modo ex uno latere, aut montem, autmare, aut fluvium, aut aliguod debet habere

a

si

si

subsidium...,

centu-Tie

www.dacoromanica.ro

152

vornici devotati I carT, find aläri sail pedestri, dupltrebuintä, lesne se acomodau cu tot felul de teren.

3. Sciind, c. Tataril vor puté supraveni chiar incursul bätäliei, lovindu-1 din spate, km-vodl aco-peH prin carutele Tarcului i prin o ridic6turä de teren,lásand, din pecesitate, mai descoperitA numal cavaleriadin aripa stanga, care insä, precum yeti vedé, era sàalba un rol mai important numai la Ificeputu1 luptei.

In privinta armelor:1. Iin-voda sciu a -se feri de o -greselA comunIt ge-,

neralilor europenl din secolul XVI, si chiar mai tArdiiiGustav-Adolf, earl toti obicinuiati a amesteca armele

la un loc, fAcOnd monstruOse bataliOne equestro-pede-stre: in armata eroului nostru, din contra, cavaleria ste-tea la o parte, infanteria la o parte, Cozacil un Telde dragon1,33) OHIO la o parte.

2. Desi in Europa nu se stinsese Inca -usul feodal dirtevul media de a planta in centrul armatel cavilerff, incare servia mândra nobilime i pentru care molica pe-destrime abia avea dreptul de a formh aripe; desi nasemenea ordine se perpetuase, mai en seml, la veci-nii nostri Unguri i Poloni; totusi IOn-voda, glaind pringeniul sed tOte misterele artel militare moderne 34), nuse sfii a aborda o cale de tot opus& obiceiului: el puseintanteria in centru i cavaleria la aripe.

33) Cat de gresitI darn. e opiniunea 1u Melzo, Regole nilitari.sopra govern° della cavalleria : cruse degli Archibugieri a ca-4vallo fa inventato da

39) De la Barre Duparcq, p. 279: cLa cavalerie ne saurait for,.4mer le centre de la ligne de battaile, parce quo toute sa force.réside dans le mouvement et quo dans cette position elle ne pourrait4se mouvoir, soit en avant, soit en arriére, sans désunir la ligne.

si-1

ii

lui

Framed....

www.dacoromanica.ro

153

§ 23. Studiând mum In quintesenth intregul ordinde Wail 0 armatei moldovene,.. lesne deducem urm&-threle trei puncturi principale:

1. Aripa dreptá Cozacilprin lac si prin tunuri eratare in privinta defensivA;

2. Aripa stAngl cavaleriaprin ses i prin nurne'rera tare in privinta ofensivá;

3. Centrulinfanteriaasedat pe terenul accidentatcel mai propriii pentru mesa armä, era gata a sustine,ofensiv sail- defensiv, pe ori-care din aripele sale.

§ 24.Mal 'nainte de a incepe b&talia, iOn-vod& maiurea, pentru a duoa Org, piscul de pe malul laculuivedu, ast&-dattt, tOtá armata turcä esind in ordine din väi.

Era o multime spaimintAtOre!Eroului tot ins& nu-1 venla inchipui ch. l'a trl-

dat parcalabul Jeremia. Golia, acela cAruia,dupa, su-blima espresiune a lui Tacit,el ii dase tot ce pote primiun supus! 86)

In Mc de a aresta pe criminalul, el se multumi cuscusele sale; in loc de a-1 tAia capul, el 11 lasa cea maiimportant& operatiune a bAtAllei.

La Waterloo Napoleon cel Mare credu pe Grouchy!§ incepur& a canta.R6sunâ liorosul rAcnet «Ucide! ucide!» 38), re'mas noue',

35) Annaies, lib. XIV, 54: cuterque mensuram implevimus, ettu, quantum princeps tribuere amico posset, et ego, quantumamicus a principe accipere...*36) Lasicki, p. 147: eTollitur clamor Turcice, Gaur gaur, vur, vur,

Valachice autem, Ocide, ocide. . . .*Rominesce, in limba ye-chit, a ucide insemna a lovi, precurn ve4I In Biblia, *i In Pra-vila

25.Buclumil

iu Vas-as-cod&

-

si

a-si

www.dacoromanica.ro

154

ca mostenire, dela vechii Romani, cart strigaii in mo-mentul atacului: dieri feri!. 37

Planul lui IOn-vodti, precum se putea iud.eca din in-sAsi dispositiunea armatel sale, in care una din aripele,acea stidngA, concentrase in sine MA. forta ofensivA, erade a incepe Walla in asa numita. ordine oblic, caEpaminonda la Mantinea, Cesar la Farsale, Gustav-Adolfla Leipzig, -Bonaparte la Marengo.

Admirat dela in anticitate 38), acest gen de atac cMpeta nesce sulragie si mai ponderOse 39) si se sanctionâprin nesce esemple si mai stralucite in timpil moderni.

Frederic cel Mare resumb. pretiOsele avantage ale or-dinil oblice- in urnatOrele cdte-va cuvinte:

I. Cu o Oste mic. infrtingi o Oste mare;2. Lovesci pe dusmani din partea, de unde insuti te

-4scit a fi mai tare;c3. Espui pericolului numal o portiune din armattt,

crestul cornervandu-se prOspa. 40)

37)- Lipsius, De militia romana (Antverpiae, 1595, In-9) t. 2,p. 289: chi eodem (Plutarcbus in Mario) lego, Romanos etiam usur-cpasse/crebro illud Feri in acie, et cum sese mutuo adhortarentur."

38) Vegetius,. lib. 3, cap 26: cQui imparem se iudicat, dextrocornu suo sinistrum cornu pellet inimici. . . qui sinistram alamfortissirnam habere se noverit, dextram alam hostis invadat, . .

39) Encyclopddie mdthodigue; Art militaire ; t. 3, p. 290; eCecordre de battaille est regarde par tous les auteurs militaires commeun des meilleurs moyens de s'assurer de la vietoire. C'est, <lit M.le chevalier de Folard, tout ce Ira de plus a craindre et deplus ruse dans la Tactique. .40) Mélanges en vers et en prose (Sine loco, 1792, in-8), t. 3,

Instruction militaire du roi de Prusse pour ses gdndraux ; p.213: eC'est ici oa Pon peut faire une application utile de mon or-'Eire de battaille oblique. Car on refuse une aile A Pennemi, et on

qu'il

I

.

www.dacoromanica.ro

155

Ar puté crede ori-cine, cumcg eroul prusian justi-Ea, aci anume motivele eroulul romtmesc!

§ 27.IOn-vodl comanda centrul.Swierczewskidrepta.Stiinga. . . parcalabul Jeremia Golia.§ 28.Precum v64ur&m, acéstit din urmä trebula st

incepg atacul.Cele cinci regimente de cavaleril se aruncarg, asupra

aripel drepte a Turcilor.Invecinatele cincI regimente de infanterig se miscarit

inainte pentru a sprijini lovirea, amenintiind centrul

Dar vai!IOn-vodl vede infanteria retrogradand, far cavaleria

plecilnd stegul, ridicând cusmele pe su1ie, i trecêncl Tadu sinaril.

In capul acelei cavaleril, o mal repetam odata,mascatul pint atund trädtitor, care, duph ce vindusepagánuluf trece'tOrea DunariI, se gräbia acum a cS.-stiga deplin pretul patricidului: fu pdrcalabul JeremiaGolia.

§ 29.'Seco1u1 XVI fuse fecund iff crudim1: SAnt-Bar-telemi, domnia lul Ivan cel GrOznic, furorile Incuisi-cm-nil, if Impestritézg ca nesce pete de tigru.

VarietAtile de pedepse, intrebuintate atuncl mal

renforce celle qui doit faire Pattaque. Par la vous portez toutesvos forces stir Palle e l'ennemi, que vous voulez prendre enflanc, . . Par cetle disposition vous aurez l'avantage: 1) de fairetete avec un petit nombre de troupes a. un corps supérieur;d'attaquez l'ennemi d'un cote oa Paffaire sera decisive; et 3, votreaile ayant été battue, ii n'y aura Qu'une partie de votre armeed'entamee. . . .

a-miculuI.

la

0

2)

www.dacoromanica.ro

156

tote poporele Europel, Ii ridicA pèrul, ii increOsc frun-tea si-ti InchiagA sangele 41).

Dar nu fu, nu este, nu 'Ate fi nicr o penalitate de-stul de crudA pentru a -porespunde cu fapta unui vin-46tor de patria!

A impinge milione de frail pentru secoli in abisulsclaviel, tste un atentat nu contra unui om, nici chiarcontra unel singure natiuni, ci xontra a 4ece, a dou6-4eci de popOre, ce se nasc unul dupa altul si se nu-mese generatiunl.

Crima aste atat de monstruOsA, incat imaginatiunease refusl a4 inventa o pedépsit analOgA: penalitatea ceamai potrivita ar 14 de a da miserabilului vieta JidovuluiRetacitor, pentru ca sä auj i sit sinia in curs de omiriadä de ani necurmatele blAsteme ale posteritatil.

Cain fusese sant 41Aturea cu. parcalabul JeremiaGolia!

§ 30. 0 descuragiare generall cuprinse pe, Moldoveni.Nurnal IOn-vodA conserva o frunte seninA: el devenia

eu atat mai mare, cu cat mai mare devenia Jurtima.Turcfl asec,larA pe trAdAtori de'naintea liniel lor de

data. vincroloril nostri!* striga IOn-voda, poruncind catOte focurile, tOte impusaturile, tOte lovirile sA fie a-tintate spre acea parte.

Miceli peril% IAA la unul; curagiul renascu in pep-turile celor credinciosi.

IOn-vodA inainta cavaleria din secunda BMA la loculcelei trecute la dusmani, apropia cavaleria din reserva,regula din noil pedestrimea, restabili oranduiala. in We. ..

41) Acta Tomiciana; t. 1 p. 11.

bataiit.

www.dacoromanica.ro

157

§ 31.Fo1osindu-se de momentana tergre a inlanterielmoldovene i pAsind pe cadavrele tradatorilor, Turcil neatacarA acum in ordine coniA adeca miscandu-se cucentrul lor asupra centrului nostru i atinendu-sl aripele.

El sperag a rumpe armata romana in doe.Ign-voda era gata.Tete tunurile find de o cam-data descArcate, el forma

planul de a lua din 'cOste conul cel inaintat al pAganilor,poruncind Cozacilor sA-I lovésca cu puscele din drtpta,pe and cavaleria cea rennoita din stanga ii stringeacu sulitele, lar inlanteria din centru ploua nouri desägett

Turcil dederl dos.Retragendu-se, intentiunea lor era de a atrage pe

Mokloveni asupra baterielor ascunse dupa coline.EI uitara ca Idn-vodA, lost arnic al vizirului Mehmed-

Sokol li, cunoscea tOte finetele tacticel ofomane.Dupa o scurtA ggna, Moldovenil primir1 ordinul de a

reveni inapoi in sirurl strinse.Turcib nu putead presupune cä Ign-voda sá le II pre-

gatit lor intocmal aceiasI embuscada, in care &I nu reu-sisera a-I ademeni pe

Asa Ult., vecrend retragerea nOstra, ei se aruncaradin nog. De o data sirurile Moldovenior se des11-ma in laturi si, desmascand artileria, fulgerara, ame-,tira, alungara pe inamic.

Doe atacuri furl respinse.Nesciind ce sa mai lacA, Turcil navAlirl pentru a

treba Ora, acum cu tOi linia Ion de bataia, siindu-se aincongiura mica gate romangsca. . . .

§ 32.--cSbor toporele-aruncate,cSbirnaiu arcele 'ncordate,

dinsul.

www.dacoromanica.ro

158

«1 sagetile ucOrea Noureza mandrul s6re.«Gail salta ci- nechlezá,.Lupta 1105., se 'nclesteza,«,i. barbaril toki gramada«Kortil crude se dad prada!«Dece cad, o suta mor,«Sute yin in locul lor;Mil intregi se risipesc,

«Alte mil in loo sosesc!«Dar vitezul cu-a -sa pal&«Face drum pintre navalrt,a'i. pètrunde prin sageci,«Ca-I Roman cu cepte vIeti!a tn zadar hidra turbeza,Trupu-I grOznic incordeza,

«Geme, trill, ci cracnesce,«i 'npregiur se 'ncolacesce,«WM Romel se aprinde,Ilidra 'n mane-I o cuprinde,

«S'o sugruma, ci o slarma,S'o invinge, ci o darn-IA....49

§ 33. Dupa un potbp de sange din ambe partile,Turcil, respinSI pentru a treia &A, furl gonitl cu atatainvercunare, incat garnisOna ntomana dela Isakcia, pemalul opus al Dunaril, in mica departar6 dela campulluptei, v6clOnd neregulata lor miccare inarit, crellu ba-talia de tot perduta ci rupse la fuga.

§ 34. Pentru inlesnirea memoriel, resumam aci,prin cate-va cuvinte, intr'un mod plastic, tot mersul

42) V. Alexandri.

www.dacoromanica.ro

159

actiunil in acesta, prima Tad), a bátAliel, remAsa, in a.vantagiul liii IOn-vodá.

Liniile duple semniiia ,armata inamicá; acele simplepe al notri.

1. Aripa stang moldovenésca, sustinuth. de iumiitateacentrulul, ataa aripa drepta, a Turcilor:

2. Centrul inamic, sustinut de ambele sale aripe, atad,centrul Moldovenior:

-

3. Ambele aripe moldovene atach din cOste centrulTurcilor:

4. Ambele aripe turce atacl pe ambele moldovene:

5. TOM linia de bittaa a Turcilor atac a. pe acea aIVIoldovenilor:

www.dacoromanica.ro

160

§ 35.Apoi analisAnd in detaliti muvementul corpu-rilor moldovene pe campul bAtlie, noi admirám, maales, precisiunea apropositul momentului cand, dupaal doilea atac din partea. Turcilor, aripele nOstre, pre-cum arelarám, il despicara irurile, golind focu1 artileriei:o evolutiune fOrte grea in genere, Tar mai cu sem/.retragerea unel cavaleril.

Pina atunci Turcil se credeati 6re-cum numal ei sin-guff capabill de a opera acesta artistica miscare, pen-tru care se esercithA in specie din timpil cei mai de-partati, socotind'o ca pe unul din principalele resOrteale propriei lor tactice, prin care eastigasera maimulte victorie stralucite asupra crestinilor, intre altelepe acea dela Mohacs 44).

Irequrgti cum ca. Moldovenii lui I6n-voda 11 Intrecurapin& si in acesta" privinta!

§ 36. Dupa ultimul atac i desordinata respinyerea pagamilui, s fi avut eroul nostru o catrime pro-speta, adeca sä nu'l, fi parasit, la inceputul b.th1iel, printradarea parcalabului Jeremia Golia, cele mai alese cinciregimente de cavaleria, victoria era completa.

0 data intorsi la fugd, Tamil trebuiail gonil fara un-minut de zabava: inia lor de bataia, alungata si totloyal cu furia, s'ar fi resturnat peste cele-lalte EMT,deja descuragiate; Tar neputinta de a scapa peste Du-Tigre ar fi topit intr'o clipa t61a armata, prin ferul Ro-mânilor i prin undele fluviului.

43) Bielski, Sprawl rycerska; p. 55: ktym hakiem ida, uste-kpuja sie nazad potrosze broniac sie niebroniac na dziali, a gdyAim najbardziéj przypra, rozstapia sie w strony, odkryja dziala,kstrzelbe puszcza na niaprzyjaciela, zbija tak, by najwietszy lud.iako uczyniil,i u Mochacza Wegrom . )

si

iji

..www.dacoromanica.ro

161

Dar lipsit de Brea i cea mat mare parte a cava-leriel sale, mica remAsitA find sttirsA de obos011; ce Oreputea face marele era' al Moldovei ?

§ 37. i cu tOte astea, ori-care va fi de aci lnainteresultatul final al bAtaliei, analele militare trebue a-ad-mire cu entusiasm pe acela care, infruntand o armatade trei on mai namerOsA, find in trel rinduri vindut,dupti, ce sustinuse trel atacuri teribile, tot Inca pArea afi el InvingAtor.

§ 38.Obositi de crancena lupta, Turcil se oprira;Moldovenil se puserA la repaos din dosul tunurilor,

asa stand i privind unil la cronicarul,Urechia, a dat o plOiA mare de a mulat praful«cel de puscl, de unde aveati Moldovenil Weide de a-tiutor* 44).

Precum vAduram, numal prin infanteria si, mai ales,prin artileriä IOn-voda Intrecea pe Turd, contrabalan-tand grozava .disproportiune a fortel numerice.

Infanteria era ostenitA: artileria fu abimatA.Elementele se unirl cu trAdAtorii!§ 39, PlOia domolind praful i imprastiind futhul ce

lost radicat de sub piclOrele luptatorilor, cal si Omeni,si din detunetele artileriel; Turcil se incredintarA acumlimpede de OM putinatatea armatel lui IOn-vodA.

La aripa dreptA, el v6dura o adevAratA, miniaturA:numal vr'o cate-va sute de Cozad, pe carl 11 apèrasera

44) Un cas de acelasT gen raportéz6 Frontinns, lib. IV; cap. 7,ex. 30: cP. Scipio in Lydia, quum die ac noste imbre continuovexatum exercitum Antiochi videret; nec homines tantum aut

cequos deficere, yerum arcus quoque madentibus nervis inhabilescfactos, exhortatur est fratrem ut postero, quamvis religioso, diecommitteretur proelium; quam sententiam secuta._ victoria est. .

11

ci altii,dice

s'ad

.

www.dacoromanica.ro

162

pint. atund formidabile bateril, dar in urma plOel, nu-imai ap6ra nimica.

.Ast-fel, eel 20.000 de Turd, cari formad aripa stangd,a pdganilor, se grabira a se asvirli cu WI furia sigu-rantei asupra vitejilor aliati ai lui I6n-vodd.

Contra acestei inundatiuni de brate steteail peste tot300 de Cozad: 900 cdcluserd morti mai 'nainte in cursulWallet

Eraii. 70 de Turd pe un singur Cozac.§ 40.Spre culmea fatalitatil, sosesce in acelasi moment

Adel Ghirai cu 100.000 de 'Mari, realisdndu-se neno-rocirea, pentru a dig inldturare IOn-vodd pripise a daMtAlia cu o ord. mai 'nainte.

Pe cdnd aripa drOptd a armatei turce nävälesce dinfatd asupra restului cavaleriel n6stre din stInga, Tdtariitree terasa din dosul Moldovenilor ,si lovesc dind6rit,

Nu aveam in totul nici 5.000 de caldrasi, earl', pusi intredo6 focuri, simtirit acum o sutá de brate rddicate asuprafie-cdrui cap!

§ 41.Cozacil avead pusce, se spriliniad de o parte dete'rmul lacului, de cea-laltä de infanteria, si eraii atacatinumai din fatd: ei resistard" contra aripei stdnef a pit--ganilor ;

Cavaleria moldovenescd, lipsitd de arma de foe, avêndo cOstd descopdritd, si find atacatl tot-d'o-data, din fallsi din dos, de Mari si. de aripa dreptd. a Turcilor, nuera chip a re'mân6 pe loc.

§ 42.Infanteria se conservdpind acum din trei cause:1. Prin positiunea-i centrald, care nu permitea inamicului

a o distruge mai 'nainte de a fi nimicit aripelei2. Prin parcul ce-I acoperia dosul, apèrând'o de ntivala

TAtdrimiii

www.dacoromanica.ro

163

3. Prin naturala-1 stabilitate in Comparatiune cu esen-liala mobilitate a unei cavalerie.

§ 43. GlOta scApA --furisAndu-se printre cArute...§ 44.Remas numal cu infanteria, Cozacil i glota;

gerclend o aripA intr6gA. ; pArlsindu-1 ori-ce sperantA,ori-ce posibilitate de victoriA; ce Ore mai putea intre-prinde IOn-vodit ?

In acest moment i se aral la luminA tOtA mArimeede suflet.

El ar fi putut scape propria sa vi6jA.StrAvestit intr'o hainA tèrinéscA, incalecAnd pe un

mAndru cursier domnesc, nimic nu era mai lesne decAta e§i pe din dosul armatel, a ocoli lacul Cahulului indirectiunea Prutului, pe unde nu pelrunserA incA inamicii,a trece in Moldova si a fqgi d'aci in Polonia, recurgendacolo la ospitalitatea lui Laski sat a principelui Ostrogski.

Cine scie dad., in cursul timpului, el nu se va fi re-conciliat cu POrta OtomanA ?

Cine scie,, dacA nu va fi adus din Polonia, ca LApus-nénul sail ca Despota, o nouA armatA, cu care sA-sI re-cuceréscA téra . . .

Ei bine! aceste impulsuri egoistice, desi aii putut stre-bate in peptul until Pompeiit sad Carol XII, totu0gAsirA loc in sublimul cuget al lui IOn-vodA.

A scApa rema.§itele armatei molthwene, fArA a se gAndiun minut la sine insu§1; saü dacl nu, apoi cel pulin aperi cu gloriA de'mpreunA cu iubita patriA . . . numaluna din aceste do putea alege restrAnepotul mumei luiStefan cel Mare, care inv6ta pe fiii sei cA : paserea incuibul sea pere ! 45).

45) Neculcea, Letopis., t. 2, p. 198.

sA-si

nu-si

www.dacoromanica.ro

164

§ 45. TátariT, inipinsi de ne'nfrOnata Mr lacomia,purceserá in On& dup& imprástiata cavaleril, compus&din boier i boierMasi, adica, mai bine clicAnd, din blanide samur, din sgbii cu petre scumpe, din lanturi de aur.

Acestl capital& imprudent& eliberand de o cam dat&spatele armatei moldovene, IOn-voda, minte limpedein impregiuräri turburi 46) se grAbi a profita de gre-sela vaimasului.

El descaleca. jbe pe cal, pedestresce pe Cozaci, gru-04, glOta cu infanteria si, strigand call% eroicele re-sturt ale ostirii sale: «Fratilor! caq.à capulcade chpetele vOstielY, !ace un atac atat de furibund,incat apuca dela Turd artileria lor, o stric& pentru casa nu le mai pal servi, las& inlemnici de ametellsi uimiti de _admiratiune!

Cu propr,iele sale maul, in furia acelui moment su-prem, el trase din millocul paganilor un tun de celemarl: atilt de colosall era puterea fisicä a acestui Er-cule roman. 47).

Apol formand o compacts. nestrAbAtutá colona, Mol-dovenii se retrasera pin& la apropiatul munte, pe vir_iul c&ruia !mega& ruinele satului Roscanii, ars cu cate-vaminute mai 'nainte de catra urcliele tatare.

§ 46. Ultimul atac, mai 'nainte de a se retrage, casi tote cele-lalte manevre ale acestei memorabile Ma-he, este un stralucit testimoniii de sciinta rnifitarl.

Mult mai in urma, ilustrul Montecuculli clise:

46) Tacitus, Hist., lib. 1V, 77: tturbidis rebus intrepidus..47) Un alt esemplu contimpuran de asemenea forta vecIrla Ca-

merarius, Operae horarum, t. 1, p. 380: tBaro a Fronsberg tor-mentum murale solus innitens bumero, quo vellet, propelleret.,

meü unde.vor

i 'I

www.dacoromanica.ro

165

«CatA sA ataci pe dusmani cu o violent& estraordi-nal% mai cu séml atunci and voesci a te retrage.* 48 .Precati dal% fruntea de 'naintea lui IOn-vodA, care

intelesese acésta la 1574 in momentul cel mai desperatal unei bAtAlie dela perdute; nu de 'naintea lui Monte-cuculli, care rumega cu un secol mai tArdiii in linisceacabinetului!

§ 47.Din aprOpe 35,000 de Oste, eroul remase abiacu 7.000 49).

Cel putin 20,000 de Rom Aril ad *Tut intr'o jumAtatede di, aperAndu-si cele trei idoluri, pe cari le recomandaseodatA marele Stefan in instructiunile sale militate: Cru-m, Tera i Stegul! 50)

§ 48. Scriind aceste rinduri in singurAtatea noptil,cAnd misteriul naturei i tAcerea Omenilor duc imagina-tiunea departe, departela ceea ce nu mai este sail ceeace nu este incA, uitAnd presentul i confundAnd intforaclA trecutul i viltorul; m cutremurA bAtaea inimei,me arde focul capului, me furmicA prin sAnge fluvie defortA, me electrisézA. o sOptA ce vine -nu sciti de unde,din mine sad din afarl: cmare e RomAnul!x.

Dar de odatl se äude troscotul unel birie sdrobindpavelele stradei; me arunc la feréstA; luna intinde omelancolicA luming; un june cu mAnusi albe, cu giarnla ochiA, cu havana in gurA, se intOrce palid de obo-sell dupl o petrecere nocturnA....

§ 49.AsedAndu-se printre dArAmAturi,IOn-voda oeoli

48) Mdmoires, p. 168: ne charger jamais plus fortement ren-nemi que quand on se veut retirer. . .

Fredro, p. 121: chiewiecéj Dad 7,000 rozbitkow. . .

50) Ve41 un articol al meil tn. Buciumul, 1864, rm. 214.45)

www.dacoromanica.ro

166

cu santuri platoul muntelui 0); puse in fata inamicului,in giurul asa numitei creste militare (crete militaire)1adeca pe linia cea mai inaltatá a pogorisulifi, pe cel maibuni arcasi puscasi; Ii intari prin o secunda linia.; 0,in fine, forma o reserva, pentru a sustine la cas detrebuinta puncturie cele mai amenintate_

Cu apropiarea noptil Turcil i Mug, unii reveninddin zapacela, cei-lalti: din gall dupa fugarita cavaleriä,blocara noua tabara a lui Ien-voda.

Rèsbeiele francese in Algeria probeza tAna asta-di, catde gred este a ataca o inaltime chiar lipsita de fortifi-catimil si apérata de un mic num6r de Beduini; cu catdark, mai tare era positiunea Moldovenilor, plantati peun munte santuit, grupaci in numer de mai multe miide cei mai bravi, i unincl avantagele inaltimii cu nisceavantage nu mai putin pretiese ale ruinelor: atacul unuisat cesta pre multi emeni,), dicea Frederic cel Mare.

Mai adaugati ca IOn-voda, in ultimul sad atac, stricaseo mare parte din artileria tura; iar cate tunuri le maireInaneaa bune, tete 10 perdeat in zadar glOntele printrezigzagurile ruinelor, fara a nemeri pe Moldoveni, pecand acestia, din contra, tintind dinteascuns si in liniste,trimiteail paganilor cu fie-care descarcatura un siguimesagia de inerte.

§ 50. Istoricii acusa pe IOn-voda de a-si fi ales o

positiune apa si de a nu fi luat nici o mésurápentru a si-o procura prin miilece artificiale 52).

51) Ifrechia numesce satul f6xX detalie topografice, carl glsimnumal in cronica tura ap. Mignot, t. 2, p. 213: tune montagnesur laquelle il se retrancha,.

52) Fredro, p. 121: tzamiast prOznych uholevan, zdolalby snadz

si

fart

www.dacoromanica.ro

167

Adisatiunea e basata pe necunoscinta Iocalittitg:1. In tot cuprinsul Budiacului apa e apr6pe tot atat

de rarh, ca si in centrul Africei;2. Chutand izvOre pe virful unui munte, trebuia sh.-

pat pámântul pia, la o adancime fOrte Tuve;3. Chiar r6usind in asemenea azard6s1 si grea ope-

ratiune, o fhntanh. n'ar fi aiuns pentru indestularea a7,000 de Omen!. . . .

§ 51.In curs de trel clile si trei nopti IOn-voda res-pinse tote atacurile a 200,000 de phgani.

Lipsiti de o pichturä de aph, Moldovenii. asteptail ve-nirea noptil pentru a intinde petice de pancla d'asupraerburilor: ei 41 ungeati buzele cu rouh.! 53)

Adesea cu I6n-vod h. in frunte, o sémá esiati din san-Oil, se repediail cu turbare asupra celor mai espuseposturi inamice, Wei, mäcelhriab, doborati tOte dinain-tea" lor, si apoi, cruntI de sange, se intorceati cu muitu-mirea lui Ugolino din Infernul lui Dante, and rOde. ca-pul vraimasului seti Ruggieri!

§ 52.In cursul acelor trei clile st trei nopti, demnede timpul lui Oratiti Codes, IOn-vodh, sh se fi gandit elcat de putin la propria-I sicurantl, sch.pa.

Vorbind turcesce ca un Turc, el putea trece in cre-puscula serei chiar prin miilocul paganilor, precum dejaMeuse odath, Tepe.

Dar Vito demonstrá, ch, eroul nostru, grOztt numalpentru pagani, pentru deed, pentru chlughrl, 41 iubiaOra mai mult decaát pe sine insusi.

czaradzic zlemu, gdyby, rozdzieliwszy robote pomiedzy zastepy,(ial wspOlnemi silami kopac studnie. . . ..

53) Ibid. ; p. 122.

www.dacoromanica.ro

168

§ 53.In a patra di Turcii incep a parlamenta.IOn-voda aratA celor trimisi tAria positiunil sale si

numkul vitejilor ce-i mai r6mAn.4Precuth yedeti,le dice el,sint in stare de a mai

sustine lupta,.Apol le propune urmItOrele trei1. Walla dusmanilor sA nu se atingA de ostasii Mol-

doveni, cari sl fie literi a merge pe la casele lor, lArla fi prigonitt vre-odatá pentru trecut de cltrA viitoruldomn al Moldovel 54);

2. Cozacil sl fie lasati a se intórce la lOra lor;3. Insusi principele sA fie trimis, vil si nevAtämat,

d'a-dreptul la sultanul Selim. . .

§ 54.PAganii primirA tractatul.Conditiunile furl lurate de septe oil de cAtrl begler-

beiul Ahmed-Pasa si de septe ori de cltrA Petru celSchiop, devenit in fine in realitate domn al Moldovei:

Ahmed-Pasa, le iurl de septe ori pe Cartea MI Ma-homed;

Petru cel Schiop le iurl de septe on pe Cartea luiCrist. . . 55)

54) Cronica tura ap. Mignot, t. 2, p. 214: ell offrit au Beglier-beg de se rendre a lui a condition qu'on le conduiroit a Cons-

4antinople, -oft ii jouiroit de sa liberté et d'une pension propor--gtionnée- a la dignite qu'il perdoit; qu'on laisseroit tous les sienscretourner chez eux, sans attenter ni a leur vie, ni I leur liberté,itni a. leurs Jaiens, et que le nouveau Voiltode de Moldavie accor-deroit un7 amnistie generale pour tout le passé.,

55) Ibid.: Ces conditions furent jurees solemnellement jusqu'asept Dais différentes par le Beglierbeg sur le Koran et sur la tete-de l'Empereur; par Pierre nouveau Voivode, sur . .

T6te acestea sint desnaturate in relatiunea lul Paprocki 0 acelor-laltI.

conditiunl:

rEvangile.

www.dacoromanica.ro

169

§ 55. Cu lacrimi in ochi, far% a put6 vorbi deemotiune, IOn-vodA se despärti de credinciosii sel to-varäsi.

Cozacilor, Omenr sträini, veniti. a servi pentru plata,el le lag tOte sculele ce avea ling sine;

frati aT sei, earl* se luptati pentru liber-tatea patriei, le Msâ suvenirul de a le fi fost nn maredomn i vaga sperantl de intOrcerea sa la domniä...

Eroul era convins c. va reusi prin prolunda-1 diplo-matig a recastiga gratiele sultanului Selim, precum alt6(lath, tot inteo asemenea situatiune, Petru Rares, nu-mai prin bArbiltesca-1 elocuentä, reusise a imbldncli ma-nia sultanului Suleiman. 56)

Omenir marl nu desper& nici chiar pe insula Elba!Ptnä atunci adio!Cozacil plangeail; Moldovenil nu puteati plange: es-

cesul durerii seca isvorul plansului.§ 56. CapitulaOunea dela Roscani amintesce o alta,

incheiatä tot cu Turcii, nu mai departe dealt cu vr'otrei ani mai ,nainte, pe cand insusi IOn-voda. petreceaInca in Constantinopole.

Dui:a o eroica ap6rare a cetAtil Famagusta In Chipru,

56) Giovio, La seconda parte dell'istorie del suo tempo (Ve-netia, 1560, in-4) p. 693: ghavendo egli racconte le cagioni et isuccessi delle guerre mosse da lui, la poverta del suo erario, it

gcaso del Gritti, gl' inganni del fratello et de Baroni, et le ragioniantiche de suoi confini co Poloni, et umilmente hebbe diman-dato perdono, parve che e'fosse stato indegnamente trattato dalla

Joanna di maniera, che i Bassa, ancor che non fossero statigcorrotti con alcun dono, havrebbono in- ogni modo difeso questogvaloroso huomo illustre per tanti casi, II qual con animo invittonon cedeva punto all'insolente Fortuna,

Moldovenilor,

www.dacoromanica.ro

170

comandantul Bragadino, redus nu prin arme, ci prinfOmete, impusese pägnilor conditiunew de a permitegarnizOnel o liber. retragere.

Seraskirul turc iscalise Iàr. greutate, si tot fgra, greu-tate se gräbi aka iscAlitura: dupä desertarea ce-tata, vitézul Bragadino i flOrea lunetei venetiane perirain torture.

Cnnosand darl perfidia otoman6, IOn-voda iiu se mul-tumi cu o simpll iscAlitura a pasalelor: el ceru si do-bandi, ca garantitt, un septuplu, lurAmint, mahometan

crestin, din partea lui Ahmed-Pasa si din acea a liiiPetru cel Schiop, dela inamig si dela rival....

El bine! prin acesta tractatul deveni el Ore mai sacru?§ 57. Povestirgm trldarea, s. povestim speriuriul.§ -58. Pe ling persona lul Petru cel Schiop, pen-

tru a-1 instala cu firman, o inovatiune nepilduitá pina,atunci in Moldova 5.0 - se afla capigibasi sati prim-userulPortil Otomane, un persona& dela important, dar caremai in urml alunse si mai sus vizir, ginere i cumnat-al sultanilor....

Era Scipione Cigala, dintio familil aristocratica ne-apolitand, renegat sub numele de Diiga1a-zades8): unjune mOle, desfrinat, nestatornic, mâncicios, beiv.. darcu atat si mai puternic la curtea unui sultan ca Se-lim

57) Analele turce ap. Ricant, p. 113: 4Jean le Vaivoda ayantcesté tue en trahison, cette Province fut entièrement soumise a la4puissancg du Turc et réunie cet Empire en l'annCe 1574,

58) Rym, Bericht v. 1. 1574 ; ap. Hammer, t. 3, p. 608: cZum4Voiyoden der Moldau ward Peter -ernannt, und durch den Ka-4pidschibaschi Dschigala-sade, den Sohn des in der Schlacht voreDscherbe gefangenen Cicala, installirt.... Despre origina-1 vegi

a-pl

at

www.dacoromanica.ro

Gaud IOn-vod5, intl.-a in cortul beglerbeiulul, Ahmed-Paa era incongiurat de eniceil, agale, bei, sangiaci, earltoff se imbulcliail sil, vés1t pe teribilul era dela Jilisce,Braila, Lopusna, Bender. . . .

Seraskirul incepAnd cu mustrari, IOn-vodl II respunsecu tOtti. demnitatea unui principe, c6., pe basa capitula--tiunil sale, el nu are a da sernti. decal numal când ilva fi Intrebat insusi sultanul.

Mandria vitezului infiorS, -pe musulmani; dar grandO-rea-i se 'Area a li inlantuit bratele lor: ei se ultail ne-domeriti unul la altul, indemnându-se care de care a daprima loviturl, si nemine nu cutecla trebuia unapostat; trebuia un om indobitocit prin escesul banche-telor si un dobitoc ametit prin furia opiului; trebuia unmonstru pentru a face un asemenea pas contra onorilsi contra juramintului.

Acel monstru 1 u capigibasi Djigala-zade. 59)§ 59.Munténul Petru cel Schiop aduse armele pt.-

ganilor asupra eroului Moldovei;Italianul Scipione Cigala if intipse cutitul in. inimä.Un Ilunten, un Italian, un Moldovén.Se sfäsieail !rata: ridea Otomanul, zimbia Nemtul, se

pregAtia a rinii Muscalul.§ 60. Când gigantul fu *hit sub perfidul pumnar

al Neapolitanului Cigala, eniceril, imbärbätati prin ini-tiativk se asvirlir a. asupra victimeI, War& maiestosulcap ce-i speria mai de'-unA-cll IAA si'n taina visurilor,si-1 intdtarA pe o sulitä.

Moreri, Le Grand Dictionnaire historique (Paris, 1712, 1n-f);

t. 2, p. 306-7.59) Gorecki, p. 108-9: chi. Bassa Capucius stricto gladio yen-

ctrem faciemque ejus discidit. . .s.

171

www.dacoromanica.ro

172

Apoi tem6ndu-se, pOte, ca un al doilea cap sä nuresat% cum-va ye desfiguratul corp, ei legara trunchlulmartirului de cOdele a do6 camile, earl gonite in three-tiuni opuse, 11 rupsera in hid6se fragmente.

§ 61.Dupá ce. finitul ,spectacolului le recise mintile,paganil nu putura a nu recunOsce propria lor nulitatein alaturare cu sublimul eroism al mortului.

CredOnd ca virtutea lui IOn-voda 41 va fi avut izvo-rul in Osele din call fusese tesut §i in sangele- ce-I cir-culase prin vine; ei 10 impartira intre sine, ca mOstii,farmlturele acelor 6se, 0-0 incruntara sabiele in acelsange, rugandu-se lui Allah ca sl le dea 0 lor tuturorinima principelui roman!

Wail purtal pizmit iertfeI lor.§ 62.Cat timp a trait 16n-vodl, Turcii, boeril 0 ca-

lugarg nu-1 suferial de o potriva.Dupl ce murise, inamicii straini se ar6tara mai ge-

nero0 decal inamicil casnici.Pe cand eniceril se pusera a adora rema0ti1e vite-

zuhii, ciocoii eel cu i0ice 0 cu comanace creclura sositmomenta de a-0 bate in line ioc de acela, de'nainteacarula ei nu indrasnial pina atunce sa radice ochiidela pam1nt.

Pentru a-i rapi chiar gloria postuml, ei respandIauacum in popor odiOsa anecdotl, cumcä in momentuldud il rumpeati camilele, IOn-voda sa fi 4is: ,Ah! cauta4ca el multe feluri de morti grOznice am fault, iarccazna ca acesta n'am sciut sa fac!*60)

Dar eine Ore sa fi putut rosti acestl barbara isatroce

69)- Letop., t. 1, p. 196.

www.dacoromanica.ro

gluma: capul eel lipsit de trunchiu ? sail trunchlul cellipsit de cap ?

Nu pentru prima si nu pentru ultima Ora o _nepu-tincidsä ura inventa absurditati!

§ 63.Cronicarul Urechiao mai diseräm deja nu odataeste un echo al partitului aristocratic.

Asa clOr, el nu numal profanéza prin. satird ultimeledivine momente ale lui fOn-vbda, ci Inca se incerca a scusamarsava tradare nationala a parcalabului Jeremia Golia.

Cand vine vorba de vindarea- trecetOril Dunaril, ana-listul-cocon declama cu un aer de criminal/ inocinta:cu greü este celor putini a opri pe cel multi si celorslabi pe cei tali; caci trecend intaiii puscele cu enicerisi cu pedestrimea sa apere vasele, aci si tOta a-laltaeste turcesca a sosit, unde *lend leremia parcalabulca nu-i pOte opri, s'a intors. . . . »

Cand ajunge la defectiunea celor cinci regimente decavaleria, el se ferebce macar de a mentiona numeleparcalabului Jeremia Golia, alunecand numai in treaturmatórea !rasa obscura si diminutiva : 41a inceputulresboiului dic cti o sem/ de Moldoveni stt se fi inchi-nat la Turd' >

Insist cronicaril otomani sint mai Romani!§ 64. Dupa macelul dela Roscani, Petru Schiopul se

grabi a trimite caimacam la Iasi, ca sa-I padesca tro-ul, pe unul din miserabilii vindatori al lui IOn-vod6,tolnicul Bilge, inaltat acum la demnitatea de mare vornic1 terir de jos, ocupata pin& atunci de bravul Dumbravg.§ 65.Nu numai vitejil dela Cahul, nu numal 41ratil

e cruce» al lui Ión-voda, desarmati prin juramint sinacelarill prin sperjuriti, avura sOrta de a peri, ca talliarilel osandiff la mOrte, far/ A se puté apera; nu! nu

173'

www.dacoromanica.ro

174

numa1 pe termil Cahulului si pe ruinele Roccanilor cursecel mai pur sange i cadura cele mai nobile capete aleMoldovel; nu pornit Tataril in prëda peste tOta«tOra,dice cronica,cat n'a lost nici o data mai marea pustietate decAt atunce; clt pre toti cuprins per«la casele lor fara grij, unde ping, asta-di intre 'Prut sieintre Nistru de atunce a remas pustietate, de nu s'a«mai implut de Omeni. . . .

Petru cel Schiop, in fruntea urdielor pagane, priviacu o sacrilega nepasare, cum inamicil Românilor si atCrucii 11 asterneaü pina la last o cale domnésca de pur-pura din sange ci arcuri triumfale din capetele Mol-dovenilor,

§ 66.MOrtea hif IOn-voda fu semnal de peire pentrutrel ministri, cralinciosi ping, in fine lucêfèrulul libertatilnationale:

Vintila-voda,Vornicul Dumbrava,Episcopul Isaia Radoutenul . . .

§ 67.Fostul principe muntenesc, alungat, d'impreunacu frate-seti Petru cel Schlop, espedi acum o armataturca sa cuprinda Bucuresciul.>,

Desi Vintill-voda nu avea ling sine decal pe vitézulvornic Dumbrava cu o mântt de Moldoveni, totusi lupta,incinsa pe cAmpia unde este asta-di Radu-voda, fu atatde crunta, incat inving6torul credu de cuviinta a-i eter-nisa memoria, zidind o biserica pe locul bataliel si in-fiintând o serbare anuala, remasa. pina astadi sub nu-naele de *Mos1.3.

0 victoria, o biserica, o serbare, cart ne aduc amintede rusinea discordielor roman&

§ 68.Vornicul Dambrava reusise a scapa in Transil-

ts'aii

i-aa

www.dacoromanica.ro

175

vania, avênd nobleta de a cluta refugiü la generositateaunui inamic, ale carui WI se luptarit contra Moldove-nilor in bittalia dela Jilisce.

Un eroii muntOn lu trimis pentru a cere mOrtea unuieroii moldovén : ITaFo Golescu milloci estraditiuneavornicului DumbravA.

Ce infamil, ce timpu o DOmneCtilaind acele legi, cari prin sublimul lor meritarl ca.

dmenii sk le numéscA divine, Stefan Batori, bejul tran-silvan, dede pe DuinbravA, legat la mai i la piciOre,in dispositiunea ambasadorului muntenesc. 61)

Sosind la Bucuresci, demnul tovar al lui IOn-vodäfa descapitat.

§ 69. Vlitdick Isaia Radouténul nu intIrdi'a a Ii scosdin scaunul episcopal de catr5. Petru cel Schiop 62): de-atunc5 incOce numele seu, ilustrat un moment prin ne-ociatiuni diplomatice cu PoIonia i cu Moscovia, des-

pare pentru tot-d'a-una din analele OHL.§ 70. Nu putem trece cu tticerea, in acest dureros mar-

pe bravul Swierczewski.Farl a fi lost Roma, el meritä sit-1 punem i pe el

in num6ru1 Sein(ilor: epitet ce popol'ul nostru Ii dedean vechime nu ipocrisiei ascetice, ci numai apèrktorilorteril

Dupa bgtälia dela Cahul, Swierczewski nu mai apare

61) Condica MS. dela Vierof, p. 102.62) In locu-T urmi George Moyill, precum se yede din documen-

tele episcopiel de 11.5.dgutT.63) Letop., t. 1, p. 145-: &up& mórtea Iu i gicea Sfintul Stefan-

vod5., nu pentru sufletul, ci pentru lucrurile sale cele

!

tirologiii,

63).

vitejescI,...

www.dacoromanica.ro

176

pe scena istoriei: product al geniului lui 16n-vodti, el sestinse odatA, cii creatorul sett.. 64).

§ 71.Cel-lalt Cozac, marinaril Pokotilo, invingtoruldelaAk-kerman, dupA ce se v6duse in imposibilitate de aapaa el singur trecerea Dungril contra colosalei armateotomane, 16s5. portul Galati' lui, uncle se tinuse in em-buscadg, si . . nu-I gäsim urme in istoriM

§ 72.Mai peri atuncl, peri ILA de veste, .0 fiintägingasil, de care n'am vorbit nemic in tot cursul acesteItragedili pline tle caractere sag pro-marl, saA pré-micI,dar numa1 harbatescl: 11 reservam pateticul finalului.

Era o lemeil, care IubIa atAt de mult pe IOn-vodg;-Inca il intovArásia in tOte lAtäliele sale, de'mpreunl cuun prune de

Nu v6 mrindriti, Romancelor: era o sträing, o SásO1cg,un blond sl melancolic apsor german din Transilvania.

In focal ultimei lupte, cuprinsd de acel pre,imtimintprofetic ce insotesce tot-d'a-una un amor profund sipur,fie acel amor pentru un bArbat, pentru o patri5,sail pentru insusl D-deti!-- ea nu lasa pe IOn--vodl,-dice cronica teri12sl stea intre Ostea cea calaret6,temêndu-se sh nu-1 viclenesc4 boierii!,65).

Cadênd prisonierc, veduvl a fericirii sale, condusa. Inrobia la Constantinopole, ea se evapordzd din istoria,dupl expresiunea poetulul:

60 Dupi Paprocki, Tesaur, t. 3, p. 286, el sapa mat in Almadin robiK; dupa gbesia nationall cozacii, perl In batalia dela Cahulcaprópe de orasul Kilia, de unde soirni1 si vulturii Inseiintarl, incsbor Tera Cazkése5, a. hatmanul seu nu ma! este.v Vecli Sreznewskii, Zaporozskaia starina, t. 1, nr. 1, p. 31.

65) Miron Costin, Letop.; t. 1. apendi e, p. 91.

www.dacoromanica.ro

177

cca o fantasinit drag, ce 'n vise lungl i rele,gTrecênd printre morminte, soptesce: am trait1....").

Sugarul set), nascut asa clicend pe un camp de ba-taliti, crescu Tn haremul unui pasa.

Peste cloa-cleci Si cinci de ani Turcia, sigura ca na-tura parintilor degenerase cu desevirsire in acésta ra-murea transplantata a unul mem eroic, ii trimise domnin Tera-Romanesca.

El domni ce-va peste un an, nu facu nemic, si abiafigureza in cronice sub porecla de «cel Surd,67).

In adeve'r surd, surd la vocea maretei sale origini:fiiü desnaturat al unui tata eroa si al unei matte eroine,mai purtand spre derisiune numele stramosesc al ma-relui Stefan!

Brurna sclaviei ucide in radacina chiar florile celemai alese.

§ 75.Dela amoril nelegitim, dar pasionat si poetical iunei Germane, sa trecern la calduta proza a casa-toriei lui kin-voda cu feta marelui boer Lupea Hum.

V6cluram ca DOmna, de'npreuna. cu Petru,declarat prin votul erii mosten al tronului moldovenesc,refugise contra nelinistii resboiului la marginea Poloniel,dupa muril formidabilului Hotin.

66) Bolintinénu.67) Cronica muntenéscg. in Magazin istoric; t. 4, p. 276: eSte-

fan voda Surdul a venit domn dela POrtä cu stég, si a domnit an1unu i jumtitate... g Chronicon Fuchsio-Oltardinum; p. 37 anno1591: gmittitur Stephanus, filius Vayvodae quondam Moldaviae Ivan,quem ante annos 26 camelis alligatum pedibus et manibus discer-pserat Princeps militiae Turcicae, 'ut et supra anno 1:74. Hie tan-dem regnum occupat die 2a Iulii. . .v Documentul din Bucuresel191, oct. 1, la Venelin p. ?311 gMn Stefan voevoda i gospodin vsoizemli ungrovlalyiiskoe, sin velikago i predobrago Ioanna voeuodi .

iiiu-sea

IS

www.dacoromanica.ro

178

Insusi socrul princiar comanda cetatea, ca unul ceavea un interes personal in mantuirea Medi sale si acoronatului sett nepotel.

Familiele celor mai insemnati boieri cArflarä sigurantalor pe ling& familia domnësca.

Aiungend scirea despre calamitatea dela Cahul, ei cuiota trecur& Nistrul, ducênd cu sine tesaurul princiar,insotiti de 200- nobill Poloni, call se grabird a formao frumOsit escort& in _giurul nefericitelor Romance, sifamilia domnesca se retrase la mosia unui magnat vechiuarnic al lui IOn-vodà.

In zadar Turcia ceruse in mai multe rinduri estra-ditiunea fugarilor, mai ales a principesei cu copilulcu bog&tiile lui IOn-vod&: ospitalierul magnat, credinciossuvenirului amiciel, respinse tOte stáruintele Portil Oto-mane si chiar ale regelui yolon, 'pin& ce, in fine, fiindamenintat, el se asätori cu vëduia eroului moldove-nese, i numai asa o putu scapa de robia 'Agana.

DOmna Moldovei deveni satia lui Cristo! Strus. 68)Pe ling& prestigiul sett de mantuitor, nout barbat al

vkluvel lui IOn-vod& fivea o calitate ce-1 facea demn deo asemenea insotire: el se trägea dintr'o familia atat deeroicl, incat in Polonia devenise proverbial ca, fie-careStrui mOre pe campul b6taliei 69).

63 Orzelski ; p. 102: «Intern, temporis Ivuni Satrapae Valachiaecconjux vidua Christoforo Strussio nuptura, curae Palatini Po-cdoliae una cum Thesauris cum ba ablatis mandata est.. Asadér5. e gresitS. asertiunea lul Heidenstein, p. 64: gT.hcor Chrosco-((yam ad Strussios confugit, postea per Czaussium repetita deditur..

1,19) Potocki ap. Niesiecki, Iierbarz Polski (Lipsk, 1841, In-S);t. 8, p. 538: gEx Strussia gente raro aliquis integrum corpus sepulchreintubt.. Starowolski, Sarmatiae bellatores, in Tractatus tres

si

www.dacoromanica.ro

179

Doue-cleci si patru din acest nem perirg, in lupte _cupagânii 70).

Peste trei-cleci de aril, iiastrul lui Cristo! Strus, ere-dele lui IOn-voda, stringend o 'liana de Cozad, nävaliin Moldova ca sa cuprincla tronul parintesc, pe andDomnul Aron-voda se afla atunci dus la Constantinopole: dupit o domniä de doe luni, neputend sa. resisteunor forte centuple, el fu silit a se intarce in Po Ionia,fu arestat si trimis in esiliii la lortereta Marienburg.

Prin un azard curios, tot acolo in esilia '0.-a lost pe-treeut iunetea un still-nos si omonim al sea, famosulPetru Rare*. 71)

§ 74. Asa finira. cele doe lemel si eel dal la aI luiIOn-voda. .

acest registru§ 75. Voind a incheia mortuar, imitremura mana, ca si and prin descrierea crimelor asresimti ea, in locul ucigasilor, remuscarile consc:intell

Purtin in urma Mind dela Cahul, un strain visita.Bucuresciul.

Pe pOrta palatului domnesc eI veclu espuse doe dom-nescI capete.

(Vratilslaviae, 1734, 1n-4); p. 147: cMulta claritudine generis etcveteri origine conspicua Strussorum domus, improspera semper fuit.(Nullusque sane illorum aut pauci sua morte perierunt, sed inCacie quilibet et pro tuitione patriae libertatis, a barbaris interempticpropemodum omnes., Warozewicki, Turcicae Quatuordecim (Cra-coviae, 1595, in f., p, 139:, sic ut unos illos in Po Ionia Strussos,Ca quarta aut quinta iam progenie, non nisi in patentibus contraTartaros campis in acie cecidisse constiterit..70) Paprocki, ap. Niesiecki; loco supra.71) Despre =est fact vecl1 o sumg, de documente In Acta To-

miciana passim, necunoscute istoricilor precedintl.

www.dacoromanica.ro

ISO

Unul, de curand secerat, conserva Inca ce-va sufletesc,asemenea under da care atingêndu-se in sbor aripaunel pgseri, intipärise in ea pentru o clipa o vagamiscare.

Cel-lalt, cosit de demult i adus de departe, livid, fix,speria prin un aer de ironil mortalk nu din astá lume,ci din nesce stem superiOre: teribila espresiune a cape-telor mOrte pe prmzele WI Caravaggio!

Ace le do6 infernale troleuri era capulvodk Domnul Terii-Muntenesci, i capul liii IOn celCumplit, Domnul Moldova . . . 72)

Frac): pia, la mórte, frati dupi mórte: adev6ra-tul simbol de Unire !

72) Strykowski: cIvonie Woloskiego hospodara glowa na bramie4w Bukorestu stolecznyrn dworze i mieseie multanskim, i Draku-.lina podle niego, ktorego byl wsadzil Iwonia na hospodarstwocmultanskie wygnawszy Alexandra . . .

Iu VintiI6-

)

www.dacoromanica.ro

V

DUPA EL...Tak atriny lutal od tensicgo CloffreZabrenais i penkna: amieszan mi dzwi

lenkiZdaja ale glosie poevitek piose ki,Ale j6j kones nlkt ale nie spodaiewa.

Ast-fel. ardele alluter, lovite r6tare, resuni l plesnese: coat: ul a n

se pare a promite abut inreputnt cfin-tecoluk dar niniene nu se nal ast6ptaa-I Audi !...

Mioklewtoz ; Konrad Wallenro

§ 1. Era anul 1577: trei ani dela peirea 1111 Ra-

yon,.Pe tronul Moldova); dup6 ce cump6rase cu un tri-

but Indoit i cu Orate de sage rornânesc, domnia inlinisce, ca intr'un cimitir, Petru cel Schiop, incungiuratde ciocol, cart Ii numiaü .xmatcl n1 ac)>1 , si de c6.-

lugarl, earl II admirail cunoschAele in astronomiä si inmusica.2).

1) tlrechia, t. 1. p. 205.2) Dorotheos, op. _laud.; p. 455.

ei-1

www.dacoromanica.ro

182

Teranii nu aveati ce manca.Visteria era sea 8).Eniceril, cari formait garda princiara, eraa stapani

prin orase i prin sate 4).De o data sosesce un curler: Cozacil se pregatesc a

trece Nistrul, avend in fruntea Mr pe un Irate al luikon-voda .

§ 2. Mult pOte un nume'la Roma era de aluns, ca un Commod sad un Elioga-

bal O. se numésca Antonin pentru ca pe data tot im-periul sa,-1 aclame cu entuziasm, aducendu-si aminte defericii timpi sub Antonin cel Pia si sub Marc-AureliaAntonin!

In ochii Francesilor, unul din cele mai marl- meriteale jiff Napoleon III fu calitatea sa de nepot al lui Na-poleon I.

Sudecati dera de impresiunea, produsä asupra Moldo-venilor prin vestea venirii unui !rate al neuitatului mar-tir dela Cahul!

§ 3. Pretendintele era, fiiul Armencel, mumel luilOn-voda; Insa fiuii din un alt tata, un tata ne-donmchiar ne-Roman.

Deca boierii i calugaril imputau ca o crima origineaarmenesca, numai materna a MI km-voda, apoi cu cat

3).Langnet, op. laud., p. 169, o epistola. din 1576: 4tantam ibicesse rerum omnium penuriam, ut ipsi (Bathoreo) per Moldaviam4facienti iter Voivoda tPetrus) cui erat notus, miserit Tanem hor-4deaceum pro eximio munere.)

4) Paszkowski, Kronika (Krakow, 1611, In-f); t. 3, p. 36: aska-4rzac sie przy tym na Piotra Woiewode swego, iz od niego wiele(krzywd nieznosnych cierpieli, takze i od Turków, w ktorych sie onekochal, i na dworze swym mial . . . )

si

www.dacoromanica.ro

SHARCH1 I

M MM

M rvt

F3OGDARLI CELLE! C111,00 (4574.1517)

An

STEFfig CELLI7 TENERU(15n-1527 )

DES PINA M1RCEAll (1546-1559)

ALEXANDRUN. -

NUROIA72.77/7

/JORUZELLUybumRLIzN. .

SASCA BOODANli

V

PETRU CELLU SCRIOPO

PET RU )'sjOA,A101.1>c,sLti

Genealogia

in legatu t cu acea a rivalilor oefIBogdan Ltipurnênu fi Petra fchiopul, si a fratilor Bei de muntd Ivan Potalvd si Akxandra.

NotA: caadraturile trasurile arata bastardetd.

rivAN5

STEAM; CE1.16 MARE ( IASI -.- 1504.)

i-gz m.,_

m

4TOARE WiT-:15/6*

/ y

I

A RAE ARUM. U

lui Lio-vode,

www.dacoromanica.ro

184

mai pronuntath. cath stt fi lost aversiunea lor pentruacest Irate, nu Hid domnesc, Armen si de pe tat& si depe mum5. !

Prima asedare a Armenilor in Moldova fuse anteriOrttdescalearii asa numitulul Dragos-voda. 6); dar in cursde trei secoll de emigratiune mica lor colgma im sciua se intruni cu Romanif: ea remase diferitä prin reli-giune, prin. limb6, prin obiceiuri, prin ocupAiuni, prinincuscriri.

Din acestä causä, Moldovenii priviari tot-d'a-una cuun despret suprem pe laboriosil Armeni, acufundati cutotul in negotul lor, numindu-1 peigáni i bisericelL lordidndu-i capisce.

EI bine! un Armen, un paria al societatil moldovene,.lu primit acum cu bratele deschise, numal pentru cdavuse aceiasi mum 5. cu nemuritorul emit al Romaniei!

§ 4.Carabied Serbega asa-i era numele armenesce cunoscut in cronicele mistre sub porecla de IOn

Cretul, dup caracterul p6ru1ui, bar in analele cozacesub acea de Ivan Potc6v5, find ea lrangea intre degete-potcOva de cal.

Nalt, bine-filcut, avênd o loll estraordinara, bray pinnla temeritate, acest domn, adeferat Irate cu km-vodä,fugind in urma catastrofei dela Cahul, isi Oisise un re-fughl peste Nistru.

5) Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie Iassy, 1849,

ln-E); p. 52-1: cDes le X1 siecle des Arméniens abandonnantleurs.foyers envahis par les Perses se refugierent en Pologne et en4 Moldavie. Des emigrations subsequentes eureut lieu en 1342 et.en 1606 . . . Ils ont huit eglises en Moldavie, dont les plus an-,ciennes sont celle de Botochany bâtie en 1350 et celle d'Iassi quia dale de 1395 . . . .

www.dacoromanica.ro

185

Antipatiele sale si ale Cozacilor era/ comune: ii in-suEletia de o potriv/ acelasl simt da resbunare contraplganilor.

Asa der* in curand Potc6vA iI cast*/ un renumeteribil, care resuna pInt 'n fundul Moscoviei, 6) si pinl laharemurile StambuTului: viteiiile sale contra Turcilor dinBudiac si a Tátarilor din Crim 11 1àcur grOza maho-metanilor 7) si «Roland, al poesiei slavo-orientale! 8)

Ndscut i crescut in Moldova, frate al unui mare domnmoldovenesc, el se scarbia de numele de Armen si sef/lia cu acela de Roman, pe temelii cl e Roman ori,cinevoesce Si simte românesce: la anticii nostri strabuni doTimpèrati din eel mai eminenti, Traian i Alexandru Se-ver, a fost unul barbar din Spania, cel-lalt bar-bar din Siria...

Ast-fel, gloria personal/ a MI Potc6v6 mlgulla amo-rul propril national al Moldovenilor, earl IT atribulataveart cuvint de a-si atribui lorusi cu mandril victoriileinsträinatului vitez,si figura lui apärea cu atat mai mare,cu cat mai mult o esagera lama departärii i cu catmai mica se vedea de apr6pe caricatura domnesca a luiPetru cel Schiop...

0) Un document la Karamzin, t. 10, nota 193: ctakova rytza-ria Podkova, kakova u vas i ne byvalo...s adea: cun vitéz caPotcóvl nici n'ad avut vre-o datl PoloniT,s (*eau ambasadoril

moscovitT regelul Stefan Batori.7 Lvovslcaia russkaia letopis reprodusa In Ruskii istoriczeskii

sbornik (Moskva, 18)9, in-8); t. 1, sub anul 1578: cBatoryi kazalkozaka Podkovu stiati, bo posol turetzkii skarzil na nego sczo

cTataruv bil...s8) Kostomarov, 0 znaczenii russkoi narodnoi poezii (Harkov,

1843, In-8); p. 94-95. In poesiile cozace PotcOva conservt nu-male sed armenesc Serpega sad Serbega.

www.dacoromanica.ro

186

§ 5. Dupg, fataTa battlil dela Cahul reusise a scApafa patria capitanul cozacesc Kopycki 9), pästrAnd in inimttun devotament postum i religios pentru memoria luiIOn-voda..

Tot atunci se retrasese peste Nistru, de trim perse-cutiunii lul Petru cel Schiop, fostul pArcAlab de Roman'ropa 0); I cumpèrase o bucat/ de päniint la hotarulMoldovei; se insurase cu o femeiá Cowl 11) i, privindcii dor de pe termul fluviului la pärAsita ter6., gemeadui:A un trecut, ofta dupl un yiitor.

Acesti doi, Kopycki si Topa, intreprinsera acum a dalui PotcOva corOna fr4ine-sei liii IOn-vodA, vestejitlde trel ani pe fruntea unui trandav cirac al Portii 0-tomane.

9) Paprocki, in Tesanr, t. 3, p. 286: cDie Polaken aber so Ivon4Tuercken lebendig gefangen wurden, waren diese.. . . Kopytski...cDiese alien wurden von iren Herrn vider ausgeloeset und er-ckaufft., Istoricil lul Potc6va -scapara din vedere acésta, legatura.a lui Kopycki cu reposatul I6n-vocla.

10) Documentere din 1572, Decembre 13, si din acelasl an, De-cembre 20, ambele in Condica MS. ntoldovenescd sub nr. 101r.,in Archiva StatuluT p, 119, 130, unde el este specificat ca unuldin parcalabii de Roman, cel-lalt fiind un Táder. Un portret anticpe panza al acestul stramos al familiel Hasded se al in judetulHotinului, Basarabia, in satul Cristinescil mosia parintelul meth In-tru cat imT aduc aminte, este o figura. forte brunl, cu ochl mar1,.si cu o manta rosia. Vechea genealogia a familiel Hasdea, depusadin parte-mI la Biblioteca din Bucuresel, i pe care, confrontand'ocu documente originale, a confirmat'o guvernul moscovit, II nu-mesce:- Gayrila Hajdea poroclit cCiampa.aLa Engel, t. 2, p. 228,sta. ciampa., Urechia, t. I, p. 197 11 c,lice Nol lugpreferim forma Topa, care ne intimpinA In t6te documentele, si pecara-o adoptase i Miron Costin, Letop t. 1, apendice, p. 90._

11) Paszkowski, op. laud.; t. 3, p, 35-6 : gCzapa Woloszyn ic-cden, ktory sie tu byl ozenil, y w Braclawskiey wlosci mieszkal. .

<Replay.

www.dacoromanica.ro

187

Pe de o parte, ei Il formal% un puternic partit ininteriorul tenT, pe'ntre vechile slugi ale glorthsel dorn-nii trecute; de de all& parte, prin bani i promisiuni,aduaarg cate-va centurie- de Cozad; in fine, ar'etand luiPotc6vg scrisorile Moldavenilor, earl- ii propuneaa custaruintg tronul fratern, 11 indemnara a profita de oca-siun e.

§ 6.Afland despre miscarea pericuthsului rival, Petrucel Schiop incepu a-si organisa armata, rugand tot-d'o-data pe comandantil poloni de pe la fruntariile Moldovei,ca sa opresca tozacimea de a cglca tractatul de pacedintre Polonia i imperiul Otoman.

Potc6vg, Kopycki i Topa, ne avOnd incg sub armemai mult de 300 de voinici, crecluM de cuviintg a maiamana intreprinderea ping la un moment mai oportun,se retrasera dela hotarul Moldovel, si se imprAsciaracu scop de a recruta mai multe forte: Kopycki mersela cetatea Bar, Topa la orasul Braslaw, insusi PoccOvase asecla in tirgusorul cozacesc Nemirov.

In acest interval, guvernul polon, strimtorat de cere-rile unui cells turcesc venit din partea lui Petru eelSchiop, se vèclu silit a aresta pe turburgtori: un cgpi-tan fu espedit la Nemirov cu trei escadrane pentru apurte main. pe PotcOva.

Vitézul avea pe ling/ sine numai 50 de Cozad pe-destri cu pusce; dar in peptul sell batea inima unuiirate al la IOn-voda 12): el nu se infricosa a esi in campintru intimpinarea unui detasament de sese ori mainumeros, infruntand Polonia in miilocul Poloniei.

12) Espresiunea luI Titus-Livius, J, 47: efratri similior quamtpatri.

www.dacoromanica.ro

188

Pentru a putO intra in Nemirov, capitanul polon tre-buia O. tréca un riulet: PotcOva se puse in cale 1, va-rMdu-se en al sel in apa pina la brad, cu pusce atin-tate.

Renumele adversarului si taria positiunfi cell alesesesporiara pe trimisul regal: el se -retrase cu cele trei es-cadrOne fara a fi sloboclit un singur Mc; PotcOva se in-terse linistit in tirgusor 13).

Dar orizontul sea se posomorise: el nu mai putea re-Inane in Polonia,

In acest moment hatmanul cozticesc Sall ii propuseserviciele sale, cari, unite cu ale MI Topa si Kopycki,se radicati in totul pina la o miiá de ostasl de frunte.

Nu era timp de a se mai gandi.Tobele resunara; PotcOva. trecu Nistrul, lasand la

spate resbunarea guvernului polon si privind in fataarmata lui Petru oel Schiop...

§ 6.Invasiunea Cozacior in Moldova se opera prinjudetul Soroca.

Poporatiunea -a.cestui district, o amestecatura de Ro-mani cu Tátaril-Pecenegi din secolul XIII4) si cu o co-Ionia de Genovesi din secolul XIV Is), se distingea prinspiritul seu resboinic.

13)-Paszkowski ; t. 3, p. 36.: cAle sie Podkova w czas postrzegl,cy wyjachal z miasta, majac przy sobie 50 pieszych z rusznicami,eprzyiacbal na ieden brod, w ktory webrnawszy koniem do brzucha,cpostawil strzelce przed soba na czolo. Gdy Bobolecki w on brodcprzyiacbal, obaczywszy lud sprawiony w mieyscu dobrym a trud-4nym do potkania, wrocil sie nazad,..

14? Constantin Porfirogeneta, De administrando imperio,37, mentiondzA intre orase pecenege Krakna sail Sracna-katai, póteorasul Soroca, finalul katai insemnand locuin( d in limbile mongole.

15) Brunn, op. laud., p. 54.

www.dacoromanica.ro

189

Asedati la hotarul Ord, ei sciead tot-d'a-una a-I a-para çu peptul lor, cand contra Polonior, când contra.Tatarilor: abia se arèta inamicul pe sacrul term al Nis-trului, in clipa, Sorocenii se stringead grämada, il res-pingead, adesea chiar de'ncolo de fluvii116).

Cozacil o patisera nu o data, i o patiserä fOrtered, cu Ileinsarii,a se numTa brava militia distric-

comandata de parcalabul Soroce117).Prin urmare, sä fi lost iubit sad, tel putin, sä fi lost

respectat Petru cel Schlop, PotcOvá cu o miia de aven-turieri cu greü strabatea prin resboinicele maluri aleNistrului.

Dar Sorocenii, ca i WO, téra, urand i despretuindpe necapabilul lor domn, Cozacil furl primi0 ea nescoamid, PotcOvaca un mantuitor. . . .

0Acolo multi i s'ati inchinat,, dice cronicarul Urechia.§ 8.Apropiindu-se de Iasi, eroul nostru fu oprit de

armata lui Petru eel Schiop, care puse In prima-1 linia500 de Turd, dandu-le ordinul\ de a trage

1(1 Bielski, Spranva rycerska; p. 138: lecz na tym porzadek do-bry iz sie predko na nie zbiora y nie dadza sobie szkod czynic.2.

7) Urechia, t. 1, p. 204: tln anul 7095, genarid 8, rddicatu-s'aiio sémd -de Cozad ca nesce lupi Invetatl de pururea la prédd, siati intrat in ér i multe bucate din tinutul Sorocel ad luat; iard.Parvul parcillabul de Soroca s'a indemnat cu bansarl cucall ad vrut de bung void, de a mers dupd Cozad si'l-ad ajunsla Periaslav; acolo Cozacil vrend sit nu dea dobanda, Tar 11o1do-venii sa scot& al sad, tare resbolu s'a fticut, i in dod cjiletêndu se abia ad spart pe Cozad; si dacd 1-au biruit, pre totT1-ad 014 numal unul 4ic s. fi scdpat. . .,Acest pasagid pole

servi de lectiune istoricior polonl, earl esageréz a. in tOte impor-tanta speciald a Cozacilor.

si4 goofed

tualit,

de'ntaia

Insisl

altit

bl-

www.dacoromanica.ro

190

din tunuri si apoi a se arunca in atac cu arma albaJ8).Dar Potc6va mostenise o scInteia din acel genii mi-

litar, care caracterisa intr'un grad suprem pe r6posatulIOn-v6da, facêndu-1 s. prevecll i sa preintimpine toteplanurile

lute legend gandul lui Petru cel Schiop, el porunci Co-zacilor a se culca ios la parnint, pina. ce glOntele tunu-rilor vor trece d'asupra capetelor.

Atunci, grind pe neasteptate in piciOre, el descarcarain MITI tOte puscele: trei-sute Otomani acid% morti.

Petru cel Schiop creclu totul perdut i rupse la fug.Victoria, pink m.ce1. . .

§ 9. Moldovenii nu luara de loc parte la batalia.Tota actiunea se petrecuse numai intre cei 500 Turci

din prima hail si intre Cozaci.Din data ce Otomanil furl batuti, 6stea cea curat mol-

doven6sca a lui Petru cel Schiop se grabi a trecePotc6va, pe care-I doria mai de'nainte.

§ 10.Prin o singura victoria PotcOva lua acel tron,pe care Petru cel Schiop nu-1 putuse lua cu-tOta. armataturca-maghiara-muntOnä de cat cu aiutorul celei maimarsave tradari, dupa trel luni de o lupta necurmata,uncle lusese batut si tot batut in oece rinduri; aceltron, pe care Inca mai .nainte I6n-voda ra lostluat dela Bogdan-voda. fará a v&sa o picatura (Ye sange!

In ac6sta cronologil se cuprinde o prolunda lectiunefilosofica, la care catá sa, se gandesca mult, lOrte mult,toti Domnil de pe lata pamintului: tronurile se doban-

18) Paszkowski, t. 3, p. 37 wyciagna1 z ludem, ktorego przy4sobie mial niemalo, i naprzod Turki, ktorych bylo piecset, przy4strze1bie na czolo uszykowa1.,

inamicilor.

hi.

el-insusi

www.dacoromanica.ro

191

desc lesne 0 se perd cu greti de cAtrA acei ce-1 vreatéra, se dobandesc cu greA si se perd lesne de cAtrAacei ce Ora nu-I vrea.

Asa fu, asa este, asa va fi tot-d'a-una.§ 11.Intránd in Iasi, PotcOvA fu coronat sub memo-

rabilul nume de Ión-vodA.Dar domnia-i fu atat de scurtA, Inca nu e chip a ne

pronunta asupra capaciatii administrative si diplomaticea acestui mare ostas.

Prima-I grijA fa de a -trimite- ambasadori la Constan-tinopole, ca sl cerce de nu cum-va vor reusi a-i scOteinvestitura domnescl.

Apoi eliberA de prin inchisori glOte de prisonieri cre-stini, aduti in trecut la mAna pAgAnilor i pAziti in ca-pitala Moldovei, sub preveghiarea tethnicerului turcescPetru cel Schiop.

In fine, numi boieri: Topa deveni mare vornic al teriide jos, KopyckipArcalab de Hotin, Sahhatman

§ 12. Nu trecu mult timp i eternul nostru fugar,Petru cel Schiop, reveni cu o puternicA armatar de Mun-teni, Mari din Budjac, Turd. din Dobrogia, adunatiprin firmanul imperial al lui Amurat 111 . . . uitasem aspune, cA sultanul Selim II nu mai era: el murise debetia in anul mortil celei vitejesci a lui IOn-vodA.

Mal multi Moldoveni, Moldoveni, val! de felul par-cAlabului Ieremia Golia, se adauserA Writ 5stea pa-OnA, ridicatA ea singura la o cifrA, de 'naintea cärii ar Iitremurat ori-cine afarl de PotcOvA.

Fidel sistemului fratern, acesta nu astepta a fi atacata-casä, ci cu multi-putini, eati avu linga sine, esi cu se-metia drept contra inamicului, ajuns deja inprejmetele

el-insuel

www.dacoromanica.ro

192

§ 13. Reposatul Bdlcescu analisa bätAlia dela sa -tul Docolina in urmAtOrele cate-va cuvinte, pline de acealimpecliciune criticd, care distingea pe nemuritorul nostruistoric:

4 La 1578 vedem pe Petru cel- Schiop a intrebuir0laceiasi jactica, ce vestitul Catargines Annibal intrebu-,inta in Mtalia dela Zama.

cln lipsd de elefanti insä, el puse in fruntea Enid salede bätdlid cirecli de vaci si herghelii de cal, pentru casa, calce pedes4imea lui PotcOva.

w Lui i-se prileii aceiasi nenorocire, ce intimpina yes-(taut biruitor dela Canne; cdci Cozacil, stand pe loc si4 ltisand sd, se apropie ostirea lui Petru-vodd, de o data1 sloboclird focurile intr'insa.

1 At un ci acea herghelid de cal si cir6dä de bol späi-mintandu-se, se IntOrse Inapoi, si, navdlind peste Ostea

<dui Petru-vodd, o puse in neorindueld.4 Cozacii se folosird d'acéstd impregiurare, o isbird de

<co data d'a drepta si d'a-stanga, si lesne o- invinserd. 19)§ 14. Ciudat lucru!Petru cel Schiop, earele sciea bine elinesce -20), citise

pe Polybid numai pentru a imita greselele lui Annibal,eland ast-fel lul PotcOvä o frumOsd ocasiune de a biruiintocmaf ca marele Scipion.

Natura, nu lectura face adevérati generali, carl sintsi ei poeti, adesea poeti sublimi prin varietatea si md-rimea ideelor, prin frumsecea si armonia formei, prinusurinta conceptiunil, prin efectul finalului, prin darulde a improvisa.

10 Mqgazin istoric, t. 2, p. 57.20) Dorotheos, p. 455.

www.dacoromanica.ro

193

§ 15, Dupl victoria dela Docolina, Pert?. Otomanase sperid, Intocmal ca si cand ar li vedut Inviand dinmorti pe teribilul IOn-voda: noul ordini fur& espedite laMuntenl, la Transilvani, la 'Mari si la beglerbeiul Ru-meliel, ca ,sti. intre cu totii in Moldova, reaseqând petron pe Petru cel Schiop.

§ 16. Caracterul lui PoLcOvá presintd un tip decavalerism din evul media: desprec pentru lolese mate-riale,- amor furies. de renume.

Cu o mana de Omeni, eL areta lumil ca scie sa-sicuceresca o purpura.

Cu o man/ de dmeni, el areta lumil ca scie a invingeo hidra.

De patru anl In lupta necurmata cu paganii, el nu fubatut nici o data . . .

El bine! decat sa-si risco o reputatiune, cdstigata, prin-un sir de vitelii minunate, el preferi acuma, dupa o lunäde domnia si dupa, doe victoril strälucite, sä remit*de bun& void la corOna !rater* perdend tronul, darconservand gloria.

Pe cand Petru cel Schiop fuge cu rusine si cu despe-rare de pe cdrnpul Docolinel, Potceva aduna. divanulteal si-i declara, cu demnitatea unui invingetor, ca elnu voesce a mai domni».Apol lea cu sine cele 14 tunuri, cucerite in Walla

de ling& Iasi si pe earl le socotia cu tot dreptul caun nethgaduit trofeti personal, si se retrage in liniscepeste Nistru.

§ 17. Prin capriciul azardului, guvernul polon in-sarcina cu arestarea MI PotcOva tocmai pe generalul

18

www.dacoromanica.ro

194

Mielecki 20, acela care, déca. ye mai aduceti a-minte, seincercase cu cinci ani mai 'nainte a restabili pe tron peBogdan-voda si fuse alungat de pe teritoriul Moldovelde cAtra. vornicul DumbravA.

Mielecki cunoscuse pe audise de PotcOva,si patit o data dela imul din frati, se temea a nu mai

o a doua 45,ra si dela cel-lalt: ast-fel, desi avea ladispositiune-i tOte fortele armate ale regatului contraunui singur om, totusi el creclu inal demn a birui ,,printradare.

Amagit cu promisiuni de iertare i chiar de resplatapentru maretele sale fapte contra vraimasilor numeluicrestin, PotcOvA se dede el-insusi, cu tOta artileriacu tOte tesaurele sale in ghiarele perfidiel ge): fu ferecatla mani si la piciOre i aruncat In temnita.

§ 18. Cozacil si Moldovenii furl cuprinsi de indi-gnatriune; dar o resimtira mai cu sOma Kopycki si Topa,in cari nestinsa inbire pentru familia lui 16n-voda seunia cu o ura mortala contra liii Petru Schiopul.

Hatmanul Sah si de asta-data se intelese cu dinsil.Potcdvit avea un Irate bun, mai mic de ani, numit

.Alesandru; ca i dinsul, Armén prin sange si Romanprin cuget; ca i dinsul, refugit peste Nistru; ca si din-sul, semenand la caracter cu neultatul IOn-voda.

21) Senkowski, Collectanea a dziejopisthr tureckich (Warszawa,1825, in-8); t. 2, p. 303.

22) Paszkowski, t. 3, p. 39 : ciachal z woiwoda do Hetmana,cktoremu 12 dzial darowal, a Hetmanowi dwie; takzec go Hetman.Krolowi odeslal do Warszawy na Seym: wszakze go Krot nie wdzie-ccznie przyial, y kazal go zaraz do wiezienia dae, a okowy nanogi wlozyc, y straz pilna nad nim Mielecki fusel& pe

Potcóvit prin intermediul principelul Zbaraski, voevodul de Braslav.

pAti

o

Iln-voda,

ai

www.dacoromanica.ro

195

cIn lipsa potcovei avem o talpà!. strigarg Cozacil,aducênd in Moldova pe noul pretendinte 23).

Petra cel Schiop remase fidel principielor sale: elfugi sprinten mai 'nainte de a fi v6clut fata inamicului 21).

Alexandru-vodä intra, in la51 i primi corOna tern._§ 19.AcOstä domniä, ca si a Jul PotcOvä, tinu abia

o lung,.Noul principe rnl avuse Inca timpul de ail organisa

o armata, cand Tata o puternica Oste tuna, transilvanäsi muntenésca. cotropesce Ora.

Alexaudru-voda, cu veo cAti-va Cozad, se inchide inpalatul domnesc, decis a sustind un

§ 20. Pentru un IOn-voda fu de ajuns o ji, o nOpte,sa lea o zetate ca- Braila saii ca Benderul.

Petru cel Schiop perdu un ir de clile si de noptiWI a putO reduce o casä!

23) Ibid.; t. 9 P. 27: 4powiadaiac1 ze choc Podkowy niemasz,4przedsie podeszwa zostala...,

24) Charrière, t. 3, p. 733, nota: 4eudi dernier, 20 de ce moys4(février, , arriva un ullac de Moldavie despesche par le sangiac4de Salistria pour donner advis qu'un frere de celui qui estoitdernierement entre audit pays et en avoit clime le vayvode, yestoit de nouveau entre fort acompagnie, et avoit contraint leditvoyvode de quitter sa demeure et se retirer, ensmble ledit san-giac qui estoit pres de luy, bien blessé, et plusieurs de siens, etquelque nombre de janissaires tiles. Le premier bassa fut siLische de ceste nouvelle etc.... L'on a nouvelles certaines a cestePorte que le Tartare est party, quarante jours a, avec plus de

4100,000 chevaulx pour alter faire une autre course audit Pol-loigne, et se dit publiquement que c'est pour chastier ceux quiont donne passage et favory ces deux freres entrés en ladite Mo1-

4davie, s'assurant que les gens dudit dernier sont la pluspart Co-csacques,.

asedid.

www.dacoromanica.ro

-196

cA Mut pregiur curtea din cáslegi ping, la mOdi-pti-ritsirni*; dice cronica leriL

Lipsit de prat de puscd si de provisiuni, Alexandru-yodl tot insa, nu capitula.

Esind cu al sel din palat, _el strgbittu in intunericutnoptii prin posturilb armatel inamice, si fugi in direc-iiunea lacului pare scalda o cOsta a capitalel,

Aci insá II ajunsera gonasil.Pupa o lupta furic5sA, puiul de eroü u prins siort5re!

deja pe lumatate mort din rtinile primite in bAtA1i425),el espirl in -cepa.

§ 21.AprOpe de locul -MILL Petru cel Schiop zithmonastirea Galata, precum Irate-seii domitul muntenesezidise adiniori o bisericä pe locul MthJiei cu vorniculDumbrava..

Si biserica unuia, i monastirea celui-lalt, incdpur6.amindouè in grifele a nisce Greci, imbrkati in hainede calugäri.

cine trAgea folOse din sinuciderile Romanilor!§ 22.Dar pe and Alexandru-vodA mOre in Ia,1 din

mana unui cahlit turcesc, ce Ore va fi Wend grózniculPotc&vä, pe care il la'saram in fundul unei puscArii?

Va puri si el, nu 0 indoill; va muri si el tot dinnana unui calã turcesc : caci asa lu scris in CarteaDestinului pentru ctite-si-trel fraiT, legati prin sdngeprin eroism Si prin martiriii!

§ 23.Enric de Valois de demult nu mai domnia inPolonia.

25) Charrière, t. 3, p. 739, nota: ayant Pietro-Vayvoda faictcjournée avec son ennemy, qu'il a vaincu et prins vif, mais si4tort-blesse gull est mort,. Heidenstein, p. 125: cAlexander enimcum vivus in hostium potestatem venisset, palo suffixus

WI

www.dacoromanica.ro

197

Chiar in anul peirii lui IOn-vodà, el lugi dintr'un regatce nu-1 meritase, alergánd la tronul Frantel, Minas vacant

pe care urcându-se, dovedi in curãnd i acolo, a numerita nici pe acela.

Dupg el Polonii 10 alesedt rege, 60.0 si 61%0 din in-sdemnul Turciei, pe Stefan Batori... acel beiti transilvan,carele d'intAiti trirnisese esti contra lui IOn-vodA, i apolestradase Muntenilor pe vornicul Dumbrava.

§ 24.Cu cate-va dile mai 'nainte de oribila peire alui Alexandru-vodli, regele polon primi dela sultan ur-mittOrea epistolä, reprodusrt aei dup. original 23):

«Etern-victoriosul lid al lu Selim-han, nepot al mlSuleiman-han, Amurat-han,

(LAudatule intre cel mai alesi monurchi crestini!cArmaciule popOrelor lui Isus! tu, carele tarii duptitine pOlele generositätii si ale veneratiunii! maiestosulesi respectabilule stApan al terilor poIone! rege StefanBatori! ctirui vieVr. dea Allah sä se -arsesc6. pecalea cea dreptit!

Pe data ce acestl scrisere imperialg va aiunge lamanile tale, Tea a-minte eeea ce urr1éz6..4Nu e mult timp, de. cand un turburtitor al ordinii

publice, pun:endu-se in capul unei monstru6se adunri.-tuff de Cozad din Mankerman, din Czerkag; din Kanev0 din. I3raslav, de'ntal cucerise Moldova si apol, dupgmil de pustiiri neorindueli, se intOrse inapoi in re-gatul tett

Desi mai in urml hatmanul teti reusi -a pune manape eel vinova01 totusi, grtibindu-se a merge --intru in-

26) Textul tureese i o traduetiune plena slot publicate 1aSenkowski, op. laud, p. 802-308.

i

a

--si

www.dacoromanica.ro

198

4timpinama persOnei tale, el se multumi a-i distribui«sub path prin felurite casteluri, o data cu turburato-«rul cel de frunte.

«AflAnd noi t6te acestea, chiar cdnd ne pregatiam a4 cere cu staruinta estraditiunea capului invasiunii, viü«sail mort; Tata ca tocmal atunci, spre mai marea nestra.«mirare, primim sciri dela legitimul Wu. moldovenesc40 dela pre-onorabilul Daud-beiu, sandiac de Siistria,«cumca un alt nemernic, ce se dice a fi Irate cu acela«de mai 'nainte, navali acum cu vr'o 2000 de puscasi«Cozad. calari i pedestri, taiAnd i ardend -LOLA tera«Moldovei i amenintAnd mnsaS1 capitala

«Scil bine, cumca din timpii respectabililor si ono-«rabililor strabuni al nostri,ale caior morminta Allah«sa le incunune cu o lumina eterna! i pina diva«de astadi, ambele nestre popere, pazind strict condi-

consideraii tot-d'a-una tractatul ce ne lega.«a fi un izvor de putere i o -lemelia de prosperitate,ipentru fie-care din ele.

«Dar acum, cAnd un hot netrebnic, esind din hota-«rele F'oloniei in fruntea unei bande de vagabondi«talhari, cuteda a inrumpe in Moldova, terti. atarnata«de posesiunile nestre cefe de D-defi ferite; cAnd el a«pustiesce in mil i mil de moduri i apoi se IntOrce«inapol in hotarele Poloniei, fall a gasi acolo pedepsazcrimelor sale; Ore unele ca acestea nu sint ele o ve-4deratft calcare a tractatului nostru de pace ?

«Mar apol, cAnd hatmanul tell, punênd mAna pe tur-iburatorul cel de'ntdiu, II lasa in llniscet fara a ni-1«trimite none la Fericita nestra _Peril., via sail mort;«Ore toti vagabondil si toil trdntorii din Polonia nu stilttel incuragiati a crede, mimed, nesce asemenea hotii

,tiunile pled,

Iasil.

'n

www.dacoromanica.ro

199

4 amestectitnif nu numal nu vor ti pedepsite, ci Ina4din contra resplatite si. sustinute ?

«In adevër, nepésarea qi moleciunea din parte-ti eintesingura causg ata a cute4griI primului turburittor,eprecum OrA41 a invasiunil celui de al doilea !

eAdu-ci aminte, di numal prin Malta m5strg protec-etiune urcAndu-te pe tronul regal, tu insutI ne promi-«teal nou'e nn nemArginit devotament intereselor m5stre;*Ore evenimentele astea din urmit, intAmplate sub re-«gimul tet si prin negligenta ta, Ore ele sg fie realisa-« rea acelor promisiunl ale tale?

(Ap derg, indatg ce atingerea acestei epistole icl va<onora manile, prudenta ta qi spiritul amiciei ce ne u-« nesce cer de o potrivg ca sA nu intarcliI a trimite la«Fericita ndistrA POrtg, via sat mort, pe turburgtoruleMoldoveY, care se adApostise in hotarele Poloniel si seeaflit ping acum in a ta dispositiune.

«Inca priveqte pe secundul turburgtor, apol ti. se«cade neaptrat qi nezgbovit a te pune tu insutl in Ca-«pul oqtilor tale, cu cari, dacg pop, prinde-1 0-1 pedep-«sesce cu toff al sei; Tar dac . altI inamici esteriorl«sail debilitatea torteIor tale sat veo CA impedecare«te va ti oprind dela acésta, atuncl fg-ne cunoscutgenote slAbiciunea-ti, §i mei iqi-ne itI vom trimite in a-.«jutor nenumtrate armate.

ePe de altA parte, intgmplandu-se cum-va, ca povd-«tuitorul acestor nemernici sg scape din mânile (IfilorenOstre §i sg 1110 in Polonia, apol vei ti dator in orl-tee chip a-I prinde i a ni-1 espedi nout vit.' sail mod.

«Citcl itl declarAnr tie, cg nemic nu te va pute scusa«Inaintea nóstrA, la cas de nu ne vei trimite vit. sat«mort pe capul primei turburAri, sat de vei protege

www.dacoromanica.ro

200_

«ori-si-cum pe turbugtorul list de al doilea: atunci pa-«cea nOstrA internationalá find gpath in cele mai pro-funde ale sale fundamente, resboiul va sfasia fericirea

«si binele popOrelor!«Prin urmare, 41 mai recomanam inch' odata de a

nu cruta si a nu amAna nici unul din miilOcele, ekese pot inchipui prin energiA si prin intelepclune, pen-tru ca sl conservi bine-facerile Ocii si ale legturilor

vc de vecinaate, de cari se bucug ambele nOstre teri.«Scris in ultimele4ile ale sacrei lune Zil-hididie, in

«anul hegirei na-sute opt-deci si cinci, in capitalaConstantinopole».§ 25.Reproduserdra textual ac6stit curiOsA epistat,

sail mai bine, acesth semeth poruncit, pentru a araadeplin gradul de iniosorire vasalti, la care alunse man-dra Polonth fath cu P6rta Otomanä. prin stupiditateaunui Enric de Valois si prin slugarnicia unui StefanBatori.

§ 26.SOrta grabise finitul -lui Alexandru-vodit, Mgparticiparea regelui polon.

-Dars Potcavl remânea: asa dég lostul persecutor allui IOn-voda si al vornicuhri Dum6ravA tot Inca, mai a-vea in reserva o ocasiune de ail dernonstra- acum, carege polon, zel si supunere la ordinile lui Amurat III,precum si-le demonstrase alth dath, ca beiit transilvan,la ordinile lui Selim Ir.

§ 27.Scena, ce o vorn descrie, se petrecu in _Leo-pole, -seculara capital& a Galitiei, respectath sub tOtedominatiunile: ruténä, polong, austriacA.

Acest oras se afla tot-d'a-una in cea mai string le-g:null, cu Moldova si chiar cu Tera-Românesca.

Mild arnic, când neamic, istoria lui adeea se con-

www.dacoromanica.ro

201

lunda cu istoria roma* in cat timp avuse si el o isto-ria a sa, si noi b istoria a nOstra.

Aliata cu Alexandru -cel Bun si cu Mircea cel Mare,Connkna LeopoliL se bucura in secolft XIV si XV denesce immense prerogative corn erciale in tot cuprinsulRomaniel, dela Nistru i pia. la Severin 27).

Apof Stefan cel Mare, in- resboiul seü cu Polonil, a-iunse co ler si sabiä ptna sub muril acestei capitale,pustiind intr'un mod infricosat tOte satele din pregiurchiar mahalalele 29), si se dice fbi nu_ne pronuntam

se dice ca in lalul palatului unui magnat galitian arfi gasit acolo coa mai veche cronica moldoVenesca, des-coperitä dice-sa in anii trecuti sub numele de

Cronica lui Huru 29).De aci inainte Bogdan cel Chior, pAsind in urmele tti-

tani-seil, veni si el cu o puternica armata a brava zidu-rile Leopolil si se intOrse -inarcat de preda.

Ca antic si unic deposit al marfurilor moldovene inPolonia, acest bras se impluse in cursul timpului de ne-

27) Archiva istoricd a Romdsiei ; t. 1, nr. 1 i 189.28) In memoria acestul eveniment pe pórta numita <Halicka, se

afia sapaa pe pétra, urmacirea curidsi inscriptiune: <Nobilis, at4nunquam nubilis UirgO sum, semper Vestalis, ex quo per triasaecula mule procis èxambita, omnibus casta virago, repudium

<feci; et armatis precibus Stephani Palatini Mo1daviae, talem me<praestitic primus ille malo caduceatore cum XL. M. filiorum Agar(?)paranymphus, thalamos meos exambivit, sed cum omnibus aba-

<cibus, expers coronae virginals, plenus ignorainiae recessit ac in mi-noribus oppidis ardorem conceptum consumpsit. .Anno- nati ex Vir-

<gine Dei Hominis MCCCMCGVIII.2Ve41 Chodyniecki, Historyasniasta Livolva Lwdw, 1829, In-8) p. 68 nota.

29) Asaki, Nouvelles historiques de la Moldo-RounInie (lassy,1859, In-8)-t. 1, p. 22.

www.dacoromanica.ro

202

gutittori Rom 5.ni, din cari unii, aiutati d'intAiii de Ale-xandru Liipusnenul, cel mai bigot dintre tirani, Jundaaaice, pe la milloeul secolului XVI, o Irumósä biseria denit oriental, cunoscutA pIn astigi sub numele de «bi-serica moldovenésca, so).

§ 28. In 157a petrecea din IntAmplare in Leopoleun Italian din Florenta, numit Filip Talducci.

El lAsâ in manuscript o naratiune, pastrata, pintt as-WI in Archivtil Medicet, i pe care o traducem ad dinliterä in Melt, precum in tribunaluri se inregistréa. Mränicl o schimbare depunerile unui martur ocular.3')

§ 28. «Plecand- din Varsavia, regele poruncise a«inchide in castelul Rawa, I provincia Masovia, sub cea«mai asprá pag, pe lostul domn moldovenesc PotcOva...

«Mai in urmä dede ordin a-1 strAmuta la Leopole,cunde venise un céus furcesc, nu cu alt scop, precum«sciea MIA lumea, ci numal pentru a cere capuL luiA PotcOvä.

Tot cu aceiasi inth. sosi i un ambasador din par-<tea lui Petru cel Schiop, aducênd regelui peskes 50«boi, 4 buti de tämAiOsä, 2 buti de litmAi sarate de«cele mici, i un frumos armasar.

A De aci huff deminéta, in 16 a Iu Iuni, regele se«depArtâ pe dog dile din oras, sub pretext de yin--«tOre, dupg. ce mai Intâlii poruncise ea tOtit politia srt

30) Zubrzycki, op. laud. p. 192.31) Archivio Mediceo Vecchio ; sezzione Strozziana, filza 303,

nr. 11. Acest manuscript se aflA si la Milan, Biblioteca Ambro-siana, Mss. R. 94. Nol cunóscem "traductiunea polontt, publi-catA de Przezdziecki, Listy Annibala z Kapui (Warszawa, 1852,in-8) p. 253-258.

www.dacoromanica.ro

203

*stea sub arme, precum i garda regal, 'far portile ora«sului sti. fie inchise.

Ciausul turcesc fuse indemnat a esi din Leopole,atat pentru a se feri de pericol personal, cum si pen-

«tru a se masa rusinea vasalitatii guvernului in pni«vinta Turgid.

ante aceste me'suri furl ocasionate prin neobicinu«itul concurs de dmeni armati, veniti la Leopole subccuvint de a (mom presinta regelui, dar in realitate,«precum se vorbia, mai ales pentru a asista pe PotcOvii

«Dupti. plecarea regal i regularea eelor poruncite«ce-va mai *nainte de amédi, principele prisonier fu adua.«pe piatä, Wit ca cine-va, cici Ii ceruse acOstg..«singurA gratig, dupá ce Ii fusese anuntata sentinta_«de mOrte.

4Scena rgsuna. de sgomotul Omenilor si de vuetul tcr«belor.

*PotcOvti, trecu de doe' ori d'a-lungul pieei, netedin«du-si barba i privind la public fär 5. eel mai mic sema«de frica; apol rug, asculte si, facendu-se tlicerergrosti polonesce urmAtOrele cuvinte:

cDomnilor Leqi! merg la mdrte nu sciii pentru ce,eceici nu 'mi aduc aminte s mg fill 4nvrednicit prin-faplele mele de un asemenea sfirqit.

cSciil ateita, cd tot-d'a-una m'am bdtut beirbdtesce-c$ vite;esce iMpotriva dumanilor numelui creqtinesc,clucrdnd numai pentru binele fi folosul ferii mete, cu,-,hotdrire de a-i fi ca un zid pentru ca pdgeinii set-

nu pdtd trece Dundrea.«D-cleit ecie de ce nu pu'ui isbuti in, acistd dorintd;

(pricina cea de cdpitenid este trcidet torul,,care prin.-(infeldciune m'd aduse in starea in care mg aflu.

tinass-I

si-1

www.dacoromanica.ro

204

Dar bun e D-c,lei il si ainele eel vinclelor curand41 va, primi plata pentru nevinovatul meg &Inge..

Akita scia; ba mai sciii incci, mai sciii cei trebuesei mor acuma din ma ?a acestui ceildil crestin;ar1.1.â la acelareici acestuia ii porunci mg& cralulvostrui iar cralului vostru asa il porunci .stetpdnul

-oseit flurcul, cdnele de pcigein !.Mie unula puri,n Ind pesci de viqa mea ; dar (i-

ne(1 minte, cd peste pu(in timp v6-astdptcl si pe voiinsi-vë aceiasi sdrIci:- de cdte ori va vré camele depdgán, -capetele pi averile vóstre, ba qi capetele qiaverile crailDr vostri vor fi trimise la Tarigrad!32)§ 30.Ne intrerupem aci, neputend a nu ne intrerupe.Ultimele cuvinte din energicul discurs al lusi PotcOvii

-trail nu numai o prorocitt, ci chiar un fel de a doua-ved.ere:, cad aprOpe in acelasi 'Moment, in care lura ro-

32) Przezdziecki ; p. 254-5: g Panowie Polacy, ide ne smierc ;-cnie pamietam ahym w zyciu mojéra uczynil co zaslugujacego na-ctaki koniec. To wiem ze zawsze bilem sie meznie i po rycersku-cprzediwko nieprzyjaciolom imienia Chrzeacianskiego, i, zern praco-<wal zawsze na pozytek i dobro kraju, z mocném postanowienim byc

clla niego murem i warownia przeciw niewiernym; tak aby oni w-cgranicach swoich pozostali, i nie mogli przebyc Dunaju. Ten do--cbry zamiar nie przyszedl de skutku; Bogu to wiadomo dla czego;-cale najbardziej przes.,kodzil temu ten, na dobra wiare ktorego- da-lem sie przywiesc do tego kraju. Ale w Bogu rnam nadzieje, zewkroitce jako pies zdradzieckij odniesie kare za moja krew niewinnie

-cpszelana. Nic wiecej nie wiem, tylko ze mam umierae z- rekitego; poniewaz Turek, pies poganin, rokazal to waszemu Krdowi,a svojemu poddanemu; a wasz Król, temu roskazal. Nareszcie dla

-4mnie jednego, to nie wiele znaczy; ale miejcie w parnieci _ze nie4zadlugo, to co 2e mna sie dzieje, i wain sie przytrafi, i ze waszewmajatki, wasze glowy, i waszych krOlow, ile razy ten pies maniaAroskarze, do Caxogrodu. zawiezione beda.,

www.dacoromanica.ro

205

stite, un, nail polon, arnic personal al bil f3tefan Batorirhind trimis din parte-i in Turcla pentru a cumperra carorientalf, fa ucis din porunca sultant/di si banil sel in-capura In. tesaurul otoman 33).

Arland mai In urml acést& flagrant& cglcare a drep-tului gintilor, inceputul realisAriI predicti.uniI liff PotcOvrt,Po Ionia pufni de mâni& si . . . tA,Cul

Revenim la naratiunea lui Talducci.§31.--«ApoI dupa o scurtä pausä, argtand la opt Omeni

«ce-1 insotlaii, PotcOva. Vise:«Acesh slujbasi si tovarcisi al mei find tot atcit de

«ispravei ca si mine insumi, dmeni cinstift si vrednict«prin nisce slujbe fcicute era' iei vcistre ; asa cljrd v6rog ca, duper,' mdrtea mea, nu numai sci nu fie bcin-tuifi, ci Intet din potrivci resplciti(i dupd vrednicialor 34 .

Apt adaose:4 V6 mai rog ca pe acest om lipsit de cinste,

33) Bulengerius, op. cit., p. 230: 4Dum in Belgio dubio marteeres cernitur, -per summam injuriam a Stephano Rege PoloniaePotcova Casacchorurn dux fortissimus, qui Tartaros et Turcosbello saepe fregerat, Amurathi per clarigatorenk deposcenti traditusest (?), in quem omni supplicio saevitum. Mox Podolovius Ste-

ophani cubicularius, qui Amuratbis voluntate XX equos Turcicos4pecunia mercatus erat. ejusdem jussu per clarigatoram ex insidiis4obtruncatus est, equi ad Amurathen deducti, quod rtephanus tam4dolenter accepit, ut de bello Turcis inferendo cogitaret . .. ..

34) Przezdziecki, p. 255: 4Prosze was, aby tym slugom i to-4warzyszom moim. kt6rzy sa tak zacni jak ja.sam, po mojej smiercienic zlego sie niestalo; poniewaz przedea szylkiern sa to poczciwiludzie, a potem dobrze t asluzeni tej RzeczyPospolitéj, a zatém

4niety1ko wypada, aby zadnéj krzywdy nib doznali, ale nawet aby4dostali nagrode wedlug zaslug swoich..,

www.dacoromanica.ro

206

-tarèt1 la calAti, carele nu e vrednic a se atinge de,etrupul mea cat limp sint via, sd nu-1 lamp a me

cu mâna-i nici dupci rndrtc, ci ingdduiti..acdstd sarcind dmenilor mei, cari numai pentru add4 de pe urmd slujbci nz insofird pind aice35 .

«De -aci tAcu.«Tot poporul plAngea ; mai cu sem& plAngeal o mul-

-.41ime de ostasi, veniti la Leopole numal pentru PotcevA,Idar pe earl marea luta de resistenta din partea gu--orernului ii impedica de a scapa pe erou.

«Pe letele lor se citiati durerile sufletesci.-4Unu1 din ei, se Vice cA dupit rugAmintea lui insust

-«PotcóvA, 11 abordâ cu o mare cupA cu yin.«Principele II multumi, luA cupa, o desertâ fartt a

-treSufla si, uitAndu-se in ochii aceluia ce-I dase, II Vise,dupA obiceiti, cA bea pentru sAnAtatea lui si a tuturortovarAsilor Jul%«Apoi era trecu de do6 ori de-alungul piater i, in

ajunul momentului fatal, zarind o Iegatura de paia pa4 care trebuia sa ingenunchie, strig5, cu indignatiune:

0 Dthnne! dre sci nu fia vrednic de a ingenunchia4pe ce-va mai bun decat asta ! 39

adresAndu-se cAtra dmenii sei, le Vise :

35) lb. p. 256: 4.0 to jezcze was prosze, abyscie temu czlowiekowitbez czci jako niegodnemu dotknac sie inego ciala za zycia, nie4pozwolili dopkac sic go i po smierci mojej, ale zeby to zostawione4bylo tym moim ludziom, ktorzy dla Lego jedynie tu sa, aby micte ostatnia przysluge oddac..

86) lb: c0 Boze mój, czyliz nie godzien jestem ukleknac na czems-clepszem od tego!.

-xpetngeiri-

<

www.dacoromanica.ro

207

«Aducefi covorul ce-mi mai remase din Incrurilemele 7 3 7)

«Mid tapetul fu adus, PotcOvA se puse in genuchl4cu demnitate, recitA rugAciunea, fAcu crüce dupit mo-«dul grecesc i inchise ochil, in ast6ptarea loviril mor-«tale; dar cand simti cit gidele nu se miscA, se intOrse4cAtra. el cu intreharea:

«Ce mai stai P38)«CAla.ul respunse:«StApane! mai intAiu haina trebue aseclatit ast-fel

«Incat O. nu me impeclece.«Bine, bine 38), clise principele.«Atunci el singur Ii apâ haina, invocA numele lui

«D-cled, i, poruncind cAlAului sA-si implinescl datoria,«muri cu linistea cea mai seninA.

caul din Omenil guvernului, voind a arka cit totule sfirsit, ra.dica de trel oil in sus, in spectacol, des-

«trunchiatul cap al eroula«In acest moment din tOte gurile isbucni un singur

kctipet de clurere.(Indignatiunea poporului fu atat de mare, incal garda

-«regall apucâ puscele, temendu-se de o revoltA...,§ 32. Capul lui PotcOvit in al cloilea cap princiar

din Moldova rostogolit pe piata Leopolii din mama unuiOde, inteun scurt interval de 14 ail

In 1564 fuse. descapitat tot acolo, din ordinea rege-lui Sigismud-August, Stefan-vodA Tomsa, fugit de 'nain-

37) lb. p. 257: (cIdzcie do moich rzeczy i przyniescie mi dywancco mi ieszcze pozostal..

38) lb.: Co ty robisz39) Ib.: cBardzo dobrze.,

e

t

www.dacoromanica.ro

208

tea liii Alevandru Upusnenul: testamentin sed 40) si unpetic de catifea din mantaua domnesca II) $e pastreza.pina astädl in capitala

Dar 1ntre Stefan Tomsa i PotcOva, Intro Sigismund-August si Batori, intre anul 1564 si anu1.1578, este untabis de diferinta.

Stefan Tomsa, in domnia sa cea de eate-va luni, faceaparada de o antipatia febrill contra Poloniel, inergendcu estravaganta-1 gina la aceea, *Meat pe negutitoril din

abatuti din Intämplare la Suceva, poruncia ar-masilor inece in rid 42). Descapitand pe un aseme-nea vraimas al numelui polon, regele Sigismund-Augustesecuta o rësbunare nationala.

Batori avu el Ore vre-o umbra de scusa macelarind pePotcOva ?

§ 33. Archiescop catolic al Leopolii era pe atunci,sad cu vr'o cinci an! mai tardid, Invelatul Solikowski,carele ne Iäsâ o interesanta istoriá a timpului

Desi inamic declarat al ortodoxilor i, prin urmare,al tuturor Romdnilor 43), totusi el nu se sfiesce a mar-turisi in gura mare o profunda indignatiune in privintarnortii lui PotcOva.

«AprOpe toti cetatenii, clice el, plansera peirea a-

40 Liber Testamentorum (Mss. in Tabula Magistratulul de Lem-berg, In-f) t. 2, p. 225, feria 6 post festum Inventionis S. Crucis 1564.

41) Chodyniecki, op. laud.; p. 91 nota.42) Notabilia ex Actis Leopoliensibus (MSS. nr. 1076 In .Ar-

chivul Municipal din Lemberg, In-f); p. 673: 4 Stephanus Tomsacin locum Despoti ad Palatinatum Moldaviae suffectus et Moczuc4gentis primas praedas agebant, et mercatoret spoliabant aquisque4 submergebant.,..

43) Zubrzycki, p. 109.

Galitia,

sed.

Galitiel.

sa-i

www.dacoromanica.ro

209

,cestui yak Moldoven; si nu putin perdu regele chiar6n stima popOrelor strdine. .

Atare testimoniii este de o greutata estremä.§ 34.Depus intr'un cosciug impodobit cu cununi de

trandafiri, cadavrul lul PotcOva fu inmormintat in bise-rica cea romftnescä 45)

Despre Kopyeki nu se mai aude nemica; Topa abiapeste dinci-spre-dece ani cutedd a se intOrce in Mol-dova 46); Sah se calugari i muri intr'o monastire 47).

§ 36.Petru cel Schlop, afara de o scurtä intrerum-pere, Ii conservil letargica domnia pin5. la anul 1591.

Atunci incepu a cresce in gratiile Porta Otomane,refugit a Gonstantinopole, irn irate mai mic al aceluiVintilá, care a fost impartit in bine si in reii tOt. s6rtalui IOn-vod6.: era famosul Mihalu, cunoscut de'ntdiii subtitlul de «Mare-ban , apoi sub porecla domnescd deecel Vitéz*.

44) Commentarius rerum Polonicarunv a morte SigismundiAugusti (Dantisci, 1647,1n-4); p. 105: cAdvectus erat Varsaviani4Ivan quidam Podkova Molclavus .. rex) iratus Podkovam suppliciocafficiendum decrevit. Quod cum in Comitiis facere non posset,propter crebras et vehementes Nuntiorum Equestris Qrdinis proillo intercessiones, quae tamen apud eum locum non fiabuerunt,

cdenuo illum Leopolim vinctum remisit, ubi postea jussu ejus ca-pite plexus est, omnium fere hominum dolore et non exiguo apud

cexteros existimationis Regiae detrimento, erat enirn Vir procerus,bene formato corpore, et tantis viribus corporis praeditus, ut in-ter digitos equorurn ferreas soleas frangeret. . .

45) Chodyniecki, p. 95 : cZwloki Podkowy, Bractwo ruskie doccerkwi swojej zanioslo, i tarn w grobie przybraném w wience ro-czane, pochowalo. .

46) Documente de familia%47) Koniskii, Istoriia Russov (Moskva, 1846, in-8); p. 30-11.

4 14

www.dacoromanica.ro

910

ca fiiü al lui Petrascu cel Bun, si ca !rate aF ne-norocitului Vinti1A-vodA, urind cu inversunare tot némullui Petru cel Schiop, acest noil personagiii nu conteniaa-1 säpa mereü in opiniunea Turciei, 'Ana ce, in fine,reusi a face sb. se numescA un alt domn in Moldova.

Aflandu-se acum in starea in care pusese altA datape nemuritorul IOn-vodä, Petru cel Schlop avu el Oreinima de a imita pe predecesorul sett? chiemA 6re laarme pe fill tern stete Ore in fruntea vitejilor ?

RAD6 DELA AFFUMATi11621-291

RADO PAISIE(4536-46)

PETRASCO 0ELtU BUNU

,/ )554- 5(7)

VIVRA PETRU CERCELO(16744 (1553-85 )

MIHAIU DELO VITEZif(1593-1601)

Genealogia ml Vintilit-vodti...

shun', sa apere cu peptul hotarele Moldovei ? umplu lu-mea de fala isbindilor sale si pe pagAn1 de terOre ?...nu; el II strinse catrafusele i plecA in Germania! 48)

48) Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum ; p. 88.-Cf:- SimonMassa, ap. Wolf, Beitraege zz einer Beschreibung der Nokias(Hermannstadt, 1805, in-8); t 2, p. 107: callein um diese Zeit befandcsich der tyrannische krayowaer Ban Michael in KOnstantinopel,cwo er bei dern Sultan Murat eine so hohe Gnade sich erworhen

tOt

Si

www.dacoromanica.ro

211

Suflet slab 0 minte mica, om nascut nu pentru gran-ihrea purpurei, ci pentru a se supune orbesce ast411la ordinild Turcului, milni la (5ptele Jesuitilorpe earlel cel de'ntâni se incercase a-1 introduce chiar in Mol-dova 49),acest principe taritor muri peste putin timpin esil, devenind catolic i tocmai atunci cand mergeala Roma sa sarute papucul Papei! 50).

Aci apune secolul lui Idn eel Cump lit 0 resare se-caul lul Mihaiu cel Vita ; do6 serbatori romftne atatde inrudite, incdt istoricii cel vechi, carl descrisera peuna din ele, credeati de datoria a descrie tot el i pecea-lalta, gemena. 61).

hatte, dass der walacbische und moldauische Voivode wegen sei-crier grosse Eurcht gerieten. Als dieser von der erhabenen Pfortezurueck kam, verliess Peter mit seinem Sohn die Moldau. . .

49) Archiva istoricd a Romania ; t. I, nr. 257.,50) Soranzo, Ottomanus sive de Imperio Turcico, reprodus

In Conring, De bello contra Turcas gerendo libri 'writ Hel-mestadi, 1664, In-4; p. 127: ePetrus Moldaviae Vaivoda, qui anno.1.594 in montibus Rhaeticis prope Balzanum mortuus est, emucRomam ad osculandos Beato Pontifici pedes, quamvie religionecGraeca imbutus, yeniret; e quo ego, mandatu ejus, apud Pon-t tificem egeram,.

A1) Paproad scrie despre Mihaid In Ogr6d Krolewski Praga,1699, in-f).Gorecki In cartea perdutd, cunoscutd numal dupdtitlul Historia de bac) Hungarico-Valachico 1598, i despre carevorbesce Wiszniewski, Historya literatury polskiej Kralt6w,1851, In-8); L 8 . p. 71.

www.dacoromanica.ro

EPILOGdrnmalui sereT, in camp wand

si ae Ire,E fericit mind plde p'o fldre flmn-

tea eaBolintinisnu.

§ 1.Ping acum 16n-vodg Inca un rol secundar in a-nalele romg.ne i formh o lipsä in istoria universalg.

§ 2.Nu vorbim nemic despre periodul cel aventurosal vietel sale, sad de tot necunoscut, or l. in totul desfi-gurat la Engel, Wolf, incal, Photinos, Valliant, Laurian,si la toti. egcl credurg, de aiuns o paginá sagdo.6 pentru a cuprinde un om pe, care nu-1 putuse cu-prinde o Ora; ne vom pironi tag. atentiunea nOstrgasupra altor elementel prin earl pers6na individualg alui 16n-vodg se contopesce cu persona cea colectivg aRomâniel i atinge colosul umanitgtil.

§Ca domn, el lu judecat ping astadi numal de preInveninatele spuse ale vrgimasilor sel: ciod61, fariselstrginI.

Ast-fel marele Julian Apostatul, unul din cel mal su-bliml impOrati al Romel deja *lute, eicea osindit far&

el

si

www.dacoromanica.ro

213

reserv g. in cursul secolilor, ping, ce, in fine, trebuia säving. un Bay le i un Voltaire pentru ca s intOrcaCesarului ceea ce este a lui Cesar.

Ast-fel, de asemenea, uriasul Napoleon apare si maiputin deal. DliG in pamfletul lui Victor Hugo; dar nuVictor Hugo este istoricul lui Napoleon.

§ 4.Ca ostas. IOn-vodà ft" micsorat ping. astgdi dupg,viclenele relatiuni ale Polonilor, cand dusmani neputin-

cand aliati perfidi, earl, in ambe casurile, volatia-i rgpi, saü tOtä gloria, saü partea-1 cea mai frumOsä,irnpaunandu-se el insisi cu miserabilul plagiat de penestralucite.

A cestä sOrtä o avurl, val! toti eroil Româniel.Maghiaril 6re nu-si atribuiati ei lorusi, in fata nedo-

meritel Europe, cele mai falnice si mai legitime victorilale lui Mircea, Tepes, Stefan si ?

§ 5.Numal un democrat p6te intelege domnia itTIOn-voda., a cgrui tag administratiunea fuse ca o lumi-nOsa, presimtire a cuvintelor lui Saint-Simon:

«Nu lasati ca cei säraci, despoiându-se de putinul cesti mai adauga la prisosul celor avuti;

4Nu lasati ca hotii cei de frunte sh fie pusi judecg.-«tori peste greselele cele mici;

4Nu lasati ca nesciinta, superstitiunea, lenea si des-«frinarea, ngscute pe puful salOneldr, sa. calce in piciOre«capacitatea i moralitatea, esite din intunericul unui«bordeig .

§ 6. Numal pn soldat p6te intelege résbOlele luiIOn-vodä, cari se povestiati pina acum ca un lung in-siräte-marggrite Mra plan si farg. succesiune; dar in earlarta militarg. descopere cu uitnire o prodigiOsI diversitate

Mihaiu

«at,

ciopi,

www.dacoromanica.ro

214

de miilece, carmuitg de o minunatA unitate de direc-tiune.

§ 7. Ce e dreptul, ca Domn, Ien-vodg se argta dile-o-datg pre crud; dar Mircea, Stefan, Mihaid, gost'ag eiOre mai blâncli ? dar secolul al sése-spre-clecelea intregnu fu el Ore unul din secolii cel mai incruntati in teteVerne lumii, in Spania, in Francia, in Anglia ? dar pingsi capii bisericilor, ping si predicatorii pAcii evangelice,ping si Luther si papa Phi V, nu strigag el Ore atuncicu furig: ctgiati! tgiati! tgiati meregi

§ 8. Ce e dreptul, ca ostas, Ien-vodg, dupg ce fl-cuse miracole, cgclu; dar nu uitati cuvintele lui Frederic:cnici tm genid mihtar nu OW tine contra trAdAril,; darnu uitati mertea lui Cesar, Enric IV, Gustav-Adolf, sichiar pe a ltii Mihaiii; dar nu uitati Waterloo!...

Nu tot-d'a-una succesul este ceea ce distinge pe emenilcei mari; cgcl adesea sint ferte mari tocmai nenorocitil,earl mor semënand, pentru ca mediocra posteritate sg,all fericirea de a culege mai tarcliii rodul cel ce seaxe cu greg,

§ 9. Mircea domnise aprope 40 de ani;*team de asemenea;Mihaid tot Ind., cu bine cu red, issi trAgAnâ. pind la

9 aril' eroica4 domnid...Mircea, telan, Mihalu, avênd puternici dusmani, avurd

insa. si puternici amid, regi si impérati.Dar cAutati. cu luminarea, ca Diogen, nu numai in

Romania, ci cautati in tag istoria universalg, un singurprincipe, carele cu mai putine miilece sA fi esecutatin pace si in resboirr, ca Domn si ca ostas, intr'un intervalde doug4eci si opt de luni, nisce lucruri mai giganticedecat reformele administrative si bAtAliele lui len-vodg!

www.dacoromanica.ro

215

§ 10. Fie-care fact istoric este o inv6täturd, adre-satd la un moment Ore-care ce se va ivi când-va inviitor, precum in poesia lui Heine cedrul Livanului segAndesce la deptirtatul brad din codril Scandinavia

Dilele nOstre mi se par a fi anume Ora, care Aspundela, vechea lectiune a luI Ión-voda: sintem slabi si des-organisatl, nu avem amid, dusmanii ne imprestord, ne ame-nintd, ne ndbusesc din tOte partile.

Dar trebue Ore sti desperam . . . ? Lipsésca un par-cdlab Jeremia Golia, lipsesca, nisce vornici Bilde i Murgu,lipsOsca un hatman Slavild, lipsescd negrul stol de la-comi vincietorI; i atunci, sub un alt IOn-vodd, ne voraiunge dol anT, numai doT anl, fratilor Români! pentrua résddi in scumpa nOstrd t'erisOrd. un paradis, päzit lahotarele sale de mil de ingerf cu sdbii inflácárate.

§ 11. Pentru cine vrea, In putin timp si dinnemica se fac mune si marl.

F I N E.

www.dacoromanica.ro

NOTE

1

Originea lui Ión-vodg.

Engel lice: iWer war dieser Ivonia ? Er selbst gabisich fuer einen mit ether Beyschlaeferin erzeugten bonides Voivoden Stephan, aus. Nach einer in Pohlen ver-ibreiteten Sage aber war er ein gebohrner Grosspohleiaus Masovien. Der Mold. Geschichtschreiber Ureke heissiihn einen Armenier. F'redro hat das Geruecht, dass er4 aus Reussen gebiiertig gewesen.

Aci sint adunate tete opiniunile despre originea lui Ien-vothi, si anume: 1) fa bastard al unui Stefan-voda; 2)fu Polon din Masovia: 3) fu Polon din Galitia; 4) fuArmen.

S. analisam catell-patru parerile.Tete fäntânele, Forgacs, Gorecki, Lasicki, Paprocki,

De Thou, Bielski, Isthuanffi, Urechia etc. recunosc, cum-cA Moldovenii isl aduserä domn pe Ien-vodA din cams&O. predecesorul seti, Bogdan, iubia pe Poloni, pe carIai nostril de loc nu-i puteati suferi.

www.dacoromanica.ro

217

Apol este dre vre-o umbra de probabiitate, a alun-gand pe un polonofil, Moldovenil sa ii chiamat si im-bratisat pe un altul chiar Polon ?

Sa vedem insa, de unde isI are inceputul acestä ab-surda afirmatiune.

1. Despre polono-masovismu1 lui IOn-voda:Tot, dar tot ce s'a spus in acéstá privinta, decurge

din urmatOrele cuvinte ale lui Gorecki, care insusi re-cun6sce ca nu crede in ceea ce Telatéza: «Brat Ivo-«nia, quem quidam Polonum fuisse in Masovia natumdicunt, stirpis Valachicae..., ceea ce insemneza: «Ion,pe care unil il fac Polon nascut in Masovia, era de

«ném moldovenesc.,Slaba temelia pentru a polonisa pe eroul nostru! Dar

de unde deriva ea Ore, asa cum este ? Isvorul il gasimin Lasicki, care dice, ca in 1561 IOn-voda. -se afla laLublin, pe ling magnatul Mil Firlei. Orasul Lublin fiindin Masovia, eta. de unde se nascoci ridicola poveste demasovismul lui bin-voda, ca si dind ar li Turc eine pe-trece la -Constantinopole sail Nemt in Viena.

2. Despre polono-galitismul lui IOn-voda:De acesta vorbesce numal Fredro, intelegend red un

pasagiu din Bielski, unde cronicarul polon numesce Po-cutia patrimoniii, 'far nu patrici, al lui IOn-voda: Po-cutia bind o parte din Gahtia, lath, de unde se nascocisi acea a doua ridicola poveste, despre originea ceagaliti an a..

Ambele aceste fabule se WW1 unora cu atht maide creclut, ca. IOn-voda vorbia polonesce ca un Polon;dar el vorbia si turcesce ca un Turc....

Deci, originea polona, fie masoviana, fie galitianã, aprincipelui nostru este o imposibilitate pe de o partesi un quiproquo pe de alta parte: nesce asemeni fan-tasil nu merit& a figura in istoria; si cu tOte astea leirnbratisara Miron Costin, Wolf, *ince, Palauzov si altii.

Remiln cele-lalte doe' asertiuni: 1) fu bastard al unuiStefan-voda; 2) fu ArmOn.

Originea moldovenesca a lui IOn-voda o atesta cronicelA

www.dacoromanica.ro

218

turce la Mignot si la Ricaut, Isthuanfi, cronicele cozace,Forgacs, Ballenger, Gorecki, etc.; Lasicki si Loewenklau1)mai adaugd anume, craned era bastard al unui Ste lan-Vodd.; tot asa se intitula el-insusi in tOte crisOvele sale;si tot asa II recunoscurd -si toti Moldovenii, chitimându-1la domniä, ceea ce este de o greutate covirsitere.

Dar aI card dintre Stefani s. fi lost bastard ? cacidela Stefan cel mare pind la 1564 istoria Moldovei nu-nAra patru principi de acest nume: 1) Stefan cel1E111 lui Bogdan cel Chior; 2 Stefan Locustd, Elul umiltAlexandru-voda; 3) Stefan Mal lui Petra Rares; 4 StefanTomsa.

Care anume din acestiia sa fi lost tatd. lui IcSn-voda ?Pin& acurna istoricii nu sciura a se pronunta asupraacestui punct; i et" insurni, sint patru ani, gresisemintr'un articol, scris in rapecliciune si mai mult din me-moria pentru iaruI Tribuna romana., unde ram nu-mit bastard al lui Stefan Bares.

De curdnd avul ocasiunea a descoperi in ArchivaStatului, Condica Moldovenesca Nr. 1015, pag. 132-34,urmatorul document al monastiril Golia, din 1573, Mar-tie 6, ce-1 reproducem textual in transcriptiunea

Milostiiu bozieiu Ion voevoda, syn Stefana voevodi,*gospodar zemli moldavskoi. Oze priidosza pred nami ipred naszimi moldavskimi bolieri Sofiica doczka Iurii,

vnutzi ei Ion Tzogoe i brat ego Alexa, i sestri ichAnnuszka i Fedia i Nastia dieti Marini, i plemenitzi

*ich Ilia syn Kobaku tiz vnuk Iurii. . . . i prosili sebe*ot nas urik na ich pravoiu otninu i diedninu i daanieIsczo bil dal diedu ich Iurii ot dieda naszego Bogdanaevoevodi na edno miesto ot pustini na Veliki Czuluk*sczo sia teper imienuet selo Kobiaczanii; i privilie sczoimal died ich Iurii za danie ot Bogdana voevodi na

etogo viszepisanago sela na irnia Kobiaczanii u Velikii*Czuluk, on bil zakopal u zemli koli priszli Tatari u

1) Annales sultanorum Othmanidarum (Francofurti, 1596, In-f)p. 59.

latind:

i

Tintr,

www.dacoromanica.ro

219

zemli s Alexandru voevoda, ta pognil i takmo«my i s naszirni bolieri iskachom i obrietochom s na-eszimi duszarni oze est im prava otnina i diednina. . .

«i dadochom im i utverdichom im naszim znamenitomelistom, kako da est im i ot nas urik iakoz i prezde s«vsem dochodom, im i dieti ich i vnuczatom i pray-nuczatom i praszczoriatom i vsemu rodu ich kto sia

Aim izberet naibliznii neporuszeno nikoliz na vieki; a«chotar toe predreczenoe selo na imia Kobaczanii da«est ot vsech storon po staromu chotaru pokuda izvieka ozivali; a na to est viera gospodstva viszepisa-

«nago Ion voevoda syn Steana voevodi, viera prevoz-liublenago syna gospodstva-mi Petra-voevodi, viera boiar

«naszich: viera pana Dumbravy dvornika dolniei zemli,viera pana Pakuraria dvornika gornei zemli, viera

4pana Kosmi Murgu, viera pana Ion Karaghiuzelepana Lupe Huru prakalabove chotinskich, viera pana

Maxima i pana Romaszka perakalabove niemetzkih, vierapana Toadera. . . prakalabi romanski, viera pana Gyrli

«pbrtar suczavski, viera pana Krysti i pana Danczula«prakalabi orcheiskil,viera pana Malai . . viera pana Gni-«gorie spatar, viera papa Iani.. viera pana Buczuma czasz-«nika viera pana Bilye stolnika, viera pana Nikoari ko-misa, viera vsech boiar naszich velikich i malich; a po

«naszem zivotie kto budet gospodar ot dietei naszich iiigot naszego roda II pak . . izberet gospodarem naszei«moldavstiei zemli, tot bi . . . naszego daania i potvre-«zdenia, ale bi dal i ukriepil zaneze . . i dali i potvre-«dill . . . est im prava diednina; a na bolszii kriepost ipotvrezdenie tiem vsem yiszepisanim velieli esmi na-szemu viernomu i pocztenomu bolierinu panu Ion Golie

«logofet pisati czto ta viszepisana peczat ot dieda na-szego Bogdana voevodi, priviesiti . . . . nasze peczat ksemu istinomu listu naszemu. Pisal Kristia Michaileskulx,Precum vedeti, in acest pretios document IOn-vocll

in da rinduri se numesce lämurit «fag al lui Stefan-«yodä fiiul lui Bogdan-vocia*, aded. al Jut Stefan celTinr, si, prin urmare, stränepot al lui Stefan-cel Mare.

.

A i

,

.

www.dacoromanica.ro

220'

Cum der& cronicarul Urechia ii numesce «Armen» ? sinu numal cronicarul Urechia, ci Inca i un alt contim-puran, Francesul Languet, un diplomat pre-bine informatasupra evenimentelor Moldovei ? aceste doe' marturifatal de ponerese, cum Ore O. le impAcam cu origineacea domnesca a lui IOn-vod& ?

Credem a fi gasit o cheia pentru a descifra cimilitura.Concubina lui Stefan cel Tinér, care dede nascere

bastard& eroului nostru, mai avu un bärbat legitim, cucare facu dol fil: Potcev& i Alesandru, fraci buniintre el, dar pe carl istoricii de atunci, Bielski, Pasz-kowski, etc. 11 numesc numal frati de mum& saii uterinibracia przyrodzonicu Ien-vodA.

In poesia naionaU. cozack unul i cel mai celebrudin acei doi fra%i, vitezul Potceva, e numit Serpega :nume neslavon, netätáresc i neroman, ci pur armenesc 2),in care e mai cu semA caracteristic finalul gutural egsail ag precum este in cele mai multe numiri armene:Kakeg, Armenag, Arpeg, Havanag, Vashdag, Haigag, Am-peg, Arhneg, Korheg, Endsag, Kelag, Pazug, Huseg, Far-nag, Gornhag, Nerseh, Zareh, Sanadrug, Sahag, Vasag,etc. Asemenea numi le potl vede la tot pasul in istoriaarmenesc& a lui Serposs), al c&ruI Insusl numele ne do-vedesce i mai limpede decat -tete armenismul familielSerpega. -

Deci, e clar i decisiv curnca muma lui Ien-voda fuArmena.

Recitesce acuma, drept verificallune, cele clise asuprafisionomiei acestui principe, si mai studieza i insuslportretul sell; cad in istorid se cere, mai pe sus de tete,o armuni& de probe.

2) Eugene Bore ap. Barancz, Zynyoty slawnych Ormian.Polsce Lw6w 1850, in-8); p. 410.

3 Compendio storico sopra la nazione Armena (Venezia,1780,1n-8 .

ali

to

www.dacoromanica.ro

221

II

L5n-vodg, in Lublin

In Lasicki Intimpinam urmAterea frasg: cIvonia. . . .

«arum salutiferi partus 1561, rege Sigismudo Augustogcomitia Lublini agente, lohannis Fir lei. . . . minister« Wit*.

D. Paphi traduce asa : 46n. . . . pe la anul mântui-ril 1561, cand regele Sigismund August celebra comitielein Lublin, era servitorul lui Ien Firlei .

Ast-fel pentru D. Papiti, a Ici e minister) e a fi 4ser-vitor*; de asemenea 11 tradusese si Engel prin cDiener,.

Dar Ore puternicul Laski si, mai ales, ilustrul prin-cipe Constantin Ostrogski, (le plus riche et plus puissantPrince du Royaume, 4); Ore ei, flOrea Poloniei, sa fiputut deveni amici personali cu o festä slug& polong. ?

Dar Ore Bogdan-voda, gonit din Moldova, n'ar fi mu-strat pe fericitul sett rival de a fi lost ciocoiu mai 'na-inte de a pretinde la domni& ?

E pre-vederat, cumc& minister al lui Lasicki nu enici servitor al D-lui Papiti, nici Diener al lui Engel,earl amindoi nu aprofundara organisatiunea curtilor boe-resci polone din secolul XVI.

Fie-care din acele curti se compunea din juni din fa-miliile cele mai nobile, dar earl sail cOuserá in sartici&,ori citutaii pretiosul sprijin al unui patron cu multl. in-fluenta, si care se intämpla une-ori ca el insusi sl-si fiinceput cariera in acelasi mod. Ei erait cclienti* nuservitori, nu Diener . . .

Asupra acestei remarcabile institutiuni nationale Po-lonul Golembiowski- scrise un volum intreg -5), Mr& carecu gred s'ar pute Intelege cum se cade positiunea luiIOn-vod& fat& cu magnatul Firlei.

4) Du Fosse, Trésor politique reveu et attymentd Paris, 1611,In-8 ; p, 181.

5) Domy i divory (Warszawa, 1830, in-S).

. .)

www.dacoromanica.ro

29 9

III

Ión-vod4 In 1564-1565.

Ping acum se sciea numai at/1a, curnea len-voila trecudin Polonia Ill Turcia 0 de aci la insula Rodos; despretrecerea din Polonia in Turcia vorbesc mai toti autoril,despre trecerea la insula Rodos numai cronicarul Urechia.

Actele diplomatice ale ambasadei francese in Con-stantinopole, publicate din manuscripte oficiale de, caulCharrière, arunca o noua lumina asupra acestei lase dinviéta lui Ien-voda: estragem tete pasagele relative lacestiune.

1. La 29 Iuliii 1564 agentul Petremol scrie din Con-stantinopole: «II court aussy un bruict, de par deca, quele frere de Tumpcha, celuy qui avoit occupe la Moldavie«l'année passee, estoit en armes avec sept ou huit milhommes, sous la faveur, aide et protection de Maximilian,

Aroy des Romains, pour entrer en ladicte Moldavie et«vanger la mort de son frere .

2. La 23 Ianuaria 1565 el scrie éräsi: «Les Moldaves«se plaignent dudit 5mpereur (Maximilian), disant que le«frere d'un certain Dimitrasco, qui fat l'année passee«execute en ceste ville, est en armes soubz sa favetire t protection pour assaillir et occuper la Moldavie, et

4,en déchasser Alexandre, que le Grand-Seigneur y a con-«stitue apres la luitte et mort de Tumpcha . .

3. 0 alta scrisere din 7 Aprile 1565: «Le chaouxqui a apporte les nouvelles de Bude a amene avec soyle frere du Despot qui regnoit en Moldavie, lequel s'est

«retire et fay de l'armee de Maximilian, et le bassa l'a-()rant cogneu luy a faict beaucoup de faveur, en atten-«dant qu'il face entendre son affaire au Grand-Seigneur...

4. In fine, scriserea din 23 Maiu 1565: «le frere duDespot s'estoit retire vers le Grand-Seigneur, lequel

«Sa. Haultesse a envoyé en gardes a Rhodes avec douzeaspres, monnoie de ce pays, de paye par lour, qui sent

www.dacoromanica.ro

223

«dix ou onze sols de France; oft au contraire le pauvre«hornme pensoit & son arrivée que le Grand-Seigneurale deust faire tout d'or, et qui le deust remettre en la«Moldavie et en déchasser Alexandre...*

E vederat ca, in cate-sl-patru. epistolele, Petremolvorbesce de unul Si acelas1 personggiu, desi de'ntdIu iinumesce Irate cu Tomsa, de aci Irate cu cnezul Dimi-trie Wiszniewieckir apoi irate cu Despota.

Tornsa lu Moldova, Wiszniewiecki Polon, DespotaSerb; Tomsa ucisese pe Despota si trimise pe Wisznie-wiecki la peire la Constantinopole.... ye puteti der& in-chipui galimatia genealogic& in care cade diplomatulfrances, Wend pe un cine-va frate cu treI personageatat de diferite!

Curnc& vorba e anume despre Ien-vodk a probeza:1. Cronologia, e basa chrlf reconstituim urrnAterea

armoniesá seri& de evenimente: in 1561 IOn-voda pe-trece in Masovia; in 1562 trece in Crim; in 1563 seinterce in Polonia; in 1564 apare in Austria; in 1565fuge la Constantinopole si se trimite surgun la Rodos.

2. Impregiurarea esiliului la Rodos, despre care vor-besce in unire Petremol si Urechia, si care, sub anii incestiune, nu se pate aplica fara numal catra Ide-vodkde vreme ce Turcii, din politick nu surguniail nicl odatA doI principi moldoveni, prin urmare rivalI, in aceIas1localitate.

3. Despota nu avu nici un Irate, precum märturi-sesce el-insusI in genealogia sa, publicata de Sommer;Wiszniewiecki nu avu niei un Irate, precum aret& Nie-siecki; Tomsa sa if avut vre-un frate, ar fi fugit de'mpreunä cu el in Polonia de'naintea lui Alexandra La-pusnenul, ceea ce nu fu.

E rernarcabil, cà Iiiul cel legitim al lui Ien-vodA, Pe-tru, pe care Urechia ii pune la anul 1593 sub numelede Petru Cozacul, c1 despre care Heidenstein ghee subacelasI an: «Sub hoc tempus fictum aliquem Palatinum4Valachiae, qui se Ivoniae posteritatem esse praedica-«bat, sub patrocinium Cosati receperant... quern Mariem-

www.dacoromanica.ro

224

«burgum carceri perpetuo adjudicat Rex*, lar tot asase esprimA i Ioachim Bielslii 6), amindol contimpurani;e remarcabil, c. Chronicon Fuchsio-Lupino-OltardinumII face pe acel Petru fiiii al lui Despota, intocmai pre-cum pe IOn-vodit Petremol ii fAcea Irate cu Despota:atAt de confuse sint, in genere, notiunile autorilor asu-pra genealogiei principilor români!

IV

Catr5, Capitolul I § 12.

Photinos dice: «Istoricul Guagnini la cronologia Po-«Ionia cartea XXI, spune cA. el (I6n-vodft e de vitAPo lona, i cl ar fi lost chiar in serviciul voivoduluiCracoviei. Cunosator de mai multe limbi, s'a dus pe

«linga ambasadorul Poloniel ca Dragoman la Constan-«tinopole. Acolo petrecend mai mult timp, a intrat cu«incetul in dragostea Omenilor influinti, si a ajuns sl sefaca 'mare Dragoman al Portii Otomane; dar hind in-

«trigant i arnestecându-s& in trebile Moldovel, l'a esi-«lat la insula Rodos . . .*7)

Tote aceste sint un sir de neadevOruri:1. Noi cumiscem t6te scrierile lui Guagnini, si nu nu-

mai n'am descoperit in ele ce-va analog, dar chiar omArturiA opusk i anutne «tot cc vorbesc despre IOn-«vodkdice Guagnini,am prescurtat din alte cronice,«caci eil-insumi mO aflam atunci departe dela hotareleMOldovei, tocmai la granita Moscoviei, servind in curs

«de 18 ani in garnizOna dela Witebsk.* 8)2. Totl Dragomanii cei marl al Portii Otomane dintre

anii 156O-1572 sint cunoscuti din Hammer ; Inc-at des-

6) Datszy ciaq kroniki-polskiej (Warszawa, 1851,1n-8 ; p. 146.7) Trad. lust Sion; t. 3, p. 55.8) Ap. Paszkowski ; t. 1. p. 189.

www.dacoromanica.ro

225

pre Ien-voda, no! nu gasim acolo, lar aiurea si mai pu-tin, nici cea mai mica alusiune.

De unde &IA sa fie aceste curiositati d'ale lui Pho-.tinos ?

Scim numal atata, cumca ele nu sint din Guagnini.La Cantemir ne intimping ce-va si mai curios: el

confunda pe 1On-voda cu Despota, reproducend, in locde a corege, un pasagiii din Turco-Graecia lui Crusius,precum am argtat intr'o alta scriere a nestra 9).

Nu este nici o indoéla, cum-ca, len-vodä sduse maimulte limb! : crescut intre Armen!, el vorbia turcese6 si'Ate tataresce; in Polonia invelase polonesce si, petre-cend cu aristocratii ca Firlei, Laski, Ostrogski, de sigurel nu era strain nici limbii latine dar cu teteastea n'a fost nici-odata nici mare dragoman al PortilOtomane, precum vrea Photinos, nici elev al lui Las-calls, precum pretinde Crusius si Cantemir.

Asa dal* Eden sistemei nestre, no! ne-am ferit deori-ce incertitudine, multumindu-ne a invoca numal fac-tul cel mai presus de banuiala : cum-ca eroul nostruse ocupase in Constantinopole cu negutitoria petrelorscumpe si deveni mahometan.

Se pre pete sa mai id avut si vre-o functiune publica;dar nu scim.

V

Un document important.

Intre documentele monastirii Golia din Iasi se ail& inoriginal urmatorul crisov, care fu reprodus si in ZapiskiOdesskago Obsczestva Istorii i Drevnostei, dar cu cate-va greseli neiertate, precum de pilda t10 Mail', in locde (10 Martie* etc., si care e cuprins intr'o copiä ce-va

9) Analise literarie esterne (Bucurescl, 1869, 1n-16).lb

www.dacoromanica.ro

226

mai esactA in Condica moldovenescd 1Vr. 1015 dinArchiva Statului:

4Mi1ostiiu boziiu Ion voevoda syn Steam voevodi,egospodar zemli moldavskoi. Oze tot istinnii nasz viernii«i pocztenii boliarin pan Ion Golia velikii logolet i sluga«nasz viernii Eremiia prakalab i zena ego Tudora, dali«i potvredili esmy im ot nas u naszei zemli moldavskoi'Cdvie miesta ot pustini, edin na Dnistru gdie sia imenuet00±entiia mezdo Molovata i mezdo Moksziia i s miestocza czetiri mlini ot toe. strani Nistra u pototzi ustie«Ichorlikul, gdie upadaet u Nestru, a drugoe miesto na«konetz pesczerain povisze Starago Orchiia gdie upadaet«doroga Starago Orchiia u Revtia u brud povisze Kiszi-«nevie pod stienku. po toe strani Revtia ot k Nestru i«s dva mlini u Revtia; iako da usadiat sobi tamo dviesela, poczto oni sobi kupili ot samomu gospodstvu-mi,

ti. dali nam osern koni dobri i czetiristia zlat tatarskych«piniazi gotovich u nasz vistiar; i dadochom im i utver-tdichom s sim naszim znamenitom listom, kako da est«im ot nas urik i otninu i vikuplenie s vsem dochodom,«im i dietem ich i unuczatom i preunuczatom ich\tprasczoriatom i vsemu roda ich, kto sia im izberet

neporuszeno nikolize na vieky; a chotar tiem«viszepisannim dvom miestovom ot pustini na imia 0-txentiia mezdo Molovata i mezdo Moksziia i s miestotza czetiri mliM ot toe stranu Nestru u ustie Ichorliku.agdie upadaet u Nestru i drugoe miesto na konetz pes-t czeram povisze Starago Orcheia, gdie upadaet - doroga«Starago Orcheia u Revtia u brud povisze Kiszinevie pod«stienku po toe strani Revtia, da est k Nestru abi siatdosiagal. chotar obom miestom, i da est eliko mozettozivati dvie sela dosit. A na to est viera naszego«gospodstva viszepisanago Ion voevoda syn Sielana voe-«vodi, i viera prevozliublennago syna gospodstva mi«Petra voevodi, i viera vsech boiar naszich mol-tdavskich: viera pana Kozmi Murgu, viera. pana Lupe«Huru prakalab chotinski, viera pana Toadera prakalab«nemetzki, viera pana Ion Karaghiuze prakalab novo-

i

«naibliznii

www.dacoromanica.ro

227

.«gradskii, viera pana Eremiia portara suczavskago, viera«pana Danczula prakalab orcheiskii, viera pana MalaiPetru postelnik, viera pana Gligorie spatar, viera panaIani vistiarnik, viera pana Buczuma czasznik, viera

«pana Bilyi stolnik, viera pana Nekoara komis, i viera4vsech boiar naszich moldavskich velikich i malich; aApo naszem zivotie . . . budet. . . . ot naszego rodu ilipak bud kogo Bog izberet gospodar biti naszei mol-

«davstiei zemli, tot bi im neporuszil etc. (blastem or-dinar) pisal Kristia Michaileskul u Iasoch v lieto 7082

A miesitza mart 10 den. Ia Ion voevoda i syn nasz Petru,.Acest document, dat deja dupA declararea resboiului

si numai cu dO se'ptèrnAni mai 'nainte de incepereaprimelor ostilitati, limpedesce urmAtOrele interesante ce-stiuni din istoria lui Idn-vodA:

1. Tradatorul parcalab Ieremia, cunoscut pina acumnumai sub porecla localA de Cernautenul, era Irate maimic al marelui logofel IOn Golia, si, prin urmare, cat&sa.-1 numim dupa familia sa propria leremia Golia, farnu CernautOnul, dupa numele districtului in care se parea acest ném se conservA pinA astadi printre mosneni.AcOsta descoperire ne conduce la o altd, si anume, calOn-voda lu bine-MOtor nu numai pentru Ieremia, ci sipentru fratele acestuia, pe care, numindu-I mare-logol6t,11 1)2111ta la prima demnitate a ..e.ril si de catrá care deasemenea lu tradat mai apoi In lavOrea lui Petru celSchiop.

2. In ajunul luptei cu Turcii, Ora declara pe fiiul luilOn-voda. nu numai erede, ci chlar putem dice colegaal tronului; AEA IOn-voda si fiiul nostril Petru,, ceea cenu ne intimpind nici o data in crisOvele altor domni, sinici -chiar in acele anteriOre ale lui insusi IOn-voda, incar! tOte nurnele Iiiului domnesc figureza numai intre4marturi* mai sus de nomenclatura boierilor.

3. In fine, acest document ne mai arOta. compositiuneaconsiliului domnesc in momentul decisiv. . . .

www.dacoromanica.ro

228

VI

Portretul lui

Primul portret cunoscut al Iu IOn-vodä este acela cel'am descoperit i cumOrat nol la 1862 drept 25 lioriniin Lemberg, la buchinistul Igel senior, printre mai multealte cartOne vechl; cad imaginea de pe moneta cea dearm& a acestui prMcipe find pr6 stersa pe tote esem-plarele publicate pina acum, ise suplenia prin pura fan-tasia a editorilor, precum probeza chiar diferinta dintrelac-simile eel esecutat de Seulescu si acel scos de D.

Intre cari amindo6 nu esista nici o asem6nare.Portretul lui IOn-voda e colorat guaccio pe o Ibia de

pergamena in lungime de 15 0 in latime de 11 centi-metri; hainele i penele cqmei sint albastre, mantaua

Dupa, opiniunea cunoscutului nostru pictor D. C.Stanceseu, carula i-1 supusesem spre esaminare, arcopiä Elena pe la 1800 de pe un original dupa naturä.Cum ca e o copia de pe la 1800, dovOda este ea cu-16rea cea albastrá a penelor 0 a hainel, precum i cu-16rea cea alba a cacomului, nu ingalbenira de Mc, ceeace nu putea sa nu se intample cu o copia mai vechia.Cum ca e de pe un original dup. natura, dovkla estecaracteristica Egurei, in care lipsesce ori-ce preocupa-tiune artistica.

Dar acest portret sa fie el Ore, in adeve'r, nu al altuia,ci anume al lui IOn-voda ? ROspundem prin urmatOreleargumente: 1) Inscriptiunea: Jo. V. facuta la margini culitere de aur, i care se citesce: Ioannes Vakoda;Costumul care e tocmal din acea epoca, find in mareparte identic cu al lui Alesandru Läpusnenul pe por-tretul cel conservat la monastirea Slatina; 3 Pasageledin Gorecki §i din Paprocki despre espresiunea lisio-nomiei 0 mai ales a ochilor lu IOn-voda; 4) Tipul ar-menesc al nasului ci al fruntii

Posa principelul, la prima vedere, se pare a fi cam,

IOn-vodi.

Pepin,

mere..fi o-

2)

www.dacoromanica.ro

229

curiOsa, umgrul drept Hind radicat pre-sus; dar acestaacusatiune va dispare din data ce, in loc de simplul bust,yeti imagina o statura intrega, facuta in, trei cuarturisi cu piciorul drept inainte, adec ti. in atitudinea unuiom ce scote sabia pentru a merge la atac. Ast-f elunul sint bine incredintat, cum ca acest portret nu Rstedecat o copia pina la bria de pe un original in VA&statura; cad alt-fel nu e chip a intelege cum portre-tistul ar fi adoptat pentru un bust o asernenea posä.Tot pe aces-0, basá, nob cuteclaram a presupune, ca IOn-voda este representat aci tocmal in momentul ultimuluiatac din bätalia dela Cahul; de vreme ce in nici unadin cele-lalte batalii ale sale el nu se stie sa fi facutun atac pedestru in persOna.

Unde sa fie astacli originalul, dad. mai este unde-va ?de catra eine fu esecutat. ? cu ce ocasiune ? nu scim, nuscim, nu scim. Tot ce putem presupune se reduce laimpregiurarea märitisului v6duvei lui Inn-voda cu PolonulCristof Strus. Ore nu cum-va din acesta familia va fiprovenit prirnitivul portret ? Dar némul Strus e stins dejade doi secoll.

VII

Istoria militara a lul Ión-voda, de Paprocki.

Paprocki se näscu in 1543, dintr'o lamilia polona no-bila din Masovia. Isi facu studiele in Academia Cracoviana.In 1573 visita Moldova si cunoscu in persOna pe IOn-voda.Din numerdsele sale scrieri, nob cunOscem in originalurinatorele: 1. (Juibul virtutii, din, care derivci sterna-tele nobiliare ale gloriosuluz regat polon; 2) Stemmatenobiliare j stone, impeir(ite in 5 cdrti ; 3. Grddinaregalei, in care se vorbesce de generatiunea impera(ilorromani, archiducilor austriaci, regilor poloni, etc.; 4)Hatmanul sad' despre purtarea resbdielor.

efl

www.dacoromanica.ro

230

In prima din aceste cäri, publicata in Cracovia numaipatru anT dupa mOrtea fliT IOn-voda, Paprocki ne insciin-164 cum cä scosese deja la lumina un opuscol deo-sebit, polonesce i latinesce, asupra resbOielor erouluinostru. Ast-fel, vorbind de lupta lui IOn-voda cu Poloniila 1572, el se grabesce a adaoga: «coc tez y Historia«przedtym napisana polskim y lacinskim iezykiem p0-wiada. MaT departe, mentionând resbolul lui IOn-voda.

cu Tamil din 1574, Vice erasi : eiakoz tez Historia krotko<co tym napisana polskim i lacinskim iezykiem opo-,wiada. 10 Unde Ore sa fie acea pretiOSa. istoriOra mi-Mara a lui IOn-voda ?

Originalul polon dispäru cu desavirsire. Editiunea la-facuta de doi nobili poloni. Gorecki i Lasicki, din

earl primul traduse i amplifica cele despre resboidlturc din 1574, Tar secundul pe acelea privitOre la inva-siunea polona din 1572, fu publicath. pentru prima Orala Frankfort in 1578. Traductiunea germana, tiparita faraarètarea locului in 1576, cuprinde numai istoria anului1574, dar e fOrte pretiOsa, hind literala, cea mai vechia,

pe ling& acestea, mai lamurindu-ne numai ea singuracum ca, originalul polon fu publicat la Cracovia anumein 1575. Acesta rarisima editiune a cunoscut'o cel d'in-Uhl Gebhardi ii); apol Engel o confruntil cu acea latina.

Asa dard, basandu-ne pe Gorecki, pe Lasicki, pe men-tionata editiune germana i pe cele-lalte patru scrieripolone ale lui Paprocki, sa, ne incercAm acum a -analisape acest autor, pe care predecesorii nostri obicinuiui a-1credo prO orbesce, Iuând tOte cuvintele i tOte virgulelesale drept dogme religiOse.

Ca introductiune, s stabilim insa din capul IocuIuurmatOrele trei criterie, cari ne vor aiuta la tot pasulin ulteriOra critica. :

1. Paprocki fa Polon, adica dintr'o natiune, pe care

10 Gniazdo cnoly (Krakow, 1578, 1n-f ; p. 1238-1239.11) Allgemeine Weltgeschichte (Leipzig, 1782, in-8); t. 35, p.

665 nota.

tina,

www.dacoromanica.ro

231

cronicaril nostri, cunoscend'o de aprepe, o numesc tot-d'a-una «litud6rdsa,);

2. Paprocki Il vindea péna pe bani: ast-fe1,'ktun6,-Ore,,platit de- guvernul austriac, el musca cu un Tel de turbarepe celebrul Ion Zamoiski ci pe alti magnati poloni cãse pereaii a fi contrari Curtii dela Viena; ba ince nu serusina de a se si intitula «Stipendiar cesaro-rggal* 11);

3. Paprocki nu avea nid o ideia, de arta militare,precum demonstre,, mai bine decel orl-ce, insusl opulseü despre «Hatman,, in care el se merginesce a peri-frasa pe Strategicul Onosander, fare a pune dela sinemacar o nuante, proprid.

Era Polon, era vindut. era ne-militar . . . prin acestefret defecte personale se esplica, t6te defectele obiectiveale monografiei sale despre Ien-voda,; dintre cari vomspecifica aci numai pe cele principale.r Paprocki clice,. cum ca Ien-vode, intremd in Moldovacontra lui Bogdan, ar fi avut cu sine o este de, 20,000de Turd. Tot-d'o-date, el nu uita a ne spune, ca sul-tanul se scusa inaintea guvernului polon, cum ca nu tri-mise pe Ien-voda pentru a cuceri Moldova, ci simplunumai pentru nesce trebur'i negutitoresci. lntre acestedoe asertiuni noi credem a vede o nelertate contradicere.Escorta wmi comerciant, sä fi lost el chiar un Fugger,

un Rothschild. din acel secol, putea ea ere a seredica pina la puma" de 20,000 de Caned armati ?

Pentru a descoperi adeverul, am pute procede pecalea analogia La 1541, trimitend pe Petru -Bares domnin Moldova, unde domnia atunci Alesandru Cornea, sul-tanul II dede, in loc de este, o escorta de 200 calereti,TAtari, Creel, Români. . . . 13) Escorta lui Ien-voda, aunui negutitor, sä Ti lost ea Ore mai numerese ? Noi ampus cifra de 4000, de 5000 . . . pare-se ca am cam esa-gerat'o nol insine; dar ori-si-cum, dela aceste, esagera-

12) Maciejowski, Pismiennictivo polskie (Warszawa, 1851 1n-8,)t. 1. p. 584.

13) .Acta Tomiciana ap. Engel, t. 2, p. 184.

lull

&lice.

www.dacoromanica.ro

232

thine a nOstra -e pre-departe ping la 20,000 al lui Pa-procki!

Cu 4 sag 5.000 de adunatura, 16n-voll cuprinde Mol-dova si alunga pe Bogdan in Po Ionia. Fugarul stringeacolo o Oste polona si se intOrce in Ora pentru allredoMndi tronul. h5n-voda trirnite dupä ajutor la san-giacul ii9 Ak-kerman, aduna in pripa o (isle moldovenéscasi silesce invasiunea polona a se retrage cu umiliatiune.Dacá fuga polonofilului Bogdan nu convenia patriotis-mului lui Paprocki, apol cu cat mai virtos nu-i venia deloc la socotéla rusinea generalului Mielecki, caruia au-torul nostruil dedica cartile sale si dela care, numindu-1mai-mai un al doilea Alexandru Machedon, primia dreptrecunoscinta . . . bani! Deci, pentru a desvinovati pe alsel, Paprocki recurge si aci la obicinuitul sea mijloc ce-1intrebuintase deja mai sus: el marescc fortele lui Lin-voda pina la o cifra fabulOsa, si micsoréza &tea polonapina la un minimum comic.

Cati ere]. Polonil ? Paprocki respunde: numal 1300.Cati eraa Moldovenil si cei Turd ai sangiacului de Ak-kerman ? Despre num6rul Turcilor Paprocki tace, dardespre al Moldovenilor respunde in doe scrieri in doefeluri: o data in proza, cumca, Moldoveni era peste(10,000; a duoa Ora in versuri, cá ere"' peste 100,000!

Iata si texturile ce le reproducem ca piese justifi-cative: .

1. Din Gniazdo Cnoty, pag. 1237-38: Za tegozKrola slawnego za wola y roskazaniern iego, MikolayMielecki Woiewoda ziem Podolskich, Nowomieyski yGrodecki Starosta, syn Jan4 Woiewody Podolskiego yMarszalka koronnego, czlowiek taki w kton,m to wszytkoobaczyc mozem, czego Cicero w wielkim Iniperatorzepotrzebowal, laborem in negotiis, fortitudinem in peri-eulis, industriam in agendo, celeritatem in conficiendo,consilium in providendo; tych zacnych sztuk doznala oy-qyzna w tym zacnym Senatorze, pokazala sie w nimscientia rei militaris, virtus, autoritas et loelicitas, doczego okazania, iz mu tu placu, krotkosci folguiac nie

www.dacoromanica.ro

233

dostawa, zaniechac musze na ten czas: ten nie maiac,tylko trzynaseie seth ludu Rycerskiego, wiachal w zie-mie Woloska z Bogdanem z synem Alexandra Woie-

, wody Woloskiego, ktory bedac po oycu Woiewoda Wo-«loskim, byl zegnan od Iwonie przez zdrade Wolochow,z dozwoleniem Cesarza Tureckiego Zelima, Chcac goznowu wsadzic na mieysce iego, then Woievoda Po-dolski Roku 1573 (sic), nie spodziewaiac sie tak pred-kiey gotowosci Iwoniowey, szedl z .orlym ludem ku Ia-som, trafil na lud wirlki, gdzie samych Wolochow bylo60,000, okrom Turkow, Grekow, Serbow, ktore byl Isoba Iwonia przywiodi za pierwszym wesciem na totam Panstwo, z ktorymi gdy sie trail! u rzeki Pruta,obaczywszy wielkosc ludzi, rozumielae ze im nie moglzdolac zwoim pocztem, obrocil sie nazad, nie pokazuiactego nieprzyiacielowi aby sie mia wrocic, kazal -szukac

«brodow w oney rzece iakoby do nich przeprawic siechcial, w tym poczal lud uwodzic nazad przed onawielkoscia, ktorzy kiedy postrzegli szli za nimi uczy-

eniwsy postanowienie, co komu za korzysc miala byez onego obozu, takze z wiezniow Polskich, ale kiedydo thegq przyszlo, ze ich chcieli brac wedlug postano-wionych mysli swych, iakie szwanki brali a mezny od-por od oney garsci ludzi: Q tym ci szerzey Kronikapowie, coc tez y Historya przedtym napisana Polskim

«y Lacinskim ie'zykiem powiada, iako wielka szkode wonym ogromaym woysku uczynil ten zacny a pamieciwieczney godny Hetman, lud soy w cale uwiodl, ytego ocz sie kusil za ona swa dobra sprawa, iuzby byldokazal, bo iuz byl Turki y Wolochy barzo potrworzyl,kiedy im wodze znaczne zbito, iuz sie pokuszali po

«kilka razOw uciekac. Ale ten zacny Senator y Hetmanfortunny, baczac niechec Wolochow przeciwko Bogda-nowi, ktorzy ieszcze niedoswiadczywszy srogosci Iwo-niowey, nie chcieli przyiac l3ogdana, on y na to sieogladaiac, y widzac Turkow nie malo, ogladaiac sie naprzymierze ktore z Tureckim Gesarzem krol Polskimial, zrozumiawszy ze tho byla wola iego aby Iwonia

www.dacoromanica.ro

234

«byl Panenr tey tam ziemie, uchodzil do konca obronnareka az do Zamku Chocimia, na ktorym byl Rotmistrz

«Polak y maz slawny Marcin Dobrosolowski z Domu<Roza, kthory potym onym spracowanym ludziem z«Zamku dodal wielkiego ratunku. Gdy sie przeprawiagprzez Niestr ku Kamiencu, tak sie srogi y ogromny o n

«poczet zdal nieprzyiacielowi,iz inaczey nie powiedali przed.Basza, iedno ze bylo Polakow 40- tysiecy. Sam potymIwonia, corn w uszy swe slyszal, kiedy Andrzeiowi Ta-ranowskiemu, powiedaiac o tey swey trwodze, powie-dal dziesiec tysiecy byc onego pocztu Polskiego, te

Itrzynascie set, iesli nie ktorych nad mniey, wiecey«nie bylo».

2. Inteo scriere despre farniliile nobile din Podolia sipe care o cunnscera numal in estract, Paprocki

se adresezl. catra Insu Mielecki in urmatorul mod :cGdy sie o cie sto tysiac Wolochow kusilocWe dnie w noce nad toba zawsze sie wieszaly,cKtoryches bez swey szkody zbil poczet nie maly.cWiele zuchwalych Turkow glow swych ostradalo,cSerbow, innych narodow poleglo nie malo.c Ani on Hektor Grekom, Hannibal RzymianomcNie byl talc nigdy srogi, iako ty poganom.cTego sie uszy moye dosyc nasluchaly,( Oczy ich twarzy smetnych tez sie napatrzaly.dakie ciezkie wzdychanra onie s tego mieli,cZe od twey trochy hidu ten upad cierpieli.cKtory oni na swoy lup, gdy go obaczyli,

Rozdzielali, naczym sie barzo omylili.4Urnyslili oskoczyc iako w polu ptaki,cTak cie zwali z ludem twym zgola nieboraki.(Alec ono lakornstwo, ona mezna sila,cUmysl im on hardy pretko odmienila.cCo tuszyli z obozu twego zostac pany,(To swoy nazad wrocii bardzo oszarpany, is .

S c.utâm acum adev6rul. El se pOte deduce din in-susl Paprocki, care, din norocire pentru nol, nu se-

13) Panosza, tho iest wyslasvienie panow y paniat ziem Bus-kich (Krakow, 1575, in-4). Ve4I Balinski, Studia historyczne(Wilno, 1856, In-8); p. 334.

Galitia,

www.dacoromanica.ro

235

feresce de -contradictiuni. Urmarind textul naratiunii sale.in traducerea latina a lui Lasicki, noi nu vedem in ea..specificati, decal numai 6,000 de Moldoveni, sub co-manda lui Dumbrava. Din documente se scie, c Dum-brava., dupla descapitarea lui Ionascu Zbierea, fu Mcutmare vornic al teril de los. Se mai scie, ca ludetulsului, asupra caruia veniati Polonii, era o parte din Ora.de los. Prin urmare, Dumbrava, comanda nu un deta-sament, nu niste avant-posturi, cj tOUt armata teriijos. Acea armata, comandata de Dumbrava, Paprocki clice,o mai repetam, c6, ere]. 6.000 de Omeni. Nol 11 credem.asta-datá i, credendu-I, cal sä incheiam, cum ca. numaI6,000 de Omeni compunea Vita Ostea moldovenéseä, encare IOn-voda respinse invasiunea polona. In adever,_peste dol ani de domniä, in 1574, hind dela Ore cumpregatit, i tob Inca lOn-voda nu putu aduna in pripacontra invasiunil muntene a lui Petru cel Schiop decatnumai dela 9 pina la 10,000 de Moldoveni: cum dark_sa fi putut aduna el mai mult de 6,000 la inceputuldomniril sale, cand nu avuse Inca timpul nici de a se-asecla pe tron ?

Ineat privesce contingentul sangiacului de Ak-kerman,apoi el nu putea aye mai mult de 2,000 de Omeni, de-vreme ce vornicul Dumbrava ii tinea mereü in avant-garda, adeca, ii dedea rolul unei treimi din totalitateaarmatei.

Deci, tOUt Ostea lui IOn-voda, Moldoven i Turd, erati9,000. Puneti 10,000 . . . . tot Inca pina la 60,000 inproza i ping. la 100,000 in versuri, distalna e enorma!

Abordam acum numerul armatei polone, pe care Pa-procki o reduce la 1,300 de Omeni. Ne ajunge a spune,ca acestä cifra se parea ridicola chiar traducetorulutGorecki, care pune in loc de 1,300: equator milia e-quitum plus minus,.

Noi equilibraram aceste doe cifre, adoptand numerulmediti de 3,000. Eraii 3,000 de eequiti,, adeca.dar in Polonia fie-care nobil ducea cu sine la resboiueel putin cate o slug& saA doe, incat armata intrega, cur

Ia-

de-

nobill;

www.dacoromanica.ro

236

buni cu rel., se putea rgdica ping la 6,000, ba si pingla 10,000. Dupg chiar märturisirea Eli Paprocki, in tex-tul polon in prozg reprodus mai sus, insusi IOn-vodä,basat, de sigur, pe raporturile spionilor sei, qicea CaPolonii erati in totul ping la 10,000. Acesta dug este-adevèr.ul.

Tot asa de desnaturata in opul lui Paprocki este tag-espeditiunea Polonilor in Moldova; o espeditiune cludatg,d espre care Maghiarul Forgacs, nu numai contimpuran, nunumai om de Stat bine informat, ci Inca un istoric detot impartial, fiind cg nu era nici Polon, nici Moldovén,ice atdta: «parva praelia nequiquam tentavere, multis

«suorum amissis, praesertim in flumine cum luga prae-cipites in undas agerentur.,

, Trecem acum la istoria resboiului lui 1611-voila culrurcii in 1574, Din inamici Polonii devenind aliati, Pa-procki se apucg a asigura, cum ca tOte victoriile Mol-d ovenilor se operara prin vitejia Polonilor.

In Walla dela Jilisce fura batuti Muntenii. Paprockidice cä in fruntea avant-gardei lui IOn-vodbi, adecg prin-cipalul instrument -al victoriei, fuse Swierczewski. Mun-tenii incredint6z1 ca i-a batut vornicul Dumbravg. Culsg credem ? NouO ni se pare, ca cel bgtuti trebuiail safi cunoscut mai bine decilt ori-cine pe acela care-i batuse

pe care apoi, prindendu-1, el II descapitarg tocmai-din acea causg. In Archiva Statului, Condica MSS. delamonastirea Vierosultei pag. 102-3, se aill inregistraturmätorul document din 1575, August 22, emanat dela-chiar domnul muntenesc cel invins la Jilisce. Originalulslavon l'am publicat Doi in Archiva istorica a _Roma-nia, t. 1, nr. 53, incat ne nigrginim a reproduce aicenumai traductiunea:

«Cu mila lui D-deii I6n Alexandra, voevod i domn-a tOtg Ora ungro-romana, fiiul marelui i pre-bumpiMirce-voda, nepotul lui Mihne-vodg; dg domnia mea a-cësta, poruncg domnesca respectabilului dregétor dom-nese jupanul Ivascu vel-vornic i cu liii sel cãfi ii va

4.1grui ca sa-i fie lui grindurile cu tOte siliscileD-cled;

si

www.dacoromanica.ro

237

si cu tete baltile si cu tOte hotarele, earl grinduri furA..domnesci si le hArAzise reposatul Radu-vodA vistierulutRadu, tatAl respectabilului dreg6tor domnesc jupAnIvascu vel-vornic, pentru a lui credinciesA i dreptA.sluibl; era apoi in qilele domniei mele, prilelindu-ni-se-resboiti i bAtAliA cu Moldovenil, earl venirA asupra ca-pului domniel mele cu inselaciunea i viclenia vornicu-lui DumbravA, c fugind apoi a cest DumbravA vorniculin tera ungurescl la Bator Istfan voevodulmers'a atunci respectabilul dreg6tor domnesc jupdalvascu vel-vornic la Bator Istian, i cu milt& bAtaiA decap si cheltuielA. a scos pe vornicul DumbravA de l'aadus la domnia mea legat ca pe un trAdAtor al sulta-nului si al domniel mele; in aceeasi alAtoril i s'a in-tAmplat de a da acolo in Transilvania peste Barbu filullul Benga, si l'a intors la credinta domniei mele, fa-Cendu-ne sa-1 gratiAm si s6.-1 inapoim lui tete satele,proprietatile si Tiganii de rnostenire; era dupA aceeaacel Barbu gAsi inleun document al nemului seA sili-scile ci grindurile de mai sus si le dArui, fara nici oviolentA, inaintea domniei mele, mentioqatului dreg6tordomnesc drept resplata pentru binele ce'l primise dela elcAnd II scosese din terA sträinA.; deci i noi am datacest crisov mentionatului boler respectabilului dreg&tor domnesc jupAn Ivascu vel-vornic, ca sA-I fie 14 sifiilor sei, si nepotilor sei, i stranepotilor sel, acele grin-duri si silisci cu t6te baltile si cu tete hotarele mosilohavnicA, de nime neatinsa, dupa decisiimea domniei.mele, care am pus si marturi: jupAn Negoe vel-1ogof6t,

iupan Stan vel-spatar, i upan Mitrea vel-vister,Brat vel-comis, i Badea vel-stolnic, i Gonte vel-pahar-nic, si iupAn Stoica vel-postelnic; si ispravnic: Negoevel-logof6t; c am scris eü Negoe mic diacon in minu-natul ores Bucurescil, luna August 22, dela Adam anul.curgetor 7083.,

Deci, SArierczewski Ta o nimica -WM in bAtAlia delaJilisce, in care, ca in resbolul cu Polonil din 1572,rolul principal 11 ilia vitezul vornic DumbravA.

i

si si

Arde

ci

www.dacoromanica.ro

238

Tot favorituldi sea Swierczewski ii atribue Paprocki-;,i victoria de linga Lopusna. Neadeverul e vederat. In-i.isi autorul, contradicendu-se necontenit, recundsce ca

abia in secunda bAtalia dela Bender, adicti mult mai inurma dupt% acea de linga Lopusna, Idn-voda se hotaripentru prima Ora, a acorda lui Swierczewski un coman--dament superior; ba inca si atunci cu Ore-care sfiela

intr'o positiune ast-fel, Inca sa fie sub priveghiareaprincipelui. Mai Vice Paprocki cä in acea batalia de lingaLopusna, afará de Cozad se mai earl vr'o 8000 de ca-larasi Moldoveni, adeca tOta trupa hatmanului domnesc.Ei bine! este Ore probabil, ca un hatman national sa fiprimit fara murmur a se supune unui simplu capitanvenetic ? este Ore probabil ca insusi Itin-voda, atat depopolar si atat de diplomat, sa fi cugetat macar a ma-nifest& un asemenea despret pentru generalii moldoveniin favdrea unor subalterni straini? ... Mai pe scurt, inlataia de ling Lopusna, ca si in acea dela Jilisce,Swierczewski se ilustra numal in ochii lui Paprocki.

Pe cand Idn-vodit stetea de'naintea Benderului, se pe-trecu un eveniment, despre care istoricul nostru vor-Iesce asa: 4Sechshundert Kosaken aus den Fussknechten,<die kuene Wagehalse waren, kamen unter die Tuer-ckische- Stad Bialogrod. etc.* Lectorul se intreba cu mi-xare, de unde provin acesti 600 de Cozaci de cel pe-(lestri, de dra-ce cel 1200 venitl la inceputul resboiuluiin aiutorul lui Idn-vbda eraü toti calari, Ritter, dupapropria lamurita marturisire a lui insusl Paprocki. Deuncle ? Istoricul polon, atat de limbut in alte ocasiuni,1asa aci o neiertata lacuna, care trebue coMpletata prinurmatdrele doue autoritati: 1. In scrisdrea viziruluiMahmed-Socolli, ce am publicat'o din manuscript in Ar-chiva Istorica a Romaniei, t. I. nr. 47, se dice: cCum«ille iniquus et reprobus adiungeret se ad proditionemclwan nempe Palatinus Moldaviensis, videretque milites4,Caesaris esse imparatos , impetum in Tehiniensemc(provinciam) faciens, agricolasque et pastores in campo-etrucidans; statim Poloni quoque, viginti quinque cae-

www.dacoromanica.ro

239

«loces instruentes, et milites imponentes, impetum inAlbam-Nester fecerunt, inciderunt et devastaverunt.*

2. 0 cronicA cozacA aretA anume, ca in capul aceleimarine venite in sprilinul lui IOn-vodA, pe and stetealing Bender, era anume Cozacul Pokotilo 14). Iatá cefel de incurcAturá ne intimpintt adesea in prolixa na-ratiune a pre-lAudatului Paprocki, care, pentru a meritanumele de lAntAnA istoricA, trebue mai 'nainte distilatpicAturA cats picAturA prin alembicul criticeL

Ce-va mai ios, duptt ce povestise retragerea lui fOn-vodAdela Bender la Husi, Paprocki dice de 0 datA cA, voinda, merge acum intru intimpinarea Turcior cari trecu-serA Dun Area, principele lAsA la o parte asediul citade-lei dela Bender. Dar el nu mai era ling Bender, devreme ce mai 'nainte de trecerea Turcilor se retrAsesedeja la Husi! S'apoi cum sA fi putut el a mai asedia ocitadel& ori-si-care, de vreme ce insusi Paprocki de-darl cA, alungènd la Husi, concediase -WA infanteria,Tar tOtA cavaleria o avea trimisA la trec6tOrea Dun Aril?SedAnd in Husi, TAM infanteriA i TAM cavaleriA, IOn-vodA asedia Benderul: ce galimatiA! Cum Ore sl neputem orienta pe'ntre asemenea non-sensuri? D. Laurian,comentAnd acest pasagiü, crede cA, pa cAnd IOn-vodAse odihnia in Husi, Cozadi ei-singuri ar Ii reams de'na-intea citadelei dela Bender Is). Dar o mii1 de Orneni,milititresce vorbind, 'nu e chip a asedia o fortaretA! Asadarl, unicul mod de a descurca adeverul, este de a pre-supune, cA atunci cAnd lOn-vodA sedea in Husi, cAndinfanteria moldovenescA era concediatA, cAnd cavaleriastetea la Dun Are, sustinutAprecum aretA cronicelecozace, de flotila lui Pokotilo; tot atunci Cozacil eelcAlArI ai lui Swierczewski vor fi lefuit preimetele Bende-rului, ceea ce Paprocki iperbolisa. sub pomposul numede asediul citadelei. Asa cel putin am priceput'o noi.

14) Maciejowski, Pamiettraci o dziejach Simian (Petersburg,1839, 1n-8) t. 1. p. 295.

15) Istoria Romanitor (IaqT, 1853, 1n-8) t. 3, p. 80.

www.dacoromanica.ro

240

Nu mai limpede, ba pOte si mai confusA e descriptiu-nea bAtAliei dela Cahul. Ca si in privinta acelei delaJilisce, Paprocki nu specificA nici macar numele locali-tatii, care in ambele casuri ni-ar remâne necunoscut,de n'am aye recurs la cAte-va fericite documente si lacronica lui Urechia. Bata lia avu loc in lata Isakciiclice Paprocki, adeca, neape'rat, pe termul oriental allacului Cahul, desi o spune nu Paprocki, ci numalcarta geograficA. Armata moldovenescA, dice erAsi Pa-,procki, era ImpartitA in trei corpuri deosebite: cavalerikinfanteria si Cozad. Dar cine din ei ocupa stAnga ? einedrepta ? eine centrul ? Paprocki nu Aspunde la acesteintrebari. S. vedem in ce chip s'ar pute completa o.lipsA atat de esentiala, si observati bine s'ar put&completa din insusi Paprocki. El clice, ea IOn-vodá satinea in persona cu pedestrirnea, insa trecea cAte o data.si la Cozad, dar din neincredere nu se apropia de loc .

de cavaleria. Prin urmare, infanteria stetea in centru.Mai apoi Paprocki mai clice, ca IOn-vodtt mai 'nainte deinceperea bAtaliel, urcase in doó rinduri o InAltime depe termul lacului, adeca la drepta ostil. Prin urmare, la.drépta se afla Cozacii, iar cavaleria la stanga; cad sa.fi statut cavaleria la drepta,I6n-voda neincreclendu-se in.ea, n'ar li urcat acea inaltime. WA, in ce mod o arm-lisa istoricA e in stare de a strabate ping, in obscurita-tea cea mai profunda. SA cercetam acum cifra armateimoldovene. Paprocki clice, el earl de /eel 1200 de Co-zad, tart Ostea lui IOn-vodA, era 30,000. Tot el lama-resce, ca pedestrime era 20,000. Cum darA 'Ate sá ciliatot el, cuma cavaleriA sa fi lost 13,000 sub comandapArcalabului Jeremia, si mai multi altf pe earl la finitulbataliei II imprastia sosirea Tatarilor? Cum asa? De OrAce tali. Ostea era 30,000, din care infanteriA 20,000, apore matematicesee cert, ca cavaleriA, peste tot, nu puteafi mai mult de 10.000, din earl parcalabul Jeremia, caunul ce comanda numal prima linia, nu putea aye maimult de 5,000. E de mirare. cum nici unul din istoricilnostri n'a cores o erOre atAt de pipaitg. Dar lasand la

I

www.dacoromanica.ro

241

o parte cele-lalte inesactitati marunte din descriptiu-nea bataliei dela Cahul, si pe earl le-am indreptat dupaputintä in insusi textul scrieriX nbstre, stti mai notificamaci numai pasagiul urmator: «Anti der andern seiten«wurden sie (die Walachen) auch von Tattern, und demgantzen Tuerkischen Hauffen uberfallen, den als sie (die

«Tattern) merckten das inen das Geschuetz nicht scha-«den mochte, kamen sie alle aus dem Thal herfuer. .

De unde venira. acesti Ta.tari? intrebarea este: din fatasail din dos ? Sensul literar al naratiunii lui Paprockiindemna a crede, ca el faceati parte din insasf armatatura. si, prin urmare, lovira. stanga Moldovenilor anumedin fata. Cu tote astea, noi scim din Urechia, ca, dupaperderea bataliei, Itin-voda se retrase la satul Hwang,ars cu cate-va momente mal 'nainte de catra Tataii. Ase retrage pOte cine-va numai in clèrit: prin urmare,pentru ca sä fi putut arde Roscanfil Tamil trebuiaa safi sosit deja in cursul batalid, lovind stanga Moldoveni-lor anume din dos. . .

Finim. Paprocki este un isvor neapèrat pentru isto-ria militara a. lui 1On-voda, incat, dee& noi nu-1 reproducemaci intreg, causa este ca l'a retiparit deja, de curand,nemtesce si in ambele traductiuni latinez neobositul no-stru biblioman d. Papia. Cu tOte astea, pretiOsa pentruun istoric, opera WI Paprocki nu pOte aye nicI o valOrepentru un lector ordinar, care nici o data nu va fi instare a descifra adeve'rul intrsun namol monstruos deminciuni.

VIII

Ionalcu Zbierea, Thsif Veveritit, Lupe Huru.

Gruptun in acesta nota la un loc cate-va detalii asu-pra tuttiror acestor boleri, legati cu istoria lui fOn-voda.

1. Urechia dice numal atata, c Ionascu Zbierea fu1.5

www.dacoromanica.ro

242

descapitat in cliva Pascilor indata dupa incoronarea luiThn-voda. Dar eine fu acest Ionascu Zbierea ? croni-carul tace. Din documentele- lui Bogdan, predecesorullui IOn-voda, inregistrate in numèr de trei in Condicasr... 1015 din Archiva Statului, ne incredintam ct acestpersonagiu ocupase cea mai inalka demnitate militarain Moldova, ca (mare vornic al terii de jos». Din do-cumentele lui IOn-voda, din aceiasi Condica, ne incre-dintam cá indata dupa descapitarea lui Zbierea II suc-cese in demnitate Dumbrava. Se nasce intrebarea: dince causa s fi destituit i supliciat IOn-voda pe un a-ristocrat atat de puternie ? Respuns, in parte, il gasimla Forgacs: eQuibus omnibus patratis, Ioannes Regulusg.Turcarum exercitum dimisit, tobiliores autem praecipuaeauctoritatis viros, praesertim Bogdano studiosos, more

cquodam gentis omnes trncidavit». Asa dara Zbierea eraun atidat al destronatului Bogdan, incat Ito-voda, firesce,nu putea sa,-I lase in marl cel mai inalt post al Orli,pentru care se cerea un om devotat nouel sari de lu-cruri, precum era, buna-OrA, Dumbrava. Dar destitutiuneanu era Ore de ajuns ? de ce mai trebuia descapitarea ?Acesta extrema me'sura, se esplica prin impregiurareainvasiunil Polonilor in Moldova. Cu cate-va mil de Omeni,Mielecki ar fi cuteclat el Ore a trece Nistrul, sa, nu maifi avut alte sperante ? Apol trecOnd Nistrul, de ce Orenu merse d'a-dreptul asupra Sucevel, ci se pogora pePrut in directiunea terii de jos, in care vornicise Zbie-rea ? E vederat, cA generalul polon, nesciind Inca nimicade descapitarea acestui boier si de inlocuirea lui princredinciosul Dumbrava, compta pe promisiuni ce i le-ar,fi dat f ostul mare vornic de a uni armata teril de joscu s4stea de invasiune. . . .

2. Din documente se vede cA Iosif Veverita fusesede'ntru'ntaiti mare boier la curtea liilor lui Petru Bares;apol se vindu lui Alexandra Lapusnenul, apol se vindului Despota, apol trada i pe acesta in favOrea lui Ste-fan Tomsa. Cronica lui Urechia clice cA, fuend cu Tomsala Leopole, el ar Ii lost descapitat acolo. Nu e adev6-

www.dacoromanica.ro

243

rat, sail mai bine, este o gresell fAcutA de copistulcronicei, care vedênd !rasa: «Tomsa-vodl a trecut laetéra Les6scA cu sfetnicii sel, cu Motoc vornicul si .cu«Spancioc Spatar si cu VeveritA postelnicuh, adausenumele lui VeveritA si cu cate-va rinduri mai jos cAtrA!rasa: <4-a tAiat capul Tomsel, lui Motoc vornicul silul Spancloc spataruh. In adeve'r, din acte oficiale sescie positiv, ct descapitati furA numal Tomsa, Motoc siSpancioc 16): Tar urmatorul document dela regele Sigis-mund-August, inregistrat in Acta Castretwia Leopolen-sia, MS. in Archivul din mAnAstirea Bernardinilor inLeopole, t. 334, p. 179-80, probezA ca VeveritA, scapanddin Moldova in Po Ionia, retAcia acolo in fruntea a niscehoti in curs de mai multi ani:

«Oblata mandati occasione Valachorum actum in C.«inf. L. feria tertia ante festum S. Bartholomej Apostoli«proxima Anno Domini M. D. LXX.

«Zygmunth Augusth z Boziy laski Krol Polski etc.«Wszytkim w obecz y kazdemu z osobna thak duchow-

nego iako y swieczkiego stanu przelozonim WoevodomCasthellanom Stharosthom Podstarostom Burgrabiom

«Woytom Bormistrzom Raicom Kniaziom vatamanom y«wszytkiego przelozentsva liudziem, takze tez y inem4wszytkiem poddanim naszym pod panowaniem y rozka-4zaniem naszym bendacym wdziecznie y wiernie nam«milym laske nasze Krolewska. Wdziecznie y wiernie nam«mill. Oznaymuie nam Woiewoda Woloski przez pisanie«y posla swego, ze poddani iego zbiegowie z Woloch mia-enowicie Malczy,Weweriza y Haran, ktory ieszcze za oyca«iego zdradi pod panem swym czynili, iako y terasz wa-«lesaiac sie po granicach wegierskich y naszych ziem«ukrainnych zamyslaia cos przeciwko panu woiewodzie yczas nieiaki rozruch y niepokoy ziemi iego uczynia, toR on lyiedzac uczickl sie do nas z prozbami swemi abysmye go old takiego niebezpieczenstwa ochronii, a te zbiegi«precz z ziemie naszey wypedzili a niedopuszczali swa-

,16) Barancz, Pamietnik dziejolv polskik (Lwow, 1855, In-8j; p. 25.

www.dacoromanica.ro

244.

ewolenstwa y zdrady ym przywodzic przeciw panu swe-tmu przezeczonemu woewodzie woloskiemu, czo mywidzac bye powinnoscia nasza, wedlia przemierza ktory

«manly z panem woiewoda y z ziemia iego woloska, roz-kazuiemy w. waszym iako poddanim naszytn aby w. waszepilna a bendliwa piecza o tech zbiegach mieli a wywy-

.cclziawszy o nich z ziemie naszey wypedzic rozkazali, y«tak . . . iakoby pan woiwoda od nich tez ziem naszych«zadnego niebezpieczenstwa y trudnosci niemiaL A inakApod laska nasza aby niebylo. Roku panskiego . . .

,panowania naszego XXXX. ,Alungat din Polonia, Veverita, se intOrse in Moldova

si scApA, de disgratia Jul Bogdan-vodl, 16,cOndu-se c6.-lugär.

3. Epistola vizirulul Mehmed-Sokolli, vorbind despreMoldovenfi cel lugiti peste Nistru in urma peiril lulIOn-vodtl, «quam primum autem Ivanum esse cap-«turn decollatumque Polonis innotuit, mox ducentis mi-«litibus missis, socerum Ivani provissorem Choczimen-«sem, coniugem, thesaurum, bonaque universa, necnonconiuges septem boierorum, viginti septem curribus

«imponentes, in Poloniam abstulistis., Deci, socrul JulIOn-vodd fu pärc61abul de Hotin, carele scápâ apoi inPolonia. Din documente se vede cd., din cei doi !Arca-labi de Hotin la 1574, Ieremia Golia insotise pe km-vod6. In re'sboiu i peri in bltglia dela Cahul, incat nu-mai cel-lalt pärcalab, anume Lupea Huru, rèmas inHotin, putea fi socru al principeldi si a lugi pesteNistru.

1X.

Cronicarul Urechia.

Din vederea d-luT Coanieenu, si a tuturor scrisping, acum mult-putin asupra istoriei literaturei nOstre,scApa urmAtorul pasaghl din Cronicul Vlacho-Moldo-Ro-

dice:

catI aü

www.dacoromanica.ro

245

mpesc al lui Cantemir, t. 1, p. 103: cUrechia au trait4 §I. au saris pe vremile lui Aron-vodd, Tiranul, intr'a cd-«ruia domnia si sfirsitul istoriel sale face.. Cine ereputea sa, scie acesta mai bine decat Cantemir, destul deapropiat prin timp de epoca lui insusl Urechia, delacare nu trecuse atunci nici un secol, si ca Domn a-vend la dispositiune manuscriptele cele mai corecte ale-cronicei ?

Asa dud, autorul cronicel fu anume Nistor Urechia,mare logofet sub Aron-vodd, redevenit numal mare-vor-nic sub domnii succesivi din familia Movilescilor, precumvecil documentul ce l'am publicat in Archiva istoricA aRomâniei, t. 1, nr. 28.

E sigur hisd, cd el nu avuse timp de all redacta de-finitiv opera, lästind numal nesce estracte si notite im-prdstiate, pe cari un altul, mai probabil insusi hill-set.Grigorie Urechia, le va Li redus mai in urmd intr'o or-dine sistematicd. Doveda cea mal builä de redactiuneacronicei dela dupd, mertea lui Nistor, este urmdterea.Sub domnia lui Stefan cel Mare se narezd invasiuneade peste Nistru a hatmanilor cozdcesci Loboda si Nall-vaico. Cozacii nu esistafl incd de loc pe cdnd trAia Ste-,fan cel Mare; dar cu tete astea, precum se scie dinHeidenstein, Bielski, Paprocki, din toti istoricii polonisi din tete cronicere cozace, Nahvaico si Lobodd, doihatmani cozdcesci, flcurd in adever o invasiune in Mol-dova. . . in anul 1596. E vederat cd, redactorul cel po-sterior, gdsind o notitd, fdra, data despre acest eveniment,il atribui pe ghicite timpului lui Stefan cel Mare.

Cumcd Nistor Urechia fusese in iunid uricar la Cur-tea lui Ion-voda, am probat'o prin documentul publicatin Archiva istorica a Romaniei t. 1, nr. 164. Acestä im-pregiurare dd un pret special acelui capitol din cronicA,unde se povestesce domnia eroului nostru. SA observaminsd, cd, aice, ca si in Wtä opera, textul nu e de mamalui Nistor, ci completat si adAugat de cAtrd redactoruleel posterior, pe basa cronicei polone a lui Paszkowski.Deci, o adeveratd valere pot aye pentru noi numai acele

www.dacoromanica.ro

246

pasage ce nu le gäsim in Paszkowski i carl, prin ur-mare, sint originate ale 1'11 Urechia, precum anume de-spre insula Rodos, despre Ionascu Zbierea, despre satulRoscanil, etc.

Peste cate-va dile chip/ peirea lui Ii5n-voda un celebrudiplomat, Frances de origine si petreator In misiuneutica la Viena, scriea catra un Engles urmatOrea epi-stola, necunoscutá predecesorilor nostri si din care sevede, intre altele, cat de mult se interesa atunci tOtaEuropa de ceea ce se petrecea pe termil nordici al Dunarii:

«Quoniam vestri multa scribunt de tumultibus nuper«excitatis in Moldavia, quorum pleraque sunt falsa, volo«tibi indicare, quid de ea re hic habeamus. Credo te an-«tea audivisse quendam Ioannem Armenium fretum auxi-«liis Turcicis ante biennium occupasse Moldaviam, pu6o«Vaivoda, qui in ea regnabat. Alexander Vaivoda Tran-«salpinae (quae est altera pars Valachiae) egit Constan-«tinopoli, ut hic Armenius Moldavia pelleretur, et frater«ejus Petius in ipsius locum sufficeretur: quod ubi au-edivit Armenius, Alexandrum repente invasit, ac profli-gavit, et Bocurestum elus regiam occupavit, ibique Vai-

« voclam constituit quemdam Ventilam Petraschk. VerttmTurcae collectis postea copiis, controversiam hanc di-rimerunt, et miserum Armenium desertum a, suis, Con-stantinopolim captivum abduxerunt, Moldaviae autempraelecerunt Alexandrum quendam, hominem plane se-nem, qui ante multos annos ibi regnaverat: lamdudumautem a Turco asservabatur in turri, quae imminetfaucibus Ponti Euxini, quam nominant turrim maris

«Nigii. Dicunt multas naves Germanicas ex ea classe,

Vintila vodL

po-

X

www.dacoromanica.ro

247

Aquam Hispani apud Cantabros instruunt, sive sua vo-«luntate, sive dislectas tempestate appulisse in Angliam,«ubi statim fuerunt ita infectae illo vestro aere haeretico4et. Hispanis infesto, ut inde in Zelandiam ad Geusios«navigaverint. Bene vale et amicos saluta. Viennae dec.edie Julii 1574.» 17)

Acest document cuprinde d'intaiil do'd detain' pré-in-teresante si de tot necunoscute de alurea: 1) ca. Turcilascundeati oribila peire a lui Ien-voda, ocursa contracuprinsului capitulatiunil, prin care i se asigurase retra-gerea la Constantinopole; 2) ca. POrta Otomanä, pri-cepend din esperiinta necapacitatea lui Petru cel Schiop,cat p'aci era sá trimita in Moldova alt domn, un bettannumit Alexandru, netrecut in cronicele terri, dar careledomnise in adever prin revolta vr'o cate-va clile in Mol-dova tocmai in timpul lui Stefan cel Tiller, parinteluIlul IOn-vodd, precum areta limpede un document delaAlexandru Lapusnenul, din 1560, Martie 21, in CondicaNr. 1015 din Archiva Statulul, pag. 122.

Dar partea taxa indoIala cea mai important& din scri-sOrea lui Languet, este mentiunea luariI Bucuresciuluisi a instalaril lui Vintila-voda pe tronul Téril-Romanescl;doe' facte de tot omise in Paprocki, Isthuanfi, cronicaturd., Gorecki, si in totl cel-laltl, dar inregistratelucrufórte semnificativ in insesi analele muntene in urmátorulmod: «Cand a lost aI patrulea an din domnia lui Ale-«xandru-voda, bland frate-seii Petru domnia la Moldova,fost-a poruncit la Dumbrava Vornicul si la tOta boe-

,rimea Moldovel, ca O. villa inainte la Focsanl. Atuncea«Alexandru vod& Inca a esit la intimpinarea lui Petru-voda fratine-seil de a facut ospet la sat la SapatenI ;

«Tar Dumbrava Vornicul cu OM curtea Moldovel el ail«venit la Petru-Voda sa se inchine, Tar daca s'ail apro-Apiat, el fail veste ail lova pe Petru-voda si pe irate-«sea Alexandru, gonind pe Petru-voda pina la Braila, Tar

17 Languet, Epistolae politicae el historicae ad Ph. Sidnaeum,equitem Anglum Lund, Batavorum, 1646, in-16 p. 160-161.

www.dacoromanica.ro

248

cAlexandru vodd, a fugit la otas la Floci; Moldovenil<craned, Wend acestä isbandä s'ail Tutors la margine la«Ionascii-vodä. D'aci atunci Ionaseu-vodd a trimis pe4Vinti1d-vodd cu multi lotri, ca sa. fie Domn in Tera-Ro-gmanésed; si a intrat (Ionaseu-vodd) in cetatea din Bu-ccuresci, seclend acolo 4 aile. Alexandru-voda. Inca aotrimis pe o semä de boieri al lui cu este, anume Dra-egomir vornicul i Mitrea comisul i Bratul paharnicul.xsi Ion Paharnicul, de ad lovit pe Vintild-vodd i pelacei lotri fard de veste, i atuncea aii perit.xsi ace! loth toti; si Tar a venit Alexandru-vodd in scaunin Bucuresci si a adus in lérä un bir ce I-au dis (Sidseed . . (Vedi- Magaz. istoric; t. 4, p. 275).Epistola lui Languet completeza acestä naratiune in-

tr'un punt esential : ea aretd, i o areta numai ea sin-gurd, c. Vintila-vodd fu fiul lui Petrascu cel Bunprin urmare, Irate cu Petru Cercel si cu Mihaiu cel Vitez.

XI

0 istoria necunoscuti a lui L5n-vocra,.

Istoricul polon Starowolski, in Sarinatiae Bellatores,§ LXXI, dice: . . Magnanimo Ivoniae, Valachiae Pala-tino, cuius res gestas, in vita Sigismundi primi, libro

4c quarto, sufficienter descripsimus.x. Asa dard, el scriseseo biografid a lui Ien-vodd, pe care a aláturd, ca apendice,la opul sefl despre regele Sigismund I. In adevdr, esista,de nume o scriere a lui Starowolski intitulata: DeRebus Sigismundi Primi Poloniarum Regis Invictissiramvirtute et auspicio, gestis, libri quatuor, publicata la Cra-covia in 1616 in-4; asa o citézd Wiszniewski, t. 8, p.152; dar Insäi cartea e atdt de rard, incat eü unuln'am putut'o gdsi nici intr'una din bibliotecele cele marl

Vintild-vodd

»

si,

www.dacoromanica.ro

249

din Po Ionia. Noe ni se pare, cA Fredro se baséza dnumepe Starowolski in acele pasage, in cari diferesce demodul de espositiune a lui Paprocki.

XII

Stramutarea capitalei din Sucéva la Iasi

Heidenstein si Strykowski afirmA, cumcl tronul fusträmutat din Suceva la Iasi de cAträ Alexandru LA-pusnenul in 1564, pentru cg. vechea capital& aducea a-minte sumbrului principe usurpatiunea lui Despota. Hei-denstein si Strykowski furl red informati. AprOpe tOtecrisOvele LApusnenului, dupit 1564 si ping la 1568, anulmortii sale, sint datate din Sucéva. Cumcl insusi IOn-vodl gäsi capitala acolo, o märturisesc lamurit Isthuanhsi Forgacs. Dar lasAnd la o parte tOte *cele-lalte, doedocumente pastrate in original in Archiva Statului nepermit a dehni chiar luna stramutäril capitalei din Su-Ova la Iasi. Iata-le:

1. «Ioan voevoda etc. oze dadoch i vratich gospodstvomi sviatomu naszemu monastiru taslovskomu selo svoena imia Tatesczii na Solonom Taslovia, czto toe selo

«pravoe kuplenie bilo Petru voevodi i danie viszerecze-«noe molbi i nepravedno poruszeno bilo nekako, a gos-a podstvo mi izobriasztu-mi po istinie, paky pomilovachsviatago chrama v udrezenie vieczno, kako da est svsem dochodom reporuszeno etc. pis u Soczavi vlato7080 avg 8. f Gospodin recze. f Berhiacz logofet uczil.

« IscAlitura uricarului) t Urekia.,2. «loan voevoda etc. dali esmi semu Tziganinu na

imia Nicola tretaa czast selo ot Bolotesczi, i brod za«mlin u Putna, czto on sobi kupil za 120 zlat tatarskich«escze pri dni Alexandra voevodi ot Toma i sestra ego«Stana i nepot ich Dumitru, koli zaplatil Toma sebie

www.dacoromanica.ro

250

«glav, i, da est emu i s vsem dochodom, in da sia ne«umiszaet pred sim listom naszim, pis u Ias v liato-7081 ok 5. t Sam gospodin. t Golia velikii log. uczil.

at Popa pis.*Se scie, ca anul, numerat dela zidirea lumil, se ince-

pea dela Septembre. Din cele doe documente de mai sus-vedem capitala Inca in Sucéva in luna lui August anul7080 si deja stramutata la Iasi in Octobre anul 7081:prin urmare, translatiunea se opera in luna lui Septem-bre, pentru a inaugura inceputul anului in noul rese-dinta. In Septembre 1572 lasul devenise capitala Mol-dovei.

FINEA NOTELOR

www.dacoromanica.ro

POST-SCRIPTUMLA A 2-a ED1TI UNE

In «Istoria Romani lor,, t. 3 p. 122-123, d. Alexan-dra Xenopol dice, ca. a utiisat pe al meii (IOn-voda celCamp lit , culegend din el cgräuntil de aur ce trebue-4s6I spell indelung din nasipul riurilor,.

Am cuvintele mele pentru a nu primi o asemenea«spelatorésa», cacl gäsesc pe socotéla'I urmatOrele:

La 1885 d. Xenopol presintand la premiü cartea sae Teoria lui Rosier , Academia Romana me insercinasepe mine cu examinarea acelei lucrle, despre care eiim'am 0 rostit atuncl in urmatorul mod:

«Teoria lui ROsler este o negatiune pine, la probe.«contraria. Dacá nu-mi demonstratl continuitatea ele-mentului romanesc in Dacia lui Traiandice Riislerell neg aceste. continuitate.

Duna. sail rea, negatiunea se sustine pe cat timp nuvine cine-va s'o darime printr'o sistema de dovedl.

c Acesta sistema trebue sa cuprinda cel putin una dindoe:

1. sail noue Jantane istorice, descoperite in urmala! ROsler;

2. sati studjul comparativ al limbel romane, in care«SO cuprinde intrega neintrerupta istoria a nationalitatiinestre, incepend dela colonisare 0 pine. astadl.

www.dacoromanica.ro

252

«Ei bine, pe de parte d. Xenopol n'a descoperit«contra lui Rosier nici o noul fânt&na, istoria, ci numai«sucesce pe cele de-mult cunoscute, ba Inca mai adesea«le intrebuintézä dupa citatiunile altora, fax% a le fi«supus unel proprie critice directe; pe de all& parte4Domnia-sa nu e nici o fárima de linguist, i chiar fuge<C de linguisticg, iar când cutézA a se apropia de eaco-«mite erori ne mai pomenite.

«WA de ce, resumându-mè in doe' cuvinte, cartead-lui Xenopol are putinä vah5re sciintifica; iar daca ovom privi riumai ca opera literará e scrisä asa

(Vecli Analele Academiei Roman; seria II, tom. 7,sectiunea I, pag. 182).

Peste cati-va ani, la 1893, d. Xenopol concurèzd dinnot, ba Inca de asta-data la premiul cel mai mare, presin--Land Academiei o Istoriel a Românilor in sése tomuri.Raportor nu eram et, ci d. Vincentid Babes, carecompetinte cum este in materia istoria si literarlpropunea cu caldura incununarea celor sése tacâmuride 'Apar& tachigrafica. LuAnd parte la desbaterea ra-portului d-lui Babes, eti am -tinut atunci o lung& cuvin-tare, din care Analele Academiei (Seria II, torn 15,pag. 249, 250 ati publicat un fel de scurt resumat, i incare am ar'etat cá:

1. «cartea d-lui Xenopol este de o extrema superficia-Mate, ;

2. «II lipsesce fondul, cunoscinta isvOrelor i critica ;

3. insusi stilul e fOrte negles, chiar agramat .

Fata cu aprobarea d-lui Vincentiti Babes 0- cu desa-probarea mea, t urmat o Were la 1893 ca si la 1885.

De aci result& ca pcntru «115n-vodl cel Cumplit 2. secere o spèl&torés& ce-va mai vrednica decat d. Xenopol.

to

.

si4a.a.x.,

-4-..4.

www.dacoromanica.ro

1NDICEPAG.

Prefata Ia a 2-a editiune , VIfPrefga primel editiunI , IXIntroductiune: Europa in Septima decacia a secoluluf XVI XI

Uór-woda cel Cumplit

I. Aventurierul 19II. Domnul 42III. apitanul 79.

1V. Catas trof a 134V. DupI el 181

Epilog 212

Note

I. Originea 10 Ión-voda 21611. 16n-vodI in Lublin 221III. Ión-vodg in 1564-1565 2221V. Car& capitolul I § 12 224V. Un document important , 225VI. Portretul lul Ión-vodg. 228VII. Istoria militarl a luf Icin-voda. de Paprocki 229VIII. Iona§cu Zbierea, Iosif Veveritä, Lupe Huru 241IX. Cronicart, arch Ta 244X. Vintil/I-vodg. 246XL 0 istori g. necimoscutA a lul Ión-vodä 248XII. Strgmutarea capitalel din Sucéva la Ia0 249

.

.

.

. .

www.dacoromanica.ro

254

GravureI. Ión-vod5. cel Cumplit.II. Teatrul resbóielor lul IOn-vodg. 1572-74 F6III. Isc5litura lul leon-voda. 46IV. Moneta lul Ión-vod5.. ,. 28V. Cozacul dela Nipru 83VI. Ordinea primitivX a Millie dela Jilisce . , 97VII. Ordinea concav a. in batália dela Oberlin.VIII. Ordinea Mail dela Bender 125IX. Ordinea armatel moldovene In Walla dela Cahul 148X. Genealogia lul Ión-vodi ... 183

C.I. Genealogia luI Vintill-vod6. 210

Post-scriptum la a 2-a editiune . 251

.i..1:---,---

.

www.dacoromanica.ro

OPERELE Wm B. PETR10EICU-HASDEU

-1. Vie.ta itsi scrierile lui Inca Stroici ; Bucurescl, 1864, in-16.2. Filosofia portretuluf lul Tepes ;Bucurescl, 18(34, 1n-16.3. Ana lise literare externe: Wolf, Raicevich, Eutropius, Pa-

lauzow etc. Bucurescl, 1864, In-16.4. Micu.ka, o nuveld satiricdAucurescl, 1864, In-16.5. Ión-vocia, cel Cumplit ; cu un portret si 10 gravure; Bucu-

'rescT, 1865, in-8.6. Shylock, Gobseck si Moise ; studid literar; Bucurescl, 1866 in-8.7. Talmud; studiu filosofic; Bucurescl, 1866, 1n-8.8. Industria nationalL fatit cu principiul concurenteI; studiA

politico-economic; Bucurescl, 1866, 1n-8.9. Risvan-vodit ; drama. istorica. In 5 acte In versurl; Bucuresd,

1869, 1n-8. Editiunea III.10. Istoria tolerankeI religióse In Romania : Protestantf, Ca-

tolicI, Mahometani, Lipoveni 1.1 Jidani; editiunea 2, Bu-curescl, 1865, 1n-8.

11. Satirul ; cpar umoristic; Bucurescl, 1866, in-fol.12. Archiva istoricrt a Romania ; Bucuresd, 1865 1867, In-4,

4 tomurf marl.13. Poesil ; Bucuresd, 1873, in-8.14. Istoria critics, a Romftnilor ; tomul I-ia, a 2-a editiune. In-4

mare In 2 coleme fail linie.15. Principie de filologia comparativi. Curs tinut la facultatea

de litere din Bucurescl. Ad esit numal patru lectiunf.16. Fragmente pentru istoria Umbel Romaine. Elemente dacice

I. Ghluj.Bucuresd, 1876, 1n-8.17. Fragmente pentru istoria Umbel Romftne. Elements dacice

II. Ghlob.Bucurescl, 18746, 1n-8.

www.dacoromanica.ro

256

18. Bondonin de Cuartenay si dialectul Slavo-turanic dinItalia. Cum s'afi introdus slavismele In limbs, Ro-man& ? Notita linguistic& Ilucurescl, 1876, In-8.

19. Dina Filma. GoViI si Gepiclii In Dada. Studid istorico-linguistic, Bucurescl, 1877, In-8.

20. Columna lui Traian. Revist& mensuala pentru istoriA, lingui-stic& si psicologia poporanl. 5 tomurI.

21. Trel cral dela resirit; comedi& In 2 acte, Bucurescl, 1879, In-16.22. Originile Craiovei 1230--1400. Bucurescl, 1878, In-8.23. Cuvente den Milani. Tom 1. Limba roman& vorbitl intre

1550 1600. Studid paleografico-linguistic; 448 pag. In-8 maj.24. Cavente den blitrAnl. Tom 2. Castile poporane ale Romani-

lor In secolul XVI. Studiu de filologil coin parativA. PagineXLVI si 768 In-8 maj.

25. Cuvente den batrItni. Suplement la tomul 1. Controverse.26. Oltenescele. Craiova, 1884.27. Revista Nora, sub direcOunea lul B. P. Hasders, 6 tom. In-4.2$. Sic Cogito. Ce e viata P Ce e =fortes ? Ce e omul ? Studid

de filosoa spiritistA. Bucurescl, 1892.29. Etymologicum magnum Romanice ; 8 tomurl marl in-8 In

2 colcine.30. Psaltirea lui Coresi. Zilot RomAnul, etc.

....-',/,..,,,,,WN.IWaWVM..Tip. GUTENBERG, Joseph Göbl, Str. Dbmnel 23-25.Bucuresci.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro