’■'S * f: :

N ' 152 . 25 DECEMBRIE 1929, N U M Ă R D E A N U L NOU 40 P A G IN I APARE SAMBATA

Bucuriile iernii

IO LUNI C R E D IT ■■CÂ TOATA L u r -

REPREZENTANTA UZINELOR O D E O NH t E Z I N T Ă ONOR. P U B L I C 0 SERIE DE MAŞI NI DE CAWTAT PE Rf EC A CĂROR C A L I T A T E E G A R A N T A T A DE IM SU5 1 MA RC A C E 0 P

O D E O N IRECUNOSCUTA CA CEA MAI MINA DIN L U fi E PRETURI E XTRE M DE R E D U S E

*

B U C U R S U C U R S A L

C L U J

HAN PA

S I B I U STRADA A Ş I S T RADA r

■ ■ H i ţWkx

■ p a r f n m s

savons

lï|l'Î; • * ■ .. .” ■ ' ■' -A . ! :

jo p a r i s•J ' . - -

| « « f « d ir i .

2S Decembrie tUtU

N N O U #• td r l ta » » » 1 *

E numai un ocol in jurul soarelui.Drum fără urmă, prin infinit,Numărătoare, necunoscând clipa începutului Şi semn de popas, la care nimic nu s’a oprit Vor urma mai departe anotimpurile la fd . Nopţi si zile — călduri şi geruri;Ne vom căuta, plini'de nădejde, neftiutul Pe aceleaşi tărâmuri, subt aceleaşi emiri Asta e tot — şi zodiile toate Nu ne-ar putea scoate, din cercul <l< urii.

Aceleaşi minciuni au tâ ni te arate. Credinţe - ca ţi pentru veacurile ceîncă ne vom dori dreptate fi noroc. Incă vom plânge, lacrimi In durere. St! alt an te va fi împlinit la loe Aducând aceiaş moarte când aştef * Din vecia detchită. /Ară n tunar.Incă un oct»! t a Inchit. In juru l Omule! mutd-ţi pottara dtn tuflet. p* t .ănd le împaci cu nefiln(a gândului

In al patrulea an...Î

MPLINIM trei ani de existenţă. Intrăm în al patrulea an. Se cuvine să facem

un scurt popas şi să privim, in urmă.Drumul pe care l-a străbătui revista „Heu-

litatea Ilustrată”, în decursul acestor trei ani, progresele realizate de ea şi tirajul pe care l-a atins, constituie — fie-ne îngăduit să spunem, — desminţirea afirmaţiei, de u- tătea ori repetată, că există o criză a citilu- lui. 0 criză a cititului presupune O criză d» cititori.

Nu.Avem cititori. Avem un foarte numeroa

contingent de cititori, dornici să se cultive si să se recreieze, cari nu cer decât sa li se dea putinţa de a-şi întârziaprivirile, a- supra unei publicaţii potrivită gustului şi interesului lor.

Din păcate, la noi cele mai multe publi­caţii sunt întocmite fără să se cunoască psihologia publicului, fără să se tina seama de ceeace el preferă. Publicaţiile suni a. cătuite de către scriitori, pentru scriitori sau, în cazul cel mai fericii, pentru un nu­măr restrâns de cititori.

Noi am căutat să pătrundem In sufletul marelui public, să-i cunoaştem doriri/ele şi să le satisfacem. Ne-am pus In slujba lut. publicul a înţeles că îi suntem prieteni.

Tâlcul extraordinarului succes pe care „Realitatea Ilustrată” l-a repurtai, locul de frunte pe care ea îl ocupă în arena publi­cisticei româneşti, acesta e: cunoaştereapsihologiei masselor.

Ele aveau nevoe de-o publicaţie care sa....... .

MAURBELVEDERE

se adreseze deopotrivă sufletului fl minfH lor, să le amuze, să trezeau In fie senii mente frumoase, fl să le InsIrutOHCn.

„Realitatea Ila Urată” a lo»t f l « * » OC*>»* tă publicaţie.

Şt txplicaţta succesului i"l m al revistei slă In efortul continuu, dtput dt către conducălorlt el, de-a o fure (»•< mol atractivă, lot mal folositoart. /■ « MfM per- maneute îmbunătăţiri technlre. M u ţin d **»o ridice la nivelul marilor publicaţii dtn străinătate, au InlUnfut n»ul rubrici, au a tras lut mal mulfi colaboratori, au org><ni zat concursuri, cart tă In lem tst. I»l mat multe caleaoril. nerrutănd Iert/a, munca, e lanul.

Au stat In sirăns st permanent coniac! cu cititorii, căulănd ia cunoască dorinţele, *»■ pittia lor. talitfăcAndu-l ru promptitudine căci revista tra a Iar. pentru tt era. ea. în ­tocmită.

Cititorii au prelaţi cum *r .uvtnia ef»r tarile fl realizările condu ţi aşa »t explică de et ea a m en din *ue ces In succes, de cc atlăsl t cea mal tăs pândită publicaţie din Iară. aUngănd recor­dul In privinţa tirajului, de ee iiit ■ a str, alături dt crit mal bunt publicaţii tlrtlnt.

Am amintit, in treacăt, pr^gretete pe < «*»« revista le-a rraUzat. In decursul a o«»»» ••• trei ani de erlttenfâ, au iim lnt aJra$* dlt> această txpuntrt un titlu dt măndrte. meritul este al cititorilor, cari n t au Intel* > ţi ne-au dat concurs. ci ptnlru a dteln ra că progrrsrlt acestea constituie netul an gajamenle, dt vtUor.

Măsurănd d găsim Init'ut* năniuri. penii tafu isomleă

Cu Inert def rut rit. toi ma

Ba U T a TEa ILUSTHa TAiS Decembrie lUXi)

Când pornesc şi fiu şi tată.... (mai cu seamă când e vorba de Mussolini, cu cel mai mic fiu al său, Romano), sunt aclamaţi de populaţia italiană, în plimbările lor că­lare, pe Via Apiana.

MISS BELGIA a fost aleasă anul acesta în per­soana d-rei Jenny van Parys, din orăşelul Schaer becl<. lânqă Bruxelles.

MAHY WKiMAN, care este considerată drept a nud modernă fi mai interesantă dansa- are contimporană, şi-a serbat jubileul de 10 ii tir profesiune, preluând totodată şi condu- rea baletului Operei de Stat din Berlin. Sus: In Germania

s’au introdus în lo­cul abecedarelor, o serie de litere gra­vate în lemn, care permit elevilor să înveţe mai curând alfabetul.

Stânga : Celebrul balet londonez „Til- ler Girls” a sosit pentru o serie de spectacole la Berlin, unde se va produce la Wintergarten.

Dreapta: KELLOG, autorul celebru­lui pact internaţional pentru desar- mare, a fost numit „doctor honoris causa”, al Universităţii din Oxford.

2A' Decembrie

Anul nou a întârziat să vie !...

O0L0 DEPARTE, în tr’un punct din in ­

finitul împrejmuitor al planetei noa­stre, s’au întâln it în noaptea revelionului un dric şi un cărucior.

Dricul nu era tras de cai. înainta singur, atras de o putere nevăzută, supremă, desi gur cerească.

Căruciorul nu era condus de un „Frâu lein“, cu nasul în vânt, bosumflată si cu picioarele groase. Era împins şi el d* putere nevăzută.

Sus, în cer, era masă. mare. Mâncare şi băutură, ca pentru două mese. Si cu drept cuvânt. Se sărbătoriau două eveni mente: moartea bătrânului 1929 *i naşte rea copilului 1930.

Bunul Dumnezeu, îndeplinea slujbele de preot, tată întristat (de moartea fiului său1929), tată fericit (de naşterea copilului1930), — şi al unei gigantice pompe aspira toare - respingătoare. Aspirând, trăgea spre locul de veci, dricul cu nefericitul (mi

Din cărucior, lâşm o umbră alba To> atât de mare, tot atât ile cuprinzătoare, ca şi c»a neagră. Se distinae o gurâ d«- copil, mărita cu o cifră ce na putut (> tncă înmulţită. Gura era ţuguiaţi l ’iw t că suge dintr'un sân invizibil «4 cvrmie.

Umbra cja neagră, începu n vorbiaarâ— „Te duci pe pământ, copil»,. *— Da, părinte—— „Sărman de tine!!— „De ce sărman, bătrâne?— „Pentru câ pământul e»«<- un <ult>

Jo răutăţi $1 (te mutării, <le Înşelăciune de minciună...

— „Vroi să m l sparţi—— „Nu, copila.« vel itia ţintuit In locul

tău 366 de sila, şl |! as va pâraa d i i »tai milioane de ani. Pentru flecare aecundâ a fiecărei dintre cele 3flT> de tllt. vei ave» tu lionne de privelişti urâte. Si au am venit pe pământ, Îmboldit de cela mai mari uA /uinti şi «permite Dar <lo rum ml am lua ’

da ION OOLEA

iifP uu iii tm «pun o tot «In omxrtiiIfft (•tagftta«.

(Mit'

« Abim 4* •Clttliut !*• 4 i# v«i Inilor

O um iM ^u ţl>|i tliltav iQ Iftbl*, rlllIftJM

(Uni n—ăt4Jkt tltt ft t iâ in i l 4» l*w

HAUriMc ■nu tu

ru io jii

1(4 cm

u ta i

mort, iar respirând, trimitea l"' pâmărr drăgălaşul copil, purtând firma 1!W.

Ajungând unul în dreptul celuilalt, din dric, sa ridică o umbră neagră, rp aco peria tot văzduhul. Nu se putea dacă-i om, fiară, sau altă dihanie. 1o massă mare, — fără formă de umbră la un colţ al ei, atârna o formidabilă barbă albă, ca stindard al bătrânetii.

locul, pe ironul timpului, tn «m tnmw4t Vedeam rum oamenii *e tnsalâ unii t>a al (ii, cum un om l?i bârfi* 9* >n»eia e d M l bun prieten când arenta nu ara de fată cum crim inali do rând. p» cari eu »inaut i-am văzul, n i ochii mei. rum au omorlt mişeleşte, acâpau neatlntl. pa rând allli. nevinovaţi, erau condamnaţi: am vâtut 1« mei care-şl înşelau bărbaţii, li m intlau. •

t - im

NINR BOTŢY0£&L Opere, v a

pierdeţi serviciiled in c a s t a p i r a l a i a lb . P â r u l

• I b lm ba trA ne» te »1 m ia a ne­no roc ire pe ere« pe rso ana ea p â r e i c â r n n t

C i» t ig a t l n a l t la f ig a r â tfaca vops iţ i ca la s t a a t a a a , s lg a ra s a a la B a ra s c b c a a la r a tr . R ega l*

i.p ro spe c t la cerere fra t is .T ia c * ta r a la s ta a t a a a se v l a i t M lei. Se fac si o a d a ia t i i p e im a n e a t f

I

ihALlTATEA ILUSTHATAÍH Decembrie 192U

— Privesc vtnirea unui an nou, fără re­gretul iluziilor pe cere le-am pierdut, cu iureren eelor care mi-au mai rămas".

/~\ , J ! r, •

Cu domnul Ion Minulescu, am avut de lus lupta cea mai aprigă.

Am fost la domnia-sa acasă.— Sunt dela „Realitatea". Am Întreprins%crhetă oricîre scriitorii noştri, pentru

SCRIITORII Şl A N U L NOUi»l umil nonX lr. « ̂1 __ v .

na i p; e, pri'I Iţa

i i Pri

Auul

i cel mai umil până la cel dintre oameni, dela cel mai I la cel mai bine dispus su­te ziua de 1 Ianuarie, cu bu­ra ta sufletul omului, un im- care isbucneşte tocmai în

l zi a anului. Toată suflarea îşi spune: icesta va fi cu siguranţă mai anul trecut.. Anul acesta, nu

i nu reuşesc!.»unul cu această speranţă, o zi,

iii. o lună, două sau trei, până eziluzie mai puternică.»rimat,ia cu nerădare ziua de 1 Ianua- toare de infinite speranţe, t cu unii dintre cei mai repre- :riitori ai noştri, cărora le-am

priviţi, ce impresie vă face, ve- aii no u ?“ui. câ nu ne-a fost prea uşor să ipunsurile de mai jos. învinge de aceasta, imediat.

* # #

m dus la domnul T. Arghezi, •a mi răspundă la întrebarea iln **a mi-a nls In nas. Eram nirtnaL Tot domnul Arghezi, n încurcătură, dăndu-mi urmă n*. sub formă dp scrisoare:

„Stimat* Domnule,

!>■! .»nchclti" t'a născut „întrebarea", re ale. mi s'au pus deja două tntre- .fV cred despre doamna Hortensia al lirngrtcut" fi „Ce influenta au a- mrilc, asupra încercărilor mele Iile- In primul cm am scăpat — sd mă

lo lin tn scriitoare — afirrndnd că nui riieir. Anchetatorul, mi-a fi trimis rlr doamnei Hengescu.... In al doilea m afirmat să mă ierte cititorii — ttntrebarea dv. a treia — „Cum■ venirea unui nn nou", lăsdfi-mă să rt. pdnă la 23 Iulie 19.10. >•mi ioc sd mă folosesc de osvitalita-

ra să previn, pe al patrulea întrebă- ■nunti, că dacă nu mă lasă'n pace. ii

Cu camaraderie T. ARGHEZI

iln ir sA deschid uşa, am mulţum it iluf Arghezi, pentru răspuns. Iar du- ani Inchis-o. am mulţum it lui Dum- efl nu am fost eu, al patrulea între-

inul Cnton Theodorian, autorul Bujo-

numărul special de „Anul Nou”. Solicit a- mabilitatea unui răspuns dela dumnea­voastră.

— Care e întrebarea?— Cum priviţi, ce impresie vă face, veni

rea unui an nou?— Asta ştie Dumnezeu!Al doilea care mă dezarmează. Insist.— Totuşi aşi vrea să ştiu, cum priviţi vh

nirea unui an nou.— Bine, vino mâine la minister. Iţi voi da

răspunsul.A doua zi l ‘am că,utat pe d. Minulescu, in

ministerul sănătăţii, al muncii, al instruc ţiunii publice. Nicăeri nu l-am găsit.

Era instalat, tot în biroul d-sale, din mi nisterul cultelor ţ i artelor, care întârziase cu mutatul.

Domnul Minulescu, era înconjurat de o actriţă, un profesor de conservator, un di rector de teatru, şi alţii... l i vorbesc.

— Mi-aţi promis răspunsul pentru azi.— A! Da! Da! Şezi, te rog, puţin.Şi domnul Minulescu mi-a scris răspun­

sul:

„Sosirea unui an nou, o privesc la înce­pui cu bucurie, fiindcă de obicei de fiecare an nou, mi se cer lot felul de interviewuri. atenţie care face să mă cred om mare. Si pe. urmă cu tristeţe fiindcă interviewurile de obiceiu, nu mi se plătesc, ceeace-mi do vedeşte că sunt tot un om mic.

I

Pe domnul Camil Petrescu, autorul , Su fletelor Tari“, l-am găsit în redacţia „Omn lui Liber“, înconjurat de un vraf de hârtii şi de prieteni.

— Ce impresie vă face venirea unui an nou?

Domnul Victor Eftimiu, autorul atâtor piese de teatru, care au obţinut succese ră sunătoare pe prima noastră scenă, ne-n spus:

„N'am avut niciodată impresia că intru intr’un an nou, căci disciplina milenară n'a putut învinge, în mine, sentimentul

de independentă. An nou? De ce? Toate zilele sunt noi. E an nou, când încep o muncă nouă. Firea însămi nu se supune le­gilor noastre, căci 1 Ianuarie nu înseamnă un început, nici pe pământ, nici subt pă­mânt, nici în ape, nici în văzduhuri. Când desghiaţă gârlele, când se vesteşte prima barză şi toate cele de subt pământ,—afară de fraţii noştri îngropaţi — es la lumină, iată Anul Nou. Cellalt? 0 foaie moartă, de calendar."

Domnul Liviu Rebreanu, fiind director general al Teatrului Naţional, e extrem de ocupat. Intre semnarea a două petiţii, lă ­muririle pe care le dădea unei actriţe şi o convorbire telefonică, ne-a spus:

— „Fiecare an nou e un prilej de iluzii, precum fiecare sfârşit de an, înseamnă, o risipire de speranţe şi o revizuire a sfără- măturilor.

1930 poate să aducă toate surprizele. Pentru mine, ar fi cel mai simpatic, dacă mi-ar aduce o carie nouă — fireşte de-a

— Aceeaş impresie pe care mi-o făcea intdiii Septembrie, când eram în liceu, lini Jceam. anul acesta voiu avea numai note bune. Şi era totdeauna ca în trecut. Asia, parcă am terminat liceul. Voiu privi la fel fiecare început de an, până când voiu termina iar.

( - * 1\ 6 oCri-

r 1 h-<

HH* M»«HM ********* «*«M *** ****** M ♦ ♦ H« ♦♦♦

Vreţi P Ă L Ă R I I eftine ^ ? ? ? şi F R U M O A S E -Vizitaţi fabrica de PĂLĂRII de dame

„ C E R E A N US T R . A C A D E M I E I 4 , (tn curte)

. Asortată cu cele mai no i ^• M O D E L E P A R IZ IE N E w

7

Decembrie íí>25

Pe stradă, linişte. Tăcere de mormânt In aer, o hârtie, pe care vântul o ridicaşi-O pasăre încremenită, cu aripile deschise

Un automobil. Farele luminează puter­nic. Şoferul este puţin aplecat pe volan Priveşte fix. Paie foarte atent. Stătu. Chilometrajul arată 120 pe oră.

Un copilaş cu ghetele rupte, rămăsese cu gura deschisă. In mână ţinea o gazetă. I diţie specială.

Un domn, acostase o doamnă. Doamna l’a p'ălmuit, pe senine, în momentul -^u- duiturii. Şi palma i-a rămas lipită, de o brazul lui.

Pe acoperiş, un cotoi şi o pisică, forme,i •ză o idilă sculpturală.

Şoseaua. Fulgii erau în aer şi nu mai cădeau pe pământ. Linia ferată. Un tren in viteză nebună, stătea pe loc. Deasupra 1" comotivei, un fum gros şi negru, pluti.i fă râ mişcare.

Intr’un compartiment, un domn a rămas cu „Realitatea Ilustrată’’ în mână. l iv a ză, aceiaş literă şi nu o desluşeşte.... In văzduh, un aeroplan a rămas suspendat, ca într'o gigantică plasă nevăzută.

Luna a căzut din cei- şi s'a aşezat pe un felinar.

Anul Nou a întârziat să vină!....Soarele, puternicul şi invincibilul Soim-,

era singurul care mai trăia. într'o clipă i> dete seama de neporocirea depe pământ

Telegrafie lui Dunui ce se aprindeau pe c

Prea Sfântul se ngi timbra cea neagră

tul de a-şi termina — „Am iubit copiii

Dumnezeu. sâ i a|i r ochi de jar ţi irup d cobor de acolo, din Ic sui p i tronul DUH!» cue sfinte.... acum a putut răbda... şi cân Domnul ce dar mi-a am ales-o pe ed—. d milioane de daruri ? ales-o... femeia cu oc ţarpe... şi mi-a dâru abia..»

In vremea aceasta unei mame nenoroci faţă, fără a se ruslo căpătâiul felii na le, mare de petrecere.«

Povestirea umbrei brusc.

Umbrele se de<*| &r bună ziua.

Cea albă, porni *| neagră spre cer. I n clipa se produse

Deborda pământul Tic-lacui p'ndulei

M t

Cron ica A n u lu i NouAnul Nou : in veşnicie s'a deschis <> iimni mir Timpul işi aşterne colinii, pe întinderi >/</< rol Şi pe când necunoscutul cheamă găndu'n t ■■ ,Anul Nou în dur ne-aduce câte-un semn ■>,O 1 banala tresărire, după vechile urări.

Visuri firave şi doruri rătăcite n dr imitau Idealuri ne’mplinite, — toată gama dr dun m Care trebuie să vie, ca şi astăzi, ca si cri Ce ne-aduci ? Ce bucurie ? Că Ir clipe dr lumină Sunt în anul care’ncepe Peste viaţa-nr ./< hun Vei aşterne flori de aur şi parfum de primăvara Vom mânca tot pâine neagră, cu tărljr si srrară.Şi, de birurile grele vei puica să nr frrrşti Cine va păpa budgetul ţării noastre, român, \h Câte taine minunate ne aduci. ,ln Am i. cu tmr Spune-mi: la întruniri, de pildă, lot nea Trancn Cuvântări, ţipând că umblă să salveze iară fura Vor mai fi pe la vitrine poezii, de diminua SmaraDar Vintilă ce va face ? Dar Maniu '.'hm M • •• ........

Au să se mai inventeze oameni ca Păun. </<Şi-au să se mai ia la harţă lunian, cu dr. l.upu La interne şi la muncă, cine va învârti şurupn Câte mii de manifeste o să scrie generalii'Crezi că vor veni străinii, să ne dee capitalii Ce va face A. C. Cuza ? Dar celebrul VidrighinII vei apuca tu oare pe D II., ministru plin . ..Ştiu că’s pisălog... dar uite... m’am născut cum Spune-mi: crezi tu că Potârcă deveni-oa om tubftre 7!La concursul, ce va face „Realitatea Ilustrată'',Cine crezi că o să fie cea mai minunată fată.— Fata care să se-aleagă, inlre miss-c, mai fnunoa$i ...tarna-şi vântură zăpada, viscoleşte viforoasă,Şi pe când copii de şcoală umblă 'n sat, cu plaguforul, Numai eu n’am pic de pace... Mă gândesc : dar cu annţrut Cum va sta nenea Pavlică? Dar colo, la cazin Ce surprize neplăcute vei aduce tu, An-Nou Câte drame noui va scrie domnul lorga '.' ilar (. ith.Eu, în cele ce voiu face, tot voiu mai avea ghinimi Vor mai fi ceva comploturi ? Dar răsboaie '.' har ,.rxprr!i Oamenii lui Tătărăscu vor mai fi la fel de fierţi Câte fraude, şi crime, şi abuzuri ne aduci Ne vei da belşug şi roade, sau ţi-e’n gând să ne asm i

...Nu 1 Mai bine nu mai spune I Ce folos e să Ir ştiu Din nădejdea de o clipă, praf se-alege mai târziu ....Timpul îşi aşterne colbul, pe întinderi siderale...Anal Nou, în veşnicie, a deschis o nouă caleBună pentru cei cu-avere, — grea pentru acei sărmani '...Cititori şi cititoare, — ce-are-aface ? — La mulţi ar

V i

GEORGE SILVIID*n *ub*ol pAi

m ao iard i

R I Z E R I A b e e rOaie» M oşilor, E3

p«Btru U s a i ţ

voit

ATUNC

IMEDIAT

I

»

♦ * ♦

M a r t A M o n d i o l A

R

A

■i mm m I 1[ tU iw f

jGontra Tusei!Bom boane „ E G G E R

8

Î8 Decembrie ii>S9

Un model de pălărie din feu- tre filtz- negru, fruntea desgoli- tă într’o parte şi o aripă lungă in cealaltă, care dă un rache

special sezonului de iarnă.

• rochie de searâ din catifea de mătase im- nalâ strânsă pe corp până la şolduri, par-' dr jnt In clnşuri bogate, mai scurtă in faţă. Ircnltt-ul foarte ascu/it până la mijlocul telul.

(Jn complet pentru după amiază format dintr’o nostimă rochie cloche, cu colţuri nere­gulate şi o fundă boga­tă în faţă.

Mantoul din aceeaş stofă are colţurile mai scurte. (E modern ca rochiile să se vadă din mantou).

DECUPAŢIcăci contra acestui ,.bon((, vă remitem

GRATUIT un eşantiliion al —

Perlelor de Toiletă „DOSUL“spre a vă da posibilitatea de a vă convinge de efectul unic în felul

s iu , al acestui cosmetic, dovedit ca nevătămător (nu este săpun)-

G E A - K R A Y E R , S . A . T i m i ş o a r a 17

ASAMT \TEA ILL STHATA

M O D A

Două costume elegante pentru sporturile de iarnă din lână beige.

9

2X Decembrie 19'29

Misterul băii, în care a fost asasinat MaratCurioasă con troversă spre a stabili cure din < >■!> tr< i 1

in A m erica ) e cea originală, iu < <n r a fost asasinat ■ f t '

la l.otttlrm fi ulti

O discuţie interesantă s’a deschis în jurul băii, in care cri: iu Marat, cel mai sângeros personagiu al revoluţiei franceze a BM morît, de frumoasa, entuziasta şi violenta Charlotte Corday.

Milionarul Rodman Wanamaker, fost comerciant şi r> !i ţ - • de obiecte de artă, acum decedat, şi care-şi petrecea mare ; din timp la Paris, a cumpărat, acum câţiva ani, cec Im elcă e adevărata baie, pe baza unor certificate care atestau aut citatea. Această baie a fost vândută, de curând, la licitaţie, unul alt milionar american, care nu vrea să i se mai pomenească numele, din cauza con­troversei ce s’a iscat.

Se pare că ar mai exista alte două băi vechi şi despre fie­care din ele se spune că e cea în care a murit Marat, rănit, cu isufletul p lin de ură. Una se găseşte în cunoscutul muzeu Gre-

vin, din Paris, care are o interesantă co­lecţie de relicve şi fi­guri de ceară, evo­când istoria Franţei, dela revoluţie încoa.

Cealaltă se spune că e în saloanele doamnei Tussaud, la Londra, unde se gă­sesc deaisemeni multe relicve ale revoluţiei franceze.

Baia din Londra are anexată o mască de ceară a revoluţionarului, care n’a semănat decât ură.

Când a fost cumpărată baia, care acum se găseşte in America, era însoţită de un certificat al doamnei Marcelle de Saint Brice, posesoarea prece­dentă care a vândut antichitatea, tn 1905. Ea o moştenise dela bunicul său, care o luase în păstrare, puţin după révolu ţie.

Certificatul e astfel redactat:

„Confirm prin prezenta că baia pc rare „am vândut-o domnului Boichard e di:i e- „poca lui Ludovic al XVI-lea şi că bunicul „meu m’a aisigurat că e cea, în care a fost „asasinat Marat.

(ss) Marcelle de Saint lirice Semnătură autentificată de comisarul

de Poliţie.

Odată cu baia, cumpărătorul prim i o cheie veche dela odaia în care a murit tero­ristul. Următorul certificat insoţia cheia:

„Eu subsemnatul George Auguste Julien Eloffe, născut la Paris, la 1 April 18f>:., in odaia, în care a fost asasinat Marat, Rue de l’Ecole de Medicine, declar şi certific că cheia aci anexată e cea dela uşa odăii de baie, numită odaie de odihnă, in care a fost asasinat Marat, de către Charlotte Cor- day. Servitoarea lui se numia Joralle. Tatăl meu, intendent al caselor din Rue de l’Ecole de Medicine No. 18 şi 20 schimbă broaştele, în 1860, păstrând pentru el cheia pomenita Broasca şi clopotul sunt la Musée de Chiny. dar cheia lipseşte” .

Pe marginea băii e o inscripţie in fran­ţuzeşte, care înseamnă: t~

Baia in care a fost asasinat Marat. la /•> Iulie

pierdut

Sork, veni•\nrr

Saneau.

n iv p r in

rn rr

CfcarlolU C*f4ar

Adevărat« bala (actaalnanta, la M t in l Crtrim . to car* a tosl asaalaat Barat

Baia are o formă ciudată. Seamănă cu o gheaţă pentru labj unui uriaş din poveste. Are aproape doi metri, dela călcâi la vârf şi un metru douăzeci înălţime. Deacurmeziş chidere de aproape un metru, pentru cel care se îmbăia y. care şedea înăuntru, pe un fel de scaun. Fonna băii menţinea â i Sub călcâi, era un mic grătar unde se puneau cărt mi pentru încălzitul apei.

Marat nu întrebuinţa baia pentru lux sau numai pentru cu­răţenie, ci pentrucă suferia de-o boală de piele determinant* a ferocităţii, cu care-şi urmăria victimele. Baia aceasta : ■ singurul mijloc, de a-i mai alina suferinţa.

Băile erau, în acel timp, lucruri rare şi se întrebuinţau poţi», numai pentru spălarea trupului, mai ales ie răîre 1 - n intaţi. Dacă pătura de jos a poporului ar fi ştie.- .urătorulsău, Marat, lua în fiecare zi o baie, cu siguranţă c i acesta »l-ar fi

itrilnci i intre#**

Sàrofc m 3rr cir!;

ii moment. ţi i i 4 itrfttorHosrr. 4«

I f i de dimineafi. I P a ltii Roţi! ; «t \ ; Rue de rEcol* vi ! —* «•GctAfeMiv! a o deconcerta n

ic« fnmxiati Q iar1 »earl gftlhtx <W Y a%tiHei. E ora %*p* din rama babelor.

Fari«

t ţ i f f V f f t i a it . U*r*f %*i febra farofe éh KArlie.

»ftare. r#-î i

i **ai»aii

, • Hai# 1« f t n j l a m a fc i Va acfVfl ia 4e xai>a WL, Sm la faÊÊk

ft I i

10

AT EA ILI STHATĂ m Decembrie 1929

Strada turnătorilor de opium. — ltidienii şi cocaina. — M ân­cător,; de cânepă.-F u m ă t o r i i de K if. — Kohi-Bhang şi Iarba

dracului, etc.K

I lalea rii si

M\l MARI' parte din omenire tră- ţle din speranţe şi mai ales din Hu­

ne pare întotdeauna lipsită triat veşnic paradisul minu-

iri/or noastre. Dar dacă majori­i/n cu efectele imaginaţiei, ericirea. apoi sunt unii in- eeazii paradisuri artificiale, stupefiante mai mult sau

tloase. despre care ne vom

r o m i Dl O I’ICM ŞI MORFINOMANtI

i>ricliiţilc halucinante ale opiumului, tirtosculc din vremurile cele mai ve-

: lucru sigur, că popoarele antice fo- M-min|t-le de mac, drept medicament

fer. dco.irece Intr'un papyrus milenar, i dcvcoperlt, se poate citi re|eta cu-

■ unui preparat menit să im|)iedece tare:

e de mac. ou gunoiul

mai recentă decât ceu u opiumului. Cei ce-au introdus-o în vechiul continent, au fost spa niolii, cari au importat-o din Peru. prin se colul al 14-lea.

Mai toţi Indienii mestecă între dinţi frun :e de Coca, mai ales în cursul rugăciunilor şi prosternărilor şi această frunză, este pen Iru cel ce-o mestecă, isvorul unor mulţumiri nebănuite. Din această plantă, se extrage co caina. Sub influenţa ei, individul uită de greutăţile vieţii zilnice şi trăeşte în închi puirea plăcerilor ce visează, plăceri pe care realitatea crudă i le refuză.

Un savant german, care s’a ocupat intens de această chestiune, declară că numărul cocainomanilor, a crescut considerabil in Germania.

..In anumite baruri şi restaurante, se vând cantităţi enorme de cocaină, în mod clan- destin. Aceste localuri, au săli speciale, fre- quentate numai de pătimaşii adoratori ai groaznicei otrăvi. La începutul anului ace­sta chiar, poliţia a descoperit un bar, unde

COCAINA... ea a auzit, desigur, vorbin- ■ cocaină precum şi despre trităţi, împotriva acelora ce

fiată după injectarea u- nei doze foarte puternice.

se adunau, in mod regu­lat, vreo sută de bărbaţi şi femei, pentru a duce. o existenţă somnolentă de câteva ore, în vâltoa­rea visurilor produse de cocaină“.

Nebunia sigură, după suferinţe atroce ; _ iată sfârşitul celor ce-şi dis­trug organismul cu acea­stă fatală otravă.

FUMĂTORII DE KIF Există, mai ales în A-

frica de Nord, pasionaţi după cânepa indiană. Se spune că în 1378, Em i­rul Sudur ordonase să se smulgă dinţii tuturor acelor indivizi, surprinşi mâncând haşiş; însăş Napoleon încercă să su­prime acest rău, atunci când cucerise Egiptul.

Haşişul, sau cânepa indiană, este consumat deasemenea, -sub formă de tutun, după ce i se a- plică preparative spe­

ciale; e fumat apoi în pipe de înfăţişări foarte ciudate şi se nu­meşte Kif.

Locuitorii din regiunea Riffului şi a Atlas-ului, sunt fumători pasionaţi de Kif şi se spune despre ei că fiind adepţi ai sectei fanatice Se- nussi, se îmbată din obişnuinţă, mai în- tâiu, cu acest haşiş şi apoi se dedau ce­remoniilor lor, la care cad în extaz.. Efectele cânepei indiene sunt cum nu se poate mai bizare.

După câteva minute de toropială şi de nerăbdare, fumătorul, începe să dea toate semnele unei veselii puerile, între­tăiate, din când în când, de un râs con­vulsiv, urmat de hohote de plâns. Toate simţurile se ascut şi devin mai fine. Un

murmur dă impresia unei căderi de apă şi capul devine un fel de isvor în­flăcărat, din care ţâşnesc nesfârşite focuri de artificii şi ploi aprinse de scântei multicolore. Mulţi fumători din- tr’aceştia, cad în stare de beţie sau se

adâncesc în extaz. Alţii sar mereu până când ameţeala îi epuizează şi-i trânte­şte la pământ. Uneori, aleargă pe câm­pii în lung şi în lat, sau li vedem mer­gând „în patru labe“, ca pe copiii ce nu se pot susţinea pe picioare.

întrebuinţarea haşişului, duce la o vertiginoasă scădere a facultăţilor in ­telectuale. Corpul se debilitează iar

vânătoarea înyierşunată, când moartea se apropie, individul este aproape de nebunie, o introduc prin_ fraudă, Am putea cita încă multe otrăvi care produc halucinaţii şi beţr.

mr un p dea-

sc din. i !:. Imligene din insulele Hebride. In timp ce una fumează Kif, dintro pipa

toarte ciudată ca formă, cealaltă mestecă haşişul, producător de senzaţii K-rirc halucinante. — "[■getelei' M-uric. Mirb i u patimă nebună, vaporii opiu-

Inţi aceşti fumători sunt tăcuţi din fire. Din au grijă să mai rostiasc.ă:Sfântă e bunăta-

iuropa există prea pu­ie se fumează opium, pe o scară tot atât de unarea morfinei, care itae de cap nici pentru ici pentru a fi introdu- in braţ, etc.

iată a unor asemenea •te plăcută, viaţa apare necazurile zilnice dis-

nbracă in mantia feri- î. — obişnuindu-se cu t, cere ca dozele să fie dela o zi la alta. pre- injecţiilor., individul ajunge un I fatalei otrăvi şi sim- de a şi-o procura, fie

retul cu încetul, voinţa in depresiuni fizice şi specialist nu e chemat •a desăvârşeşte opera

Geishele japoneze, sunt mal totdeauna fu­mătoare de opium

'lirntilor pasionaţi. întrebuinţarea ei în Europa, e (Continuare in pag. ?S>

§# Decembrie

Tălmăcirea unor episoadedin sfintele Scripturi

Literele de loc, Ia benchetui tal Bellbatet.

Restabilirea unor fa p te biblice la lumina *tiiinţt « ?•'

Nici o carte n’a stârnit atâtea discuţiuni in ultimul t mp, pri i r - lc rt'.e Kicercurile religioase, cum a stârnit o recentă scriere apăruta la 1. n *t irr \âlt â. j ri.’tij dra. Volumul este publicat de către „Societatea pentru propagarr.i l).:i gâtlejul lu t t t

înţelepciunii creştine”,

I s H B H H iR ' * ! a S H U H Apoartă titlul: „Noui co­mentarii asupra sfinte­lor Scripturi”.

Fără îndoială, că pâ- . nă acum s’au scris atât de multe cărţi, asupra Bibliei, încât s’ar pu­tea umplea o întreagă bibliotecă.'Nici una nu este însă atât de senza­ţională cum.se prezin­tă aceea apărută acum.

Noul Testament areo vechime de aproape două mii de ani, iar Ve­chiul Testament scris la diferite date anteri­oare, cuprinde lucruri care merg îndărăt pâ­nă la facerea lumii. Ia­tă că s’a găsit acum ne­cesar, de către unii e- minenţi teologi, să se reexamineze cele mai importante două scri- <*ri apărute vreodată.

Dată fiind autorita­tea persoanelor care au colaborat la această lu­crare dificil,ă, se pare că de astă dată s’a a- juns la o tălmăcire e- xactă a unor probleme care au produs confu­zii în minţile multor credincioşi.

Intr’adevăr, este ne­cesar să se accepte, în întregime, versiunile biblice, cum, de „Facerea Lum ii”, „Ionas şi balena”, „Bilenm şi asinul". „(*<>Iui Noe” şi povestea vieţei, exagerat de lungă ,1 lui Ma!lni» «l<-

Un comitet format din episcopul C h n r h x _________ __Gore, al bisericii engleze, reverend-ul dr. II.L. Goudge, profesor de religie la universi­tatea din Oxford şi reverend-ul dr. Alfreil Guillaiime, profesor de limbi orientale la u- niversitatea din Durham, au revhniit sfin­tele Scripturi, rând cu rând, cu cea mai mare băgare de seamă şi cu toată smerenia.S’au explicat unele episoade, cuprinse în a- oeste cărţi sfinte, dându-li-se la lumina şti inţei de astăzi şi a datelor istorice cunos­cute, adevărata lor tălmăcire. La această grea lucrare au participat, în afară de teo­logii citaţi, încă vre-o 50 de colaboratori, competinţi.

In general, deciziunile acestor înalte au­torităţi bisericeşti, arată că multe dintre povestirile minunate, ce se găsesc în Ve­chiul Testament, nu trebue să fie crezute.

In ceeace priveşte însă povestea vieţei şi a faptelor Mântuitorului, chestiunea a fost resoîvată în alt chip.

Oricât de supra-naturale ar părea aceste fapte, ele trebuesc acceptate, pentru că r vorba de o fiinţă supra-naturală.

Cu toate acestea, cercetătorii cita ti, evi­dent cinstiţi, hotărîţi să ajungă la adevăr, sunt nelămuriţi asupra a două dintre m inu­nile Mântuitorului. Şi nu pentrucă sunt m i­nuni, ci pentrucă nu se poate înţelege in ce •-cop le-a săvârşit.

învierea morţilor, lecuirea bolnavilor, minunea pâin ii şi a peştilor, schimbarea a- pei în vin, au fost desigur binefaceri, pe care oricine le-ar fi făcut dacă ar fi fost înzestrat cu puterea divină.

Dar blestemarea smochinului sterp şi in- ne^area turmei de două mii de porci, nu pot fi lămurite cu uşurinţă.

Innecarea celor două mii de porci este relatată de apostolul Marcu, în capitolul al V-lea al cărţii sale. In acest capitol arată cum Isus, ajungând în ţara Gadarenilor, a fost întâmpinat de un om în care pătmn-

datf lor imtoriem

REALITATEA tLVSTTlATA

.■oriifvan!timplor".

F ă ra|if Indui

. . .

! . . . . . .. c de smochin. Şi precum ihetist’.il are grija să explice, în acel al anului, „.Vii era vremea smochine-

că e nevoie de-o aliă expli- ite concepe, intr’adevăr, ca

ră Jndo. Nu se;ă!»rul Mântuitor, nuinai penlruc’a fos! nUjit, de a nu fi găsit smochine, să eme arborele şi sâ împiedice astfel şi

. da a se bucura, la timpul va, tl- roadele binefăcătoare.

* * *i eşte Insa minunile din Vechiul

.■uttirii volumului de comentarii, r lă sfi răstoarne multe, ca fiind incom- !c cu raţionamentele de astăzi.

Balthazar a fost omorît, iar regatul lui cuce­rit de Medei.

Comentatorii răstoarnă cu totul această poveste, pe motivul că Balthazar n’a lost niciodată rege al Babylonului. Dânşii evi­denţiază că Nabonidus, ultimul rege, a avut un fiu cu acest nume, dar spun: ,,Dupa do­vezile, pe care le posedăm astăzi, este nein- doelnic că Balthazar n’a domnit niciodată. Imediat după Nabonidus a urmat Ci/rus şi nici un alt rege nu mai este cunoscut în is­torie. Curând după epoca lui Daniel, Baby- lonul a fost cucerit de Perşi, în timpul unui banchet. Aceasta s’a întâmplat însa sub un alt rege. Probabil că acest eveniment isto­ric a inspirat povestea lui Balthazar”.

I I . ........ I apare ItU NOe, pe cana acesta ttoraua..ido veche sculptură în lemn)

a fost desigur impresionat, HiVesle a lui Halthasar, nefe- liahylonului, îngrozit in tim- •lict, de apariţia misterioasă

? al palatului, a unor litere de ••-i> mână Invizibilă. Scrisul cu- lăloarele cuvinte: ..Meue mine

lire Înţelepţii lui liallhasai îâciasră aceste cuvinte stra- oferi un lanţ de aur greu şi ite de al treilea conducător rnre-i va găsi însemnarea, a fost in sîarc să dea o ex- la spuse lui Balthazar, în

era un avertisment, pentru________________ __ ţării. Hegele, fără să sei. impresionat prea mult de această talmâ- i I n , o cresu to ltlţ si iŞI îndeplini făga- diii.u . ia!.'. i!c Daniel. Chiar in aceeaşi noapte

iMJÎIîlnhitmic)accs

ÎMli

Înlăturând povestiri imaginare, cu totul «neverosimile, aşa cum sunt naraţiunile asu­pra Creaţiunii, din Geneză, potopul şi cora­bia lui Noe, Ionas şi balena, comentatorii stabilesc că aceasta nu treime să turbure şi să îngrijoreze pe nici un credincios creştin. Mai spun că mulţi dintre părinţii creştinis­mului, din timpurile când a apărut această binefăcătoare religie, n’au interpretat po­vestirile antice din Geneză drept o istorie bine fondată. 'loate au fost privite ca idei sau doctrine, prezentate în formă de po­vestire.

„In Geneză, spun comentatorii, nu se gă­seşte nici o descripţie a începuturilor reale nici în ceeace priveşte pământul şi nici în reeace priveşte omul.

Ştim că începuturile lumii şi ale omenirii se pierd, într’o antichitate îndepărtată, ne­asemuit mai veche, decât aceea indicată, cu

exagerată procîzie In Geneză.Nu se poate înţelege cum a dat Creatorul

celor antici vre-o explicaţie, asupra univer­sului. Şi aceasta din cauză că minţile lor n’au fost destul de desvoltate, ca să poată s’o priceapă. Nici chiar dacă admitem că, prin vre-o minune, un profet >ir fi fost n- iât de înţelept, Încât să poată Înţelege idei, care au nevoie de studii alflt de complicate, n’ar fi fost toUiş in stare să le impărtă- ţirscă printre semenii lui, lntr’un chip des­tul de explicit.

Despre Potop, comentatorii spun că n’a fost inspirat din fapte istorice. Iată părerea lor:

„Nu mai este nevoie să demonstrăm că un potop, care să acopere întreg pământul, în aşa fel încât să depăşească şi cei mai în- nalţi munţi, nu poate fi un adevăr istoric. Ca să strângi perechi din toate felurile de u- niinale, ar fi un lucru imposibil. Tot ase­menea cu neputinţă ar fi să construeşti o corabie, care să adăpostească pe toate aces­tea. Povestirea israelită pare să aparţie li­nei tradiţii generale, asupra inundaţiei, despre care versiuni diferite există in multe ţări. E o naraţiune în legătură cu potopul babylonian, aşa cutn a fost povestit în epo­peea lui „Gliilgamesch”.

Iată o frântură din aceast'ă epopee:„O mufitorule Shurippak, fiu al Uburatnlului „Părăseşte-ţi casa şi clădeşte-ţi o corabie ; „Abandonează-ţi bunurile şi gândeşle-te la

viaţă;„Salucază-ţi sufletul.,Adună în mijlocul corăbiei, din fiecare

vietate“Şi am încărcat-o cu tot ce-am avut,Şi-ant adunat din toate vietăţile,Şi-am luat pe punte întreaga-mi familie şl

toţi slujitorii, Şase zile şi şase nopţi bătură vânturile, că­

zură ploile nemiloaseCând sosi ziua a şaptea, furtuna şi poto­

pul se liniştiră. Am deschis fereastra şi am dat druxtul porumbiţei. Porumbiţa însă s’a întors.

Pentru că nu se găsia vre-un locşor pe pământ unde să poposiască“.

După ce Gilgamesh a trimis şi o rându- ~-nică, care deasemeni se întoarse, făcu în­cercarea şi cu coi 1. De data aceasta pa­sărea nu se mai îinoarse. Pământul a înce­put să se arate. Babylonianul Noe îşi debar­că încărcătura, construi pe munte un altar şi oferi zeilor un sacrificiu.

„Origina acestei legende“, spun comen­tatorii, „trebue.căutată fireşte, în vreo i- nundaţie dezastruoasă din Babylon, cau­zată desigur de o creştere a Euphratului, când a fost distrus şi oraşul Shurippak şi numai câţiva oameni au scăpat, cu ajutorul bărcilor. Dezastrul acesta s’a amplificat de­sigur în lungul drum al transmiterii orale, într’un potop universal, în care toţi oamenii, în afară de o singură familie, au pierit. Le­genda aceasta a alcătuit un subiect cât se poate de bun spre a broda asupră-i tema reli­gioasă a pedepsei divine dată unui popor degenerat.

După cum întreaga povestire a creaţiunii pare să fie mitică, aceea a lui Adam şi a Evei cu şarpele, cade dela sine.

ÎS Decembrie 1.

Adm irab ila Pastă’ de Dinţi Chlorodont cu gustul răcoritor de piperment dă dinţilor o culoare

a lb ă strălucitoare şi înlătura — de ’pre leriiţ^ cu ajutorul perii, de" dinii speciale Chtdt^ont, care

permite curăţirea dinţilor şi tn părfîie lor laterale — urâta piatră de pe dinfr:.

Nu cereţi decât Chlorodont veritabil şi feriţi-vă de orice ce alt produs similar.• V . : .■ ♦ ' •. • . ‘ •• • • ' j* • •;

L a b o r a t o r i u m L e o I n g . T h e o d o r d e S t i p e k . B r a ş o v , C i o c r a c 2

i\

In ceeace priveşte grădina Paradisul})î. cadrul în care a fost plasată drama, conicii :atorii spun :

„Ideea este comună mai multor rase. Nu este nevoe să se mai insiste asupra locului Orice porţiune ferită din Mesopotamia )> tea să alcătuiască mediul.

Povestea turnului lui Babei nu este decato explicabilă confuzie, între cauză şi efect. Prin această legendă s’a încercat simboliza­rea neînţelegerii dintre diferitele rasse ome­neşti, care vorbiau diferite limbi. Şi desigur nu se poate imagina o poveste mai fantast că decât aceea care vrea să ne încredinţeze despre teama Creatorului faţă de acei, car. voiau să clădiască un turn atât de înalt, în ­cât să-i invadeze Paradisul. Zăpăceala lim ­bilor nu putea fi deci opera Creatorului.

Comentatorii stabilesc în aceasta privinţă următoarele :

„Ştim că deosebirile între diferitele limbi sunt un rezultat şi nu o cauză a diversităţii rasselor. E logic să considerăm Babylmiiil drept centrul de unde s'au răspândit diver­sele rasse, ceeace oferă o sursă verosimilii pentru legenda Turnului Babei“.

Longevitatea extraordinară a lui M illi salem, bunicul lui Noe, care a trăit Ulii) ani. după cum relatejiză bibl'a. e socotita o im posibilitate.

„O viaţă atât de lungă", spui. comenta­torii, „este fizialogiceşte incompatibilă structura corpului omenesc".

Nu este deloc surprinzător că u nea criticism al vechilor povestiri, a pro dus comentarii potrivnice şi asupra „ I . turării“ legendei lui lonas cu balei lumul de comentarii se spune Că Iii caz nu există nici o urmă de fapt i s to i n-,

devărat că unii au protestat, l'n o a r r r a n (.. G. Henn din Birminghani sptim-

— „Am avut eu însumi prilejul chiar aci, în Birminghani, acum -i' am. <> ' semenea experienţă. In acea via- iu- unei balene era expus pe un ti din Strada Navigaţiei. I.u şi alţi I- o a m

cari am intrat prin gura balenei, ne am pr. umblat prin gâtul ei şi am putut rStnfine In ăuntru, oarecare timp. Pere ii'ar fi j>■ • ca o balenă să înghită un oui şi să 1 ţn n< vătămat în pântecele ei ?“

Dar comentatorii nu vor să pritm asi- i rx plicaţia. întâmplarea lui Bileain cu f< ........

2S Decembrie 1U29

naiul său asi de către ace

„Povestea oprit in mij grăiască stăj tate de celei: vechiul test. ca şi aceea | Achite au vt apropierea i

Nimeni m inită)ile bKc mul, sunt ar ce priveşte mului csle v esenţiale ale

Versuri cu vagi sau cui ţi justificate au fost seri- teau In nuni lăţii.

Dar nici c site de num

De pildS, vechiul lo t ii Denceea a fi dilete legeni

.n.

NERVII f ZSSh.'

D*voastra consuma diu uctlvXltca ti I rila d eordată a zilelor noastre. Sunteţi «b- >it. t.ir;< i deprimat pentrucă nu va «nr-oiţi ■■ ■: nervii Dvs. au aceeaşi nevoe de br.m» 51 i ; ca şi corpul. O aliir ntaţie id c-rvilnr

ARNEAaliment nutritiv

bogat în vitamine şi săruri hrâfl tOari calmează, vă tortificâ, vă înviorează, vă di

de viaţă şi o mina buna. Broşuragratuită trimite„Gea-Kiaf er" I m

C E D E T I P R E T U T I N D E N I

C I O C O L A T A S I B O M B O A N E L EM . Ş T E F A N E S C U

f f R I W I T i i^ ^ ^ S U N T (FIE MAI BUNE Cit ti

14

MBAUTATEA ’LUSTPATĂ ?.? T)ecembrte 1929

Când ies strigoii, din morminte— T r ă i m t e r o r i z a ţ i d e s u p e r s t i ţ i i —

hd, lnapoindu-se din Egipt, la Paris, primi vi­ilor Arsène H şi Ponsard. Ea evocă atunci o a- lata / amintiţi de masa, dela Victor Hugo, când am fost 13 la Hugo şi sofia sa, doamna şi d. Houssaye eu şi Rebeoca,: na, i .<• r.ir.l de Nerval, Pradier, Alfred de Musset,

al" >i contele d’Orsay. Ei bine, unde sunt azi•nvivi ?

Iluzii nevasta lui, in pământ; doamna Hussaye a a i , rd n deasemeni, Kebecca e moartă, Gérard de

dier, Mussel, l’errc şi d’Orsay, morţi ! unită Racbcl, să nu mai vorbim ! Nu au măi rămas, de-

s: (iirardin ! Prieteni, să nu râdeţi de cei ce arraslâ cifră de doliu !“...

(eria de-O boală care nu iartă, şi în De- rlaj an, puse pe o scrisoare data de 1 Ianuarie, ex­

iles această scrisoare cu „1 Ianuarie“, în speranţa că -slinul ca să trăcsc până atunci“, ile după această dată, la 1858, Racbel muri.

* * *

1 ins'i ti,;iîr MiTstra ?... Oare dacă nu ar fi fost 13 s i!;■ ţii lui llugo ar fi trăit până azi ?

ma degrabă, din Iragica anecdotă de mai sus,. spirite ilcsial de alese, care cred, totuş, în su-

! isi-incni la superstiţii, că aceluiaş lucru sau : ii găsesc h influenţă nefastă, alţii îi atribuesc în-

a aduce noroc.,-. iasă pr Mi s I«..mânia, la volanul elegantei sale ma-

lună, .i inrcreueşte, o aclamă. Surâsul ei, frumos rle de rabin, c o răsplată princiară, pentru toţi.

r ' ( ar şi-a permis să facă o glumă atât de ma- ţaţă? In faţă, pe carburatorul

.ifiâ cifra 13 mare. in metal !... tnrofinia este convinsă că 13 ii poartă noroc, se poale nega că Miss e fată cu noroc.

, , . i adus m ,i mult noroc surâsul ei, decât 13 ?:isnlrră 13 de bun augur, deoarece, în afară de

potcoavă, mărţişorul ce se dărueşte . 1 M irtic. consistă dinlr’un mic 13 metalic.

X.

plugar, iar panglica

fac din plin,

•lit*!. irl>S-i Sf. rie), , Ito- det-

rtrec nene

rululcest«

vede

S’a făcut strigoi... şi i-arn miipi ţăruşul, în inimă...

in!r noapte de Bobotează, la ţară. Lupii ur- ilui. Ani asistat atunci la o şezătoare, ţinută în

se ascunse, sub un taler un pieptene, sub alt j un ban. un bob de grâu şi o panglică neagră, -î pună mâna pe un taler, fără să ştie ce se

, trăgea pieptenele, însemna că viitorul soţ condeiul însemna soţ învăţat, sau func­

ţionar; banul: soţ chiabur; bobul de grâu: neagră prevestea însoţirea cu Moartea !

Am tras pieptenele: sătenii făcură haz, aşa cum de câte ori le este îngăduit să ironiseze pe-un oraşcan

— O iei colţoasă,Boerule !...

Dar râsul se stin şe deodată, făcând loc unei tăceri de mormânt : Uinca, îmbujorata f a t ă , după care suspinau toţi flăcăii satului, _ ,

4 scosese panglica ~ (neagră. Sângele se retrase din obrajii fetei; ochii ci pri­viră o clipă în o- chii negri, ai lui Ion pădurarul, vân jos el însuşi ca un fag sălbatec, ;— a- poi se plecară.

Trecurăm la al­tă prevestire. Am turnat plumb. Măr­turisesc că o emo­ţie ciudată mă cu­prinse, simţind şi eu fiorul tragic ce trecea prin asisten­ţa aceea de oameni simpli, când Ilinca scoase din apă un bulgăre de plumb cu evidentă formă de hârcă !... Da, iată or­bitele scorburoase, nasul adâncit, umerii obrajilor eşiţi...

Atunci, am surprins o altă privire semnificativă: o privire de ură, cu care Xiculae, pietrarul dela cariere, fixa pe to n . Dragostea mai tare

Fetele trecură apo i, una câte una, în ca realitatea Ioda ia v e c in ă , u n d e se desbrăcau şi se a-

şezau în fa ţa oglinzii; Ilinca reveni pa­lidă, ţintuită de privirile noastre :

—• Oglinda e plină de sânge !...Era desigur un caz de sugestie, ce por-

nia dela panglica neagră. Formele d* plumb erau interpretate, după predispo­ziţia sufletească, a fiecăruia şi, după do­uă prevestiri de moarte, Ilinca era destul de pregătită, ca să vadă sânge, în o- glindă !

Azi, ştiinţa a scos din rândul fenome­nelor oculte (a „dezocultat“ ) cristalo- mancia, adică ghicirea viitorului intr’un glob de cristal, sau într’o suprafaţă lu­cie, cum e oglinda. Intr’adevăr, persoa­na care priveşte fix, globul de cristal, a- doarme sau are halucinaţii vizuale, proec- tându-şi imaginile din propriul ei incon­ştient, pe acel glob, sau în reflexele ame­ţitoare, ale oglindei.

Şi poate că în sufletul Ilincăi erau şl alte elemente mai vechi, care o predispu- neau la prevestiri tragice. Tot satul se temea de o dramă. Niculae era crud, ge­los.

Dar nu se întâmplă nimic.Vremea trecu, şi, într’o zi, aflându-mă

l,i oraş, procurorul m’a luat cu maşina in împrejurimi, unde se săvârşise o crimă.

Am intrat, seara in pădure, şi târziu un zărit într’un luminiş, nu departe de cariere, un cadavru, pc o movilă de pă­mânt. ‘

Criminalul înfipsese un drug de fier, in trupul victimei !

Întins pe movila de ţărână, cu ţăruşul în el, cadavrul părea o larvă galbenă, în care un naturalist a înfipt un ac, ca s’o

prindă de cartonul colecţiei.Lumina lunci pline era atât de palidă, încât umbrele de pe

cadavru erau vinete, livide...Lângă cadavru, o groapă...In jurul nostru, nu era nici ţipenie dc*om... Pustiu... Tăccrea

era desăvârşită...îndrăznii să şoptesc ;— L-a ucis şi i-a săpat groapa... A vrut să-l îngroape şi s’a răv

13

SU Decembrie 192S

L A O P A R T E C U T A L P A D E P L U T A !NU SE M A I OBSERVA P IC IO A R E SCU RŢ I '

O rice n h c a tâ s a u p a n lo l *e p o s t* p u r t a , m o r ta l d e v in e co m o d , o la s t ir vi normal. Co illa , P a r a i i i l a l a r a n t l i v s c r â n t i t u r a fe m u r u lu i , I r a c ln r a «leu. » • l a iA la t *

Cereţi g r a t i s P r o s p e c t u l »1 o f e r i « da p r e ' u t i d a la E X T E N S IO N B A R B E R I S , S. A. M i i . A V O V ia P o . p o r a I I

Se c a u lA re p re ze n ta n ţ i r e g io n a l i

Toate Doamnele şi Domnişoarele cnri doresc .1 Invui.i i > u n -

acasă să croească lingerle sau ori ce fel dn vestminti ii m

pet lua un curs prin corespondenta, sau se pot nlionn u

revistă technico-profesionala, „C R O I T O R I E Ş l A H T A "

care apare lunar iar costul abonamentului mmanual.

Redacţia şi Adm inistraţia, Bucureşti 1, S tr a d a H .ilr lo r Ni

| Director-Fondator, D. Theodorescu.

• ... ................... ................

Sub această emblemă *c oftă C El. MAI \ ASÎ SAl ON DE MODE, unde fi« cun Doamnă aau I)»mni|oars are prilejul să găsească cu un pr«ţ derizoriu ulimn c modele originale aduse dela «kt mat n>-’ r-

N o ta ţi bine adresa

S t r a d a L i p s c a n i 4 1 , E t a i (Intrarea prin Stt. Nicoiae Şelar i)

5 L _ __— _______________________________ n

TKUftOUM «* r r .n r r .u«I OtfVCVITUHI Pfc f i t #• T d f f l « iV kU N O c u m 6* ?M » f i»«f t» é#***** cu ^nervul

B U C U R E Ş T I ”,S T R A D A L A B I R I N T . 4 0 I

■m B Z W F a m r & î m :

jc.Tr. ̂ T r m ^ - r » K . T g

( S . N K V S F . I I I « i i- I A N |

1 l C . H A 2 A V H A M 1

\\ P r « i F * * r t l c« Ce» r « i r u ^ f l| f t f , A||a|i|pr |9, H• -**»«. ■

O t iU c tr « «

1E IN if t l f f |l M f f 4« « f 11

N **| COVOARE PEI3 C A U C (

l U n i l b u

” y

hy » •» » •» fc r t* . c u m* a t « iP # • a iM n â

x ^ - a n o c x m s n j

COLONIALE

5 c â § I

n . M i i m l i I fin*:t — |

* 41 r f i i„ # 17 I È9'"i

* <3

Cai I (m IL I ’ O- 39 ]

*4 * • |XJt I

9 ï t î i im i l I u n * * •

TlEArjT « ILUSTRATA ?S Decembrie 1029

v nDumnrsitins uitat •»rohabi! E Iun, |» amintind

uroruiui. euiujj

« I t i 1;X!?lt C3

J 0 tr pare cae unul

— lia iStttl cle j.indaiCtllftC. In aţtep

r*ce mă]| dr •Amâni,i moriiil nu urtj

î»a*~

au

i inlrebă :de pe aci ; nu-1 cunoşti ?

: tcnt, la faţa cadavrului, care era bine conser- i fusese ucis in aceiaş zi : ' urarul, am răspuns. ' \ni scena aceea, dela Bobotează, am povestit pro a prevestire.

uiae aietrarul. duşmanul victimei.'lu­de piatră ? întrebă procurorul. Ei bine. !j cest drug de fier, cu care a rost uci. r. in acei drugi, cu care lucrătorii sapă intru a pune înăuntru cartuşul de di-

sibiL Am plecat îndată spre sat. La11T* î i !' î î ! flârln nrrl in că fir» OiHi!«

miră este că mortul se afla chiar pe mo- cos din groapă. Aceasta mă face să cred

rultii fu ninfirmată de Niculae. Acesta ii > Imi, deşi recunoscu că drugul îi apar­

ii murit mai demult, ne spuse el. Eu l-am des- . U» înfipt ţăruşul, in inimă, fiindcă se trans-

r. < •: 11 a doua zi după Sf. Andrei.>, :■ a di- Sfanţul Andrei, toată lumea ştie că

41 din morminte !la ţ ia, f i uri, rare să scoată cât mai mult fum, tr ?; , sătenii mănâncă usturoi, al cărui miros i 1 >r, si- ţin şezători, pentruca nimeni

• xSn^ur, nrnsu..ă«,- ••n-dinţa că Ion, care murise de cu-

î: 1 ii1 ' i i strigoi. In viaţă, fusese bărbatOlltiliunu să vadă, in visul lor, şi

tea \a. pe falnicul pădurar.■.;■•< ■ I era întins pe catafalc, susţinea Nicu-

i ne. .ia usc peste cadavrul său, semn că vn «Icvrui strigoi, ir r \ . Iliui ,i, fosta soţie a lui Ion, zi cu zi, r (-a , ? t:i fiecare dimineaţă, ochii eiii< 11. pa! tarea feţei mai impresionantă... 0 vi- irr nc ipir Ion. strigoiul !...

■ vn Sfântului Andrei,(Sus'i Telegarii lui

Sântoagier (Jos) ...dacă peniţa

nu se’nfige... va lua trei la latină..

iran rc trăia a* l.’ .nca, voind s’o scufie it nocturnă n stri^olii- I«(M| CU o sapă. in lu- mde fusese inmormân- ■ ropase cadavrul şi - i ‘.irujul de fier, in ini- I sit tlll SC mai .scoale.nânt !...and a murit ion V, . ii »rocitronil.•ti două ,s£.iiâmâni. hlnc, poveltca ou strt- • minciună: Iii l-ai ucis u drugul, fiindcă nu ■:

pus r.ulnvrul Ini. >aşte c i ion a i*ost ucis.

unei jandarmilor sa a- e Nicoine.insă. o fenice despici i- usti in camera postului rmi.a* că nu c vinovat Ni- in recunoscut, in acea- •, parc părea nebună, pe ra. mai bine zis, umbra i fete. de odinioară... e rfnoyal Niculae ! stri- a. Ku sunt vinovată. Ion lupă moarte, in fiecare i mine. să-mi ceară so- In fiecare noaple voia

ie... Am iubit pe cusi lata ro’a măritat

pe Ion, cu şu­ri. . «aici. Şi Ion s’a făcut stri­goi. şi a venit in toate nopţile, in >atul nicu. \â mă chinuiască.

S e dc ebru, a înfipt ţă/uşul în inima răposatnlui dar mortul cerc răsbunare...

f-jşs „• otrăvit ion, conservase cadavrul, a-

* * *

i , s\ mi lucruri şi mai ciudate. Se şoptea, întaină că . l a venit la fata boerului !

In ad«văr. duduia Margareta care îşi petrecea vacanţa la ţară, Incepus slăbească; ochii i se înfundau în cap, părea că un

II suge sângele, in timpul nopţii. . . . , ,Duduia Margareta, fata boerului, e îmbolnăvi. In delirul ci.

vorbea I spre apariţia Zburătorului, un zmeu, eu aripi lungi şi chip strâlucitor.„

Ooeiorii sosiră dela Bucureşti. i-'ala pierea, văzând cu ochii.

fii fiecare noapte, un c â in e de la conac lirla prelungi prevesti- tor de m oarte . S’a născut un v iţe l CU d ouă capele : sem n de m are n e n o ro c ire . C e ru l, în as fin ţ it, era d e sânge. IV c lo po tn iţa b is e r ic ii,

çpçuv âe le c ân ta u , de p iază rea...

Şi, într’adevăr, un c a t a c l i s m se produse : in acel :.:i, îji lfllG, am intrat în răsboiu. S’a rBstiirnat într’o noapte, candela din odaia

fetii boerului. Un ta­blou căzut, din cili. Tot satul făcu rngă- •iuni; era semn că „Moartea“ dă târ­coale conacului.

Toji credeau că duduia Margareta se va prăpădi.

A treia zi veni in- \\să veste că printre

\v\cei dintâi cari au murit, pe Carpaţi, a

*fost fiul boerului, lo­cotenent de vână­tori...

Acum, peste mulţi ani, m’ain întâlnit cu doctorul plăşii, de atunci. La un pa­har de vin, ne pove­stirăm c i u d a t e l e „semné“...

— Da, imi spuse doctorul, pe clopot­niţă se afla un cuib de cucuvae... Ei, ce vrei ?... Trebue ca şi aceste pasări bleste­mate, să-şi facă cui­bul undeva...

^ — Dar la fata boe- Ş rului, spusei, se zi­

cea că vine Zbură­torul... Nu ţi-aduci a m jn t e cum slă- bia ?... Ce lividă şi agitată era ?...

— Margot ?... Dar Margot era de pe, a- tunci o vicioasă în­drăcită... Cât am lup­

tat eu, ca s’o scap de morfină... A, s’ar putea scrie o nu­velă psichologică, cu mica tragedie a acestei fete răsfăţate. Ştii, pe vărul său, pe tânărul acela, care făcea pe poetul decadent şi care se spunea că scrie ziua, în amiaza mare, cu perdelele lăsate, la lumina lumânărilor, pe un catafalc negru, în loc de birou ?... Ei bine, Margot se îndrăgostise de acest ţicnit, care scria versuri riguros neînţelese, pen­tru oamenii normali. Era la modă poezia „decadentă“. Margot, crescută la ţară, avea mintea şi trupul sănătos. Ea nu înţelegea nici o boabă, din halucinaţiile versificate, ale verişorului ei. Dar citise, nu ştiu unde, că există o cores­pondenţă între o astfel de poezie şi stupefiante; că Baude­laire, pentru a avea astfel de viziuni decadente, lua dina­dins opiu, — pentru artă. Şi atunci, fata începu să ia lau­danum, ca să înţeleagă poezia verişorului lit nit !

Renunţă la luciditatea ei mintală, pentru poezia lui de­mentă !... Voia că viseze halucinant, ca el... \u înţelegea că totul era o poză, o farsă... pour épater ies bourgeois !...

— Şi ?...— Şi, azi ea e morfinomană, pe pragul nebuniei, — e

pierdută...— Şi el ?— El ?... Poetul neînţeles ?... Furnizează primăriei nisip,

pentru pavaje şi sacale barometrice, în schimbul unor grase comisioane !...

— Ce ciudată e viaţa !...— Nu te tentează să scrii o nuvelă?... Ei, ce efecte s’ar

putea scoate, din toate acele „semne rele“, din cucuvaia şi candela răsturnată, prevestitoare dc nenoroc şi tragedie !..

Aproape nu există gest sau întâmplare, care să nu fie o superstiţie. „Trăim ca tntr'o pădure de sim boluri", scria liaiulelaire... In jurul nostru, e numai mister... Simţurile noastre sunt subiective, ele ne mint. Vedem lumea, aşa

.cum ne-o înfăţişează ele, prin vălurile lor, care deformea­ză, Le rclaţiune există între Real si Aparent. între lumea aşa cum e, şi lumea aşa cum .■ apare nouă ?... Superstiţiile nu sunt oare tentacule extrem de tine, spirituale, cu care sufletul nostru son- tiează, ce e dincolo de cunoştinţa noastră ?... Nu sunt ele, oare, in­tuitive revelaţiuni asupra Misterului, care ne influenţează mistic, obscuri conducându-ne viaţa, după legi necunoscute nouă ?... Orice visăm, îşi are un corespondent, în realitate. Şi oare simbolismul viselor, descoperit de Freud, nu-şi arc haz: . în acea populara „Carte a viselor“, — o carte de superstiţii, în care găseşti câ_ „daca visezi dinte căzut, de moarte vei avea parte“, „roşu dc visezi, sân­ge vei vedea“ (s’a constatat ştiinţilieeşte că în ajun de a scuipa sânge, ftizicii visează roşu!); „copil în vis, necaz înseamnă“ ; câini-

duşmani, apă-bucurie, batistă-despărţire, şi câtc altele’...

Orăşenii nu sunt mai puţin superstiţioşi, decât sătenii. Scrutaţi-vă conştiinţa, şi va trebui să mărturisiţi că aveţi o mulţime de superstiţii, deşi afectaţi că le dispreţuiţi, ca pe nişte semne ale înculturei. \ ă pare rau când vă ese popa în cale (mai^ ales un poi>*i cu barbă roşie), şi nu v’aţi întoarce din drum, nici în ruptul capului.

Soţia dumitale, îţi spune adeseori— Să ştii că ne vin musafiri, draga.— Dece ?— S’a deschis uşa, singură !Sau :— Bombonel merge deabuşileaGa şi când un copil de 3 luni, ar putea

merge în pas de defilare ! , ,Şi Doamne fereşte dacă Bombonel, dupa-

ce a crescut mai mare, vrea să sara pe fe- reastra •

__Vai, nu, îngeraşule !... Daca sari pe fe­reastră, să ştii că nu mai creşti.

Şi când Bombonel se face niai mare, e stie că nu va trece examenul, fiindcă Incul lăsat să cadă de sus, nu s’a înfipt cu peniţa, în duşumea !... Dece să mai înveţe, l i tocul i-a spus că nu va trece, la examen

In schimb, când vede o găina moart a . Bombonel se trage de păr, căci altfel... ciu­leşte !... Dar peste 30—40 de ani, tot % ■cheli !... , .

Când e „cavaler“ , Bombonei nu trelnie stea la colţul mesei, căci nu se va mai insura !

Iar la nuntă, dacă va încrucişa in.-unile piept, — va muri ! Chit CÍ va mari la 80 de ani, dar va muri, cu siguranţă !

Te întâlneşti cu un coşar, -au cu o < i găriţă: te bucuri, — înseamnă ci-ţl merge bine.

Dar dacă întâlneşti o fenice, cu doniţele goale, îti va merge rău !

In coia plină, însă, arunci un ban ş ţi va merge bine !

întâlnind femec care mână C llul, V# moarte, în familie.

Ce stupide sunt unele supi tuş, cât de înrădăcinate ! Să n'aprin leţi trei inşi, împreună, ţigarea dela brit! Unul va murii... Ce monamenl de atu piditate!... Şi totuş... Vă feriţi să aprindeţi al treilea!...

ÎS Decembrie 1929

igliituaud, I’a 1/

O fală plângea. In fierar« *1, ;*m " du-şi că şi-a spart, acum o luna oglinda era oglindă vcneţianâ. ci o « > n|** i valoare. Dar spargerea ogliniu ' l" r j şapte ani de nenorociri '... ^

Fireşte Insă că pentru lata rarr l” J" în fiecare zi. fiindcă ţi-a «pa vestirea se ImplInUe : plini că, In fiecare ti. acea lat** nefericită ! l-'ra insă-ţi rrcdi Ir’o superstiţie, care o făcea

Şi, Dumnexeule, râie ce deschise» înseamnă ce«irli răsturnată; unii sc fere*«* « nale ( ! ! !) ; »Mii nu trec pe nefericiţi la gândul, ei-i a* rocirc, fiindcă şi-au Incălţa ciorapul pe dos! Să nu ic ni re, căci nu le mai însori.

E ceri că acesle credinţe poziţie sufleleasd nefastă, 1 _ d« putea spune,In adevăr, un om care w pus, hotărll să facă un demo tranzacţie, care l-ar aduc«— Iji amintcfle că aer» ntinţâ, la ceeaer avea de 1 « nu*l meargă râu ?

Dar chiar acea teamă de dere in pansele fi acliviiai'Kste o scăpare a tttuntieflllift ori, o amânare, o pierdere pul. — prin alle pârli. dan bani.

Or. superstiţiile preveslil* mult mai num tW iit, «ircai lese binele.

Cunoşteam un om, care loreasca mult apunea

— Eu nu câlâl«»re%c der nerea...

__ Val de mine, dar tiureşti Marţia şl ^ iiierca®,»*

— Ha e mai bine, detâl « se feresc *â câlâlorfiW'a, trenul e gol şi volaje* rum confortabil!...

O este oare mal firesc, * voia să le scarpini M na* vea un necax !

Nu e*Ută «rU, oricât de

Nu

|>acà I a ră te - |>a

( t « r i

11 %r

T u ş e achinuitoare şi

catarul căi lor de respiraţie

c i l b e o ţ n

d i n ţ i i « ! *S A •• illdes ^ o ln l reţin

num ai 0 1

4 l > i i i i l i l l l l P I I 4 I e h I I I S V I P 4 % U o i Ü I S I I

W«H+*{4» »+**4

Constipaţia şi toate bolile de stomacm Se v in d e c â « o n su m ân d reg u la t tu

C A C A O K N O R Rm L ite ra tu ra d a la Şam Lob i «I H u i tu

Bucureşti — Bulevardul Maria 3018

«r m m rrr*rrtAr4 98 Decembrie 1910

- ir %*taţâ, ttiulcjind ţi lenevind

de j'.mg viziuni, enorme, covâr-

f un r ilu n din l'anat, am însoţii jrc chemat, la o femee

■ r» noapte de dambla. Kra o fe­t i i mijlocie, căreia paralizia pro- tirimba-e gura, oblic, oribil... n l}un< trecuse mult de miezul t talul p i rea pustiu.

ir ţară. O femee ţi doi• rati mălinii, la icoane, i 'itliinplat, oameni buni ?... ht un fior lainic, rând un bStrftn,

ipunăndu-ne că î-i tml Sănioayler" .’... Ci erau fru- '' r fii* î . d;<r aveaj coarne ţi co-

; r i ratl rom. până la fereastră, rojtoiiil copilelor lor. Veniră apoi ’.i.ipt ji rci orbi. Krau înalţi, ca- ur.gra i>ini la nori, ţi copitele

>• I {ura frmrcil, fiindcă lucrase : Iui S.mliia^ier (Sf. Toader),

u «lut, uriaţi. formidabili.... attfrl, de vorba, am aflat c i bă­ii «ievta, lot felul de întruchipări i s ir j. s. muroni, priculici, zâne,

. Iiabr, vid pc „Maica marji" ţi \ n t r r , —• dar nici o arătare nu

m i , .!<•.-II arrţli floroţi centauri, j1.. «. Cntt lui Siinlongier. cari vini m i picioarele sau gura, fe­re turreatâ in zilele oprite !...; n tii|it locale, altele pe care Jl It |lît.

■; , nhti i l.i c belşug. (.uib de

barză, pe casă, e de bon augur. Dar un ie­pure, sau o pisică neagră, când îţi tae diu­rnul, îţi merge rău.

Unii nu beau vin turnat, cu mâna întoar­sa, căci se tern că se înneacă. Alţii cred că Sf. Ilie va trăzni şi va aprinde casa celui care va lucra la sărbătoarea lui.

Nu numai iarna este bogată în superstiţii. După Paşti, norodul nu ese pe alocuri la câmp, ca să nu-1 bată piatra. Aşa e credinţa populară. Cele nouă babe şi joile, „fierb pia­tra“, — grindina.

Marţia şi Vinerea sunt zile rele. când mulţi săteni nu lucrează. Sâmbăta e „ziua morţilor“.

— Şi oare, oameni buni, î-ani întrebat, dacă Sâmbăta e ziua morţilor, ser inţele se­mănate Sâmbăta, nu dau rod ?

— Dau rod spurcat, domniile. Hristos a fost ucis Vineri şi a înviat Duminică. Sâm­băta, aşadar, e ziua Morţii!...

Cine n’o respectă, are parte de stafii şi de duhurile fantastice, venite „de pe apa Sâmbetei”.

In câmpia munteană, am văzut femei a- runcând, într’un pârâu, resturi de lumâ­nări, o icoană veche.

Plâng, ele, oare, pe Adonis?— Dăm pomeni, pe care apa Sâmbetei,

le va duce morţilor, pe lumea cealaltă!...In Dumineca Mare, apar flăcările, pe co­

mori !Rusaliile sunt ziua zânelor, magiciane

care schilodesc, orbesc sau străpung cu ţepi, pe păcătoşi. Alţii cred că Rusaliile >unt fete de împărat, iele, babe ce schin- giuesc, care dau reumatism!

Hcminiscenţe de păgânism, uneori...Dacă Sf. Ilie se plimbă prin cer, într’un

car de foc, la fel cu păgânul său strămoş A- poio, — Sf. I'etru merge in fruntea unei armate de balauri!

Dar provincia, In care superstiţiile Înflo­resc amplu, este Basarabia. Inculturii lăsa­tă de ruşi, e un leren, in care au crescut invoalts, cele mai bizare credinţe de fol- klor.

Hasarabenii trăesc In cer, In iad sau In rai, văd îngeri ţi sfinţi, dar nu mai trăesc pe pământ ţi nu mai văd realitatea.

Viziunea hunei de apoi, terorizează în­treaga lîasarabie, ca în vremuri medievale...

Cel mai mic gest, are acolo, o interpreta­re superstiţioasă, totul. In acel sumbru mis­ticism, se tratează cu farmece.

Un ţăran trage să moară. Arc un fel de cancer sanguinolent, în obraz. Buba s’a cră­pat, până a străbătut crăpătura pe dincolo, in gură.

— Ce are? întreb.— S’o mâniat Aveslifa.— (’ine e femeea aceasta?— Avesliţa e Aripa Satanei, care s’a lup­

tat cu Sf. Mi hai!Contra acestei boli, adusă de Avestiţa —

Aripa Satanei,-— i s’a descântat ţăranului ji babele i-nu făcut farmece.

Un consult dp vrăjitoare, prescrise urmă­toarea reţetă: păr de lup trăsnit, în apă de la trei fântâni secate, cu adaus de sânge din inimă de liliac, — totul fierbinte.

I s’a turnat în rană, doctoria aceasta pă­gână, fierbinte şi grea ca plumbul topit. Cu carnea şi gura arsă, o infecţie a cuprins capul întreg al omului şi bineînţeles acesta muri.

— Vedeţi, cu tot leacul vostru, a muţit...— A murit, fiindcă lupul nu era bine

trăznit!I H H I H W H H i m i H U I H I I M H H m H H m i l H I H H M I I I H

P d f i f u n s b ’O R S d T

Ultima creaţie a casei D’ Orsayr n r f n m n t c r i ’ „ a i >** l ^ n u i c e l

m n i t i u d i c t a t . • jVm far.nec j>c care oricine şi-l poatefirncnra-P .r tu r n i D O r .ay . 17raede la P a ix P a r i.

C«« pw H « o r * 8 » Zwerei Bnoaiest

CIORAPUL DOAmnEI E LEG A im 0

Realitatea Ilustratanu trebue să lipsească din nici o casă

Decembrie 1929

e g e lc e c e p î o a r e l o receptorul egilor

IH reet ?* integral alim ent ni ta > <■(> fel de loterii nan arittn atat > . » '

C u o s e l e c t i v i t a t e n e i n t r c c u t n , d a t • A * | a lta circuli* a u id a l* reglai» 4 «

UN S T N G t t r buton. D N parl II d i Catovlta chiar ta -ncurat'f'ără flucră lari rf<’ r e g l a j /»»#« r«-r»« «

Lei 2 9 .5 0 0Md. 45 cu 8 lămpi ş. vorbitor electron .’

1. D a ca in t e rm e n de7 z i le d e la i n s ­t a la re , n u v ă sai is face, vi se r e s t ' t u e

c o m p le c t a c o n tu l şi a c c e d e l e .2. M o n l e u r i i n o ş t r i vâ fac d e m o n s t r a t ia de p r o b ă in o r ic e o r a ş la

c e r e ie . f ă r ă n ic i un a n g a j a m e n t d in par tea Dv .

3. G a r a n ţ i a d e b u n ă f u n c ţ io n a e, vise d ă oe o r ic â t t im p d o r i ţ i

( u n a n sau do i) .4. D a c ă d u p ă o r ic â t t im p a p a r e u n

m o d e l m a i b u n . vi I s c h im b a mo l ă t i n d d-ferenţa de prer.

Gcntrala: Str. Matei Millo, 9( l â n o ă T ea t ru l N a ţ i o n a l i

R A D IO -E LEC TR IC A

• r ■r« IT.VSTTtATA

>e adresa astfel, de respect, uneori

dansatoarea tibe- i <le domino:

are aluniţa aven-

lipi cucaeie, inclinân-

J ■ tleva zile înainte, uriere. In gazele: în i'ir.lzneţe, in dotelele U i, Ana Sethland era •upi ce furase bijute- î.ydiei, această pri-

Îndrăzneala să meţia, unde continuă

ni strecură o scrisoa- Crucea Neagră, prin

'ac o nouă propunere,, ca sA grăbesc trata­rea palatului.

In faţa lui, con- ungher obscur, unde cu umbra colorată de bfiri de marmură ce-

I* viu. Dogele leproşi ni. D ta crezi ,n stri-

spus. In tim- m scris detec- îunice ce cre-

rsmi, am pri- ’X. Citiţi, vă

începută ast-

bom an to conte,

există strigoi.„Pajatul d-voastră este o comoară fie an­

tichităţi şi de artă, pe care a pus ochii vre-un anticar, lipsii de scrupule, sau vre­un american original, care înscenează desi­gur apariţia fantomei leproas.e, ca să vă facă să vindeţi palatul „blestemat", pe un preţ derizoriu. K un" truc clasic, "pentru a deprecia valoarea palatelor, prea scumpe.

„Vă sfătuesc să nu vindeţi palatul, ci să daţi pe mâna poliţiei pe farsor şi să sus­pectaţi pe oricine va veni să trateze, cum­părarea palatului.

„Afacerea e, după cum vedeţi, foarte sim­plă, şi politia fascistă o poate duce singură la bun sfârşit.

„Gex Trevor”

Clipele prin care am trecut atunci, cât timp contele Orsini mă fixa şi eu citeam scrisoarea lui Gex, au fost cele mai peni­bile din viaţa mea.

Pe semne că mă schimbasem mult la fa­ţă, căci contele, după ce am isprăvit de ci­tit scrisoarea, mă scrută cu o privire ar­zătoare.

După oarecare timp îmi spuse, cu glas scăzut.

— Prinţe, vom mâi vorbi despre vânza­rea palatului. Fii sigur însă, ca nu sunt un naiv, vorbind de apariţia Dogeiui lepros şi că nu voi transforma în bănueli, faţă de toată lumea, sugestiile ce-mi dă acest de­tectiv...

liu însă mă gândiam la cazul principesei Alessandra Saturnino.

* * *

Ornicul palatului cu tavanele pictate de Tizian sau Boticelli, bătu miezul nopţii.

— 15 ora fatală? stentoriză Mefisto-Ubal- do.

— Ce surpriză ne rezervă scamatorul, pen­tru ora fatală?

Piratul i/egru îmi şoptise această între- are la ureche.— Ştiu eu?

— Un repcj mondial ca d-ta, ar trebui

?S Decembrie l'J'JO

se l'i­lia, cu

apa-

— Mă cunoşti? 11 Întrebai.

* fireşte, Mister Wayapu. rât. ralul Negru. Ai debarcat aci, l,i V o femee...

Dar cuvintele se stinseră pe bd;Mefistd arftta o vedenie ciudaţi

ruse dintr'o flacără:— Dogele leprös!

Era o viziune groaznică. Un lepros, In costumul pe cure-1 purtau leprösii, din se­colul XV.

Invitatul ora admirabil deghizat. Purta halatul acela cenuşiu, cu o mare cruce neagră, zugrăvită pe piept, dar avea pe li­nieri mantia dogală de purpură. Capul ti era Înfăşurat tntrun fel de glugă, prin des­chizătura căreia i se Intrezâria fata, plină de puslule şi roasă de răni, — era grimat în mod magistral, — purta pălăria ciu­percă a leproşilor, — dar cu Insignele doga- le pe ea, — toiagul şi sbârnâitoarea, prin care odinioară leproşii îşi anunţau sosirea, pentruca lumea să fugă de ei.

Apariţia aceasta impresionantă, strecură un fior de groază adânc, în asistentă. In ­vitaţii se dădură în lături, Îngroziţi, în timp ce „dogele lepros“, înaintă spre mijlo­cul sălii.

Piratul Negru se încruntase, şoptindu-mi printre dinţi:

— Ce farsă de prost gust!...— Lugubră apariţie!Torquemada se apropie de lepros, scru-

tându-1.Contele Orsini se făcuse alb ca varul...

Leprosul se opri în mijlocul salonului, scoase din sân o carte jupuită, şi, în tăce­rea mormântală, cuvântă, pe un glas de profet-

(Va urma)

Lei IM5TALAT1E RADIOFONICA

Cu < <ir «5 o r i c i n e poato a s c u lta r a d io d e S f . S ă r b ă to r i , r < n n i n i i , ici q u r a ob r . In s ta la ţ ia se fa c e in 5 m inu te .9 * C u p r in d * i 1 a ţ t n r a t t . o i a g a n t 1 d o t « c t o r c r i s t a l D l a u p u n k t 1 c a m e d S t i n d a r d i a u S a f a r 1 B n t o a O t / o l u m i n a U f a ş l r m a .

1. După oricât de multă vreme vi se schimbă cu o instalaţie mai mare.

2. Dacă după 7 zile nu vă place, vi se restituesc banii,

3. Se trimete ramburs în 24 ore in orice colţ al ţării.

Roşiori de Vede, 2 Decembrie 1929

O n o r R a d io - E Ie c t r i c a , b u c u r e ş t i

Am plăcerea să vă comunic că am obţinut audifiuni

toarte bune cu aparatul galenă ce am cumpărat de la Dvs.

Surprinzător mi se pare faptul că pe lângâ postul Radio- Bucureşti, prind in fiecare scară şi mult mai clar chiar,

Budapesta. Deasemenea mai prind şi Viena şi un alt post, (N. l i Moratvzka Ostrava,) pe care nu l-am putut identifica,

unde se vorbeşte o limbă slavă. Cu toată stima,

GEORGE ALRANY, profesor

A .

V 9 - * i .1 v « • . „..-4

r á m ’iS ■ 1 A 1 " ? .

r * ^ 1 * 4 §■ . ' J x '

_

Aparat Blaupunkt cu 3 Lămpi

inkt Vtîl cn 3 lămpi

Cel mai bun Cel mai simplu Cel mai eftinMerge pe toate undele, cu un singur buton. Consumă mal puţin de un leu

pe zi şi se instalează oriunde cu mare uşurinţă.

in s ta la ţ i« c o m p le c tă c u p r in z â n d : r p a r a tu l, Ic m p ile , a c u m u la to ru l 4 8 A o , b a te r iile , v o rb ito ru l B la u p u n k t , liş e ie , m a te r ia lu l d e a n te n ă .1, Dupii oricât de multă vreme vi se schimbă cu o instalaţie mai mare.2, Dacă după 7 zile nu vă place, vi se restituesc banii.3, Se trimete ramburs'-în 24 ore în.orice colţ al ţării.

Lei 5 8 5 0

PlKMisdulatomlcu 6 lăm pi, e s t e c e i me i i s e l e c t i v a p a r a t d e a s t ă z i, * se p a râ n d Csstoviţs d e B u c u r e ş t i , c h ia r în B u c u r e ş t i *

v.::-: dup! voe : ca radio sau cu gramofon, selectivitatea sa este astfel că separă între ele

emisiunile.<er.5 ibi.itatea ii permite să prindă staţiuni pe cari alte receptoare nici nu le bănuesc. Se as'gură iri;'derea a Deşte 40 de staţiuni.Gama de lungimi de undă merge dela 15 la 3.000 metr prinzând şi staţiunile pe unde foarte scurte.

7. Consumul de curent foarte redus, astfel că func ţionează foarte avantajos la (ară.

8. Claritatea este neobişnuit de bună, graţie unui dispozitiv de atenuare a paraziţilor atmosferici.

9. Preţul este dedesubtul oricărei concurenţe.5. Reglajul se f, ce cu numai 2 butoane de comandă.6. Tăria atât -cât să acţioneze putcrnic orice vor­

bitor.

RADIO-ELECTRICâ Sucursala: Bul. Domniţei 3-5Telefon 336,08

21

28 Decembrie 1929

REALITĂŢILE v i e ţ i 1I d i l ă l a m u n t e l e d e p i e t a t e . Ş „ h o l , n u l v . . r i a h e t » d e I o . , ,

g r a f . A v e ţ i o n e w n s t a d e m c h i r i n t ! M o t i . i , i i t r m i u r a f i «

© E S IG U R că se găsesc multe locuri (le1 flirt, pe acest păm ân t; cele m ai uzi-

In jt liiint dere

sc hi nutâmpU vait) tipwkM

taie sunt : cafenelele, cofetăriile, grădinile

de vară, etc.Un vienez a găsit cu calc să innoade o i-

ciilă la... muntele de pietaie. h un loc aş pn- ţin potrivit, pentru un joc amoros. totn<... Dar să povestim faptele.

Un mare industriaş, d in capitala Austriei remarcă pe stradă o doamnă drăgălaşă si se puse s’o urmărească. Doamna, fireşte, servă manevra. Lansă o privire cercetai ><«•<

însă discretă urm ăritorului şi fu satisfăcută de înfăţişarea lu i: era un tip intre ihaia vârste, „bine“ , elegant, îngrijii - se cun tea că face parte din societatea buna. / ^< na n ’ar fi avut n im ic împotrivă, ca să acostată.. Dar, în clipa aceia, domnii! intuim un cunoscut; — n ’ar fi vroit să se la si sa* prins, in tovărăşia unei doamne, si asl;el ■ opri la o vitrină. Cam decei>ţiaiiată. lunara femee îşi continuă drumul. In i D "ii /// nostru nu părăsise gândul de urmărire, dini potrivă — dar necunoscuta tocai ii pragul muntelui de pietate.

In clipa următoare păşi şi el pragul lei instituţii, cu care până in prezent ' ia iaşui nu avusese n ici un fel de legătură.

Doamna amanetă un ceasornic I ’ ’ 1 r.iediat dup’aceia veni rântlul im las l: " --care scoase un inel din deget fl I t.l schimbul unei reci])isc. la muntell rate. In sinea lui, se gundia. cum i-ar dea creditul, dacă cineva l-ar observa, la a- ciastă delicată operaţie. Dar ins’ârsii in tva.se în horă, trebuia să joace. \ii i i:t aii ' mwsteze pe cea urmărită. Dar cuconiţii care n'ar fi avut n im ic de obiectat unei în stradă, se arătă extrem de r< cum. Pricina'' Domnii, cart isi umane!, inelele, la muntele de pietate nu şansă de reuşită pe lângă serul sa:’’ lat i un lucru, la care nu se gândise industriaşul. Primirea rece îl întărită insă şi nun ;j II. Nu se dădu bătut. Făcu cercetări tiUciet ■•I află că e căsătorită cu un fo s t funcţionar o r

bancă, care căuta cu disperare un post. I ’a- năla obţinerea lui, soţii trăiau am inetâu- du-şi obiectele de prisos. înduioşat, indus­triaşul chemă pe şomer la el acasă si i < feri un post, în întreprinderea lui. Omul u i slin de unde îi venise acest noroc neaşlepi

Intr’o zi, şeful îl inv ită inlr'un b ea! de petrecere. -—- „Dacă eşti însurat. ii spuse,— ad’o şi nevasta dumitale .

Doamna veni, şi recunoscu, spre marea ei surprindere, în şeful soţului sau, i>e urm ă­ritorul dela Muntele de pietate.... Iu du s ln a ­şul mărturisi motivul care-l îndemnase sa si amaneteze inelul şi... elernul triungliiu se în ­făptui şi în acest caz, aşa că muntele de lac­tate unde se înfiripase idila, a de: enil un muntf de. impietate conjugală

i'ireşte că industriaşul a retras inelul i an- promiţător dela amant ’

1 fost un lucru mai uşor pentru ei, decât pentru doamna Jeana Lasconjaras liăsidscă verigheta de logodnă. Doanint sonjaraş. soţia unui pensionar d in I Liihoges îşi pierduse această bijuterie f i toate străduinţele sale, de-a o re iăsi. răma- seră zadarnice

Au trecui aproape doi ani dela întâmpla­re şi care nu fu mirarea proprietarului in a ­bilului, în care locuia d-na L o t «n când observă în tr’o zi, la gâtul unui s,d 11 ii prins în capcană, un obiect strălucitor. Era chiar verigheta c iw iaşe i s ::e. Crud s ! o la ­

n u l fusese încă foarte mic, isi vârUe capul prin inel, şi crescuse c.i această zgardă de aur, în juru l gâtului,' t ă puteţi înch ipu i u i­mirea şi bucuria păgubaşii, la v -den i ..ho­ţu lu i“ şi a corpul', ■’■•>icl.

* * -

Există nsă şi surprize neplăcute, pe l i mea asta. O astfel de s-irpriză au </i < n at-o recent nişte spsd^ lo r i ue c in ' r.udogruf.

Spre uim irea tai se văzură, pe ei I tr’o scenă turnul rilor. Iuţiţi d in nim ic rău. tn aci n ii şi doamnele conştiinţa tmuti- soţ iţi de persuun mişcări, scenete <

conveniau. Au ini tită cuşti

t <f<

/>fără

Ut baza uc feles. gelozia.

lată un sen e necunoscut cumpărarea t oricine, farm

La chiticii bile o datină in epoca de i

*ut ut

delir

chiriei se II traclcte pen rla e. In med Iru o femee ne: plăteşte ria se depui e obligată i timpul conti

Câteodată Iru căliră o

sunt i

Înlătură fcâlbeneala produsă de Tutun

KOLYNOS îm piedică lortnarea larira lut. sl d#- colorerea datorii* nlcoilnei. dănd dinţilor albe*»« sl strălucirea lor naturală. Distruge bacterii»« perl« uIop.se. cari prcduc caria, f l boli In generaL

Incerca|l pasta Kolynos. Ea e de iick» de Im- prospâtăte are. Un centimetru pe perima uscată si aspră e sultei« nf.

P A S T A D E D I N Ţ I

K O L Y N O SF«roşiorul C u r ţ i i F o fn ii ( ' i f l n

R i • A

►mm

7?

REALITATEA ILUSTRATĂ. 98 T)ecemlrte 1929

DINTELE LUI BUDA

mperuHii nilllOi CV ( n t r t f i (W tir fim, r< o fi cir ren ciU iiifîti unite fe r i l f n /||/

l i ti" hi tanrndtM, i

frate ti şl ţ*rAtfie: itfl| p*

Cri tn

llltt $WIe m/-

ftiiM. h? Unt rafie;en fáiul \i $ervim Orient, reliffiu*

Preoţii '»udişii merg n pzseosmne solemnă, îrezând că posedă cea * : mai mare comoară a lumii.

O mulţime nesfârşită îi urmează plini de jorinţe şi de superstiţii. j U:! eleiant măreţ, frumos împodobit, poartă pe spinare un templu :

• in miniatură, acoperit de giuvaeruri. Acolo subt un înveliş sfânt se gă- : : soştiî o bucată de os, ce poate ii, dar probabil n u o anul diu dinţii mare- : \ îui Buda. I

Trompetele răsună, preoţii, ajungând In templu, ’ngeaunchie şi-şi ; : pleacă capetele la pământ. Preoţiirecitează extraordinarele isprăvi ile• m a re lu i B uda .

Mulţimea superstiţioasă umple buzunarele preoţilor oudişti. Procesiune* dintelui sacrii, nu mai cadrează — cu timpul de azi.

i

ii iitic elefanţi u-

nrlmile, preoţi

it. bogat împodobit un templu in minia- i fanatică, crede că treliii Huila, cele nuii •‘.mite feli-

linle al lui Budaesi un'f intre, ed că c o in vechimt

In dr rele ma

ierilabilă relic- ile către Gau-

tre a releoat religia budistă, t. ntribuindn-i puteri de tă-

r că, dacă acest dinte, semă- nmii crocodil, a aparţinut

Unda. dantura I ii trebne să ranie.r drept un dinte ce se pre- rţinut lui Buda, dar porta- as, acum 300 de ani şi a fost cva aceasta, tăiată in imul irală de fildeş, decolorată, frî de mare vechime.‘ă cum ştiţi, e cu mult mai şlinitmul.da a fosl ars de discipolii linte de naşterea lui Chris-

se presupunea c.i cr fi fost funerar.olelor. î 'fo.' dir.te fais sau onorat cu mari festivilvii ane ni au nădăjduit să <<e

au să facă avere, zârindii-l Unarea elf fontului, islraţiei se vede una di:i Vilni ce s a ridicat vreodată

Preotul care stă, în faţa ~u:â cât e de mare aceasta.

Atât statua cât şi procesiunea dintelui sa­cru ar fi părul o superstiţie fără sen: chiar marelui Buda.

Acesta era un prinţ tânăr Indian, care trăia în plăceri. înconjurat de tinere dansa toare şi sclavi nenorociţi.

Iritr’o noapte, după ce soţia sa dădu naş­tere unui copii, se trezi întrebăndu-se peii- Iruce trăia, ce făcea şi ce ar fi trebuit să facă?.1

îşi părăsi palatul, soţia şi copilul pribe­gind, spre a-şi propovădui religia.

Predica mila, meditaţia, în locul desfătă rilor, şi sacrificiul de sine, ca o datorie.

Printre alte miracole pe care legenda le atribuie prinţului, e acela că s’ar fi lăsat mâncat de o tigroaică flămândă care nu-şi putea alăpta puii. Ispravă după care fără îndoială reînvia. *-

Actualmente, religia budistă are mai mulţi adepţi decât creştinismul. In ce priveşte numărul, e cea mai puternică religie de pe glob.

Dar superstiţia întunecă, împiedică pe adepţii ei de-a gândi aşa cum se întâmplă şi cu unii creştini, cari substituie slipersli- ţia găndiret,

Buda şi adevărata lui învăţătură au fost uitate. Sumele lui e dat unor serii de super­stiţii, cu ajutorul cărora preoţii budisti ex­ploatează mulţimea ignorantă.

C,aidoma, înţeleptul prinţ, descoperitorul Budismului, era un om de o solemnă serio­zitate: rădea rar.

Ar face însă un haz nespus, dacă reîn viiind, ar vedea această procesiune, acesl dinte, şi monstruoasa statuie a Iui îhsusi de imense dimensiuni, ridicată Je ignoran­ta ce caută să compenseze în mărime, lipsa' de înţelepciune.

Superstiţia şi feti­şismul nu aparţin nu mai Budiştilor şi Ma­homedanilor.

Cei din urmă, s’au eliberat de ele, în mod simţitor, deşi se mai vorbeşte încă de minuni făcute cu un fir din barba lui Mahomed. Actual­mente credincioşii de această religie nu se mai închină firu­lui de păr, vălurile au căzut, depe feţele

femeilor, fesurile depe capetele bărbaţilor; dacă ai avea insă un fir, cu adevărat din barba lui .Mahomed, orice turc bogat îţi dă o avere, pentru el.

înainte de a critica Budismul şi alte cre­dinţe e mai bine să privim în propriile noastre mentalităţi şi superstiţii.

Câţi dintre noi nu se tem de numărul treisprezece?

Câţi nu se tem să treacă pe sub o scară? Câţi nu tremură când sparg o oglindă?

Şi câţi nu opresc copilul să deschidă um­brela, în casă? ,

Câţi nu aruncă sare, peste umăr, când se întâmplă să se verse solniţa?

Câţi nu refuză batista unui prieten, căci provoacă lacrimi, sau nu oferă un briceag, căci laie prietenia?

Au existat superstiţii religioase şi fetişis- me, nu numai în primele timpuri ale creş­tinismului, dar chiar părui acum câţiva ani.

Aţi fi foarte miraţi, citind câteva capitole din ,,Lupta intre ştiinţă şi teologia creştină­tăţii”, de doctorul Andreiv I). White, profe­sor universitar.

Vechii discipoli ai religiei creştine cre­deau că diavolul creia furtuni, fulgere \i molime. Se sunau clopotele, se făceau des­cântece, pentru a îndepărta diavolii şi cu ei furtuna.

Doctorul White indică următoarea formu­lă, pentru îndepărtarea furtunilor:

„Vă poruncesc, spirite nebune, care stâr­niţi aceşti nouri, să vă depărtaţi de ei şi să vă risipiţi, in pustii, ca să nu mai poală vă­tăma oameni sau animale, fructe sau ier­buri şi lot ce e menit folosinţei omului.

După descântec, se aprindea un foc, se cânta psalmul ut şaptelea şi se asvârlea în Hăcări substanţe, cu m i r n e p ’acut. Kxislii părerea că fumul se ridică ia n.-uri şi afu-

U N A P E LD-l D. T heodo rescu , p ro fe so r de c ro i t f i D ir « » te r u !

A cade m ie i de c ro i to r ie , lu c r e a z ă a c t u a lm e n te 1« a lc f t to *

irea u n u i m a r e a lb u m de c o s tum e n a ţ io n a le R o m A n r ^ t i ,

în CEdori, m ă r im e a f i g u r i l o r de 35 cm . p e n t r u |'> < f r u m c s u lu i n o s tru p o r t n a ţ i o n a l şi p e n t r u a partic ipa la

un m a re concu rs al e x p o z i ţ i i l o r d in s t r ă in ă t a t e .P e n t r u aceas ta , D u m n e a l u i fa ce u n a p e l la to a te D «a *

m n e ie şi D o m n iş o a re le c a r i posedă f o t o g r a f i i hi' >tte*căr ţ i p o ş ta le i lu s tra te s au o r i o r i ce a l t e schite de costu­m e n a ţ io n a le , p re cu m şi c o s tu m e n a ţ io n a le c o m p îo c t r , sn

b in ev o ia sc ă a-! a n u n ţa , sp re a in t r a in l e g ă t u r i de inţc 'i - gere. P lă te ş te ch ir ie , c u m p ă r ă sau in o r i ce a lte c o n d i ţ i i

p r im e ş te m o d e le spre co p ie re , ia r c e lo r c a r i doresc , In

frece o n o t i ţ ă b io g r a f ic ă la m od e l , n u m e le , lo c a l i t a te a per» soane i ca re posedă m o d e lu l ş i a h i n o vo it .1 n î - l îm p ru m u t .» .

T oa te re fe r in ţe le se vor ad resa D-lui. O. Th> d r< si u,

B u c u re ş t i !, s trad a H a le lo r Nr. ~

S8 Decembrie 192Q

V IZ IT A Ţ I N O U L L O C A L A L M A11ILOH M A O A 2 I N F

S A M A R I T A I N EBU(;UHEŞTi STRADA LIPSCANI No. 2<> Bl < s i l

Ce! mai b ine asortat cu m ă t ă s u r i , pentru C a r n a v a l

Femeia

care nu îm bătrâ­

neşte

O c h e la r iWu 5Ubi csii sui Hm a zistst li Magazinul Socîetătii le Binefaceri „ A M I C I I O R B I L O R * *M c d lc i p t s i a U J t d â c o r n u l«

taţii U cel n au a « T M . PA1A01U L i l O l l L U l

ta(r*r#s prta (« l*a V ld W 1**,Vt# • • V1« * • T * t*M

D - r u l N . U L M E A N U■cDtc v i «A lton T tc tm e a te c ■out dc r a r e i c t t i r i f t t c i u .►! TCXCIIICt D t f t T C K B IC M

3 lr « i« la t R . N U «)*« ţ t i t h 9

ipfim U yw atU ConttlL I I —12, I—7 t m m tmm

IF I t I T \ T F 1 » r .P S T IM r . l Decembrie 1929

parare aerului te ni nul

t Luihif. care după doctorul Whi- ea mult In descântece, prescriu pri- tilol clin evanghelia Sf. loan, ca o a-

'■ilă contra tunetului şi a ful- ileclarăitil că adesea făcuse doar

iz» ii cu textul şl pusese furtuna pe fugă. * ■ ' ' „V'

Farmece t i lalltmahe de diferite feluri e- rom Intiebulnfate de creştini, in vechime şi uneori trimise. In dar, împăraţilor.

hia credinţă. in otfuîecări miraculoa­se. ţinea ti chiar pedepsia studiul pe iule şllinţificâ, al boalelor.

I tulit curlot, demonstrând intervenţia anii ffl Piaţa publică, s’a întâmplat in

\nglia milionarii iesuili, înapoiaţi din .4- .«I <(dus cu ei chinina, unul din pu­

ţinele leacuri, cunoscute de ştiinţă, contra a:i întrebuinţată de toată lumea.

In Anglia, acest leac a fost prohibit, o ge­neraţie întreaga. penlruci prolettanţil, se o-

,! ilm ostilitate către biserica roma- pretinzând că e o invenţie a

ii ane .'iii au fost conduşi la superstiţie, de Ignoranţă, mizerie fi de groaznicele plăgi,

. 1 ::tratate de ştiinţă, dar pe atunci, i pedepse (lela D-zeu, sau aduse

Uf talan.Ciuma care a secerai Jumătate din popu­

laţia Angliei f i douăzeci f l cincl.de milioa­ne oameni, ala diferite pârli, ale Europei, .i dut luntrit Ut In/rlcofeloare excese.

Se adunau pe străzi, flagelândn-şi tniyi- rile goale, prin biciuiri la sânge, implonin7 iertarea divină, şi trecând apoi, dela aceste sălbatice excese, la cele mai smintite orgii.

Cel mai trist capitol, din istoria omeni- rei,.a fost credinţa în vrăjitoare şi in teo­ria că diavolul intra în om, şi-l poseda.

Maniaci nenorociţi, bănuiţi a fi stăpâniţi de diavol, erau trataţi eu o cruzime îngro­zitoare, în scopul de a scoate din ei pe şu­tau.

Dar de câţiva ani, înţelegerea, mila şi iu­birea, au înlocuit oribila brutalitate, în tra­tamentul alienaţiei.

Uneori, rar, oameni se mai roagă pentru ploaie.

Majoritatea crede că legile Universului n’au nimic comun cu legile pe cari El, El însuşi le-a stabilit.

Aceştia din urmă au aceeaşi părere cu preotul unei biserici protestante din Phila­delphia, despre care dr. White spune: „In 1793 Episcopul Pensilvaniei trimiţând un apel special preoţilor, pentru îndepărtarea holerii, acest paroh a refuzat să răspundă invitaţiei, declarând Că a oficia, în mijlocul murdăriei ce domnea atunci pe străzi, ar fi o nelegiuire.

Această ilustraţie poate determina pe ci­titori să întreprindă o cercetare a propriei conslanţe a superstiţiilor lor, dacă au, a în­clinării de-a găsi substituiri, unei serioase cugetări, căci ştiinţa şi munca în viaţă, sunt dificultăţi.

f MIMMM *

I

ii

i

«

fj

l i

<:

lj

i

I(:

<:

<

€t;

ti

ii

tiI

€iIiCi1C

1f:li

t

f:

IATĂ CADOUL de SĂRBĂTORI ce OFERĂ MAGAZINUL

Jătăsăfia Franceză"din Strada Lipscani No. 30:

Mărfuri fine - noi şi cu PREŢURILE

c e le mai red u serâm mai jos câteva din preţurile noastre:

S t o fe pentru Mantouri cal. superioară 4 0 0 - 4 5 0

2 8 0

1 2 0 - 2 0 0

SIS- S20

4 8 0

2 8 0 - 3 5 0

2 9 0

6 8 - 1 2 0

6 5

99

99

Catifele p- Mantouri cal. superioară

p. Rochii cal. superioară

Imprimate cal. superioară

Crape Sâtiil, mătase pură

„ de Chine S S Ş 1^ Mătase de plăpumi Dubluri pentru Mantouri Opal Elveţian dublu lat

Din fericire ţcoalele publice, răspâmlind l'u iinn, dela un cupăI la cellalt al pămân­tului. • i^Ugă toi mai mulţi inamici, ai su­pe r.di ţi ii.

Copiii sunt luuăţuţi să şi respecte corpul şi puUrea. cure i-tt creţul.

Ei litvaţ i că oamenii pat găsi salvarea fizică, in inteligenta şi că nici un ajutor nu le poale venL lela relicve şi lullsmane, far­mece şi desiuiitece.

Simeni n'ur mai putea plimba astăzi un dinte al lui Huda sa.< alt fetiş, in mijlocul unui oraş, luminat, fără să provoace ironia generală.

Ştim cu frigurile galbene nu vin dela diavol. Ele vă surit introduse in sânge de ţânţarul care vă înţeapă. Omorâţi lăutarul: malaria şi frigurile galbene vor dispărea.

Boala somnului nu e cauzată de un de­mon, care cloceşte in om. E produsă de în­ţepătura unei muşte, care introduce in sân­gele omenesc germenele desvollat în sânge­le unui crocodil.

Buda a trecut şi bunele sale învăţături an fost uitate, de majoritatea urmaşilor. Ade­vărata sa mentalitate e pervertită iar ade­văratul dinte, dacă a fost vre-odată purtat într’o procesiune, e înlocuit cu o bucată din fildeşul unui elefant.

Ştiinţa înaintează, educaţia înalţă, bărba­ţii, femeile şi copiii sunt învăjaţi să cugete acolo unde altă dată credeau.

Lumea întreagă e în plin progres.

A APĂRUT CITIŢICuriozităţi din China şi JaponiaExtraordinarele povestiri ale unui român

care a cutreerat trei ani această lume exo­tică !

Un volum format mare, cu minunate ilust- tratiuni în culori. Preţul 40 lei

La toate librăriile, depozitele şi chioşcu­rile de ziare.

Stimată Doamnă sau Domnişoară,Prin prezenta avein onoare-a vă aduce la

cunoştinţă că după specializare şi studii fă­cute la unul din cele mai renumite institute din Paris (Institut de Coupe et de Modes de Paris) am deschis seria de cursuri cu specialitatea de croit si mode în Bucureşti, B-dul Pache -.>3.

Scopul nostru este de a da posibilitatea Doamnelor şi Domnişoarelor doritoare a-şi însuşi arta croitului şi a modelor pentru a putea să-şi confecţioneze singureorice mo­del de îmbrăcăminte şi pălării.

Metoda institutului nostru este uşoară şi se bazează pe practica imediată. Exclude orice figură geometrică şi nu pretinde nici o pregătire specială anterioară.

Această metodă, experimentată pe o scară întinsă la Paris, este singura care In scurt timp dă rezultate perfecte şi progresul e aşa de rapid, încât după a 8-.a lecţie eleva reproduce modele din jurnale de modă.

Lecţiile se predau în grupuri şi în parti­cular. In particular în limba dorită: româ­nă, franceză, germană sau maghiară.

La institut eleva îşi confecţionează pro­priile sale toalete şi pălării.

Inforniaţiuni detailate se dau la biroul in­stitutului. C.u* stimă,

INSTITUTUL „ARTA” SABINA şi SIDONIA FLOREA

DIPI.OMATE LA PARTS

H » <8 » 'iii & «msV '■£

* Minunile GânduluiIIia

?

Imai m ultă sănătate, via(ă mai lungă, m ai m ult succes, prin puterea gândirii, de O r . MARESEN

exemplare în engle* znşto. Traducere de

Ed. „Stelnberci" Pitagora Bucureşti

2.000.000 jt«0

25

R F I I «t a

2S Decembrie 1929

gSiî.iTT>

i

iî

fiti

............. .........................tt - - ■

TRUSTUL DE CAUCIUC i\l UNIUNE! REPUBLICELOR FEDERATIVE RUStŞTI |

a pus in vânzare prin magazinele de desfacere aie Societăţii

OSLOVAKIAS trada CAROL 54 I S trada SMAROAH 24

«SMARDAN 25 I Calea GRIV IŢEI 125 Calea GRIVIŢEI 215 Strada ŞEPCAKI 24 PuţiHA**)

B U C U R E Ş T I

, o i'iio rm ă can tita te d in (

ienuraifii ŞOŞONI şi GALOŞI \nentru Bărbaţi Dame şi Copii 1

SINGURII VERITABILI RUSEŞTI‘ special nu «al ic ir l

Biblioteca TechnicăBucure»»! I I 8»r. ! • * » Mimeu ftm.%

Alg43 fUtu«

PE3HH0TPECTMADE IN RUSSI A

r V 0 \

PE3NH0TPECÏMADE IN P U S S IA

introducere se nun In vânzare. In mod <lmp in.noo perechi la preţul de

*nsnNi ii* ilmi*. h 4 aktdL([ ))pei. p ^ la n s a re î ^Bazarul „Bukara“ |

d r a n l in . s a l id i la t » l i .c â r . i pcrcch, v , „ u . c o v o o r . J. . . -------■ — ♦ 1 veritabil* yaranialo I

Ï♦♦

4»I»*1»*I»*?1I

Vizitaţi Depozitul dej

^Blănării I' v L B u c u r w îi

sursa ' ^ ^ ' T |cea mai

eltina DIN TARA

fc: Pentiu bi'uros ţinem ia dispoziţia comercianţilor " ' r ' .alert 7 «t. U ancwwu Jftm §

............ .................... • v ■■ ■1 - ui-' - _ —............................................................. ............................................................. .. ....... ................................................................^ ” 1 • ” ■ ___ rg

.TT» <ffi i m rTTt <ffi .fft .....»n im m

^ 1 O O O m e t r u l ■

[ * * C «stoca V ic t o r ie » ! 4 4 Tj§ § • ft* ï v» f» itt 0 d n ) )|

i i

cf

î?ti

<!

Adunaşi prea mult, mal scade,

KOFROL-ul ricina rade.

(d £****?

26

r-lwwrw W W

D

§IîII

BLANURIBRUTE ţi

HAWOUB* • ELEGANŢI

a u t a ţ i l C

o m a ^ c f r i

!DNbf?«MKjE

vn o v N i / U iu l

r iT iT .

RF M ITATFA U .f ïT P <1 r f M Decembrie T9?5

Z

N lo l u o

< LU&'o _1CC

S lav ilo r d in H oem ia. 37) L ite ră grecească. " " ............... .............. .................. ••!*••**♦•........ " • * “

38) Conjucţie. 40) întrebuinţat prea mult. C l i p O I l p e i l Î r i l jO C U I* !41) Se mistuie. 42) Specie de infuzorîu. 45) „ . . .Neregulat,, (med) 46) Popor barbar. (înv.) HO. l o l 48) Caracter anonim. 50) Cari nu pot ii re­vocaţi. 55) General spaniol (1752—1794) 57) Nomele şi p ron um e le .............................Vestibul. 59) Oraş în Franţa. 60) Zăpadă, fii) Poemă. 62) Judecător în infern. 65) Or­din de insectă cu patru aripi. 66) Fruct de Adresa _______vară. 68) Oraş în Arabia. 69) Deschiderea chirurgicală a pântecelui. 72) Vestmânt purtat de călugăr. 73) Nobil. 74) Agitata

(fig.) 75) Bazin la Mare. 77) Patruped din Peru. 78) împrejmuire. 82) Faci primul pas într’o lucrare (inv.). 83) Faţă 84) Oras în Industan. 85) Prepoziţia. 86) Conjuncţie.87) Cinci litere din deziluzie. 88. Tipul re- « W D | II ITCQ|| F i N F M lprezentativ al guvernamentalilor din Sta- M | U I J U I L n l l I IML. W Mtele Unite. 89) Rege ungur. (1196—1204) 91) H B A R G I N T Ă R I E BBBMAjutor de boeraş. (od.) 93) Interjecţie. 96) E K _ MBKMPersonagiu biblic, (inv.) 97) Potoleşti. 99) B B f A D O I I Dl > ''?Patru litere din umplu. 100) Brânzeturi. R g S r H 9101) Agitat. 102) îngrădire unde se făceau K w P£t*rRu ORi-CE OCAZiu IHHalergări de cai 103) Care a pierdut , activi- M R CT D r C T C A N ţ 1 Mtatea. (fig. şi inv.) 104) Anagramă din Iras. L) C. rv U y I 1 1 u «BM108) Plan. (fig.) 109) Străvechiu (fig.) 111) STR S mARDAn2B I S BOraş în Peru, 114) Notă muzicală.

N. R. Din deslegarea jocului de fată, ci- titorii vor înţelege că nu trebuie să utilizezi numiri greoaie, atunci când ai în faţă ......... ........ .......... ......................................... •

un pe isag iu p l in de a tâ ta poezin. I NOTE MUZICALE1 ■ Pentru toate instrumentele ■

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

Bucureşti, Str. Const. Miile 7, Etg. II TELEFON 306/67

Director redacţional, NIC. CONSTANTIN

PREŢUL ABONAMENTULUIPe un an .............................Lei 350Pe trei luni ............................... 95Pentru străinătate ..............................400h * * * ♦«» «*♦» ..................................................................................................« m i m «

C I T I T ! :

RADIO Şi RADIOFONIA

H a r e A s o r t i m e n t g ă s i ţ i la

M O R A V E T ZCasă d e Muz ică

T i m i ş o a r a Z i l n i c f ac em e x p e ­d i e r i p r e t u t i n d e n i

Cereţi gratis un catalog

J o c u r i le „ R e a l i t ă ţ i i I l u s t r a t e “Peisagiu de iarnă

10 puncte'^ de Eică Pisosky-Craiova

Formaţi, din fragmentele de mai sus. o figură de formă dreptunghiulară, în asa fel încât literele, citite într'o anumită or­dine. să aibe un înţeles.

Cu numărul acesta începe concursul nos­tru pe luna Ianuarie 1930.

Deslegările se primesc pâr/ la- 10 Febru­arie 1930. Fiecare joc acordă deslegătorilor un număr oarecare de puncte. Cel care ob­ţine numărul cel mai mare de puncte prin deslegarea celui mai mare număr de jocuri din numerele următoare, va primi un pre­miu de 1000 lei. Premiul al dolei 500 lei. Premiul al treilea 350 lei. Următorii şapte deslegători primesc câte un volum din ope- rile autorilor renumiţi. Deasemenea vom pu­blica numele tuturor deslegătorilor. Pre­miile se vor distribui la 20 Februarie 1930.

Reconstituire(10 puncte)

de N. Ch. Pupcscu

OlU/.oKTAL 1) Patriarh evrju. 8) Ghici­tor en>gme fin.) 1») Oraş In Ungaria, ;*) Nucile «net vAi (n jud. Gorj. 22) Perso-i.jf'n tiHinlomc. -24) Ora? In Italia. 25) Zeu ij. n.ii«: .,-ia <mpteanA. 2tii Pe unele locuri.: v Amiral france*, mort la 1552. 29) l ’erso-

biblic 3*1 < Cavaler roman, amiculi . . Produc (fig.) 3i) Ocale

ot>\ ■ 36j ftemorcarea unei luntre. 37) Fiu- ţhl > (iignnijr. 41) Alipea tinv.) 43) Co-

. ti tul unei flote. 44) A se întinde (fam.). I, |> ifiiA aromatică. 49) Referitor la o j.;.») . 51 / âtiA ds apă. 52) Ordine stabi- !iiA tn ttnlven». 53) Personagiu biblic. 54) Strigat go tu l a! vânătorilor. 55) Urină. .V. iiit«-rjrrjiP. I»8i Kpiscop din Orleans,

la Vtona. 61) Platoul european. 63)I : r.* O iijiarcn 65 Oraş fn Banat, 67) I" •;.!,<.* 71 | «mo ascuţit. 75) Operă comică In 3 acte yi 5 tablouri. 76) Regat tn Europa. Ti Minuţi..ritat*» extremă. 79) Bizar, (mold.)

l- iu viu In Siberia- 81) Mişel. 84) Uci­gaşul Iul Isua. 88) Planta.’ 90) In matema-

!*2) RAdi.ciuA vomitivă. 94) Interjec­ţie. 95 l ’r-o?i mahomedani. 97) Pronume (inv.) 98) Baltă (mold.) 100) Apostoli ' (od.) M'., Care w b n u t numai pe experienţă.

Nume de călugăr.' 107) Rege fabulos din Argoa. 110) Adverb. 112) Postul maho­medanilor. (pl.) 113) Piftie (mold.) 114) Bi-

.. 115 f:,!\.-rsal. 116 Coşul teascului.

VKUTII. \l. I ord;n cavaleresc, celebru <n poemei" • >!e (2 cuv.). 2) Inflores

3t Teritoriu. 4) Interjecţie. 5) Unealtă, adftogat. 7) Chirurg englez (1827—

8) Numele grec al zeului Amor. 9) ntr'un popor vechiu. 10) A împreuna.1 P Curate. 13) Secol. 14) Chipiu. 15) Sta­

rea corpurilor In combustiune. (t=s) 16) Co­mitat maritim. In Anglia. 17) Trei litere eon­

ii/. 181 Personagii din f• > engleză. 19) Numele a două persoane riir \ h ui Testament. 20; Oraş în Guate­mala 22) Scândură. 23) Diferenţă fizică în­tre bărbat si femee. Cart.) 26) Vergele de ţi­ţei, S7> Mmnsfera. 31) Munte tn Creta. 33) Ca la nunii rul 75 orizontal. 35. Nume da

27

In camerele grea d« i i r b i l , taxa­torii, cinematografe, »coli, hote­luri, ete. pulveriratl ca i

ESENŢĂ de BfrAOF L O R A

par Iii «â a arai $1 i-'

raaaJ »Urat «1 aâalta»

a l

La BALURI SERATEP

r

INSTITUI MEDICAL

W e ru i băii, in care a fost isasinat Marat

vUrmare din pag. 10-a

nia Franţei şi a perfectei Fericiri; o fi acum „ u adevărat pe calea ce duce la ele '?

.Ascultă, o nouă lovitură! o voce melodi­oasă de femeie, insistă să fie primită: e o cetăţeană, care vrea să aducă Franţei uit serviciu. Marat strigă dinăuntru : „ l’r ineşle-o. Charlotte Corday e primita .

— „Cetăţene Marat, sunt din Caen.^ce.i trul rebeliunii şi doriam să-ţi vorbea ".

— „Ia loc, copilul meu. Ce fac acum tră­dătorii la Caen ? Ce deputăţii sunt acolo V

Charlotte le numeşte, r— „Capetele lor, vor cădea până ’n don

■săptămâni, croncăneşte înfocatul amic poportilui, liiându-şi tabletele să scrie: 1 ' berouse, l’etion, scrie el, cu braţu-i despu si slab,. Intorcânduse pe o parte, in baie. Petion si Louvet, şi... Charlollc a -eu, b ■ ceagul Sin plasele'; îl împlântă cu o lovi­tură sigură, în inima cclui ce scrie.

„A moi, cbers ainis! Au secours! M"ti Die!”' . . .

Lovit de moarte nu mai poate nici sa stri­ge, nici să articuleze vre-o vorbă.

La intrarea băieşiţei. Amicul poporului nu mai exista, sufletul său luase drumul s n e

lumea umbrelor.]•; de notat că numărul casei, indicat de

Carlyle ca adresă a lui Marat, difer., de cel pomenit în scrisoarea lui I'loffc. ' ţia e aceea că numerele caselor s’au .cbini- bat, dela Marat încoace.

Charlotte Corday fu dusă la gltilntin i. dar actul său disperat a deschis ochii eel u au făcut revoluţia, ca să puie capăt tei •. rei, care a şi încetat, un an tuni târziu.

Cocaină, m o rfin ă & Co.(Urmare din pag. 11-a)

cerebrale de o clipită. Ne rezumăm Insa la cele de mai jos : Samoyezii sibericni. în ­ghit bucăţi uscate dintr’o ciupercă vemim i să, numită „Amanita muştelor“ : duini fumează frunze veştede de măsel.n ita, care sunt denumite Kohi-Bhang şi care te dă o ameţeală delirantă.

Mai mult, ghicitorii şi vracii, respirau împreună cu cei ce asistau la c e r e m o n i i l e

lor, fum de mătrăgună arsă, p e care o ; > recliau „Iarba dracului“ şi sunt şi-acum a- numite tinuturi, unde mătrăguna r fim ' i sub numele de „Tuga“ sau „Iarba nmnn n telor“ şi preoţii acelor regiuni, susţin ca sub eiectul ameţelii, procurate de a c e as t ă

plantă, pot sta de vorbă cu toţi zeii lor

?« Decembrie !!)?!'’

Acesta este adevăra tu l ANTICOH P A R F A IT

c u re n u m e m o n d ia l

care siârpeşle definitiv

B ă t ă t u r i l e

Plecare tub are Inscripţia FA B R IC A N T HENRY COHRS:

«HHWtHimHHIHHHHtMHMWW »•♦«♦♦♦♦« «m* *♦♦♦♦♦♦♦♦ *

Distruge etitraatab a ia * .

O9 r e t * i M w m

SDârui/i frumuseţe!

l&grtfiţi*vă păru l

CAPILOGEN

d> FLORA

£ u n u

r \ s i r i i u d ă

REA !IT a t ea ILLSTRATA

CONCURSUL DE FRUM USEŢE

Şl vechil greci organizau, tot la patru ani olimpiade unde se fineau tot felul de con- ursurt.

Cu toate că la greci olimpiadele aveau in orimui rând scopul, de-a cultiva naţionalis- tiat, fiemi au ţtiut totuş să preţuiască şi

culturală a acestor concursuri yunţa le-a dai o armă spirituală, înfăţişa- JJ* „ ‘1™ ® operelor de artă, le-a îniiobi- “t Miletul, iar sportul a dat bărbaţilor un caracter cavaleresc.

DeCt au concursurile de frumuşele o mo-, ’it'itre reală si de ce tocmai americanii alea îw ,J lis t Uni verse"?

tgur că f i ea apreciez la om fondul şi ru Micială. cure şi dacă sunt înnăscute tulit totuş *</ fie cultivate, prin voinţă -i/,i si prin muncă, cum ar fi de e- n cazul tu oamenii de ştiinţă, la ar- 1ngineri f i alţii.arect frumuseţea <• o însuşire pe dat urâm unei preferinţe a soartei,

it înfăţişării mele exterioare totdeau- importanfă mică, iar concursurile de ' rfe m'au interesat şi mai puţin, turta lucru care m’a făcut să iau parte cursul ile frumutefe din 'Galvesloh, a

de LISL SOLD ARBEITER „Miss Universe“

l)t

rldt

tratvet cdt An

Prin verse" nite”,

că-mi voi putea satisface do- dr , 1 călători prin ţări străine şi peste

n. pentru a vedea şi a învăţa, totuş concursurile <le frumuşele suni

epiin îndreptăţite.r pori %i un artist nu-şi pot aroga drep­te proprietate asupra talentului lor, Ir n fotl tini de Dumnezeu: căci acest I aparţine <tr fapt întregii omeniri, deci proprietatea comună a tuturor, ti acri i ari străbat, in lupta pentru rufă. ca capul plecat, drumul care duce Irricire. aa nevoie de-o înviorare inte- 4. prin sufletul artistului... •i\rmrnea înviorare se produce toc- din priveliştea pe care-o oferă opera

I mai mare arh-! esle însăş natura şi ■i ei era mal desvărşită este omul.:afl pe aceste principii, mulţi spun că ..il chiar oblicată să particip la eon­ii de frumuseţe.rrrra tura rslr insă. că în timpurile rinllste de azi. îndatoririle unei femei nate suni mult mai înalte.I' frumos nu înţeleg numai exteriorul. ;> nia exteriorului cu un suflet distins. I părerea mea datoria cea mai de sea- unei femei este de a da oamenilor ge- impuhul. pentru creearea de nani o- si trebuie considerat drept cel mai

succet posibilitatea cuiva ca, prin pri­ci, *<5 dea sufletului artistului un su-

i\tâ multe opere literare, chiar şi ri- i ştiinţifice, care sau creeat în urma rafiei prinlr'o fenice, fără să mai po- ■sc de alte opere artistice, lângă simpatiile şi stima obţinute din ,i multor oameni, in atâtea ţări şi iri diferite, consider drept cel mai succes al meu, faptul că oameni cu­

lţi ,jj„ literal ură. muzică si arta plas­au declarat că după întâlnirea cu mine. st inspiraţi, la o nouă activitate artis-

acum sâ trecem la o a doua chestiune: rm se ştie. America are un rol condu-

ln organizarea diverselor concursuri. ■ şi iniţiativa concursului de frumuseţe -nit dela americani.'fel ei au aranjai, de zece ani încoace. f un concurs de frumuseţe, la Galve- la care participă reprezentantele tutu- Iaţelor din America. De patru ani, pur- j ta acest concurs şi Europa, pentru ti- le ..Miss Universe ...„rece nici an juriu n’ar putea desco- ne cea mai frumoasă femee. din atâtea usrţi câte sunt pe lume. nu există nici Ottm de-a întreba, pentruce alegerea ce- iai frumoase femei se face tocmai la

In America, cu atât mai mult, cudreptul de prioritate.

Pri

, in < atnet e dtp n con

tul alegerii mele ca „Miss llni- tcesl an, fa(ă de ..Miss Statele V- icanii au dat dovadă de o obiec-

nut înlr’un cadru foarte distins, noi repre­zentantele vechiului continent am avut po­sibilitatea de-a face o călătorie minunată peste ocean, am putut cunoaşte New-Yorkul Miami, Noul-Orlean, Cuba, Insulele Canare, etc.

Impresiile ce le-am cules pretutindeni, modul cum am fost primite pretutindeni şi în deosebi cum am fost tratate, în decursul celor 18 zile, cât am stat la Galveston, vor rămânea desigur o amintire din cele mai plăcute, pentru toate participantele la con­cursul acesta.

tlină.cursul dela Galveston, care s’a (i-

„Miss Universe“ către cititorii noştri

-H-wXcW&-

WAV

(v uX j-i u

UXI

(̂\ v:w M AlitX' \P

Sincere felicitări cu i/rilejul sOr biHorilar, dragilor cititori ai „Reali iniei ilustrate

„Realitatea Ilustrată44 are priv ileg iu l exclusiv de a alege pe „Miss Rom ân ia“

1 9 5 0pentru concursul internaţional din America (Galveston-Texas). Premii în America peste 1.008.000.

In decursul lunei Ianuarie vor avea loc a- iegsri în fiecare capitală de judeţ.

Frumuseţile judeţene vor li invitate pe cheltuiala revistei „Realitatea Ilustrată’’ la Sinaia, unde se vor alege frumuseţile regio­nale şi apoi dintre acestea cea mai frumoa­să între toate „Miss România 1930’’.

In afară de titlu şi de călătoria ca în po­veşti, pe care fericita aleasă, împreună cu mama ei, o vor face prin Europa şi Ame­rica, se acordă

1) Premiul Sinaia de 50.000 lei, care se va plăti imediat „Miss României’’.

2) Premii importante în bani, tuturor a- leselor regionale.

1) Dlstincţlnni (1 plachete comemorative tuturor concurentelor.

întregul concur« pe care-1 organizează re­vista noastră va fi lllmat, In mod exclusiv de citre casa „Gaumont’ sub regisoratul d-lul Jean Mihail.

CONDIŢIUNILE

Candidata trebuie să aibe cel puţin şase- sprezece şi nu mal mult de douăzeci şi pa tru ani;

2) Trebue să nu fie, nici să fi (ost căsă­torită;

3) Să trăiască la părinţi, sau din muncă cinstită şl să aibe o purtare perfect morală;

4) Nu sunt admise artistele, dansatoarele de variete, sau baluri, domnişoarele care au jucat in film de cinema şi nici manechi­nele;

5) Concurentele trebue să trimeată la re­dacţia revistei noastre (str. Constantin Mii­le 7, Buc. I), cel mai târziu până Ia 10 Ia­nuarie 1930, o fotografie, însoţită de urmă­toarele date personale: numele şi pronume­le (pseudonime nu se admit); adresa exac­tă; vârsta, profesiunea, înălţimea, măsura taliei, greutatea şi culoarea părului.

Fotografiile slujesc la o primă alegere, a acelor concurente, care vor fi invitate în fa­ţa comislunilor judeţene şi mai târziu, in faţa juriului din Sinaia.

„Miss Rom ân ia 1930” p r in ­cipala in terpret? în p r im u l

f ilm sonor românesc

In urma unei înţelegeri, pe care revista noastră a luat-o cu renumita casă de filme americană „Para­mount“, Miss Fomânia 1930, în tim ­pul cât va sta la New-York sau la Hollywood, va turna primul film sonor. în româneşte.

Suntem siguri că toate concuren­tele noastre îşi dau seama de însem­nătatea acestui araniament.

IntrV»devăr. dacă Miss România va fi cât de puţin fotonenică, ea îşi va putea face o carieră strălucită în arta cinematografică, şi spre deose­bire de atâtea solicitatoare, care aş- teaotă ani de zile ca norocul să le surâdă şi să poată juca un rol cât de mic. Miss P nm ân;a va năşi, deodată, ca stea pe firmamentul ecranului.

tH Decembrie 1929

■ i . u i 'u g n

lu r î io a i<enurile moderne

o n t

A T H l H E otLUCHU.ii. M A N AE l i M M

DuPA GRADINA $ k GuSO îC1*̂

28 Decembrie t929A f A

COLONIALEImportate direct dela origină VINDE DETAIL NUMAI CU

5 % c â ş t i g

Dumitru loncescu, Str. Carol 55Orez Turcesc 20

GliCÎ 22 Fâiii aifeă tip Botoşani 14 Uitsri ie Seterln 76

La instituţii, şcoli, cantine şi Bodegi, mari reduceri. Sucursala Gura Obor 14, vinde cu aceleaşi preturi

Liitâelemn Litra 3i , * 2.. 45

47

-♦♦>>!>>><>>>♦>♦♦♦♦♦♦♦♦♦

S. NEVŞEHIRLIAN & G. NAZARIAN

Prima Fabrică de Covoare Orientale \S lr. Sfinţilor 52. — Bucureşti •

«

Desfacerea produselor fabricel • noastre şi mare depozit permanent j

COVOARE PERSANE!l

v e r i t a b i le , c u p r e ţ u r i u im i t o r * d e e f t in e

........................... H I I M » ............. ..

:anari veritabili prejioşiClătirăţi ttnl • t in u n l l l l *p*d«le din Han dala Mk. lOtnsea, Varannger, par» cha da p r la lll canari aloi, Wal lenaltlcha, coli­via, nutrat medl- camanta pl.pl'Ir i Eipadlera direcţi prin pofll cu chel tuell mld, trana- pot algur şl rapid.

Ci.iaiOflul cu detalii foarte Intareaanla ,1 Îndrumări —— prefioasa trimită gratuit.C rescă to r ia H a y d e n r e ic h , B a d Su f le rede t n

H a r * G e r m a n i a

Aparate Cinematografice J

:de casă, mişcătoare cu 1 film, 3 tablouri

fi modul de fun> ctionare

Puţul di rttlimi Lei 2 8 0

T a c â m u r i l e B o r n d o r t i«enHanilor eele mei •■(••■le de eaU»l Aoa«!

mat alea p»ta lem e le Io» u n aa

perfect, Iar din paacl de *edere lectial*. aa

«olld, Incâ l UI menita a ip M l i I lat l i « » a

ani 4e inliebuln|ere. Poaed#w mm aaaMlweM k

»1 Ulotlce, tara ae <1 poalfctlllalaa de a eatl'

I N C O N D I Ţ I U N I L E C E L C M A I r Avon

Fabrica de argintărie BERNDORF S . A .BUCUREŞTI, Str. C n înrm ei No. •

Magazinul de desfacere: Fundatiunea Carol l-iy(VU-R-vU de P u iu ţ« ! Regal)

Vi AŢA' e s t e SCUk TA Şl TREC ATO AREOglinda propria «ia aa aala aalle leaU peatra a * • p»

admlra|l. Eng led i oameai practici, a» adeptei ta perte • ! • • • mari ateliere fologtallea. peatra ea «erea Htad la p*>*ata i aă aa privea act, aâ Ile prt*l|l »1 da alte per**eaa. cam »< da guri prile)nl de contrai eaapra trecatelal. tel* deal ap Iade

La noi la {art aa rewarcA l i i â , alageral atelier art1* "

♦ A C A D E M IE I, 5 APOSTOL PAPACOSTEALa depozitul

KestenbandStr. Şelari No. 9

_____. BUCUREŞTI IPatent nou

Pentru lumină se găseşte în aparat, o sim plă baterie de buzunar care luminează mal puternic.Expediem oriunde contra ramburs, imediat ce prim im comanda p rin tr’o carte poştală.

C a f e a E lita!Dumneavoastră ştiţi că cele mai eftine preţuri la cafea,

se găsesc la

Magazinul Mihran Ohanianîn S t r . C a r o l 5 5 . - Tel. 38 67

încercaţi spre convingere

III demn » i »allalac* pâa* »1 cela « I d llu lle • • • t a r i la arte I la toata geaarlle el. Ta le tarl Aa »acte« m ea41al aa lAeat p Demetreacn, l i u Românie IU I , cere a e lăra ll atare ta l> i la lomaa tetegratller «I eaietortler da aaaietlaaat Aeta rUI

IIIM * | i •

• •• M

m tmmm

L O U I S F I U L» 5Co<iforul Teatrului Naţional şi al Teatrului Mtc, r

singur, a renovat complet salonul de coafură din Calea Victoriei, 41, unde Onor. clientela, pe lângă tot personalul

vechiu, găseşte un serviciu ireproşabil fi evrs;APLICATIUNI DE MENNE

g a ra n ta te şt *x + c u ta t* penonai de t fm t COAFURE DE M IRESt

garnituri de mirese. Voal. Beteală, floare de lămJife, (tedă cu chiriej

Tunsori şi ondulafium cu apă impecabile, executate de primu specialişti - Manicure, Masaj, Coafură.

30

Marca mondială „URS“

HXAUTATKA il u s t h a ta 2H Decembrie ÎW29

.. r : : n n . . . a n . . . , îmi răspunde nepăsătoare salina. După oii.V. 'r ,ră li chin, l-am găsit cocoţat, la 80 metri înălţime, pe o

ă ii vreo jumătate metru deasupra prăpastiei de sare, stu-i interesante” pentru el, şi stând de vorbă cu doi oc-. Vn avut un acces de furie, când l-am văzut cât de calm era,

..Vino jos!”,,S!ai uţin, c foarte interesantă vederea de aici.”

naşu tresare şi el, la pocnitura magnesiului. Se uită jenat la noi. Iţi cere iertare şi pleacă.

' in cancelarie. Domnul Beraru ne arată un istoric al. fă ut de el. II citesc. Atunci am înţeles de unde ştia

■ irul Kocli, cele ce-mi spusese în tunel. Era istoricul dom­n u lu i Kcrariu.

• b aza ru l. Din mâinile acestor nenorociţi es m inuni dearti.

! t r ’un l! v âd o rrure de piatră, pentru un mormânt.„F pentru cimitirul ocnaşilor?”..Nu, o comandă.” I„Unde e cimitirul lor?”„In fata închisorii, vi-1 voi arăta, la plecare.

In la|a gratiilor

„Cum se înmormântează un oc-

„K n ceremonie extrem de miş- re. O delegaţie dintre ei asistă, rr (iniiii rânduri de gardieni, duc neri sicriul şi-l îngroapă, in groa- ipatn de ei. -Mulţi plâng. E o sce- liscâtoare....”

In fata închisorii un cimitir mic,<•!> cruci de lemn, bine întreţinute. Ul­tima etapă, a ispăşirii păcatelor!...

I.a botei ne aştepta dirigintele.Stăm lângă sobă şi ne încălzim. Sunt obosit, dar mui)umit.

„Frumos mai cânta ţiganul ăla”.— "Da".__ „E de mult in ocnă?”— „Da”.— ,.E lucrător bun?”— ..Da".Răspunsurile acestea scurte, laconi­

ce. mă cam indispun. .__ „Vrei să iei un pahar cu vin /__ „Da... mulţumesc.” _ .\m avut o idee fericită. Am găsit __

cheea cu care am deschis o comoară, de lucruri interesante.\ : fost multe încercări de evadare? ,

. p domnule; dar. mai importante sunt doua. Odata, au In rrreai i i evadeze patrusprezece deodata. Era in 1924. Ca sa-şi pre-

terenul ei au reclamat procurorului ca sunt bătuţi, schin­giuiţi si-au cerut să fie mutaţi directorul şi cu mine. Procurorul le-a- . . rererea si am fost destituit, din post. A venit apoi un di­rector bătrân, paza era slabă, pe atunci se facea cu soldaţi.

Intr o ii , au dat busna pe scările de salvare, au spart depozitulde dinamită, s’au înarmat şi au eşit afară.

y .......... ra]d soldaţii isi aşezasera puştile in piramida şi seO n 1 au ajuns afară, au aprins dinamita şi detunăturile

au Drodus o panică grozavă. Un ocnaş de emoţie, a intarziat sa a-i - care i-a exploadat in mana şi i-a rupt-o din

m i r .

S’au repezit apoi pe terasă, au omorît trei sentinele, s’au Înarmat cu puştile de pe terasă şi au fugit, spre pădurea Brăteştilor.

Eu, când mi-am dat seama, am adunat soldaţii cari mai aveau arme şi am plecat iu urmărirea lor. l-am ajuns in pldure. Şeful lor. Vasile Boişteanu, m’a recunoscut şi a strigat:

— „Băeţi! dirigintele cu armata, trageţi!”Nici în răsboiu, nu fluerau aşa gloanţele, pe lângă urechile mele.

Când m ’am uitat înapoi, soldaţii fugiseră. Mi-am dat scama de si­tuaţia mea. Eram pierdut. Singura şansă, era că bandiţii se retră­geau mereu, crezând că noi îi lăsăm să termine gloanţele. M am târît pe brânci până am ajuns în albia răului Vftlcica. Aşa am scă­pat. Puţin timp după aceea, i-am prins pe loji. Alunei ni'au rein­tegrat.

— „Şi a doua încercare, care-i?”— „N’a fost de fapt încercare de evadare, ci o grevă, tot împo­

triva mea. Când m’am coborit, într'o dimineaţă, CU ci in ocnă, n’am observat că vre-o opt din ei au rămas sus. Au luat sarea <hn vago; netele pregătite şi au baricadat tunelul. Lâ tund s'nii postat doi dintre ei, înarmaţi cu drugi de fier, iar la scările de salvare, cei­lalţi. Inginerii de afară, văzând că tramvaiul nu mai vine, au tri­

mis un om, să vadă ce s’a întâmplat, căci telefonul nu mai funcţiona, fiindcă ei tăiaseră firul telefonului. Când omul a văzut gura tunelului închisă, a venit şi a rapor­tat. A fost anunţat directorul şi comandantul regimen­tului, cari au venit la faţa locului. Au intrai în tunel şi domnul director a întrebat:

— „Cine a închis tunelul? Cine-i acolo?"— „Noi l-am închis, pentrucă dirigintele nu mai face

nici o deosebire, ne ia pe toţi la salină .— „Da, ştiu, ăsta e ordinul meu”.— „Nu e adevărat”.— „Vă dau cuvântul meu de onoare”.— „Nu e adevărat”.Răspunsurile acestea obrasnice, l-au enervat pe coman­

dant, care le-a spus:— „Dacă nu eliberaţi drumul, postez mitraliere, la

toate eşirile şi vă împuşc, de cum veţi încerca să eşiţi” .Ameninţarea începuse să-şi facă efectul. Ocnaşii ce-

rură timp să se gândească.In acest timp, să vedeţi ce se petrecea în salină. Celor­

lalţi tovarăşi, le vorbiau de sus, că au închis^ salina pen­tru binele tuturor şi că n ’o vor deschide, până nu vine procurorul. Ocnaşii de jos au venit la mine, mi-au spus totul şi m’au întrebat ce să facă, fiindcă ei nu vor să stea închişi, în salină. Voiau să se ducă sus şi să-i arunce de pe balcoane. I-am povăţuit să stea liniştiţi, căci ei fiind sus, puteau omori mulţi dintr’înşii cu bulgări de

sare şi să aştepte, fiind­că cei de afară nu ne vor lăsa închişi.

Când ocnaşii de sus, au văzut că tovarăşii de jos nu aderă la ho- tărîrea lor, au deschis tunelul, cu condiţia să nu li se facă nimic.

Li s’a admis cererea, şi când au deschis tu­nelul au început să fu­gă de frică, căci erau să fie linşaţi de ceilalţi ocnaşi.

Cu mare greutate au putut scăpa”.

Dirigintele se scoală. Afară e noapte şi el mai are mult de mers, până acasă.

îm i dă din partea lui Muler, ca amintire,o călimară lucrată în sare.

— „M’a rugat mult să vi-o dau şi i-am pro­mis.

Dacă puteţi, faceţi

ceva pentru el, ei e un om blând, nu cred să fi omorît pe cineva’'.

* * *

Prima etapă o terminasem, plecăm spre Mislea, locul de ispăşire a păcatelor, pentru femei.

... Tg.-Oc.na. Ora 12 noaptea. Gara. in besna rece, e pustie.

* * *

Ca să ajungi la Mislea, trebuie să treci prin Ploeşti. Ca să treci prin Ploeşti, trebuie să stai la discreţia şofeurilor.

Am avut şansa să dăm peste nişte nuntaşi, cari contra unei sume respectabile, au binevoit să ne ducă până la Mislea, cu ma­şina lor.

SANDU R. FLORE A

Convoiul

28 Decem brie / 'JSVi E a U T A U A >1 H A T A

Tenul «tr&lucitor al petalelor trandafirilor

îi veţi dobSndi întrebuinţând Crem». Pudf» f Săpunul Simon care îndeplinesc întreitul »top :

puri&câ pick-a, o fac *upW ţi o hiincK.

CREME SIMONP A R I S

Magazinul CARMEN SYLVA St/.LIpiciii 80M e e l m a l m a r « ţ l m a l b l n * a s o r t a i m u m

ROCHIŢE COSTUMAŞE Şl PALTOMAŞEFBUMOASB PBNTBU COPII

Stofe pentru Mantouri, Catifele, Mătăsuri pentru Rochii şi T r ic i t i i i

! Zbârciturile de l â n g ă och i, p u n g i le de t u b och i, *bAc

c i tu r i le de pe f r u n te , de lAnyA g u râ , e tc .

dispar In t in d m inate pontra timp In io la a ş a t , «a

noua descoperire W lene iâ , llrh l.la l ■ .> ■ ■>«> « P f * .

Flaconul Lei 100. p lus 16 porio provlnclo. De *An zare la ţoale Farmaciile. D rogaerllle . Partom erlile şl ia Farm ac iile : Târnâcoaan, U rlvlfel • I j « r i n

banm. Văcăreşti «3 , D ro»aerla Bor»«!. t m h r A m m *,

Araeneacn, V ictori«! * * * ! W i m í r t a , I * **p»e>a brie 2 0 7 ; Var*ar. Moşilor * 0 « j O rlşo r la , BeşatA

6 ; M oderné, Bozeştl I I | P a r ta « e r la taa ib lla . Mo şllor 234. Lnclcn, Dndrşll t l| ( oa lo ra l >»r»»<k,

Str. BeralA . Depozitul «o A a f r o i O ficial D raga i»

tllor. Victoriei 13*.

C. B E E RC o a f o r ş i F u r n i z o r a C u r t a t R e ş a l *

BUCUREŞTI — CALEA V ICTORIE I No. M

— casA fo n d a t* la i u i —

Aranjament* artistica da PABURl de M I R E S E , B E T E A L A FI NA, LAMAIŢA fi VOALURI Parltiaa*

>*■

*■

Redaft culoarea nafumJd a paryAM intrebuntand cunosc u/a pJanfd

.JC ennedeJC aülè * C. Beer

Coafor şi fumisor s/Curt* ReacU* ta/ea Vfctoriet $6

**/on xq/3* Bucuroşi

© •

©

ATENŢIUNE: Preferaţi înaintea altor Topea i de pir renumita planti « H tN N t d tK A L IF t» marca care v i »cuteţte de »urpnre U lk lH 'J i 'îl

• • • •

£ß

C E R E Ţ I i a T O A T E M A C A Z I N E L E d e C O L O N I A l E

r A U C C m / E (OMPOTURI MARMELADE JEMSURIL U n P C K V C PRODUSELE FABRICELOR

M. STEFANESCU

S U N T C E L E M A I B U N E

DE

€I

(

((

I

Un darfrumos

f i e f t in• a t « O C A R T E !

ALMANACNUL ~„Ade tirul" ft MOlBtlilţiM

0 H Ê m m u t f 9 3 0 Ui tfl«w 4* M iMfiMi, oi mmm+*f •# ilwalf af>»a»i

Oftici 4# MA L M A N A C H U L,Jt«aUtè|ll HuMFiu“

volum. I t fA â i <•

• • M

T r a f s d i a d m r o l u l Nord* (>••! AlMWlfi *•<•*##

0şi»*4H■«I MoliUa **S u b fla m u ra r o ş ie

I dHi* ti > rff l | M U f

I(tt<II

If♦I

Stafiile Dragoate!A U t i « Pitnwl K

R ev o lu ţia P u b A

V t f f t l fcO |f|

Colina îndrăgostiţilor

• I flpO I# I

C u m a «V o d ddk* V#ail#

Prtfoi |r»#Biblioteca DimineţiiOMS IUDi #**#•■» rrdf». «ftţ ftOt

fMMO? <#■W*

l*f *ţH I M wM f t l

Haplea la Bucureştidb* feţjpţ ft#»W**» *»•***%« Ţianr~ iv«:ti

M 0Ş U a rrvtai ee ME V r • 4COI |t mt*m ax»»»iir<4ha

» H ţ * l JMO M

| 0 umane ta >aan i u n ir' I « n««M —■

11 C e l t re i m u ş c h e t a r i I

§ ________________ • i re i1É Î * " 1 • ' * • * »A*rew». C % i2 ••OB*# IpM, %t+ CdHMPt ÜI9MI No W Í r a - M H i a M ' a w .

»»

»»

)

)

>

»

P t d f 1

L 0 I 1» 1

32

)tt \UTATEa lU’STHATĂ 1K Itrri-Illl'rlr IH1U

Cronica cinematograficăPăm ântul votuptăţei.—Malec, marinar de apă d u lce;—V en ea o nţoairâ p « Ş iret. - \t*irţi ţtrlnctore

de bine, in femee fatală, în fecioară n e-

Sunt puţini actorii de cinematograf cari să isbutească a juca . . . .-aiul regisura este mediocră. Actorului de ecran, cea

• 1. a.ir, laudă care i se poate aduce, este aceasta: „face absolut M are pretenţii de „creaţiuni” cum are cabotinui

uiisr. Modestie şi pasivitate ascultătoare. Bun înţeles, există ac­ei si * tufă di- regisor. Dar aceştia-s puţini. Şi printre ei . nam irim şi pe Greta Garbo. In filmul „Pământul uo-

t i r. uşiştc să fii- foarte bine, deşi filmul este în genere mai sl ib. l)t asemeni şi partenerul ei (nu tânărul prinţ, ci bă-

v este excelent (Lewis Stone, care făcea rolul doctorului •lin „Delir").

Greta Garbo este egal lirihânită. in prosti- luiilă perversă, in marchiză, in nevastă de treabă, in fetiţă de pension, in orice. Se identifică o r i c ă r u i

ml.Semnalăm in „Pă­

mântul voluptăţii” pa­vajul rând bătrânul *oj, care e Anglo-Sa- *on, se răzbună pe prlnful javanez. Până atunci măcar că Beli

Scena nunţiii din filmul „Venea o moară pe Şiret

lare de işte pe «In. Şi

când acesta vrea să tragă, constată că puţea lui fusese des­cărcată. Începe să fu­gă. Sn timp cc tigrul sr aruncă asupra lui ţj.| vfâţie.

In momenltil acela, l.evvl.» Stone se aşaza pe vine >1 priveşte.Siă in pozifia omului mre se odihneşte, provizoriu. Astfel In- itenunrhiat. devine pitic, lîn alt actor,

s’ ar Vi"lnnăîţat in călcâe, ar fi făcut gesturile^ grandilo;. !,■ .,le răzbunătorului. Actorul american dimpotrivă. Se aşaza

. ,. meditează, mulţumit că această supărătoare afacere s a sfar- 17. „licHsit totuşi că a fost nevoie să se termine aşa. Avem atunci

,1 adevăr: pentru o faptă grea, trebue doar demnitate, ambiţie şi perseverenţă tăcută, nu fraze şi atitudini de iiiid iaior Si această idee, de-a reprezenta pe rasbunator sub forma modeşti a unei iniei mogâldeţe omeneşti, este excelenta. Avem vi-

, : n i P r i i pe ea re dă caracterul moral, in contrast cu exi-

mttatca fizică, a personajului.i este lamentabil. Este o enormă greşala sa^incre-

ml 1 de seducător unui cetăţean, care e carn. Exista o m- tre" «ă stTinţS a corespondenţelor, dintre direcţia trasaturilor feţn

e J a Ideei, pe care vrei să o realizezi cinematografic. îm i a- îninte“ de De Ma* »când , in filmul „Les trois mousquetaires ,

rdin.lul.ii Bichelieu. De Max avea prognatismul bărbiei, ve'V u n maxilar inferior avansat, In forma de galoş. Aşa cabarbişa •W» i n i vertical, tâsma aproape orizontal. Or, este

esenţa barbisonului să nu aibă formă de virgulă, ci de semn de ” - g 5 3 L A face contrariul, constituie o eroare de punctuaţie, \ Şi totuşi. De Max avea o reala majestate fizica.

Dar exclusiv pentru roluri, fără cioc.Aceste detalii ce 0aT fără importanţă au totuş una destul de

^ . „ Intr-o artă unde fizionomia este principalul alfabet Iată de ce prinţul javanez. cu nasul mic, este o erezie techmca. Nu se sa-

,ită un om cărn. .... riv, ste reaisura generală a filmului se poate reproşa ine-

*artitatea decorului In Java oamenii — bărbaţi şi femei — au '• f‘ jn n 'de medalie si corpuri de statue. In filmul acesta totuş fi­guranţii erau mongoli pitici şi sluţi. Apoi “particularitatea javane- zilor de ambe sexe, este de a circula complect goi, doar cu un fel . » ’ tulită provizorie, în dreptul brâului: (Chiar şi prinţii poartă ; v' ; . ”. 0ll fustuliţă). Această exibiţie modestă se potriveşte

n e r f e c t c u atmosfera unui film, care tocmai se numeşte „Păinân- Tul voluntătii” In loc de javanezi sculpturali şi fără vestminte ni

a n t ă numai chinezi piperniciţi şi spăimântător de îmbrăcaţi. O e a c e în vede rea ză neglijenţa şi lipsa de conştiinciozitate, a regi-

rpi I a aceasta se adaogă şi defectuoasa aranjare a evenimente- ,or T ce urmează in film este previzibil. Ştim mai dinainte, în cele mai mici detalii, ceeace se va întâmpla.

Dar cum spuneam, totul e răscumpărat de jocul lui Lewis Stone «i al Gretei Garbo. care sunt desăvârşiţi.

Malec, „marinar de apă dulce" , este un film prodigios de amuzant. Buster Keaton an- o reală bogăţie .b- Imagini motrice. Bun înţe­les, nu se poate compara cu llarold Lloyd, şi incă mai puţin cu Ch’arlot. Aceştia exprimă, in tumbe şi salturi, o infinitate de lu­cruri, sentimente variate, situaţii sufleteşti multiple, idei M U e ţi uneori complexe. Malec nu ştie decât un singur lucrti: face roluri de băiat tont. Altceva nu mai poate face. Dar in aceasta, este in- tr’adevăr reuşit şi amuzant.

Cu o excepţie. Vreau să spun de momentele când pretinde sa „facă pe micul sau Charlot”. Atunci arborează o figură tristă-tristă. care vrea să fie şi profundă, care are ambiţia de a sugera mai filo­sofic o stare morală mai subţire. Când face asta, e insuportabil,

căci numaidecât se vede că-i contraface­re, că este neautentic. Afară de momentele acestea, când jocul său are oarecum ceva „Tecla”, Malec este un actor fertil şi în- tr’adevăr amuzant.

Caracteristic este, pentru el, că în fil­mul său, aşa de reuşii („Iieporler cinemato­grafic") pasagiile cel« mai hilariante sunt a- celea când se desfă­şoară la societatea de filme ruloul luat de el, cu vederi operate halandala, cu curse de cai filmate pe dos, cu transatlantice cir­culând pe bulevarde, etc., etc. Or, în acest episod, el, Malec, per­sonal, nu apare. Nu este aceasta caracte­ristic, pentrli a dove­di că Malec este un regisor inventiv, mult mai mult, decât este actor talentat?

Am văzut filmul ca ,să zicem aşa „româ­nesc” intitulat „Veneao moară pe Şiret”,

„ unde nu venea nici omoară şi unde nu există nici un Şiret. In schimb există scena cla­sică a incendiului şi a junelui curajos, care iese din foc, ţinând în braţe o femee în flăcări. In genere_, cand intr un film avem acest detaliu, ştim ce să credem despre întreaga bucata.

Trebue să recunoaştem că actorii jucau onorabil. Aveau mai ales capete excelente. Marceila Albani are o fizionomie de fata român­că frumoasă, ideal de autentică. Moşierul şi administratorul de a- , semeni au o mască impresionanta, deadevar local, in fond num a jocul corect al actorilor, mai salveaza puţin filmul (şi 1 uetere este un actor bun; amintiţi-vă de rolul sau din „Ia-ma cu ine .

Dar regisura filmului este proasta. Găsim stangacn şi naivitaţi, nepermise. Avem apoi vecinic chestia agrara, care cipal. Apoi de ce s’a crezut că ce e mai caracteristic in folkloru românesc sunt nunta şi ploaia? Căci, în filmul acesta, ondecate orinu plouă avem nuntă, şi viceversa. i

In fond, cine juca cel mai bine era praful. Praful acela atât de .specific românesc, pe care operatorul, cateodata cu voie, câteo­dată fără voie, a trebuit să-l fotografieze, praful nostru naţionalavea o putere de evocare minunată. v

Şi s’ar fi putut găsi multe detalii caracteristic romaneşti. Nu vreau să dau lecţii. Dar mărturisesc că, la vederea satelor roma­neşti, fotografiate pe ecran (fotografiate bun înţeles mult mai artis­tic decât în Gaumont-Journal, unde le vedem de obiceiu), am sim­ţit puternic că priveliştea drumurilor şi colibelor noastre are, cu adevărat, ceva, care nu e aiurea. .

Căutând, s’ar fi găsit de.sigur lucruri tipic romaneşti, altele deca. ploaia, seceta, nunta, incendiul, tinerii cari îşi fac studiile univer­sitare, la Casa de Depuneri, şi ireala sondă de petrol, care nu pu­tea lipsi, dintr’un film care trebuia să dovedească ca „viitor ele aur, ţara noastră...” etc.

Bun înţeles, acest film marchează un real progres, taţa (le „ji- găncuşa dela Iatac”, sau „Lya”. Acestea din urmă dovediau ca mi se poate face nimic românesc, în cinematograf. „Venea o moara probează că totuş, s’ar putea face ceva. .

Termin această cronică prin câteva cuvinte asupra filmului „Nopţi princiare”. Ar trebui să se sfârşească odată cu asemene,! filme ,pline cu Buşi de carton şi cu convenţionali emigranţi ţa rişti. Desigur există un tip al Busului, care trăeşte în Occiden. Cum spunea Principesa Marta Bibescu în „Pcrroquet \ ert :^„li \ des Busses de Nice, comme il y a des violettes de 1 arme . ai acest Bus de Nisa, nu seamănă nici cu cel din romanul lui Kesse nici cu cel din filmul lui Lerbier, tras după acel roman.

Din punct de vedere strict cinematografic, „Nopţi princiare constituie un regretabil accident. D. 1. m j i>h

28 Decembrie 192!)

in renumitele m irosuri îmbătătoare :

T O U T E S L E S F L E U R S C H E R A M O U R «1

T A IF U NIN MĂRIMI t M ARI, M IJLO CII f i M ICI

r e v e l a ţ i a ; C u in i• m a r t dm > i i » l emmţâmmm MUm* 0 i * Â in p o r m a n u iă e*tm un ÎIm m m #• pmrtmm m mmf n h pudrei. Intrrnbulnţăndu-lm Im V*f# M f a#t«a*— M .

calităţii lor. produ»«lm O*AR0 V şt-mm mâŞttmm» Mlmpmtlm mukUcului mi/mmmmMmm Im H rtk M N M b

SPECIALITĂŢI ALE ACELEAŞI CASE : EAU DE COLOGNE

TOUTES LES FLEURS—CHER AMOUR—TAI F II

De »Inzare la llrogherli. FanaacU si là iMta i«rf u meriileiliniafà

# / I / ê t M I 9 W J / V 9 ! ' I r /

CASA DE PRIMUL RANG* BUCUREŞTI STR.SFI N ţ l l O M

Meliere proprii pentru -o confectiuni 4i reparatutni

Lama de ras „Souplex“ e eea mai JunaI Refuzaţi produsele siailare, aai puţin supla ţi aicaţ t i

B l â n â r l a

IAC0BS0NS T R A D A C A R O L N o . 4 9 A P R IM IT MO! t f ( • 1«

■ B L A N U R I ml^c fllf lA i P # » l» la ff^#lfcle*n) V u l p i » U n i r i # , 6 w>» ¥ ly§ iM i| I ş t i i i M . ş f w n w §9

ULTIMELE NOUŢ AŢI MANTOURI li BLAN ÂO A T A f l O t ( O N A N I A

A T E L I E R E P R O P R I I

C Ă C I U L I {*•+ 1« o* » 4 f

» r a l % H • • I# sen ft n 19 m ţren#fel I •

Academia TechnicâB a c a r a * ! ! U I U . I® * « M l » « » >•

Taţi m • • <*rta|i A» • * • • “ * P Ui trtlţ u l Inu*1 **• i i im iu » ^ la

SUI |1 la M t i i r l i •ertl**!«*« * ” **** p i l i M m y u 4 * * | l (lAaâ a U ta lf t * aaapa {laaUeti ( « n u l i i A **4»*W T tcâ tJ « , data prta ImIII K<tM *• aâiaa N ţ e j n Ij ■ id M r t ap art a Ut ti * c* é * * l* faaAalai Mta la itrU a il ée »»*»■ MlaUia* m IM ln e (laaaJ N M k * •• Na. **-»• « • H **• sa l m l l i |l aaa ■ * ! aaflaaaâ *aaalâ »aaA- atcâ pita aa»aapaa<«a|» Ala |ait Afcialîaa pi Acaiaaiial faefeat** pa* Aaaaali l>*«#»a. lart. Aaatatail. C*aéaHa»1 »aaAala*. Al atatl éa laalaa*. Car»a»tla pal O ar»a*a la a*1 «a i ln U . ta taaa Maftta *a ataa Mm a Va aaalaaa Aa aaataaa éa i l»a lr l» » la w rtwttl aa prtaaaaa « l i -1* “ “ *al şaa atla m U . la *«4lal (<*••II*. trtaaltéaé II M a l n l paatata pa aéiaaa «le nil

DE SĂRBĂTORI S E N Z A Ţ I A

aala

G A Z E T AM E D I C A L A■bac# r i b t M tN iic isA m f I— « I

M t m

<§£

1,

t u / i c 't VS7S).

<**r.

■ ' • V,

< -,

* T K a I L L ' S T H a TÂ ?X Decembrie

PE URMELE FĂPTAŞULUI... §tiri cinematograficet rebuie »â-i prindem!(.uni, vrei să prindem pe Moş Crăciun?

fâcu ochi mari, cât două panselute catife­late, Mimi.

: li o proastă! o fulgeră. Ionel cu | ielitat. Moş Crăciun, nu

e Moş Crăciun.— Da ce e?

i >au mama. sau unchiulltadu sau Marita, toanta....

De trei ani Ionel pândeşte pe cel care-i pune jucării In ghete, de Anul Nou. Dar a-• regalat i ’arcă e un făcut! Si ce

n ar da sft ştie precis, cine-i face lui, şi su­rioarei sale Mimi, posna asta, care dă pri­lej părinţilor •w'i râdă un an întreg de ei:

— Ionel, dacă nu eşti cuminte, n ’o să-ti aducă M09 Crăciun jucării.

Tare ar vrea să fie sigur Ionel că Moşi r .nun •* unul de-aî casei. Căci. în acest raz, n ar mai trebui să fie cuminte, de tea­ma .1 h<> supără Moş Crăciun. Dar, cine

Mo- Crăciun aterizea- t& cu aeroplanul, din cer, pe acoperişul ca

vile, atât de în- gtttta vi fierbinţi, ale caloriferului?....

— K sfânt, explică Mimi, d’aia poate să intre pe ţeava „caloli/elului

— Aţi! făcu sceptic Ionel; eu crez că aIţe» ca toţi oamenii. Bine,

., zii .-!!■ ră el p sfânt şi încapi' prin ţevi;

* * *

K noaptea fatali, când va sosi Moş Cră-■ tm. In odaia copiilor, Ionel şi Mimi s’au

culcat, după ce şl-au pus pantofiorii la ca-

lonel! şopteşte Mimi.

Cel unii mure laborator citieuialuyraflc ilin lume, este laboratorul Long Island, at casei producătoare de filme, Paramounl.

Este înzestrat, cu intlulafiunlle tehnice cele mai perfecţionate, cure dau posibilita­tea să se prelucreze 300X100 metri de film, zilnic.

* * *

(ieori/e Huucrofl, iitnapoial Iu Hollywood, după călătoria făcută in Europa, a în cepu i lucrul pentru un film sonor intitulat „La- dies Iove llrules”.

* * *

Terra, soru mai mică a drăgălaşei uedcte dela Paramounl, Nancy Carroll, s'a decis sâ se dedice filmului.

* * *

Vedeta cu temperamentul cel mai vioi di:i întreg Ilollywood-ul, este Lupe Velez, o tâ­nără mexicană, artistă descoperită de Don- glas Fairbanks.

Acuma turnează rolul principal, dintr’un film sonor Paramount, intitulat „Wolf-Song”.

Dai nu pane 1‘Şti pe Moş Crăciun?Nu mai e nevoe. Mâine am să ştiu eu e domnu ăsta.

« * •adevăr, n doua zi de dimineaţă copiii

eularfi cu noaptea In cap. Mimi se re­ia pantofiorii,. lângă rare Moş Crăciun

un tren electric

Stal! I mi 'jianul Ionel. Nu atinge

i in f in it« ' p re cau ţii el lu ă , p ăpu şa . şi

pil »'o privească, cu atenţie.Ionel, scânci Mvmi nerăbdătoare să

n braţe păpuşa, dă-mi-o!...,, râiit/irio-u'. Ioî.rI, lua păpuşa şi eşi

M alerga după el, cu ochii

I de lacrimi.. \.-in in.lata. cu păpuşa într’o

... -i mi un pantof de casă al tatălui , ■ , \] iî iugi'nuncliiând pe podele,

i-r'aţitini inc xplicabilă pen- M: and tatăl lor îşi făcu a-

i i in odai* copiilor, cu o falcă în cer na fu pământ:Ionel, măgarule, cine a murdărit clan- dela aţi cu cremă de ghete?Nu ştiu_ Poate că Moş Crăciun...

e cu rare fuseseră învelite jucări- tat&i lui Ionel îşi şterge degetele^

M oş Crăciun?... Am să-i spui Iul Hqs Crăciun să-ti ia trenul electric

Şi ce-are să zică lumea, papa. când vedea ră vorbeşti singur? Obraznicule!....Papa. am probe că tu eşti Moş Cra- Crezi că nu mi-a spus mie unchiul

î rum -o face o.... i-dî-ti-fi-ca-re? iei sa poticnit in fiecare silabă a cu- ului .identificare", dar, cu oarecare a- maţie. reuşi în fine să-l rostească su­

nt de inteligibil.

■ tinuă demonstraţia, aşa cam îi •tise unchiul Radu că face Scherlock

D*seari înainte de culcare, am uns• cu'cremă di gliete şi am presărat o*, in jurul caloriferului, pudră dela ia" «îi azi dimineaţă am găsit lângă ju-

tirmele de papuci, care. uită-te şi m»- -r ve-te foarte bine cu talpa pan

iui t iu dar pe obrazul păpuşii ai lă- o urm ă neagră de deget. Dacă nu re- ,,t- c ă n atal. e?ti Moş Crăciun, uite.

rme e degetelor pe care le-ai .ăsat

Depozitai genvral al ciorapilor şl tricotajelor „Moalea“ 80LAVXCI, Bucureşti, Lipsea*! 37,

chiar, acum, pe hârtie, cu crema de ghen de pe clanţă!...

Papa, te-am prins, tu eşti Moş Crăciun'E „amplenta“ ti!...

Mimi, făcuse iară ochii mari, cât două panseluţe catifelate, fiindcă nu pricepea nimic. Dar tatăl lui Ionel, după ce îşi r>- veni din uimirea ce-1 înmărmurise, îşi ridi­că cu foc băeţelu: în braţe, şoptind printre dinţi:

— Nu mai sunt copii în ziua de azi. domnule!...

SANDU VORNKA

D eceliibrie ly M

H T e i h CREP DE CHINE Mătase Pură QUAL. 1-aLA MAGAZINUL.

C A R M E N S Y L VA[ M E T R U B U C U R EŞT I — S T R A DA L IPSCAN I QO j

UN A PA R A T FO T O G RAF IC BUN

Ş I EFT IN VI-L PU T EŢ I PRO C U RA

LA NOUL M A G A Z IN

UNIVERSAL •FOTO'N. SPIRESCU Se Co.

BUCUREŞTI, Str. Academiei 2« (colt

asorta i cu tot fe lu l d o a parate ş i a c c r s o r i i f o t o ­grafice, binocluri, etc., clin c o lo mai r r n u m i l r fabric i germane ţi americano. Laborator p e n t r u :-s developat, copiat ţi m ăr it HI

P R E Ţ U R I S U B C O N C U R F M T A -

PRODUSE O RI GI NAL E E L V E T I E N E

CEL DAI BUN A iir iE N T PENTRU COPH RECON VALESCE-NTl Si ANEMICI

B R AN Z A DESE 0 1 FÁRA R I V A L

CASA „NESTLÉ "STR.DIONISIE 36 • B U C U R E 5T I I

i M

«\âl

Institut de Aplícetii d e H e n n é

I# lOSl# ssss fs l* é t |MMIS4 rsftU M I. US tSf #€S •#$## f £# « f i f f*|«f«| 4# lf##ISti T lft l. SiSS$*c ifA es p ts fs tl assistés. ssfSSSMSl ls#i ts 4Up*«l|l* A p lit« 1111« »• • •s*s l*|*t 99SAI #• S#tfSS#4 #•! '

Matilda Arpad Y urc**■ ®Sf%* C t l t f f l i 4s i t mm

I Caeao de Ovăz Knorr vindeca AnemiaLiteratura de l i Sen Lobi ţi Fiai — Bucureşti B-dal Maria 30

<tf.\l.iT i r La i I.i 'T hat A/Ir. nilbrlr lUIU

Un interogatoriu

umoristic

de Dr. Josef Harrer

(IN LOCUL OBICINUITELOR RAVAŞELE DE PLĂCINTĂ DE ANUL NOU)

litiAMSELOH Şl DOMNILOR,\ ,i supunem mai jos o serie de întrebări, la care veţi răspunde, jn .- cu mare plăcere, fiind vorba de un simplu „da , sau „nu .

I), 1 t.-riu întrebările cure vi se pun, cer prea multe cuvinte la . . . ... ,. duc multă bălaie de cap şi chiar nopţi nedormite.

., Sl-, i, ă micotili un judecător de instrucţie. Demlfe.I„t,'i are ea grilă să fie aspră, cu oamenii, ca să nu fie nevoie sa

producem f i noi neplăceri. Voim doar sa J ,a 0J en^- ^ l minute vesele, annloage celor pe care vi le oferă citirea ravaşelor le plăcintă fi ceeace vă cerem, este foarte uşor, deoarece ne*ilă an simplu „da" sau „nu". _ . .. . = ...

întrebări, vi se vor parea cam indiscrete, va rurfn, t& nu ne o luaţi In nume de rău, deoarece şi în co™ent?™1 pe

rr tăcem răspunsurilor dv.. nu vă vom menaja deloc. AceasM

Pentru DoamneMANCARl ŞI BĂUTURI

I. V i plac* diimn. 1.1 cafea cil lapte, cozonaci2 l'rr(rra|i un pui fript, unei por{ii de fasoluca

*#J Putetl privi o bucata dc tort de ciocolată, fără ■ uita c i unica d».. preocupare, este păstrarea li m ei

*. Vă plac bonboanelc spirtoase?Snntrli oliiţnuitn să be|i ceai cu rom/

0. 0ac i sunteţi Invitată undeva, mâncaţi s> beţi •nai* mult decât obicinuiţi acasă?

MODA

7. VI-« simpatică rochia scurtă, pentrucă vă sco­te In evidenţi ulcioarele dv.. frumoase (poate) .

■ »ti libia să vă crească din nou parul? »! Purtaţi iam a ciorapii subţiri de mătase, numai

v/i'l/'vapxi buzele cu albastru sau verde, dacă

\|i transforma cisnloia dv., intr’un triunghlu agul nuci hlăni moderne?

12 , i buna prietenă a soţului dv.. vă es.e

«nperfoar.' frumuşele?

DRAGOSTE

\ ■, -,i i.-nii cu barbă mare/

:1 v.l i iîi SS18 V I lăsaţi cucerită uşor?

ARTA

19. Preferaţi „Iliada” tradusă de Murno. unui r..• ilo M a u r ic e D ekobra? .

■>,, Stiti la ce oră s'a născut Eminescu?• \ . . mtiti înzestrată cu spirit artistic.

22. Se revoltă moralul dv.. la vederea unu, da,.,

nud. pe scenă?\ place Greta Garbo. . .

24. Vizitaţi des. expoziţiile de pictura.

DIVERSE

f l o r i l e mai mult decât bijuteriile?„•S. \ a plac fkinle. mai m că]3 f ca lm ai cărui

„,ck, u [fiartă culorile^ dv. favorite?27 V ^ t o c t a l a ® operaţie de reîntinerire?

X * tr ic o u r ile s tra ve zn ? (£ V* ţ?^rbat°de-â<mm a 30-a *(35 40-a) an ive ,

**30 4|» U într^hSrfV dem»? sus’

C° P r î S t r neTzec7de întrebări, se adresează doamnelor si domni, soarelor iar celelalte treizeci, domnilor fi natura că cititorii ft cititoarele, se pot transpune in psihologia persoanelor de sex opus. răspunzând femeile pentru bărbaţi ft nclproc.r . ,(Uut de.0.

rezumat însă la ceva uşor şi totodata distrai tiv.Voim să vă distraţi, dar, totodată, poate să învaţaţi să vă cu

nouşteţi^singuri^ cinstit răspunsul: da suu nu!! Scrieţi In

dreptul fiecărei întrebări răspunsul dv., şt apoi controlaţi paren noastre, asupra lor. publicate în pagina urmatoare

Pentru Domnim a n c a r i ş i b ă u t u r i

31. Dimineaţa, vă gândiţi mai curând la mâncare decât la plata datoriilor pe care le aveţi/

32. Vă place mai mult cheVnenţa din cofetărie, de­cât nrăiitura pe care v’a servit-o?

33 . O mâncare prost reuşită, pe care vi-o nerveşte soţia dv., nu vă trezeşte amintiri, din timpul ceâa-

ba341UAţi putea trăi intr’o (ară, In care există prohi­biţia alcoolului? .____

35 . La operă, vă place să r o n ţ ă i ţ i bomboane în timpul spectacolului, mai m u l t chiar decât in pauza,

36. Vă interesează reţetele de bucătărie.

m o d a

37 . Sunteţi pentru reforma îmbrăcămintei bărbă-

" 38. Vă place să vedeţi o femee care nu poartă cio-

^ 39 . Aţ/ fT^nulţimi'u, dacă soţia dv.. s’ar fotografiaca nud, fiindc’aşa c moda astăzi? ilustra-

40. Vă plac, în revista noastra, mai mult ilustra

ţiile, decât textul? . nfPriir41. Purtaţi toate cravatele, care v au fosl oferit

in diferite ocazii?12. Vă plac dansurile moderne7

d r a g o s t e

43. Preferaţi blondele?14. Sunteţi mulţumit cu soţia dv. bruneta.45. Aţi iubit vreodată o femee urâtă?46. Durează mai mult ca trei '-d’laniani, P<>nă

rutaţi pe noua dv., dactilografă sau47. Sunteţi gelos pe soţia altuia?48. Faceţi impresie asupra femei io

a r t a

49. Sunteţi un prieten al c ă r ţ i l o r literare50. Aţi scris, in tinereţe, poezii Iiri-ce?51. Ştiţi ce este un hexametru .W Ati voi să fiţi actor dc cinematograf?53 Vă plac, mai mult la o revistă, dansatoarele

suple, decât cupletele, scrise aproape toate pe ace-

'a M^Aţi mai putea declama din memorie ..M inn Gintă” a lui Alexandri?

DI VERSE55. Vă place să vă amestecaţi, în rt|*cuţie,

când este vorba de angajarea unei şervitoa 56.Sunteţi amator de strarwl sau plaja /57. Sunteţi fumător?58. Aţi câştigat vre-odată un premiu, la vre un

° 59.UVă plătiţi retţulat ratele lunare, la datoriile pe

care le-aţi contractat? , „g.gtnrle60. Aţi îndeplinit tonte promisiunile de căsătorie.

\>e far«» fanţi*'

.n

?**’ !>rre/ubrie l'.l'JH

Părerile noastre asupra răspunsurilor afirmativePENTRU DOAMNE

1 . Consolaţi-vă, căci „formele pline“ , vor ti iar la modă... peste câteva decenii.

2 . Natural din moment ce nu sunteţi obli XM-tă a ţinea regim...

3. Cunl găsiţi tăria de a rezista ?t. Bineînţeles, căci nu veţi fi amatoare

de salată, cu ceapă tăiată mărunt.■i. In orice caz este mai bine. decât «S

beţi rom fără ceai.<>. Sunteţi foarte, foarte econoamă 1 7. ’Un răspuns cinstit ! Ciudat...X-. Vă jenează briciul, cânii frizerul v:.

rudei părul dela ceafă ?9. Dece n’aţi purta atunci si eostuni .1.

Iiae, toată iarna '?10. Nu vă va opri nimeni11. Sunt cazuri. în care m; i eroina ii 't -

chiar dreptunghiul.!2 . Vă rugăm, ceva mai multă consider:,

ţie pentru dv., stimată doamnă !13. V’am putea recomanda. - natural

contra provizion, — un bunic, a cărui har bă de doi metri, a obţinut premiul I.. acum 30 ani.

I I . D es igu r, căc i acesta poale fi î n ş e l i 1

m a i lesne.

15. Foarte bine aţi făcut !IR. Aveţi o fire dramatică..17. Probabil că veniturile sale reilus,-.

l-au făcut curând nesuferit.! 8. Adresa dv. ?19: Minciuna-i cel . mai greu păcat.20. Aţi tras vreodată profit, de pe uniu*

ieestei cunoştinţe ?21. Dece n’aţi îmbrăţişat « profesiuni

practică, în artă ?22. Soţul dv., are permisiunea de a se du

ee singur, la teatru ?23. Ne bucură... Sunteţi o excepţie del

regula generală.24. Aveţi întâlniri atât de dese ?25. Credeaţi poate, că v’atn întrebat de-

pre bijuterii falşe?26. Metoda nu e bună... banii sunt piei

duţi în orice caz, fie pe acele culori, s.m pe altele.

27. Ii simţiţi de-acuin nevoia?28. Nici noi n’avem nimic contra, eân.i

purtătoarele sunt drăguţe.29. Se'ntâmplă şi din astea. Dacă im >

n’aţi serbat-o... veţi reveni, mai eurâml mai târziu.

30. Cum am putea eontrohi afirmatm dv:?

PENTRU DOMNI

31. Foarte bine faceţi. Căci datoriile mm nu scad, nici nu dispar, dacă te gândeşti i ele.

32. Probabil că aveţi întâi grije, să mân eaţi acasă.

33. Dece nu angajaţi un bucătar?34. Sunteţi obişnuit, probabil, să lucraţi

pe sub mână. Sau vă ocupaţi poate cu con­trabandele?

35. Chestiunea e, să fie din cele uuiplui. . căci celelalte, ar ^concura primadona.

36. Cu >dv., s’a pierdut o gospodină talen­tată. In orice caz, credem că e vai de i sele de bucătărie, care stau la foc, atunci când sunteţi întâmplător acasă.

37. E inutil, căci cu o floare, nu s( ini- primăvărează.

38. Aşteptaţi probabil sezonul de vară. care ia de pe femee şi puţinul pe care-l mai poartă.

39. Când aţi serbat nunta de argint?li). Sunteţi foarte ocupai, domnul meu*

Aveţi vre-un titlu universitar?11. N u. nu , n 'av e ţi gust de loc.

12. Şi dece nu? In definitiv, oricine i t l.ne să aibe o ocupaţie oarecare.

13. Dar trebuesc să fie drăguţe.II. Chiar dacă soţia dv. ar fi blondă, tnt

„da” ar trebui să spuneţi.

45. Ei, trebue să fi avut şi ea farmecul ei.46. Nu trebue să credeţi, prin urmare, ă

sunteţi un soţ ideal.47. Altă treabă mai bună, nu aveţi?48. Vă lăsăm cu toată bunăvoinţa, să vă

complăceţi, în vanitatea dv.49. Câte cărţi din biblioteca dv.. au fnile

tăiate ?

38

50. Cons«>laţi-vă, ci mai mari, care se pe

51. Aveţi un fiu la52. Din păcate, nu

unei case de filme, cs talentul. In orice caz, câţi ia filmul sonor,

I moţe inoportune.53. Suntem absolut51. Vă credem. chia

Părerile noastre, asupra răspunsurilor negativePENTRU DOAMNE

t. Vâ place piulewisc, ru beaft eck fri

Aţi putea faice tutupui.

3. Consolaţi-vii. doan>«rt. n'a faigrăţa1 lnră

1. Nici nouă..*. Dar n'»re lnlM) M*i6. Familia la rare fti

probabil o bucul7. Dece tiu \)iiitnell »H. Bravo!!a. .SiiH'crilalrM10. Credem că a|i' f Ji i . Soţul dv., i» le , |>r

Sau poale nu avp|l nevuhiul1, căci... exii>tâ de •

12. Ar trebui 1li O fld l>'u ceva tuni mulIta nlr*ti

13. Mei noi n11 $*tltcifiţi Incului dv., ilIftl (Ir

II. Aveli an a■ lin i?x|>erii*ttţâ, t

15. Ori ră »ti iitiinlll ilr un li -e miiurjle ..«le

16. Vă râstijt ou depim lctl <lr

17. \!un< \ j cru si In viilor.

rr. h u lH i

P A I L f U f l I U R .L U B I N

APĂRUT ■

“ S L M A N Â H U L(□ salihth im sm nO adev-rata enciclopedie. * Prumos Ilustrat «t Iramo»i.parit, cuprinde o materie aleasă, atractivă «l Instructiv*

,,UStratlUn,: W scle ştiinţifice artişti de' r i n l i ? 7 ° " ' Pric'ne '«diofontat am a.or; 101

Pjfâ&xJ&iiJSS ♦ z^ sţg ”S *™ "»■ » î S Bde Victnr Kffî • ’ • *i®J bucăţi humoristicc ti literare on Pas N î,™'U; ? C°W Si,'viu’ Gh‘ B,a‘ scu' Otil.aOhibu, iute de ilustratîi/°CUr'

*■ Cea mal plăcută lectură de sărbători I *

HEALI7ATEA ILUS7HATÂ

că nu ştiţi ce este ..pn»-

u trebue să credeţi, insă, pentru .1-câ aveţi spirit muzical.păcat, ca un om ca d-vnastră. să sleit

veţi, desigur, prea multe co»tume in

<• ce nu î Sunteţi proprietarul unui 1 de «iorapărie ?'edem totuş, că onorata doamnă, nu •re mai Înainte consimţământul.»Iţi. m ulţi scriitori, văd in d-voastră.I stiju r <r aJ timpurilor noastre.

1 . i i i r e nu le scoateţi în văn-

teriţi de reumatism ?1 sunteţi oare. In general, un ilns-

:i< tţi cu siguranţă, orice femee. ispundeJJ, de par*că v’ar fi rezerva- !s;v. to.de femeile frumoase.

1 fnsa credeţi, cfl-l lăsaţi in umlirâ inova, vă Înşelaţi amarnic.M r fi mirai contrariul, «iin pun,i4 1 bine crescut, ca d-voastră. irrrraţi, fotuş; )>oale că va merge.Im\ bine, dar vâ rugăm să ne s;m-

itui re să trăiască bieţii noştri scriitori ?

i n:găni sft perseveraţi şi de aci’na-

tinr fără s‘o ştiţi, puteţi fi m ele- loO or societăţii..ir venitul unui asemenea om, l-aţi

mVţ |iti.r,e autor de cuplete ? St-.!I i <i revistă umoristică? Ori răs-

H rsta r dat de o doamnă, pentru so- Sm . rriMce e tot una, doamna era la răspunsul bărbatului ?

1 noi Şi ne simţim cu toate acestea,

n păcate, nici nouă nu ne place. r|i abdomenul balonat, sau sunteţi

•uşii doamnei, să vă deso-castă patimă ?singurul din această cate-

perfect, sensul afacerilor,

in singur răspuns cinstit !

BEROUGE •NOIRE

Blănăria lonescu [, ,M . Tr. lo n e s c u *1 }

n tIC IIieŞ T I, S tr. Sfinţilor, No 53 k

Asortiment complect cu tot felul de tb lănuri brute ţi confecţionate — r

I MP O H T A T I U NE D U E C T A )Ateliere proprii se primesc orice i

r e p a r a t i u n l şl c o n s e r v ă r i — ' j

WMMMMMînm M H m w m im tm ***************** * * * * * * •»»********4**4»**.»*f

L NOU!^ IJ » din Cal. Moşilor 80, oferă GRATUIT câte o Carte^ 5 » . u serviciul de MANlCURA, drept dar de anul nou, oriV s rv i în Saloanele sale cu o Ondulatiun. l’ermane-’tă

S

V ^ v a V v i în Saloanele

N o ta .— O n d u l a t i u n i l e P e r m a n e n te d u r e a / â 6 l u n i de z*le şi s u n t in o fe n s iv e , i a r d in p u n c t de v e d e re m a te r i a l s un t n e c o s t i s i ­toare faţă d e î n d e lu n q a t a d u r a o 1 1 i t a t o.

Coaforul „JEAN" singur Maestru şi sprc:allst in Quartierul Sft. Gheortjhe urează cu ateasfă ccazii onoralei sale clientela — s ă r b ă to r i fe r ic ite i

nVt'm'Mmll" : " 1" " ........ *................... ................ ..........................

s ă n ă t a t e aP R I N

— U l I M M I i n N M M M I

De Anul NouDarul cel frai Îrumos şi mai potriv it ptr.

rude şî prie ten i U N A B O N A M E N T Ja

.REALITATEA ILUSTRATĂ»

EAU DE C O LO G N Í

POUDfcE