Nazim Hikmet (1902 - 1963)

Astfel trebuie s iubeti viaaAstfel trebuie s iubeti viaa i-acest glob pmntesc nct s fii trist numai la gndul c poate-ntr-o zi, peste un miliard, peste o sut de miliarde de ani, se va stinge i plind, va continua s zboare rotindu-se orb ca o nuc goal.

Scrisoarea unui om izolat ntr-o nchisoareAzi, duminic, Pentru prima oar m-au scos la soare. i pentru ntia oar am vzut cerul att de departe de mine i att de albastru, att de mare; de uimire, nemicat am stat ca un astru. Apoi cu pioenie m-am aezat n rn. Mi-am sprijinit spatele de zid. n aceast clip nu doream Nici lupta, nici libertatea, nici femeia. Numai pmntul, soarele i eu... Eram fericit.

Din scrisorile din nchisoarea Munnever

Cea mai frumoas dintre mri e cea n care nca noi n-am navigat. Cel mai frumos dintre fiii notri e cel care nca nu s-a naltat... Cele mai frumoase dintre clipele noastre sunt cele pe care nca nu le-am trit.... i cel mai frumos lucru pe care-a vrea sa i-l spun nca nu l-ai auzit...

Sora ...MareUite...plecam asa cum am sosit la revedere, sora, MARE imi iau cu mine un pic din aroma ta un pic din a ta albastra sare un pic din nemarginirea ta si...o farama din a ta lumina si-a ta nefericire Ai stiut sa ne destainui multe despre destinul tau de MARE uite-ne cu o farama de speranta uite-ne cu un strop de intelepciune ...si plecam asa cum am venit... la revedere sora ..MARE

Uriasul cu ochi albastriA fost odata ca niciodata Un urias cu ochi albastri Indragostit de o femeie maruntica, Ea visa sa aiba o casuta foarte mica Cu o gradina sub fereastra Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina Dar uriasul, cu mainile lui de urias Menite sa inalte un intreg oras Nu putea construi visul femeii Adica, o casuta foarte mica Cu o gradina sub fereastra Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina Iar intr-o zi cand soarele-a apus Ea ochilor albastri le-a spus "Ramaneti cu bine!"

Caci a venit unul cu avere si stare Si a dus-o pe femeia maruntica La visul ei, adica La o casuta foarte mica, Cu o gradina sub fereastra Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina De atunci uriasul e singur pe lume Singur de tot Dar si-a dat seama Ca dragostea lui de urias Menita sa inalte un intreg oras, Nu ar fi putut incapea Intr-o casuta foarte mica Cu o gradina sub fereastra, Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina

Deci a fost odata ca niciodata Un urias cu ochi albastri Indragostit de o femeie maruntica, Femeia....visa.

Iari devin insuportabilIari devin insuportabil, nedormit, ru ba lucrez de parc a bate un cine ndrcit, ba m cert cu toat lumea, ba mi rsare lene, ca o igar stins, pe buze, un cntec. Ziua ntreag stau tolnit, simind dispre i mil fa de mine nsumi... Iari devin insuportabil, nedormit, ru, i iari n-am dreptate: tiu bine, n-are sens, nu poate avea! Ceea ce fac e ruinos i jalnic! dar nu m pot schimba... Un gnd m stpnete tot mai mult: sunt bolnav i gelos... iertare!