Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici m car nu te ur sc Cum te blestema unii, vreau s zic, La fel cum lumina pr sc. Dar ce-ai face tu i cum ai tr i De-ai avea mam i-ar muri, Ce-ai face tu i cum ar fi De-ai avea copii i-ar muri?!

Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici m car nu te ur sc. Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar numai din propria-mi via tr iesc. Nu frica, nu team , Mil de tine mi-i, C n-ai avut niciodat mam , C n-ai avut niciodat copii.

Grigore vieru poet-suflet al neamului nostru, care a cintat iubirea, a inaltat la cer patria, a pus mai presus de orice mama si sa regasit in copilarie. Acest suflet pur atins cu toata fiinta sa spre a arata celor ce au uitat cit de gingasa, plapinda, nevinovata si fericita este copilaria, acel timp in care noi am fost in unison cu tot universal, iar in palmele noastre era toata lumea spre a o face mai buna, mai plina de viata mai plina cu zimbet sincer de copil. In arta creata de vieru in centrul universal apar : copilul, mama, casa p rinteasc , graiul, neamul. Or, casa este locul protec iei de ostilit ile exterioare i p r sirea ei este egal cu p r sirea Centrului, ducnd la aneantizare. Concomitent, prin figura divinizat a mamei sale, Grigore Vieru va imortaliza chipul luminos al Femeii ca simbol al gener rii vie ii, ca o ntruchipare a valorii i n elepciunii, ca o zeitate protectoare, ca un factor de ordonare a universului. Mama este cea care, prin calmul i sentimentul de stabilitate pe care l degaj , introduce n spa iul firescului i sim irea pentru Dumnezeu, Tot pe mama o asociaz cu dragostea de patrie i de grai, De fapt, sufletul copilului, leg nat de pove tile mamei, va porni la drum n universul imagina iei, n care legendele i basmele cu eroi n permanent c utare de fericire, frumos i adev r se asociaz , pentru Grigore Vieru, cu mitul copil riei. Vieru spunea Copil ria e taina dezv luirii viitorului. , astfel prin intermediul poeziilor sale, creatiilor si ideilor aranjate pe foaie el a dorit sa cultive bunatatea, omenia, puritatea sufletului, claritatea cugetului si frumuseteai inimii in toti copilasii care cu mult drag invata pe litere poeziile sale sis a le vie in ajutor parintilor, si el parinte fiind, sa cultive acest dar dumnezeiesc de a fi om in toti odorasii lor, deaorece Grigore Vieru intelegea foarte bine ca acele valori umane sint cel mai simplu de dezvoltat atit timp cit inima iubeste cu adevarat, si cugetul spune doar adevarul, astfel prin creatia sa a dorit sa creasca o societate demna, o natiune libera, care sasi respecte parinti, patria, istoria si limba. Fiind ntotdeauna un copil n adncul fiin ei sale Grigore Vieru este, f r ndoial , cel mai mare poet pentru copii din literatura romn i unul dintre cei mai mari din literatura lumii. M rturii ntru sus inerea acestei afirma ii constituie tirajele de ordinul zecilor de mii ale c r ilor de versuri pentru copii, dintre care Albinu a abecedar pentru pre colari a ajuns la cifra de o sut de mii de exemplare, dar i conferirea, n 1988, a celei mai nalte distinc ii din domeniul literaturii pentru copii Premiul Andersen. Deasemenea lui I se datoreaza un sir de volume de poezii pentru copii pe care lea editat cu atit drag : Alarma (1957), Muzicue (1958), La fereastra cu minuni (1960), Bun ziua, fulgilor (1961), F t-Frumos curcubeul (1961), F gurai (1963), volum de versuri, povestiri i cntece, Mulumim pentru pace (1963), Ceasornicul padurii (1965), Versuri (1965), Poezii de seama voastra (1967), Duminica cuvintelor (1969, Aproape (1974), Un verde ne vede (1976), Mama (1975).

De fapt, de i se spune c cea mai frumoas vrst este copil ria aceast perioad din via a lui Grigore Vieru, ca i a milioanelor de semeni de-ai s i, nu a fost una tocmai fericit : dat fiind period ca a copilarit in cumpitii ani ai celui dea al 2lea razboi mondial . n acest sens, Grigore Vieru spunea: Copil ria mea a fost prjolit , s raca de ea, de focul r zboiul i a fost umilit de urm rile sale. Jocul meu principal era culesul spicelor pe miri te n urma recolt rii, unde g seam mai mult gloan e ruginite, pentru c nici obolanii nu st teau degeaba. O munc , n fond, z darnic i un joc destul de trist. M leg nam pe picioare boln vicios, topit de slab nutri ie. Miri tea sub t lpile mele goale era un fel de acupunctur moldoveneasc , nu mai pu in veche ca cea chinez , dar ntrecnd-o ca efect curativ . F r pace, ine Grigore Vieru s -i aten ioneze pe micii cititori care vor fi conduc torii lumii de mine, nu este posibil niciunul din elementele indispensabile unei vie i fericite pe care o descrie n Mul umim pentru pace, Mama pine alb coace, Noi zburd m voios, Pentru pace, pentru pace Mul umim frumos. Tata fluiere ne face, Noi cnt m duios. Pentru pace, pentru pace Mul umim frumos. nfloresc n jur copacii, Ceru-i luminos. Pentru pace, pentru pace Mul umim frumos. Aceste elemente precum cer luminous, mama, tata, pine alba sunt indispensabile pentru o viata linistita in pace, deaceea vieru acentuiaza importanta unei linisti in lume. n folclorul pentru copii, atest m aceast sete de pace n formula de leag n Dormi n pace pe care Grigore Vieru o consider Un imn, un m re i fundamental imn nchinat p cii. Cel, poate, mai vechi cntec de pace de pe aceste locuri unde ne-am ntemeiat, Copilul care a avut cntec de leag n i de trezire c nitul ma inii de cusut (Iar noaptea mama / lucra croitoreas . /Cosea c m i de pnz / din cnep scor oas . / i cntecul ma inii / sunnd f r oprire / fu cntul meu de leag n / i cntec de trezire. Cntec cu acul) a oferit, peste ani, cele mai frumoase cntece de leag n copiilor acestui meleag. Poeziile pentru copii ale lui Grigore Vieru au un v dit caracter educativ. Majoritatea lor dezv luie capacit ile de pedagog nn scut ale artistului. Prin catrenele sale pe care copiii le pot memoriza cu u urin datorit muzicalitatii si simplitati cuvintelor, fara a fi plicitisitor deloc, si o face mult mai bine decit toata metodologia sistemelor de invatamint , lucru vadit in poeziile : Mama PUIUL Mama ne mngie, -Ce ai, puiu? Nu vrei mei? Soarele luce te, -Am pierdut pe fra ii mei. Soarele e unul, -Cum arat ? Tot g lbui. Mama una este. -Cum i cheam ? Pui-pui-pui! URSUL CEASUL Ursul prin p dure umbl , Tic-tac, tic-tac, Ursule ul st la umbr Ziua, noaptea, eu nu tac. i bea ap din urcior. -Ce c ldur ! Mor-mor-mor! Mititel, mi pare bine,

Se ia lumea dup mine. Sunt poezii care frapeaza prin simplitatea cuvintelor si care ramin in memorie vrind-nevrind, cu usurinta reamintidule de fiecare data cind avem o secunda libera. sau - Pui gola i, cum sta i n cuib voi / F r pl pumioare / - Ne-nvelim cu ale mamei calde aripioare. / - Dar cnd mama nu-i acas / i ploi a cerne? / - Ne-nvelim atunci cu frunza / Ramurii materne. / - Dac n-o s vin mama / i-o s cad frunza? / - Cum nu o s vin mama, / Cum s cad frunza?! (Pui orii), in aceste versuri vieru incearca de a exclude cu toata putina ginduri nefaste, posibile amintiri a ceea ce a fost si dadea noi sperante pentru copii de atunci care, in urma cumplitelor intimplari ale vremii nu aveau parinti, erau singuri, si poate nu stiau nici cine este autorul, dar cunosteau prea bine aceste versuri : Atunci cnd nflore ti, Tu, iarb , tot ai mam ? De ai de bun seam : De ea i aminte ti. Atunci cnd nverze ti, Tu, steau , tot ai mam ? De ea i aminte ti. De ai de bun seam : Tu, floare, tot ai mam ? Atunci cnd te ive ti, De ai de bun seam : De ea i aminte ti. Din poezia lui Vieru copiii afl c , a a cum spune un vechi dicton, trebuie s - i iube ti patria nu pentru c e frumoas , ci pentru c e a ta. Ca i n Patria lui tefan Baciu, n care cuvntul din titlul nseamn orice i aduce aminte de ba tin , n Puiul orb a poetului basarabean afl m, mpreun cu puiul care nu a v zut niciodat mestecenii albi pe care cnt , c patria e n suflet i c o po i g si f r s o vezi, e necesar, pentru aceasta, ca s - i vibreze coardele sufletului att de intens, nct ochii s - i devin izvoare de lacrimi: (Puiul orb) Dar prim vara, mam , Cnd voi zbura-nd r t, Voi nimeri p durea, Doar eu de fel nu v d?! Acolo unde lacrimi Sim i-vei c - i vor da, Acolo, m i copile, Va sta p durea ta. Maestru nentrecut al metaforei nc rcate de semnifica ii profunde, Grigore Vieru i transmite micului cititor ideea de superlativ absolut al frumuse ii limbii materne, crend, n Frumoas -i limba noastr , o imagine de-a dreptul extraordinar : pn i pas rea m iastr , n clipele sale de reculegere, i pleac urechea pentru a asculta, cu drag i cu mirare, limba noastr : Pe ramul verde tace O pas re m iastr , Cu drag i cu mirare Ascult limba noastr Poeziile lui Grigore Vieru in care te regasesti copil, vor avea mereu aceeasi atutenticitate pe care au avut-o 30 de ani in urma, cit si in present, pentru ca sunt pline de cumintenie, de liniste, de bucurie sufleteasca si simplitatea gindurilor, compuse ca pentru copilul, care dorim sa ne simtim uneori indifferent de virsta .