APOSTOLUL - slineamt.ro · la care al\turi de Grigore Vieru au participat Horia Zilieru, Grigore...

$: APOSTOLUL - slineamt.ro · la care al\turi de Grigore Vieru au participat Horia Zilieru, Grigore Ilisei, Ion Anton, Nicolae Sava, Daniel Corbu, prof. C\lin Rudeanu [i gazda manifest\rii$
SERIE NOU|, ANUL XII, NR. 123ianuarie 2010

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLULai s\raci ca anulacesta [i ca de c`ndne [tim, nu am fostniciodat\, c\ci p`n\si s\rb\tori avemmai pu]ine, din ce `nce mai monotone,mai l\l\ite, cenu[ii[i zgribulite, confis-cate ba de unul, bade altul, care-[i r`d

de biet român, fl\m`ndul, cumse `mbulze[te s\ apuce treisarmale [i un plastic cupo[irc\.

Parc\ [i iernile sunt mailungi, mai seci, maiposomor`te, uli]ele sunt pustiiiar pu]inilor colind\tori nu lemai deschide nimeni u[acasei.

Bucuriile noastre sunt mici[i modeste, br\du]ii Anului Nouau globuri de polistiren [i`ngera[i de carton.

Purcelu[ul de Cr\ciun estesubiect de conversa]ie, iar grillulzb`rcit care-i ]ine locul pare s\ fimurit de inani]ie.

Mo[ul este zg`rcit [i caut\nod `n papur\, c\ci nu are cescoate din sac, [i nici m\car nuse simte la largul lui `ntre copi-

ii ace[tia care-l trag de barb\,fiindc\ au aflat c\ nici el n-ar fiveritabil.

{ampania de la miezulnop]ii f`sìe de oboseal\, parc\anul vechi, incurabil cangrenat

[i-ar da duhul printre cas-tronelele cu r\cituri [i salat\ debeuff.

Plozii sunt trimi[i la cul-care, dar miaun\ enervant,pretext`nd c\ nu au somn, dela ciocolata [i cola care le-auumflat be[icile iar acum ocup\toaleta, f\c`nd `n ciud\

prostatei vecinului care a venitchipurile s\ trag\ o urare, dartrage de vreo dou\ ore ladamigeana cu Merlot.

Ni[te zurbagii tulbur\lini[tea public\, url`nd tot felulde m\sc\ri pe ton de urare.

Pocnitori [i artificii ane-mice, claxoane, l\l\ieli, chiui-turi ca la nunt\, b\rba]i cucapsa pus\ [i femei r`z`nd de-geaba, tineret agitat care arvrea s\ fac\ ceva, ceva memo-rabil, dar, `n lips\, sparge sticle[i arunc\ co[uri de gunoi,s\rut\ri `nduio[ate, ochi`nl\crima]i, g`nduri de-a valma,d\ Doamne s\ avem s\n\tate,telefoane mobile cu tot soiul demelodii [i sunete de apel, clipede bucurie `n cuvinte standard,pahare golite la repezeal\,r`gìeli satisf\cute, arsur\ lastomac, sirena Salv\rii ca uncui `n ceaf\, suntem `n anultigrului, an de lupte grele, darnu-i nimic, trecem [i pesteasta… La Mul]i Ani!

La o pauz\ de [pri] cinevaspune anecdota tigrului, dinCartea Yoga : dac\ seperfec]ioneaz\ `n Hatta Yogaorice om poate face perfor-

man]e grozave. Dac\ ar dori,ar putea s\ c\l\reasc\ chiar[i-un tigru. De `nc\lecat, ar`nc\leca oric`nd ar dori s\ ofac\, `ns\ de desc\lecat, poatedesc\leca numai c`nd va doritigrul… Aluziile nu mai ating penimeni, ce-o fi, o fi, p`n\-n var\n-om muri! A[a-i omul nostru,optimist incurabil, altmintericum ar fi reu[it s\ supra-vie]uiasc\, pribeag pe oceanul`nghe]at al Istoriei.

Avem prea pu]ines\rb\tori, dar `n acest an cuochi de tigru, putem avea onou\, mare s\rb\toare, c\ciPoetul `[i rotunje[te nemurirea`nceput\ `ntr-o iarn\ de ianua-rie, `n ]inuturile Ipote[tilor.

Din ziua na[terii, acum 160de ani, steaua singur\t\]ii salese rote[te deasupra precaruluinostru destin hibernal, menin-du-ne:„Viaa]\ `̀n vveccie,, gglorii,, bbuccurie,,Arme ccu tt\rie,, ssuflet rromânesscc,,Viss dde vvitejie,, ffaal\ [[i mm`ndrie……”

Luceaf\rul este din ce `nce mai departe. E timpul s\ridic\m fruntea [i s\ `ncord\mprivirea. Poate c\-l vom z\ri, `ndep\rtarea lui albastr\ [i-i vomputea ura: LA MUL}I ANI,MIHAI EMINESCU!

Prof. ddr. D. DD. UURSACHE

di]ia a X-a a Serilorde poezie de laV`n\tori - Neam] s-a`nchis de mult, darecoul ei continu\,nu at`t prin multi-tudinea manifes-t\rilor, c`t, mai ales,prin faptul c\ ea afost onorat\ [i `nno-bilat\ de prezen]a

poetului Grigore Vieru.Acesta a fost `nt`mpinat, cu

pìne [i sare, `n fa]a MuzeuluiS\tesc [i invitat, apoi, la unprogram artistic prezentat deGrupul Folcloric „{ez\toarea”al {colii de Arte [i Meserii dinlocalitate. C`nd poetul a vrut s\recite poezia „Pui[orii”, a avutparte de o surpriz\ pl\cut\:grupul a recitat `n cor `ntreagapoezie.

La Biblioteca Comunal\,Grigore Vieru a prezentatcr`mpeie din via]a sa: „N-aamaavut nnimicc. NNicci [[ccoaal\,, nnicciccaarte `̀n llimbaa rromâneaasscc\ [[inicci `̀nv\]\tori. CCei ccaare eeraau aautreccut PPrutul,, ddup\ uultimaatumulssovieticc [[i bbine aau ff\ccut,, ppentrucc\ aaltfel `̀mp\rt\[eaau ssoaartaaccelor ccaare aau aavut ccuraajul ss\r\m`n\ [[i ss\ ffie rr\sspl\ti]i ccu aanigrei dde SSiberie. LLoccul`nv\]\torilor aa ffosst lluaat dde

ssuplinitori ccaare aau ffosst ppl\ti]i ss\ne sscchilodeaasscc\ ssufletele,,ssuss]in`nd oo ppropaagaand\ ccaaref\cceaa ddin rromâni ccei mmaai mmaaridu[maani aai mmoldovenilor ddepesste PPrut. AAm `̀nduraat ffoaame[i ffrig,, dde[i MMoldovaa eeraabogaat\. TToaate aaccessteaa aau ttre-ccut. AAm iiertaat ttot,, ddaar nnu ppotiertaa `̀nccerccaareaa dde aa nne sstriccaalimbaa,, dde aa nne sscchilodissufletele,, ccaa [[i ffaaptul cc\ nne-aauluaat ccredin]aa [[i nne-aau tterfelittraadi]iile sstr\mo[e[ti ppline ddeomenie [[i dde bbun ssim],,urm\rind ss\ nne ddisstrug\ ccaaNeaam. SSunt cconvinss cc\ ttinere-tul sstudioss ccaare sse rridicc\ `̀nMoldovaa [[tie cce vvreaa [[i pp`n\ llaaurm\ vvaa iizb`ndi.”

Ne-a vorbit apoi despretriste]ile sale: „aam ffosst `̀nv\]aatcc\ rromânii nne ssunt ddu[maani [[im\ ddoaare cc\ uunii nnu ss-aau ttrezit[i mmaai ccred [[i aasst\zi aacceaasst\propaagaand\ mminccinoaass\. MM\doaare ss\-ll vv\d ppe EEminessccubaatjoccorit,, ddaar ccel mmaai rr\u mm\doaare cc\-ii vv\d ppe rromânidezbinaa]i,, nnu nnumaai ccei ddepesste PPrut,, cci [[i ppe ccei ddin ]]aar\[i cchiaar ddin sstr\in\taate. MM\doaare ss\-ii vv\d `̀nvr\jbi]i. TToaatem\ ddor [[i aar ffi ttrisst ss\ ffim uultimiipoe]i aapleccaa]i sspre `̀ntreb\rileaaccesstei llumi,, uultimii ccu }}aaraa [[iNeaamul `̀n ssuflet.”

A doua zi, 22 octombrie2008, `n Biserica „~n\l]area” dela Neam], dup\ un laudatioprivind opera [i activitateapoetului Grigore Vieru, prezen-tat de Horia Zilieru, DanielCorbu, `mpreun\ cu MariaPetrariu, primarul comunei, a`nm`nat diploma [i premiulpentru `ntreaga activitate, iaracesta a declarat c\ `n via]a saa visat multe, dar niciodat\ nua crezut c\ munca sa va fiapreciat\ [i premiat\ `n fa[aaltarului ctitoriei lui {tefan celMare [i Sf`nt.

A urmat un regal de poezieromâneasc\, `n sala de festi-vit\]i a Seminarului TeologicOrtodox „Veniamin Costache”,la care al\turi de Grigore Vieruau participat Horia Zilieru,Grigore Ilisei, Ion Anton,Nicolae Sava, Daniel Corbu,prof. C\lin Rudeanu [i gazdamanifest\rii preot prof. IoanMihoc, directorul [colii. Lamasa festiv\, Grigore Vieru acitit urm\torul catren: „Multetrecc,, mmulte sse dducc,, // RR\m`ne]uiccaa ccu sscchinducc. // {{i sscchindu-ccul sse vvaa dducce,, // VVaa rr\m`nessf`ntaa ccrucce.”

evista de cultur\ [i crea]ie literar\a tinerei genera]ii „Clipa”, careapare de 15 ani, la Chi[in\u,Republica Moldova, cu sprijinulInstitutului Cultural Român, a pub-licat `n num\rul 5, serie nou\, din2009, lucr\ri semnate de elevele:Irina Nu]u, clasa a VII- a, IonescuThodora Ilinca, clasa a VI- a,Pantazi Cristiana Berenice clasa aVI -a [i Oana Ojic\, clasa a X- a.De asemeni `n num\rul 6 al

aceleia[i publica]ii au fost prezentate crea]iirealizate de : Andra Mocanu, clasa a VI-a,Irina Nu]u, clasa a VII-a [i Ilca Drago[,clasaa X-a. To]i elevii sunt sau au fost ( `n cazulcelor de la liceu) membri ai Cenaclului lite-rar „Eurocultin” de la {coala cu clase I-VIII,Nr. 2, Piatra- Neam].

Lucr\rile, poezie, proz\ [i eseu au fost

apreciate de juriul Concursului de Crea]ieLiterar\ „Iulia Ha[deu” [i au fost recompen-sate cu diplome la cea de-a XI-a edi]ie anumitei competi]ii.~n cazul unor participan]ipremiile au fost duble, ei `nscriindu-se ladou\ sec]iuni ale competi]iei. Este cazulIrinei Nu]u [i al Oanei Ojic\ laureate [i lapoezie [i la eseu.

Este o bucurie [i o onoare pentru ele-vii nem]eni s\ apar\ `n paginile unei revistede `nalt\ ]inut\ at`t din punct de vedere alaspectului, c`t, mai ales, din punct devedere al con]inutului. {i, dac\ `n ultimulnum\r `nv\]\ceii `ntr-ale literaturii se afl\ la„numai 2 pagini distan]\” de Herta Mûller,`nseamn\ c\ aten]ia acordat\ tinerelor ta-lente este deosebit\. S\ aib\ RepublicaMoldova mai mult\ nevoie de copii-creatoridec`t România?

Monica CCRISTEA

e la Revolu]ie `ncoace, nici un an nu a fost at`t dedificil pentru [coala româneasc\ precum cel ” expi-rat” recent. An `n care d\sc\limea a privit mirat\gafele, b`lbele [i m\surile f\r\ noim\ produse deministerul de resort. Re`ntoarcerea EcaterineiAndronescu la frìele `nv\]\m`ntului a fost primulfactor care a adus destabilizarea. Mai pe [leau, aabramburit `nv\]\m`ntul. Practic a intrat cu plugul`n ogorul pe care tocmai dumneaei `l semnase.F\r\ mil\! Prima mi[care? A lovit `n [colile de arte[i meserii. Aten]ie! Crea]ia ei. A doua: a renun]at la

tezele cu subiect unic pentru testele de evaluare. A treia: amic[orat num\rul de ore la anumite discipline: ed. fizic\, limbistr\ine, logic\... A patra: a h\cuit programele [colare, f\r\ s\g`ndeasc\ la continuitate sau importan]a capitolelor scoase.C\ Educa]ia a avut, `n anul de gra]ie 2009, mai mul]i mini[tri -Andronescu, Boc,... Funeriu [i asta indic\ ceva. Ce anume?Ministerul Educa]iei, are un mecanism complicat, dominat deimense orgolii. S-a v\zut `n ultimi 20 de ani.

Disciplinate [i r\bd\toare cum le [tim, cadrele didacticeau a[teptat [i sperat. Toat\ perioada vacan]ei mari. {i-au pusmari speran]e `n elaborarea unei noi legi a educa]iei care s\pun\ c`t de c`t or`nduial\ `n haosul de care vorbeam. Darapari]ia proiectului de lege pe site-ul ministerului a provocat ouria[\ dezam\gire. ~nc\ din prima faz\ s-a dezv\luit ” seriozi-tatea” cu care mai marii `nv\]\m`ntului lucraser\ la proiect.Educa]ia era numit\ „prima prioritate”. C`nd legiuitorii nucunosc nici limba român\, e greu de crezut c\ sunt `n stare s\pun\ [coala pe linia de plutire. Urmarea? O [ti]i. Legea a fostdeclarat\ neconstitu]ional\ [i evident, r\m`ne `n aten]iaexegetilor care bla-bla-bla.

Cea mai mare p\c\leal\ pe care au primit-o profii anul tre-cut a fost faimoasa Lege 221. Aten]ie, legea le promitea cud\rnicie m\rirea salariilor cu 50 la sut\. Nu numai c\ nu s-aaplicat, dimpotriv\, salariile au fost mic[orate substan]ial prinfel de fel de chichi]e contabile. Cite[te: prin concedii de odihn\f\r\ plat\, for]ate, chiar `n preajma S\rb\torilor de iarn\.Dezam\gi]i, cu imaginea terfelit\, bulversa]i de at`teaschimb\ri aiuristice, mai s\raci ca oric`nd, slujitorii [coliiprivesc cu spaim\ la anul 2010, care se arat\ tot... auster. Cuprobleme [i mai [i. Deja s-au anun]at alte valuri de disponibi-liz\ri, alte reduceri de posturi [i nu se `ntrevede nici o lumini]\la cap\tul crizei. Apropo, a]i auzit de temuta ordonan]\ dat\pe 29 decembrie 2009 (OU 114)? Prin care unit\]ile de`nv\]\m`nt vor fi finan]ate `n func]ie de num\rul elevilor? Nu?Mai bine! Vor disp\rea noi posturi din `nv\]\m`nt. {coala epus\ din nou `n patul lui Procust. R\m`ne de v\zut dac\ refor-ma f\cut\ sub presiuni financiare nu d\uneaz\ tocmai calit\]iiactului educa]ional.

Dumitru RRUSU

CU }ARA {I NEAMUL ~N SUFLET...

Cenaclul „EUROCULTIN”,publicat la Chi[in\u

{coala, `n patullui Procust

IARN| F|R| POET

Neculai FFLORIAN(Continuaare `̀n ppaag. 33)

R

MD

E

GRIGORE VIERU1144 ffeebbrruuaarriiee 11993355 - 1188 iiaannuuaarriiee 22000099

PRIMIM DE LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

ianuarie 2010

iteratura este regatuloriginalit\]ii, dar [i unmod de comunicare alindividului. F\r\`ndoial\ capacitateaindividului de a comu-nica este o condi]iesine qua non a succe-sului `n orice domeniu.~nc\ de acum mii deani filosofii [i oratorii[i-au f\cut o preocu-

pare primordial\ din studierea lim-bajului pentru a dezv\lui secretele`n care const\ puterea acestuia.

Chiar dac\ `n no]iunea decomunicare introducem ast\zi ele-mente cum ar fi tonul vocii, ges-turile, privirea, a c\ror importan]\este desigur extraordinar\, r\m`ne`ns\ ne`ndoielnic faptul c\propozi]iile constituie linia de for]\a comunic\rii. Cuvintele sunt"c\r\mizile" limbajului [i, `n con-secin]\, st\p`nirea semnifica]iei loreste premisa indispensabil\ pentruoricine are ambi]ia de a deveni un

bun comunicator. Cuvintele suntpoate “arma” cea mai puternic\ pecare o avem la dispozi]ie: prinintermediul cuvintelor putem deter-mina pe cineva s\ r`d\ sau s\pl`ng\, s\ viseze sau s\ sufere,putem aduce unei persoane

momente de fericire sau de dispe-rare. Literatura ne ofer\ mii deexemple din care rezult\ c\, prinintermediul cuvintelor "bine potrivi-te", poe]ii [i scriitorii ne-au comuni-cat vastitatea [i extraordinarulmesaj emo]ional al tr\irii unui anu-mit timp, al experien]ei unei gene-ra]ii.

~n evolu]ia sa, literaturaromân\ a cunoscut o serie deetape fundamentale, `ncep`nd culiteratura popular\, literaturapa[optist\ apogeul acestei dez-volt\ri fiind marcat de epoca mari-lor clasici, c`nd pe scena vie]ii cul-turale apar numeroase persona-lit\]i, precum Titu Maiorescu,Mihai Eminescu, Ion Luca Ca-ragiale, Ioan Slavici, Ion Creang\.

~n perioada pa[optist\ scrisuldevine principalul instrument alactivit\]ii culturale. ~n aceast\

perioad\ de plin av`nt al culturii ,literatura român\ cunoa[te o dez-voltare apreciabil\ prin contribu]ia,`n Moldova, a scriitorilor: G.Asachi, C. Negruzzi, M. Kog\l-niceanu, V.Alecsandri, A. Russo;`n Muntenia: Ghe. Laz\r, I. H.R\dulescu, V. C`rlova, G. Ale-xandrescu, N. B\lcescu, I. Bolliac,D. Bolintineanu; `n Transilvania: T.Cipariu, G. Bari]iu, A. Mure[anu.Pe ansamblu, literatura pa[optist\s-a dovedit a fi democratic\,na]ional\, educativ\, ea av`nd [idificila sarcin\ de a forma un pu-blic, de a-l modela conform ide-alurilor social-politice ale momen-tului.

Vasile Alecsandri este cel maiimportant poet român de p`n\ laEminescu. A d\ruit contempo-ranilor [i urma[ilor s\i o uria[\

oper\ cu larg\ deschidere c\trepoezie, proz\ [i dramaturgie, cu`nnoiri remarcabile pentru fiecaregen [i specie literar\. El a moder-nizat limba literar\. „Pastelurile”au ap\rut `n „Convorbiri literare”`ntre 1868-1869, iar `n 1875, auap\rut `n „Opere complete”, `ntr-oselec]ie unitar\, propus\ chiar depoet, [i cuprinz`nd 30 de poezii,c\rora le adaug\ 10 piese, nele-gate organic de acestea. ~n frun-tea ciclului de „poeme sublime”(Ha[deu), autorul a a[ezat „Serilede la Mirce[ti”, o idil\ de interior, [ipastel ce exprim\ personalitateacreatorului s\u, fiind [i `ntìapoezie ce introduce la noi motivulmedita]iei la masa de scris, `n fa]asobei. ~n timp ce „Lunca dinMirce[ti”, „Concertul `n lunc\”,„Rodica”, „Balta”, „Seceri[ul”,

„Cositul” [i „B\r\ganul” compunun scenariu original al anotimpuluivara, sim]it ca o simbioz\ a omuluicu natura, „Malul Siretului” [i„Balta”, creeaz\ un univers activcolc\ind de via]\ incipient\, oexpresie original\ a fertilit\]iispontane.

Ca [i Alecsandri, GrigoreAlexandrescu, poet `nclinat spremedita]ie profund\ [i reflec]ie peteme esen]iale ale existen]ei, aadus `n literatura epocii o not\ deoriginalitate proprie. El aduce oformul\ literar\ persuasiv\ [ibogat\ `n nuan]e combin`ndmul]imea divers\ a izvoarelor dincare e alc\tuit\ poezia pa[optist\ :senzualitatea luminilor, melancolia[i sensibilitatea preromantismului.Poetul liric scrie, mai `ntì, medita]iiromantice, sub influen]a luiLamartine. Cea mai reu[it\ este„Umbra lui Mircea la Cozia”.

prof. PPetronelaB~RSAN

Literatura, regatul originalit\]ii

ult inovata inovatoare (a c`ta, oare !!!?) tentativ\ dereform\, mo[it\ de cele mai luminate [i mai lucitoarecapete ale eternei [i din ce `n ce mai pu]in fascinanteiRomânii a debutatprecum, comenzilec\prarului Costic\.Pentru neinstrui]i, cust`ngul, adic\! Afla]i `nsitua]ia de a participala simularea probei decompeten]e digitale -parte a examenului debacalaureat `n contex-

tul noii tentative de reform\educa]ional\ - elevii claselor aXII-a care au participat (benevol)la acest exerci]iu s-au trezit `nimposibilitatea de a accesa saitulwww.edu.ro altfel musai dep\truns, dat\ fiind economiapunctajului, cu consecin]e majore`n ob]inerea calificativului final.

Personal, m-a uimit (era s\ spun „mirat”, dar nici c\ m\ mai mir\!)reac]ia onor ministeriabililor care, cel pu]in cei ie[i]i pe post la [tirileTV `n seara zilei cu proba men]ionat\, se mirau cum de s-a putut unaca asta deoarece la ei, la minister adic\tlea, raport\rile au fost toatebune [i frumoase. Mai, mai s\ le pl`ng de mil\, dac\ n-a[ fi fost mar-torul emisiunii „„TTeezz\\ llaa EEDDUUCCAA}}IIEE”” (difuzat\ pe canalul na]ional deteleviziune la scurt\ vreme dup\ `ncheierea probei bucluca[e) undeo doamn\ directoare de colegiu din Bucure[ti raporta ca pe vremurileSuzanei G`dea cum c\ totul a mers uns, toat\ lumea vesel\ [i ferici-t\, spre `nc`ntarea unei (alte) doamne, secretar de stat, la fel de

`nc`ntat\, cu geana dreapt\ arcuit\ la maxim de emo]ia reu[itei.Adic\, acela[i oficial al MMEECCTTSS care ridica nevoie mare din umeri la[tirile TV din ziua cu pricina... Iar cum p\]ania absolven]ilor a fost `nmas\, pu]ini reu[ind s\ acceseze saitul din tema propus\ la simula-re ([i nici aceia dup\ primul click !), ca p\rinte pus mìne, poimìne `nsitua]ia s\ tr\iesc emo]iile unei astfel de `ncerc\ri, al\turi de copilulmeu, stau [i m\-ntreb: oare am dat `ntr-at`ta `napoi `nc`t „„oommeerrttaa”” adevenit (iar) o solu]ie de a-[i salva unii pielea, c`nd lucrurile merg de-andoaselea, sau raza viole(n)t\ i-a (sur)prins `ntr-at`t de pregnant peministeriabilii care nu poart\ suficient ro[u, astfel mai predispu[i a sedeochea `n scaunele lor care se vede c\ nu prea li-s pe m\sur\ ?!De-o fi una, de-o fi alta, viitorul nu sun\ `n nici un fel roz c`nd e s\punem la socoteal\ faptul c\ „incidentul” cu webpagina `nghe]at\ i-acostat pe ghinioni[tii f\r\ voie `n economia rezultatului final `ntre 7-10 puncte. Merg`nd cu socoteala mai departe, pentru un elev binepreg\tit la aceast\ prob\ asta poate `nsemna (doar) calificativul„„aavvaannssaatt””, `n loc de „„eexxppeerriimmeennttaatt””, pe care-l car\ toat\ via]a `n „sivi”av`nd `n vedere faptul c\ absolven]ii primesc CCeerrttiiffiiccaatt ddee ccoommppee-tteenn]]ee ddiiggiittaallee dup\ aceast\ prob\ care se va desf\[ura „pe bune” pela mijlocul lunii aprilie.

S\ fi scos cumva ministerul de resort vreun post de specialist`n... energetic\ subtil\ (c\ tot este en vogue), ca s\ rezolve fugu]aanomalia din re]ea ? Mira-m-a[, la c`t\ criz\ e pe capul nostru ! A[ac\... Aprilie, c\ tot este luna p\c\lelilor, s-ar putea s\ ne prind\ cu„„eedduu”” (tot) `nghe]at [i parc\ v\d c\ iar o s\ d\m nedumeri]i cu bobii,s\ vedem de-o fi Ni]\ Ghi]escu sau Ghi]\ Ni]escu! C\ tot ne-am f\cut`nc\lzirea anul trecut iar ministeriabilii au treab\ pe la tembelizor [ioricum au preg\tit\ spr`nceana doar pentru ve[tile bune. C\ doars-o fi auzit [i pe la ei, probabil, de disponibiliz\ri sau m\car deremanierile care nu ]in cont deloc de sezon, ceea ce nu mai cred s\`nc\lzeasc\ pe cineva `n situa]ia `n care saitul bucluca[ se va`nc\p\]`na s\ r\m`n\ din nou `n]epenit!

Inova]iile examenelor terminale, la primul e[ec!

`rguincio[i `ntr-aleobserva]iilor dinnatur\ [i grijulii dup\cum li s-a dus vesteapentru tot ce mi[c\acolo, mai nou,r e p r e z e n t a n ] i iAAssoocciiaa]]iieeii ppeennttrruuPPrrootteecc]]iiaa PP\\ss\\rriilloorr [[iiaa NNaattuurriiii „„GGrruuppuullMMiillvvuuss”” anun]\ BBuurrssaaMMiillvvuuss pentru mai

multe categorii de poten]ialicercet\tori. Respectiv celor carefrecventeaz\ cursurile la liceu,colegiu [i/sau universitate, cuprec\dere fiind vorba despre ceiinteresa]i `n studiul [tiin]elorZZoooollooggiiee,, EEccoollooggiiee [i/sau pprroo-tteecc]]iiaa nnaattuurriiii. Ei, bine, “dar ceare asta cu Nic\ a lui {tefan aPetrii”, o s\ spune]i, iar eu o s\v\ r\spund c\ are, dac\ tot venivorba despre protec]ia naturii.

P\i iaca [i di ci: o dat\ pen-tru c\ dat fiind scopul bursei,

anume acela de a ajuta tineriicercet\tori `n derularea unorproiecte individuale de evalu-are/cercetare, m\ fr\m`nt eucolea zic`ndu-mic\ dac\ Nic\avea a[a ceva pela [coala dinHumule[ti, saumai devreme, la[coala lui AlecuBalo[, dinBro[teni, iaca numai nec\jea elfrumuse]e de cucarmenesc, ba[casc\pa [i debatjocura aplicat\`n spirit pur… eco-logic de c\treB\di]a Vasile. Sauam zis r\u? Nucred, de vreme ce reprezentan]iide la MMiillvvuuss (pentru mai multeinforma]ii, saitul grupului se afl\pe aceast\ webpagin\ http://mil-

vus.ro/ ) nu se zg`rcesc deloc `na b\ga m`na `n buzunar c`nd evorba despre natur\ [i protec]iaacesteia, oferind 850 RON,

sum\ maxim\, pentru proiecteleindividuale, iar pentru proiectelede grup suma de 2000 RON,data limit\ de predare a

proiectelor `n vederea acord\riiacestor burse fiind 22 februarie2010. Important pentru ceiinteresa]i este s\ completeze `n

acest scop un formularde aplicare (disponibilpentru desc\rcare laadresa http://milvus.ro/images /PDF/Bursa_Milvus _formular. doc), `n vreme ce altedetalii pute]i ob]inetrimi]`nd mesaj la unuldin conturile e-mailo f f i c e @ m i l v u s . r or e s p e c t i vistvan.komaromi@ mil-vus.ro. Cu at`tea`ndem`n\ri, cine [tieunde era Nic\ al nostruacum! Poate lang\Grigore Antipa, nicide-

cum l`ng\ marele s\u prieten,Eminescu. Zic [i eu…

GGrruuppaajj ddee AA.. OOPPRRII{{

De-ar mai fi Nic\ [coler…

S

Me la Asocia]iaFrancofon\ roma[-can\, prin d\ruireaaceluia[i entuziastpre[edinte, Prof.Iulian T\taru, p`n\la Biblioteca Muni-cipal\ „G.R. Meli-don” [i termin`nd cupre[colarii ding r \ d i n i ] e l eroma[cane, ziua de15 ianuarie s-a

bucurat [i `n acest an de cin-stirea cuvenit\ Luceaf\ruluipoeziei române[ti. {i tot dup\obi[nuin]a ultimilor ani, festinulcel mare care s-a deta[at dintretoate manifest\rile acestei zile afost prilejuit de ac]iunile con-sacrate Zilelor „Mihai Eminescu”de la [coala cu profil gimnazialce poart\ de ceva ani numeleLuceaf\rului, situat\, culmea, pestrada... Mihai Eminescu dinRoman. Practic, cea mai ampl\ac]iune din [irul celor dou\ zilededicate Poetului Na]ional a

prefa]at ziua de 15 ianuarie, laBiblioteca Municipal\ „G.R.Melidon”, cu premierea celormai bune lucr\ri prezente la ceade a II-a edi]ie a concursului dedesene intitulat „Culoarea versu-lui eminescian” `n care {coala„Mihai Eminescu” Roman a fost`n parteneriat cu Muzeul de Art\,Biblioteca Municipal\ [i Prim\riaRoman, reprezentat\ chiar dec\tre primarul municipiului, Prof.Dan Lauren]iu Leoreanu. „Dejasuntem la cea de a doua edi]ie aacestui concurs `n care cei maitalenta]i copii, de la gr\dini]\,p`n\ la absolven]ii de gimnaziu,exprim\ `n culoare ceea ce simtei c`nd lectureaz\ poeziaLuceaf\rului. Anul acesta amprimit spre jurizare 753 delucr\ri, concuren]ii reprezent`nd

capitala, Bucure[ti, jude]eleBac\u, Br\ila, Ia[i, S\laj [i,fire[te, Neam]ul. Am remarcat [ide aceast\ dat\ o serie de ta-lente deosebite, premiile fiindacordate `n urma unei selec]ii pecategorii de v`rst\, mai exact peclase, de la grupa preg\titoarep`n\ la clasa a VIII-a. Am optatpentru aceast\ solu]ie dejurizare tocmai pentru a evitasitua]ia `n care un elev care ter-min\ gimnaziul s\ fie pus s\concureze cu unul din clasa`ntì”, a declarat pentru ApostolulProf. Radu Dan Popescu, c\ruiai se datoreaz\ marele succeslegat de acest concurs la careau mai pus um\rul [i colegii luide la [coala cu nume de poet,Cristina Ro[u [i GheorgheLaz\r, ultimul fiind [i directoruladjunct al institu]iei organiza-toare.

Din galeria de talente ie[itela lumin\ la edi]ia din acest an aconcursului „Culoarea versuluieminescian”, `ntre al]ii, pot fi

remarcate `nmod deosebitnumele c`torvaelevi roma[cani(cu to]ii `ndru-ma]i la clas\ deProf. R.D.P o p e s c u ) ,respectiv AmiraVoinovici, FlorinCorodescu, AnaMaria Bodnar [iCiprian Popa,r e p r e z e n t ` n d[colile roma[-cane nr. 5, 8 [i„Mihai Emi-

nescu”, care [i-au dublat astfelsuccesele ob]inute la edi]ia din2009.

Pe data de 15 ianuarie, la[coala de pe strada cu nume depoet, a avut loc un amplu pro-gram artistic, rostirea de baz\fiind, `n mod firesc, exprimareaversului eminescian.

Iar ca s\ nu r\m`nem datori,de la Roman, c\tre cei care `nc\nu-[i imagineaz\ cum se poateexprima culoarea versului emi-nescian, doritorii pot vedeapeste 250 de lucr\ri care auconcurat `n acest an, acesteafiind expuse „spre lauda tuturorcelor care au cinstit Luceaf\rul”,cum spunea consilierul educativ,Prof. Onoriu Maior, at`t la sediulinstitu]iei c`t [i la BibliotecaMunicipal\ „G.R. Melidon”.

De 753 de oriEminescu...

D

L

ianuarie 2010PPaagg.. 33APOSTOLUL

ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI


Reforma educa]ional\,masca de iarn\

a disponibiliz\rilorindicatele din `nv\]\m`nt au solicitat aplicarea de m\surisociale pentru sprijinirea celor care vor fi disponibiliza]i dinsistemul educa]ional `ncep`nd cu data de 1 septembrie. secer at`t pl\]i compensatorii, c`t [i programe concrete dereconversie profesional\. ~n principiu, un lucru greu de reali-zat, dac\ st\m [i ne g`ndim c\ aceste reduceri de personals`nt f\cute pentru realizarea de economii la buget.Acordarea unor pl\]i compensatorii, `n num\r de x salarii, arduce economiile aproape de zero.

"Este pentru prima dat\ c`nd cerem astfel de pl\]i com-pensatorii. Au mai fost [i alt\ dat\ disponibiliz\ri `n`nv\]\m`nt, `ns\ nu de o asemenea anvergur\. Dac\ nu ni

se ia `n considerare cererea, atunci este vorba de o nou\ discriminare lacare s`ntem supu[i. S\ nu uit\m c\ alte categorii disponibilizate au primitpl\]i compensatorii destul de importante. Iar acum vor primi [i cei din sis-temul sanitar", sus]ine Gabriel Plosc\, pre[edintele Sindicatului din~nv\]\m`nt Neam].

„Gogori]e”guvernamentale

Pe de alt\ parte, sindicali[tii solicit\ guvernan]ilor, `nc\ o dat\, s\ fiecinsti]i. „Este clar c\ se dore[te s\ se fac\ economii la buget. Dar nu`n]elegem cum de, `nc\ o dat\, ni se spune cu totul altceva. ~n toatedeclara]iile guvernan]ilor s-a spus c\ se fac aceste reduceri pentru efici-entizarea sistemului educa]ional. De ce nu se spune clar: at`]ia baniavem, de banii ace[tia trebuie s\ facem un `nv\]\m`nt c`t putem de bun.Ei vin tot cu gogori]e. Mai mult, ni se spune c\ e vorba de eficientizare [ide o nou\ reform\. Reformele nu `ncep d`nd oameni afar\”, spuneGabriel Plosc\.

Cum vor fi salariiledin ianuarie?

O problem\ `n `nv\]\m`ntul actual o reprezint\ salariile pe luna ia-nuarie. Este ciudat c\ profesorii, `n loc s\ fie l\sa]i s\ `[i vad\ de actuleduca]ional, de preg\tirea elevilor, au un nou stres, cel al reducerii salari-ilor `ncep`nd din ianuarie. "Aplicarea legii unice a salariz\rii, dar [ifinan]area per elev duc acum la o diminuare a salariilor. ~ns\, `n urmanegocierilor, guvernan]ii au spus c\ nu vom fi afecta]i `n minus. Salariilenu pot fi mai mici `n 2010 dec`t `n 2009. S-a hot\r`t ca Guvernul s\ emit\o hot\r`re prin care s\ fie acordate sume destinate compens\rii acestorpierderi salariale datorate dispari]iei sporurilor. Dau ca exemplu salariulde merit, sporul de 2%, sau sporul de rural, care a fost drastic diminuat.De asemenea, hot\r`rea de guvern con]ine [i preciz\ri privind modul `ncare vor fi calculate salariile `n luna ianuarie".

~n orice caz, dup\ cum spune Gabriel Plosc\, "este o perioad\ desimul\ri. Momentan se testeaz\ pe noi, dup\ care se aplic\ [i corec]ii.Noi continu\m negocierile pe grila de salarizare pentru bugetari [isper\m s\ mai ridic\m coeficien]ii".

"Eficientizare" - da,lege a educa]iei - nu

~n toat\ aceast\ furtun\ din `nv\]\m`nt, f\r\ precedent `n ultimii 20de ani (`n ciuda protestelor sindicale din anii preceden]i), mai avem parte

[i de un nou `nceput al dezbaterilor privind legea educa]iei. "S-a pierdutenorm de mult timp, [i nimeni nu `[i asum\ r\spunderea pentru aceast\gre[eal\", este mesajul transmis de sindicate. "Legea educa]iei va fireadus\ `n dezbatere na]ional\, iar apoi parlamentar\. Eu [tiu c\ atuncic`nd cineva gre[e[te, r\spunde. Cum de acel guvern, care a trecut legea,[i din care f\ceau parte [i PDL [i PSD, nu a [tiut c\ o astfel de lege nupoate trece dec`t prin dezbatere parlamentar\ [i nu prin asumarear\spunderii guvernamentale? A fost apoi declarat\ neconstitu]ional\.Cine e vinovat pentru tot timpul pierdut, pentru toate aceste erori?Pre[edintele a promulgat, mai apoi, o lege neconstitu]ional\. Mai mult,s-a [i l\udat `n campania electoral\ cu aceast\ lege. Acum o lu\m de la`nceput. Iar `n timpul acesta se spunea o mare minciun\, c\ sindicateles`nt `mpotriva reformei. Cine e vinovat?", a conchis pre[edintele sindi-catului nem]ean.

346 de posturi mai pu]in`n `nv\]\m`nt

Nu mai s`nt 588 de posturi reduse `n `nv\]\m`ntul nem]ean cu`ncepere de la 1 septembrie 2010, ci 346. "Colegii titulari `n `nv\]\m`ntnu vor fi afecta]i de aceste reduceri", este primul mesaj pe care `l trans-mite conducerea ISJ Neam]. De ce s`nt acum doar 346 de posturi reduse[i nu 588 nu prea se [tie. R\m`ne un mister care au fost criteriile ce audus la aceast\ reducere a reducerii. Dar poate c\ nu trebuie s\ ne maimire, `n condi]iile `n care jude]ul Buz\u, primul pe list\, `nainteaNeam]ului, cu peste o mie de posturi reduse, s-a dovedit a fi, de fapt,Bucure[tiul. Trec`nd peste toate gafele birocratice [i ortografice ale mi-nisterului, este de re]inut c\ de la 1 septembrie 2010 vor fi 7884 de pos-turi `n Neam], dintre care 7454 finan]ate prin intermediul consiliilor locale,iar 430 prin intermediul Consiliului Jude]ean.

Analiza ppropunerilor ff\cute dde GGuvern

Clase cu mai mul]i elevi"Ni s-a spus c\ se va realiza optimizarea re]elei unit\]ilor de

`nv\]\m`nt de stat pentru anul 2010-2011, astfel `nc`t organizareaclaselor I-a, a V-a [i a IX-a s\ fie la limita maxim\ prev\zut\ de legea`nv\]\m`ntului. Astfel, s\ fie c`te 25 de elevi `n clasele I-a, 20 lapre[colari, [i c`te 30 de elevi `n clasele de gimnaziu, de liceu [i de SAM.Este vorba de o cre[tere mascat\ a num\rului de elevi, [i se va ajunge,`n final, la dep\[irea acestor prevederi maxime. Spre exemplu, dac\avem 3 clase cu 25 de elevi, c`nd vor ajunge la gimnaziu vom desfiin]auna din clase [i vom avea dou\ clase de a V-a cu 37 de elevi. Sindicatula solicitat s\ nu avem efective mai mari dec`t cele prev\zute de lege. S\nu avem localit\]i izolate `n care s\ se desfiin]eze [coala", a subliniatGabriela Grigore, secretarul general al sindicatului din `nv\]\m`nt Neam].Iar `n Neam], din cauza localit\]ilor din zona montan\, avem astfel desitua]ii. Una ar fi la Hoisurez, `n D\muc. Ar mai fi [coala B`rnad, din zonaBicaz Chei, [coal\ care a fost deja `nchis\, din cauz\ c\ nu mai s`ntelevi. Dar, pentru c\ se vorbe[te de economii la buget, e r`su-pl`nsu, pen-tru c\ aceast\ [coal\ este nou\, iar investi]ia a fost destul de mare.

Directorii s\ mearg\[i la catedr\

Prima dintre m\surile ce prev\d modificarea legisla]iei este stabilireaobliga]iei la catedr\ pentru directori [i directorii adjunc]i, `ntre 6 [i 12 orepe s\pt\m`n\. Acolo unde s`nt [coli mari s\ stea doar 6 ore, iar acolounde s`nt [coli mici p`n\ la 12. Oricum, se dore[te o medie de 9 ore pes\pt\m`n\. "Sindicatul consider\ c\ o astfel de m\sur\ va ataca, `nprimul r`nd, calitatea actului managerial. Nu s`ntem `mpotriva pred\rii lacatedr\ 2-4 ore pe s\pt\m`n\, pentru ca directorii s\ se men]in\ `n con-tact cu actul educa]ional. Dar 6-12 ore repezint\ deja jum\tate de norm\,

sau chiar mai mult, `n condi]iile `n care cerin]ele s`nt din ce `n ce maimari, iar birocratizarea sistemului nu mai este de mult o noutate. Esteclar c\ va fi afectat\ calitatea actului managerial", spune GabrielaGrigore.

Nu s-au f\cut calcule pe fiecare jude] `n parte, dar se estimeaz\ c\,la nivel na]ional, din aceast\ m\sur\ se va face o economie de 2121norme.

Se pierd drepturic`[tigate `n instan]\

O alt\ m\sur\ legislativ\ va fi renun]area la reducerea normei didac-tice de predare cu dou\ ore pe s\pt\m`n\ pentru cadrele didactice cugradul I [i care au peste 25 de ani vechime. Mai pe `n]elesul tuturor,cadrele didactice cu aceast\ vechime [i cu gradul maxim, aveau 16 ore`n loc de 18 la norma didactic\, dar primeau aceia[i bani. E vorba de oprevedere legislativ\ care timp de ani de zile nu a fost respectat\. Abiade cur`nd, dasc\lii au ob]inut, `n instan]\, acest drept. Numai c\, dup\ ces-au bucurat foarte pu]in, legea se va modifica, iar acest drept va fi luat.Prin aceast\ m\sur\ se estimeaz\ c\ vor fi reduse aproximativ 4624 deposturi.

Disparfunc]ii de directori

Ultima m\sur\ legislativ\ propus\ de minister este majorarea efec-tivelor minime de pre[colari [i de elevi care permit dob`ndirea person-alit\]ii juridice. Spre exemplu, pentru ca o unitate [colar\ s\ capete per-sonalitate juridic\ avea nevoie de minim 200 de elevi. De acum va aveanevoie de 300 de elevi. Tragi-comic este c\ `n Neam] s`nt, de ani de zile,gr\dini]e cu peste 300 de copii, care nu au personalitate juridic\. {iaceasta, tocmai din cauz\ c\ nu se acordau niciodat\ norme suficiente.Iar acum se mai [i reduc. ~n numere seci, aceasta `nseamn\ 1945 dedirectori mai pu]in, [i c`[tigarea a aproximativ 1000 de norme. Practic,pierderea personalit\]ii juridice de c\tre o [coal\ nu `nseamn\ doar c\un actual director va redeveni profesor. {coala nu va mai avea nici con-tabil [i vor disp\rea [i alte posturi.

Marius GGHEGHICI

ntr-o recenzie a jurnalului poetului Aurel Dumitra[cu publicat`n anul 2003, „Caietele maro” (vol. al II-lea), `mi exprimamp\rerea „c\ editarea unui volum de coresponden]\ seimpune, desigur, dup\ ce vor vedea lumina tiparului [i cele-lalte dou\ volume ale jurnalului”.

Anii au trecut, am consemnat apari]ia volumelor al III-lea [i al IV-lea ale „Caietelor maro”, iar, `n 2008, acela[i bunprieten al poetului de la Borca, scriitorul Adrian AluiGheorghe, a dat publicit\]ii unvolum masiv (peste 500 de pa-gini, format academic), o cartece con]ine coresponden]\ dintrecei doi scriitori, buni prieteni:

Aurel Dumitra[cu & Adrian Alui Gheorghe,„Frig sau Despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)”, prefa]a: Irinel Antoniu: fi[e de dic]ionar: Vasile Spiridon (Editura„Conta”, Piatra-Neam], 2008).

~n luna decembrie a anului recent `ncheiat am recitit cartea cu titlulmen]ionat mai sus, deosebit de sugestiv, dac\ avem `n vedere epoca lacare se refer\ [i faptul c\ Adrian Alui Gheorghe propune mai multe vari-ante de interpretare: „Titlul «Frig» este expresia unei st\ri, e senza]iacare te(-ar) cuprinde `n fa]a h\ului (istoric) din textul care nu-[i propunes\ fie oper\ literar\, dar nici document literar sau istoric nu e p`n\ lacap\t. E o m\rturie din care clipa rupe bucata ei de obiectivitate, subiec-tivismul r\m`ne s\ depun\ m\rturie. Rezultatul e omonimic, fie c\ evorba de «frigul» din realitatea textului, fie c\ scrisorile «frig» ard...!”

~nainte de a intra `n con]inutul propriu-zis al c\r]ii – coresponden]a

dintre cei doi autori, Aurel Dumitra[cu [i Adrian Alui Gheorghe, dinperioada cuprins\ `ntre ianuarie 1978 (c`nd cei doi erau `n v`rst\ de 23[i, respectiv, 20 de ani) – februarie 1990 – cel de-al doilea autor prezint\c`teva „note” despre lumea v\zut\ `n lumina „opai]ului socialist”, fiind dep\rere c\ „aceste considera]ii (...) fac coerente contextele exprimate `nscrisori...”

Re]in aten]ia, `n mod deosebit, preocup\rile celor doi pentru for-marea lor intelectual\ prin intermediul [colii, dar, mai ales, prin zestrea

livresc\ pe care sunt hot\r`]i s\ [i-o `nsu[easc\. Lista c\r]ilor procuratede cei doi [i pe care ei [i le `mprumut\ reciproc este impresionant\,dac\ avem `n vedere posibilit\]ile limitate de informare din aceaperioad\.

De altfel, cei doi filosofeaz\ mult [i Aurel chiar precizeaz\ la unmoment dat: „f\r\ sistem”. Filosofia lor s-a n\scut din fr\gezimea v`rstei,dar [i din multele, diversele [i deloc `nt`mpl\toarele lecturi, asimilate penesim]ite [i f\r\ ostenta]ie.

La aceste filosof\ri, se adaug\ `n mod fericit aprecierile teoreticeasupra poeziei `n general (Aurel: „Dar s\ nu mai credem c\ o metafor\rezolv\ un poem, dup\ cum discursul nu poate deosebi un text dePOEZIE”), asupra poeziei care se scrie la Neam] (Adrian: „... `ntre limi-tele acestui jude], al nostru, se face la ora aceasta (1980, n. n.) poezia

de care se va vorbi nu peste mult timp.”; Aurel: „{i eu am convingereac\ despre grupul de la Neam] se va vorbi `n literatur\...”) [i, nu `n ultimulr`nd, asupra poeziei lor, de a c\rei valoare sunt con[tien]i [i se pronun]\cu non[alan]\ (Aurel: „poezia mea va `nvinge, c\r]ile mele vor deruta pemul]i”; Adrian: „Noi vom `nvinge, Aurele, pentru c\ [tim cel mai bine s\ne cheltuim (p`n\ [i trupul) `n b`lciurile zilnice `n care avem ce pre]ui [imai ales ce dispre]ui, cump\r\m bile ro[ii [i ne proclam\m boga]i.”;Aurel: „Da, Adriane, vom `nvinge! Dar nu a[tept`nd amabilitatea scriito-

rilor birocra]i, ci b\t`ndu-ne cu noi `n[ine pentrua scrie c`t mai bine, pentru a studia c`t mai mult,la urma urmei asta fiind singura realitate care arspune c\ nu suntem ni[te bie]i scriptologi.”). {ic`t\ dreptate au avut!

Toate aceste aspecte remarcate mai susde noi [i `nc\ multe altele pe care cititorul le va descoperi `n aceast\carte contribuie la `ntregirea portretelor descoperite de noi `n cele patruvolume ale „Caietelor maro” [i, de ce nu, fac un bildungsroman din acestvolum, ce con]ine avatarurile celor doi protagoni[ti `n cea mai odioas\perioad\ a dictaturii comuniste

Regret c\ Aurel Dumitra[cu (cel care anul acesta, `n noiembrie, arfi `mplinit 55 de ani, dar de la moartea c\ruia, `n septembrie a. c., se vor`mplini 20 de ani), nu a tr\it [i ace[ti ultimi dou\zeci de ani! Ce s-ar maifi luptat cu veleitarii care au invadat `ntreaga noastr\ via]\ public\! Cu„revolu]ionarii” care au f\cut revolu]ia piti]i `n apartamente, p`n\ a trecut!Ce pamflete ar fi scris [i, poate,... cine [tie?!

Constantin TTOM{A

SCRISORI DEVENITE BILDUNGSROMAN

~

S

CU }ARA {I NEAMUL~N SUFLET

(urmaare ddin ppaag. 11)

a `nt`lnirea cu locuitorii din V`n\tori-Neam], s-alansat cartea poetului „Taina care ne ap\r\”. Peexemplarul d\ruit autorului acestor r`nduri, poetula scris: „Fratelui Florian, `ntr-o zi deas\ de sufletromânesc. Cu dragoste [i credin]a `n izb`ndadrept\]ii române[ti. Grigore Vieru, V`n\tori-Neam], 22 octombrie 2008.”

Vestea c\ Grigore Vieru a murit a `ntristat peto]i cei care l-au cunoscut [i care au avut bucuriade a-l asculta [i, iat\, acum, c`nd am intrat `n

ultimul an al primului deceniu din secolul al XXI-lea, se`mpline[te un an de la trecerea poetului la cele ve[nice. Amurit omul, dar ne-a r\mas opera sa. ~n ciuda aparenteifragilit\]i, Grigore Vieru a fost un om puternic, un caracterferm, un simbol al românismului.

L

LA ANIVERSAR|



ianuarie 2010

deea unit\]ii românilor s-an\scut [i a dospit odat\ cu for-marea limbii [i a poporuluiromân [i s-a `nf\ptuit dup\aproape dou\ milenii, prinvoin]a acestui neam.

Evoc`nd evenimentul camartor `n „Amintiri din timpulUnirii” Nicu Gane (cronicarulJunimii) spunea: „C`nd Kog\l-niceanu `[i ispr\vi discursul,toat\ lumea pl`ngea `n tribune,

c\ci bucuria mare ca [i durerea mare,tot prin lacrimi se exprim\. Afar\v\zduhul clocotea de sunetulclopotelor tuturor bisericilor din ora[ [ide bubuitul a 101 lovituri de tun. Euunul m\rturisesc c\ niciodat\ n-amavut o mai puternic\ str`ngere deinim\, c\ `n fa]a acestui m\re] act careera prima piatr\ asezat\ la temeliastatului român. ~n acel moment amsim]it individualitatea mea de românsporit\, neamului meu `n\l]at, amv\zut dintre negurile trecutului r\s\rindun soare nou care avea s\ ne`nc\lzeasc\ [i s\ ne lumineze caleaspre un viitor [i mai frumos".

Aceasta era starea de spirit, nunumai a lui Nicu Gane, ci a tuturorc\rturarilor vremii [i, mai ales, a noro-dului care dorea, din ad`ncul inimii,Unirea.

Dar ca s\ ajungem la actul`nf\ptuit la 24 ianuarie 1859, genera]iianterioare de c\rturari patrio]i au mili-tat [i luptat pentru Unire. Vom amintic`]iva dintre ei, mai ales din preajmaevenimentului.

La `nceputul sec al XIX-lea, `n 1822ideea Unirii este exprimat\ `ntr-unManifest semnat de Nanu R`mniceanu,Eufrosin Poteca [i Barbu ParisMumuleanu, unde se spunea: „Corabianeamului românesc ast\zi are trebuin]\de un cor\bier iscusit [i acesta esteUnirea românilor”.

Iar Dinicu Golescu `n memorialul„~nsemnare a c\l\toriei mele” (1826) `[i`ndeamn\ compatrio]ii s\ `nf\ptuiasc\Unirea: „Unirea spre folosul ob[tii neferice[te, unirea sl\ve[te, unirea `nte-meaz\ tot binele. Dup\ aceasta alerg`ndfra]ilor s\ o `mbr\]i[\m, ca prin fapte s\ necunoa[tem c\ am vrut s\ slujim patria”.

Aceea[i convingere despre bineleob[tesc al Unirii `l exprim\ [i ConstantinNegruzzi `ntr-o scrisoare adresat\ la 23martie 1839 din Ia[i lui George Bari]iu laBra[ov, m\rturisind: „Ca deputat strig `ncamera noastr\, ca filolog scriu articole,ca român sf\tuiesc [i prop\v\duiescUnirea, f\r\ care bine nu vom maivedea”. Iar George Bari]iu scria `n articoluls\u Na]ionalitatea, publicat `n Foaie pen-tru minte, inim\ [i literatur\, nr. 18 decem-

brie 1844: „ T\ria [i puterea unui popor,vaza sa, politica sa de cump\nire,n\dejdile sale, prezentul [i viitorul s\u zac`n unirea na]ional\”.

Scriitorii care s-au situat printe frun-ta[ii Revolu]iei de la 1848 au `nteles c\lupta pentru libertatea na]ional\ [i drep-tate social\ nu putea fi conceput\ `n afaraideii de unire a tuturor românilor `ntr-o sin-gur\ ]ar\, `ntr-un stat unitar, suveran [iindependent, „Pruncul român”, introduc`ndchiar `n primul ei num\r, din 12 iunie 1848,apelul „C\tre fra]ii no[tri din Moldova”,

chem`ndu-i la `nfr\]ire `n numele idealuluicomun: „Uni]i-v\ cu noi fra]i de dincolo deMilcov; peste undele lui v\ `ntindembra]ele dorind cu `nfocare a v\ das\rutarea fr\]iei [i a libert\]ii. Moldoveanul[i munteanul sunt to]i români, sunt fra]i, osingur\ na]ie”.

Idealul unit\]ii na]ionale a fostmo[tenit [i de cealalt\ gazet\ a revolu]ieidin Muntenia. „Poporul suveran”, `n alc\rui program Dimitrie Bolintineanu(redactor responsabil) preciza c\ „gazetanu va avea drept ]int\ asemenea Unireaprovinciilor române [i tot ce va putea duceRomânia la fericire [i m\rire”.

E[ecul Revolu]iei de la 1848 nu a`nsemnat [i sucombarea ]elurilor ei fun-damentale, `ntre care Unirea Principatelor.

Românii exila]i sau refugia]i politic aucontinuat s\ le slujeasc\, s\ le propage cutenacitate.

Vasile Alecsandri, refugiat la familiaHurmuzachi, `n Bucovina, `i trimitea luiNicolae B\lcescu, la 26 iulie 1848 oscrisoare `n care arde flac\ra Unirii [icredin]a `n realizarea acestui `nal]\tor

deziderat.„Iubite B\lcescu [i voi fra]ilor din }ara

Româneasc\, vrednici fii ai libert\]ii,primi]i ur\rile de glorie [i de fericire ce v\facem din ad`ncul inimii, noi emigran]ii dinMoldova... trebuie dar s\ te `n[tin]ez c\dorul cel mai `nfocat al nostru, c`t [i al uneimari partide din Moldova, este UnireaMoldovei cu Valahia sub un singur guvern[i sub aceea[i constitu]ie”.

La Bra[ov, Alecsandri `mpreun\ cuAlecu Russo, Costache Negri, George

Sion [i al]ii, redacteaz\ un documentintitulat „Principile noastre pentrureformarea patriei” `n care din nou seprecizeaz\ dezideratul fundamental alepocii: „Unirea Moldovei [i a Valahia`ntr-un singur stat neat`rnat românesc:

La Bra[ov scrie Alecsandri: „HoraArdealului” pe care o public\ `n Foaiepentru minte inim\ [i literatur\, nr. 24din 16 iunie 1848 [i pe care `n 1856 ova transforma `n renumita Hora Unirii.

Nicolae B\lcescu `n lucrarea:Mersul revolu]iei la români: scris\ laParis si publicat\ `n 1850 `n ziarulRomânia Viitoare, spunea: „Acestecondi]ii de putere de care avem nevoienu le putem g\si dec`t `n solidaritateatuturor românilor, `n unirea lor `ntr-osingur\ na]ie, unire la care sunt meni]iprin na]ionalitate, prin aceea[i limb\,religie,obiceiuri, sentimente, prinpozi]ia geografic\, prin trecutul lor [i,`n sf`r[it, prin nevoia de a se p\stra [ia se m`ntui”.

Dimitrie Bolintineanu, dup\ unamarnic exil de 9 ani, re`ntors `n ]ar\`n 1857, nu printr-o implicare direct\ [i

fierbinte `n via]a politic\, c\ci i se luaser\aceste drepturi, s-a d\ruit Unirii cu trup [isuflet printr-o gazet\ pe care a `nfiin]at-o[i a condus-o - „D`mbovi]a” `ncep`nd cuprimul numar din 11 octombrie 1858,Bucuresti. ~n acela[i ziar, `n num\rul 31din 24 ianuarie 1859 salut\ alegerea luiCuza ca domnitor `n Moldova. Mai t`rziu af\cut parte din noul guvern subpre[edin]ia lui Mihail Kog\lniceanu,`nfiin]at la 12 octombrie 1863, ca ministrual Cultelor [i Instruc]iunii Publice, cu ocontribu]ie deosebit\ la dezvoltarea`nva]\m`ntului de toate gradele [i`nfiin]area [colilor (peste 1000), inclusiv lafundamentarea Universit\]ii din Bucure[ti(1864).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza `nziua de 7 februarie 1859 la Bucure[ti cadomnitor al T\rii Române[ti consfin]ea`nf\ptuirea Unirii- realizarea acestuideziderat de veacuri.

Profesor, {tefan CCORNEANU

Gheeorrgghee SSimmonn,ARDERE DDE TTOT,

Editura Princeps Edit, Ia[i, 2009

uprinz`nd mai multesubcapitole: Pericol demoarte, poezia!; Ca-lea ascetic\; Arderede tot; Amin, Agapia!;Arhetipuri, GheorgheSimon nu se dezice dela m\rturisirea pe careo face: „scriu de c`ndm\ [tiu pe nisip, `naer, pe z\pad\” (p. 7),c\ci ... „om sunt [i eu[i toate ale lumii `misunt deopotriv\...” (p.

61). Locuind la Agapia, poetul

mediteaz\ `n lini[te la singur\tateaacestei lumi din ce `n ce mai tulbu-rate [i chinuite de marile sl\biciunicotidiene. Autorul re`nnoie[te fa]apoeziei `n lupta cu indiferen]a tutu-ror celor care consider\ c\ se potlipsi de mesajul ei angelic.

Gheorghe Simon este un poet

autentic, fapt pentru care trebuiecitit, `n mod special, de c\tre tineriale c\ror suflete simt nevoia ali-ment\rii cu informa]ie [i cu poezie.Mesajul din Fiul risipitor (p. 174):„au p\r\duit p`n\ [i nimicul nimici-tor / din usc\ciunea orbitoare / a]inutului `n paragin\…” `ndeamn\la cunoa[terea [i interpretareaproblemelor existen]iale.

Dup\ cum remarca ZoeD u m i t r e s c u - B u [ u l e n g a ,„Gheorghe Simon este un poet alCuv`ntului `n sens primordial,”poezia sa izvor`nd dintr-o credin]\profund\ cu reale temeiuri teolo-gice.

Situ`nd na[terea poemului`ntr-o conjunctur\ stranie, autorulofer\ o imagine ce genereaz\ vi-ziuni. Poetul vine dintre metafizic\spre poezie, f\c`nd trimitere `n per-manen]\ la momentul edenic alrealului privit prin ecranul sub]irecare nu putea ar\ta esen]ialul.

Singur\tatea apare ca un laitmotivce str\bate versurile de la un cap\tla altul al c\r]ii. Statutul de om,crea]ie a lui Dumnezeu este evi-den]iat `n poemele precum Amin,Agapia!, Epifanie, Ardere de totetc.

Theeodorr GGeeorrggeeCalccann,

ATELIERELE LLUIBELFEGOR,Editura Junimea, Ia[i, 2009

N\scut pe data de 7 noiembrie1950, la T`rgu Neam], TheodorGeorge Calcan este absolvent alInstitutului de Biblioteconomie,Bucure[ti, promo]ia 1974. Membruactiv al Funda]iei „Ion Creang\” dinT`rgu Neam], a fost coini]iatorulColocviilor de poezie de la Neam],al\turi de Daniel Corbu, Adrian AluiGheorghe [i Aurel Dumitra[cu. Apublicat `n Convorbiri literare,Ateneu, Dacia literar\, Cronica,Luceaf\rul etc.

Firesc este s\ ne `ntreb\m dece un asemenea titlu al volumuluide versuri, `ns\ r\spunsul `l ve]ideduce, cu siguran]\, dup\ ce ve]iciti poemele.

Theodor George Calcan caut\

modernul `n marile coresponden]ecultiv`nd scrisul ca pe un exerci]iutotal, ce nu are nevoie de alt\ jus-tificare `n afara propriei ilumin\ri.

Dac\ `n poemul Un inorog cucornul verde, George Calcanvorbe[te „despre din]ii de lapte,”care… „`l despart de cuvinte”, sprefinal, `n Ascult cum cresc [i sel\rgesc `n final cuvintele, se „mi[c\cu non[alan]\ `ntre p`nzelenegre…” a[tept`nd ca „poemulorgolic s\ se nasc\ buimac”. Esteasemenea Sf`ntului Apostol Pavelcare, dup\ ce a crescutduhovnice[te, a `nceput a `n]elegemesajul `nv\]\turii cre[tine.

Propria „nelini[te care strig\”[i care particip\ la subtile meta-morfoze, discrediteaz\ retorica.Theodor George Calcan este con-vins ca poezia poate s\ elibereze,revendic`ndu-se cu sursele lirismu-lui, intr`nd `n competi]ie doar cupropriu-i program. Parc\ dezn\-

d\jduit caut\ pe altcineva s\ duc\mai departe lupta cu for]elel\untrice ale r\ului: „recunosc, eum\ simt obosit / {i-a[ vrea caaltcineva s\ preia / Lupta cu r\ul,”dar sap\ „lini[tit un tunel” p`n\…„distinge la un cap\t / O gean\ deochi aurie…”.

Cu speran]a c\ `n modestaprezentare, am reu[it s\ v\ deter-min la o lectur\ a celor dou\ c\r]i,vi le recomand [i, cu siguran]\, ve]idescoperi noi aspecte de abordarea existen]ei.

Drd. MMihai FFLOROAIA

Noi apari]ii editoriale - POEZIE

C

IScriitori pa[opti[ti [i UnireaUNIREA, NA}IUNEA

A F|CUT-O!- simpozion la Casa ~nv\]\torului -

ineri, 22 ianuarie 2010, `n sala de festivit\]i a Casei~nv\]\torului de pe strada Mihail Sadoveanu, nr. 21, dinPiatra Neam], s-a comemorat Unirea Principatelor Românede la 24 ianuarie 1859.

Manifestarea a fost organizat\ de Asocia]ia ~nv\]\torilorNeam], `n colaborare cu Asocia]ia Pensionarilor din~nv\]\m`nt "Educatorul Nem]ean", Consiliul Jude]ean Neam]al Persoanelor V`rstnice, Liceul de Art\ "Victor Brauner" dinPiatra Neam].

Cuv`ntul de deschidere a fost rostit de profesorulGheorghe Amaicei, pre[edintele Asocia]iei ~nv\]atorilor, iarprofesorul Constantin Antonovici, pre[edintele Asocia]iei

"Educatorul Nem]ean" a vegheat la bunul mers al desf\[ur\rii programu-lui.

Mai `nt`i, grupul de elevi de la Liceul de Art\, `ndruma]i de profesorulSidor Rusu, a interpretat Hora Unirii, `n care s-au prins to]i participan]ii.Apoi,au urmat lucr\rile simpozionului.

Unirea `n documentede arhiv\

Dup\ ce a relatat, pe baz\ de documente, `nf\ptuirea Unirii [i areliefat faptul c\ Alexandru Ioan Cuza, `mpreun\ cu sfetnicul s\u, mi-nistrul Mihail Kog\lniceanu a pus bazele României Moderne, profesoruldr. Mihai {urubaru a mai vorbit despre personalitatea lui Costache Negri,propun`nd ca {coala nr. 2 din Piatra Neam] s\-i poarte numele.

Elena Cuza, Doamn\ deOnoare `n Piatra Neam]Inginerul Viorel Nicolau a adus un omagiu doamnei Elena Cuza sub-

liniind rolul s\u de fiic\, so]ie, mam\ adoptiv\, Doamna, "Sf`nta", cum erasupranumit\ de popor. A f\cut acte de caritate [i a donat avereainstitu]iilor de binefacere, spitalelor, [colilor. Educat\, modest\,`n]eleapt\, profund\, a fost apreciat\ de Napoleon al III-lea, care i-aacordat audien]\ de o or\ [i jum\tate, a fost vizitat\ de viitorul rege CarolI, la Ruginoasa, iar la semicentenarul Unirii, a primit omagii de la istoriculNicolae Iorga. A suportat cu demnitate toate infidelit\]ile so]ului s\u [i aadoptat copiii nelegitimi ai acestuia.

Cuza a fost la noi `n satProfesorul Dumitru Fercu, sat Go[mani - Barcu, comuna Români, a

prezentat [coala din satul natal, `nfiin]at\ `n anul 1859, unde a activat,`mpreun\ cu so]ia sa, `nv\]\toarea Sofia Fercu, timp de peste patrudecenii.

„Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost la noi `n sat”, o spunem cum`ndrie [i eu [i so]ia mea - pentru mul]i pare incredibil, dar este adev\rat.Este poate prima vizit\ pe care a f\cut-o ca Domn, din mila luiDumnezeu, nu pentru folosul lui, ci pentru al nostru. Era `n prim\varaanului 1859 [i Domnitorul a vizitat satul, dup\ ce a citit documentareadespre felul `n care c\lug\rii greci de la biserica Sf`ntul Antonie cel Mare,dat`nd din 1713 - 1729, `ndeplineau obliga]iile asumate pentru`ntre]inerea orfelinatelor, c\minelor de b\tr`ni [i spitalelor. Atunci a dispusdomnitorul ridicarea unei [coli rurale de model `n sat, unde au `nv\]at `nacea perioad\, copii din 17 a[ez\ri ale jude]ului Neam].

Cl\direa ad\poste[te ast\zi puncte muzeistice istorice [i etno-grafice, inaugurate de doi fii ai satului, - prof. dr. Ioan Ciuperc\ [i prof. dr.Dumitru Rusu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia[i.

Maria SSTUPCANU

V

{COALA NEM}EAN|, AZI

ianuarie 2010PPaagg.. 55 APOSTOLUL


IANUARIE

ianuarie 1936, `n Revista „Apostolul” a fost publicatarticolul lui Constantin Luchian, actual [i ast\zi, „Cepoate realiza [coala”. 1/1432 d. voievodul Alexandru cel Bun,

`nmorm`ntat la M\n\stirea Bistri]a. 1/1881, `n revista „Convorbiri Literare”, `ncepe

publicarea capodoperei „Amintiri din copil\rie” de IonCreang\. 2/1890, este `nmorm`ntat Ion Creang\, `n

Cimitirul „Eternitatea” din Ia[i. * 10/1925, n., la Bac\u, Emil Leahu, profesor de

limba [i literatura român\, la Liceul „Calistrat Hoga[”, inspector[colar, publicist, autor de manuale [colare.12/1995, d., la Piatra-Neam], profesorul Vasile Oro[anu,

director al cotidianului „Ceahl\ul”. 11/1943, Ziarul „Viforul” din Piatra-Neam] public\ articolul

profesorului Panaite Crive] de la Liceul „Petru Rare[”, intitulat„Ioan G. Duca” din care cit\m: „Democra]ia e grea dac\ ea caut\s\ `nfr`neze pornirile nes\n\toase, dac\ vrea s\ ridice stavil\ra]iunii `n fa]a pasiunii”. 12/1972. d., la Bucure[ti, Eugeniu Speran]ia (n. 1888),

eseist, poet, romancier („Casa cu nalb\”), originar, prin bunic, din

Neam], o vreme profesor la Roman. 17/1829, n. la Ia[i, poetul Anton Naum (d. 27. 08. 1917),

profesor la Ia[i, proprietar la C`nde[ti (Neam]),unde e`nmorm`ntat `n biserica pe care a ctitorit-o. 17(29)/1918, d., la Paris, dr. C. I. Istrati (n. 17. 09. 1850, la

Roman), profesor universitar, academician, autor de manuale

folosite [i `n Fran]a. Ministru al ~nv\]\m`ntului (09. 01 – 07. 07.1900). 18/2009, d. la Chi[in\u, Grigore Vieru (n. la 14. 02. 1935,

Perer`ta-Hotin). N\scut `ntr-o familie de ]\rani, cunoa[te de micvia]a plin\ de lipsuri materiale (orfan de tat\ la v`rsta de un an). Aabsolvit Facultatea de Filologie [i Istorie a Institutului Pedagogic„Ion Creang\” din Chi[in\u. Public\ poezii `n periodice `nc\ din1954, iar editorial `n 1957, placheta „Alarma”, versuri pentru copii.~n 1990, devine membru de onoare (din Str\in\tate!) alAcademiei Române, iar din 1993, membru corespondent. Public\numeroase volume de versuri [i este de]in\tor al multor premii li-terare. (Vezi [i articolul semnat de Neculai Florian, publicat `n

prezentul num\r al revistei noastre.) 2/1878, n., `n satul R\pciuni, comuna Hangu, jude]ul

Neam], preotul profesor Constantin Matas\ (d. 03. 11. 1971), `nte-meietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam]. 23/1885, n., la C`nde[ti, distinsul profesor de matematic\

Grigore Cap[a (d. 1971). 24/1991, d. profesorul universitar, arheologul, muzeograful

Iulian Antonescu (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neam]), cel care adonat statului cl\direa `n care func]ioneaz\, `n prezent, Muzeul de{tiin]ele Naturii din Piatra-Neam]. 24/2006, d., la Ia[i, academicianul Gheorghe Platon (n. la

Buhu[i, pe atunci `n jude]ul Neam]), absolvent al {colii Normale„Gheorghe Asachi” din Piatra-Neam], profesor de istorie laUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i. 25/1916, n., la Cr\c\oani, Constantin Filimon, merituos

cadru didactic, autor al unei opere memorialistice (p\strate `nmanuscris) despre participarea Armatei Române `n Al DoileaR\zboi Mondial. 29/1990, apare, la Piatra-Neam], cotidianul, apoi

s\pt\m`nalul „Ac]iunea”, la ini]iativa unui grup format dinConstantin Bostan, Emil Nicolae [i Dumitru Simionescu. 31/1882, n., la Piatra-Neam], Sidonia Hoga[ (d. 19. 04.

1976), profesoar\, compozitoare, dirijoare, autoarea c\r]ii „Tataia– amintiri din via]a scriitorului Calistrat Hoga[”. (C.T.)

Un nou proiect educa]ionalpentru roma[cani

oma[canii vor beneficia `n viitor de un nou proiecteduca]ional care a demarat deja `ncep`nd din data de 15ianuarie, obiectivul propus fiind acela de a promova comu-nicarea si parteneriatul dintre gr\dini]ele din municipiulRoman [i alte institu]ii. Practic, este vorba despre o prim\etap\ `n care s-a inaugurat Centrul dde RRessursse ppentruEducaa]ie [[i DDezvoltaare ((CRED) Romaan, unitate deeduca]ie nonprofit g\zduit\ de incinta Gr\dini]ei cu pro-gram prelungit nr. 2 din Roman, urm`nd ca de aici `ncolo s\se deruleze etapa implement\rii efective a activit\]iilorvizate de organizatorii [i sus]in\torii acestuia. Proiectul -realizat de c\tre institutorii Daanaa SStoleru, CCrisstinaa MMih\il\ [iexperimentata educatoare Maariaa TTrip[aa - vizeaz\ reforma

educa]iei timpurii, scopul declarat al CRED fiind acela de a oferi ogam\ de servicii educa]ionale complementare, cum ar fi consiliere [iformare pentru p\rin]i, precum [i servicii integrate de educatie, `ngri-jire [i protec]ie pentru copiii cu v`rsta mai mic\ de [apte ani. Astfel,pentru a sus]ine o derulare optim\ a proceselor educa]ionale specificeperioadei de v`rst\ vizate `n cadrul CRED va fi promovat\ educa]iaparental\ - ca parte a sistemului de educa]ie timpurie - consiliereaprivind integrarea `n `nv\]\m`ntul de mas\ a copiilor cu cerin]e spe-ciale, unitatea oferind servicii de formare, informare, diseminare, con-siliere pentru familii, cu aportul resurselor umane provenite din unit\]ilede educa]ie timpurie precum [i din partea comunit\]ii locale.

Au participat la inaugurarea acestui nucleu educa]ional modernProf. DDaan LLaauren]iu LLeoreaanu, primarul municipiului Roman [ireprezentan]i ai ISJ Neam], respectiv d-nele profesoare RodicaV\deanu [i Maria Ghini]\.

A. OOPRI{

Al 13-lea salariu`n `nv\]\m`nt

Sindicatul din ~nv\]\m`nt a anun]at toate unit\]ile [colare din jude]s\ dea drumul la plata celui de-al 13-lea salariu. De altfel [i num\rultelefoanelor pe aceast\ tem\ primite de cei de la sindicat a fost pem\sur\. Normal c\ toat\ lumea a[teapt\ acest al 13-lea salariu, saupremiul anual, cum se nume[te `n termeni oficiali. Numai c\ existau totfelul de zvonuri. Unii profesori sus]ineau c\ l-ar fi auzit pe premierdeclar`nd c\ nu se mai d\ acest premiu anual. Al]ii, c\ nu se mai d\pentru c\ e criz\. Gabriel Plosc\, pre[edintele Sindicatului din~nv\]\m`nt a transmis: "{colile - desigur - `n func]ie de banii pe care ìau - s\ dea premiul anual. Consiliul Jude]ean a dat acest premiu pen-tru salaria]ii din `nv\]\m`nt de la unit\]ile unde este coordonator prin-cipal de credite, respectiv [colile speciale. Este un semnal clar, `mbu-cur\tor. {i `n alte jude]e, s-a dat acest premiu. Astfel `nc`t e clar c\ sepoate da drumul la bani. Nimeni nu mai poate opri acest lucru, pentruc\ nu s`ntem nici `n alt jude], nici `n alt\ ]ar\".

Alegeri la ConsiliulJude]ean al Elevilor

P`n\ s`mb\t\, 23 ianuarie, la nivelul fiec\rei unit\]i de `nv\]\m`ntau avut loc reuniuni ale Consiliului Elevilor, pentru desemnarea uneipersoane care s\ fac\ parte din Consiliul Jude]ean al Elevilor. S-arecomandat ca elevii ce ale[i prin vot s\ aib\ o experien]\ `n acestdomeniu, adic\ s\ fac\ parte din consiliile locale ale tinerilor.

Aceasta a fost doar o etap\ preg\titoare pentru organizareaalegerilor din Consiliul Jude]ean al tinerilor. Timp de 3 zile, 23, 24 [i 25ianuarie, tinerii desemna]i s\ fac\ parte din CJE au avut timp s\ `[i`ntocmeasc\ un portofoliu de candidatur\, dac\ doreau s\ accead\ lafunc]ia de pre[edinte, vicepre[edinte sau secretar.

Colegiul Na]ional de Informatic\ a g\zduit, pe 26 ianuarie, [edin]aConsiliului Jude]ean al Elevilor. To]i cei desemna]i de colegii din [coli

pentru a candida la func]iile de conducere din CJE au prezentat, `nplen, at`t portofoliile c`t [i CV-urile.

Subfinan]area liceelorde art\ [i a celor

cu program sportiv~nv\]\m`ntul liceal voca]ional va fi subfinan]at anul acesta.

Semnalul este tras de c\tre Sindicatul din ~nv\]\m`nt Neam] care va finevoit s\ fac\ presiuni [i s\ solicite noi negocieri [i pentru rezolvareaacestei situa]ii `n favoarea elevului, dar [i a cadrelor didactice.Sistemul liceal voca]ional este printre cele mai costisitoare, dac\facem o compara]ie cu sumele acordate per elev pentru cheltuielimateriale. P`n\ acum, suma era de 6240 lei pe elev pe an. Guvernan]iiau anun]at c\ vor reduce suma alocat\ per elev liceelor voca]ionalede art\ [i sport de la 6240 de lei la 3098 lei, adic\ o reducere de peste50%. ~n noul proiect privind finan]area per capita, costul per elev la unliceu teoretic este de 2712,5 lei, iar la [colile de art\ [i meserii, precum[i la anul de completare, finan]area este de 3129,1 lei `n mediul urban[i de 3402,3 lei `n mediul rural.

Rechizitelepentru nevoia[i

O veste bun\ pentru elevii ce provin din familii cu venituri redusea fost dat\ de Inspectoratul {colar Jude]ean `n ultima decad\ a luniiianuarie. "Am fost anun]at\ de minister c\ fondurile pentruachizi]ionarea acestor rechizite au fost realocate jude]ului Neam]. Estevorba de aceea[i sum\ pe care am avut-o [i anul trecut. ~n perioadaimediat urm\toare vom demara procedurile pentru organizarealicita]iei, astfel ca rechizitele s\ ajung\ la elevi `n cel mai scurt timp", aanun]at Lumini]a V`rlan, inspector [colar general.

Reamintim c\ la finele anului trecut a mai fost organizat\ o licita]iepentru aceste rechizite. De[i de la minister s-au alocat aproximativ 500de mii de lei, inspectoratul reu[ise, `n urma licita]iei, s\ fac\ oeconomie important\. Numai c\ firma care trebuia s\ aduc\ acesterechizite elevilor a dat dovad\ de neseriozitate, iar licita]ia s-a anulat.Pentru c\ s-a `ncheiat anul, au fost retra[i [i banii. Iat\ c\ sumelenecesare se reg\sesc `n bugetul din acest an. S`nt 4 categorii derechizite, `n func]ie de necesit\]ile din fiecare clas\. Astfel, s`nt 2000de pachete pentru elevii de clasa I-a, 7900 pentru cei din clasele II-IV,6884 pentru elevii de gimnaziu din clasele V-VII [i 1800 pentru cei dinclasa a VIII-a. Probabil c\ rechizitele vor ajunge pe b\ncile elevilor `nmaxim o lun\.

Concurs dedicatUnirii Principatelor

Elevii nem]eni au fost invita]i s\ participe la un concurs dedesene, colaje, dar [i referate [tiin]ifice pe tema Unirii PrincipatelorRomâne. Este vorba de un concurs na]ional organizat de [coala cuclasele I-VIII din Girov, `n parteneriat cu ISJ Neam], Casa CorpuluiDidactic, Prim\ria Girov [i Muzeul de Istorie [i Arheologie. Laaceast\ prim\ edi]ie a concursului s`nt 3 sec]iuni: desene - la caretehnica este la alegere, colaje [i fotografii, la care se accept\ [ilucr\ri Power Point, dar [i sec]iunea de referate [tiin]ifice, fiecarelucrare trebuind s\ aib\ maxim 5 pagini. Un elev nu poate participala o sec]iune dec`t cu o lucrare, `n schimb av`nd posibilitatea s\ se`nscrie la una sau mai multe sec]iuni. De asemenea, un cadru didac-tic poate coordona maxim 3 elevi la fiecare sec]iune. Lucr\rile trebuietrimise p`n\ la data de 31 ianuarie pe adresa [colii din Girov, `mpre-un\ cu un plic autoadresant. Festivitatea de premiere va avea loc pe5 februarie, iar diplomele vor fi trimise c`[tig\torilor ce nu vor aveaposibilitatea s\ se deplaseze la Girov prin po[t\.

MMaarriiuuss GGHHEEGGHHIICCII

REMEMOR|RI

NEM}ENE

R

S\rb\torile copil\rieila Gr\dini]a

„Vincenzina Cusmano”din Piatra - Neam]

storia [i legendele legate de luna decembrie se `ntrep\trund[i atmosfera este una de poveste c`nd Mo[ul b`ntuiesufletele copiilor, dar ca s\ cunoa[tem cu certitudine cums-au sim]it la venirea lui Mo[ Cr\ciun `n Gr\dini]a“Vincenzina Cusmano” din Piatra Neam] am surprins `nc`teva r`nduri bucuria copiilor.

~mpreun\ cu doamnele educatoare [i surorile„Slujitoarele s\racilor”, copiii grupei preg\titoare [i grupeimari au hot\r`t s\-l `nt`mpine pe Mo[ Cr\ciun cu fapte bune,[tiind c\ el este mesagerul na[terii lui Iisus pe p\m`nt. Au`nv\]at colinde, au `mbr\cat straiul popular românesc, [i-aupus cizmuli]ele `n picioare [i cu crengu]a de brad `n m`n\ aucolindat „cur]ile boiere[ti” s\ le-aduc\ vestea cea bun\.

Gongul a b\tut ora festivit\]ii, copila[ii-`ngeri s-au `nf\]i[at [i ser-barea de Cr\ciun a grupei preg\titoare a `nceput. ~n sala „plin\ ochi” de„p\rin]i, bunici [i fra]i mai mici” sau mai mari [i Mo[ Cr\ciun a sosit.

Sceneta Na[terii Domnului interpretat\ de copii a f\cut ca inimiletuturor s\ tresalte la auzul ve[tii minunate cum „a tres\ltat pruncul” `ns`nul veri[oarei Elisabeta la sosirea Fecioarei. C`ntecele, poeziile [idansurile au necesitat munc\ `ndelungat\ din partea celor mici, r\bdare[i preocupare din partea p\rin]ilor, sus]inere din partea surorilor„Slujitoarele s\racilor”, creativitate din partea educatoarei.

C`nd toate aceste ingrediente au fost puse, felicit\rile celor prezen]inu s-au l\sat a[teptate. Copiii s-au bucurat de aplauze [i cadouri minu-nate oferite de Funda]ia „Vincenzina Cusmano”. Amintirea ultimei serb\ridin gr\dini]\ va avea negre[it un loc aparte `n inimioara lor.

Orice serbare organizat\ `n gr\dini]\ reprezint\ un nesecat izvor debucurii [i satisfac]ii, creeaz\copiilor o stare de bun\ dis-pozi]ie, favoriz`nd at`t dez-voltarea fizic\ c`t [i psihic\ acopilului. Prin acest efort secontureaz\ o serie de calit\]i.Copiii `nva]\ s\-[i st\p`neasc\emo]iile provocate de pre-zen]a unui public numeros [inecunoscut, se debaraseaz\de timiditate [i devin mai cura-jo[i [i `ndr\zne]i. ~n cadrulorganizat [i vesel al serb\riise formeaz\ optimismul [i`ncrederea `n propriile for]e.Serb\rile contribuie la sta-bilirea unei leg\turi `ntrecunoa[terea artei [i practi-carea ei.

Preg\tirea unei mani-fest\ri colective, antrenante,cum este serbarea, las\ urme

ad`nci `n sufletul fiec\rui copil. Participarea la serbarea gr\dini]ei sau agrupei, ì une[te pe copii, ì ajut\ s\ se `mprieteneasc\. Leg\turile afec-tive dintre copii sunt stimulate de emo]ii [i interese comune, c\ci reu[itaserb\rii `nt\re[te sentimentul apartenen]ei la colectiv.

E limpede `ns\ c\ doar o selec]ie de piese valoroase poate declan[aimpresii [i emo]ii estetice puternice. Aceast\ experien]\ ne-a oferit tutu-ror celor prezen]i satisfac]ii uria[e [i a contribuit `ntr-o mare m\sur\ ladestinderea copiilor `n mediul gr\dini]ei, la realizarea unei atmosfere rela-xante [i constructive `ntre gr\dini]\ [i familie, ceea ce a determinat ulte-rior ca [i copiii s\ vin\ cu pl\cere la gr\dini]\ [i s\ se manifeste f\r\inhibi]ii [i timidit\]i. Ei au observat ce mult `nseamn\ dragostea, c\ldurasufleteasc\, `n]elegerea, respectul [i toleran]a, lucruri deosebit deimportante pentru aceast\ experien]\ `n afara familiei.

IInnssttiittuuttoorr,, CCrriissttiinnaa HHEERRDDEE{{

I

SUMARUL ANULUI 2009



ianuarie 2010

Luna ianuarie

B`zu Teodora-Unirea- un vis al isto-riei; Brudaru

Angela- Colinde cuAnsamblul IcoaneMoldave; Corneanu

{tefan- Quo vadis?; Diaconu

Maria- In memoriamprof. Traian Cicoare; Domnica

Daniela, Gherasim Adela-Predarea integrat\ a limbiiromâne la clasele I-IV; Dumbrav\ Nelu- Frate

Grigore; Gheghici Marius- {coala

nem]ean\, azi; Gheorghe Filip- Educa]ia

tehnologic\- disciplina viitorului; Grigore Gabriela-

Retrospectiva activit\]ii sindicale2008; ~n instan]\, pentru drep-turile dumneavoastr\; Ia]e[an Angelica- Cei din

urm\ pa[i pe p\m`nt românesc; Lemnaru Minodora-

Promisiunea, instrument elec-toral; Mihalache Rodica- 2009,

an aniversar Albert Einstein; Moscalu Lumini]a- Arena

din Verona; Perc\ Valeriu- Ziua spiri-

tualit\]ii românesti; Iaca urma[iilui Spiru Haret; Radu Gheorghe- Dr. D.

Cantemir, un om pentru oameni; Robu Mirela- Drag\ Mihai; Rusu Dumitru- Genera]ia

“ce puii mei”; Sava Nicolae- Revista

presei literare; Scor]escu Anca

Loredana- Demnitatea uman\ [icea na]ional\, valori supreme `norizontul istoriei; Tablan Gabriela- Unirea

de la 1859, oglindit\ `n literatur\; Tom[a Constantin- Note

de lector, Iadul etic, iadul estetic,de Adrian Alui Gheorghe,Rememor\ri nem]ene; }u[canu Florin- Eminescu

la Roman; Ursache D. D. – Luceferi

`n ianuarie; Popor primitor [i dar-nic.

Luna februarie

Antologia Apostolul-Grigore Vieru;

Alexa Gabriela- Unde s-ar\t\cit interesul na]ional? B`zu Teodora- Drago-

betele [i baba Dochia; Corneanu {tefan- De ce

un sindicat al pensionarilor din`nv\]\m`nt? Diaconu Carmen- Elena-

Mitropolitul Visarion Puiu, laRoman; Floroaia Mihai- O carte de

maxim interes; Schimb de expe-rien]\ `n Fran]a; Gheghici Marius- {coala

nem]ean\, azi; Sindicatul din`nv\]\m`nt Neam], perspectivepe termen scurt- dialog cuGabriel Plosc\, lider FSLINeam]; Mihalache Rodica- 2009-

an aniversar Einstein (II); Perc\ Valerian- Prim\vara

speran]elor noastre; Petcu Gabriela- Buget

nou, priorit\]i vechi; Rusu Dumitru- Coconada;

Se `ntorc italienii; Sava Nicolae- Revista

presei literare; Stupcanu Maria-

Adunarea General\ a Asocia]iei~nv\]\torilor Neam]; Suciu Alina- S-a stins

doamna profesoar\ Musta]\Elena;

Tom[a Constantin- Notede lector, Iadul etic [i estetic, deAdrian Alui Gheorghe (2),Rememor\ri nem]ene; Ursache D. D.- Ultima

lacrim\ a poetului; Al. I. Cuza, opersonalitate uitat\; Cine fur\ lasalariu? Vasilca Dumitri]a- Jum\-

tate de veac de drag de [coal\,interviu cu prof. GeorgeGrigoric\; De r`sul curcilor.

Luna martie

Amaicei Gheorghe- Ung`nd bun, la ceas aniversar; Corneanu {tefan- A[a a

fost acum zece ani; Cosma Constantin- Casa

copil\riei lui Creang\; Dr\goi Mihaela- Palatul

Copiilor v\ a[teapt\; Floroaia Mihai- Educa]ia

religioas\ `n [coala româneasc\,analize [i perspective; Fr\sinel Niculae- Din

Timi[oara, cu drag [i bucurie; Gheghici Marius- {coala

nem]ean\, la zi; Humulescu Aurora-

Muzeul folclorului local; Mazilu Radu- O via]\

dedicat\ `nv\]\m`ntului religios; Mih\ilescu Veronica-

“Apostolul” redivivus; Opri[ A.- Sindicatele “Da”,

dasc\lii “mai vedem”; “Corpulprofesoral trebuie s\ devin\ uncorp al elitelor”, interviu cu prof.Leonid Benone Damian, direc-torul CEI Roman; La m`nanorocului; “Mister PI” a cuceritRomanul; Rusu Dumitru- Ne

modem, ne modem; Sava Nicolae- Revista

presei literare; Stagiunea artis-tic\ a Facult\]ii de Muzic\ PiatraNeam];

Tom[a Constantin- Notede lector, Episcopul Melchisedec[i cronica sa despre Roman [iepiscopia de Roman,Rememor\ri nem]ene; Ursache D. D.- 60 de ani

de la debutul cooperativiz\riiagriculturii romane[ti; Caii [ijocheii; Vasilca Dumitri]a- Scurt

inventor sentimental; Zaharia Mircea- Medi-

ta]iuni; Matematica [i cercetarea[tiin]ific\; Premier\ la TT:C\l\torie fantastic\.

Apostolul literar [iartistic, anul 7,

nr. 25

Blaj Mihaela- Stimulareacreativit\]ii elevilor prin orele deabilit\]i practice; Chindea Gabriela- Nout\]i

la Humanitas; Cristea Monica- {coala ca

o catedral\ de cuvinte; Doamna`nv\]\toare are voie; Matei Gheorghe-

Ursitoarele sau Eminescu, per-petua metafor\ Rusu Dumitru- Latinistul; Tinere condeie nem]ene:

Aioanei Bogdana, Clopo]elMaria, Coroam\ Carla,Gherasim Andrada, Gliga Mihai,Ojic\ Oana, Nu]u Irina, Ro[uFlavian, Rugin\ Matei; Sava Nicolae- Reviste

[colare; Tablan Gabriela- O revist\

etalon; Ursache D. D.- Adio, dom-

nule profesor! Primul deceniu al“Apostolului”.

Luna aprilie

Afloarei Doina- Dezvol-tarea personalit\]ii [colarului micprin activit\]i artistice;

Ciobanu Maria- Pa[i spreeduca]ia estetic\; Cosma Constantin- Un

humule[tean, EvghenieHumulescu, ajuns arhiereu; Danci Nicoleta- Solu]ii

pentru reg`ndirea fotografiilordigitale; Floroaia Mihai- Rela]ia

[coal\- familie `ntre fapt [ideziderat; Gheghici Marius-

Apostolul, la aniversar\; Via]asindical\, la zi; “Este nevoie, maimult ca oric`nd, de solidaritateamembrilor de sindicat”- interviucu Gabriel Plosc\, pre[edinteleFSLI Neam]; Humulescu Aurora- S\

protej\m mediul `n care tr\im; Marcu Adriana- Parte-

neriat educa]ional cu familia; Mihalache Georgeta-

Drag\ revist\; Munteanu Constantin- ~n

numele tat\lui; Opri[ A.- Romanvodist\

de o via]\; “Carte de aur” curomanvodi[ti”; Fata de la pagina4; La Colegiul Tehnic “PetruPoni” Roman se preg\te[teceva; Popa Rodica- Despre cre-

ativitatea elevilor din ciclul pri-mar; Radu Gheorghe- Vasile

Conta, “cea mai mare inteligen]\pe care a dat-o p`n\ la el neamulromânesc”; Rusu Dumitru- B\nenorocitule, cum se scriecorect?; Sava Nicolae- Revista

presei literare; T\n\selea L\cr\mioara-

Povestea Cristinei; Tom[a Constantin- Note

de lector, Poezia `nrudit\ cumatematica; EpiscopulMelchisedec (II), Rememor\rinem]ene;

}ucu Cezar- A 70-ascrisoare (despre grevad\sc\limii); Ursache D. D. Revolta

semizeilor; 1 mai, dup\ prohod;Cruciada copiilor; Vulc\nescu Elena-

Scrisoare deschis\ de ziua revis-tei Apostolul.

Luna mai

Baboi Elisabeta- Serbarea[colar\, educa]ie [i provocare; Danci Nicoleta- Organi-

zarea fotografiilor digitale; Floroaia Mihai- Managerul

`ntre deziderat [i realitate;Biserica Ortodox\ Român\ la124 de ani de la autocefalie;Opera lui Giordano Bruno, laHumanitas; Re`nt`lnirea cuUniversitatea Catolic\ dinLouvain-la-Neuve Gheghici Marius-

~nv\]\m`ntul nem]ean, la zi; Nuputeam ob]ine mai mult, interviucu Gabriel Plosc\, lider FSLINeam]; Humulescu Aurora- S\

protej\m mediul `n care tr\im II; Jumanca Alina- Petru

Diaconu: halucinant, ludic, nos-talgic; Luchian Ana Ciocoiu- O

altfel de teorem\; Opri[ A.- Marele dasc\l al

Ortodoxiei, Episcopul Melchi-sedec {tef\nescu, omagiat laRoman; Sub arip\ de heruvim;Reclama, sufletul… liceului; Rusu Dumitru- Vax albino;

Planeta maimu]elor; Greva camedicament; Tom[a Constantin- O

culegere de `n]elepciune popu-lar\, Rememor\ri nem]ene; Ursache D. D.- Olimpiada

rota]iei personalului; Vasilca Dumitri]a- Aplauze

pentru performan]ele Liceului deart\ “Victor Brauner” PiatraNeam]; S\ redefinim profesiaprin dialog [I competen]\, inter-viu cu prof. Lumini]a V`rlan,inspector general I{J Neam]; Vr`ncianu Aurelia-

Caracterul aplicativ al experi-mentului `n clasele primare; Zaharia Mircea- Bate la

u[\ Festivalul na]ional de teatru“Zimbrul de Piatra”; Premier\ laTT: 5 minute miraculoase; Zugravu Oana- Proiect

didactic.

ornind de la ideea manifestului promo-vat de doamna Hilary Clinton `n cam-pania sa electoral\ pentru Senatul SUAdin 2002 [i transl`nd pe status-ul profe-siunii didactice, ca problem\ a politiciieduca]ionale, `ncerc\m prezentareac`torva r\spunsuri la `ntrebarea: “Cummai este posibil\ reimpunerea brand-ului de PROFESOR ~N ROMÂNIA anu-lui 2010? “, `n sensul identific\riicauzelor [i solu]iilor.

Criza profesiunii de profesor este orealitate `n `ntreaga lume, iar exper]ii `n [tiin]eleeduca]iei `ncearc\ s\ g\seasc\ ni[te c\i de redu-cere a efectelor ei; astfel Raportul de consultan]\al B\ncii Mondiale recomand\ “`mbun\t\]irearecrut\rii profesorilor, prin capacitatea autorit\]ilorlocale de a acorda cre[teri temporare de salarii”,dar `n prezent acestea nu au la dispozi]ie cadrullegislativ pentru aplicarea unor m\suri active deasigurare a resurselor umane pentru zonelegeografice cu deficit de profesori”.

Dezvoltarea profesional\ [i calificarea cadrelor

didactice necalificate (domeniile IX [i X din docu-mentul men]ionat) se refer\ la dezvoltarea profe-sional\ printr-un program de MENTORAT realizatla nivelul [colilor rurale, printr-o ofert\ de studii ladistan]\, implementat prin Proiectul pentru`nv\]\m`ntul rural.

Din p\cate, `n România, nu exist\ o politic\coerent\ pentru profesori, de[i se recunoa[te fap-tul c\ ace[tia reprezint\ cel mai important vectorpentru dezvoltarea resurselor umane necesareunei societ\]i bazate pe cunoa[tere, iar`nv\]\m`ntul este considerat prioritate na]ional\ `ncea mai important\ dintre legi- Constitu]iaRomâniei; cu toate acestea se observ\ lesne fap-tul c\ respectul acordat profesorilor de c\tre: politi-cieni, societate, familie, elevi [i chiar stima de sinea majorit\]ii corpului profesoral se deterioreaz\ pezi ce trece.

Pentru o analiz\ argumentat\, propunem mai`nt`i identificarea corect\ a c`torva cauze reale: Generalizarea `nv\]\m`ntului de 10 ani (din

1980) [i desfiin]area SAM-urilor [i a {colilor deUcenici (din 2009)

Salariile cele mai mici ale profesorilor, `nraport cu alte categorii profesionale cu studii supe-rioare ([i medii) Selec]ia negativ\ a personalului didactic

(intr\ `n `nv\]\m`nt absolven]ii de facultate carenu-[i g\sesc slujbe `n alte domenii) Pr\bu[irea nivelului de trai al dasc\lilor [i

cre[terea a[tept\rilor pe care societatea le are dela ei (plus a[tept\rile `mpov\r\toare ale conduceriieduca]iei) Presa difuzeaz\ stereotipuri negative: ex:

profesori b\tu]i de elevi `n [coal\ sau care bat ele-vii, profesori care cer[esc an de an salariile lapor]ile guvernan]ilor, profesori care fac grev\ pen-tru respectarea legii etc. Criza de autoritate datorat\ imaginii deterio-

rate a [colii [i a cre[terii indisciplinei elevilor Monopolul universit\]ilor asupra form\rii

continue [i a perfec]ion\rii prin grade didactice(costisitoare pentru profesori).

Setul de m\suri active care ar putea reim-pune brandul de profesor `n România se refer\ la

trei categorii distincte pe care le-am putea identi-fica astfel:

I. M\suri privind politicilesalariale:

Asigurarea cre[terii veniturilor prin platamedita]iilor `n [coal\ (la cererea p\rin]ilor [ielevilor) Plata prin contract de colaborare a

activit\]ilor desf\[urate `n cadrul proiectelor dedezvoltare comunitar\ [i [colar\ (sau degrevareade ore) Stimularea financiar\ pentru activit\]ile

complementare specializ\rii profesorilor, de ex :trup\ de teatru, club de educa]ie ecologic\ etc. Reglementarea pl\]ii pentru timpul dinafara

orelor de predare necesare profesorilor pentruproiectarea didactic\, activit\]i extra-curriculare,evaluarea de tip final (examene, concursuri,olimpiade, BAC)

GIVE RESPECT TO TEACHERS OF ROUMANIA

P

SUMARUL ANULUI 2009

ianuarie 2010PPaagg.. 77 APOSTOLUL


Acordarea semestrului sabatic, cuplata unui procent de 70-80%, `nschimbul realiz\rii unui proiect (studiu)material didactic, de care s\ benefi-cieze catedra, norma didactic\ dinacea perioad\ fiind acoperit\ de stu-den]ii reziden]i, sub supraveghereaprofesorilor –mentori.

II. M\suri privind politicile sociale:

Recunoa[terea profesorului ca func]ionarde stat (ca `n Fran]a), ceea ce i-ar asigura un rangsocial respectat Jurnalismul de educa]ie (care mai este?) s\

impun\ o imagine pozitiv\ a [colii [i slujba[ilor ei Refacerea respectabilit\]ii sociale prin

`nfiin]area unui titlu de onoare (de excelen]\) pen-tru performan]e deosebite sau pentru `ntreagaactivitate, `nso]it de un premiu consistent (de ex.„Domnul Trandafir”)

Refacerea imaginii erodate a Sindicatelordin `nv\]\m`nt.

III. M\suri de `mbun\t\]irea form\rii cadrelor didactice

[i a condi]iilor de munc\ din [coli:

Formarea ini]ial\ progresiv\ prin selec]ie [iop]iune, prin „[coli-laborator” Clase cu efectiv maxim de 25 de elevi Organizarea activit\]ilor de `nv\]are `n

echip\, cu plata ambilor profesori Programe de sc\dere a violen]ei `n [coli [i

de cre[tere a disciplinei elevilor Imbun\t\]irea condi]iilor de lucru `n [coli

f\r\ contribu]ia p\rin]ilor.

CONCLUZII:

Conform Raportului asupra st\rii sistemului

na]ional de `nv\]\m`nt, prezentat de MinistrulEduca]iei `n 2006, cheltuielile de personal ausc\zut de la 83% `n 2000, la 73% `n 2006 (submedia UE de 75%), dar `n 2009, cine neraporteaz\?

{coala reprezint\ `n România (ca [i `n lume)un mediu de lucru extrem de solicitant din punct devedere psihologic, dar sporul de stres neuropsihicse acord\ doar personalului din Justi]ie.

{coala reprezint\ `n România un real pericolde transmitere a bolilor vechi [i noi, dar controlul [ivaccin\rile personalului sunt gratuite doar `n sis-temul de s\n\tate.

Condi]iile de munc\ `n care lucreaz\ profesoriiromâni fa]\ de colegii lor din Europa sunt incom-parabile [i inacceptabile, `ncep`nd cu siguran]a `n[coal\, dotarea cu minimum de echipament debirou, p`n\ la primirea unui telefon sau e-mail,realizarea unor fotocopii, f\cutul cafelei sau mersul`n condi]ii decente la toalet\.

V`rsta pension\rii dep\[e[te speran]a medie

de via]\, iar salariile compensatorii s-au acordatdoar celor din minerit, poli]ie [i armat\.

Rela]ia de `nv\]are se bazeaz\ pe respect, iarrespectul pentru profesori este un tip decondi]ionare vital\ pentru producerea `nv\]\rii `n[coal\.

Lipsa de respect a elevilor fa]\ de profesorii lorrezult\ din preluarea `n cadrul micro-grupului([coal\, clas\) a modelului social [i cultural al uneisociet\]i `ntregi (clas\ politic\, pres\, p\rin]i), carenu ì respect\ pe profesori, de[i cu to]ii au trecutprin [coal\.

Am fost [i eu elev\ [i student\ [i `mi iubesc [irespect meseria [i pe to]i profesorii mei dragi, dardup\ 25 de ani de carier\ …{I EU VREAURESPECT!!!, de[i ca profesor de filozofie, ar fi tre-buit s\ m\ `mpac cu ideea Stagiritului, care ne`nv\]a c\ „Recuno[tin]a e lucrul care se termin\ celmai repede”.

Prof. mmentor DDumitri]a VVASILCA

GIVE RESPECT TO TEACHERS OF ROUMANIA

Luna iunie

Amaicei Gheorghe-Omagiu Zilei~nv\]\torului; Corneanu

{tefan- A ap\rut“Catedra”, revist\informative\ a FSLI; Cozma

Elena- Voca]ia dedasc\l; Donica Florea

Lilia- Importan]adesignului vestimentar `nMoldova; Floroaia Mihai- Cre[tinism

[i subiectivism; Portes ouvertes; Gheghici Marius- {coala

nem]ean\, la zi; Activitatea sindi-cal\, azi Glin]\ Liliana- A]i `ntrebat,

v\ r\spundem; Luchian Ciocoiu Ana- O

altfel de teorem\ II; Mihalache Georgeta-

Precum Ana lui Manole, mereu… Opri[ A.- Un pas timid

“pentru ziua de mìne”…;Absolven]ii romanvodi[ti s-au`nt`lnit dup\ 50 de ani; Slug\ lapartid; Desfiin]area SAM-urilor,bucurii [i triste]i, de-a valma;Grupul {colar IndustrialConstruc]ii de Ma[ini Roman, laaniversare; Ierarhia mediilor pen-tru admiterea computerizat\ con-firm\: fetele s`nt cele mai sili-toare; Plosc\ Gabriel- Cenu-

[\reasa; Radu Gheorghe- Preotul

C. Matas\, membru corespon-dent al Comisiunii monumenteloristorice de Neam]; Rusu Dumitru- Un tramvai

numit dorin]\; Nu trage]i `nCaragiale; Tom[a Constantin- Note

de lector, Mihai Hanganu, “Crai

nou, balad\ veche pentru timpurinoi”, Rememor\ri nem]ene; Ursache D. D.- Cod ro[u

sau portocaliu?; Diplome pentruorice; Co[marul continu\; S\ ìcerem iertare; Zaharia Mircea- Tinere]e

f\r\ b\tr`ne]e, un festival `n pan-taloni scur]i; De la G`rcina laHaifa… dialog cu lector universi-tar dr. Radu O]el, secretar[tiin]ific la Facultatea de Muzic\.

Lunile iulie - august

Amironoaie Ioan- Vacan]eMuzicale la Piatra Neam], edi]iaXXXVIII; Ciubotaru Vasile- Eroi au

fost, eroi sunt `nc\; Corneanu {tefan-

~nv\]\m`ntul sub vremi, nu `n pascu vremea! Cucu Constantin- Olimpia

Teodoru Oltea, o via]\ d\ruit\[colii; Floroaia Mihai- Ortodoxia

româneasc\ `ntre Bruxelles [iParis; Gheghici Marius- Anul

[colar 2009-2010 va avea 35 des\pt\m`ni; {coala nem]ean\, lazi; Reforma politic\ din`nv\]\m`nt; Grigore Gabriela- Al XXX-

lea Congres al Asocia]ieiGenerale a ~nv\]\torilor dinRomania; {ase luni negre pentru`nv\]\m`ntul românesc; Manca[ Ramona-

Me[terul din T`rpe[ti, la 90 deani; Opri[ A.- “Academicienii”

de la Vasile Sav; O vacan]\ deaur!; Ni]\ Ghi]escu sau… Ghi]\Ni]escu; Elevii au prins gust deschimbare… Rusu Dumitru- Perle de la

bac; Reforme… reforme; Stupcanu Maria-

Pietreanc\ premiat\ pentru spri-jinul semenilor; S\rb\toare la}ibucani: Maria [i PetruB\hneanu, la aniversar\; Ursache D. D.- Un altfel

de bacalaureat; Ziua Marinei:Apa trece, belelele r\m`n;Propuneri pentru un nou sistemde bacalaureat; Tom[a Constantin -

Rememor\ri nem]ene.

Luna septembrie

Ciubotaru Vasile- Eroi aufost eroi sunt `nc\ II; Cosma Constantin-

Biserica Sf`ntul Nicolae dinCetatea Neam]; Corneanu {tefan-

Ac]iunile de protest ale sindicatu-lui; Al XXX-lea Congres alcadrelor didactice, un Congrescare nu a rezolvat nimic; Cucu Constantin- Olimpia

Teodoru Oltea, o via]\ d\ruit\[colii II; Floroaia Mihai- Educa]ia

religioas\ [i tipurile religioase; Gheghici Marius- Redu-

ceri de posturi; BibliotecaPolirom recomand\; ~nv\]\-m`ntul particular nem]ean- ana-lize [i perspective; Activitateasindical\, la zi; De ce nu e bun\Legea educa]iei?; Opri[ A.- Las-o bre c\

merge-a[a…; “Obligatoriu”, dars\ [tim cu ce!; Cel mai frumos`nceput; Clopo]elul din suflet; Rusu Dumitru- {coala,

`ntre tensiune [i nevoi; Lar\scruce de coduri; T\n\sescu Victor- Primul

`nv\]\tor, prima [coal\ la Pipirig; Tom[a Constantin- Note

de lector, Utta- Siegrid Konig,Ro[u- galben. Sub cea de-adoua raz\..., Rememor\rinem]ene; Ursache D. D.- Apusul

Galeriei Guttenberg; Codo[ulimperial; C`nta]i `n limbamatern\; Vasilca Dumitri]a- }ara

arde… dar nu se pred\.

Luna octombrie

Bucure[teanu Emil-Adev\rul de l`ng\ noi; Ciubotaru Vasile- Eroi au

fost eroi sunt `nc\ III; Cucu Constantin- Olimpia

Teodoru Oltea, o via]\ d\ruit\[colii III; Danci Nicoleta- Educa]ie

IT `n limba româna; Floroaia Mihai- ~ntre teolo-

gie [i filosofie; Educa]ia reli-gioas\ la pre[colari; Gheghici Marius- {coala

nem]ean\, la zi; ~nghe]area anu-lui [colar?; Sindicatele se adun\la Piatra Neam]; Opri[ A.- Daruri pentru

z`mbete de copii; Plecat ministru,uitat colegi; {coal\, [coal\, vremjandarmi! R\ileanu Silvia-

~nv\]\m`ntul artistic; Rusu Dumitru- Sfatul

marelui Iorga; La [coal\ b\\\\!;Bac-ul digital; Tom[a Constantin- Note

de lector, Edenul copil\riei, deAspazia Sandu; Omagiul acade-micienilor nem]eni, Rememor\rinem]ene; Ursache D. D.- Politica

depolitiz\rii; La vreme de criz\,campanii electorale de lux; Zaharia Mircea- Premiile

bienalei “Lasc\r Vorel”;Festivalul de Teatru PiatraNeam], edi]ia a XXIV-a.

Luna noiembrie

Antologia Apostolul,Adrian P\unescu- ~nv\]\torului; Burcule] Sofia- Pedagogia

[i medicina; Ciubotaru Vasile- Eroi au

fost eroi sunt `nc\ IV; Corneanu {tefan- Dasc\li

nem]eni de alt\dat\; Cristea Monica- Cenaclul

literar Eurocultin, cuvinte cu aripide pas\re;

Danci Nicoleta- Ceva [imai …cooolll!; Felicit\ri pentrutoate ocaziile, via e-mail; Dr\goi Mihaela- Palatul

Copiilor Piatra Neam]; Floroaia Mihai- Modelul

omului frumos; Gheghici Marius- Cultura

[i matematica- academicianulSolomon Marcus la PiatraNeam]; {coala nem]ean\, la zi;Bacalaureat 2010; La mul]I aniColegiului Na]ional “PetruRare[“; 15 ani de CSDR,s\rb\tori]i la Neam]; Floroaia Mihai- Educa]ia,

`n concep]ia Sfin]ilor Trei Ierarhi; Lupa[cu Ana- Zilele [colii

Girov; Mar]olea Maria Daniela-

S\pt\m`na educa]iei globale la[coala Ruginoasa; Opri[ A.- Prietenii naturii,

mereu de veghe; {coli `ns\rb\toare; Radu Gheorghe- Biblio-

teca M\n\stirii Neam]; Rotaru Leonard- Particu-

larit\]i ale recept\rii textului liric`n gimnaziu; Rusu Dumitru- S-a modifi-

cat schimbarea; Tom[a Constantin- O isto-

rie a sensibilit\]ii; Note de lector,“C`ntecul speran]ei [i al libert\]iisau via]a lui Grigore Caraza”, deDorel I. Rusu, Rememor\rinem]ene; Ungureanu Daniela-

Despre demnitate; Vasilca Dumitri]a- }u]urel

[i Bimbiric\;

Zaharia Mircea- TT:Festivalul de (`n) criz\?; 75 deani de la “na[terea” Apostolului.

Luna decembrie

Amaicei Gheorghe-Biografii paralele; B`rsan Petronela- Iat\ vin

colind\tori… Cucu Constantin- Olimpia

Teodoru Oltea, o via]\ d\ruit\[colii IV; Danci Nicoleta- Cu e-co-

lindul pe…webuli]\!; Danci V. Vasile- Trecute

s\rb\tori; Florescu Florin- Ultima

scrisoare; Floroaia Mihai- Profesorul

mentor, o necesitate a sistemuluiactual de `nv\]\m`nt; Ordonareacon]inuturilor la disciplina religie; FSLI Neam]- Cu demni-

tate [i senin\tate; Gheghici Marius- Zilele

Ion Creang\; {coala nem]ean\,la zi; G`rbea Tatiana-

~nv\]\torul, `ntre vreme [i vre-muri; Lupa[cu Ana- L\uda]i [i

c`nta]i [i v\ bucura]i!; Opri[ A.- School, sweet

school; Mo[ Cr\ciun vorbe[te …

fran]uze[te; Curat ca neaua; Rusu Dumitru- S\rb\tori; Tom[a Constantin- Note

de lector, O alt\ `mp\r\]ie apoeziei, Rememor\ri nem]ene; Urd\ Mihaela- Rafail

Noica sau cel\lalt Noica; Ursache D. D.- Alergia la

cultur\; Cuvintele din urm\; Ursache Elena L\cr\-

mioara- parteneriate des\rb\tori; Vasilca Dumitri]a- Ce mai

face domnul profesor doctorAdrian G\in\ Romila?; Cel maiiubit dintre “Apostoli”.

Centrulde FormareProfesional\de la T`rguNeam], la CSS

Imobilul ce g\zduie[te Centrulde Formare Profesional\ de laT`rgu Neam] va fi administrat dec\tre Clubul Sportiv {colar dinlocalitate. Preciz\m c\ la T`rguNeam] exist\ o cl\dire finalizat\ deani de zile, cu sal\ de conferin]e,cu buc\t\rie dotat\ dup\ ultimelestandarde, dar [i cu 50 de locuri decazare, camerele fiind mobilateastfel `nc`t s\ satisfac\ [i cele maiexigente persoane. Ca s\ v\ face]io idee despre luxul din aceast\cl\dire, v\ spunem c\ `n fiecarecamer\ este [i c`te o plasm\.Totu[i, cl\direa, de[i finalizat\ deani buni de zile, nu a fost niciodat\folosit\. De ce? Greu de r\spuns,dar c`t timp astfel de lucrurise petrec `n România,nimeni nu se mai mir\.Ideea e c\ aceast\ cl\dire,realizat\ cu fonduri guver-namentale, fusese chiaruitat\. Ca printr-o minune,nu s-a deteriorat nimic `ninteriorul ei. Ea a fostdescoperit\, pur [i simplu,de actualul inspector [colargeneral, Lumini]a V`rlan.

"Mi s-a p\rut revolt\tor s\ stai cua[a ceva [i s\ nu o folose[ti",spunea, indignat\, Lumini]a V`rlan.

Pe 22 ianuarie lucrurile auintrat pe f\ga[ul normal.Inspectoratul {colar - proprietarulcl\dirii, a semnat un protocol cudirectorul CSS T`rgu Neam], DanArn\utu, unitatea [colar\ urm`nd ase ocupa de administrarea, dar [ide buna folosire a cl\dirii.Posibilit\]ile par a fi nelimitate `nprivin]a utiliz\rii acestui centru [i sea[teapt\ ca `n viitor s\ aduc\ [iprofit. ~n protocol se stabile[te c\veniturile ce vor fi ob]inute se vor`mp\r]i `ntre ISJ [i CSS T`rguNeam]. ~ns\ p`n\ la ob]inerea devenituri mai s`nt de f\cut destuipa[i. P`n\ una alta se dore[teorganizarea `n imobil a unor cursuride formare profesional\ pentrucadrele didactice, g\zduirea mani-fest\rilor organizate de ISJ sau deminister, inclusiv `nt`lnirile cu direc-torii [colilor, dar [i cazareasportivilor care particip\ la diversecompeti]ii organizate `n zona T`rguNeam], spre exemplu.

MMaarriiuuss GGHHEEGGHHIICCII

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

ianuarie 2010Pag. 8 APOSTOLUL

n ajunul Cr\ciu-nului, Z\ne[tiul apierdut nu numaiun OM adev\rat ci[i o PERSONALI-TATE; un om unic[i un coleg de lacare mul]i ar mai fiavut ce `nv\]a.

A plecat dintrenoi, l\s`ndu-neuimi]i [i parc\ mai

s\raci c\ci z`mbetul s\u larg,generos [i binevoitor ne-aajutat s\ descoperim va-loarea [i posibilit\]ile din noi`n[ine, ca un adev\rat men-tor.

Lumea dasc\lilor esteazi, a[adar, mai s\rac\.S\rac\ deoarece un dasc\lcu real\ voca]ie pentruaceast\ dificil\ [i nobil\meserie a `n]eles c\ a fi pro-fesor este o profesiune decredin]\ [i nu una de semnatzilnic condica de prezen]\.

Pleoapa mor]ii l\sat\peste acest om de bine, spi-ritual, pl\cut [i iubitor al

nobilei profesii `n care aexcelat, ne oblig\ acum s\depunem triste]ea noastr\absolut\ la picioarele sale.

Pentru cel ce poate l-achemat Domnul s\-l prefac\`n `nger [i s\ predea [i din-colo frumoasa, nepre]uita,inegalabila noastr\ limbaromân\, „Ce ssuflet ttrisst [[i ff\r -dde rrosst{i ddin cce ttrup iinertMi-aau ddaat pp\rin]ii ddin pp\rin]iS\ mmaai ssper `̀n dde[ert?

Cum nnu sse ssimte bblesstemaatD-aa dducce-nn vvecci nnevoi?O vvaaluri aale ssfintei mm\ri,, Luaa]i-mm\ ccu vvoi.

PPrrooff.. NNiiccoolleettttaaBBUUDD

VORBE, VORBEDE …CLAC|

xist\ `n limba român\ c`teva vocabule care datorit\ exce-sului de `ntrebuin]are au devenit [terse, calpe, seci.Vorbe goale, de clac\, cum spunea am\r`tul de t\ranmioritic. Exemple? Cuv`ntul „trebuie”, auzit p`n\ la satu-ra]ie, de diminea]\ p`n\ seara. Dup\ Revolu]ie, respec-tivul cuv`nt n-a lipsit din speech-ul niciunui politician,indiferent de coloratura lui politic\. Urmare? S-a tocitcomplet. A devenit inexpresiv. Produce z`mbete. Nu maiare nici un Dumnezeu. Asculta]i! „Trebuie” s\ schimb\m`nf\]i[area [colii!, Proful ”trebuie” s\ fie un propagator dereforme, „Trebuie” s\ …Nu sun\ frumos? Ba da, dar efals. Alt cuv`nt tocat m\runt-m\runt? Substantivul”reform\”. Cum prind politicienii un microfon liber, se

`nfing `n el. Zbang! {i d\-i, [i lupt\! Cam a[a: „Vom reforma [coaladin temelii!; „Vom reforma metodele de verificare [i predare”,„Vom…” Concluzia? Consumatorii de reform\ se vor musai, progre-si[ti [i ultraschimbi[ti, partizani ai moderniz\rii [i implicit inamici aistagn\rii. Numai c\ de la vorbe p`n\ la fapte e cale…

S\ fim clari, nu suntem `mpotriva reformelor. Fereasc\ Cel deSus! Toat\ lumea evolueaz\. Privi]i la yankei, au ajuns deja `n v`rfulpiramidei. Uniunea European\ nu bate nici ea, pasul pe loc. A elabo-rat un aerisit ” Tratat de reform\”, bine g`ndit. Deci, nici noi româniinu putem r\m`ne „rugini]i conservatori”. Ce e „reforma”? G\si]ir\spunsul `n DEX. „O transformare politic\, economic\, social\ cucaracter limitat sau de structur\”. Reforma `nseamn\: a schimba, a`nnoi (`n bine), a primeni… Cam complicat, nu? Reforme au f\cut [iCuza, [i Carol, [i Ceau[escu. Dinicu Golescu `n lucrarea„~nsemn\rile c\l\toriei mele”, men]iona c\ noi, românii, suntem `ncoada cozii. Cite[te: suntem `n coada Europei ca dezvoltare. {i nu efrumos. Savurosul Caragiale `[i `ncepe schi]a „Reforma” cu o fraz\ce are actualitatea [i ast\zi. „Suntem `n epoca reformelor, spiritulpublic se agit\ asupra altor [i altor chestiuni, toate vitale, a c\rordezvoltare nu mai poate suferi `nt`rziere”. {i paradoxal, `l citeaz\ pecreatorul României moderne, pe Al.I. Cuza, care ar fi spus la vremealui: „reforma trece, moravurile r\m`n”. Revenind la „reforma” noastr\pomenit\ permanent `n ultimii 20 de ani, o caracteriz\m ca „ce]oas\,necontrolat\, nestructurat\ `n profunzime”. La baza „reformei”române[ti stau vorbele goale, de clac\. Mai laconic, bla, bla, bla-uriledin mass-media [i…cam at`t. E suficient?

Dumitru RRUSU

REMEMBER

Olimpiade 2010nul acesta, olimpiada de limb\, comunicare [i literatur\român\ s-a desf\[urat sub semnul inova]iei. S-auevaluat at`t competen]ele ligvistice, comunica]ionaleale elevilor, c`t [i buna gestionare a resurselor tempo-rale. Concepute `n dou\ variante, de c\tre MinisterulEduca]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului,subiectele de la etapa jude]ean\ s-au dovedit incitante,stimul`nd, `n primul r`nd, imagina]ia creatoare [i g`ndi-rea critic\ a elevilor.

Pe baza lecturii celor dou\ texte literare, elevii auprobat spiritul de observa]ie, talentul [i abilitatea deargumentare prin redactarea unor texte reflexive,imaginative sau argumentative.

Practica ra]ional\ [i func]ional\ a limbii a dat un bun prilej par-ticipan]ilor de a-[i pune `n valoare cuno[tin]ele referitoare laaspectele ortografice [i de punctua]ie, precum [i inventivitatea `nconstruirea unui dialog imaginar pe o tema dat\.

Prin elementele de construc]ie a comunic\rii, s-a urm\rit veri-ficarea `nsu[irii unor no]iuni de fonetic\, lexic, morfologie [i sin-tax\, esen]iale pentru realizarea unei comunic\ri corecte [i efi-ciente de c\tre elevi.

De[i atractive, totu[i subiectele nu prezint\ un echilibru `ntreelementele de „lectur\” [i cele de construc]ie a comunic\rii. Astfel,fine]urile gramaticale” care puneau la `ncercare mai demult tenaci-tatea [i inteligen]a elevilor, abia dac\ `[i mai g\sesc locul `n c`tevasubpuncte, spre final. De asemenea, conceperea unei singurevariante de subiecte ar oferi elevilor [ansa de a economisi timp [ide a-[i concentra energiile creatoare mult mai eficient.

Cu toate acestea, elevii nem]eni s-au dovedit bine preg\ti]i [iselec]ia s-a f\cut mai riguros `n anul 2010.

Ne bucur\m c\ `n contextul social actual bulversat mai exist\elevi minuna]i, care fac din lectur\ o pasiune devoratoare [i caredovedesc maturitate, un limbaj metaforic [i profunzime `n inter-pretarea textului literar.

Nu ne r\m`ne dec`t s\ ne bucur\m de rezultatele lor [i s\ leur\m succes la faza na]ional\.

Prof. ddr. EElena SSIMIONESCU

oresc s\ atrag aten]ia asupra unei noi [i veritabileapari]ii editoriale privitoare la istoria Bisericii OrtodoxeRomâne. Este vorba despre lucrarea lui ConstantinHrehor, Silvestru Morariu Andrievici, ap\rut\ la EdituraTimpul, Ia[i `n anul 2009.

Graficianul, poetul [i, nu `n ultimul r`nd, publicistulConstantin Hrehor a reu[it, prin studiul de fa]\, s\re`mprosp\teze o pagin\ dens\ a istoriei Bucovinei,prin reflectarea vie]ii [i activit\]ii unui mare ierarh alBucovinei, Silvestru Morariu Andrievici. Prefa]a lucr\riieste semnat\ de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu.

N\scut la 4 noiembrie 1818 `n localitatea MitoculDragomirnei, jude]ul Suceava, Silvestru Morariu Andrievici a fostpreot la Ceahor (Cern\u]i), apoi arhiepiscop [i mitropolit alBucovinei [i Dalma]iei (1880 – 1895). A elaborat [i editatnumeroase lucr\ri teologice [i didactice, cu o importan]\ semni-ficativ\ pentru `nv\]\m`ntul românesc. ~n anul 1875 a primit titlulde Doctor Honorius Causa acordat de c\tre Universitatea dinCern\u]i.

Ancorat `n realitatea timpului, p\rintele Silvestru s-a implicatactiv `n lupta pentru identitatea na]ional\, cultural\ [i bisericeasc\a Bucovinei, `n mod special privitor la problema autonomieiecleziale, `n acela[i spirit cu reprezentan]ii {colii Ardelene.Adev\rat `mp\timit al c\r]ii [i studios, a reu[it s\ se impun\ prinmeticulozitate, cinste [i modestie. La `ndemnul s\u a ap\rut„Candela”, revista teologic\ scoas\ de profesorii Facult\]ii deTeologie (1882-1946), s-a `nfiin]at Tipografia Mitropolitului

Silvestru `n anul 1883 [i s-a pictat catedrala mitropolitan\ dinCern\u]i.

Ca monografie istoric\, studiul prezint\, `n prima parte, deru-larea evenimentelor de la originea Mor\renilor `n Moldova [iBucovina, eviden]iind principalele evenimente din via]a c\rturaru-lui Silvestru. Partea a doua este dedicat\ istoricei BisericiiOrtodoxe din Bucovina p`n\ la moartea ierarhului. Structuralucr\rii este pe m\sura variet\]ii [i complexit\]ii preocup\rilormarelui ierarh ortodox al Bucovinei.

Fundamentat\ pe documente, structurat\ `n dou\ p\r]i,cartea acoper\ un vid istoriografic, eviden]iind o personalitatepolivalent\. Al\turi de studiile reprezentative ap\rute p`n\ `nprezent, lucrarea de fa]\ [i-a propus, reu[ind `n mare m\sur\,reconsiderarea lui Silvestru Morariu Andrievici `n cadrul spiritu-alit\]ii române[ti. Documentele fotocopiate `n anexe ofer\ o not\de elegan]\ [i argumentare [tiin]ific\ lucr\rii. Cititorii vor afla dinpaginile c\r]ii am\nunte importante despre istoria Bucovinei, `nmod special al Bisericii de aici.

Dup\ cum aprecia Zaharia Boiu, „Silvestru Morariu Andrievicia fost [i a r\ms pentru Bucovina ceea ce a fost Andrei {agunapentru Ardeal, Antim Ivireanul pentru Muntenia, VeniaminCostachi pentru Moldova”, la care se adaug\ spusele luiConstantin Hrehor: „o minte luminat\, un caracter integru, ocon[tiin]\ de excep]ie, numele lui devenind, `nc\ din timpul vie]ii,renume.”

DDrrdd.. MMiihhaaii FFLLOORROOAAIIAA

O fil\ din istoria Bucovinei

Dasc\leDaasscc\le ccu tt`mple ssure,,Cu vvecchi oocchelaari ppe nnaass,,Cine sst\ ss\ `̀]i mm\ssureC`te aai aavut dde ttraass!

C\ aai ppuss aat`taa rr`vn\{i iiubire,, [[i ccuv`nt

Pentru oo ppr\p\dit\ ggrivn\Caa rr\ssplaat\ ppe pp\m`nt.

Caa ss-aajung\ llaa llumin\Sumedenie dde ]]`ncci,,Gr`u aaless-aai dde nneghin\,,Ar`nd ]]aarinaa ppe bbr`ncci.

Nu tte-aa `̀ntrebaat ppaartidulCum ttr\ie[ti [[i nnicci ccum mmori.

}i-aa ssporit ppe ffrunte rridul,,C\ut`nd `̀n oom ccomori.

Ai ttrudit [[i llaa ccaatedr\,,Pe ttaarlaale llaa ccaartofi,,~n nnoroi ]]i-aai rrupt,, [[i-nn ppietre,,Peticci]ii tt\i ppaantofi.

TTe-aau ffosst ccriticcaat mmaai mmaariiC\ nnu aai mmunccit ddesstul,,

Nu tte-aau `̀ntrebaat pprimaarii,,Seaaraa tte-aai cculccaat ss\tul?

Azi ]]i-aau ddaat uun rresst dde ppenssiiCei ppe ccaare ii-aai ccressccut.E[ti rrebut. MMaai aai „„pretenssii” ,,Daasscc\le NNeccunossccut?!

Prof. VVitalie VVlasovRoman

D

A

~

prof.GheorgheCUSTUR|

E

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Gabriel PPLOSC| - ddirector ggeneral; FFlorin FFLORESCU - dirreecctorr ffonndatorr,

Iosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc, Constantin TTOM{A - dirreecctorr eexeeccutiv, GGheorghe AAMAICEI, GGabriela GGRIGORE.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct, Dumitri]a VVASILCA,

prof. ddr. DD. DD. UURSACHE, AA OOPRI{ (([email protected]) - subredac]ia RRomann, Carmen DDASC|LU (secretar), DDoriann RRADDU - ttehnnoredactare, ffoto.

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,

tel/fax: 222.53.32, Piatra NNeam]

Textele se pot trimite [i pe [email protected]

APOSTOLUL - slineamt.ro · la care al\turi de Grigore Vieru au participat Horia Zilieru, Grigore...

Documents

Transcript of APOSTOLUL - slineamt.ro · la care al\turi de Grigore Vieru au participat Horia Zilieru, Grigore...