GP 052-2000.pdf

GHID PENTRU INSTALATII ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNA LA 1000 V c.a. SI 1500 V c.c.

Indicativ: GP 052-2000

Cuprins

* GENERALIT ATI * SCHEME DE LEGARE LA PAMANT * ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE A INSTALATIILOR ELECTRICE * PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE * MATERIALE ELECTRICE * VERIFICARI * INSTALATII ELECTRICE IN SPATII SPECIALE * Anexa 1: PRINCIPALELE PRESCRIPTII TEHNICE * Anexa 2: GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR * Anexa 3: GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE * Anexa 4: GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE * Anexa 5: METODA SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR SI PENTRU ALEGEREA DISPOZITIVELOR DE PROTECTIE * Anexa 6: DETERMINAREA PUTERII BATERIEI DE CONDENSATOARE LA UN CONSUMATOR * Anexa 7: ALEGEREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR DE PROTECTIE SI NEUTRU * Anexa 8: ALEGEREA CARACTERISTICILOR MATERIALELOR ELECTRICE IN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE MOTOARELOR (PORNIRE DIRECTA) * Anexa 9: PUTERI INSTALATE SI UTILE * Anexa 10: EXEMPLE DE SCHEME ELECTRICE PENTRU ALIMENTAREA RECEPTOARELOR CU ROL DE SIGURANTA LA FOC SI PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA

1. GENERALITATI

1.1. Domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid se aplica ca instrument de lucru complementar la normativul I.7, în proiectarea si executarea lucrarilor de instalatii electrice, reabilitarile (reparatiile capitale) si modernizarile acestora.

1.1.2. Principalele prescriptii tehnice conexe ale ghidului sunt cuprinse în anexa 1.

1.2. Calitatea instalatiilor electrice

1.2.1. Proiectarea si executarea instalatiilor electrice se face astfel încât acestea sa realizeze si sa mentin a, pe întreaga durat a de utilizare, urmatoarele cerin te:

- rezistenta si stabilitatea;

- siguranta în exploatare;

- siguranta la foc;

- igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului;

- economia de energie;

- protectia împotriva zgomotului.

1.2.2. Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare) noi, utilizate în instalatiile electrice, trebuie sa aiba caracteristici tehnice ale caror performante sa conduca la îndeplinirea cerintelor esentiale de calitate, conform Legii 10/95 a calitat ii în constructii si sa aiba certificarea de conformitate a calitatii potrivit prevederilor regulamentului privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite în constructii aprobat cu HG nr. 766/97.

of 99GHID PENTRU INSTALAÞII ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNÃ LA 1000V c

1/26/2006mk:@MSITStore:C:\MATRIX\ELECTRIC.CHM::/gp052-00.html

1.2.3. Facilitatile de exploatare a instala tiilor electrice se asigura prin prevederea în proiecte si realizarea în executie a unor dispozitive de:

- comanda (pornire, realizarea anumitor regimuri de func tionare si oprire);

- siguranta (oprire de urgenta);

- separare (separarea unei parti de instalatie în caz de reparare sau modificare;

- protectie pentru asigurarea securitatii.

1.2.4. Facilitatile de întretinere se asigur a prin alegerea corespunzatoare a materialelor electrice si prin amplasarea acestora astfel încât sa fie accesibile personalului calificat.

1.3. Conditii particulare de functionare

1.3.1 Continuitatea în alimentarea cu energie electrica se asigura, în conditiile prevazute în normativul I.7, prin prevederea unor surse de alimentare de rezerv a, destinate alimentarii consumatorului în cazul întreruperii alimentarii normale si care pot fi:

- grup electrogen;

- baterii de acumulatoare;

- bransamente separate de reteaua de alimentare de distributie, independente de alimentare normala.

1.3.2. Puterea surselor alimentare de rezerv a se stabileste tin ând seama de puterea ceruta de instalatia electrica sau partea din instalatia electrica care trebuie alimentata de acestea (puterea receptoarelor "de importanta deosebita" în functiune simultana) si de recomandarile furnizorului acestor surse.

1.4. Conditii privind influentele externe

1.4.1. Materialele electrice trebuie sa poata suporta în functionare normala fara sa se defecteze, influentele externe existente la locul de amplasare, în mod special praful, umiditatea si socurile mecanice.

1.4.2. Protec tia materialelor electrice împotriva influentelor externe se realizeaza prin:

- amplasarea în afara spatiilor cu pericol;

- carcase si învelisuri cu grad de protectie IP corespunzator;

- amplasarea în spatii protejate.

1.4.3. Aparatele electrice de comanda si protectie, precum si clemele de legatura se amplaseaza în tablouri electrice cu grad de protectie IP corespunzator.

1.5. Protectii pentru asigurare securitatii

1.5.1. Instalatiile electrice se proiecteaza si se execut a astfel încât la folosirea lor în conditii care pot fi în mod normal prevazute, utilizatorii, bunurile acestora si materialele instalatiilor electrice sa fie protejate împotriva pericolelor si a pierderilor ce ar putea rezulta.

1.5.2. În instalatiile electrice trebuie asigurata protectia împotriva:

- socurilor electrice prin atingeri directe si/sau indirecte;

- efectelor termice în functionare normala;

- supracurentilor;



- curen tilor de defect;

- supratensiunilor;

- tensiunilor minime sau lipsa tensiunii.

1.5.3. Protectia utilizatorilor împotriva atingerilor directe nu trebuie sa permita atingerea partilor aflate sub tensiune în timpul functionarii normale.

1.5.4. Protectia utilizatorilor împotriva atingerilor indirecte nu trebuie sa permita atingerea unor mase puse sub tensiune ca urmare a unui defect de izolatie.

1.5.5. Clasele de protectie în care se încadreaza materialele electrice din punct de vedere al protectiei la socuri electrice, trebuie sa fie conform STAS 11054.

1.5.6. Protectia împotriva efectelor termice în functionare normala trebuie realizata instalând materialele electrice astfel încât sa fie eliminate atât riscul aprinderii materialelor si substantelor inflamabile si a materialelor combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice cât si riscul ca utilizatorii sa sufere arsuri.

1.5.7. Protectia împotriva supracuren tilor, de suprasarcina sau de scurtcircuit, trebuie sa asigure utilizatorilor, materialelor instalatiilor electrice si bunurilor utilizatorilor protec tia împotriva temperaturilor foarte ridicate sau a solicitarilor mecanice datorate supracurentilor din conductoare active,

1.5.8. Protectia împotriva curentilor de defect trebuie sa asigure protec tia conductoarelor, altele dec ât cele active, si a altor parti destinate a fi parcurse de curentii de defect, astfel încât sa poata suporta curentii respectivi fara a atinge temperaturi foarte ridicate si tensiunile de atingere sa nu depaseasca tensiunea maxima admisa (50V).

1.5.9. Protectia împotriva supratensiunilor trebuie sa asigure protectia utilizatorilor si a bunurilor acestora precum si a materialelor electrice împotriva efectelor unui defect între parti active ale circuitelor de tensiuni diferite si sa limiteze tensiunile interne de comutatie sau externe din descarcari atmosferice la valori admise de tinere ale izola tiei aparatelor electrice.

1.5.10. Protectia împotriva caderilor de tensiune trebuie sa deconecteze echipamentele elecrice la caderi de tensiune sub valoarea minima admisa sau la disparitia tensiunii, evitând repornirea motoarelor la revenirea tensiunii. Ea este foarte important a pentru motoare în general si pentru motoarele sincrone în special.

[top]

2. SCHEME DE LEGARE LA PAMÂNT

2.1. La instalatiile electrice, conform normativului I.7, sunt avute în vedere trei tipuri de scheme de legare la pamânt: TT, TN si IT.

2.2. Schemele de legare la pamânt sunt simbolizate conform SR CEI 364 prin 2, 3 sau 4 litere având urmatoarele semnificatii:

l prima litera - situatia alimentarii în raport cu pamântul:

T - legare directa la pamânt (neutru distribuit);

I - nici un conductor activ nu este legat la pamânt sau un punct (punctul neutru) al retelei este legat la pamânt printr-o impedanta;

l a doua litera - situatia maselor instalatiei alimentare în raport cu pamântul:

T - masele sunt legate direct la pamânt, independent de eventuala legare la pamânt a alimentarii;



N - masele instalatiei alimentate sunt legate direct la punctul neutru al sursei de alimentare care este legat la pamânt;

l alte litere - dispunerea conductorului neutru (N) si a conductorului de protec tie (PE):

C - conductor PEN, functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protectie (PE) sunt îndeplinite de acelasi conductor (PEN);

S - functiile conductorului neutru (N) si a conductorului de protectie (PE) sunt îndeplinite de conductoare separate.

SCHEMA TT

2.3. Schema TT are urmatoarele caracteristici (vezi fig. 2.1 si fig. 2.2):

- punctul neutru al alimentarii este legat direct la pamânt;

- masele instalatiei electrice sunt legate la prize de pamânt distincte, din punct de vedere electric, de priza de pamânt a alimentarii.

2.4. În schema TT, curentul de defect Id dintre faza si masa are o valoare inferioara curentului de scurtcircuit dar poate fi suficient de mare pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoase.

Rezistenta de dispersie Rm a prizei de pamânt a maselor trebuie sa aiba o valoare astfel aleasa încât, în

cazul unui defect, tensiunea de atingere sa nu depaseasca valoarea limita admisa de 50 V.c.a. si 120 V.c.c. Curentul de defect Id trebuie s a îndeplineasca conditia:

în care:

Id, curentul de defect (A);

Rm, rezistenta de dispersie a prizei de pamânt a maselor instalatiei electrice (Ω);

UL, tensiunea limita admisa (V).

2.5. În cazul schemei TT se pot folosi pentru protectia împotriva defectelor de izolatie dispozitive diferentiale reziduale al c aror curent diferential nominal (I ∆n) se alege astfel încât sa fie respectat a conditia:

I∆n = Id

2.6. În cazul în care curentul de defect Id calculat depaseste curentul de rupere al întreruptorului asociat dispozitivului diferential rezidual utilizat, acesta trebuie însotit obligatoriu de dispozitive de protec tie împotriva curentilor de scurt circuit (sigurante fuzibile sau întreruptoare automate).

Sigurantele fuzibile se aleg conform relatiei:

If = In

în care:

If, curentul de func tionare al fuzibilului într-un timp t = 0,4 s pentru tensiunea de 230/400 V.c.a. (A);



In, curentul pe care dispozitivul diferential îl suporta în functionare normala (A).

Releele electromagnetice ale întreruptoarelor automate se aleg tin ând seama de relatia:

Im = In

în care:

Im, curentul de functionare instantanee a releului electromagnetic (A).

2.7. Toate masele protejate de acelasi dispozitiv diferential trebuie legat la aceeasi priza de pamânt.

2.8. Toate masele simultan accesibile trebuie legate la aceeasi priza de pamânt.

SCHEMA TN

2.9. Schema TN are urmatoarele caracteristici:

- punctul neutru al alimentarii este legat direct la pamânt;

- masele instalatiei electrice sunt legate la punctul neutru prin conductoare de protectie.

2.10. Se disting trei tipuri de scheme TN, în func tie de modul dispunere a conductorului neutru si a conductorului de protec tie:

- Schema TN-S, în care conductorul de protec tie (PE) este diferit de conductorul neutru (N) si este utilizat în întreaga instalatie (vezi fig. 2.3.)

- Schema TN-C-S, în care functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt îndeplinite de un singur conductor (PEN) pentru o portiune a schemei (vezi fig. 2.4.)

- Schema TN -C, care în functiile de neutru (N) si de protec tie (PE) sunt îndeplinite de acela si conductor (PEN) în întreaga schema (vezi fig. 2.5 si fig. 2.6). Schema TN-S si schema TN -C pot fi utilizate în aceeasi instalatie cu conditia ca schema TN-S sa fie realizata întotdeauna în aval si niciodat a în amonte fata de TN-C.

2.11. În schema TN, deoarece valoarea impedantei Z a buclei de defect este mica (aceasta fiind constituita numai din elemente galvanice - conductoare active si de protectie) si curentul de defect I

d, între faza si masa,

ia valori mari.

Relatia pentru determinarea lui Id este urmatoarea:

în care:

Uf, tensiunea de faz a (V);

Z, impedanta buclei de defect (Ω).

În exploatare, pentru Z cu valori de cca. 0,1 Ω rezulta un curent de defect:



Curentul de defect Id în schema TN este practic un curent de scurtcircuit. În schema TN trebuie deci sa se prevada o protectie la scurtcircuit ca si în schema TT (vezi art. 2.6.).

2.12. În caz de defect, tensiunea de atingere nu trebuie sa depaseasca valoarea limita admisa si deci trebuie sa fie îndeplinit a relatia:

ZB x Im = UL = 50 V.c.a. sau 120 V.c.c.

în care:

ZB, impedanta buclei de defect (Ω);

Im, curentul de functionare instantanee a releului electromagnetic (A);

UL, tensiunea limita admisa (V).

Daca aceasta conditie nu poate fi îndeplinit a, se impune realizarea de legaturi echipotentiale suplimentare sau prevederea de dispozitive diferentiale reziduale de protectie.

Face exceptie schema TN-C în care executarea leg aturilor echipotentiale este obligatorie în orice situatie.

2.13. În cazul schemei TN-S se pot folosi dispozitive diferentiale reziduale pentru protectia împotriva defectelor de izolatie (protectia instalatiei si a utilizatorilor împotriva efectelor curentilor de defect), deoarece datorita separarii conductorului neutru (N) de conductorul de protectie (PE), functionarea dispozitivului diferential este posibila.

2.14. În cazul schemei TN-C nu se pot folosi dispozitive diferentiale împotriva curentilor de defect datorita utilizarii unui singur conductor cu functia de neutru si de protectie (PEN). În acest caz func tionarea dispozitivelor diferentiale reziduale nu este posibila.

2.15. În schema TN, dispozitivele de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile sau relee electromagnetice) pot asigura si protectia împotriva socurilor electrice prin atingere indirect a.

2.16. Pe conductorul PEN (schema TN-C) este interzisa montarea oricarui dispozitiv de separare, protectie sau comanda.

2.17. Schema TN este recomandat a în cazul alimentarii consumatorilor echipati cu receptoare care au curent de fuga mare (re tele de calculatoare, receptoare electrotermice etc.).

NOTA: Curentul de fuga este curentul care circula necontrolat la pamânt sau între elemente conductoare externe într-un circuit fara defect.

SCHEMA IT

2.18. Schema IT are urmatoarele caracteristici:

- punctul neutru al alimentarii este fie izolat fata de pamânt, fie legat de pamânt printr-o impedanta Z;

- masele instalatiei electrice alimentate sunt legate la pamânt separat fata de neutrul alimentarii.

Schema IT (vezi fig. 2.7) este specifica în cazul alimentarii consumatorilor din posturi de transformare proprii, prevazute cu personal calificat de întretinere.

2.19. În schema IT, curentul Idl care apare la primul defect între o faza si mas a (vezi fig. 2.8) are o valoare prea mica pentru a putea provoca aparitia unei tensiuni periculoase, dar permite continuarea alimentarii.



Relatia pentru determinarea lui Idl în schema IT este urmatoarea:

în care:


Rs, rezistenta de dispersie a prizei de p amânt a surse (Ω);

Rc, rezistenta de dispersie a prizei de p amânt a consumatorului (Ω);

Z, impedanta de legare la pamânt a neutrului ( Ω);

Zl, impedanta de defect (Ω).

Curentul primului defect se poate închide prin impedanta Z de legare la pamânt a neutrului si în acest fel se poate semnaliza aparitia defectului.

Trebuie prevazut un echipament de control permanent al izolatiei (CPI) care la trecerea curentului de defect Idl, semnalizeaza aparitia primului defect de izolare.

În schema IT, limitarea intensitatii curentului primului defect poate fi obtinuta fie prin absenta legaturii la pamânt a punctului neutru, fie prin folosirea unei valori mari prin impedan ta Z inserate între neutru si pamânt.

În practica se alege o impedanta Z cu valori cuprinse între 1000...2000 Ω. Rezulta urmatorul domeniu de valori pentru curentul primului defect Idl.

Zl, Rs, Rc pot fi neglijate în relatie.

2.20. În cazul aparitiei celui de-al doilea defect, impedanta Zj a buclei de defect scade pâna la valori apropiate de zero, ceea ce conduce la aparitia unui curent de defect Id2, practic un curent de scurtcircuit care poate fi stabilit cu relatia:

în care:

U, tensiunea de linie (V);

Z2, impedanta circuitului (Ω).

Pentru o valoare a impedantei Z2 de 0,1V se obtine:



În schema IT este deci necesara prevederea unor dispozitive de protectie împotriva curentilor de scurtcircuit (sigurante fuzibile sau relee electromagnetice) care se aleg conform relatiilor de la art. 2.6.

2.21. Schema IT impune legaturi echipotentiale suplimentare pentru masele instalatiei sau, în lipsa acestora, dispozitive diferentiale reziduale av ând caracteristici alese conform art. 2.5.

2.22. În schema IT, la apari tia unui al doilea defect, protectia împotriva socurilor electrice se asigura:

- în aceleasi conditii ca si în cazul schemei TN, daca toate masele sunt conectate între ele;

- în aceleasi conditii ca si în cazul schemei TT, daca masele nu sunt legate între ele.

Situatii practice de utilizare a schemelor de legare la p amânt

2.23. În func tie de particularitatile retelei de alimentare schemele de legare la pamânt se pot alege conform tabelului 2.1.

Tabelul 2.1.

Alegerea tipului schemei de legare la p amânt în functie de particularitatea retelei de alimentare

* Este necesara schimbarea schemei de legare la pamânt daca aceasta este în exploatare.

2.24. Dupa tipul receptoarelor, schemele de legare la pamânt se pot alege conform tabelului 2.2.

Tabelul 2.2

Alegerea tipului schemei de legare la p amânt în functie de tipul receptoarelo r

Reteaua de alimentare Admis Recomandat Neadmis

- de lungimi foarte mari cu prize bune de împamântare ale maselor

TN TT IT

- de lungimi foarte mari, cu prize proaste de împamântare (peste 30 Ω)

TT - IT, TN

- expuse frecvent la c âmpuri electromagnetice perturbatoare (de ex. relee RTV)

TN TT IT

- care necesita continuitate în alimentare IT - TT, TN

Tipul receptoarelor Admis Recomandat Neadmis

Receptoarele slab izolate (cuptoare electrice, aparate de sudura, unelte încalzitoare, termoplonjoare, aparate de bucatarie)

TN TT IT

Receptoare cu riscuri în exploatare (palane, convertizoare) a caror deplasare genereaz a defecte frecvente

TT - IT, TN

Echipamente electronice, calculatoare, automate programabile

TN TT IT



* Este necesara schimbarea schemei de legare la pamânt daca aceasta este în exploatare.

2.25. Este impusa o anumita schema de legare la pamânt în urm atoarele cazuri:

- la cladiri alimentate din reteaua publica - schema TT;

- la sali de opera tie - schema IT;

- la echipamente electronice de putere, tehnica de calcul, matini de gatit electrice, având curenti de fuga de valori mari - schema TN.

2.26. La alegerea schemei de legare la pamânt se recomanda sa se aiba în vedere comportarea acestora în functie de cerintele prezentate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.

Alegerea tipului de schema în exploatare a schemelor de legare la p amânt

Receptoare cu rol de asigurare a securitatii sau care necesita continuitate în alimentare

IT - TT, TN

Alte tipuri de receptoare TT - IT, TN

Cerin ta Comportarea în exploatare a schemelor de legare la pamânt

Protec tie împotriva socurilor electrice

Comportare identica daca sunt executate si utilizate conform normelor

Protec tie împotriva riscurilor de incendiu de origine electrica

În schemele TT si IT (la un prim defect de izolatie) intensitatea curentului de defect este mica, pericolul de incendiu este deci mic.

În schemele TN fara dispozitive diferentiale - la un defect impedant protec tia nu este suficient a.

Schema TN-C în exploatare normala - risc de incendiu mai mare dec ât la celelalte.

Continuitate în alimentare Schema IT - siguranta totala în cazul unui defect de izolatie. Exploatarea corecta nu permite un al doilea defect.

Protec tie contra supratensiunilor

Toate schemele de legare la pamânt pot necesita protec tie la supratensiuni.

Protec tie contra perturbatiilor electromagnetice

Schemele TT, TN -S si IT pot satisfae toate criteriile de compatibilitate electromagnetica.

Limite de proiectare si exploatare

Schema TT si schema TN-S realizate cu protectie diferentiala sunt cele mai sigure.

Schema TN-S fara protectie diferentiala cere respectarea lungimilor distributiilor impuse de protectia împotriva atingerilor indirecte.

Schema IT cere un serviciu competent de întretinere.



[top]

3. ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE A INSTALATIILOR ELECTRICE

3.1. Dimensionarea instalatiilor electrice de joasa tensiune presupune:

- determinarea puterii absorbite si de calcul pentru circuite si coloane;

- determinarea curentului de calcul al circuitelor si coloanelor electrice, curent ce sta la baza întregului calcul;

- determinarea curentului de scurtcircuit în diferite puncte ale instalatiei;

- alegerea sectiunii conductelor sau cablurilor electrice pentru conditiile concrete de utilizare (regim permanent sau intermitent) si de montare (în tuburi de protectie, în aer, în sol etc.);

- verificarea sectiunilor alese la pierderea de tensiune în functionare si în regim de scurta durat a (pornirea motoarelor);

- alegerea tuburilor de protectie pentru conductele electrice ale circuitelor si coloanelor;

- alegerea caracteristicilor aparatelor de ac tionare, de protec tie si de masura;

- stabilirea traseelor circuitelor electrice;

- organizarea si dimensionarea tablourilor electrice.

3.2. Determinarea puterii instalate si a puterii de calcul pentru circuite si coloane

3.2.1. Pentru dimensionarea circuitului de alimentare a unor receptoare trebuie determinata puterea electrica absorbita de la retea de acestea, iar pentru dimensionarea coloanei de alimentare a unui tablou trebuie determinata puterea electrica absorbita de diferitele grupuri de receptoare, respectiv de circuitele acestora alimentate din tablou.

3.2.2. Puterea electrica absorbita, denumita conventional putere de calcul Pc, depinde de puterea instalata Pi

si randamentul receptorului η, precum si de încarcarea lui (C i). În cazul în care din circuitul sau coloana

respectiva se alimenteaza mai multe receptoare, trebuie sa se tina seama si de simultaneitatea acestora în functionare (Cs). Puterea de calcul Pc se poate determina cu relatia urmatoare:

Pc = Cc x Pi

în care:

Pi, puterea instalat a a circuitului (coloana) (kW);

Cc, coeficientul de cerere, conform relatiei:

Cc = Ci x Cs

unde:

Schema TN-C nu se poate folosi în circuitele mobile sau pentru sectiuni sub 10 mm2 Cu si 16 mm2 Al.



Ci, coeficientul de încarcare a receptorului (raportul dintre puterea cu care este încarcat receptorul si puterea instalata a acestuia);

Cs, coeficientul de simultaneitate al circuitului.

Coeficientul de cerere depinde de tipul receptoarelor si de regimul lor de functionare.

În tabelul 3.3. se dau valori determinate statistic pentru coeficientii de cerere. Pentru alte situatii, Cc se stabileste de catre proiectant împreuna cu tehnologul.

3.2.3. Puterea instalata pentru un circuit sau o coloana, Pi, este egala cu suma puterilor nominale Pn ale

receptoarelor alimentate, cu urmatoarele precizari:

- pentru instalatii de iluminat cu lampi cu incandescenta (cuptoare cu rezisten ta si bai de electroliza), puterea instalata este egala cu suma puterilor nominale ale lampilor, cuptoarelor, respectiv b ailor;

- pentru instalatii de iluminat cu lampi de desc arcari, puterea instalata este egala cu suma puterilor nominale ale lampilor si balasturilor;

- pentru motoare electrice cu regim de lucru practic permanent, puterea instalata este egala cu puterea nominala P

n indicata pe masina (puterea la axul motorului); în cazul motoarelor electrice cu regim intermitent

de lucru, puterea nominala a motorului se înmulteste cu (DC durata relativa de conectare);

- pentru cuptoarele electrice alimentate prin transformator propriu, puterea instalat a Pi = Sncosφ

n în care Sn si

cosϕn sunt puterea nominala si factorul de putere al cuptorului.

3.3. Determinarea curentului de calcul al circuitului si coloanelor

3.3.1. În cazul circuitelor monofazate pentru receptoare de iluminat si de prize, curentul de calcul se poate determina cu relatia:

în care:

Ic, curentul de calcul al circuitului (A);

Pi, puterea instalat a a circuitului stabilita conform art. 3.3.2 (W);


cosϕ, factorul de putere al receptoarelor, stabilit conform 3.3.3.

Daca din circuitul de prize monofazat se alimenteaza un receptor de forta, curentul de calcul se stabileste cu relatia:

în care:



Ic, Pi, Uf, cosϕ au semnificatiile de mai sus;

η, randamentul receptorului, stabilit conform art. 3.3.4.

3.3.2. Puterile instalate maxime Pi pe un circuit de iluminat si prize, conform valorilor prevazute în normativul I.7, sunt urmatoarele:

a) pe un circuit de iluminat:

- în general, PiL = 3 kW

- în apartamente cu putere instalata de 6 kW, PiL = 1 kW;

- în apartamente cu putere instalata de 10 kW, P iL = 1,5 kW;

- circuite din spatiile comune ale cladirilor de locuit, PiL = 1 kW;

b) pe un circuit de prize generale din cladiri de locuit si social-culturale, P iP = 2 kW;

c) pe un circuit de priza separat pentru receptoare de forta monofazate (masini de gatit electrice, de spalat vase, de spalat rufe, de conditionare, boilere etc.) P

i = Pn a receptorului.

3.3.3. Factorul de putere cosϕ poate avea urmatoarele valori:

- pentru lampi cu incandescenta si încalzitoare electrice, cos ϕ = 1;

- pentru lampi fluorescente cu factor de putere ameliorat si alte l ampi cu descarcari, cos ϕ = 0,95;

- pentru lampi fluorescente cu factor de putere neameliorat, cosϕ = 0,3...0,5;

- pentru circuite de prize, cosϕ = 0,8.

În tabelul 3.1. se dau valorile pentru cosϕ si tgϕ pentru câteva receptoare uzuale.

Tabelul 3.1.

Valorile cosϕ si tgϕ pentru cele mai uzuale receptoare

Tipul receptorului Procent de încarcare a receptorului

cosϕ tgϕ

Motor asincron 0%

25%

50%

75%

100%

0,17

0,55

0,73

0,80

0,85

5,80

1,52

0,94

0,75

0,62



3.3.4. Randamentul η al receptoarelor de forta monofazate, daca nu este cunoscut din prospectul receptorului, se poate considera egal cu 0,8. El variaza, având valori sub 0,8 la motoare de puteri mici, sub 3 kW si scade daca motorul este sub sau supraîncarcat, asa cum se vede din tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.

Variatia randamentului motoarelor asincrone în functie de sarcina

Lampi incandenscente - ≈ 1 ≈ 0

Lampi fluorescente necompensate - 0,3÷0,5 3,18÷1,73

Lampi fluorescente compensate - 0,95 0,33

Lampi cu descarcari - 0,4÷0,6 2,29÷1,33

Cuptoare cu rezistenta, cuptoare cu inductie cu compensare proprie

- ≈ 1

≈ 0,85

≈ 0

≈ 0,62

Transformator monofazat de sudare cu arc

- ≈ 0,5 ≈ 1,73

Grup convertizor motor electric pentru sudare

- 0,7÷0,99 1,02÷0,48

Transformator-redresor de sudare cu arc

- 0,7÷0,8 1,02÷0,75

Cuptoare electrice cu arc - 0,8 0,75

Randamentul in % la diverse sarcini din sarcina nominala, η

1 2 3 4

50% 75% 100% 120%

93,5 95 95 94,5

92,5 94 94 93,5

91,5 93 93 92,5

91 92 92 91,5

90 91 91 90

89 90 90 89

88 89 89 88

87 88 88 87

86 87 87 86

85 86 86 85



84 85 85 83,5

83 84 84 82,5

82 83 83 81,5

81 82 82 80,5

80 81 81 79,5

79 80 80 78,5

77 79,5 79 77,5

75,5 78,5 78 76,5

74 77,5 77 75

73 76 76 74

72 75 75 73

71 74 74 72

70 73 73 71

68 72 72 71

67 71 71 69

66 70 70 68

65 69 69 67

64 67,5 68 66

62 66,5 67 65

61 65 66 64

60 64 66 64

59 63 64 62

57 62 63 61

56 60,5 62 60,5

55 59,5 61 59,5

54 58,5 60 58,5

53 58 59 57

52 57 58 56

51 55 57 55

49 54 56 54



3.3.5. În cazul circuitelor trifazate pentru receptoare de iluminat, curentul de calcul se determina cu relatia urmatoare (în conditiile în care repartizarea pe circuite este practic uniforma):

în care:

Pi, puterea instalat a a circuitului trifazat (W);


cosϕ, factorul de putere al circuitului care se stabile ste în conditiile art. 3.3.3

Puterea instalat a pe un circuit trifazat de iluminat, conform normativului I.7, trebuie sa fie de cel mult 8 kW.

3.3.6. Circuite trifazate pentru circuite de iluminat se utilizeaza în cazul sistemelor de iluminat cu numar mare de corpuri de iluminat (sali de sport, de spectacole, în hale industriale etc.) si atunci când este necesar a limitarea la maxim a efectului stroboscopic al lampilor cu descarcari (în sali de sport, hale industriale etc.).

3.3.7. Dintr-un circuit trifazat pentru un receptor de forta, de obicei se alimenteaz a un singur receptor, astfel încât curentul de calcul se poate determina cu relatiile urmatoare:

(pentru functionarea receptorului în regim nominal)

(pentru functionare la sarcina diferita de cea nominala)

in care:

Pi, puterea instalata a receptorului de for ta; Pi este o putere electrica activa absorbita, în relatie nu se

foloseste η;

cosϕ, η, factorul de putere si randamentul corespunzatoare regimului normal de functionare;

Ci, coeficientul de încarcare al receptorului care trebuie stabilit de proiectant sau tehnolog. În tabelele 3.1 si 3.2 se dau valorile randamentelor si factorilor de putere pentru motoarele asincrone la încarcare de 50%, 75%, 100% si 120%.

În tabelul 3.3 se dau valorile pentru Cc, Ci, cosϕ si tgϕ pentru o serie de receptoare.

Tabelul 3.3.

Coeficienti de cerere Cc si de încarcare Ci factori de putere cosϕ si tgϕ pentru diferite categorii de

receptoare

47 52 55 53

46 51 54 52

45 50 53 51



Nr. crt. Categorii de receptoare Ci

Cc

cosϕ tgϕ

0 1 2 3 4 5

1 Motoare bine încarcate cu functionare continua ale ventilatoarelor, pompelor, compresoarelor, benzilor rulante, transportoarelor, convertizoarelor, masinilor de sudare cu mai multe puncte de lucru, transmisiilor etc.

0,75 0,5 0,8 0,74

2 Motoarele ventilatoarelor pentru conditionarea aerului si aerotermelor

0,70 0,25

3 Motoarele masinilor unelte cu actionare individuala si regim greu de lucru normal (strunguri, masini de gaurit, freze etc.)

0,20 0,10 0,60 1,73...1,32

4 Motoarele masinilor unelte cu actionarea individuala si regim greu de lucru (prese de stantat cu excentric, strunguri automate, strunguri de cojit, freze pentru roti dintate etc.)

0,25 0,12 0,60 1,17

5 Motoarele masinilor unelte cu actionare individuala si regim foarte greu de lucru (tamburi de curatat, mori cu bile, masini de sfarâmat, ma sini de forjat si de trefilat cu arbore cotit, ciocane cu transmisie etc.)

0,365 0,14 0,75 1,19

6 Instalatii de preparare a pamânturilor si nisipurilor 0,4...0,5 0,30 0,75 0,88

7 Motoare electrice cu functionare intermitenta (macarale, funiculare, cai cu role, mese de ridicat, foarfece)

- cu regim usor; 0,10 0,05 0,5 1,32

- cu regim greu; 0,15 0,08 0,5 1,73

8 Aparate de încalzire, cuptoare cu rezistente, cuptoare de uscat, fierbatoare de clei, bai etc.

0,6...0,85 0,6...0,35 1,0 0,0

9 Transformatoare pentru sudare cu arc 0,37 0,09 0,35 2,28

10 Aparate de sudare cap la cap si prin puncte, încalzitoare pentru nituri, încalzitoare pentru bandaje etc.

0,43 0,15 0,6 1,32

11 Grupuri motor generator pentru



3.3.8. Un circuit trifazat de forta poate alimenta mai multe receptoare în cazurile prevazute în normativul I.7 în urmatoarele conditii: dac a ele sunt de aceea si natura si sunt utilizate în acelasi scop, puterea lor nedepasind 15 kw si daca au protectie comuna la scurtcircuit.

În anexa 2 se dau, pentru cazul garsonierelor si apartamentelor din blocuri de locuinte, valorile coeficientului de cerere, de simultaneitate si ale curentilor de calcul precum si sectiunile conductoarelor coloanelor.

3.3.9. În cazul coloanelor monofazate pentru tablouri de iluminat si prize (folosite pentru tablouri cu puteri instalate mici în cladiri de locuit si social-culturale), curentul de calcul se stabile ste cu relatia urmatoare:

în care:

Pc = Pi, puterea instalat a a tabloului, egala cu suma puterilor instalate ale circuitelor alimentate din tablou (W);

Uf tensiunea de faz a (V);

sudare cu un singur punct de lucru 0,30...0,51 0,12 0,5 1,73

12 Cuptoare de inductie

- de joasa frecventa 0,8 0,45 0,35 2,67

- de inalta frecventa 0,8

13 Cuptoare cu arc pentru topirea otelului

0,65...0,75 0,4...0,48 0,8...0,9 0,74...0,48

14 Cuptoare cu arc pentru topire neferoase

0,78 0,45 0,75 0,88

15 Instalatii de iluminat

- depozite 0,5

- cazarmi, crese 0,6

- complexe spitalicesti 0,65

- complexe de învatamânt 0,8

- complexe administrative 0,8

- complexe industriale 0,8

- complexe comerciale 1,0

- reclame si firme luminoase 1,0

- iluminat de siguranta 1,0

- iluminat exterior 1,0



cosϕmed factorul de putere mediu al receptoarelor alimentate din tablou, care pentru receptoare preponderent

de lumina este cosϕmed = 0,95, iar daca puterea receptoarelor alimentate din priza este semnificativa (>30%),

se poate lua cosϕmed = 0,9; atunci când se cunoa ste cu precizie destina tia circuitelor de priza, respectiv

caracteristicile electrice ale receptoarelor, cosϕmed se determin a astfel:

unde: lca si lcr sunt componentele activ a si reactiv a ale curentului de calcul care se pot calcula conform

relatiilor de la art. 3.3.10.

3.3.10. Pentru coloanele trifazate pentru tablouri pentru iluminat si prize având puterea uniform distribuita pe faze, curentul de calcul pe faza se determina cu rela tia de la art. 3.3.5. Puterea instalat a pe tablou, P

i, rezulta

din însumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din tablou.

Daca circuitele de priza au o putere comparabila cu cea a receptoarelor de lumina, trebuie sa se determine curentul de calcul pentru fiecare faza a tabloului sau numai pe faza pe care puterea instalata a prizelor este cea mai mare. La alegerea sectiunii coloanei este necesar sa fie luata în considerare valoarea cea mai mare a curentului de faza.

Relatia pentru determinarea curentului de calcul este urmatoarea:

în care:

Ica, componenta activa a curentului de calcul (A), care poate fi stabilita cu relatia:

Icr, componenta reactiva a curentului de calcul care poate fi stabilita cu relatia:

unde simbolurile "I" si "p"se refera la circuitele de iluminat, respectiv de priza ale fazei respective;

tgϕ l si tg ϕp se determin a consider ând cosϕ l = 0,95...1 si cosϕ

p = 0,8;

ηp randamentul care se poate considera 0.8.

3.3.11. La coloanele trifazate cum sunt cele generale de iluminat, coloanele colective ale firidelor de alimentare din cl adirile de locuit si coloanele magistrale, relatia generala de la art. 3.3.5. pentru curentul de calcul devine:



în care:

Cs, Ci, Pi, cosϕ, η au semnificatiile cunoscute din articolele precedente cu urmatoarele precizari:

Coeficientul de simultaneitate C s al receptoarelor alimentate din coloana poate avea urmatoarele valori:

- pentru coloanele tablourilor iluminatului de siguranta , Cs = 1;

- pentri coloanele de tipul celor prezentate la al. 1 din:

l cladiri civile si industriale, Cs = 0,8...0,9;

l cladiri de locuit (coloane, firide), conform anexei 9 în functie de numarul de apartamente

3.3.12. Curentul de calcul al coloanei trifazate pentru tablourile de iluminat si proze, în cazul în care receptoarele ce vor fi alimentate din prize este comparabila cu cea a receptoarelor de iluminat, trebuie stabilit pentru fiecare faza, utilizându-se în vederea alegerii sec tiunii coloanei cea mai mare valoare rezultat a. Curentul de calcul se poate stabili cu relatia:

în care: Ica si Icr au semnificatiile si se determina conform art. 3.3.10.

3.3.13. Coloanele trifazate ale tablourilor secundare de forta alimenteaza de obicei tablouri de forta pentru un numar de receptoare de acela si fel. Curentul de calcul se determina cu relatia de la art. 3.3.12., în care componentele activa si reactiva se stabilesc facând unele ipoteze de calcul. Se considera ca tabloul respectiv alimenteaz a "N" receptoare (circuite) oarecare, având caracteristicile P ik, cosϕ

k, ηk unde k = 1...N, numai un

numar "m" de receptoare (circuite) func tionând simultan. Simultaneitatea se apreciaza pentru cazul de functionare cel mai dezavantajos. Alegerea celor "m" receptoare se face împreuna cu tehnologul pe baza unei analize atente a utilizarii celor "m" receptoare. Se pot folosi urmatoarele relatii pentru determinarea componentelor I ca si Icr ale curentului de calcul;

în care: Icak si Icrk se determin a conform art. 3.3.10.

3.3.14. În cazul coloanelor trifazate ale tablourilor generale de forta (coloane generale), curentul de calcul se determina cu relatia de la art. 3.3.12. în care componentele activa si reactiva se stabilesc ca sume ale curentilor respectivi pentru un numar k = 1...N de coloane ce pleaca din tablou astfel:

în care:



Ick, curentul de calcul pentru coloana k (A);

Cs, coeficientul de simultaneitate în functionare a întregii instalatii de forta a cladirii stabilit împreuna cu tehnologul pentru a evita supra sau subdimensionarea coloanelor.

3.3.15. În cazul coloanelor trifazate generale ce alimenteaz a un tablou de iluminat si forta , utilizate în cladiri în care receptoarele de forta însumeaza o putere redusa fata de aceea a receptoarelor de lumina sau atunci când tarifarea este unica, curentul de calcul se stabileste cu relatiile de la art. 3.3.10.

3.3.16. La circuitele electrice de curent continuu, curentul de calcul se stabileste cu relatia:

în care:

P, puterea receptoarelor alimentate din circuit (W);

U, tensiunea de utilizare (V);

3.4. Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor electrice

3.4.1. Sectiunea de faza a conductoarelor si cablurilor electrice pentru circuite si coloane se stabileste ca fiind sectiunea minima care îndeplineste urmatoarele conditii:

- stabilitate termica în regim normal de func tionare;

- rezistenta mecanica în conditii de functionare normale;

- protectie la suprasarcina si scurtcicuit conform conditiilor de la art. 3.5 si cap. 4;

- stabilitate termica în regim de pornire a receptoarelor;

- pierderi de tensiune în limitele admise;

- stabilitatea termica în conditii de scurtcircuit.

3.4.2. Stabilitea termica a conductoarelor în regim normal de func tionare se considera asigurat a daca sectiunea conductoarelor si cablurilor se alege încât sunt respectate urmatoarele relatii:

- în regim permanent: Iadm = Ic;

- în regim intermitent: Iadm = a x Ic;

în care:

Iadm, curentul maxim admisibil în conductoare sau cabluri, stabilit în functie de natura, izolatia, modul de pozare, temperatura mediului în conditiile date de normativul I. 7 si art. 3.4.3. (A);

Ic, curentul de calcul determinat pentru situatia data conform art. 3.2. (A);

a, coeficientul de supraîncarcare admis în regim intermitent, determinat în conditiile de la normativul I.7.

3.4.3. Pentru cablurile electrice, în afara de conditiile din normativul I.7, la stabilirea curentului maxim admisibil corectat se tine seama de conditiile concrete de pozare a cablurilor prin coeficientii de corec tie dati în normativul I.7.



3.4.4. Conditia de rezistenta mecanica se considera îndeplinita daca sectiunea aleas a este cel putin egala cu sectiunea minima admisa de normativul I.7.

3.4.5. Sectiunea aleasa pe baza conditiilor de la art. 3.4.2. si 3.4.3. si a conditiilor de protectie la suprasarcina si scurtcircuit se verifica la conditia de stabilitate termica în regim de scurta durat a, la pornire determinându-se densitatea de curent.

3.4.6. Valorile densitatii de curent la pornire trebuie sa fie de cel mult:

- 35 A/mm2, pentru conductoare din cupru;

- 20 A/mm2, pentru conductoare din aluminiu.

3.4.7. Densitatea de curent la pornire se poate calcula astfel:

- pentru circuitele motoarelor:

Varianta I

- pentru coloanele secundare de for ta:

în care:

jp, densitatea de curent la pornire (A/mm2);

Sf, sectiunea aleasa pentru conductorul de faza (A);

Ip, curentul de pornire al motorului conform catalogului, placutei motorului sau calculat, în func tie de modul de

pornire si curentul nominal In al motorului astfel:

Ip = k x I n

unde:

k se poate stabili din tabelul 3.4.

Tabelul 3.4.

Coeficientul k pentru calculul curentilor de pornire

Tipul motorului si pornirii k

Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit:

- pornire directa 4...8

- pornire stea - triunghi 2,7



IVcol, curentul maxim pentru o coloana N cu receptoare:

unde:

Ipmax, cel mai mare curent de pornire (A);

Ick, curentul de calcul pentru un receptor k (A).

Varianta 2

- pentru coloane secundare de forta:

în care: Icmax, curentul maxim absorbit de coloana care se determina cu relatia:

unde: Icamax si Icrmax sunt componentele activa si reactiva ale curentului absorbit de coloana si se pot determina cu relatia de la art. 3.3.13. în care suma se aplica pentru N-1 receptoare la care se adauga valoarea cea mai mare a componentelor activa, respectiv reactiva a curentului de pornire al receptorului pentru care acesta este maxim.

3.4.8. Verificarea sectiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai dupa ce verificarile de la art. 3.4.2, 3.4.4. si 3.4.5. au fost facute pentru toate circuitele si coloanele. Valorile admise ale pierderilor de tensiune între originea instalatiei (cofret sau post de transformare) si cel mai îndepartat receptor, fa ta de tensiunea nominala, nu trebuie sa depaseasca limitele reglementate în normativul I.7 si prezentate în tabelul 3.5.

Pe tronsonul pe care nu este îndeplinit a conditia privind caderea de tensiune admisa, sectiunile trebuie marite pâna când se ob tine respectarea conditiei, conform tabelului 3.5.

Tabelul 3.5.

Pierderi de tensiune admise

Motoare asincroane cu rotorul bobinat (pornire cu reostat)

1,6

Tipul alimentarii ∆U%

Iluminat Alte utilizari

A. Instala tii electrice alimentate direct, printr-un bransament de joasa tensiune, din reteaua publica

3 5

B. Instalatii electrice alimentate dintr-un post de transformare

8 10



Note:

1. Pierderi de tensiune mai mari decât cele din tabel pot fi admise:

- pentru motoare, în timpul pornirii, conform datelor din catalog;

- în cazuri speciale.

2. Nu trebuie luate în considerare conditiile temporare urmatoare:

- supratensiunile tranzitorii;

- variatiile de tensiune în timpul unei func tionari normale.

3.4.9. Pierderile de tensiune relative ∆U% se pot determina cu ajutorul relatiei generale:

în care:

∆U, pierderea de tensiune (V);

UN, tensiunea nominala (V);

3.4.10. Pierderile de tensiune pe circuite si coloane de iluminat si de prize se pot calcula cu urmatoarele relatii:

- circuite monofazate:

- circuite trifazate echilibrate:

- coloane monofazate:

- coloane trifazate în regim normal de func tionare:

în care:

Pik, puterea instalat a pentru un tronson oarecare k (W);



lk, lungimea unui tronson oarecare k (m);

SFk, sectiunea conductorului de faza pentru tronsonul k (mm2);

UF, tensiunea de faza (V);

UL, tensiunea de linie (V);

γ, conductivitatea materialului conductorului, 57 m/Ωmm2 la Cu si 34 m/Ωmm2 la Al;

Cc, coeficientul de cerere.

3.4.11. Pierderile de tensiune pe circuite si coloane de for ta se pot calcula cu rela tiile:

- circuite monofazate:

- circuite trifazate echilibrate:

- coloane monofazate în regim normal:

- coloane monofazate în regim de pornire:

- coloane trifazate în regim de pornire:

în care:

Pi, puterea instalat a în (W);

Pp, puterea la pornire (W) determinata cu relatia:



unde Ppmax este puterea de pornire, iar este suma celorlalte N-1 motoare în functiune;

N, numarul motoarelor alimentate din tablou;

γ, UF, UL, l, S F, Cc au semnificatiile de la art. 3.4.10.

3.4.12. Sectiunea conductorului neutru (N) este egala cu sectiunea conductorului de faza:

- în circuitele monofazate cu doua conductoare;

- în circuitele monofazate cu trei conductoare si în circuitele trifazate la care sectiunea conductorului de faza este cel mult egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al.

3.4.13. Sectiunea conductorului neutru (N) în circuitele trifazate poate fi inferioara cu o treapta fata de sectiunea unei faze în cazul în care sectiunea fazei este mai mare de 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al, daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii:

- curentul maxim care ar putea trece prin conductorul neutru în serviciu normal nu este mai mare decât curentul admis care corespunde sectiunii reduse a neutrului (practic daca sarcinile sunt uniform distribuite pe faze);

- conductorul neutru este protejat împotriva supracurentilor în conditiile de la cap. 4;

- sectiunea conductorului neutru este cel putin egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al.

3.4.14. Conductorul neutru nu poate fi folosit în comun pentru mai multe circuite individuale.

3.4.15. Sectiunea conductorului de protectie (PE) se alege din tabelul 3.6. aplicabil pentru cazul în care conductorul de protectie si de faza sunt din acelasi material. În cazul în care acestea sunt din materiale diferite, sectiunea conductorului de protectie se stabileste astfel încât sectiunea aleasa sa aiba conductibilitatea echivalenta cu aceea rezultata prin aplicarea tabelului 3.6.

Tabelul 3.6.

Sectiunea conductorului de protectie

În situatia în care conductorul de protectie nu face parte din circuitul de alimentare (dintr-un cablu sau conductoare în tuburi), sau este din Al, sectiunea lui trebuie s a fie cel pu tin egala cu 4 mm2.

3.4.16. Un conductor PE utilizat în comun pentru mai multe circuite trebuie sa aiba sectiunea dimensionata în functie de sectiunea de faza cea mai mare.

3.4.17. Sectiunea conductorului PEN trebuie s a fie egala cel putin cu 10 mm2 la Cu si 16 mm2 pentru Al.

Sectiunea conductorului de faza SF

(mm2) Sectiunea conductorului de protectie SPF

(mm2)

SF = 16

16 < SF = 35

SF > 35

SF

16

SF / 2



3.4.18. În anexa 8 se prezinta o metoda rapida de stabilire a sectiunii conductoarelor circuitelor de alimentare pentru gama de motoare produse în tara, precum si a caracteristicilor dispozitivelor de protectie la suprasarcina si scurtcircuit pentru acestea.

[top]

4. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE

4.1. Protectia împotriva socurilor electrice. Generalitati

4.1.1. Consecintele socului electric la care a fost supus a o persoana depind de intensitatea curentului electric si de timpul în care acesta strabate corpul uman. Intensitatea curentului electric depinde de: tensiunea de atingere aplicata utilizatorului, de impedanta traiectoriei strabatute cât si de caracteristicile corpului uman (umiditatea pielii, transpiratie, prezenta unor rani etc.).

4.1.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman depind de natura acestuia: alternativ sau continuu.

4.1.3. Curentul alternativ cu frecventa cuprinsa între 15 ÷ 100 Hz, conform SR CEI 60497-1, produce urmatoarele efecte (vezi fig. 4.1):

- 0,5 mA, senzatie usoara;

- 10 mA, contractie musculara (tetanie);

- 30 mA, paralizie respiratorie;

- 75 mA, fibrilatie cardiaca ireversibila;

- 1A, oprirea inimii.

La cresterea frecventei curentului, scade riscul fibrila tiei ventriculare.

4.1.4. În curent continuu, conform SR CEI 60497-1, curentul care prezinta aceeasi probabilitate de a provoca fibrilatie ventriculara se stabileste pe baza multiplicarii cu factorul K de echivalare între curent continuu si curent alternativ.

De exemplu, pentru durate de soc mai mari decât durata unui ciclu cardiac (peste 400 ms) factorul K de echivalare are valoarea:

4.1.5. Curentul electric poate provoca arsuri:

- termice;

- electrotermice.

4.1.6. Socurile electrice se pot datora:

- atingerilor directe;

- atingerilor indirecte.

4.1.7. Masurile de protectie diferite aplicate într-o instalatie nu trebuie sa se influenteze si nici sa se anuleze mutual.



A. Protectia împotriva atingerilor directe si indirecte Protectia prin TFJS sau TFJP

4.1.8. Protectia împotriva atingerilor directe sau indirecte (protectia complet a) se consider a realizata daca se aplica protectia prin "alimentare la tensiune foarte joasa de securitate" cu circuitul de protectie nelegat la pamânt (TFJS) sau cu circuitul de protectie legat la pamânt (TFJP) si daca urmatoarele conditii sunt simultan îndeplinite:

- tensiunea nominala este mai mica decât limita superioara a domeniului I de tensiuni (50V c.a. sau 120 V c.c.);

- sursa de alimentare este conform normativului I.7 si art. 4.1.9. si art. 4.1.10.;

- circuitele TFJS sau TFJP îndeplinesc conditiile din normativul I.7 cu precizarile de la art. 4.1.11...4.1.17.

4.1.9. Sursele de alimentare pentru TFJS si TFJP pot fi:

- transformatoare de separare;

- surse de curent cu grad de siguranta echivalent cu gradul unui transformator de separare (de ex. motor si generator separate, grup motor - generator cu înfasurari separate electric);

- surse electrochimice (acumulatoare) sau alte surse ce nu depind de circuite de alte tensiuni (grup motor termic - generator);

- dispozitive electronice (conform normativului I.7).

4.1.10. Partile active ale circuitelor TFJS si TFJP trebuie sa fie separate electric de oricare alt circuit. Trebuie luate masuri pentru asigurarea unei separari cel putin echivalenta cu aceea dintre circuitele primare si secundare ale transformatorului de separare.

4.1.11. Toate conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie sa fie separate fizic de orice alt circuit, în conditiile date în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Conditii pentru conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP

Conditie Simbol

Separare fizica de orice alt circuit electric

Daca conditia de mai sus nu poate fi respectata, se aplica una din urmatoarele conditii:

a) Conductoarele sa aiba un învelis de protectie nemetalic.

b) Conductoarele circuitelor de tensiuni diferite sa fie separate printr-un ecran metalic sau învelis metalic legate la pamânt.

c) Conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP pot face parte dintr-un cablu muiltifilat fara învelis metalic sau pot fi pozate în tuburi izolante împreuna cu alte conductoare izolate cu conditia ca izolatia conductoarelor TFJS sau TFJP sa corespund a celei mai mari tensiuni din cablu sau tub, iar celelalte circuite sa respecte conditiile din normativul I.7 (art.



4.1.12. Prizele de curent pentru circuitele TFJS sau TFJP trebuie s a îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie marcate distinct si durabil;

- sa nu permita intrare fiselor circuitelor de alte tensiuni;

- sa nu aiba contact de protec tie.

Fisele circuitelor TFJS si TFJP trebuie realizate astfel încât sa nu poata fi introduse în prizele circuitelor de alte tensiuni.

Conditii suplimentare pentru circuitele de protec tie nelegate la pamânt (TFJS )

4.1.13. Partile active ale circuitelor TFJS nu trebuie sa fie legate electric nici la pamânt, nici la partile active si nici la conductoarele de protectie ale altor circuite electrice.

4.1.14. Masele materialelor electrice nu trebuie legate:

- la pamânt;

- la conductoarele de protectie sau masele altor instalatii;

- la elemente conductoare electric.

4.1.15. Daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 25 V c.a. sau 60V c.c., toate partile active trebuie sa fie protejate suplimentar împotriva atingerilor directe fie prin bariere sau învelisuri cu grad de protectie minim IP 2X, fie printr-o izolatie care sa poata suporta tensiunea de încercare de 500 V timp de 1 minut.

Pentru tensiuni nominale sub aceste valori nu este necesara protectia împotriva atingerilor directe.

Conditii suplimentare pentru circuitele de protec tie legate la p amânt (TFJP)

7.1.7., lit. d).



4.1.16. Atunci când circuitele de protectie sunt legate la pamânt si nu se impune TFJS, trebuie asigurata protectia împotriva atingerilor directe prin:

- bariere sau învelisuri care au grad de protectie cel putin IP 2X;

- o izolatie care s a suporte o tensiune alternativa de 500 V, valoare eficace, timp de 1 minut.

Protec tia împotriva atingerilor directe nu este necesara pentru materialele electrice aflate în interiorul zonei de influenta a unei legaturi echipotentiale si daca tensiunea nominala nu este superioara tensiunii de 25V c.a. sau 60V c.c.

B. Protectia împotriva atingerilor directe

4.1.17. Protectia împotriva atingerilor directe se realizeaza cu masuri prin care atingerea de catre utilizatori a conductoarelor si elementelor conductoare destinate a fi în mod normal sub tensiune, sa nu fie posibila. Nici un conductor si nici o parte electrica activa, inclusiv conductoarele N, nu trebuie sa fie accesibile omului.

4.1.18. Masurile de protec tie împotriva atingerilor directe pot fi complete, partiale si suplimentare. Ele au în general numai aplicare locala (nu se aplica întregii instalatii electrice), asa cum se vede în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2.

Masuri de protectie împotriva atingerilor directe si aplicarea acestora

Nr. crt. Masuri de protectie Aplicare

Masuri complete

1 Izolarea partilor active - conductoare izolate;

- cabluri;

- aparate de uz casnic;

- aparate mici.

2 Bariere sau carcase - dulapuri;

- cofrete;

- tablouri

3 Tensiune foarte joasa de securitate (TFJS) sau (TFJP)

Încaperi conductoare d.p.d.v. electric

Masuri partiale

4 Obstacole Încaperi destinate echipamentelor electrice

5 Amplasare în afara zonei de accesibilitate - linii aeriene;

- bai;

- dusuri;

- piscine.



4.1.19. Exceptii de la regula generala de protectie împotriva atingerilor directe se admit în conditiile date, în urmatoarele cazuri:

a) În încaperile destinate echipamentelor electrice în care au acces numai persoane special instruite;

b) În încaperile pentru producerea, transformarea si distributia energiei electrice;

c) Pe platformele si laboratoarele de încercari;

d) În încaperile si zonele de lucru pentru operatii de sudare cu arc electric si în cele pentru instalatii de electroliza daca tensiunile de lucru nu depasesc 1000V c.a. sau 1500V c.c.;

e) În încaperile si zonele de lucru pentru celule de electroliza si în cele pentru galvanoplastic dac a tensiunile de lucru nu depasesc 500V c.a. sau 750V c.c.;

f) În situatiile în care instala tiile electrice sunt realizate astfel încât persoanele nu pot fi simultan în contact, nici direct, nici prin intermediul unor obiecte care în mod obisnuit le manevreaza sau transporta, cu mase cu defecte accidentale de izolatie, cu doua parti conductoare (p arti active, mase sau elemente conductoare) în care diferenta de potential poate fi mai mare de:

- 50V c.a., respectiv 25V c.a. pe santiere si în încaperi agrozootehnice;

- 120V c.c., respectiv 60V c.c. pe santiere si încaperi agrozootehnice;

g) În situatiile de la punctul f) daca nu pot fi respectate conditiile enumerate din motive justificate - necesitati tehnice impuse de functionarea materialelor sau instalatiilor electrice existente sau dispunerea încaperilor sau zonelor de lucru, trebuie luate urmatoarele masuri:

- încaperile sau zonele de lucru respective trebuie delimitate în mod vizibil;

- pentru picioarele si mâinile personalului de lucru se vor folosi materiale izolante corespunzatoare naturii si conditiilor de lucru;

h) La racordul partilor mobile ale materialelor electrice, cum sunt de exemplu carucioarele podurilor rulante sau chiar podurile rulante, daca acesta se realizeaz a cu ajutorul unor distributii electrice flexibile sau prin linii de contact fixe, protejate împotriva atingerilor directe.

Liniile de contact al podurilor rulante pentru care nu este posibil sa fie îndeplinite conditiile enumerate datorita radiatiilor calorice de la materialele sau produsele manevrate, se pot realiza cu conductoare neizolate daca:

- tensiunea de serviciu a liniilor de contact nu depaseste 1000V c.a. sau 1500V c.c.;

- conditiile referitoare la inaccesibilitate sunt respectate pentru personalul însarcinat cu manevrarea podului, atât la locul de lucru cât si pe caile de acces spre locul de lucru.

Protectia prin izolare

4.1.20. Protectia prin "izolare" se realizeaz a prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa nu poata fi scoas a decât prin distrugere. Izolatia trebuie sa fie realizata dintr-un material izolant adaptat la tensiunea instalatiei si care sa aiba caracteristici care îi garanteaz a mentinerea în stare corespunz atoare în conditii de solicitare mecanica, termica si electrica la care poate fi supus. Lacurile, vopselele si produsele analoge nu constituie un material izolant corespunzator asigurarii protectiei.

Masuri suplimentare

6 Dispozitive de protectie diferentiale (I ∆n = 30mA) - amplasamente exterioare;

- instalatii de santier.



Protectia prin bariere sau carcase

4.1.21. Protectia prin "bariere sau carcase" trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- partile active trebuie sa fie amplasate în interiorul unei carcase sau în spatele unui obstacol care sa aiba gradul de protectie cel putin IP 2X;

- prizele de curent trebuie s a fie prevazute cu obturatoare.

Materialele electrice care nu corespund acestor cerinte trebuie sa fie protejate prin bariere sau carcase suplimentare.

Protectia prin amplasare în afara zonei de accesibilitate

4.1.22. Protectia prin "amplasare în afara zonei de accesibilitate" se aplica numai pentru a împiedica atingerea nedorita a partilor active si nu poate fi utilizata decât pentru:

- conductoarele neizolate ale distributiilor aeriene care fac legatura între instala tiile electrice dintre doua cladiri aflate în aceeasi incinta deservite exclusiv de personal special instruit, respectându-se distantele prevazute în normativul I.7;

- încaperile pentru producerea, transformarea si distribu tia energiei electrice, încaperile pentru echipamente electrice precum si încaperile asimilate acestora (laboratoare si platforme de încercare a materialelor electrice) deservite exclusiv de personal special instruit, în conditiile normativului I.7.

Pe usile acestor încaperi trebuie instalate indicatoare de avertizare care sa semnalizeze existenta partilor active neizolate sub tensiune si interdictia accesului tuturor persoanelor neautorizate.

NOTA: În alte cazuri, aceast a protectie se aplica ca protectie partiala (bai, dusuri etc.)

4.1.23. În încaperea bateriilor de acumulatoare cu tensiunea de cel putin 120 V, cu parti active sub tensiune neizolate, pardoseala din jurul bateriei trebuie acoperita cu material izolant, iar bateriile vor fi dispuse astfel încât persoanele sa nu poata atinge simultan parti sub tensiune aflate la o diferenta de poten tial mai mare de 120 V.

C. Protectia împotriva atingerilor indirecte

4.1.24. Protec tia împotriva atingerilor indirecte se realizeaza cu masuri prin care se asigura protectia utilizatorilor împotriva pericolelor ce pot sa apara în urma atingerii unor mase puse accidental sub tensiune ca urmare a unui defect de izolatie.

4.1.25. Protectia împotriva atingerilor indirecte poate fi realizata prin:

- masuri de protectie "fara întreruperea automata a alimentarii"

- masuri de protectie "prin întreruperea automata a alimentarii".

4.1.26. Masurile de protectie "fara întreruperea automata a alimentarii" se pot aplica materialelor electrice sau anumitor parti din instalatie si trebuie sa împiedice orice atingere simultana dintre o mas a si un element conductor aflate la potentiale diferite si consta în:

- folosirea de materiale electrice de clasa II sau echivalente;

- izolarea suplimentar a;

- separarea electrica;

- amplasarea la distanta sau intercalarea de obstacole;



- executarea de legaturi echipotentiale locale, nelegate la pamânt.

4.1.27. Masura de protectie "prin întreruperea automata a aliment arii" se aplica prin utilizarea unui dispozitiv de protectie care trebuie sa separe automat, într-un anumit timp, functie de marimea si durata tensiunii de atingere, alimentarea circuitului sau materialului protejat împotriva contactelor indirecte, în caz de defect.

Masura de protectie "prin întreruperea automata a aliment arii" necesita coordonarea între schemele de legare la pamânt si caracteristicile conductoarelor de protectie si dispozitivele de protectie.

Masuri de protectie "fara întreruperea alimentarii" Materiale electrice de clasa II

4.1.28. Se pot considera de clas a II de protectie distributiile realizate cu:

- cabluri nearmate si fara învelis metalic;

- conductoare izolate protejate în tuburi izolante;

- cabluri armate sau cu învelis metalic, cu conditia ca armatura sau învelisul metalic sa fie izolate la extremitati astfel încât sa se evite orice risc de contact între acesta si o masa, un element conductor sau o parte activa din punct de vedere electric.

Clasa II de protectie este eficienta numai daca se respecta conditiile de alegere a gradului de protectie în functie de influentele externe. Atunci când aceast a protectie nu este asigurata prin constructie (de ex. masini unelte portabile utilizat în mediu umed sau exterior), trebuie luata o masura suplimentara de protectie, care consta de regula în utilizarea unui dispozitiv diferential de înalta sensibilitate (de cel mult 30 mA).

Izolarea suplimentara

4.1.29. Protectia prin "izolare suplimentara" se foloseste la materialele electrice care au numai o izolatie principala si se realizeaza în timpul executiei instalatiei electrice care au numai o izolatie principala si se realizeaza în timpul executiei instalatiei electrice (de exemplu folosind conductoare electrice izolate protejate în tuburi izolante.

Materialele electrice izolate suplimentar pot fi asimilate cu materialele de clasa II de protectie.

Izolatia suplimentara trebuie sa fie capabil a sa suporte solicitarile electrice, mecanice sau termic care pot sa apara în functionarea normala.

Izolatia suplimentara nu trebui sa fie traversat a cu elemente conductoare, iar masele interne ei nu trebuie legate la un conductor de protec tie.

În cazul în care izolatia suplimentara se realizeaza dintr-o carcasa metalica, vopseaua si materialele similare nu sunt considerate materiale electroizolante.

Separarea electrica

4.1.30. Masura de protectie prin "separare electrica" se aplica t inându -se seama de conditiile normativului I.7 si de urmatoarele precizari:

- masura "separare de protectie" nu este destinata aparatelor cu nivel scazut de izolatie;

- la utilizarea masurii "separare de protectie" se recomanda sa se respecte relatia:

U x L = 100000

în care:

U, tensiunea nominala a circuitului (V)



L = 500 m, lungimea circuitului secundar.

- în cazul alimentarii mai multor aparate dintr-o singura sursa de separare, daca nu pot fi respectate conditiile generale din normativul I.7 si circuitul secundar este prea lung, trebuie aplicate conditiile de protectie schemei IT;

- daca masele circuitului de separare pot veni în contact cu masele altor circuite, pentru acest circuit se aplica conditiile impuse pentru protectia prin "separare electrica", iar celorlalte circuite li se aplica masuri de protectie adaptate pentru aceste mase.

Amplasarea la distanta sau intercalarea de obstacole

4.1.31. Pentru masura de protec tie prin "amplasare la distanta sau intercalare de obstacole", prevederile normativului I.7 sunt îndeplinite daca se respect a una din conditiile urmatoare:

- izolatia trebuie sa aiba o rezistenta mecanica suficienta si sa poata suporta o tensiune de încercare de cel putin 2000 V, iar curentul de fuga trebuie sa fie de cel mult 1 mA, în conditii normale de func tionare;

- peretii si planseele încaperilor izolante trebuie sa aiba o rezistenta cel putin egala cu:

l 0,5 MΩ pentru tensiuni nominale ale instalatiei cel mult egale cu 500 V; l 1 MΩ, pentru tensiuni nominale ale instalatiei mai mari de 500 V m asurate în toate punctele de

masura, conform normativului I.7.

Daca valorile nu sunt respectate în toate punctele de masura, atunci aceeasi pereti sau aceste pardoseli sunt considerate conductoare electric din punct de vedere al protectiei la soc electric.

Legaturi echipotentiale locale nelegate la pamânt

4.1.32. Masura de protectie prin "legaturi echipotentiale locale nelegate la pamânt" se aplica în conditiile normativului I.7 cu urmatoarele precizari:

- conductoarele de echipotentializare trebuie sa lege toate masele si toate elementele conductoare simultan accesibile;

- legatura echipotentiala nu trebuie sa fie în legatura cu pamântul nici direct nici prin intermediul maselor sau elementelor conductoare;

- trebuie luate masuri pentru asigurarea accesului persoanelor la amplasamentul considerat, fara ca ele sa poata fi supuse unei diferente de potential periculoase (de exemplu în cazul unei pardoseli conductoare racordata la legaturile echipotentiale dar izolata fata de pamânt).

Masuri de protectie prin "întreruperea automata a alimentarii"

4.1.33. Masura de protectie prin "întreruperea automata a alimentarii" trebuie realizata astfel încât sa împiedice ca, la aparitia unui defect de izola tie, utilizatorul sa fie supus la o tensiune de atingere periculoas a, peste 50V c.a. sau 120V c.c., un interval de timp suficient pentru a provoca efecte patofiziologice periculoase.

Orice defect aparut într-un echipament electric si care provoaca circulatia unui curent, trebuie întrerupt într-un interval de timp care sa asigure protectia persoanelor.

4.1.34. La aplicarea m asurii prin "întreruperea automata a alimentarii" trebuie asigurate dou a conditii:

a) Realizarea sau existenta unui circuit, denumit "bucla de defect" pentru a permite circulatia curentului de defect. Constructia acestei bucle de defect depinde de schema de legare la pamânt (TN, TT, IT).

Alegerea dispozitivului de întrerupere automata a alimentarii va respecta conditia:



în care:

IREM, curentul de reglaj al declansatoarelor electromagnetice (A);

Uf, tensiunea de faz a (când neutrul este distribuit);

Sf, sectiunea conductoarelor de faza (mm2);

ρ, rezistivitatea la temperatura normala de functionare;

unde SPE, sec tiunea conductorului de protectie;

L, lungimea conductorului.

b) Întreruperea curentului de defect printr-un dispozitiv de protectie corespunzator, într-un timp depinzând de anumiti parametri, cum ar fi tensiunea de atingere la care poate fi supusa fara risc o persoana, probabilitatea de defect si atingere cu partile defecte.

4.1.35. În tabelul 4.3. se prezinta timpii maxim admisi ai dispozitivului de protectie în care o persoana poate fi supus a fara pericol la o anumita tensiune de atingere.

Tabelul 4.3.

Timpii maxim admisi ai dispozitivului de protectie în functie de tensiunea de stingere

Tensiunea de stingere prezumata

[V]

Timpi maximi de întrerupere ai dispozitivului de protectie [s]

Curent alternativ Curent continuu

1 2 3

< 50 5 5

50 5 5

75 0,60 5

90 0,45 5

120 0,34 5

150 0,27 1

220 0,17 0,40

280 0,12 0,30

350 0,08 0,20

500 0,04 0,10



4.1.36. Conditia de la art. 4.1.34 punctul a) impune prevederea de conductoare de protectie care leaga la pamânt masele tuturor echipamentelor electrice alimentate de instalatie, astfel încât sa se constituie bucla de defect din figura 4.2, figura 4.3, figura 4.4, figura 4.5, figura 4.6, figura 4.7, în functie de schemele de legare la pamânt TT, TN, IT aplicate.

Conditia de la art. 4.1.34, punctul b), impune utilizarea unui dispozitiv de întrerupere automata a alimentarii ale carui caracteristici sunt corespunzatoare schemei de legare la pamânt aplicate: TT, TN, IT.

Legari la pamânt

4.1.37. Masele trebuie sa fie legate la conductoarele de protectie în conditiile prevazute pentru fiecare schema de legare la pamânt si în conditiile date în cap. 2.

Masele simultan accesibile trebuie sa fie legate la acelasi sistem de legare la pamânt, individual, pe grupe sau ansambluri, în conditiile date pentru conductoarele de protec tie.

Legatura echipotentiala principal a

4.1.38. În fiecare cladire trebuie realizata, în conditiile normativului I.7, o legatura echipotentiala denumita principala, prin care se leaga între ele masele si elemente conductoare.

La legatura echipotentiala principala trebuie racordate în cladiri: conductoarele principale de protectie, de legare la pamânt, conductele instalatiilor (de apa, gaz) în apropierea locului de intrare în cladiri, conducte de încalzire centrala, tubulatura de ventilare - climatizare (daca exist a), elemente metalice ale constructiei (vezi fig. 4.2).

Legatura echipotentiala principala are rolul de a evita aparitia, ca urmare a unui defect de origine exterioara a cladirii, unei diferente de potential între elementele conductoare din punct de vedere electric din cl adire.

Zona protejata de legatura echipoten tiala principala cuprinde numai suprafata interioara cladirii atunci când priza de pamânt a maselor este legata la centura de pamânt din funda tia cladirii sau când este legata la fundatiile armaturii metalice ale cl adirii.

Legatura echipotentiala suplimentara

4.1.39. Dac a nu pot fi respectate conditiile de protectie de la art. 4.1.37. pentru o instala tie sau o parte din instalatie, atunci trebuie realizat a o legatura locala echipotentiala, numita "suplimentara" (vezi fig. 4.3).

Aceasta legatura poate fi realizat a pentru toat a instalatia electrica, numai pentru o parte, un aparat sau un amplasament.

Utilizarea legaturii echipotentiale suplimentare se asociaz a cu protec tia prin "întrerupere automata a alimentarii" pentru alte motive decât cele pentru protectia la soc electric (de exemplu pentru protectia împotriva incendiului, pentru protectia termica a echipamentelor etc.) si nu o exclude pe aceasta.

SCHEMA TT

4.1.40. În schema TT toate masele materialelor electrice protejate prin acelasi dispozitiv de protec tie si toate masele simultan accesibile trebuie interconectate prin conductoare de protectie si legate la aceeasi priza de pamânt (vezi fig. 2.1). Daca sunt montate în serie mai multe dispozitive de protectie, aceasta prevedere se aplica separat tuturor maselor protejate de acelasi dispozitiv.

Punctul neutru sau, dac a acesta nu exista, un conductor de faz a al fiec arui transformator sau generator, trebuie legat la pamânt.

4.1.41. În schema TT, defectele între faz a si masa provoaca circulatia unui curent prin bucla de defect conform fig. 4.4. Impendanta constituita prin rezistenta prizei de defect a maselor si a neutrului limiteaz a valoarea curentului de defect sub valoarea curentului de scurtcircuit (vezi art. 2.4.).

4.1.42. În schema TT, la alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie împotriva atingerilor indirecte,



trebuie respectate conditiile de la art. 2.5 si 2.6. La folosirea dispozitivelor diferentiale reziduale, trebuie respectate si conditiile de la art. 4.1.74...4.1.87.

4.1.43. Dispozitivele de protec tie la supracurenti nu pot fi folosite în protectia împotriva atingerilor indirecte în schema TT, decât daca rezistentele de dispersie ale prizelor de pamânt Rm sunt mici si îndeplinesc conditiile din relatia:

RA x Id = U

în care:

RA, rezistenta de dispersie a prizei de legare la pamânt a maselor (Ω);

Id, curentul de defect ce asigura functionarea dispozitivului de protectie în timpul prevazut în tabelul 4.3., corespunz ator valorii de atingere prevazute (A);

U, tensiunea maxima admisa (50V c.a.)

Rezulta:

Id = 12,5 A pentru RA = 4 Ω

Id = 50 A pentru RA = 1 Ω

4.1.44. Daca conditia de la art. 4.1.43. nu poate fi îndeplinit a, trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara.

4.1.45. În schema TT se pot folosi urmatoarele dispozitive de protectie:

- dispozitive de protec tie la supracurenti;

- dispozitive de protec tie diferentiale.

Dispozitivele automate de protectie la tensiuni de atingere (PATA) se pot folosi în situatii speciale atunci când alte dispozitive de protectie nu pot fi realizate.

SCHEMA TN

4.1.46. În schema TN toate masele instalatiei electrice trebuie sa fie legate prin conductoare de protec tie la punctul neutru a sursei care trebuie legat la pamânt în apropierea fiec arui transformator de alimentare sau generator. Daca un punct neutru nu este disponibil, un conductor de faza trebuie legat la pamânt dar niciodata conductorul de faza nu se utilizeaza drept conductor PEN.

Daca exista posibilitati eficiente de legare la pamânt, se recomanda legarea conductorului de protectie în cât mai multe puncte la pamânt. Legaturile multiple la pamânt au drept scop asigurarea unui potential cât mai apropiat de cel al pamântului, în caz de defect.

La cladirile înalte, aceasta legare multipla a conductorului de protectie nu poate fi practic realizata. De aceea ea poate fi înlocuita cu legaturi echipotentiale care au o functie similara.

4.1.47. Realizarea legarii maselor la punctul neutru depinde de tipul schemei TN. Astfel:

- În schema TN-C (fig. 4.5.a), legarea maselor la conductorul PEN trebuie sa fie realizata în locuri usor accesibile. Aceste legaturi trebuie sa permita o deconectare usoara si efectuarea de masuri de izolatie. Trebuie luate masuri pentru a evita orice rupere a conductorului PEN. Prizele de curente trebuie sa aiba, în afara contactelor de faza, un contact pentru conductorul neutru si un contact pentru conductorul de protec tie (3F+N+P).



- În schema TN-S (fig. 4.5.b), conductorul de protec tie este legat la punctul neutru al sursei care este legat la pamânt. În general, circuitele de receptor sunt realizate în schema TN-S.

În schemele TN-C sau TN-S, cablurile flexibile ale materialelor electrice mobile trebuie sa aiba un conductor de protec tie dinstinct de conductorul neutru, acest conductor de protectie fiind legat la contactul de protectie al prizei.

4.1.48. Cele doua scheme, TN -C si TN-S, pot fi utilizate în aceeasi instalatie, cu conditia ca schema TN -C sa fie utilizat a în amonte de schema TN-S (TN-C-S).

4.1.49. În schema TN pot fi utilizate, în conditiile de la art. 2.10...2.15 dispozitive de protectie împotriva supracurentilor si dispozitive de protectie la curent diferential rezidual, cu urmatoarele precizari;

- în schema TN-C nu se pot utiliza dispozitive de protectie la curent diferential rezidual cu exceptia prevederilor de la art. 4.1.50;

- atunci când se utilizeaza un dispozitiv diferential rezidual în schema TN-C-S, legarea conductorului de protectie la conductorul comun (PEN) trebuie sa se faca în amonte de dispozitivul de protectie diferential (conductorul PEN nu trebuie utilizat în aval de dispozitivul de protec tie diferential).

4.1.50. Atunci când un dispozitiv de protectie diferential este utilizat pentru întreruperea automata a unui circuit din exteriorul zonei de actiune a legaturii echipotentiale, masele nu trebuie sa fie legate la conductoarele de protectie ale schemei TN dar trebuie sa fie legate la o priza de pamânt având o valoare care sa asigure functionarea dispozitivului de protec tie diferential în aceast a situatie, circuitul astfel protejat poate fi considerat în schema TT si se aplica conditiile de la art. 4.1.40...4.1.45.

SCEMA IT

4.1.51. În schema IT cu neutrul alimentarii fata de pamânt (fig. 4.6.a), curentul Id al primului defect care poate afecta o faza se închide prin impedantele de izolare (capacitate si rezistive de izolatie) ale celorlalte doua faze în raport cu pamântul.

4.1.52. În schema IT cu neutrul alimentarii legat la pamânt prin intermediul unei impedan te Z (fig. 4.6.b), intensitatea curentului primului defect este practic limitata de valoarea acestei impedante, capacitatile celorlalte doua faze în raport cu pamânturi prezent ând o impedanta în general mai sc azuta, daca instalatia nu cuprinde lungimi mari de cabluri sau nu comporta învelisuri metalice.

4.1.53. În schema IT, la aparitia primului defect de izolatie, curentul de defect este limitat astfel încât sa nu apara în instalatie o tensiune de atingere periculoasa mai mare dec ât tensiunea limita conventionala. În acest scop trebuie respectata rela tia:

Rm x Id = UL

în care:

Rm, rezistenta de dispersie a prizei de pamânt a maselor (Ω );

Id, curentul primului defect (A);

UL, tensiunea de atingere limita admisa (V).

Aceasta conditie permite evitarea oricarei întreruperi a alimentarii la aparitia primului defect si continuarea exploatarii instalatiei dar trebuie luate masuri de protectie pentru a se evita periclitarea utilizatorului în cazul unui al doilea efect.

Pentru mentinerea acestui avantaj, este necesar ca primul defect sa fie rapid detectat si eliminat cu ajutorul controlului permanent al instalatiei (CPI). În caz contrar, instalatia se va comporta ca în schemele TN sau TTsi se va pierde avantajul schemei I T.



4.1.54. Daca primul defect nu este eliminat si daca se produce al doilea defect de izolatie afectând o alta faza, apare un curent de dublu defect. Acest curent este un curent de scurtcircuit ( între faze), conform fig. 4.7.

4.1.55. În schema IT, se pot utiliza urmatoarele dispozitive de protectie si semnalizare:

- CPI - dispozitive de control permanent al izolatiei (la primul defect);

- dispozitive de protec tie la curent diferential rezidual (la primul defect);

- dispozitive de protec tie la supracurenti (numai la al doilea defect).

Priza de p amânt

4.1.56. Rezistenta prizei de pamânt depinde de forma sa, de dimensiunile si de rezistivitatea terenului în care este amplasata. Rezistenta prizei de pamânt trebuie sa fie c ât mai scazuta.

4.1.57. La cladirile noi, priza de fundatie se realizeaza odata cu fundatia, de exemplu cu o platbanda de otel cu sectiunea minim a 100 mm2 si 3 mm grosime, dispusa de preferinta pe conturul fundatiei sau printr-un cablu de otel cu sec tiunea minima de 95 mm2, înglobate direct în betonul fundatiei cladirii, astfel încât sa fie învelite cu un strat de beton de cel putin 3 cm (fig. 4.2). Legatura dintre acestea si conductorul de protec tie se face cu conductoare de legare la pamânt din otel cu sectiunea minima de 50 mm2, înglobate în constructie la executarea ei si sudate la conductoarele din fundatie.

4.1.58. Armaturile elementelor din beton armat (radiere, stâlpi, grinzi plansee) se leaga între ele, la o priza de pamânt si la conductoarele de protectie în puncte cât mai apropiate de acestea. Se va evita legarea la acest sistem echipotential astfel realizat a armaturilor precomprimate.

La cladirile care au schelet metalic si la care stâlpii peretilor exteriori constituie practic prize de pamânt, nu este necesara prevederea unei centuri pentru priza de fundatie. În acest caz se verifica continuitatea electrica a acestor prize de pamânt. Ansamblul prizelor de pamânt în astfel de situatii, este bine sa cuprinda si legatura echipotentiala principala.

4.1.59. Conexiunile între elementele din otel si conductoarele din cupru nu trebuie niciodat a înglobate în beton si trebuie sa fie realizate legaturi în montaj aparent.

4.1.60. La cl adirile noi unde se folosesc în mod obligatoriu prizele naturale de pamânt (fundatiile si structurile metalice ale construc tiilor, conductele de apa îngropate în pamânt etc.) este necesar sa se verifice, pe faze de executie, continuitatea electrica a acestora.

4.1.61. În cazul cladirilor existente, priza de legare la pamânt poate fi construita din:

- platbanda îngropata orizontal;

- placi metalice subtiri, îngropate;

- electrozi verticali.

4.1.62. Conductoarele îngropate orizontal se pot amplasa în santuri destinate instalatiilor, la o adâncime de cca. 1 m. Santurile nu trebuie umplute cu pietris, reziduuri sau materiale analoage, ci de preferinta cu pamânt, capabil sa retin a umiditatea. Valoarea rezistentei prizei de pamânt se poate diminua prin cresterea lungimii traseului. Conductorul înglobat orizontal trebuie sa aiba sectiunea minima de 100 mm2 când este realizat din otel, 25 mm2 când este realizat din cupru masiv si 35 mm2 pentru cupru funie.

4.1.63. Placile metalice subtiri pot fi rectangulare de 0,5 mm x 1 m sau de 1m x 1 m, îngropate vertical pentru un contact mai bun cu solul al ambelor fete si astfel încât centrul placii sa se g aseasca la adâncimea de 1 m.

Placile din cupru trebuie sa aiba grosimea de cel putin 2 mm, cele din otel galvanizat de 4 mm sau 6 mm în functie de ph-ul terenului, iar cele din otel negalvanizat, 6 mm.



Rezistenta de dispersie a prizei de pamânt de acest tip este aproximativ egala cu:

în care:

ρ, rezistivitatea terenului (Ω)

l, perimetrul placii (m).

4.1.64. Electrozii verticali trebuie sa patrunda în pamânt pâna la ad âncimea de cel putin 2 m si se confectioneaza din:

- teava de otel galvanizat cu diametrul de cel putin 25 mm;

- profil din otel galvanizat cu latura de minim 60 mm;

- bare de cupru sau otel cuprat cu diametrul de cel pu tin 15 mm.

4.1.65. Rezistenta de dispersie a prizelor de pamânt în functie de natura terenului se poate determina conform STAS 12604/5.

Conductoare de protectie si legaturi de echipotentializare

4.1.66. Un conductor de protectie PE poate fi comun pentru mai multe circuite având acela si traseu, dac a sectiunea sa a fost dimensionat a - conform art. 3.3.16.

Sectiunile conductoarelor de protectie se stabilesc conform art. 3.4.14...3.4.16.

4.1.67. Conductorul de legare la pamânt leaga priza de pamânt la borna de legare la pamânt la care sunt racordate conductorul principal de protectie si conductorul legaturii de echipotentializare (vezi fig. 4.2. si fig. 4.3.).

În cazul în care racordul la priza de pamânt se face între doua metale diferite se utilizeaza racorduri speciale care nu trebuie sa fie în contact direct cu pamântul.

4.1.68. Conductoarele de protectie si legaturile echipotentiale (interconexiunile) trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarilor mecanice si chimice si a solicitarilor electrodinamice.

Ele trebuie sa fie protejate si la trecere prin elementele de constructie.

4.1.69. Conductoarele de protectie si legaturile echipotentiale (interconexiunile) trebuie sa fie vizibile, iar dac a sunt închise, trebuie sa fie accesibile.

4.1.70. Legaturile conductorului de protec tie la conductorul principal de protec tie trebuie sa fie realizate individual, astfel încât, daca un conductor de protectie urmeaza sa fie separat de conductorul principal, legatura tuturor celorlalte conductoare de protectie la conductorul principal sa nu fie afectata.

4.1.71. Pentru realizarea conductoarelor de protectie pot fi utilizate:

- conductoare izolate încorporate în cabluri;

- conductoare izolate pozate în tuburi, plinte etc.;

- conductoare neizolate care trebuie sa urmeze strict traseul conductoarelor active ale circuitelor respective.

4.1.72. Pot fi utilizate drept conductoare de protectie învelisurile distributiilor prefabricate daca îndeplinesc



simultan urmatoarele conditii:

a) prezinta pe toata lungimea, tinând seama si de îmbinari, o conductibilitate echivalenta cu aceea impus a conductorului de protec tie;

b) continuitatea lor electrica este astfel realizata încât asigur a protectia împotriva deteriorarilor mecanice, chimice sau electrochimice;

c) permit pe traseul lor si racordarea altor conductoare de protectie.

Fiecare element al învelisului trebuie ca la 15 cm de la capat sa fie marcat cu o banda verde/galben sau prin literele PE pentru a semnala ca învelisul este folosit în acest scop. Aceste marcaje trebuie sa ramâna vizibile si dupa montarea elementului de învelis.

4.1.73. Pot fi utilizate drept conductoare de protec tie sarpanele metalice ale caror elemente conductoare permit asigurarea unor legaturi de echipotentialitate locale si care sunt special recomandate în instalatiile în care în protec tia împotriva atingerilor indirecte se utilizeaza dispozitive de protectie împotriva supracurentilor.

Legarea maselor la sarpantele metalice trebuie sa se faca prin leg aturi de echipotentializare realizate cu conductoare neizolate sau cabluri.

Întreruperea automata a alimentarii prin dispozitive diferentiale reziduale

4.1.74. Protectia împotriva atingerilor indirecte cu ajutorul dispozitivului diferential rezidual este asigurata atunci când este îndeplinita rela tia:

I∆n x Rm = UL

în care:

I∆n, curentul diferen tial nominal (de func tionare) (A);

Rm, rezistenta de dispersie la pamânt a maselor legate la pamânt (Ω);

UL, tensiunea de atingere maxima admisa (V) care poate fi:

l 50 V c.a. în cazul general; l 25 V c.a. pentru santiere si ferme agrozootehnice

4.1.75. Curentul diferential nominal (de functionare) I∆n trebuie sa aiba o valoare apropiata de valoarea

curentului diferential rezidual I∆. Curentul diferen tial rezidual I∆ depinde de valoarea rezistentei de dispersie la

pamânt a maselor legate la pamânt Rm, conform tabelului 4.4.

Tabelul 4.4.

Alegerea dispozitivelor diferentiale în functie de valoarea rezistentei de dispersie la pamânt a maselor

Curentul diferential rezidual I∆

[mA]

Valoarea maxim a a rezistentei de dispersie la pamânt a maselor legate la pamânt R

m

[Ω]

UL = 50V c.a.

UL = 25V c.a.



4.1.76. În cazul în care nu este posibil sa se realizeze o rezistenta Rm mai mic a de 500 Ω pentru UL = 50V

c.a. si 250 Ω pentru UL = 25V c.a., se recomanda sa se utilizeze un dispozitiv diferential de înalta sensibilitate

(I∆ = 6, 10, 30mA valori uzuale). Se pot utiliza si dispozitive pentru care I∆ este 12 sau 16 mA.

4.1.77. La montaj, circuitul magnetic al dispozitivului diferential trebuie sa cuprinda toate conductoarele active ale circuitului protejat, inclusiv neutrul. Conductorul de protectie PE al circuitului trebuie sa ramâna în exteriorul circuitului magnetic (fig. 4.8).

4.1.78. Daca instalatiile electrice alimenteaza echipamente care au curenti de fuga permanen ti, incompatibili cu utilizarea dispozitivelor diferentiale, atunci se folose ste o alta masura de protectie (de ex. separarea de protectie).

4.1.79. Aparatul general de comanda si protec tie al unei instalatii electrice alimentare din reteaua publica de joasa tensiune, adica disjunctorul de bransament, poate sa nu aib a si functie diferentiala.

4.1.80. Disjunctorul de bransament cu functie diferentiala poate fi utilizat în cazul protectiei la atingeri indirecte pentru valori ale rezistentei R

m conform tabelului 4.4. În cazul unui defect de izolatie, întreaga instalatie

electrica este scoasa de sub tensiune de catre disjunctorul de bransament. Pentru a se evita aceasta situatie trebuie instalate dispozitive diferentiale la plecarea fiecarui circuit sau grupuri de circuite; conform schemelor de selectivitate din fig. 4.9. si fig. 4.10.

4.1.81. În cazul utilizarii dispozitivelor diferentiale de protec tie, selectivitatea poate fi realizata pe orizontala (fig. 4.10) sau pe verticala (în cascad a - fig. 4.11).

4.1.82 Selectivitatea orizontala poate asigura protectia unui singur circuit sau a unui grup de circuite si în acest caz trebuie sa fie de medie sau înalta sensibilitate.

4.1.83. Selectivitatea verticala (în cascad a) poate fi realizat a fie în doua trepte (fig. 4.11.a) fie în trei trepte (fig. 4.11.b).

4.1.84. Disjunctorul de bransament de tip S (selectiv) permite asigurarea selectivitatii verticale în doua sau trei trepte prin utilizarea dispozitivelor diferentiale de 100 mA sau 30 mA amplasate în aval de acesta.

4.1.85. În instalatiile electrice mari, cu numar mare de nivele de distributie, se pot combina cele dou a sisteme de selectivitate (orizontala si verticala). În acest caz, în tabloul general de distributie se monteaza un disjunctor general f ara functie diferentiala (fig. 4.10).

4.1.86. În instalatia electrica protejat a cu dispozitive diferentiale de înalta sensibilitate, masele trebuie legate la pamânt.

4.1.87. Dispozitivele diferentiale de înalta sensibilitate se utilizeaza pentru protec tia:

a) circuitelor de priza:

- cu curenti nominali mai mici sau egali cu 32 A, indiferent de locul de amplasare;

Dispozitive diferentiale de medie

sensibilitate

1000

650

500

300

100

50

76

100

166

500

25

38

50

83

250



- din încaperile de clasa AD4 (U3);

- din instalatiile electrice provizorii (de exemplu, în instalatii de santier) indiferent de curentul nominal;

- din sali de baie, dusuri si piscine (numai în volumul 3);

- pentru încalzirea electrica prin pardoseala sau plafon;

b) instalatiilor electrice utilizate în conditii grele.

4.2. Protectia circuitelor electrice

Protectia împotriva supracurentilor

4.2.1. Conductoarele electrice trebuie protejate împotriva supracurentilor prin unul sau mai multe dispozitive de protec tie automat a.

Aceasta protectie poate fi:

- împotriva curentilor de suprasarcina si/sau

- împotriva curentilor de scurtcircuit.

Protectia la suprasarcina

4.2.3. Dispozitivele de protectie la suprasarcina, pentru a asigura protectia unei distributii, trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii generale (vezi fig. 4.12):

IC = IN = Iadm

I2 = 1,45I adm

în care:

IC, curentul de calcul al distributiei;

IN, curentul nominal al dispozitivului de protectie;

Iadm, curentul admisibil în conductorul distributiei;

I2, curentul conventional (curent care asigura efectiv declansarea dispozitivului de protectie stabilit în norme sau în documentatia de referinta a produsului).

Caracteristicile de referinta ale distributiei electrice (circuit, coloana)

4.2.4. În cazul în care protectia la suprasarcina este asigurata cu sigurante fuzibile, atunci acestea trebuie sa respecte urmatoarele doua conditii:

IF = IC

I2 = 1,45I adm sau

unde:



în care:

K2, este raportul dintre curentul I2, asigurând efectiv func tionarea dispozitivului de protec tie si curentul sau

nominal IN ( în acest caz, I F).

Valoarea raportului K2 variaza în functie de natura dispozitivului de protectie, conform tabelului 4.5.

Tabelul 4.5.

Valorile coeficientilor K2 si K

3 în functie de tipul dispozitivului de protectie

NOTA:

1. Pentru sigurante fuzibile la care K2 este cuprins între 1,6 si 1,9 rezulta:

- conditia I2 = 1,45I adm este mai sever a decât IF = Iadm

Pentru întreruptoare automate, rezulta:

- conditia IN = Iadm este mai severa decât I2 = 1,45Iadm

2. În practica, pentru întreruptoarele automate, rezulta urmatoarele conditii:

IC = IN = Iadm

Protectia la scurtcircuit

4.2.5. Dispozitivele de protectie la scurtcircuit trebuie sa îndeplineasca conditiile normativului I.7 privind capacitatea de rupere si timpul de rupere.

4.2.6. Pentru scurtcircuite a caror durata este de maxim 5 secunde, timpul în care conductorul atinge temperatura limita admisa la scurtcircuit se determina cu relatia:

Dispozitivul de protectie IN

(A) K2

IN/Iadm K3

Sigurante cu fuzibil tip gl

IF = 6A

IF = 10A

IF = 25A

IF = 100A

6

10

25

100

1,9

1,75

1,6

1,6

0,76

0,83

0,91

0,91

1,31

1,21

1,10

1,10

Întreruptoare automate mici 6÷25 1,45 1,00 1,00

Întreruptoare automate 63 1,25 1,16 0,86



în care:

t, timpul (s);

S, sectiunea conductorului (mm2)

I, curentul de scurtcircuit exprimat ca valoare eficace (A);

K, o constanta având valorile conform tabelului 4.6.

Tabelul 4.6.

Valorile constantei K în functie de materialul conductorului si izolatiei acestuia

* Valori ale coeficientului K neprecizate în normativul I.7

4.2.7. Pentru conductoare neizolate, temperaturile limita admise la scurtcircuit trebuie alese tinându -se seama de caracteristicile mecanice ale conductoarelor si de natura materialelor izolante învecinate.

4.2.8. În cazuri speciale se impune reducerea temperaturii limita admisa în functie de caracteristicile mecanice ale conductoarelor sau cablurilor (de exemplu si de natura materialelor izolante învecinate).

4.2.8. În cazuri speciale se impune reducerea temperaturii limita admisa în functie de caracteristicile mecanice ale conductoarelor sau cablurilor (de exemplu pentru cabluri autoportante).

4.2.9. În tabelul 4.7. se dau, pentru exemplificare, caracteristicile dispozitivelor de protectie pentru circuitele electrice din domeniul casnic.

Tabelul 4.7.

Caracteristicile dispozitivelor de protectie pentru circuitele electrice din locuin te

Conductoare electrice Temperatura limita admisa

la scurtcircuit (° C)

K

Conductoare din Cu cu izolatie din PVC 160 115

Conductoare din Cu cu izolatie din cauciuc si respectiv butil-cauciuc

200

220 135

Conductoare din Cu cu izolatie din polietilena reticulat a sau etilen

proprilena 250 143

Conductoare din Al cu izola tie din PVC - 74

Conductoare din Al cu izola tie din cauciuc, butil polietilena reticular a

si etilen propilena - 87



Protectia împotriva supratensiunilor

4.2.10. Supratensiunile la care pot fi supuse instalatiile electrice pot fi generate de:

- un defect de izolatie al instalatiilor de J.T. fata de instalatiile de înalta tensiune;

- descarcari atmosferice;

- manevrarea echipamentelor electrice;

- fenomene de rezonanta;

- întreruperea neutrului (N) în reteaua de J.T.

4.2.11. Aparatele de protectie la supratensiuni sunt de urmatoarele tipuri:

- tip A, pentru linii electrice aeriene (LEA);

- tip B, pentru cladiri cu bransament aerian sau subteran prev azute cu IPT;

- tip C, pentru cladiri cu bransament subteran sau aerian prevazute sau nu cu IPT;

- tip D, pentru protec tia receptorului final.

4.2.12. Protectia instalatiilor electrice la supratensiuni de origine atmosferic a se face cu dispozitive de protectie la supratensiuni de tip B pentru tensiuni cuprinse între 0,4...4kV (0,5...2,5kV) pentru un curent maxim de descarcare de 30...140 (5) kA pentru timp de descarcare 8/20 µs.

Aceste dispozitive se monteaza în tabloul electric general, dupa sigurante si înaintea aparatelor de masura si înregistrare si au în componenta eclatoare, separatoare termice si varistoare cu oxid metalic.

Echiparea instalatiei electrice cu astfel de aparate este necesara numai în cazul în care constructia este prevazuta cu instalatie de protectie împotriva trasnetelor sau este alimentata prin racord aerian la reteaua de joasa tensiune.

4.2.13. Protec tia instalatiei electrice la supratensiuni accidentale generate de comutatie pe sarcini inductive sau capacitive (actionari ale echipamentelor electrice) se face cu aparate de protectie la supratensiuni de

Tipul circuitului casnic monofazat 230 V

1 faza + N sau 1 faza + N + PE

Sectiu nea conductoarelor de cupru

(mm2)

Sigurante fuzibile Întreruptoare mici

Curentul nominal (A)

Iluminat fix 1,5 10 16

Prize de curent 2,5 20 25

Circuite specializate:

- boiler 2,5 20 25

- masini de spalat vase 2,5 20 25

- masini de spalat rufe

2,5 20 25

- masini de gatit 6 32 40



comutatie de tip C pentru re tele de 75 – 500V în reteaua de alimentare de joasa tensiune.

Echiparea cu aparate de acest tip este necesara atât în cazul constructiilor echipate cu instalatie de protectie împotriva trasnetelor, cât si în cazul celor neechipate, indiferent de modul de racordare (aerian sau subteran) la reteaua de joasa tensiune.

Aceste aparate pot contine protectie dinamica, protectie termica, varistor cu oxid metalic si eclator cu descarcare în gaz si se monteaz a în tabloul principal sau secundar.

4.2.14. Aparatele de protectie la supratensiuni de tip B si C care nu sunt prevazute cu cartuse intersanjabile, trebuie separate în tabloul electric printr-un separator legat în paralel, care sa permita înlocuirea aparatului defect si realimentarea instalatiei generale.

4.2.15. Protec tia individuala a receptoarelor (protectie finala) la supratensiuni induse si remanente se face cu aparate de protectie la supratensiuni de tip D pentru retele de 230 V. Pentru aparate de laborator, echipamente electrice si tehnica de calcul, aparatele de protectie sunt echipate cu control termic de functionare pentru echilibrarea de potential între cablurile de antena si alimentare electrica si cu filtre antiparazite de banda larga.

Aceste aparate se monteaza în prize cu contact de protectie.

4.2.16. Toate aparatele de protec tie la supratensiuni asigura o protectie eficienta numai daca rezistenta de dispersie a prizei de pamânt a instalatiei electrice este corespunzatoare (R = 1 Ω pentru priza comuna cu

priza IPT, R = 5 Ω pentru priza de pamânt separat a naturala sau R = 1 Ω pentru priza de pamânt artificiala).

Protectie împotriva tensiunilor m inime

4.2.17. Protectia împotriva tensiunilor minime se aplica în special instalatiilor electrice care sunt dotate cu motoare concepute sa porneasca automat dupa oprirea provocata de o tensiune scazuta sub o anumita valoare.

4.2.18. Dispozitivele de protectie la tensiuni scazute sunt necesare în instalatiile electrice ale cladirilor prevazute cu echipamente de siguranta sau cu alimentare de rezerv a. Aceste dispozitive trebuie sa asigure punerea în functiune a surselor de siguranta sau de înlocuire si alimentarea echipamentelor corespunzatoare atunci când tensiunea este inferioar a limitei de functionare normala a aparatelor.

[top]

5. MATERIALE ELECTRICE

5.1. Prevederile acestui capitol se aplica:

- materialelor pentru distributii: cabluri, conductoare, tuburi de protectie etc.;

- aparatajelor si aparatelor electrice: prize, întreruptoare, dispozitive de protec tie, aparate de masura etc.;

- receptoarele electrice: corpuri de iluminat, motoare etc.

5.2. Materialele electrice noi trebuie sa fie agrementate tehnic conform legii si sa aiba certificarea de conformitate a calitatii. Aceste materiale, aparate si receptoare trebuie sa fie însotite de certificate de calitate.

5.3. Pentru a asigura securitatea persoanelor si a bunurilor materialelor electrice trebuie sa-si pastreze în timp calitatile si caracteristicile tehnice sub actiunea influentelor externe din încaperile sau amplasamentele în care ele au fost instalate.

5.4. Gradele de protectie impuse pentru materialele electrice pot fi asigurate prin:

- carcasa proprie;



- carcasa comuna a mai multor aparate (dulapuri, tablouri, cofrete);

- instalare (amplasare la distanta, izolare suplimentara).

În anexele 2, 3 si 4 sunt definite gradele de protectie Ip la corpuri straine, ap a si protectia la soc mecanic.

5.5. În functie de clasele de protectie la socuri electrice, materialele electrice se clasifica conform tabelului 5.1.

Tabelul 5.1.

Clase de protectie si simboluri pentru materialele electrice

* Simbolul pentru corpuri de iluminat cu surse incandescente.

U, tensiunea de alimentare (V)

Distributii

5.6. Modurile în care pot fi pozate conductoarele si cablurile electrice sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2.

Moduri principale de pozare a cablurilor si conductoarelor izolate

Clasa materialului

Simbol international Mod de realizare

0

-

Protectia se bazeaza pe "izolatia principala".

Nu este prevazuta nici o masura pentru legarea partilor conductoare accesibile, daca exist a, la un conductor de protectie care face parte din instalatia electrica fixa, protectia în caz de defect al izolatiei principale baz ându-se pe "împrejmuire".

I

Carcasele cu parti bune conductoare electric sunt prevazute cu borna de legare la pamânt, astfel încât partile accesibile neizolate sa nu poata deveni periculoase în cazul defectarii izolatiei principale.

II

Protectia se realizeaz a prin "izolatie dubla" sau "izolatie întarita". Nu se prevede born a de legare la pamânt.

III

Protectia se realizeaza prin alimentarea la TFJS sau TFJP



*) Cu conditia ca profilele sa aiba pereti plini si sa fie prevazute cu un capac ce poate fi demontat numai cu ajutorul unei scule.

**) Numai pe portiuni scurte pentru un racord la utilaje, treceri prin pereti, plansee etc.

5.7. Conductele electrice trebuie protejate mecanic pe toata lungimea lor, fara discontinuitati.

5.8. Atunci când tuburile de protectie sunt montate înglobat în elementele de constructie, accesoriile de îmbinare ale acestora trebuie sa asigure etan seitate în timpul prizei cimentului.

5.9. Stabilirea traseului tuburilor de protectie trebuie sa se faca astfel încât sa nu fie posibila acumularea apei de condensatie în nici un punct al acestuia.

5.10. Tuburile de protectie trebuie pozate astfel încât sa nu fie posibila patrunderea apei.

5.11. Tragerea conductelor electrice în tuburile de protectie, în plinte sau în profile se face numai dupa montarea lor si a accesoriilor acestora.

5.12. Pentru a îndeplini conditiile de instalare a conductelor electrice si pentru a îndeplini conditia de limitare a temperaturii de functionare normala, sectiunea totala a acestora (conducte izolate) trebuie sa fie cel mult egala cu 1/3 din sectiunea interioara a tubului de protectie sau a profilelor. În cazul tragerii unui singur cablu în tub, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al cablului trebuie sa fie de cel putin 1,5.

5.13. Atunci când se utilizeaz a tuburi de protectie metalice, acestea trebuie legate la pamânt. Tuburile metalice nu trebuie utilizate drept conductoare de legare la pamânt sau drept conductoare de protectie.

Atunci când se utilizeaza tuburi de protectie metalice din materiale feromagnetice, toate conductoarele aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorul de protectie trebuie instalate în acelasi tub. Face exceptie conductorul PE fara izolatie care trebuie instalat separat.

5.14. Tuburile de protectie pozate în canale tehnice si îmbinarile lor trebuie sa fie etanse. Tuburile de protectie metalice trebuie montate astfel încât sa se asigure evacuarea apei de condensatie.

5.15. Pozarea tuburilor de protectie ale instalatiei electrice în sli turi practicate în plansee este interzisa. Tuburile de protectie pot fi înglobate în plansee la turnarea acestora sau pot fi montate peste placa si înglobate în sapa de egalizare.

5.16. Capacele dozelor derivate trebuie sa ramâna accesibile si demontabile dup a încastrarea în elementul de constructie.

5.17. Golurile pentru traseele electrice din constructie trebuie sa permita trecerea libera a tuburilor de protectie.

5.18. Tuburile de protectie care se monteaza în golurile construc tiei trebuie sa fie etanse în situatiile în care

Mod de pozare Cabluri Conductoare izolate

Fixare directa pe pereti Da Nu

Tuburi de protec tie în montaj aparent

Da Da

Tuburi de protec tie în montaj îngropat

Da** Da

Pozare pe poduri de cabluri Da Nu

Pozare în profile prefabricate (plinte, jgheaburi etc.)

Da Da*



este cazul.

5.19. Atunci când plafoanele false sunt formate din panouri demontabile, distributiile electrice trebuie sa fie fixate independent de aceste panouri (vezi fig. 5.1).

5.20. Plintele sau profilele trebuie alese si pozate astfel încât sa nu dauneze conductoarelor electrice. Ele trebuie suporte, fara a crea pericole, influentele externe la care sunt supuse.

5.21. În plinte sau profile cu capac demontabil cu ajutorul unei scule, sunt admise conexiuni realizate conform paragrafului "Conexiuni" din prezentul ghid.

5.22. Plintele sau profilele ale caror capace sunt demontabile fara ajutorul unei scule sau au pereti perforati, pot fi utilizate numai în încaperi pentru echipamente electrice.

5.23. De preferinta, în plinte sau profile, conductoarele electrice se pozeaza într-un singur strat.

5.24. Un tub sau un compartiment al unei plinte, poate sa contina conductoare izolate apartinând unor circuite diferite alimentate la aceeasi tensiune nominala.

Daca conductoarele izolate care trec prin acela si tub sau compartiment al unei plinte apartinând unor circuite diferite, alimenteaza acelasi aparat sau echipament, atunci fiecare circuit trebuie protejat separat împotriva supracurentilor.

5.25. Nu se admite utilizarea aceluiasi conductor neutru (N) pentru mai multe circuite individuale.

5.26. În cazul distributiilor prefabricate de tip industrial, producatorul trebuie sa precizeze urmatoarele valori pentru calculul impedantelor buclelor de defect necesare verificarii conditiilor de protectie împotriva atingerilor indirecte:

- Rc - rezistenta fiecaruia dintre conductoarele active la temperatura de 20°C;

- Rr - rezistenta fiecarui conductor activ atunci când echilibrul termic este atins;

- X - impedanta medie pe metru de lungime a conductoarelor active, în regim trifazat echilibrat, pentru curentul si frecventa nominala;

- RPE - rezistenta ohmica pe metru de lungime a conductorului de protectie;

- Zb - impedanta pe metru de lungime a buclei de defect având configuratia cea mai defavorabila;

- pentru conductoarele active, buclele faza - faza si faza - neutru;

- bucla faz a - conductorul de protectie.

5.27. Distributiile prefabricate trebuie sa aiba gradul de protectie corespunzator încaperii sau amplasamentului în care se instaleaza, conform normativului I.7.

5.28. Nu este permisa utilizarea distributiilor prefabricate în bai sau în încaperi cu dusuri.

5.29. Amplasarea elementelor si accesoriilor (elemente de îmbinare, de schimbare a directiei, de ramificatie etc.) precum si fixarea lor, trebuie sa se fac a conform indicatiilor date de producator.

5.30. Aparatele si accesoriile integrate în distributiile prefabricate destinate sa alimenteze conductoare externe (de exemplu prize, blocuri de jonc tiuni) trebuie sa fie corespunz atoare normelor produs).

5.31. Instalatiile electrice în distribu tii prefabricate trebuie sa aiba curentul nominal si caderea de tensiune corespunz atoare cel putin puterii transportate în functionare normala.



Distributii în cabluri

5.32. Cablurile rigide pot fi montate aparent:

- fixate pe elemente de construc tie cu ajutorul colierelor de prindere sau alte mijloace de fixare;

- pozate pe poduri de cabluri sau suporturi similare.

5.33. Pot fi utilizate cabluri flexibile, dar numai pe distante scurte, pentru alimentarea receptoarelor fixe care nu necesita racordare prin priza si pentru cazurile în care trebuie evitat a o conexiune suplimentara.

5.34. Cablurile pot fi pozate în golurile constructiei daca se respect a urmatoarele doua conditii simultan:

- dimensiunea transversala a golului este de cel putin 20 mm pe toata lungimea acestuia;

- sectiunea manunchiului de cabluri este de cel mult egala cu 1/8 din sec tiunea golului.

La trecerea cablurilor prin pereti si plansee antifoc sau rezistente la foc se vor lua masuri corespunzatoare de etansare a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului P118 si ale normativului PE 107.

Nu se admite montarea cablurilor care alimenteaza receptoare vitale direct pe elementele combustibile (clasele C3-CA2c si C4-CA2d).

5.35. De regula, un cablu sau o distributie prefabricata contine numai conductoarele aceluiasi circuit. Exceptie fac circuitele destinate pentru un ansamblu de instalatii de comanda - control si telemecanica.

Conexiuni

5.36. Conexiunile trebuie efectuate astfel încât sa fie sigure si durabile si sa permita verificarea contactelor.

5.37. Conexiunile trebuie sa fie:

- realizate cu dispozitive corespunz atoare naturii si sectiunii conductoarelor;

- accesibile pentru a se putea verifica eventuala crestere anormala a temperaturii (cu exceptia conexiunilor cablurilor subterane);

- protejate împotriva atingerilor indirecte si sa prezinte un grad de protectie de min. IP 2X.

5.38. Conexiunile sunt admise în doze al caror capac se fixeaza prin clipsare sau cu suruburi, în tablouri, în plinte sau profile prefabricate.

5.39. Conexiunile trebuie sa permita eventuala înlocuire a conductorului sau modificarea conexiunilor în cazul schimbarilor schemei.

5.40. Conexiunile trebuie realizate astfel încât sa nu fie posibila desfacerea legaturilor în timpul functionarii datorita încalzirii, varia tiilor de sarcina sau vibratiilor.

5.41. Conexiunile nu trebuie sa fie supuse la nici un efort de tractiune, cu exceptia acelora care sunt executate tinându-se seama de acest efort.

5.42. Nu sunt admise conexiuni în traversarile elementelor de constructie.

5.43. Nu se admit conexiuni în tuburile de protectie si în accesoriile acestora (coturi, ramificatii, curbe).

5.44. Se admite ca legatura armaturii constructiei la pamânt sa nu fie accesibila cu conditia ca aceasta sa fie realizata printr -un procedeu sigur si durabil.



5.45. Nu se admit conexiuni în plafoane false nedemontabile, decât daca ele sunt fixate pe un aparat sau receptor electric. Ele trebuie sa ramâna accesibile pentru o eventuala demontare (de exemplu a unui corp de iluminat pentru a-l curata).

5.46. Dozele si cutiile de derivatie trebuie sa asigure un spatiu suficient conductoarelor si bornelor de conexiuni si accesul fara riscuri la acestea.

5.47. Bornele de conexiuni ale circuitelor de siguranta nu trebuie sa fie amplasate în aceeasi doza cu acelea ale altor circuite.

Aparate si receptoare electrice

5.48. Aparatele si receptoarele electrice trebuie sa aiba gradul de protectie corespunzator influentelor externe ale mediului în care urmeaza sa functioneze, conform normativului I.7.

5.49. Majoritatea aparatelor si echipamentelor electrice sunt concepute sa functioneze normal la o temperatura ambianta cuprinsa în intervalul +5° C...+140° C.

5.50. În situatii speciale, receptoarele pot fi:

- de clasa III, alimentate la TFJS sau TFJP printr-un transformator de separare;

- de clasa II, alimentate printr-un transformator de separare de clasa II.

Aparate de separare

5.51. Toate circuitele trebuie sa poata fi separate de orice sursa de energie prin scoaterea de sub tensiune a conductoarelor active (inclusiv conductorul neutru) în scopul executarii lucrarilor de întretinere sau reparatie.

5.52. Pentru tensiuni mai mari de 500 V separarea se realizeaza cu un aparat prevazut cu un dispozitiv de blocare pe pozitia deschis.

5.53. Separatoarele nu au putere de rupere fiind caracterizate prin tensiune nominala, curent nominal (curentul care le strabate permanent) si numar de poli. Ele realizeaza separarea vizibila a circuitelor în gol.

5.54. Pentru circuitele monofazate, realizarea separarii se poate face cu dispozitive de separare daca acestea sunt bipolare.

5.55. În circuitele trifazate fara neutru, separarea se realizeaza cu un disjunctor tripolar sau un întreruptor tripolar care asigura întreruperea simultan a a conductoarelor active.

În circuitele trifazate cu conductor neutru, separarea se face cu disjunctor tetrapolar sau cu disjunctor tetrapolar care asigura întreruperea simultana a conductoarelor active si conductorului neutru.

În schema TN-C conductorul PEN nu trebuie sa fie întrerupt. În acest caz aparatele de separare sunt tripolare.

5.56. În cazul în care în circuitele trifazate se utilizeaza dispozitive de separare unipolare pentru fiecare conductor de faza, atunci acestea trebuie grupate si etichetate distinct pentru identificarea corecta fata de alte dispozitive similare.

Aparataje (întreruptoare, comutatoare, prize)

5.57. Întreruptoarele si comutatoarele sunt aparate de comanda si sunt caracterizate prin curentul nominal, prin curentii pe care îi post stabili (putere de închidere) si întrerupe, tensiunea nominala si numarul de poli. Acestea pot fi:

- întreruptoare, comutatoare, butoane pentru utilizare curenta;



- întreruptoare, comutatoare, butoane utilizare industriala.

5.58. Întreruptoarele circuitelor de lumin a trebuie sa aiba cel putin curentul nominal al acestora, dar nu mai mic de 10 A pentru circuitele cu l ampi fluorescente, conform normativului I.7.

5.59. Întreruptoarele si comutatoarele pentru circuitele de iluminat si prizele pot fi instalate:

- îngropate sub tencuiala;

- aparente;

- montate în plinta sau profil.

Se recomanda sa se lase la conductoare o lungime de rezerv a pentru conexiuni la aparataje astfel încât montarea si demontarea acestora sa se poata efectua usor.

5.60. Toate prizele de 10/16 A trebuie sa fie cu contact de protectie si, daca este posibil, sa fie prev azute cu obturatoare.

Se recomanda ca circuitele care alimenteaza aceste prize sa fie protejate cu dispozitive de protectie diferentiale de înalta sensibilitate (I∆n = 30 mA).

Aparate de actionare, de protectie si de masura

5.61. Alegerea întreruptorului manual se face respectându-se relatia de mai jos care tine seama de faptul ca la aceste aparate curentul de rupere I

r este mai mic decât curentul lui nominal (vezi tabelul 5.2.).

Ir = Ic

în care:

Ir, curentul de rupere al întreruptorului (A);

Ic, curentul de calcul al circuitului (coloanei) (A);

Tabelul 5.2.

Curentii de rupere la întreruptoarele manuale

Curentul nominal IN

(A)

Curentul de rupere Ir (A)

Tensiunea nominala

250V c.c. 440V c.c. 380V c.a. 500V c.a.

cosϕ = 1 cosϕ = 0,7 cosϕ = 1 cosϕ = 0,7

25 19 6 16 12,5 - -

63 45 15 48 30 24 18

100 80 25 80 50 40 30

200 150 50 160 100 80 60



5.62. Alegerea contactoarelor se face respectându-se conditia:

INC = IC [A]

în care: INC, curentul nominal al contactorului care este mult mai mic dec ât curentul de rupere Ir (I r = (8...10)INC) [A].

Pentru motoarele mici, daca conditiile de pornire o permit, se pot prevedea contactoare asociate cu relee termice.

Contactoarele se utilizeaza numai în asocia tie cu sigurante astfel încât conditia de stabilitatea termica si dinamica sa corespunda locului de instalare.

5.63. Se recomanda ca aparatele de protectie împotriva supracurentilor cât si cele pentru protectia împotriva atingerilor indirecte sa fie grupate în tablourile electrice.

5.64. Caracteristicile dispozitivelor de protectie sunt alese astfel încât, în caz de defect, sa nu fie eliminat decât circuitul afectat de acest defect.

5.65. Selectivitatea dispozitivelor de protectie presupune compararea caracteristicilor de func tionare ale acestora. Pentru fuzibile, selectivitatea este asigurata atunci când curentul nominal al fuzibilului din amonte este cel putin egal cu 2 ori curentul nominal al fuzibilului din aval.

5.66. Selectivitatea între dou a dispozitive de protectie diferentiale se asigura atunci când curentul diferential nominal al dispozitivului din amonte este mai mare de cel putin 2 ori decât curentul diferential nominal al dispozitivului din aval si/sau atunci când dispozitivul din amonte are o întârziere constanta superioara timpului de functionare al dispozitivului din aval.

5.67. Sigurantele fuzibile, în func tie de caracteristicile lor de functionare, pot fi utilizate pentru:

- protectia la suprasarcina a conductoarelor circuitelor de iluminat;

- protectia la scurtcircuit a conductoarelor de forta (protectia la suprasarcin a putând fi asigurata prin relee termice) si a coloanelor tablourilor electrice;

- deconectarea circuitelor si coloanelor electrice atunci când acestea nu sunt prevazute cu aparate de comutare.

Alegerea sigurantelor se va face pe baza conditiilor din cap. 3 si 4.

5.68. Alegerea întreruptorului automat se face respectând conditia prezentata pentru contactoare. Fata de contactoare, întreruptoarele permit un numar mult mai mic de ac tionari, pot rupe curenti foarte mari, de ordinul kiloamperilor si au pozi tiile "închis" si "deschis" usor vizibile si de identificat.

Pot fi echipate si cu echipamente diferentiale (cu ∆I = 100 – 300 – 500mA sau 1 A).

5.69. Întreruptorul general de pe tablourile generale, în caz de urgenta trebuie sa poata scoate de sub tensiune, printr-o singur a manevra, toate conductoarele active. Acest aparat trebuie sa aiba dispozitivul de actionare amplasat în exteriorul tabloului electric.

5.70. Disjunctoarele se aleg respectând urmatoarea conditie:

350 - - 280 175 140 105

630 - - 480 300 240 180

1000 - - 800 800 400 300



IND = Ic

în care: IND, curentul nominal al disjunctorului (A).

Disjunctoarele sunt prevazute cu echipamente pentru protectia la suprasarcina, pentru protec tia la scurtcircuit, cu reglaj fin sau în trepte si optional si cu echipament diferential.

La alegerea disjunctorului se are în vedere ca alegerea si reglajul echipamentelor de protectie se face:

- pentru relee termice si electromagnetice, conform art. 5.71 si 5.72.;

- pentru protectia diferentiala, valoarea curentului nominal al echipamentului diferential se stabileste pe considerente de selectivitate dorita astfel:

l pentru selectivitate pe orizontala (vezi cap. 4) nu sunt impuse conditii, echipamentele diferentiale functionând în paralel;

l pentru selectivitatea pe verticala se impune ca valoarea curentului nominal al echipamentului diferential din amonte sa fie cel pu tin dublu fata de valoarea cea mai mare a echipamentului din aval.

5.71. Alegerea si reglarea releelor termice se face tin ându -se seama de relatia:

Ireglare ˜ Ic [A]

Releul termic se foloseste pentru protectia la suprasarcina a conductoarelor circuitelor (coloanelor):

- în serie cu un contactor si siguran te;

- în serie cu un întreruptor automat.

Pentru protectia la scurtcircuit a releelor termice în cazul asocierii cu siguran te trebuie asigurat a o coordonare a caracteristicilor lor cu acelea ale sigurantelor fuzibile (vezi tabelul 5.3.)

Tabelul 5.3.

Coordonarea între curentul maxim al fuzibilului si curentul de serviciu al RT

Curentul de

serviciu al RT

[A]

0,19 0,29 0,4 0,55 0,75 1 1,3 1,8 2,4 3,3 4,5 6 8 11 15

Curentii maximi ai fuzibilului sigurantei

[A]

0,5 0,8 2 2 2 4 4 6 6 10 10 16 20 25 35

Curentul de

serviciu al RT

[A]

20 25 32 40 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630

Curentii maximi ai fuzibilului sigurantei

50 63 80 100 125 160 200 250 250 315 315 500 630 *** ***



*** Numai întreruptor automat

5.72. Alegerea si reglarea releelor electromagnetice din constructia disjunctoarelor se face respectându-se urmatoarele relatii:

IREM = 1,2Ip, pentru circuite;

IREM = 1,2Icmax, pentru coloane;

IREM = 1,2Iadm, pentru relee EM cu activare temporizata;

în care: IREM, curentul de reglare al REM (A).

5.73. Se recomanda utilizarea unui dispozitiv specializat în detectarea lipsei unei faze pentru protectia motoarelor trifazate. Acest dispozitiv asigura scoaterea de sub tensiune a motorului în cazul întreruperii unei faze.

Aparate de masura

5.74. Voltmetrele se prevad în scopul masurarii tensiunilor de faza si de linie. Ele se conecteaz a la intrarea în tabloul electric prin intermediul unui comutator voltmetric (cheie voltmetrica) care permite utilizarea unui singur voltmetru pentru masurari.

Domeniul de masura al voltmetrului se alege astfel încât:

UV = 1,1U N [V]

în care:

UV, valoarea maxima a tensiunii pe care o poate masura voltmetrul (V);

UN, tensiunea nominala a circuitului sau coloanei (V).

5.75. Ampermetrele se prevad pentru masurarea curentului pe circuitele de alimentare. La tablourile de lumina se instaleaza de obicei pe fiecare faz a câte un ampermetru pentru a se putea face echilibrarea în timp a încarcarii fazelor.

Ampermetrul în general nu se instaleaza direct ci prin intermediul unui reductor de curent.

Domeniul de masura al ampermetrului se stabileste astfel:

IA ˜ 1,3IC [A]

în care:

IA, valoarea maxima a curentului pe care o poate masura ampermetrul; daca se foloseste un reductor de curent, se pot utiliza ampermetre de 5A (sau mai rar de 1A) instalate pe secundarul transformatorului de curent, curentul de masurat trecând prin primarul acestuia;

Ic, curentul de calcul al circuitului electric (A).

5.76. Wattmetrele se instaleaz a conform instructiunilor producatorilor, ele put ând avea rezistente aditionale

[A]



pentru extinderea domeniului de masura a tensiunii si sunturi sau transformatoare de curent, pentru extinderea domeniului de m asura a curentului.

În general ele se aleg astfel încât sa fie respectat a relatia:

PNW 1,3P C [kW]

în care:

PNW, puterea maxima care se poate masura cu wattmetrul (kW);

PC, puterea de calcul a circuitului respectiv (kW).

5.77. Contoarele de energie activa sau reactiva se aleg în functie de conditiile de masurare, putând fi conectate direct sau prin transformatoare de curent si de tensiune.

Daca exista tarife diferentiale la energia electrica, se instaleaza contoare cu dublu tarif, echipate cu ceas de comutare.

[top]

6. VERIFICARI

6.1. Toate instalatiile electrice trebuie verificate pentru a se asigura o buna functionare si pentru a preveni aparitia unor accidente sau incendii.

Verificarile se fac:

- înaintea punerii în functiune a instalatiilor electrice, pentru lucrarile noi;

- dupa modificari, reparatii capitale, modernizari, extinderi ale instalatiilor, în conformitate cu reglementarile de exploatare si instructiunile întocmite de proiectant si de produc atorii de echipamente, aparate, receptoare si materiale electrice;

- în exploatare, la intervale regulate de timp (periodic).

Verificarea periodica se efectueaza de catre personal calificat care poseda cunostinte aprofundate de protectia muncii si în domeniul prevenirii riscurilor de soc electric.

6.2. Alimentarea cu energie electric a a consumatorilor se face numai în baza unui "certificat de conformitate" cu normele în vigoare a instala tiei electrice executate, privind siguran ta în exploatare si protectia utilizatorilor.

Acest "certificat de conformitate" se elibereaza executantului dupa realizarea de catre acesta a instalatiei electrice, de catre o societate al carei obiect de activitate este verificarea instala tiilor electrice.

Este obligatoriu ca beneficiarul (consumatorul) sa ceara executantului lucrarilor de instala tii electrice o copie a "certificatului de conformitate" cu reglement arile tehnice în vigoare, pentru instalatia electrica executat a, certificat în baza caruia i s-a facut punerea sub tensiune a acesteia.

6.3. Verificarile instalatiilor electrice se fac prin examinare vizuala si masuratori (încercari).

Verificari prin examinare vizuala

6.4. Verificarile prin examinare vizuala se fac înaintea verificarilor prin m asuratori.

6.5. La verificarea prin examinare a materialelor electrice, care în functionare normala se afla permanent sub tensiune, se urmareste sa se stabileasca daca acestea îndeplinesc urmatoarele conditii:



- sunt în conformitate cu normele de securitate si de produs (marcaj, certificare);

- sunt alese si montate corect, conform prevederilor din normativul I.7, din prezentul ghid, instruc tiunilor producatorului si cu alte norme specifice;

- nu prezint a nici un defect vizibil care ar putea afecta buna functionare si securitatea bunurilor si a persoanelor.

6.6. Verificarea prin examinare trebuie sa aiba în vedere pe cât posibil:

- masurile de protectie împotriva socurilor electrice;

- masurile de protec tie împotriva incendiului (prezenta barierelor antifoc sau rezistente la foc si a altor elemente pentru împiedicarea propagarii fl acarii, fumului si gazelor si protectia împotriva efectelor termice);

- alegerea corecta a conductoarelor;

- alegerea corecta si reglajul dispozitivelor de protectie si control al izolatiei;

- prezenta si corecta amplasare a dispozitivelor de întrerupere si comanda;

- alegerea echipamentelor, materialelor si masurilor de protectie corespunz ator influentelor externe;

- identificarea conductoarelor neutre si de protectie;

- identificarea circuitelor, sigurantelor, întreruptoarelor, butoanelor etc.;

- realizarea corect a a conexiunilor conductoarelor;

- asigurarea accesibilitatii pentru întretinere.

Încercari-masuratori

6.7. Încercarile la care sunt supuse instala tiile electrice se efectueaza în urmatoarea ordine:

- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare;

- rezistenta de izolatie a instalatiei electrice;

- separarea circuitelor;

- rezistenta de izolatie a pardoselilor;

- întreruperea automata a alimentarii;

- încercari functionale pentru echipamente neasamblate de producator.

6.8. Verificarea continuitatii conductoarelor

Pentru circuitele cu intens itatea nominala mai mica sau egala cu 30 A, se recomanda ca încercarea sa fie efectuata cu o surs a de tensiune de 4...24 V la mers în gol, de curent continuu sau alternativ si cu un curent de cel putin 0,1 A.

Curentul utilizat pentru încercarea continuitatii trebuie sa fie corespunzator clasei de influenta externa a încaperii respective.

Încercarea este considerata satisfacatoare daca dispozitivul utilizat pentru aceasta da o indicatie corecta si stabila.



6.9. Verificarea rezistentei de izolatie a instalatiei

Masuratorile se efectueaz a cu instalatia scoasa de sub tensiune si cu aparatele aferente acesteia, deconectate.

Rezistenta de izolatie masurat a între fiecare conductor activ si pamânt (conductoarele de faza si conductorul neutru pot fi legate împreuna), consumatorii fiind deconectati, trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea corespunz atoare din tabelul 6.1.

Masuratorile se efectueaza în curent continuu. Aparatul utilizat trebuie sa fie capabil sa furnizeze tensiunea de încercare mentionata în tabelul 6.1. cu un curent de 1 m A.

Tabelul 6.1.

Valorile tensiunilor de încercare

În cazul rezistentei de izolatie a cablurilor electrice de încalzire înglobate în elemente de constructie trebuie sa se tin a seama de urmatoarele:

- Rezistenta de izola tie masurat a dupa înglobarea acestora în beton trebuie sa fie egala cu 1000Ω /volt

tensiune nominala si element de încalzire, dar nu mai pu tin de 250000Ω ;

- În functie de valoarea tensiunii nominale a elementelor încalzitoare, rezisten ta de izola tie trebuie sa fie cel putin egala cu:

l 250.000Ω pentru elementele încalzitoare cu tensiune nominala de 220 sau 230 V; l 400.000Ω pentru elemente încalzitoare cu tensiunea nominala de 380 sau 400 V.

În cazul cablurilor de încalzire cu izolatie minerala, daca valoarea prescrisa nu este atinsa la verificarea initiala, trebuie supravegheata evolutia rezisten tei de izolatie. Aceasta trebuie sa ajunga la valoarea necesar a într-un interval de timp acceptabil.

6.10. Verificarea separarii circuitelor

Separarea partilor active de cele ale altor circuite si de pamânt (cu exceptia TFJP) trebuie verificata prin masurarea rezistentei de izolatie. Valorile m asurate trebuie sa fie cele din tabelul 6.1.

6.11. Verificarea rezistentei de izolatie a pardoselilor

Pentru aceasta verificarea se utilizeaza un ohmmetru cu magnetou sau un aparat pentru masurarea izolatiei cu baterii încorporate care da o tensiune la mers în gol de 500 V c.c. (sau de 1000 V c.c. daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mare de 500 V).

Rezistenta se masoara între electrodul de masura aplicat la suprafata pardoselii si un conductor de protectie al instalatiei.

6.12. Verificarea întreruperii automate a alimentarii

Tensiunea nominala a circuitului

(V)

Tensiunea de încercare în curent continuu

(V)

Rezistenta de izolatie (MΩ)

TFSJ si TFJP 250 = 0,25

= 500 500 = 0,5

> 500 1000 = 1,0



6.12.1. Verificarea eficacitatii masurii de protectie împotriva atingerilor indirecte se face tinând seama de schema de legare la pamânt.

În schema TN încercarea consta în verificarea valorii curentului minim de defect între faza si conductorul de protectie. Aceasta valoare trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea curentului care asigura functionarea dispozitivului de protectie în intervalul de timp corespunz ator.

Verificarea conformitatii instalatiei cu nota de calcul a proiectantului se face numai prin examinare în ceea ce priveste:

- sectiunile si lungimile circuitelor;

- tensiunea nominala (pentru fuzibile) si reglajul dispozitivelor de întrerupere automat a (pentru disjunctoare).

6.12.2. Pentru verificarea func tionarii dispozitivelor diferentiale se pot folosi urmatoarele trei metode de încercare:

a) O rezistenta variabila Rp este montata între un conductor activ si în aval de masele legate la conductorul de

protectie (fig. 6.1). Curentul este masurat reduc ând valoarea rezistentei variabile Rp. Curentul I∆ pentru care

functioneaza dispozitivul nu trebuie s a fie superior curentului diferential rezidual nominal I∆n.

Metoda se poate aplica pentru schemele TN-S, TT, IT.

b) În cea de-a doua metoda de verificare (fig. 6.2 ) rezistenta variabila este montata între un conductor activ (în amonte) si un alt conductor activ (în aval).

Curentul I∆ pentru care dispozitivul functioneaza nu trebuie sa fie mai mare dec ât I∆n.

Metoda se poate aplica pentru schemele TN, TT, IT.

c) Cea de a treia metoda utilizeaza un electrod auxiliar (fig. 6.3). Valoarea curentului este marita prin reducerea valorii rezistentei variabile R

p. Se masoara tensiunea între mase si un electrod auxiliar.

Se masoara curentul I∆ care nu trebuie s a fie mai mare decât I∆n, dupa care se verifica urmatoarea relatie:

unde UL este tensiunea limita admisa (V).

Aceasta metoda se utilizeaza în schemele TN-S, TT si IT. În schema IT poate fi necesar a legarea la pamânt a unui punct din instalatie în timpul încerc arilor pentru a se obtine functionarea dispozitivului.

6.13. Încerc arile functionale pentru echipamente neasamblate de produc ator se fac împreuna cu tehnologul sau specialistul proiectant, pe baza instruc tiunilor producatorilor.

[top]

7. INSTALATII ELECTRICE ÎN SPATII SPECIALE

7.1. Compensarea puterii reactive

7.1.1. Compensarea puterii reactive se aplica în instalatiile electrice av ându -se în vedere faptul ca aceasta compensare aduce importante avantaje, cum sunt:



- reducerea sectiunii conductorului (vezi tabelul 7.1.);

- reducerea pierderilor în retea;

- reducerea socurilor de tensiune;

- cresterea puterii disponibile la consumator (se poate realiza de exemplu extinderea instalatiei electrice).

Tabelul 7.1.

Indicele de majorare a sectiunii conductoarelor în functie de valoarea factorului de putere

7.1.2. O indicatie asupra energiei reactive, respectiv a puterii reactive pe care o consuma instalatia electrica se obtine determin ând tgϕ cu relatia:

în care:

puterea activa P[W] este, în:

- monofazat P = UfIcosϕ

- trifazat:

puterea reactiva Q[VAR] este, în:

- monofazat: Q = UfIsinϕ

- trifazat:

puterea aparenta S[VA] este, în:

- monofazat: S = U fI

- trifazat:

unde:

I, curentul de faz a (A):



(conform diagramei puterilor), puterea aparent a (VA);

Factorul de putere cosϕ 1 0,8 0,6 0,4

Indicele de majorare a sectiunii conductoarelor 1 1,25 1,76 2,5



, factorul de putere.

Cu cât valoarea tg ϕ este mai mica, cu atât ponderea energiei, respectiv puterii reactive este mai mica si deci instalatia electrica functioneaza optim.

În tabelul 3.1. se dau valorile cosϕ si tgϕ pentru cele mai uzuale receptoare electrice.

7.1.3. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala.

7.1.4. Compensarea puterii reactive se face pe cale naturala, prin masuri privind montarea si functionarea receptoarelor.

Masurile de compensare pe cale naturala sunt:

- înlocuirea motoarelor asincrone, putin încarcate, cu motoare asincrone cu putere mai mica;

- evitarea mersului în gol al motoarelor;

- desfiintarea, pe cât posibil, a transmisiilor;

- îmbunatatirea calitatii reparatiilor motoarelor;

- înlocuirea motoarelor asincrone cu motoare sincrone;

- înlocuirea transformatoarelor putin încarcate si deconectarea transformatoarelor în timpul mersului în gol utilizând limitatoare de mers în gol.

7.1.5. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale artificiala, prin montarea de instalatii sau echipamente care sa compenseze energia reactiva necesara functionarii consumatorilor industriali, cum ar fi:

- Compensatorul sincron care este un motor sincron, care se utilizeaza exclusiv pentru îmbun atatirea factorului de putere, fara sarcina la arbore. El poate fi usor reglat (prin variatia excitatiei) la necesitatile de moment ale instalatiilor privind compensarea puterii reactive a acestora.

- Condensatoare statice individuale sau grupate în baterii.

- Instalatii de compensare automat a cu condensatoare statice.

7.1.6. Condensatoarele statice se fabrica pentru diferite tensiuni si ele se monteaza:

- centralizat, pentru o întreaga instalatie pe care o deserveste;

- descentralizat, în diferite puncte ale instalatiei;

- direct la receptoare inductive.

7.1.7. Daca puterea reactiva de compensat este mai mica de 15% din puterea aparenta a transformatorului, atunci se utilizeaza baterii de condensatoare statice cu o singura treapta.

Daca puterea reactiva de compensat este mai mare de 15% din puterea aparent a a transformatorului, atunci se utilizeaza condensatoare statice în trepte, cu reglaj automat.

7.1.8. Condensatoarele statice individuale sau grupate în baterii au putere unitara constanta si punerea lor în functiune se face:

- cu ajutorul unui disjunctor sau întreruptor;



- cu ajutorul unui contactor;

- direct la bornele receptorului.

Condensatoarele statice individuale sau grupate în baterii se utilizeaza:

- la bornele receptoarelor de tip inductiv (motoare si transformatoare);

- pe un grup de motoare mici la care compensarea ar fi prea scumpa daca s-ar face individual;

- în cazul în care fluctuatia de sarcina a consumatorului este mica si factorul de putere are variatii mici.

7.1.9. Instalatiile de condensatoare statice în trepte cu reglaj automat, permit adaptarea automata a puterii reactive compensat a de bateriile de condensatoare în functie de un cosϕ si impus în permanenta.

Instalatiile de condensatoare statice în trepte cu reglaj automat se utilizeaza în cazul în care puterea reactiva consumata sau puterea activa variaza între limite largi (de ex. la bornele tablourilor generale de joasa tensiune).

7.1.10. Dupa deconectarea unui condensator acesta ramâne încarcat cu o sarcina electrica, tensiunea la bornele lui fiind egala cu tensiunea instalatiei în momentul întreruperii, fiind necesara descarcarea lui rapid a pentru:

- a proteja personalul împotriva unor descarcari accidentale;

- a nu se reconecta încarcat la instalatie.

Descarcarea se face cu reactante inductive sau rezistente de descarcare, montate în paralel cu condensatoarele.

În cazul în care condensatoarele sunt montate direct la receptor si în paralel cu înfasurarile motorului sau transformatorului, aceste înfasurari servesc si ca rezistente de descarcare.

7.1.11. Masura de protec tie la soc electric prin limitarea energiei de desc arcare, care se aplica în special condensatoarelor, trebuie s a satisfaca doua conditii:

- sa limiteze energia de descarcare la maximum 50µC;

- sa limiteze curentul permanent care poate sa se scurga dupa descarcare la:

l 1 mA în curent alternativ sau 3 mA în curent continuu, pentru partile care pot fi atinse în functionare normala;

l 3,5 mA în curent alternativ sau 10 mA în curent continuu, pentru alte parti.

În tabelul 7.2. se dau orientativ, valorile puterii bateriilor de condensatoare în func tie de puterea nominala a motoarelor pentru un factor de putere compensat de cca. 0,92.

Tabelul 7.2.

Valorile puterii bateriilor de condensatoare în functie de puterea nominala a motorului

Puterea nominala a motorului

Puterea reactiva necesara în (kvar) în functie de viteza de rotatie (t/min) a motorului

kW CP 3000 1500 1000 750

22 30 6 8 9 10



De exemplu, pentru un motor cu putere nominala 22 kW si n = 3000 rot/min, la sarcina nominala cosϕ = 0,83, iar dupa compensare cu 6 kvar, factorul de putere devine cosϕ = 0,93.

7.1.12. Echipamentele care contin electronica de putere (punti redresoare, surse de alimentare fara întrerupere - UPS-uri, motoare cu viteza variabila, cuptoare cu arc electric, aparate de sudare, balasturile tuburilor fluorescente etc.), introduc în retea armonici. Aceste armonici perturba functionarea multor echipamente electrice. În particular, condensatoarele sunt foarte sensibile la armonice diferite datorita faptului ca impedanta lor scade proportional cu rangul armonicilor prezente în retea.

Condensatoarele în sine nu sunt generatoare de armonici. Atunci când frecventa proprie a ansamblului condensatoare - retea se aproprie de rangul unei armonici, apare fenomenul de rezonanta prin amplificarea armonicii respective.

Frecventa de rezonanta fr depinde de impedanta retelei si este data de relatia:

în care:

S8 , puterea de scurcircuit a retelei în (kVA);

Q, puterea bateriei de condensatoare, în (kVAR);

Aceasta rezonanta conduce la aparitia unui curent de suprasarcin a în condensatoare care provoac a încalzirea acestora, apoi îmbatrânirea prematura si în final, la defectarea lor.

30 40 7,5 10 11 12,5

37 50 9 11 12,5 16

45 60 11 13 14 17

55 75 13 17 18 21

75 100 17 22 25 28

90 125 20 25 27 30

110 150 24 29 33 37

132 180 31 36 38 43

160 218 35 41 44 52

200 274 43 47 53 61

250 240 52 57 63 71

280 380 57 63 70 79

355 482 67 76 86 98

400 544 78 82 97 106

450 610 87 93 107 117



Pentru a împiedica aparitia acestor fenomene se utilizeaz a:

- condensatoare supradimensionate la tensiune (de ex. de 440 V pentru o retea de 400 V c.a.);

- reactante inductive pentru filtrarea armonicilor asociate condensatoarelor.

7.1.13. Un exemplu de calcul a puterii bateriei de condensatoare la un consumator, se da în Anexa 6.

7.2. Instalatii electrice pentru bai, dusuri sau piscine

7.2.1. În încaperile pentru bai, dusuri sau piscine, instalatiile electrice trebuie sa respecte anumite conditii datorita conductibilit atii crescute a corpului uman aflat în stare umeda sau imersata.

7.2.2. În bai, dusuri sau piscine este obligatorie:

- limitarea amplas arii materialelor si echipamentelor electrice în imediata apropiere a cazilor de baie, dusurilor sau piscinelor;

- realizarea egalizarii potentialelor tuturor elementelor conductoare electric accesibile utilizatorilor.

Încaperi pentru bai sau dusuri

7.2.3. În încaperi pentru bai sau dusuri se definesc urmatoarele volume de protec tie (vezi fig. 7.2.1.a., fig. 7.2.1.b., fig. 7.2.2., fig. 7.2.3.):

- volumul 0 este volumul interior al c azii de baie sau de dus;

- volumul 1, este situat deasupra cazii de baie sau de dus limitat de:

l suprafata verticala circumscrisa cazii de baie sau de dus în general, iar în cazul unui dus cu tija fixa sau flexibila si fara cada, o suprafata cilindrica verticala cu raza de 0,6 m, a c arei axa trece prin tija dusului;

l pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m înaltime fata de aceasta, iar daca fundul cazii de baie sau de dus este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal este situat la 2,25 m deasupra fundului cazii sau dusului; în cazul în care cada de baie este încastrata în pardoseala, volumul 1 este limitat de suprafata verticala circumscrisa marginilor exterioare ale acesteia, vezi fig. 7.2.3.;

- volumul 2 este volumul limitat de:

l suprafata exterioara a volumului 1 si o suprafa ta paralela situata la 0,6 m de aceasta; l pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m înaltime deasupra acesteia;

- volumul 3 este volumul limitat de:

l suprafata verticala exterioara a volumului 2 si o suprafata paralela situata la 2,40 m de aceasta; l pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.

7.2.4. Spatiul situat sub cada de baie sau de dus (daca exist a) nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3 daca acesta este închis si accesibil numai printr-un capac ce poate fi deschis numai cu ajutorul unei scule speciale.

Prin analogie, daca la o înaltime mai mica de 2,25 m deasupra solului se afl a un plafon fals, spa tiul situat deasupra plafonului nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3.

Volumele din aceeasi încapere situate deasupra volumelor 1, 2 si 3 se supun conditiilor din volumul 3 de protectie.

7.2.5. Volumele de protectie din încaperile de baie sau de dus se încadreaza în clasele de influente externe



conform tabelului 7.3.

Tabelul 7.3.

Clasele de influente externe functie de volumele de protectie pentru bai si dusuri

7.2.6. Materialele electrice pot fi utilizate în volumele de protec tie din încaperi pentru bai si dusuri în conditiile date în tabelul 7.4.

Tabelul 7.4.

Conditii de utilizare a materialelor electrice în volumele de protectie din încaperi de baie sau de dus

NOTA:

X: interzis

II: admis în clasa II;

DR 30 mA: protectie realizata cu dispozitive de protectie diferentiale de 30 mA;

(a) limitate la cele necesare pentru alimentarea aparatelor situate în acest volum;

(b) TFJS limitata la 12V c.a. sau 30V c.c.;

(c) admise încalzitoare de apa instantanee;

(d) fara limitarea tensiunii (= 50V);

Volumul de protectie 0 1 2 3

Temperatura ambiant a AA 4 4 4 4

Umiditate AB 4 4 4 4

Prezenta apei AD 7 4 3 2

Rezistenta electrica BB 3 3 2 2

Contacte BC 3 3 3 3

Volum de protectie

Materialul electric

0 1 2 3

Distributii X(b) II (a) II (a) II

Aparataje X X(b) X(b)(e) separare TFJS(d),

DR 30 mA

Receptoare X(b) X(b)(c) II+DR 30 mA(b)(c)(e)

separare TFJS(d),

DR 30 mA (c)



(e) este admisa o priza de curent alimentat a printr-un transformator de separare.

7.2.7. Receptoarele de clasa I de protectie instalate la post fix (de ex. masini de spalat si uscat rufe) nu trebuie sa fie amplasate în interiorul volumului I.

7.2.8. Dac a dimensiunile încaperilor de bai sau dusuri nu permit amplasarea receptoarelor mentionate la art. 7.2.7. în afara volumului 2 de protectie si de asemenea nu este posibil a amplasarea lor în alta încapere, ele pot fi instalate la post fix în interiorul volumului 2 cu conditia ca orice contact între acestea si o persoana aflat a în interiorul volumului 0 sau 1 sa nu fie posibil. Aceasta se poate realiza cu un învelis sau un perete din material electroizolant.

7.2.9. Încalzitoarele instantanee de apa sunt admise în volumul I daca se respecta urmatoarele conditii:

- alimentarea cu apa rece se face prin conducte metalice fixe;

- racordul electric se realizeaza fara priza de curent, direct din instalatia electrica;

- circuitul care alimenteaz a încalzitorul instantaneu de apa trebuie protejat printr-un dispozitiv de protectie diferential rezidual de cel mult 30 mA;

- daca încalzitorul de apa este de clasa I de protectie, trebuie racordat la legatura echipotentiala a încaperii.

7.2.10. O încapere de dus contine mai multe locuri de dus, separate sau nu prin pereti despartitori si pot avea

- cabine de du s cu vestiar individual;

- cabine de du s fara vestiar individual (dus colectiv);

- locurile de dus sunt neseparate prin pereti despartitori (dus colectiv).

O cabina de dus contine un singur loc de dus.

7.2.11. O cabina de dus cu vestiar individual (denumita dus individual), este un spatiu închis format din cabina de dus propriu-zisa si un vestiar al cabinei, adiacent acesteia (vezi fig. 7.2.4.). Volumele de protectie sunt distribuite, în acest caz, astfel:

- volumul 1, constituit din dusurile propriu-zise;

- volumul 2, constituit din vestiare;

- volumul 3, constituit din sp alatoare si WC-uri.

7.2.12. În cazul în care încaperile de dus contin cabine fara vestiar individual (dus colectiv - vezi fig. 7.2.5.), volumele de protectie sunt:

- volumul 1, constituit din cabinele de dus;

- volumul 2, constituit din acea parte a încaperii exterioara cabinelor de du s.

7.2.13. În încaperile de du s cu locuri de dus neseparate prin pereti despartitori (încaperile de dus colectiv -vezi fig. 7.2.6 .), volumele de protectie sunt delimitate astfel:

- volumul 1, definit în plan orizontal de suprafata destinat a sa asigure scurgerea apei, eventual limitata de un perete despartitor;

- volumul 2, constituit din acea parte a încaperii exterioara volumului 1;

- volumul 3, constituit din vestiare.



Legatura echipotentiala suplimentara

7.2.14. În încaperile de baie sau de dus se executa o legatura echipotentiala suplimentara care are ca scop egalizarea potentialelor tuturor elementelor conductoare din punct de vedere electric din încaperea respectiva si limitarea tensiunii de atingere la o valoare nepericuloasa, tin ând seama de conditiile particulare în care se gasesc persoanele din aceasta incinta (conditii de influente externe BB3, conform tabelului 7.3.).

7.2.15. Legatura echipotentiala suplimentara poate fi realizata în interiorul încaperii de baie sau de dus ceea ce însa nu implica existenta ei pe tot parcursul în interiorul volumului limitat de pereti, esential fiind ca fiecare încapere de acest gen sa aiba o legatura echipotentiala individuala. De exemplu, daca nu este posibila legarea unor elemente conductoare în interiorul încaperii, aceasta legatura poate fi realizata la exterior, în încaperi alaturate camerelor de baie sau de dus.

7.2.16. Legatura echipotentiala poate fi realizata în montaj îngropat si trebuie sa fie efectuata în peretii camerei de baie sau de dus.

7.2.17. Legatura echipotentiala se poate realiza cu un conductor de 2,5 mm2 din Cu pozat într-un tub izolant si nu trebuie sa fie vizibila pe tot parcursul ei, dar conexiunile ei trebuie sa fie accesibile (pentru ca în caz de defect sa poata fi verificata continuitatea electrica a legaturilor).

7.2.18. O armatura metalica poate constitui un element al legaturii echipotentiale. Elementele conductoare (mai ales conductele instala tiilor de canalizare) la care exist a riscul întreruperii acestei legaturi în cazul demontarii lor pentru diverse scopuri (de exemplu pentru înlocuiri, repara tii) nu trebuie sa serveasc a ca element de legatura echipotentiala.

7.2.19. În cazul în care legatura echipotentiala principala este realizat a în subsol sau la parter într-o încapere alaturata celei de baie sau de dus, nu este necesara realizarea unei legaturi echipotentiale suplimentare în interiorul acesteia din urma în cazul în care cada de baie sau de dus, instalatia de apa si celelalte elemente conductoare sunt legate între ele si la conductorul de protectie al circuitului electric de alimentare al camerei de baie sau de dus.

Elemente conductoare care trebuie legate la legatura echipotentiala

7.2.20. În general trebuie legate la legatura echipotentiala suplimentara toate elementele conductoare, cu exceptia celor de mici dimensiuni care nu prezinta riscul de a avea un potential diferit de cel al legaturii echipotentiale.

7.2.21. La legatura echipotentiala se leaga:

- masele instalatiilor electrice de apa calda, apa rece, canalizare si gaz;

- toate celelalte elemente conductoare electric cum sunt:

l grilajele metalice ale usilor si ferestrelor

l radiatoarele instalatiei de încalzire centrala (sunt suficient sa se lege pe tur sau pe retur); l gurile de ventilare mecanic a, atunci când aceste guri si tubulatura de ventilare sunt metalice; aceast a

legatura poate fi efectuata pe tubulatura principala de ventilare chiar daca conexiunea este inaccesibila, putând fi verificata însa continuitatea electrica între legatura propriu-zisa si o parte accesibila a tubulaturii iar daca gura de ventilare este din material izolant, se leaga la legatura echipotentiala tubulatura de ventilare daca aceasta este metalica.

7.2.22. Nu este necesara legarea gurilor sau tubulaturii de ventilare la legatura echipotentiala în urmatoarele situatii:

- gura de ventilare se gaseste, în orice punct al ei, în afara volumului 2 de protectie si se afla la o înaltime cel putin egala cu 2 m deasupra pardoselii finite;

- gura de ventilare este separata de tubulatura de ventilare printr-un element izolant fix (caracteristicile izolante ale acestui element fiind verificate printr-o încercare a rigiditatii dielectrice la o tensiune de 1500 V



timp de 1 min.) cu o lungime de cel putin 3 cm;

- tubulatura principala de ventilare este din material neconducator electric (de ex. beton nearmat), indiferent de natura racordului gurii de ventilare.

Conditiile de racordare a conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a încaperii de baie sau de dus sunt date în tabelul 7.5.

Tabelul 7.5.

Conditii pentru racordarea conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a încaperii de baie sau de dus

NOTA:

* Daca gura de ventilare este din material izolant, conducta de ventilare trebuie racordata la legatura echipotentiala.

** Izolarea poate fi realizat a printr-un element izolant fix având o lungime de cel putin 3 cm.

7.2.23. Legatura echipotentiala trebuie realizata într-o încapere de baie sau de dus chiar daca echipamentul electric din aceasta se limiteaza la un corp de iluminat în plafon, datorita posibilitatii de instalare ulterioar a a altor echipamente electrice si a riscului de propagare a unui potential din exterior.

Corpuri de iluminat

7.2.24. În încaperile de bai sau de dus este interzisa folosirea corpurilor de iluminat suspendate sau cu dulii metalice.

7.2.25. Amplasarea corpurilor de iluminat în volumele 0 sau 1 de protectie este interzisa.

7.2.26. Pot fi instalate în volumul 2 de protectie:

- Corpuri de iluminat care contin parti metalice accesibile numai daca sunt alimentate de un transformator de separare amplasate în afara volumului 2, cu conditia ca acesta sa alimenteze un singur corp de iluminat. Aceste corpuri de iluminat pot fi alimentate de asemenea în TFJS. În cazul în care transformatorul de separare alimenteaza doua corpuri de iluminat, masele acestora se leaga între ele dar nu se racordeaza la legatura echipotentiala;

- Corpuri de iluminat cu dispersorul din material electroizolant care prin scoatere produce întreruperea tuturor conductoarelor active ale aliment arii duliilor fara ca vreo parte metalica a corpului de iluminat sa devina accesibila.

7.2.27. În exteriorul volumului 2 de protectie, partile metalice accesibile ale corpurilor de iluminat care nu sunt de clasa II de protectie, trebuie racordate la conductorul de protectie (PE).

Natura conductelor si gurilor de ventilare Legarea gurii de ventilare la legatura echipotentiala a

încaperii de baie sau de dus Conducta principal a

Derivatie Gura de ventilare

Metalica Metalica Metalica sau nemetalica

Da*

Metalica Izolata** Metalica sau nemetalica

Nu

Din beton armat Metalica sau nemetalica

Metalica sau nemetalica

Nu



7.2.28. Corpurile de iluminat trebuie sa fie situate la o înaltime superioara înaltimii tijelor de dus si la cel putin 2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului cazii de dus (se ia în consideratie cea mai mare dintre ele).

7.2.29. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat trebuie realizate urmând masura de protectie prin izolatie suplimentara.

7.2.30. Dulapurile de toaleta care contin corpuri de iluminat, întreruptoare si prize de curent pot fi instalate în volumul 2 de protectie daca acestea sunt de clasa II de protectie si daca priza este alimentata printr -un transformator de separare.

Dulapurile care nu contin corpuri de iluminat de clas a II de protectie pot fi instalate numai în exteriorul volumului 2 de protectie si conditia de a se asigura continuitatea electrica a elementelor lor metalice si legarea acestor elemente la conductorul de protectie (PE).

Piscine

7.2.31. La piscine, volumele de protec tie sunt distribuite astfel (vezi fig. 7.2.7.):

- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzând deschiderile în peretii sau fundul acestuia, accesibile persoanelor care se afl a în bazin;

- volumul 1, este volumul limitat, pe de o parte, de suprafata verticala situata la 2 m de marginile bazinului si pe de alta parte, de pardoseala sau de suprafata pe care se afl a persoanele si planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau acestei suprafete.

În cazul în care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafata verticala situata la 1,5 m în jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafetei celei mai înalte pe care se pot gasi persoane.

- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafa ta verticala exterioara a volumului I si suprafata paralela situata la 1,5 m de aceasta si de pardoseala si suprafata situata la 2,5 m deasupra solului, pe de alta parte.

7.2.32. Clasele de influente externe pentru piscine, functie de volumele de protectie se dau în tabelul 7.6.

Tabelul 7.6.

Clasele de influente externe în care se încadreaza volumele de protectie pentru piscine

NOTA:

Volum de protectie

Clase de influente externe

0 1 2

1 2 3 4

Temperatura ambiant a AA 4 4 4

Umiditatea AB 4 4 4

Prezenta apei AE 8 5 2*

Rezistenta electrica BB 3 3 2

Contacte BC 3 3 3



* 4. daca piscina este exteriora

Protectia împotriva socurilor

7.2.33. Daca pompa de alimentare a piscinei este amplasata într-o încapere adiacenta acesteia si accesibila printr-o trapa sau usa situata pe plaja care înconjoara piscina, poate fi utilizat a protectia împotriva socurilor electrice prin "întreruperea automata a alimentarii", daca urmatoarele doua conditii sunt îndeplinite simultan:

a) pompa este racordata la baz inul piscinei printr-o:

- conducta de apa izolant a din punct de vedere electric;

- conducta de apa metalica racordata la legatura echipotentiala a bazinului piscinei;

b) trapa sau usa de acces nu poate fi deschisa decât cu ajutorul unei chei sau a unei scule.

Incinta în care se afla pompa este considerata ca fiind exterioara volumelor 1 si 2 de protectie.

7.2.34. O legatura echipotentiala suplimentara locala trebuie sa lege, în conditiile de la art. 7.2.14., 7.2.23, toate elementele conductoare din volumele 1, 2 sau 3 la conductoarele de protectie ale maselor situate în aceste volume.

Elementele care trebuie racordate la legatura echipotentiala suplimentara sunt de exemplu:

- armaturile pardoselii (daca exista);

- conductele metalice ale instalatiilor;

- sarpantele metalice accesibile;

- grilajele de la gurile de intrare si de evacuare a apei si aerului (numai dac a conductele lor sunt din material izolante);

- scarile si barele bazinului.

7.2.35. Pot sa nu fie legate la legatura echipotentiala suplimentara, de exemplu, urmatoarele elemente de constructie:

- scarile trambulinelor;

- trambulinele.

7.2.36. Conditiile în care materialele electrice pot fi utilizate în volumele de protectie ale piscinelor sunt prezentate în tabelul 7.7.

Tabelul 7.7.

Materialele electrice care pot fi utilizate în functie de volumele de protectie ale piscinelor

Volumul de protectie

Materialul electric

0 1 2

Distributii III II II



NOTA:

X - interzis (în afara TFJS limitata la 12 V c.a. sau 30 V c.c., cu sursa în afara volumelor 0, 1 si 2);

II - de clas a II de protectie sau echivalent;

III - în TFJS;

A - corpuri de iluminat înglobate în pardoseala, cu plas a metalica sau învelis metalic conectat la leg atura echipotentiala a încaperii;

* - o priza de curent protejat a de un dispozitiv diferential de 30 mA este admis la peste 1,25 m distanta de marginea bazinului în piscine mici;

** - pentru iluminat.

Distributii electrice

7.2.37. Distributiile electrice din încaperile pentru piscine se realizeaza cu conductoare izolate, protejate în tuburi izolante sau din cabluri cu manta izolant a.

7.2.38. Este interzisa utilizarea cablurilor armate sau cu manta metalica si utilizarea altor tuburi de protectiedecât cele electroizolante.

7.2.39. Interdictia de a utiliza alte tuburi de protectie decât cele electroizolante se aplica chiar daca:

- tubul este acoperit cu un învelis exterior care îi confer a calitati de rezistenta la agenti chimic, de nepropagare a flacarii si de etan seitate;

- tubul este introdus într-un învelis sau alt tub izolant.

7.2.40. Tuburile de protectie pot fi introduse în peretii încalzitori numai daca temperatura în instala tia de încalzire nu poate depasi în nici un caz +60° C.

7.2.41. În cazul în care traversarea unui perete impune o protectie mecanica suplimentara se pot folosi tronsoane de conducte metalice si blindate si nu este necesara racordarea lor la legatura echipoten tiala suplimentara datorita lungimilor mici ale acestora.

7.3. Instalatii electrice de santier

7.3.1. Instalatiile electrice de santier trebuie realizat astfel încât sa permita în functionare normala, accesul unei anumite categorii de persoane si efectuarea urmatoarelor manevre de exploatare:

- manevre obisnuite (de ex. racordarea unui aparat la o priza) executate de catre o persoana oarecare (clasa BA I);

Echipamente X X*(A)

(A)

- separatie

- TFJS DR 30 mA

Aparate X X

II**

- separatie

- TFJS DR 30 mA



- toate manevrele fara acces la partile active (de ex. înlocuirea fuzibilelor), executate de personal instruit sau calificat (clasa BA4);

- toate operatiile si manevrele care necesita accesul la partile active, executate numai de catre personal calificat (clasa BA 5).

7.3.2. Clasele de influente externe minime întîlnite în instalatiile de santier sunt:

7.3.4. Se prev ad instalatii de alimentare cu energie electrica de rezerv a în cazurile în care utilizatorii pot fi în pericol ca urmare a unui defect în instalatia electrica sau la un circuit.

7.3.4. Iluminatul de siguranta trebuie sa permita luarea de masuri de interventie în cazul aparitiei unui defect în instalatia de iluminat normal, tin ându-se seama de particularitatile santierului.

Iluminatul de siguranta trebuie sa faca posibile, în special, evacuarea personalului si punerea în aplicare a masurilor de siguranta stabilite.

7.3.5. Iluminatul de siguranta poate fi asigurat de:

- blocuri de iluminat autonome (solutie recomandata în primul rând);

- instalatie electrica alimentata de baterii a caror durata de functionare sa fie de cel putin 1 ora;

- lampi cu acumulatoare sau baterii ( în cazul în care personalul este restrâns) a caror durata de functionare s a fie de cel putin 1 ora;

- grupuri de motoare termice - generatoare care sa fie capabile sa asigure alimentarea corect a a iluminatului de siguranta î n cel mult 15 secunde.

7.3.6. Se recomanda ca iluminatul de siguranta sa fie dublat de elemente suplimentare cum ar fi catadioptri sau placi reflectorizante sau cu produse de tip luminiscent (folii, benzi adezive, panouri, vopsele etc.).

7.3.7. Corpurile de iluminat trebuie sa asigure jalonarea cailor de evacuare pentru personal, traseul de evacuare. Daca este necesar, va fi indicat prin panouri opace sau transparente luminoase cu inscriptia "iesire" sau "iesire de siguranta" sau cu o sageata care sa indice direc tia de iesire.

7.3.8. Trebuie sa se prevada alimentare de rezerva pentru echipamente cum sunt pompele, ventilatoarele de aerisire etc., a caror oprire pune în pericol personalul (de ex. prin asfixiere).

Circuitele pentru alimentarea de rezerv a trebuie concepute astfel încât sa se asigure protectia împotriva atingerilor indirecte. În caz de defect, alimentarea echipamentelor de siguranta trebuie sa se fac a prin:

- grupuri de motor - generator care sa asigure realimentarea în cel mult 1 5 secunde;

AA - temperatura ambiant a AA4

AD - prezenta apei AD4

AE - prezenta corpurilor solide AE3

AG - socuri mecanice mari AG2

AH - vibratii medii AH2

BA - componenta personalului: în general instruit sau calificat pentru manevre de exploatare

BA1, BA4, BA5

BC - contactul persoanelor cu poten tialul pamântului sau în incinte conductoare mici

BC4



- baterii de acumulatoare asociate cu invertor (sau UPS) pentru receptoare alimentate la curent alternativ, monofazat.

Protectia împotriva socurilor electrice

7.3.9. Pe santier trebuie aplicat ca masuri de protectie împotriva atingerilor directe:

- protectia prin izolarea partilor active;

- protectia prin bariere sau carcase.

7.3.10. Pe santier nu poate fi folosita masura de protectie prin "obstacole" care asigura numai protectia împotriva atingerilor directe cu partile active, decât dac a nu pot fi utilizate alte masuri de protec tie si numai pentru durate limitate de timp.

7.3.11. Pentru protectia împotriva atingerilor indirecte, în instalatiile electrice de santier sunt utilizate, de preferinta, schemele de legare la pamânt TT si TN-S.

7.3.12. Schema TN-C poate fi utilizat a în partea fixa a instalatiilor electrice, adica în partea cuprinsa între originea ei si ansamblul cuprinzând aparatul general de comanda si dispozitivele de protec tie principale.

7.3.13. Schema IT poate fi utilizat a acolo unde este necesara evitarea întreruperii alimentarii la aparitia primului defect de izola tie.

Aceasta solutie impune conditii dificile, cum sunt:

- protectia conductorului neutru;

- limitarea lungimii distributiei pentru micsorarea probabilitatii aparitiei celui de-al doilea defect;

- controlul permanent al izolatiei si semnalizarea aparitiei primului defect în scopul eliminarii rapide a acestuia.

7.3.14. TFJS poate fi utilizata în toate cazurile si mai ales în cazurile în care conditiile de munca sunt severe, de exemplu în incinte mici, conductoare, pentru alimentarea uneltelor electrice portabile, pentru malaxare în medii umede sau pentru încalzirea betoanelor.

7.3.15. Protectia împotriva atingerilor indirecte prin folosirea "materialelor electrice de clasa II de protectie sau cu izolatie echivalent a” se utilizeaza în cazul materialelor electrice pentru care aceasta masura de protectie este realizata prin constructie fiind recomandat a pentru uneltele electrice portabile.

7.3.16. Se recomanda utilizarea pe santier a dispozitivului de protec tie diferential de înalta sensibilitate (I ∆n =

30mA). El trebuie sa fie montat în amonte de toate circuitele destinate sa alimenteze prin prize de curent utilaje mobile sau portabile deoarece pe santiere, indepedente de masura de protec tie aplicata, exist a riscul marit de accidentare prin soc electric datorita:

- atingerilor directe, în urma degradarii izolatiei;

- atingerilor directe, în urma unui defect de izolatie sau imprudentei persoanelor;

- atingerilor indirecte cu mase nelegate la pamânt, datorita unei rupturi sau a unei proaste continuitati a conductorului de protec tie.

7.3.17. Protectia împotriva supracurentilor trebuie asigurata cu dispozitive de întrerupere automata amplasate în interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile de reglaj si de înlocuire si faciliteaza exploatarea).

7.3.18. Protectia împotriva supracurentilor trebuie asiturata cu dispozitive de întrerupere automata amplasate în interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile de reglaj si de înlocuire si faciliteaza exploatarea).



7.3.19. Protectia la scurtcircuit trebuie realizata astfel încât fiecare dispozitiv de protectie sa aiba o putere de rupere cel putin egala cu curentul de scurtcircuit prezumat în punctul în care aceasta protectie este instalat a.

Protectia mecanica

7.3.20. Protectia mecanica a instalatiilor electrice trebuie asigurata prin:

- alegerea unor distributii care sa aiba caracteristicile mecanice corespunzatoare;

- amplasarea instalatiilor electrice astfel încât sa fie protejate împotriva socurilor mecanice;

- protectie mecanica suplimentara (de ex. în pasaje pietonale sau pentru vehicule).

7.4. Instalatii electrice în constrictii agrozootehnice

7.4.1. Clasele de influente externe cel mai frecvent întâlnite pentru instalatiile electrice din constructiile agrozootehnice sunt urmatoarele:

7.4.2. Tensiunea limita admisa pentru instalatiile electrice din aceasta categorie de constructii este UL = 25V

datorita prezentei animalelor a caror rezistenta electrica este mai mica decât cea a corpului uman.

7.5. Legarea la pamânt a instalatiilor electrice ale echipamentelor informatice

7.5.1. Prevederile acestui subcapitol se aplica echipamentelor care prezint a un curent de fuga mare, a carui circulatie în conductoarele de protectie si în prizele de legare la pamânt poate provoca încalzirii excesive, degradari locale sau perturbatii.

7.5.2. Filtrele radioelectrice antiparazitaj cu care sunt prevazute echipamentele informative pot produce curenti de fuga cu valori importante astfel încât, o defectiune a continuitat ii circuitului de legare la pamânt poate provoca o tensiune de atingere periculoasa.

7.5.3. Din punct de vedere al valorii curentului de fuga al echipamentelor de clasa I de protectie se disting doua tipuri de echipamente:

- echipamente cu curenti de fuga slabi, al caror curent de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 3,5 mA, care pot fi alimentate la prize de curent de 10/16 A si nu necesita nici o masura suplimentara din punct de vedere al alimentarii si legarii la pamânt;

- echipamente care au curent de fuga superiori valorii de 3,5 mA care pot atinge 5% din valoarea curentului nominal si la care trebuie aplicate masuri de protectie.

7.5.4. Se recomanda ca alimentarea centrului de prelucrare a informatiilor sa fie realizat a printr -un transformator de separare pentru ca echipamentele sa nu fie afectate de parazitii sau defectele altor instalatii electrice.

AA - temperatura ambiant a AA4

AB - umiditate AB4

AD - prezenta apei AD5

AE - prezenta corpurilor solide AE3

BB - rezistenta electrica BB2

BE - natura materialelor prelucrate BE2

BC - contactul persoanelor cu poten tialul pamântului BC3



7.5.5. În schemele TN -C în care functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protec tie (PE) sunt îndeplinite de acelasi conductor (PEN) pâna la bornele echipamentului, curentul de fuga poate fi considerat ca un curent de sarcina.

Curentul care circula în acest caz prin conductorul PEN poate ridica potentialul acestui conductor conduc ând la afectarea bunei functionari a echipamentelor.

7.5.6. Echipamentele care au curenti de fuga a caror valoare este mare, pot fi incompatibile cu instalatiile protejate prin dispozitive de protectie diferentiale (vezi art. 2.14.).

7.5.7. Alegerea schemei de legare la pamânt pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice se face conform tabelului 7.8.

Tabelul 7.8.

Alegerea schemei de legare la pamânt pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice

Nr. Natura alimentarii Schema Observa tii

1 Retea de distributie publica de joasa tensiune fara interpunerea de transformatoare sau alta interfata

TT Incompatibilitati în cazul curentilor de fuga cu valori mari.

Nerecomandarea în cazul în care exploatarea continu a a retelei este important a.

2 Instalatie de joasa tensiune a unei cladiri

a) TT Observa tiile de la pct. 1

b) TN Recomandat a.

Schema TN -S în exclusivitate.

Daca continuitatea este esen tiala, a se vedea pct. 4.

Necesita întretinere

c) IT Echipamentul trebuie sa fie special adaptat.

Se recomanda conductor neutru nedistribuit, în caz contrar fiind necesara protejarea acestuia.

Riscuri de perturbatii la producerea unui defect într-o parte a instalatiei.

3 Circuit provenit dintr-un transformator cu înfasurari primare si secundare separate

TT Schema nerecomandata numai în unele cazuri particulare; vezi pct. 1 si pct. 2c).

IT Recomandat a

TN Schema TN -S în exclusivitate.

Daca continuitatea exploat arii este esentiala, vezi pct. 4

4 Instalatii cu sursa autonoma de rezerva

TN-S



Din tabelul 7.8. se observa faptul ca în majoritatea cazurilor se opteaza pentru schema TN-S.

7.5.8. Masele echipamentelor de prelucrare a informatiilor trebuie legate la pamânt, conform figurii 7.5.1.

7.6. Instalatii electrice pentru încaperi medicale si spa tii anexe

7.6.1. În încaperile medicale se pot lua urmatoarele masuri de protectie împotriva socurilor electrice:

a) întreruperea automata a alimentarii;

b) realizarea de legaturi echipotentia le;

c) limitarea tensiunii de atingere;

d) utilizarea dispozitivelor diferentiale de înalta sensibilitate;

e) alimentarea cu schema IT de tip medical;

f) separarea electrica individuala;

g) folosirea TFJS de tip medical.

7.6.2. Întreruperea automat a a aliment arii se realizeaza cu aparate de protectie împotriva supracurentilor sau dispozitive diferentiale. Dispozitive de protectie diferentiale nu se pot utiliza în cazul schemei TN-C.

7.6.3. Între elementele conductoare din încapere (conducte de apa, încalzire, gaze si oricare elemente conductoare care pot fi atinse cu mâna) trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara.

7.6.4. În încaperile din grupa 2 (în care se efectueaza proceduri intracardiace), tensiunea de atingere care poate sa apara în functionarea normala sau în cazul primului defect de izolatie când este utilizata schema IT, între doua elemente simultan accesibile, trebuie limitata la 50mV. Aceasta se realizeaza prin legaturi echipotentiale sau/si prin izolarea elementelor conductoare.

7.6.5. Nu este necesara folosirea protec tiei diferentiale în cazul circuitelor secundare ale transformatoarelor de separare care alimenteaza receptoare individuale.

7.6.6. Alimentarea cu energie electrica a salilor de operatie, a salilor de anestezie si a salilor destinate cateterismului cardiac se realizeaza prin intermediul unei scheme IT de tip medical. Aceasta schema de alimentare se deosebeste de schema IT clasica prin limitarea foarte drastica a curentului de defect si a tensiunii de atingere, dispozitivul de control al izolatiei având caraceristicile date în normativul I.7. Transformatoarele de separare se instaleaza în încaperi distincte.

7.6.7. Protectia împotriva socurilor electrice prin separare electrica individuala se realizeaza prin utilizarea unui singur transformator de separare pentru fiecare receptor electric. Tensiunea nominala a circuitului secundar nu trebuie sa depaseasca 250 V.

7.6.8. În cazul încaperilor sau spatiilor înguste (culoare, holuri etc.) cu pardoseli conductoare din punct de vedere electric, protectia împotriva socurilor electrice se asigura prin alimentarea la TFJS cu valoarea maxima de 25V c.a. sau 60V c.c. filtrat.

7.6.9. Încaperile medicale în care trebuie asigurata alimentarea de rezerva de înlocuire sunt:

- sali de anestezie;

- sali de endoscopie;

- sali de opera tie;

- sali de pregatire preoperatorie;



- sali de reanimare;

- sali de cateterism cardiac;

- sali de terapie intensiva;

- sali de angiografie.

7.6.10. În cazul salilor de operatie, trecerea sistemului de iluminat de la alimentarea normala la alimentarea de siguranta trebuie realizata în cel mult 0,5 secunde. Autonomia de functionare a sursei de alimentare de siguranta trebuie sa fie de cel putin 1 or a.

7.6.11. Încaperile în care trebuie luate m asuri de protectie împotriva perturbatiilor electromagnetice sunt:

- sali de examene specializate (EEG, EKG etc.);

- sali de reanimare si tratament intensiv;

- sali de cateterism cardiac;

- sali de angiografie;

- sali de opera tie.

Principalele echipamente electrice care pot perturba func tionarea aparatelor electrice medicale sunt:

- distributiile electrice în care curentul nu este repartizat simetric între conductoarele aceluiasi circuit;

- transformatoarele, motoarele, tablourile de distributie;

- balasturile lampilor fluorescente.

7.7. Instalatii electrice pentru alimentarea de rezerva.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor

7.7.1. Receptoarele consumatorilor, în func tie de natura efectelor produse la întreruperea în alimentare cu energie electrica se clasifica în urmatoarele categorii:

- Categoria de importanta deosebita (vitala) la care întreruperea peste o durata critica, poate duce la explozii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieti omenesti.

Utilajele si agregatele încadrate în aceasta categorie nu vor fi ac tionate electric decât în cazul ca nu se dispune de alte forme de energie sau acestea sunt prohibitive economic.

În aceste situatii se vor preciza masurile de ordin tehnologic, prevazute pentru asigurarea securitatii oamenilor si utilajelor în caz de întreruperi în alimentarea cu energie electrica.

- Categoria I la care întreruperea alimentarii duce la:

l dereglarea proceselor tehnologice în flux continuu necesitând perioade lungi pentru reluarea activitatii la parametrii cantitativi si calitativi existenti în momentul întreruperii;

l rebuturi importante de materii prime, materialele auxiliare, scule tehnologice, semifabricate etc.; l pierderi materiale importante prin nerealizarea productiei planificate si imposibilitatea recuper arii

acesteia; l repercusiuni asupra altor unitati importante; l perturbarea vietii sociale în centrele urbane.



- Categoria a II-a, la care întreruperea alimentarii duce la nerealizari de productie, practic, numai pe durata întreruperii, iar productia nerealizata poate fi, de regula, recuperat a.

- Categoria a III-a, care cuprinde receptoare ce nu se încadreaza în categoriile precedente.

Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratelor admisibile a întreruperilor în alimentarea cu energie electrica se efectueaza de proiectantul general împreuna cu factorii interesati si se cuprinde în documentatia tehnica - economica pentru cerere de putere, urmând a fi aprobata odata cu aceasta. Încadrarea receptoarelor în categoriile 0 si 1 se va face numai cu avizul expres al CTE al institutelor de proiectare.

La stabilirea categoriei se va tine seama de:

a) cerintele de continuitate în functionarea receptoarelor;

b) cerintele speciale în ceea ce priveste calitatea tensiunii si frecventei din sistemul electric de alimentare;

c) indicatori valorici ai daunelor provocate de întreruperile accidentale în alimentarea cu energie electrica.

Alegerea caracteristicilor receptoarelor de energie electrica trebuie sa fie facuta tinând seama de conditiile tehnice de alimentare cu energie electrica în sistem de precizie prin Regulamentul de furnizare si utilizare a energiei electrice.

Pentru receptoarele de categoria zero, proiectantul general va prevedea instalarea în cadrul sistemului intern de alimentare cu energie electrica a unor surse de interven tie care vor asigura continuitatea în functionare a receptoarelor respective, independent de sursa de alimentare de baza - sistemul electroenergetic.

Numarul de cai de alimentare din sursa de baza a acestor receptoare se va stabili în functie de conditiile locale (structura retelei, gruparea receptoarelor de diverse categorii, amplasarea surselor etc.).

Natura sursei si forma de energie utilizata se vor stabili în functie de puterea ceruta de receptoarele respective, de durata critica de realimentare a acestora si de alte caracteristici ale procesului tehnologic, putându-se lua în considerare surse ca:

- baterii de acumulatoare:

- generatoare sincrone mici, actionate prin intermediul unor sisteme inertiale de motoare cu ardere interna;

- grupuri Diesel electrice;

- centralele electrice de platforma;

- actionarea cu turbine de abur sau gaze.

În functie de durata reluarii procesului de produc tie si de efectele economice ale întreruperilor în alimentarea cu energie electrica se va urmari realizarea unor cai de alimentare cu grade de siguranta diferentiate pentru categorii de receptoare I, II si III.

Caile de alimentare sunt considerate între sursa (punct de primire) si ultimul punct (tablou) de distributie.

Astfel:

- Pentru receptoarele de categoria i se vor prevedea doua cai de alimentare racodate în puncte distincte din sistemul intern (bare distincte SRA, PT, PD sau statia centralei proprii);

- Pentru receptoarele de categoria a II-a, se va adopta, de regula, o cale de alimentare, a doua cale si modul de racordare a acesteia urmând a fi justificate tehnico -economic în situa tii speciale.

- Pentru receptoarele de categoria a III-a, se recomanda alimentarea printr-o singura cale. În cazul în care, în



acelasi punct de consum, exista receptoare din categorii diferite, care nu pot fi separate, se admite realizarea conditiilor de alimentare potrivit cerintelor receptoarelor din categoria superioara; daca rezulta necesara alimentarea pe doua cai, acestea vor fi dimensionate astfel încât, în caz de întrerupere simpla pe o cale, cealalta cale sa poata prelua numai consumul pentru care s-a justificat dubla alimentare.

Pentru consumatorii izolati, care necesita puteri reduse pentru receptoarele din categoria I, se va analiza oportunitatea utilizarii unor surse de energie neconventionala.

În statii si posturi de transformare, numarul de unitat i si puterea total instalat a în transformatoare trebuie sa corespunda sarcinii maxime de durat a, cu considerarea capacitatii de suprasarcina prevazuta de instructiunea 3 RE-I 12-83. Verificarea func tionarii economice a transformatoarelor se va face în conformitate cu prevederile normativului PE145.

În cazul existentei unor transformatoare în rezerva rece (neinstalate) de acelasi tip cu transformatoarele în functiune, în dotarea unitatii, întreprinderii, platformei industriale, transformatoarele în functiune vor trebui sa asigure, la întrerupere simpla, numai sarcina de categoria I.

Prevederea unei centrale electrice proprii la consumator poate fi determinata de:

- necesitatea recuperarii, economic justificate, a resurselor energetice secundare sau valorificarea complexa a produselor;

- necesitatea producerii combinate de energie electrica si termica, economic fundamentala prin calcule tehnico-economice;

- existenta unui procent important de receptoare de categoria zero;

- eficienta economica a aliment arii unor receptoare de categoria I pentru care duratele de revenire a tensiunii în caz de întrerupere în sistem nu sunt satisfacatoare.

În cazul existentei unei centrale electrice proprii, care alimenteaz a un grup de receptoare de categoriile zero si I, în functie de conditiile de siguranta cerute, centrala va fi dotata cu automatica de separare rapida, în caz de avarii în sistem, în conformitate cu prevederile normativului PE 025/94 privind insularizarea centralelor electrice de pe platformele industriale.

7.7.2. Încadrarea si solutionarea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor cu rol de siguranta la foc se face în conformitate cu prevederile normativului I.7.

7.7.3. Se permite ca sursa de rezerva sa asigure alimentarea întregii instalatii electrice sau numai a unei parti din aceasta.

7.7.4. Rezerva de energie trebuie sa fie mentinuta în permanenta la o valoare care sa permita functionarea autonoma a instalatiilor de rezerva atât timp cât este necesar.

7.8. Instalatii electrice în încaperi cu pericol de incendiu categoriile C (clasa BE2) si PC (clasa AE5)

7.8.1. Distributiile instalatiilor electrice din încaperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel încât acestea sa nu permita propagarea flacarii.

Aceasta prevedere este valabila si pentru distributii dispuse la exterior, pe pereti care pot sa transmita caldura (de ex. pereti metalici).

7.8.2. Aparatele utilizate în instalatiile electrice din încaperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel încât în func tionarea normala, cu arc electric ce se produce în interiorul acestora sa nu poata provoca incendii în exteriorul lor, avînd gradul de protectie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.

7.8.3. Echipamentele electrice utilizate în aceste încaperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatarii) se recomanda sa fie amplasate într-o incinta separat a de încaperile cu pericol de incendiu prin pereti rezistenti la foc.



7.8.4. Este permisa traversarea acestor încaperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte încaperi dac a se respecta simultan urmatoarele conditii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcina si scurtcircuit prin dispozitive de protectie amplasate în amonte de traversare;

- circuitele nu contin nici o conexiune pe parcursul din interiorul încaperii cu pericol de incendiu; dac a totusi acestea exist a ele trebuie închise în mansoane si trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4X, în absenta prafului si IP 5X, în prezenta prafului.

7.8.5. Se recomanda protejarea cricuitelor care deservesc aceste încaperi cu dispozitive de protectie diferentiale av ând un curent diferential rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesara prevederea unui dispozitiv de protectie diferential pe fiecare din circuitele care deservesc aceste încaperi daca un asemenea dispozitiv este amplasat în amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalatiei).

7.8.6. Traversarea peretilor si planseelor acestor încaperi de catre instalatiile electrice nu trebuie sa diminueze rezistenta la foc a acestor elemente de constructii luându -se masuri corespunz atoare de etansare a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 si P 107.

7.8.7. Partile active ale circuitelor TFJS si TFJP trebuie sa fie:

- închise în mansoane care au grad de protectie IP 2X;

- prevazute cu o izolatie completa care sa suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de un minut.

7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de încaperi trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4X, în absenta prafului si IP 5X, în prezenta prafului.

7.8.9. Elementele usor de deteriorat ale instalatiilor electrice (de ex. lampile corpurilor de iluminat) trebuie protejate împotriva socurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

7.9. Instalatiile electrice în zone cu pericol de explozie

7.9.1. Materialele electrice trebuie alese în functie de zonele cu pericol de explozie.

7.9.2. Instalatiile electrice din zone cu atmosfera exploziva formata din gaze, vapori sau ceturi trebuie sa fie:

- în totalitate construite cu materiale electrice în executie Exi sau Exia II, atunci când atmosfera exploziva este prezenta permanent sau pe perioade îndelungate;

- în totalitate construite cu materiale electrice în executie Ex (d, p, i), daca atmosfera exploziva se formeaza intermitent în functionare normala.

7.9.3. Materialele utilizate în instalatii electrice din încaperi cu pericol de explozie trebuie sa fie alese si instalate astfel încât încalzirea normala în acest caz de defect sa nu poat a provoca incendiu.

7.9.4. Instalatiile electrice trebuie proiectate si executate astfel încât:

- sa respecte prevederile normativului I.7;

- sa fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- sa nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

7.9.5. Distributiile electrice nu trebuie sa fie propagatoare de flacara si sa fie protejate împotriva socurilor mecanice si actiunii produselor utilizate sau fabricate în aceste încaperi.



7.9.6. Trecerile distributiilor între încaperi cu pericol de explozie si alte încaperi sau amplasamente trebuie sa fie realizate astfel încât sa împiedice trecerea atmosferei explozive.

7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominala de 1000V pot fi utilizate daca sunt îndeplinite simultan urmatoarele conditii:

a) Cablurile nu trebuie s a fie supuse nici unui risc de deteriorari mecanice:

- daca distributia electrica se afla în încaperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie sa aiba, fie prin constructie, fie prin instalare, o protec tie mecanica corespunz atoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curentilor admisibili în conductoare trebuie sa fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate împotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 si nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie sa fie protejate împotriva influentelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele si echipamentele necesare trebuie sa fie corespunzator conditiilor impuse astfel încât sa se elimine riscurile de explozie.

7.9.8. În cazul în care atmosfera exploziva este formata din prafuri sau fibre, instalatiile electrice trebuie sa aiba gradul de protec tie IP 5X sau IP 6X în functie de riscul pe care îl prezint a zona si având temperatura de suprafata conform normativului I.7.

La realizarea distributiei instalatiilor electrice trebuie luate masuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele parti ale instalatiei care pot provoca o încalzire periculoasa. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel încât în func tionare normala, temperatura pe suprafata lor sa nu produca aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Daca distributiile sunt pozate în tuburi de protectie acestea trebuie etansate la extremitatea plasata în zona cu pericol de explozie.

Arii de distributie a carburantilor lichizi

7.9.9. Zonele de protectie pentru gurile de descarcare a carburantilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire si pentru aparate de distributie sunt definite în normativul NP 004.

7.9.10. Distributiile electrice executate în aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitari mecanice si la hidrocarburi.

Daca distributiile sunt pozate în tuburi de protec tie, acestea trebuie etan sate la extinderea plasat a în zona cu pericol de explozie.

7.9.11. În zonele cu pericol de explozie nu trebuie sa se instaleze si nu trebuie sa treac a decât distributiile electrice care servesc exploat arii acestor zone.

7.9.12. Aparatele de protec tie ale instalatiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- în încaperi sau amplasamente care au conditii normale cu privire la influentele externe;

- în dulapuri închise situate în afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de spalare sau a zonelor de gresaj.

7.9.13. Asigurarea legarii la pamânt a maselor instalatiei electrice a conductelor metalice si a partilor metalice ale elementelor de constructie si a rezervoarelor din zona respectiva se realizeaza printr-o priza sau un ansamblu de prize de pamânt.



7.10. Instalatii electrice montate pe elemente de constructii din materiale combustibile

7.10.1. Instala tiile electrice montate pe elemente de constructie combustibile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- distributia trebuie realizata astfel încât sa nu fie propagatoare de flacara; este interzisa pozarea conductoarelor cu izolatie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile si tevile de protectie trebuie montate conform normativului I.7.

[top]

ANEXA 1

PRINCIPALELE PRESCRIPTII TEHNICE

STANDARDE

STAS 297/1 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

SR CEI 60446 - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice

STAS 452/1 - Sigurante cu filet tip D. Conditii tehnice generale de calitate (M-SR/2/83).

SR CEI 60034 - Masini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protectie asigurate de învelisurile masin ilor electrice rotative.

STAS 2612 - Protec tia împotriva electrocut arilor. Limite admise

STAS 2614/1 - Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Conditii tehnice generale de securitate

STAS 2849/1...7 - Iluminat. Terminologie

SR EN 60529 - Grade normale de protec tie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare.

STAS 6646/1 - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul în constructii

STAS 6646/2 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul în industrie

STAS 6646/3 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul în cladiri civile

SR CEI 6050(826)+A1 - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826: Instalatii electrice în construc tii

STAS 9954/1 - Instala tii si echipamente electrice în zone cu pericol de explozie. Prescriptii de proiectare si montare

STAS 10413/1 - Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate

STAS 11054 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii

STAS 11237/2 - Echipament electromedical utilizat în vecin atatea pacientului. Conditii generale de securitate. Protectia împotriva electrocutarii

SR CEI 598-2-22 - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguran ta. Conditii tehnice speciale

STAS 12216 - Protec tia împotriva electrocut arii la echipamente electrice portabile.



Normative, instructiuni, decrete

Prescriptii

STAS 12217 - Protec tia împotriva electrocut arii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

SR CEI 60245-4 SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta î n industrie

STAS 12604 - Protec tia împotriva electrocut arii. Prescriptii generale

STAS 12604/4 - Protec tia împotriva elecrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescrip tii

STAS 12604/5 - Protec tia împotriva electrocut arilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare

STAS 12993/11 - Simboluri grafice pentu scheme. Partea II: Scheme si planuri de instalatie, arhitectura si topografie.

SR EN 50014 - Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale

SR EN 50028 - Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Încapsulare "m".

SR EN 60 529 - Grade normale de protec tie asigurate prin carcase. Clasificari si metode de verificare

Normativ I 7 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.

Normativ I 20 - Normativ privind protec tia construc tiilor împotriva trasnetului

P 17 - Normativ pentru proiectarea statiilor de încarcare a bateriilor de acumulatoare

P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

PE 102 - Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pâna la 1000V c.a. în unitati energetice.

PE 103 - Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice în conditii de scurtcircuit

PE 106 - Normativ pentru constructia liniilor aeriene de joasa tensiune

PE 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice

PE 112 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale si statii

PE 116 - Normativ de încercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice

P 118 - Normativ de siguran ta la foc a constructiilor

PE 120 - Instructiuni privind compensarea puterii reactive în retelele electrice de distributie si la consumatori industriali si similari.

PE 124 - Normativ privind stabilirea solutiilor de alimentare cu energie electrica a consumatorilor industriali si casnici.



[top]

ANEXA 2

GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR

Protectia împotriva corpurilor solide

PE 132 - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica

PE 134 - Normativ privind metodologia de calcul a curen tilor de scurtcircuit în retele electrice

PE 142 - Normativ privind combaterea efectului flicker în retelele de distributie

PE 143 - Normativ privind limitarea regimului deformant

HG 170 - Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice. Definitii.

- Instructiuni de detaliere a prevederilor din RFUEE

PE 936 - Instructiuni privind modul de autorizare a introducerii în proiecte a montarii si utilizarii receptoarelor electrotermice.

PE 155 - Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladiri civile

ID 17 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

CEI 664 - Prescriptii de coordonare a izolatiei în instalatiile de distributie de joasa tensiune

SR CEI 354-1 - Instala tii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale

SR CEI 60364-2 - Definitii

SR CEI 60364-3 - Determinarea caracteristicilor generale

SR CEI 60364-4 - Protec tia pentru asigurarea securitatii

SR CEI 60364-5 - Alegerea si punerea în opera a materialelor si echipamentelor electrice

SR CEI 60364-6 - Verificari

SR CEI 60364-7 - Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale

SR CEI 60536 - Clasificarea echipamentelor electrice si electronice din punct de vedere al protec tiei împotriva socurilor electrice

Clasificare Caracteristici electrice Grad IP



[top]

ANEXA 3

GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protectia în prezenta apei

neglijabil

fara protectie 0 x (1)

obiecte m ari si mijlocii

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 50 mm 1 x


obiecte mici

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 2,5 mm 3 x

obiecte foarte mici


praf

protejat împotriva prafului 5 x (2)

protejat total împotriva prafului 6 x

Clasificare Caracteristici Grad Simbol



IP

neglijabil

fara protectie x 0 -

caderi de picaturi de

apa

protejat împotriva caderii verticale a picaturilor de apa (condens) x 1

protejat împotriva caderii picaturilor de apa a caror înclinare este de maxim 15° x 2

aspersii de apa

protejat împotriva apei care cade în ploaie pentru o înclinare de pâna la 60° fata de verticala

x 3

proiectari de apa

protejat împotriva proiectarii de apa din toate directiile

x 4

jeturi de apa

protejat împotriva jeturilor de apa venite din toate directiile

x 5

mase de apa

protejat împotriva maselor de apa similare valurilor marii x 6

imersiune

protejat împotriva efectelor imersiunii

x 7



[top]

ANEXA 4

GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protectia împotriva socurilor mecanice

[top]

scufundare

protejat împotriva efectelor prelungite ale scufundarii sub presiune x 8

Clasificare Caracteristici Grad "soc"

slabe 1

3

medii 5

mari 7

foarte mari 9



ANEXA 5

METODA SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR SI PENTRU ALEGEREA DISPOZITIVELOR DE PROTECTIE

Protectia împotriva suprasarcinilor, sectiuni, pierderi de tensiune

Conductoare de cupru

Curentul nominal al dispozitivului de protectie

(A)

Sectiuni minime ale conductoarelor

(mm2)

Pierderea de tensiune %

Fuzibile gl-gG

Disjunctoare mici

Disjunctoare uzuale

Faza Neutru (N)

Protectie (PEN)

Monofazate 230V

Trifazate 400V

Lmax

6/Lmax

Lmax

6/Lmax

10 16 16 1,5 1,5 1,5 32 0,18 65 0,092

16 20 20 2,5 2,5 2,5 40 0,15 80 0,075

20 25 25 4 4 4 50 0,12 100 0,060

32 32 35 6 6 6 55 0,11 110 0,054

40 47 50 10 10 10 65 0,092 130 0,046

50 60 65 16 16 16 80 0,075 160 0,037

80 75 90 25 16 16 90 0,067 180 0,033

100 95 110 35 16 16 100 0,060 200 0,030

125 160 50 25 25 100 0,060 200 0,030

160 210 70 35 35 100 0,060 210 0,028

200 250 95 50 50 120 0,050 240 0,025

250 300 120 70 70 120 0,050 250 0,025

315 340 150 70 70 120 0,050 240 0,025

315 390 185 95 95 120 0,050 250 0,024

400 460 240 120 120 130 0,046 260 0,023

400 520 2x120 120 120 290 0,021

500 600 2x150 150 150 270 0,022

630 690 2x185 150 150 280 0,021



Protectia împotriva suprasarciniolor, sectiuni, pierderi de tensiune

Conductoare de aluminiu

630 730 3x120 185 185 310 0,019

630 840 3x150 185 185 290 0,021

800 960 3x185 240 240 300 0,020

Curentul nominal al dispozitivului de protectie

(A)

Sectiuni minime ale conductoarelor

(mm2)

Pierderea de tensiune %

Fuzibile gl-gG

Disjunctoare mici

Disjunctoare uzuale

Faza Neutru (N)

Protectie (PEN)

Monofazate 230V

Trifazate 400V

Lmax 6/Lmax

Lmax 6/Lmax

10 16 15 2,5 2,5 2,5 32 0,18 65 0,092

16 20 20 4 4 4 40 0,15 80 0,075

20 25 25 6 6 6 45 0,13 80 0,066

32 38 40 10 10 10 50 0,12 95 0,063

40 47 50 16 16 16 60 0,10 120 0,050

63 60 70 25 25 25 70 0,085 140 0,043

80 75 85 35 25 25 80 0,075 160 0,037

100 125 50 25 25 75 0,080 150 0,040

125 160 70 35 35 85 0,070 170 0,035

160 190 85 50 50 95 0,063 190 0,031

200 220 120 70 70 100 0,060 210 0,028

200 260 150 70 70 95 0,063 190 0,031

250 290 185 95 95 100 0,060 200 0,030

315 350 240 120 120 100 0,060 210 0,028

315 400 300 150 150 110 0,054 220 0,027

315 400 2x120 120 120 230 0,026

400 460 2x150 150 150 220 0,027

400 520 2x185 150 150 230 0,026



[top]

ANEXA 6

DETERMINAREA PUTERII BATERIEI DE CONDENSATOARE LA UN CONSUMATOR

Etapa I - Calculul puterii reactive

A. Calculul puterii reactive Qc pentru instalatii electric existente:

Trebuie s a fie stabilite:

- valoarea factorului de putere mediu al instalatiei cosϕ1 pe intervalul considerat (de ex. 1 an) care se

calculeaz a cu relatia:

l energia activa consumata (Wa) în intervalul de timp considerat (de ex. 1 an)

l energie reactiva consumata (Wr) în intervalul de timp considerat.

- valoarea factorului de putere mediu cos ϕ2 cu care dorim sa functioneze instalatia (de regula cosϕ2 = 0,92);

- energie reactiva, care va trebui produsa de bateria de condensatoare (W rc) în acela si interval de timp (1 an)

care se calculeaza cu relatia:

Wrc = Wa(tgϕ1 - tgϕ2) [kvar h/anual]

- puterea bateriei de condensatoare determinata cu relatia

în care: T, durata de utilizare în ore a instalatiei pe an.

Acest calcul se poate aplica atunci când nu se prevede reglarea puterii bateriei.

În cazul în care factorul de putere mediu este corespunzator puterii (sarcinii) maxime active P, puterea bateriei de condensatoare se calculeaza cu relatia:

500 560 3x120 185 185 250 0,024

500 640 3x150 185 185 230 0,026

630 730 3x185 240 240 240 0,025

800 860 3x240 240 240 260 0,023



Qc = P(tgϕ1 - tgϕ2) = kP [kvar]

în care k are valorile din tabelul 6.

B. Calculul puterii reactive Qc pentru instalatii electrice noi.

Pe baza datelor de proiectare se determina:

- puterea activa P si puterea reactiva Q ale tuturor receptoarelor instalatiei;

- tgϕ = Q / P pentru fiecare parte de instalatie electrica (atelier, hala, laborator etc.);

- cosϕ2 (de obicei cosϕ2 = 0,92);

- puterea bateriei de condensatoare

Qc = P(tgϕ1 - tgϕ2) = kP [kvar]

în care:

- tgϕ1 corespunde unui cosϕ1 al instalatiei necompensate (estimat sau calculat);

- tgϕ2 = 0,43 pentru cosϕ2 = 0,92 compensat;

- k are valorile din tabelul 6.

Tabelul 6

Valorile coeficientului k pentru calculul puterii bateriei condensatoare

Înainte de compensare

Puterea condensatorului în kvar-kW de sarcina pentru cresterea factorului de putere la o valoare data

tgϕ cosϕ

tgϕ 0,43

0,40 0,36 0,33 0,29 0,25 0,20 0,14 0,0

cosϕ 0,92 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0,98 0,99 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1,73 0,50 1,303 1,337 1,369 1,403 1,441 1,481 1,529 1,590 1,732

1,69 0,51 1,257 1,291 1,323 1,357 1,393 1,435 1,483 1,544 1,686

1,64 0,52 1,215 1,249 1,281 1,315 1,353 1,393 1,441 1,502 1,644

1,60 0,53 1,171 1,205 1,237 1,271 1,309 1,349 1,397 1,458 1,600

1,56 0,54 1,130 1,164 1,196 1,230 1,268 1,308 1,356 1,417 1,559

1,52 0,55 1,090 1,124 1,156 1,190 1,228 1,268 1,316 1,377 1,519

1,48 0,56 1,051 1,085 1,117 1,151 1,189 1,229 1,277 1,338 1,480



1,44 0,57 1,013 1,047 1,079 1,113 1,151 1,191 1,239 1,300 1,442

1,40 0,58 0,976 1,010 1,042 1,076 1,114 1,154 1,202 1,263 1,405

1,37 0,59 0,939 0,973 1,005 1,039 1,077 1,117 1,165 1,226 1,368

1,33 0,60 0,905 0,939 0,971 1,005 1,043 1,083 1,131 1,192 1,334

1,30 0,61 0,870 0,904 0,936 0,970 1,008 1,048 1,096 1,157 1,299

1,27 0,62 0,836 0,870 0,902 0,936 0,974 1,014 1,062 1,123 1,265

1,23 0,63 0,804 0,838 0,870 0,904 0,942 0,982 1,030 1,091 1,233

1,20 0,64 0,771 0,805 0,837 0,871 0,909 0,949 0,997 0,058 1,200

1,17 0,65 0,740 0,774 0,806 0,840 0,878 0,918 0,966 0,007 1,169

1,14 0,66 0,709 0,743 0,775 0,809 0,847 0,887 0,935 0,996 1,138

1,11 0,67 0,679 0,713 0,745 0,770 0,817 0,857 0,905 0,966 1,108

1,08 0,68 0,650 0,684 0,716 0,750 0,788 0,828 0,876 0,937 1,079

1,05 0,69 0,620 0,654 0,686 0,720 0,758 0,798 0,840 0,907 1,049

1,02 0,70 0,591 0,652 0,657 0,691 0,729 0,769 0,811 0,878 1,020

0,99 0,71 0,563 0,597 0,629 0,663 0,701 0,741 0,783 0,850 0,992

0,96 0,72 0,534 0,568 0,600 0,634 0,672 0,712 0,754 0,821 0,963

0,94 0,73 0,507 0,541 0,573 0,607 0,645 0,685 0,727 0,794 0,936

0,91 0,74 0,480 0,514 0,546 0,580 0,618 0,658 0,700 0,767 0,909

0,88 0,75 0,453 0,487 0,519 0,553 0,591 0,631 0,673 0,740 0,882

0,86 0,76 0,426 0,460 0,492 0,526 0,564 0,604 0,652 0,713 0,855

0,83 0,77 0,400 0,434 0,466 0,500 0,538 0,578 0,620 0,687 0,829

0,80 0,78 0,374 0,408 0,440 0,474 0,512 0,552 0,594 0,661 0,803

0,78 0,79 0,347 0,381 0,413 0,447 0,485 0,525 0,567 0,634 0,776

0,75 0,80 0,321 0,355 0,387 0,421 0,459 0,499 0,541 0,608 0,750

0,72 0,81 0,295 0,329 0,361 0,395 0,433 0,473 0,515 0,582 0,724

0,70 0,82 0,269 0,303 0,335 0,369 0,407 0,447 0,489 0,556 0,698

0,67 0,83 0,243 0,277 0,309 0,343 0,381 0,421 0,463 0,530 0,672

0,65 0,84 0,217 0,251 0,283 0,317 0,355 0,395 0,437 0,504 0,645

0,62 0,85 0,191 0,225 0,257 0,291 0,329 0,369 0,417 0,478 0,620

0,59 0,86 0,167 0,198 0,230 0,264 0,301 0,343 0,390 0,450 0,593



Etapa II - Alegerea modului si a tipului de compensare

Modul de compensare poate fi:

- Centralizat, când sarcina este stabila si continua. În acest caz, compensarea poate fi nereglabila si Qc / S =

15%; (S, puterea aparenta, kVA);

- Centralizat, când sarcina este variabila. În acest caz compensarea se face cu condensatoare statice în trepte de reglaj automat si Qc / S > 15%;

- Descentralizat, pe parti de instalatie, atunci când acestea au sarcini variabile. În acest caz, compensarea va fi numita automata;

- Direct la receptoarele inductive, atunci când puterea anumitor receptoare este importanta în raport cu puterea totala a instalatiei. Se realizeaza numai compensare cu condensatoare statice fixe sau cu reglaj automat functie de variatiile sarcinii.

[top]

ANEXA 7

Alegerea sec tiunii conductoare de protectie si neutru

0,57 0,87 0,141 0,172 0,204 0,238 0,275 0,317 0,364 0,424 0,567

0,54 0,88 0,112 0,143 0,175

Nr. crt.

Simbol Caracteristici Observatii

Literar Grafic** Denumire MaterialSectiunea

conductorului activ (mm2)

Sectiunde minima (mm2)

0 1 2 3 4 5 6 7

1 PE

Conductor de

protectie

Cu Al

(OL echivalent)

s = 16 sP = sF Cu = 4 mm2 Al = 4 mm2

Locuinte Cu = 2,5

mm2

Al --- 16 < s = 35 sP = 16

sF = 35 sP = sF/2

s = 16CusP =

10Cu*** Echipamente informatice

2 N

Conductor neutru (nul de lucru)

Cu Al

sF = 16 sN = sF

16 < s = 35 sN = 16Cu

sF > 35 sN = 25Al

3 PEN

Conductor comun de protectie si neutru

Cu Al

sF = 16

sPEN = 10Cu

sPEN = 16Al



sF - sectiunea conductorului de faza; sP - sectiunea conductorului de protec tie; sN - sectiunea conductorului

neutru.

*Pentru circuitele monofazate sectiunea conductorului neutru (de nul) este egala cu cea a conductorului de faza.

**Conform SR CEI 60364-3+A1/97.

***Cu exceptia cazului când conductorul face parte dintr-un cablu sau din conductoarele în teava (tuburi).

****Se pot folosi si mai multe conductoare în paralel daca suma sectiunilor este cel putin 10 mm2.

[top]

ANEXA 8

Alegerea caracteristicilor materialelor electrice în functie de caracteristicile motoarelor (pornire directa)

Nr. crt.

Putere [kW] η cosϕ ln 2

[A] Ip/In Siguranta

[A] Contactor RG Ie [A]

COD

Releu termic

(RT) Ie/I r [A]

COD

Demaroare (Cont +

RT) Ie/Ir [A] COD

CabluACYY

(ACY AbY) [mm2

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 0,37 0,66 0,79 1,1 5,5

3

5

4x4,0

2 0,55 0,71 0,81 1,4 5,5

3

5

4x4,0

3 0,75 0,73 0,82 1,9 6,0

3

5

4x4,0

4 1,1 0,74 0,84 2,7 6,0

3

5

4x4,0

5 1,5 0,77 0,85 3,5 6,5

3

5

4x4,0

3 5



6 2,2 0,79 0,855 5,0 6,5

4x4,0

7 3 0,80 0,86 6,6 6,5

3

5

4x4,0

8 4 0,82 0,865 8,6 7,0

3

5

4x6,0

9 5,5 0,83 0,865 11,7 7,0

3

5

4x10,0

10 7,5 0,85 0,87 15,4 7,0

3

5

4x16,0

11 11 0,86 0,87 22,4 7,0

3

5

3x25+16

12 15 0,87 0,87 30,2 7,0

4

5

3x50+25

13 18,5 0,875 0,88 36,5 7,0

4

5

3x50+25

14 22 0,88 0,885 43,0 7,0

4

5

3x70+35

15 30 0,89 0,89 57,6 7,0

4

6

3x95+50

16 37 0,895 0,89 70,9 7,0

4

6

3x120+50



NOTA:

1. Caracteristicile motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit sunt date pentru turatia sincrona de 3000 rot/min.;

2. Curentul este indicat conform cataloagelor, pentru tensiunea de 380 V. Tensiunea nominala în retele de JT este conform SRCEI 60038+A1/97 de 400 V;

3. Sigurante LF, Lfi;

4. Sigurantele MPR-IAEI Titu;

5. Relee termice - Contactoare Buzau;

6. Relee termice - Electroaparataj Bucuresti;

7. Demaroare (contactoare + RT) tip DRG - Electroaparataj Bucuresti. Acolo unde este linie, demaroarele alese dupa Ir nu sunt compatibile cu siguranta impusa;

8. Alegerea cablurilor s-a facut conform Tabel 4.8. si s-au verificat conform Tabel 4.9. din 17/98. Suplimentar se vor verifica la caderea de tensiune în regim de pornire;

9. Tuburi PVC-U;

10. Dimensiuni teava în toli;

11. Tevile pentru AFY (FY);

12. EMT - Electromotor Timisoara, EPC - Electroputere Craiova.

17 45 0,90 0,89 85,5 7,0

4

6

--- 2(3x95+50)

18 55 0,90 0,90 103,5 7,0

4

6

--- 2(3x95+50)

19 75 0,94 0,92 132,0 7,0

4

6

2(3x95+50)

20 90 0,94 0,92 158,0 7,0

4

6

2(3x120+70)

21 110 0,94 0,91 0,91 195

4

6

--- 2(3x120+70)



* Sigurantele nu au fost dimensionate dupa formula Ip/k unde k = 2,5, ci din caracteristica timp-curent data de

furnizor.

[top]

ANEXA 9

PUTERI INSTALATE SI UTILE

COEFICIENTI DE SIMULTANEITATE SI CURENTI DE CALCUL PENTRU COLOANELE BLOCURILOR CU APARTAMENTE AVÂND GAZE LA BUCATARIE SI SIMILARE

Nr. ap.

P.i. kW/ap

Total P.i.

(kW) C.s. C.u.

Total P.u. (kW)

IC

(A) Isig

(A)

Coloane

Conductori FY Tub Conductori AFY

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 10 10 0,95 0,80 7,6 34,5 63/35 2FY6+FY4 IPY25 2AFY10+FY4

2 10 20 0,93 0,80 14,88 34,5 63/35 4FY6+OL IPY25 4AFY10+FY4

3 10 30 0,90 0,80 21,6 34,5 63/35 4FY6+OL IPY25 4AFY10+OL

4 10 40 0,89 0,80 28,4 48,5 63/50 3FY16+FY16+OL IPY39 4AFY25+OL

5 10 50 0,87 0,80 34,8 56,8 63/63 3FY16 FY16 OL IPY39 4AFY25+OL

6 10 60 0,83 0,80 39,8 65,0 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

7 10 70 0,80 0,80 44,8 73,2 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

8 10 80 0,75 0,80 48,0 79,7 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

9 10 90 0,70 0,80 50,4 82,3 100/100 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

10 10 100 0,64 0,80 51,2 83,6 100/100 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

11 10 110 0,60 0,80 52,8 86,2 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

12 10 120 0,57 0,80 54,7 89,3 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

13 10 130 0,53 0,80 55,1 90,0 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

14 10 140 0,50 0,80 56,0 91,5 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

15 10 150 0,47 0,80 56,4 92,1 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL



PUTERI INSTALATE SI UTILE

COEFICIENTI DE SIMULTANEITATE SI CURENTI DE CALCUL PENTRU GARSONIERELE CU GAZE LA BUCATARIE

16 10 160 0,45 0,80 57,60 57,6 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

17 10 170 0,43 0,80 58,4 95,4 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

18 10 180 0,41 0,80 59,0 96,4 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

19 10 190 0,39 0,80 59,2 96,7 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

20 10 200 0,38 0,80 60,8 99,3 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

Nr. ap.

P1

[kW] Total P1

[kW] Cs Cu Pu

[kW] IC

[A] Isig

[A] Dimensiuni coloane

1 6 6 0,95 0,80 4,5 20,7 25/25 2AFY6+FY4 IPY25

2 6 12 0,93 0,80 8,9 20,7 25/25 4AFY6+FY4 IPY25

3 6 18 0,90 0,80 12,9 20,7 25/25 4AFY6+FY4 IPY25

4 6 24 0,89 0,80 17,0 30,6 63/35 4AFY10+OL IPY39

5 6 30 0,87 0,80 20,8 37,3 63/45 4AFY16+OL IPY39

6 6 36 0,83 0,80 23,9 43,7 63/50 4AFY25+OL PVCU50

7 6 42 0,80 0,80 26,8 48,0 63/50 4AFY25+OL PVCU50

8 6 48 0,75 0,80 28,8 51,5 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

9 6 54 0,70 0,80 30,2 54,0 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

10 6 60 0,64 0,80 30,7 54,9 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

11 6 66 0,60 0,80 31,7 56,6 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

12 6 72 0,57 0,80 32,8 58,7 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

13 6 78 0,53 0,80 33,1 59,1 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

14 6 84 0,50 0,80 33,6 60,0 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

15 6 90 0,47 0,80 33,8 60,6 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

16 6 96 0,45 0,80 34,6 61,9 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

17 6 102 0,43 0,80 35,1 62,8 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

18 6 108 0,41 0,80 35,4 63,5 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50



[top]

ANEXA 10

Exemple de scheme electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de siguranta la foc si pentru iluminat de siguranta

10.1. Pe doua cai de alimentare, în conditiile prevazute în normativul I7-98 la art. 7.5.1.b.

Legenda:

GEI - grup electrogen cu pornire automata (sursa de rezerv a);

TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;

TGD - tablou general de distributie;

TRF - tablou receptoare cu rol de siguranta la foc;

AAR - anclan sare automata a rezervei.

NOTA:

La receptoarele pentru iluminatul de siguranta se pot utiliza în locul grupului electrogen fie o baterie de acumulatoare, fie o sursa neîntreruptibila (UPS).

10.2. Pe o singura cale de alimenare, în conditiile prevazute în normativul I7-98 la art. 7.5.1.a.

Legenda:

GEI - grup electrogen cu pornire automata (sursa de rezerv a);

TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;

TGD - tablou general de distributie;

TRF - tablou receptoare cu rol de siguranta la foc;

TP - tabloul principal al cladirii;

AAR - anclan sare automata a rezervei.

[top]

19 6 114 0,39 0,80 35,6 63,8 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

20 6 120 0,38 0,80 36,5 56,3 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50



GP 052-2000.pdf

Documents

Transcript of GP 052-2000.pdf