Istoria GP Varzari

7/24/2019 Istoria GP Varzari

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-gp-varzari 1/293



UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICEŞI ECONOMICE EUROPENE

„CONSTANTIN STERE”

INSTITUTUL INTEGRARE EUROPEANĂ ŞIŞTIINŢE

POLITICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢEA MOLDOVEI

Pantelimon VARZARI

ISTORIA GNDIRII POLITICE

! Note de curs"

Chişinău2011



32(091)(075.8)V 30

Aprobată şi recomandată pentru editare de enatu! "ni#er$ită%ii detudii &o!itice şi 'conomice 'uropene Con$tantin tere şi Con$i!iu!ştiin%i*ic a! +n$titutu!ui +nte,rare 'uropeană şi -tiin%e &o!itice a! Academieide -tiin%e a o!do#ei

/ecenen%i ico!ae aiu4 doctor n i$torie4 con*eren%iar uni#er$itar6 Victor uc4 doctor n *i!o$o*ie4 con*eren%iar uni#er$itar

e$crierea C+& a Camerei a%iona!e a Căr%ii

Varari4 &ante!imon+$toria ,ndirii po!itice ( Note de curs) / &ante!imon Varari6

"ni#er$itatea de tudii &o!itice şi 'conomice 'uropene Con$tantin tere6+n$titutu! +nte,rare 'uropeană şi -tiin%e &o!itice a! Academiei de -tiin%e ao!do#ei. Ch. "ni#. de tudii &o!itice şi 'conomice 'uropene Con$tantintere6 +n$tit. +nte,rare 'uropeană şi -tiin%e &o!itice a! A-4 20116&onto$4 2011 (ipo,r. 'uropre$$ /). : 28; p.

<ib!io,r. p. 28=>28; şi n note!e de $ub$o!+< 978>9975>51>295>=.100 e?.

32(091)(075.8)V 30+< 978>9975>51>295>=.

@ &ante!imon Varari4 2011

@ "ni#er$itatea de tudii &o!itice şi 'conomice 'uropeneCon$tantin tere4 2011

@ +n$titutu! +nte,rare 'uropeană şi -tiin%e &o!itice a! Academiei de -tiin%ea o!do#ei4 2011

+ma,ine pe coperta căr%ii nditoru! : una dintre ce!e mai *aimoa$e opere$cu!ptura!e a !ui Au,u$te /odin (18=0>1917)

2



CUPRINS

CONSIDERAŢII PRELIMINARE###########################################TEMA I# ISTORIA GNDIRII POLITICE CA O$IECT

DE STUDIU SOCIAL%POLITIC#############################1. Bbiectu! de $tudiu şi periodiarea i$toriei

,ndirii po!itice ............................................................

2. &rincipii metodo!o,ice de $tudiere a i$toriei,ndirii po!itice.............................................................

CB&A/+'" +.GÎNDIREA POLITICĂ ÎN ANTICHITATE ##############################

TEMA II# IDEILE POLITICE N ORIENTUL ANTIC########1. '!emente a!e ,ndirii po!itice n ',iptu! antic.............2. nceputuri!e ,ndirii po!itice n <abi!onu! antic...........3. ndirea po!itică n +ndia antică...................................=. A*irmarea şi de#o!tarea ,ndirii po!itice n

China antică..................................................................

TEMA III# GNDIREA POLITICĂ N GRECIA ANTICĂ###1. Con$tituirea ,ndirii *i!o$o*ico>po!itice n recia

antică (pri#ire de an$amb!u).........................................2. Concep%ii!e $ocia!>po!itice a!e $o*işti!or.......................3. ocrate ca ,nditor po!itic............................................

=. Di!o$o*ia po!itică a !ui &!aton.......................................5. 8octrina po!itică a !ui Ari$tote!....................................;. +dei!e po!itice a!e şco!ii $toice şi a!e şco!ii epicuriene

TEMA IV# GNDIREA POLITICĂ N ROMA ANTICĂ######

1. Concep%ii!e po!itice a!e !ui itu$ ucretiu$ Caru$ .......2. n#ă%ătura po!itică a !ui arcu$ u!!iu$ Cicero...........3. +dei!e po!itice a!e $toici!or romani eneca4

'pictet şi arcu$ Aure!iu$...........................................



&'=;=8

TEMA V# CREŞTINISMUL TIMPURIU ŞI PUTEREAPOLITICĂ################################################################# (&

1. '$en%a şi doctrina creştini$mu!ui timpuriu .................. 5=2. /aporturi!e dintre creştini$m şi po!itică....................... 58

3



CB&A/+'" ++. DOCTRINOLOGIA POLITICĂ ÎN PERIOADA

MEDIEVALĂ ###########################################################

TEMA VI# GNDIREA POLITICĂ N EUROPAMEDIEVALĂ##########################################################

1. Aure!iu$ Au,u$tinu$ şi patri$tica medie#a!ă................2. oma dEAFuino şi $co!a$tica medie#a!ă.......................3. &o$tu!ate!e po!itice a!e !ui ante A!i,hieri

şi ar$i!io de &ado#a...................................................

TEMA VII# NVĂŢĂTURILE POLITICE ALEISLAMULUI MEDIEVAL#################################### ')

1. ndirea po!itică n !umea arabă medie#a!ă4(A!>Darabi +bn ina şi +bn /uşd).................................. ;9

2. octrina po!itică a !ui +bn Gha!dun.............................. 7;TEMA VIII# GNDIREA POLITICĂ N EPOCA

RENAŞTERII#######################################################1. "mani$mu! ca orientare $ocia!ă a /enaşterii...............2. icco!o achia#e!!i : părinte!e ştiin%ei po!itice

moderne........................................................................

3. +dei!e po!itice a!e !ui Drance$co uicciardini..............=. 7ean <odin : doctrinar po!itic......................................

TEMA I*# IDEOLOGIA POLITICĂ N TIMPULRE+ORMEI#############################################################

1. +dei!e $ocia!>po!itice a!e re*ormatori!or din An,!ia.7ohn HIc!i**e...............................................................

2. işcarea şi ideo!o,ia /e*ormei n Cehia. an Ju$$.....3. Concep%ii!e $ocia!>po!itice a!e re*ormatori!or din

ermania. artin uther şi homa$ Knter.............

=. 9eoria ca!#ini$tă...........................................................



9=

TEMA *# DOCTRINA SOCIALISMULUI UTOPICTIMPURIU DIN SEC# *VI%*VII########################### ))

1. emni*ica%ia utopiei şi homa$ oru$........................ 992. ndirea po!itică n opera !ui omma$o Campane!!a 10=

=



TEMA *I# GNDIREA POLITICĂ N EPOCAILUMINISMULUI +RANCEZ ŞI ITALIANDIN SEC# *VIII######################################################

1. Caracteri$tica ,enera!ă a ,ndirii po!itice i!umini$teeuropene.......................................................................

2. +!umini$mu! *rance. Char!e$ onte$Fuieu.................3. +dei!e po!itice a!e i!umini$tu!ui *rance Vo!taire

(DranLoi$>arie Arouet)..............................................

=. Concep%ia po!itică n opera !ui 7ean>7acFue$ /ou$$eau5. +!umini$mu! ita!ian. iambatti$ta Vico

şi Ce0are <eccaria .......................................................

,-.

107111

11;118

122

TEMA *II# GNDIREA POLITICĂ A ILUMINISMULUIGERMAN N SEC# *VII%*VIII########################### ,/'

1. +deo!o,ia i!umini$tă ,ermană....................................... 12;2. Concep%ii!e po!itice a!e i!uminişti!or ,ermani

eibni şi Jerder.......................................................... 1293. ee!e po!itice a!e i!uminişti!or ,ermani e$$in,4

chi!!er şi oethe........................................................ 133

CB&A/+'" +++. SOCIOLOGIA DOCTRINELOR POLITICE ÎN EPOCA

MODERNĂ ###########################################################TEMA *III# GNDIREA POLITICĂ N PERIOADA

REVOLUŢIEI OLANDEZE DIN SEC# *VII###1. Concep%ii!e $ocia!>po!itice şi Muridice n perioada

re#o!u%ii!or bur,he0e timpurii......................................

2. 8octrina po!itică a !ui Ju,o rotiu$............................3. +dei!e po!itice a!e !ui <aruch (<enedict) pinoa.......

,0.

,0.

1371=01=3

TEMA *IV# DOCTRINELE POLITICE N PERIOADAREVOLUŢIEI ENGLEZE DIN SEC# *VII####### ,&(

1. +deo!o,ia po!itică a re#o!u%iei en,!ee......................... 1=52. Dranci$ <acon şi $ocietatea idea!ă

$au Veacu! de aur...................................................... 1=93. homa$ Jobbe$ şi teoria $a de$pre drept

şi de$pre $tat................................................................. 1515



=. ohn ocNe şi teoria $a de$pre puterea de $tatşi de$pre drept.............................................................. 155

TEMA *V# GNDIREA POLITICĂ N PERIOADA

RĂZ$OIULUI DE INDEPENDENŢĂ A SUA!,..(%,.10"############################################################## ,()

1. +dei!e po!itice a!e repub!icani!or americani (<enMaminDranN!in4 homa$ e**er$on şi homa$ &aine)............. 159

2. Concep%ii!e po!itice a!e *edera!işti!or americani(A!e?ander Jami!ton4 ohn Adam$şi ame$ adi$on)........................................................ 1;5

TEMA *VI# DOCTRINA SOCIALISMULUI UTOPICN PERIOADA REVOLUŢIEI DIN +RANŢADIN SEC# *VIII#################################################### ,.,

1. ee!e po!itice a!e !ui ean e$!ier.............................. 1712. Concep%ia po!itică a !ui ore!!I................................... 1733. +dei!e po!itice a!e !ui abrie! <onnet de ab!I........... 17=

TEMA *VII# GNDIREA SOCIAL%POLITICĂN TIMPUL REVOLUŢIEI+RANCEZE !,.1)%,.)&"####################################

1. Brientări!e ,ndirii $ocia!>po!itice n timpu! re#o!u%iei*rance0e........................................................................

2. Concep%ii!e po!itice a!e con$tituan%i!or4 ,irondini!or şi iacobini!or.................................................................

3. octrina po!itică a !ui DranLoi$ oO! <abeu* şi ideo!o,ia mişcării babu#i$te.....................................

TEMA *VIII# CONCEPŢIILE POLITICE ALEREPREZENTANŢILOR +ILOSO+IEICLASICE GERMANE LA S+RŞITULSEC# *VIII : NCEPUTUL SEC# *I*###########

1. +mmanue! Gant şi *i!o$o*ia $a $ocia!ă..........................2. &rob!eme $ocia!>po!itice n $i$temu! *i!o$o*ic

a! !ui Je,e!...................................................................

3. +dei!e po!itice a!e !ui Dichte şi che!!in,......................

;

,.'

17;

179

18=

,1'18;

189192



TEMA *I*# DOCTRINA LI$ERALISMULUI CLASICLA S+RŞITUL SEC# *VIII : PRIMA2UMĂTATE A SEC# *I*####################################

1. octrina po!itică !ibera!ă şi $emni*ica%ii!e ei...............2. ibera!i$mu! en,!e (eremI <entham şi ohn

tuart i!!)...................................................................

3. ibera!i$mu! *rance (<enMamin Con$tant şi A!e?i$de ocFue#i!!e)..............................................

=. ibera!i$mu! ,erman (Hi!he!m #on Jumbo!dtşi oren0 #on tein).....................................................

,)'19;

200

20;

211

TEMA **# DOCTRINA COMUNISMULUI UTOPICŞI TEORIILE SOCIALISTE DE LAMI2LOCUL SEC# *I*########################################## /,&

1. "topii!e $ocia!e a!e !ui Jenri de aint>imon4Char!e$ Dourier şi /obert BPen................................... 21=

2. Concep%ii!e comuni$mu!ui re#o!u%ionar>utopic(Qtienne Cabet4 heodor eamI4 oui$ Au,u$te<!anFui şi Hi!he!m Heit!in,)..................................... 220

3. +deo!o,ia po!itică a anarhi$mu!ui(&ierre>o$eph &roudhon4 a? tirner4&.A. GropotNin şi <enMamin ucNer)........................... 225

TEMA **I# DOCTRINA POLITICĂ MAR*ISTĂ ŞIDESTINELE EI ISTORICE################################

1. ocia!i$mu! şi comuni$mu! : piatra de teme!iea doctrinei mar?i$te......................................................

2. +deea re#o!u%iei $ocia!i$te şi a dictaturii pro!etariatu!ui n concep%ia mar?i$tă............................

3. Contradic%ii!e şi de$tine!e i$torice a!e doctrineimar?i$te........................................................................

/0-

230

23=

23;

TEMA **II# GNDIREA SOCIAL%POLITICĂ N RUSIAN PRIMA 2UMĂTATE A SEC# *I*############## /01

1. +deo!o,ia protec%ioni$tă a !ui .. Garaminşi proiecte!e re*orme!or a!e !ui .. peran$Ni.......... 238

7



2. +deo!o,ia re#o!u%ionară şi pro,ramu! po!itica! decembrişti!or........................................................... 2==

3. Concep%ii!e po!itice a!e $!a#o*i!i!or şi occidenta!işti!or 2=;

TEMA **III# GNDIREA SOCIAL%POLITICĂA DEMOCRAŢILOR REVOLUŢIONARIRUŞI N A DOUA 2UMĂTATEA SEC# *I*######################################################## /&)

1. +deo!o,ia po!itică a narodnici$mu!ui($ocia!i$mu! ru$)....................................................... 2=9

2. octrina narodnici$tă ($ocia!i$tă) a !ui .A. <aNunin4&.. a#ro# şi &.. Nacio#......................................... 252

3. Concep%ii!e $ocia!>po!itice a!e democra%i!or re#o!u%ionari ruşi (A.+. Jeren4 .. Cernşe#$Nişi .G. ihai!o#$Ni)..................................................... 25;

TEMA **IV# APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREAŞTIINŢELOR POLITICECONTEMPORANE########################################## /',

1. &remi$e i$torice şi $ocia!>po!itice a!e apari%iei

ştiin%e!or po!itice contemporane................................... 2;12. eoria or,anici$tă a !ui Jerbert pencer...................... 2;53. eoria e!itei n opere!e !ui Vi!*redo &areto

şi aetano o$ca......................................................... 2;8=. eoria ,rupuri!or cointere$ate a !ui Arthur <ent!eI..... 2725. a? Heber : *ondatoru! $ocio!o,iei po!itice

a $ec. RR...................................................................... 27=

IDEEA EUROPEANĂ N ISTORIA GNDIRII POLITICE!3n lo4 5e 4on4l67ii"############################################# /.1

$I$LIOGRA+IE SELECTIVĂ################################################# /1&

8



CONSIDERAŢII PRELIMINAREn uni#er$u! po!itic un ro! important ! au idei!e po!itice care4

din punctu! de #edere a! ordinii !or4 ca şi n ceea ce pri#eşte ro!u! !or n #ia%a po!itică şi n #ia%a $ocietă%ii4 $e a$ociaă cu intere$e!e4năuin%e!e şi $copuri!e po!itice a!e unui ,rup $ocia!4 c!a$e4 pături$ocia!e. +dei!e po!itice re*!ectă rea!itatea po!itică şi $ocia!ă4 raportareaoameni!or !a acea$tă rea!itate : pe baa e?perien%ei $ocia!>i$torice şi

po!itice a ,rupu!ui $ocia! şi po!itic din care *ac parte :4 precum şinorme!e de comportament4 directi#e!e de ac%iune po!itică etc. n*ormă conceptua!iată4 e$en%ia!iată şi ,enera!iată4 idei!e po!itice $econ$tituie n concep%ii4 teorii4 doctrine4 pro,rame po!itice4 credo>uri po!itice ş.a. şi a!cătuie$c di*erite ideo!o,ii po!itice. Ca ideo!o,ii4idei!e po!itice caracterieaă ,rupuri!e an,aMate n !upta pentru putereşi condi%ioneaă op%iunea po!itică a indi#idu!ui4 iar aderen%a unei

per$oane !a o *or%ă po!itică $au a!ta (or,ania%ie4 partid)4 !a un ,rup po!itic $au a!tu! pre$upune acceptarea idei!or po!itice a!e ,rupu!ui !acare $e aderă. +dei!e po!itice $unt ntotdeauna !e,ate de o anumită practică po!itică4 e!e emannd de !a acea$ta şi4 n ace!aşi timp4condi%ionnd>o4 orientnd>o4 *undamentnd>o. e,ătură or,anică ntreideea po!itică şi practica po!itică i>a determinat pe unii cercetători $ăapreciee că po!itica *ără idei po!itice n$eamnă cuadraturacercu!ui4 adică o impo$ibi!itate obiecti#ă.

&reente!e Note de curs con$tituie o e!aborare teoretică şimetodică pri#ind $tudierea i$toriei ,ndirii po!itice ca di$cip!inăştiin%i*ică4 cuprinnd şi o incur$iune ana!itică n i$toria uni#er$a!ă adoctrine!or care au marcat de#o!tarea ,ndirii po!itice n antichitate4doctrino!o,ia po!itică n perioada medie#a!ă şi $ocio!o,ia doctrine!or po!itice n epoca modernă. '!e şi propun ca scop *ami!iariareatineretu!ui $tudio$ cu paradi,me!e teoretico>metodo!o,ice a!e

uni#er$u!ui ,ndirii po!itice : doctrino!o,ia po!itică4 cunoaşterea mai9



pro*undă a di*eritor ipo$tae doctrinare a!e n#ă%ături!or po!iticee?pu$e de>a !un,u! i$toriei ci#i!ia%iei umane4 o*erind a$t*e! po$ibi!itatea de a n%e!e,e dinamica ,ndirii po!itice contemporane şi

re$orturi!e ace$tei e#o!u%ii.Cur$u! de Istorie a gîndirii politice e$te de$tinat att *ormării

abi!ită%i!or de ,ndire creati#ă !a $tuden%i4 precum şi competen%e!or deabordare mu!ti!atera!ă şi comp!e?ă a cate,orii!or şi concepte!or po!itice. &e parcur$u! ore!or teoretice şi practice a!e cur$u!ui $tuden%ii$unt *ami!iaria%i cu apari%ia şi e#o!u%ia concepte!or po!itice şi Muridice4 ncercndu>$e a $e *orma a!,oritmu! de apreciere şi de

conturare a idea!u!ui de democra%ie4 aprecierea core!a%iei şiinterdependen%ei rea!ită%ii $ocia!>po!itice contemporane. e aceeaobiectivee cursuui reidă n determinarea !ocu!ui i$toriei ,ndirii po!itice n $i$temu! ştiin%e!or po!itice6 de*inirea prob!ematicii şi$tatutu!ui epi$temo!o,ic a! i$toriei ,ndirii po!itice6 identi*icarea şiinterpretarea perioade!or de#o!tării ,ndirii po!itice uni#er$a!e6e#iden%ierea doctrine!or şi ideo!o,ii!or po!itice n e#o!u%ia !or6de*inirea di*eritor concep%ii4 no%iuni4 cate,orii şi termeni din i$toria

,ndirii po!itice6 preentarea şi debaterea idei!or principa!e a!e,nditori!or po!itici pe parcur$u! i$toriei6 compararea concep%ii!or şiidei!or po!itice a!e di*eritor ,nditori po!itici6 $tabi!irea !e,ăturii ntredoctrine!e po!itice şi e?perien%a practică !a di#er$e etape a!e e#o!u%iei$ocietă%ii6 determinarea şi e#a!uarea ro!u!ui doctrine!or po!itice nde#o!tarea $ocietă%ii6 ar,umentarea e#enimente!or $ociopo!iticecontemporane n baa concepte!or4 no%iuni!or şi idei!or e?pu$e de

,nditori6 *urniarea de cunoştin%e şi *ormarea deprinderi!or de !ucrun domeniu! ştiin%e!or po!itice.

10



TEMA I# ISTORIA GNDIRII POLITICE CA O$IECT

DE STUDIU SOCIAL%POLITIC

,# O8ie4t6l 5e 9t65i6 :i ;e<io5i7a<ea i9to<iei =3n5i<ii;oliti4ein punct de #edere i$toric4 prime!e e!emente a!e ,ndirii

$ocia!>po!itice apar ncă din antichitate4 de care $e !ea,ă n$ăşietimo!o,ia termenu!ui po!itică (,r. polis : cetate4 oraş4 $tat şi

deri#atu! ace$tuia : politeia4 ori !at. res publica). emni*icati#e dinacea$tă per$pecti#ă $unt premi$e!e interpretării şi a!e re!a%ionării,ndirii prin cu!tură $au ci#i!ia%ie cu $ocietatea4 dreptu!4 $tatu!4na%iunea4 umanitatea. e$crierea hăr%ii co,niti#e a etimo!o,icu!ui polis $>a materia!iat n *ormarea şi indi#idua!iarea $ocietă%i!or moderne care4 ca *undamentare4 $>au e?tin$ prin de#o!tareamiM!oace!or de comunicare n ma$ă n ama!,amarea şi ,!oba!iarea$ocietă%i!or po$tmoderne. e>a !un,u! #remii4 ace$t termen a

mbrăcat di*erite accep%ii metodo!o,ice şi proce$ua!e4 cum ar *i artăde ,u#ernare a $ocietă%i!or umane democratice $au tota!itare4 deconducere şi de po!itică diacronic re!i,ioa$ă ori $incronic #irtua!ă4 pnă !a termenu! modern de i$torie acti#ă şi *i!o$o*ie po!itică participati#ă.

Att n antichitate4 ct şi n '#u! ediu4 ntre ştiin%e!e care$tudiau $ocietatea nu e?i$ta o $peci*icare4 o indi#idua!iare coerentă

şi con$i$tentă. rept urmare4 e!emente!e şi cunoştin%e!e de$pre$ocietate4 $tat4 po!itic au *o$t tratate nedi*eren%iat4 şi4 n ce! mai bunca4 e!emente!e $peci*ice *i!o$o*iei $au po!iticii $e inter$ecteaă4 $e$uprapun cu ce!e economice4 $ocia!e $au re!i,ioa$e. n prime!e $a!emani*e$tări4 ,ndirea po!itică a apărut şi $>a de#o!tat *ie n interioru!*i!o$o*iei ca *i!o$o*ie po!itică (n recia antică)4 *ie n $trn$ă !e,ăturăcu Muridicu! (n /oma antică). Att a$upra po!iticu!ui4 ct şi a$uprace!or!a!te ştiin%e $ocia!e : a cunoaşterii n $pecia!4 a $ocietă%ii n

11



,enera! :4 credin%e!e re!i,ioa$e au Mucat un po! inte,rati# şiinterpretati#. n epoca medie#a!ă #ia%a şi ,ndirea po!itică $e #or a*!a$ub puternica in*!uen%ă a do,mei teo!o,ice şi a <i$ericii4 ştiin%e!e4 n

tota!itatea !or4 #or *i inte,rate teo!o,iei4 de#enind ramuri a!e ace$teia4iar do,ma teo!o,ica de#ine a?ioma po!itică a $ocietă%ii. &roce$u! dedi$ociere a ştiin%e!or4 a ce!or $ocia!e n $pecia!4 de teo!o,ie şi demora!a creştină #a ncepe odată cu de$compunerea $ocietă%ii *euda!e./ena$centiştii şi i!uminiştii4 prin $piritu! !or !aic şi ştiin%i*ic4 n !ucrări$ocia!>po!itice $>au pronun%at pentru indi#idua!iarea ,ndirii po!itice4 pentru con$tituirea ei ntr>o ştiin%ă de $ine $tătătoare4 *apt

rea!iat n perioada modernă.eMa n perioada contemporană po!ito!o,ia (ştiin%a po!itică$au teoria po!itică)4 i$toria ,ndirii po!itice şi a!te ştiin%e po!iticecon$tituie un $i$tem ntre, şi di#er$i*icat de di$cip!ine ştiin%i*ice şi de$tudiu. n 19=84 !a ini%iati#a "'CB4 !a &ari$ şi>a %inut !ucrări!eColocviumul internaţional con$acrat prob!eme!or ştiin%ei po!itice4 !acare $>au ntrunit e?per%i4 $a#an%i şi $pecia!işti n domeniu! ştiin%ei po!itice din 'uropa şi America. Anume !a ace$t *or $>a con#enit !a

uti!iarea termenu!ui ştiin%a po!itică !a $in,u!ar4 *iind $tabi!ite şiobiectivee ei de studiu teoria po!itică (teoria po!itică şi istoria gîndirii politice)6 in$titu%ii!e po!itice (con$titu%ia4 ,u#ernu! centra!4admini$tra%ia pub!ică re,iona!ă şi !oca!ă4 *unc%ii!e $ocia!e şieconomice a!e or,ane!or de ,u#ernămnt4 ana!ia comparată ain$titu%ii!or po!itice)6 partide!e4 ,rupuri!e şi opinia pub!ică (partide!e4,rupuri!e şi a$ocia%ii!e de pre$iune po!itică4 participarea cetă%eni!or n

acti#itatea ,u#ernu!ui şi a admini$tra%iei pub!ice !oca!e4 opinia pub!ică)6 re!a%ii!e interna%iona!e (po!itica interna%iona!ă4 or,ania%ii!einterna%iona!e4 dreptu! interna%iona!).

Obiectu de studiu a! ştiin%ei i$toria ,ndirii po!itice !repreintă idei!e4 $i$tematiate con*orm unor principii şi re,u!i de procedură (ştiin%i*ică) n cadru! teorii!or4 doctrine!or şi concep%ii!or4a#nd ca obiect rea!itatea $ociopo!itică. tudiu! concep%ii!or4doctrine!or şi teorii!or trecutu!ui e$te rea!iat $ub a$pectu! ,eneei4

12



e#o!u%iei i$torice şi a raporturi!or ace$tora cu rea!itatea $ociopo!iticăactua!ă. ntr>un $en$ mat e?tin$4 obiectul de studiu a! di$cip!ineicon$tă n e?aminarea idei!or (teorii!orSconcep%ii!orSdoctrine!or)

de$pre putere4 $tat şi drept4 ana!iate prin pri$ma apari%iei şi e#o!u%ieii$torice a con$truc%ii!or teoretice.

/edarea ce!or mai importante momente a!e ,ndirii po!iticee$te un proce$ ce permite n%e!e,erea modu!ui n care a apărut şi $>ade#o!tat po!ito!o,ia ca ştiin%ă. n ace$t $en$4 $tudierea i$toriei,ndirii po!itice e$te $tructurată n *unc%ie de di*erite!e etape de progres social şi deci de dezvoltare a civilizaţiei umane 1) perioada

antichită%ii4 caracteriată prin apari%ia e!emente!or con$tituti#e a!e,ndirii po!itice6 2) perioada medie#a!ă $au *euda!ă4 caracteriată prindomina%ia *enomenu!ui re!i,io$ a$upra ce!ui po!itic4 dar şi perioadaSepoca /enaşterii4 de care $e !ea,ă punerea bae!or po!ito!o,iei ca ştiin%ă po!itică modernă6 3) epoca moderna4caracteriată prin e?tinderea $*erei de cuprindere a cunoştin%e!or po!itice4 iar po!ito!o,ia $e a*irmă ca ştiin%ăSteorie po!itică aparte (nacea$tă perioadă po!itica $e preintă $ub *orma unor centre a!e puterii

ierarhiate pe an$amb!u! #ie%ii $ocia!e4 iar puterea : ca un *enomen,radua!4 cu inten$ită%i di*erite4 *enomene şi proce$e $e$iate şiana!iate de ,nditori de>a !un,u! i$toriei ci#i!ia%iei umane)6 =) perioada contemporană : po!ito!o,ia cunoaşte o !ar,ă de#o!tare şi$e contureaă ca ştiin%ă $ocio>umană di$tinctă. epararea po!ito!o,ieica obiect de $tudiu independent şi di$tinct a *o$t e*ectuată numaiodată cu apari%ia po$ibi!ită%ii de definire a principiilor şi metodelor

de cercetare a!e ace$teia.n periodiarea i$toriei ,ndirii po!itice trebuie e#itate une!ecapcane pe care !e putem nt!ni ade$ea n !iteratura de $pecia!itate.e pi!dă4 preenti$mu!4 adică interpretarea unor ,nditori şi idei dinepoci anterioare din per$pecti#a contemporaneită%ii n tendin%a de a>icrea !ibera!i$mu!ui o i$torie şi mai con#in,ătoare4 ocrate a *o$tdec!arat primu! ,nditor !ibera!. e a$emenea4 trebuie e#itatăidea!iarea unor e?emp!e uti!iate de mari ,nditori4 reu!tnd o

13



concep%ie a !iniei $au anti!iniei i$torice (de e?emp!u4 cetateaaristotelică e$te echi#a!ată n actua!itate cu /epub!ica Andora). nace!aşi $pirit4 trebuie $ă $e e#ite moderniarea *or%ată. e pi!dă4

i$toricu! şi *i!o!o,u! e!eni$t e!#e%ian AndrT <onnard cata!o,aci#i!ia%ia ,reacă $ă!batic de ma$cu!ină4 ntruct a !ip$it *emei!e de participarea !a #ia%a cetăţii (propria $a %ară4 citată ca e?emp!u dedemocra%ie4 n>a acordat drept de #ot *emei!or dect n 197=)1.

/# P<in4i;ii meto5olo=i4e 5e 9t65ie<e a i9to<iei =3n5i<ii;oliti4e

&entru prima dată n i$toria cu!turii4 teoretiarea ,ndirii($i$tematiarea conştientă a idei!or !a ni#e! de teorii) e$te rea!iată nrecia antică. Ca!ea de !a idei către teorii e$te de$cri$ă prinintermediu! anumitor principii ştiin%i*ice4 numite şi metode ştiin%i*ice,enera!e4 potri#it cărora cunoaşterea adec#ată a rea!ită%ii e$te po$ibi!ăn baa cunoştin%e!or teoretice4 n opoi%ie cu opinii!e. n ca!itate de principii metodologice de $tudiere a i$toriei ,ndirii po!itice $er#e$ci$tori$mu! (e#o!uti# $au diacronic4 după . Di$iche!!a)4 dia!ectic4

determini$mu!4 interdi$cip!inari$mu!4 obiecti#itatea4 empiri$mu!de$cripti#4 unitatea dintre teorie şi practică ş.a.

rept metode de examinare (moduri de abordare) a prob!ematicii din cadru! i$toriei ,ndirii po!itice $e *o!o$e$c metode po!ito!o,ice (in$titu%iona!ă4 $tructura!>*unc%iona!ă4 comparati#ă4$i$temică4 beha#iori$tă4 $iner,etică etc.) şi metode e?trapo!ito!o,ice($ocio!o,ice4 $tati$tice4 *i!o$o*ice4 economice4 i$torice4 antropo!o,ice4

,eo,ra*ice4 Muridice4 p$iho!o,ice4 $emantică etc.).n i$toria ,ndirii po!itice $>au uti!iat patru paradigme(termenu! paradi,mă a *o$t introdu$ n circuitu! ştiin%i*ic n 19;2de către metodo!o,u! american homa$ Ghun cu $emni*ica%ia de

mode! de ,ndire !o,ică care determină miM!oace!e şi procedee!e deinterpretare a rea!ită%ii $ocia!>po!itice) n $tudierea po!iticu!ui 1) paradi,ma teo!o,ică $au re!i,ioa$ă (e?p!icarea $upranatura!ă a pro#enien%ei conducători!or4 puterii4 căutnd i#oare!e ace$tora n

#oin%a di#ină şi n $crieri!e re!i,ioa$e)6 2) paradi,ma natura!i$tă(ana!ia omu!ui ca parte componentă a naturii şi interpretarea po!iticu!ui prin mediu! natura! : *actoru! ,eo,ra*ic4 con$truc%ia bio!o,ică4 ca!ită%i!e nnă$cute etc.)6 3) paradi,ma $ocia!ă (cercetarea po!iticu!ui prin in*!uen%a di*eritor $*ere a!e $ocietă%ii a$upra



domeniu!ui po!itic)6 =) paradi,ma ra%iona!>critică (e?aminarea naturiiinterne a po!iticu!ui prin e#iden%ierea ten$iuni!or4 con*!icte!or şicontradic%ii!or care $tau !a baa #ie%ii po!itice) 1. Ace$te şi a!te paradi,me re*!ectă o !e,ătură ntre ,ndirea po!itică şi tipuri!e den#ă%ături po!itice a!e unei $au a!tei epoci i$torice.

"nii autori de,aMeaă structura doctrinelor politice careinc!ude cte#a ni#e!uri de *unc%ionare 1) $uportu! teoretico>

conceptua! a! doctrinei (o doctrină $e deo$ebeşte de a!ta prinmoduri!e de abordare şi ar,umentare : *undamentarea *i!o$o*ică4 Muridică4 teo!o,ică4 umani$tă4 antic!erica!ă4 ra%iona!i$tă4 antiştiin%i*ică$au ştiin%i*ică)6 2) con%inutu! doctrinei (e?primat ntr>un $i$tem deno%iuni şi cate,orii4 prin tee>pro,ram pentru aprecierea unei rea!ită%i$ociopo!itice concrete şi prin $o!u%ionarea teoretică a prob!eme!or abordate de o anumită doctrină)6 3) $traturi a!e ,ndirii umane

( protologic : pnă !a ra%iune4 paralogic : contra ra%iunii4 !o,ic4meta!o,ic).n po*ida *aptu!ui că !a prima #edere no%iuni!e de teorie4

doctrină şi concep%ie par a *i identice4 nu to%i autorii !e$inonimieaă4 ,ă$ind deo$ebiri ntre teorie4 doctrină şi concep%ie.A$t*e!4 teoria repreintă *orma $i$tematiată a cunoştin%e!or cu pri#ire !a rea!itatea natura!ă şiS$au $ocia!ă4 prin intermediu! căreia $e preintă in*orma%ii!e e$en%ia!e cu pri#ire !a domeniu! care e$te $upu$

de$crierii şi e?p!ica%iei ($pre e?emp!u4 teoria democra%iei4 teoria$epara%iei puteri!or n $tat etc.). Doctrina e$te $i$temu! cunoştin%e!or teoretice4 $u$%inut de un cercetător4 şcoa!ă4 con*e$iune4 partid po!itic4$tat (doctrina mar?i$tă4 şcoa!a americană4 doctrina teo!o,ică de$pre!ume4 doctrina !ibera!ă etc.)4 cu pri#ire !a un oarecare domeniu a!rea!ită%ii4 iar n ace$t $en$4 doctrina $e deo$ebeşte de teorie şi4re$pecti#4 de concep%ie prin une!e particu!arită%i (,radu! de$i$tematiare a! cunoştin%e!or4 preen%a e!ementu!ui $ubiecti#>ideo!o,ic ş.a.). Concepţia e$te tota!itatea idei!or4 păreri!or4 a#nd uncaracter $i$tematiat4 cu pri#ire !a o tota!itate de prob!eme de ordin*i!o$o*ic şiS$au ştiin%i*ic şiS$au tehnic etc. Concep%ia $e deo$ebeşte deteorie prin ,radu! de $i$tematiare a cunoştin%e!or. Bbiect a!

concep%iei e$te4 de re,u!ă4 $i$temu! de cunoştin%e cu un ,rad in*erior de $i$tematiare n raport cu teoria şi doctrina. otuşi nimic numpiedică uti!iarea no%iunii concep%ie n cau! n care $untem n preen%a unei doctrine $au teorii.



COMPARTIMENTUL I#GÎNDIREA POLITICĂ ÎN ANTICHITATE

TEMA II# IDEILE POLITICE N ORIENTUL ANTIC

,# Elemente ale =3n5i<ii ;oliti4e 3n E=i;t6l anti4tructura economico>$ocia!ă şi po!itică a $ocietă%i!or din

Brientu! antic a ,enerat contro#er$e n !e,ătură cu de*inirea ei. Ceamai popu!ară $inta,mă a *o$t aceea de de$poti$m orienta!4 iar n ce pri#eşte or,ani$mu! $ocioeconomic : de mod de produc%ie a$iatic(G. ar?). n ace!aşi timp4 ornduirea a căpătat şi denumirea demod de produc%ie tributa!4 pornindu>$e de !a o caracteri$tică areparti%iei economice4 iar ,ermanu! G. Hitt#o,e! !e>a boteat$ocietă%i hidrau!ice (e!e erau aşeate de>a !un,u! mari!or *!u#ii)4$ub!iniind şi caracteri$tica po!itică a ace$tora un centra!i$mtota!itar1. '$en%a re,imuri!or po!itice din ace$te %ări poate *ie?primată prin conceptu! de teocraţie4 ntruct tot ce $e ntmp!ă n$ocietate era con$iderat a *i rodu! #oin%ei e?pre$e a conducătoru!ui

(*araon4 re,e4 mpărat)4 n *ond n$ă teocra%ia nu repreenta un re,im propriu>i$ *unc%iona!4 pentru că ace$t re,im era manipu!at şie?ercitat de c!erici4 a$t*e! nct prin teocra%ie $e poate n%e!e,eierocraţie (*ormă de conducere a $ocietă%ii primiti#e şi *euda!e n*unc%ie de obiecti#e!e $piritua!e a!e unei con*e$iuni).

in punct de #edere i$toric4 condi%ii *a#orabi!e pentrucrearea prime!or teorii4 doctrine şi concep%ii po!itice $e con$tituie n

proce$u! de$acra!iării e!emente!or mito!o,ice şi a! ra%iona!iării,ndirii. &entru prima oară a$emenea condi%ii apar n proce$u!e#o!u%iei $tate!or Brientu!ui antic ncepnd cu mi!eniu! + .Jr.ndirea po!itică antică e,ipteană reu!tă din te?te di*erite $ubraportu! caracteru!ui !or texte sapienţiale (care con%in $entin%e

1 Vei tanciu,e!u -t. Bp. cit.4 p. 9.17



mora!e)4 texte social!politice şi de critică socială4 literatură profetică. n ace$t conte?t #om arăta că pro$!ă#irea ade#ăru!ui di#inca baă a re,u!i!or $ocia!>po!itice de pe pămnt e$te preentă n mai

mu!te i#oare i$torico>po!itice şi *i!o$o*ico>re!i,ioa$e e,iptene "oveţele lui "ta!otep (a. 2800 .Jr.)4 Instrucţiunile lui #toi către fiul său (cca mi!eniu! ++ .Jr.)4 $ocea lui Ipuver (cca a. 1750 .Jr.)4Convorbirea dintr!un dezamăgit şi sufletul său (cca a. 1500 .Jr.)ş.a.

Conceptu! centra! n te?te!e e,iptene e$te %aat carentruchipa ade#ăru! şi dreptatea $au ordinea $tră#eche. copu!

ace$tor te?te era tran$miterea tradi%iei4 a cunoştin%e!or de$pre %aat 4 pentru a$i,urarea ordinii şi armoniei. Diecare *araon rentrona$tră#echea ordine ade#ăru! şi Mu$ti%ia. Brice abatere era pedep$ităde di#initate4 n%e!epciunea umană identi*icndu>$e cu cea di#ină4ntruct %aat : *iica (n $en$ de *iu $piritua!) eu!ui $o!ar &a : *iindaceeaşi n cer şi pe pămnt.

Ace$te te?te a#eau un mare ro! po!itic $ă contribuie !a*ăurirea unui tip de om4 omu! tăcut (ima,inat de eu! 'siris care

a#ea cap de pa$ăre) $au tăcut şi n#ă%at4 n orice ca tipu! $upu$.e?te!e $ocia!>po!itice şi de critică $ocia!ă4 care anticipeaă une!e$tări de !ucruri4 pre$upun o muta%ie n mintea e,ipteni!or4de$*ăşurarea proce$e!or i$torice nu mai repreintă o n*ăptuire a#oin%ei ei!or4 ci o $uită de acte mpotri#a $au pentru $tăpnirea*araonu!ui. A!tă cate,orie de te?te4 ce!e $apien%ia!e4 ndrumă *araonii$au #iirii cum $ă pre#ină ră$coa!e!e şi $ă %ină $ub puterea !or $upuşii

nemu!%umi%i $unt nişte co!ec%ii de ma?ime şi $entin%e care indicădre,ători!or $tatu!ui cum $ă admini$tree pentru a re$pecta intere$e!e$tăpnirii ',iptu!ui *araonic. n *ine4 u!tima cate,orie de te?te orepreintă cate,oria i$ă pro*etică4 n *apt proorocirea re$tabi!irii#echii ordini şi a #enirii unui *araon ibă#itor (a#em de a *ace cuconMu,area şi uti!iarea po!itică a două mituri $îrsta de aur şi(alvatorul ).

18



Aşadar4 cu circa cinci mi!enii n urmă n ',iptu! antic apar une!e idei de ordin po!itic4 Muridic şi mora!4 n#ă!uite ade$ea ntr>ohaină re!i,ioa$ă şi mora!iatoare4 care u!terior #or *i nche,ate n

mari doctrine po!itice pri#ind ori,inea puterii4 $tatu!ui4 *orme!or de,u#ernare.

/# n4e;6t6<ile =3n5i<ii ;oliti4e 3n $a8ilon6l anti4oate mituri!e a*irmă că omu! a *o$t creat $ă *ie $!uMitor a!

ei!or. '!ementu! e$en%ia! a! conducerii $tatu!ui era teama4 ca baă araporturi!or dintre ei şi oameni. Drica trebuia in$pirată de $tăpni

robi!or !or (era un re,im crud şi bruta! pentru $c!a#i şi prionierii derăboi). Ct de$pre re,e4 e! era şi preot4 intermediar ntre ei şioameni6 $e con$idera că primeşte porunci!e de !a Ueu şi toateordine!e $a!e $unt n *apt a!e ace$tuia. ume!e eu!ui era $ecret4 aal n$emnnd n *apt domn4 $tăpnitor4 $u#eran. "n mare ro! n!e,itimarea tiraniei4 a nşe!ării ce!or mai $!abi !>au Mucat manticaacadiană ($emne!e $*inte) şi ma,ia me$opotamiană. Am nota4 dea$emenea4 primatu! teoriei cic!ice n e?p!icarea !umii4 a #eşnicei

rentoarceri pe care o ,ă$im şi !a e#rei (e?pre$ia nimic nou $ub$oare i apar%ine şi re,e!ui iudaic (olomon).

tatu! ce! mai puternic din <abi!onu! antic $>a rea!iat $ubdomnia re,e!ui *ammurapi/*ammurabi (1792>17=9S1750 .Jr.)4 $tatcare timp aproape de 1500 ani #a *i cea mai $tră!ucită metropo!ă po!itică şi cu!tura!ă a e$opotamiei meridiona!e4 in*!uen%nd puternicci#i!ia%ii!e Brientu!ui Apropiat. e !a a$iro>babi!onieni a#em şi un

document aparte4 cu caracter predominant Muridic4 din care un te?t principa!4 Introducerea4 ni $>a pă$trat n$cri$ă pe o piatră. '$te Codu ui H!""ur!pi ! H!""ur!bi "1. e?tu! pretinde că i>ar *i *o$ttran$mi$ re,e!ui de către n$uşi eu! +ameş (eu! $oare!ui şi !uminii)şi că ndemnă !a rea!iarea uni*icării re,atu!ui4 !a temperarea,u#ernării şi !a rea!iarea unei !e,itimită%i acceptate4 prin bună$tarea poporu!ui4 re$pectarea dreptă%ii şi derădăcinarea rău!ui şi ne!e,iuirii.

1 A $e #edea tanciu,e!u -t. Bp. cit.4 p. 10.19



"n e!ement pe care ! nt!nim şi n te?te!e indiene e$te e!o,iu! pedep$ei nu numai ca in$trument de ,u#ernare4 ci şi ca re,u!ator uni#er$a! a! e?i$ten%ei.

A!te te?te4 inc!u$i# coduri de !e,i (Codu! re,e!ui "r>'n,ur4e,i!e !ui "r>ammu4 e,i!e !ui 'şnunna4 e,i!e !ui ipit>+ştar)4 &oemu! !ui hi!,ameş4 &oemu! crea%iei ($cri$ pentrucin$tirea eu!ui <abi!onu!ui %arduc)4 dia!o,u! i$cu%ia dintre $tăpnşi $c!a#4 con*irmă că $ocietatea babi!oneană era ntemeiată pe un$i$tem or,anic de !e,i mp!etite cu anumite idei po!itice4 *i!o$o*ice şimora!e de care $e conduceau babi!onenii. n ace$te şi a!te tratate

$ocia!>po!itice4 *i!o$o*ice şi etico>$piritua!e ,ndirea po!itică şi croiaca!e prin retrăirea co!iii!or #ie%ii $ocia!e4 prin ana!ia concep%ii!or mito!o,ice şi re!i,ioa$e ce dominau atunci.

0# G3n5i<ea ;oliti4> 3n In5ia anti4>ndirea po!itica a +ndiei antice ni $e de#ă!uie din ce!e mai

#echi monumente !iterare $edele ($*rşitu! mi!eniu!ui a! ++>!ea .Jr.)4 poemu! %aabarata şi o $erie de cu!e,eri de n#ă%ături cu caracter

*i!o$o*ico>re!i,io$4 etico>Muridic şi chiar po!itic4 a#nd n #ederecu!e,erea brahmană %anava Darma (astra şi !ucrarea atribuită !uiCauti!Ia4 #rtasastra,

it!u! ce!ei dinti4 %anava Darma (astra4 $>ar puteatraduce4 mai e?act dect #er$iunea curentă de -egile lui %anu.Cartea despre învăţătura lui %anu ($ec. V+S+V>+++ .Jr.). '$te #orbade$pre un ,hid unic pentru hinduşii credincioşi4 *iind creat de

brahmani pentru a>şi con$*in%i şi precia poi%ia dominantă nierarhia $ocia!ă. n ace$t $cop $e şi preintă ntruchipare a tradi%ieire,u!i!e $unt pre$cri$e de re#e!a%ie şi de tradi%ie6 re#e!a%ia e$te cartea$*ntă ($ede)4 iar tradi%ia e$te Darma Castra,

nvăţătura ( -egile) lui %anu $e concentreaă a$upracon$acrării ine,a!ită%ii4 con$o!idată prin bariere re!i,ioa$e4 $ocia!> po!itice şi mora!e de netrecut ntre di*erite!e $tări $ocia!e4 nchi$e şiereditare4 preciării $tatu$>u!ui $peci*ic a! di*eritor varne (termenu!

20



$an$crit de$emneaă $tări $ocia!e nchi$e4 ereditare4 $anc%ionateteo!o,ic şi po!itico>Muridic6 termenu! castă a *o$t introdu$ de portu,hei n $ec. RV++) şi a raporturi!or dintre e!e.

(istemul de varne (a!cătuit din patru caste principale4 abo!iteo*icia! n 19=9 după ob%inerea independen%ei de către +ndia *a%ă dearea <ritanie) apare ca *iind o crea%ie di#ină (ine,a!itatea ein#e$tită cu ,iru! di#inită%ii) bramanii au *o$t crea%i din ,ura Diin%ei$upreme şi $tăpni ai tuturor ca$te!or6 0şatr1as din bra%u! ace$teia4vais1as din coap$a $a4 iar şudras din picioru! $ău (ideea ori,iniidi*erite4 prin act di#in4 a $tări!or $ocia!e o #om re,ă$i şi n &epublica

idea!ă a !ui &!aton). +ne,a!itatea reu!tnd din acea$tă ori,inedeo$ebită nu e numai $ocia!ă şi po!itică4 ci şi mora!ă $au *unc%iona!ă*iecare $tare are datorii particu!are. ' un *e! de di#iiune $ocia!ă amuncii şi ndatoriri!or4 pre$tabi!it (!a &!aton ea era e?p!icată şi printr>o core!a%ie cu păr%i!e $u*!etu!ui4 care are o importan%ă uni#er$a!ă4$imi!ară ordinii co$mice). A$t*e!4 bramanilor !e re#ine $tudierea şin#ă%ătura $edelor 6 0şatr1as au primit n$ărcinarea de a apăra poporu!6 a n,riMi de dobitoace4 a $e nde!etnici cu ne,o%u!4 a

mprumuta cu dobndă4 a munci pămntu! ş.a.4 $unt ndatoriri!e ce au primit vais1as4 dar şudraşilor nu !e>a *o$t dată dect o $in,urăndatorire de a $!uMi ce!or!a!te $tări4 *ără a !e ne$ocoti meritu!4 *iindrob prin naştere.

n p!an ,enera!4 ace$te $crieri eoterice4 normati#e4 tind $ă per*ec%ionee miM!oace!e care depind de om n domeniu! ac%iunii po!itice. Cu tot caracteru! $ău comp!e? : re!i,io$4 *i!o$o*ic4 etic4

po!itico>Muridic : n#ă%ătura !ui %anu repreintă o a$t*e! de !ucrare4 binen%e!e$4 cu o *ina!itate preci$ă con$o!idarea ornduirii $ocia!e deca$tă şi a ,u#ernămntu!ui monarhic4 n $piritu! şi intere$e!e varnei brahmani!or.

"n a!t document impre$ionant a! ,ndirii po!itice a +ndiei4 şin ,enera! a Brientu!ui antic4 e$te #rtasastra $au +tiinţa politicii4atribuit !ui Cautil1a (Vic!eanu!) Ceana0ia4 $*etnicu! părtaş !a operarentre,itoare şi centra!iatoare a !ui Ceandragupta I 4 ntemeietoru!

21



dina$tiei %aur1a ($ec. +V>+++ .Jr.). ucrarea repreintă un tratatnormati# de ştiin%ă po!itică (n%e!ea$ă ca ştiin%ă practică)4 n careaccentu! cade a$upra modu!ui n care un re,e trebuie $ă>şi conducă

$tatu!4 pentru a>! *ace puternic şi n*!oritor4 capabi! de a $e opune pre$iunii $tate!or duşmane şi chiar de a !e $upune puterii $a!e.

#rtasastra mbracă4 de *apt4 un cerc !ar, de prob!eme4cărora urmăreşte $ă !e dea $o!u%ii raporturi!e dintre ştiin%e!e !aice(*i!o$o*ie4 economie4 po!itică) şi doctrina re!i,ioa$ă4 ob!i,a%ii!ere,e!ui4 cerin%e!e educării caracteru!ui $ău4 a!e conduitei şi modu!ui$ău de #ia%ă4 ndatoriri!e demnitari!or $tatu!ui4 or,aniarea

Mudecătorea$că4 mă$uri!e de a$i,urare a ordinii pub!ice4 conducereaeconomiei4 ndatoriri!e di*eritor ca$te4 metode!e de rea!iare a po!iticii e?terne4 !e,ături!e cu $tate!e #ecine4 pre,ătirea şi conducerearăboaie!or4 ncheierea păcii etc. &rob!ema $tructurii $ocia!e e$tereo!#ată n $pirit tradi%iona! e$te !e,itimată mpăr%irea $ocietă%ii nvarne4 con$er#ndu>$e a$t*e! ine,a!itatea $ocia!ă4 a cărei men%inererepreintă cea mai importantă ndatorire a re,e!ui.

"nii autori con$ideră *aptu! că "laton şi #ristotel şi ap!ică

concep%ii!e *i!o$o*ice !a domeniu! po!itic şi caută ,u#ernămntu!idea!4 pe cnd Cautil1a io!eaă domeniu! po!itic şi>! trateaă ca,nditor po!itic4 a$t*e! nct e! poate *i $ocotit ca fondatorul absolut al ştiinţei politice şi nu numai a! ce!ei indiene. Ceea ce>! apropie de&!aton şi Ari$tote! e$te credin%a n puterea ştiin%ei monarhu! #aconduce bine dacă cunoaşte ştiin%a po!itică. /e!i,ia *iind pu$ă n*unc%ie de po!itică4 tratatu! pune4 totodată4 un accent deo$ebit pe

nece$itatea ntemeierii ,u#ernămntu!ui pe ştiin%ă. Ce!e patru ştiinţe$unt *i!o$o*ia4 $edele4 ştiin%a economiei şi cea a conducerii $tatu!ui.intre ace$tea ştiinţa politică4 a conducerii $tatu!ui4 e$te cea maiimportantă4 ntruct determină n%e!e,erea şi *o!o$irea ce!or!a!teştiin%e.

n e?p!icarea ori,inii $tatu!ui4 tratatu! reia o #er$iunecontractua!i$tă4 de$tu! de ră$pndită n tradi%ia indiană ini%ia!$ocietatea $e a*!ă ntr>o $tare de debinare4 $u*erind de pe urma

22



duşmăniei reciproce4 a !upte!or necontenite dintre oameni4 iar pentrua curma acea$tă $tare de hao$ şi in$ecuritate4 oamenii au hotărt4 printr>o n%e!e,ere4 $ă>! cheme pe %anu re,e4 pentru a>i ,u#erna4

re$pectnd !e,ea şi dreptatea1.Ana!ind po!itica e?ternă a $tatu!ui4 Cautil1a aMun,e !a

conc!uia că e?i$tă cte#a *orme *undamenta!e a!e ace$teia4 răboiu!ne*iind dect una dintre e!e. Acea$tă c!a$i*icare are un remarcabi!$cop practic4 n $en$u! circum$crierii condi%ii!or (o ade#ăratăa!,ebră a raporturi!or de *or%ă şi a ce!or!a!te componente careinter#in) care *ac4 de *iecare dată4 o anumită *ormă pre*erabi!ă n

ac%iune n raport cu ce!e!a!te. otabi!ă e$te şi ideea că n compara%ie cu răboiu!4 di$cordiainternă şi ră$coa!e!e $unt mu!t mai primeMdioa$e. ocmai acea$tă primeMdie ! determină pe autoru! tratatu!ui $ă ia n con$iderare cutoată circum$pec%ia oportunitatea di*erite!or miM!oace de ,u#ernare.otuşi re,imu! monarhic e$te apreciat ca ce! mai acceptabi!4 deşi $untmen%ionate şi $tate!e repub!icane e?i$tente n +ndia antică. Cautil1ami!iteaă pentru o monarhie centra!iată şi puternică4 ,!ori*icnd

puterea re,a!ă. ocmai de aceea metode!e recomandate de Cautil1a pentru conducerea $tatu!ui $unt concepute ntr>un $pirit prine?ce!en%ă pra,matic4 n *unc%ie e?c!u$i#ă de ne#oi!e practicii4 a!e$ucce$u!ui. &rintre miM!oace!e recomandate *i,ureaă #ic!enia4minciuna4 *o!o$irea de miM!oace $ecrete pentru n!ăturareaad#er$ari!or po!itici (mita4 ca!omnia4 otra#a4 a$a$inatu!)4 *o!o$irea deuci,aşi p!ăti%i4 de $pioni din rndu! brahmani!or4 de pro$tituate etc.

a? Heber aprecia tratatu! !ui Cautil1a drept un e?poeu c!a$ic a!machia#e!!i$mu!ui radica! (comparat cu #rtasastra. "rincipele ar *i o operă ino*en$i#ă)4 a$t*e! nct unii autori men%ioneaă că Cautil1aa *o$t $upranumit achia#e!!i a! +ndiei.

1 Vei mai deta!iat 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 28=>288.23



&# A?i<ma<ea :i 5e7@olta<ea =3n5i<ii ;oliti4e 3n Cina anti4>Co#$ucius (Gon, Du>i4 a. 551>=79 .Jr.)4 ce! mai n$emnat

,nditor a! Chinei antice4 a cărui doctrină nu e$te att un $i$tem*i!o$o*ic propriu>i$4 ct o doctrină etico>po!itică n care conducerea bună a $tatu!ui e condi%ionată de autoper*ec%ionarea per$ona!ită%iiumane. n $crierea atribuită !ui #nalectele4 e! a*irmă nece$itatea$tudierii pro*unde a tradiţiei4 $ocotind că numai ea ar putea o*eri unuiom ra%iona! in$trumente inte!ectua!e cu care $ă $e recon$truia$că o$ănătoa$ă (!e,itimă) ordine $ocia!ă şi po!itică1.

Co#$uci!#is"u a *ăcut şcoa!ă n $en$u! că a de#enit o*i!o$o*ie umani$tă cuprinătoare care4 şi din caua caracteru!ui epocii(de tu!burări ,enernd di$o!u%ia unui #echi mod de #ia%ă)4 a p!onMatntr>un ra%iona!i$m $ceptic. Con*uciani$mu! a *o$t adoptat4 de a!t*e!4şi ca *i!o$o*ie o*icia!ă de $tat.

'!emente!e *undamenta!e a!e ,ndirii $a!e po!itice ar putea *ie?primate n modu! următor

1) 2ormularea idealului omului superior . Con*uciu$ a reuşit

$ă o*ere un $en$ nou concep%iei de$pre ari$tocrat4 dec!arnd cătermenu! trebuie $ă *ie de*init prin #a!orarea indi#idua!ă şi nu doar prin naştere $au ran,. '! a ncercat $ă pă$tree ce#a din #echiu! idea!a! omu!ui $uperior (nobi! prin naştere ct şi prin tră$ături) n#ă!măşea!a creării unei $ocietă%i de$chi$e care a caracteriat timpu!$ău. n *ond4 con*uciani$mu! a de#enit o concep%ie inte!ectua!ă ace!or educa%i (in$trui%i)6 e! a mode!at noua e!ită n $ocietate şi $tat

e!ita meritu!ui2.2) %odelul adecvat de guvernămînt . nre,i$trăm n $crieri!e$a!e pre*erin%a $a de$chi$ e?primată pentru tradi%ia Cou (!oia!itate*a%ă de conducătorii !e,itimi) şi4 probabi!4 dorin%a de a armonia ce!edouă şco!i (ang şi Cou4 de a con$o!ida unitatea şi4 mai a!e$4

1 +bidem4 p. 272>280.2 &entru deta!ii a $e #edea ic%ionar de $crieri po!itice *undamenta!e S Coord.. -te*an>ca!at.<ucureşti4 20004 p. 77>81.2=



$imbo!uri!e ei cu!tura!e. e aici admira%ia pentru in$titu%ii!e !ui Cou(Cou -i)4 compendiu de documente de$pre $tructura şi ritua!iarea$ocietă%ii4 datnd de !a prime!e re,ate a!e dina$tiei.

3) Caracterul guvernămîntului. Con*uciu$ credea ntr>o,u#ernare a oameni!or $uperiori4 a!e căror $pirite cu!ti#ate ar conducecomportamentu! !or de a *i att bine#oitori n pri#in%a a!tor oameni4ct şi corec%i din punctu! de #edere a! ritua!u!ui. /itua!uri!earmoniau $pirite!e oameni!or şi conduceau !a re!a%ii armonioa$entre to%i oamenii4 contribuind a$t*e! !a $tabi!iarea armonieico$mo$u!ui. '! ierarhia tehnici!e de ,u#ernare4 acordnd !ocu! de

*runte #irtu%ii educatoare a conducătoru!ui şi !ocu! ce! mai de Mo$ pedep$ei. +dea!4 bunu! crmuitor ar trebui $ă *ie n $tare $ă ,u#ernee*ără $ă $e mani*e$te per$ona! şi *ără ca ,u#erna%ii $ă>şi dea $eama dee?i$ten%a ,u#ernămntu!ui. <ună$tarea şi educa%ia oameni!or ar *aceinuti!e !e,i!e4 pedep$e!e şi arme!e.

=) "olitică şi morală. 'tica con*uciani$tă e$te o eticăuni#er$a!ă n care ace!eaşi re,u!i şi imperati#e de conduită $unt pre$cri$e pentru *iecare indi#id. eci re,u!i!e $unt ace!eaşi pentru

to%i. ar e?i$tă re,u!i ,enera!e di*erite4 n con*ormitate cu anumitere!a%ii *undamenta!e de interdependen%ă care4 pentru Con*uciu$4mbră%işeaă tota!itatea reac%ii!or indi#idua!e n $ocietatea ci#i!ă$uperior şi $ubordonat ($tăpn şi $er#itor)6 părinte şi copii6 $o% şi$o%ie4 *rate!e mai mare şi rude4 prieten şi prieten. Conduita Mu$tă e$teacea conduită indi#idua!ă rea!mente adec#ată re!a%iei $peci*ice dedependen%ă reciprocă4 pentru că ea optimieaă bene*icii!e pentru

ambe!e păr%i. "n a!t *e! de comportare e$te ne$inceră şi prin urmareneMu$tă şi imora!ă ea creeaă di$onan%ă n !oc de armonie4 e?p!oataren !oc de bene*icii4 manipu!are n !oc de ncredere. Con*uciu$ promo#eaă4 aşadar4 etica interdependen%ei4 adică o etică a e,a!ită%ii4care pre$upune o re!a%ie de datorii !a datorii şi nu drepturi şi pri#i!e,ii4 pe de o parte4 şi datorii4 pe de a!ta. +ată de ce pot *ide$ci*rate moti#e!e rea!e pentru care n#ă%ătura !ui Con*uciu$ a *o$tinteri$ă n China !ui ao (a. W;0>W70 ai $ec. RR).

25



%co!! „e&!i'tior ” ( „e&i'tior ” a apărut n $ec. V++>+V.Jr. n perioada !uptei pentru un $tat unic4 centra!iat4 $e con$tituieun curent ideo!o,ic4 2atzia/2a 3ia ( fa : !e,ea şi 3ia : *ami!ie)4 adică

a! !e,a!işti!or care4 ridicndu>$e mpotri#a principii!or con*uciani$te4$u$%ineau că conducerea $tatu!ui trebuie $ă $e ntemeiee nu petradi%ie şi pe ritua!4 ci numai pe baa !e,i!or. &rincipa!u! repreentanta! şco!ii *an 2ei!zi $ocotea că !e,i!e care nu core$pundeau cerin%e!or timpu!ui trebuiau $chimbate cu a!te!e noi. e,i!e4 aşadar4 şi nudorin%e!e per$ona!e $au arbitrariu! ,u#ernan%i!or trebuie $ă $tea !a baa conducerii $tatu!ui orin%e!e per$ona!e a!e ,u#ernan%i!or $unt

i#oru! i!e,a!ită%ii. e *apt4 doctrina Murişti!or era una po!itico> Muridică !aică care promo#a ideea unui $tat centra!iat4 ,u#ernat pe baă de !e,i. e ştie că !e,a!i$mu! a *o$t adoptat ca *i!o$o*ie,u#ernamenta!ă o*icia!ă1.

ndirea po!itico>*i!o$o*ică chineă era preentă şi princure#tu d!oist (*ondator : L!o)*i 4 cca a. ;0=>531 .Jr.)4 apărută nChina n $ec. V+>V .Jr. Daoismul (n traducere n#ă%ătura !uiao)4 in$titu%iona!iat ca atare apro?imati# n $ec. ++ .Jr.4 $>a

de$prin$ dintr>o mişcare *i!o$o*ică nă$cută din mbinarea *i!o$o*ieichineeşti antice şi opere!e $piritua!e a!e !ui ao>i. n !imba chineă#eche4 dao n$emna 44drum4 n $en$ concret4 dar a#ea şi $en$u!*i,urat de 44ca!e4 44metodă (de abordare). ai a#ea şi $en$u! de44re,u!ă4 44principiu (după care $e de$*ăşoară !ucruri!e). n ,ndireadaoi$tă ( Dao!3ia)4 dao e$te conceptu! *undamenta!4 iar n daoi$mu!re!i,io$ ( Dao!3iao) repreintă principa!u! artico! de credin%ă4 aşa cum

e$te preentat n Dao de 4ing (un te?t c!a$ic chine). Dao nu e$te n$ăun concept e?c!u$i# daoi$t4 ci unu! comp!ementar n cadru! ,ndiriichinee. Dao mai n$emna şi 44poi%ie (ideo!o,ică $au teoretică)4 dar şi 44a $pune4 44a #orbi.

ur$e!e principa!e a!e ace$tui mod de #ia%ă numit daoi$m$unt !ucrări!e c!a$ice a!e cori*ei!or taoi$mu!ui *i!o$o*ic (tao!cia) cade pi!dă ao e Chin,4 Chuan,>tu şi ieh>tu. /epreentan%ii

1 +bidem4 p. 135>1=1.2;



ace$tui curent promo#au ca!ea cooperării dintre om şi tendin%a $aucur$u! !umii natura!e4 curent care e$te deci un mod de #ia%ă in$piratdin ritmuri!e *enomene!or natura!e. Acti#itatea umană4 $puneau ei4

trebuie $ă %ină cont de Mocu! circum$tan%e!or. Adaptarea indi#idu!ui!a condi%ii!e tempora!e e$te una din idei!e centra!e a!e concep%ieitaoi$te de$pre #ia%ă. '$te e#ident că adaptarea !a condi%ii e?c!udenorme!e de conduită impu$e dinainte4 pre$tabi!ite4 #a!abi!e n oricempreMurare. a ni#e! mora!4 adaptarea !a condi%ii şi $up!e%eaconduitei $u,ereaă o poi%ie amora!ă adoptată de taoi$t.

Mois" $au "o+is" (!itera!mente şcoa!a de o) a *o$t n

*i!o$o*ia chine ă de#o!tat de urmaşii !ui Mo)*i ( %aster %o6 a.=70S=79>391S=00 .Jr.). A e#o!uat !a apro?imati# n ace!aşi timp cacon*uciani$mu!4 daoi$mu! şi !e,a!i$mu! şi a *o$t una dintre ce!e patru principa!e şco!i *i!o$o*ice a!e Chinei antice. n ace$t timp4 moi$mu! a*o$t #ăut ca un ri#a! maMor pentru con*uciani$m.

o>i a ar,umentat ideea de$pre un ,u#ern meritocratic4arătnd că nendep!inirea re$pon$abi!ită%i!or importante a!e,u#ernu!ui de rude!or !ui4 indi*erent de capacită%i!e ace$tora4 e$te

rădăcina $ărăciei n $ocietate. '! n#ă%a că atta timp ct o per$oanăe$te capabi!ă de a rea!ia o $arcină4 ea ar trebui $ă *ie an,aMată şi promo#ată4 indi*erent de re!a%ii!e de $n,e. "n conducător4 $ub!iniae!4 trebuie $ă *ie n imediata apropiere a oameni!or ta!enta%i. Dărăde$coperirea şi n%e!e,erea ta!ente!or n %ară4 %ara #a *i di$tru$ă.

Conducătoru! e$te nedrept atunci4 cnd %ara $a $e con*runtă cuşapte dea$tre şi care poate *i di$tru$ă cu uşurin%ă de către inamic

ne,!iMarea nece$ită%ii de apărare a %ării6 %ări!e n#ecinate nu $untdi$pu$e $ă aMute6 oamenii $unt an,aMa%i n muncă necon$tructi#ă6!e,i!e şi re,!ementări!e de#in prea ,re!e pentru popu!a%ie6 ,u#ernan%iitrăie$c ntr>o i!uie ,reşită a capacită%ii !or şi a puterii %ării $a!e6 per$oane!e de ncredere nu $unt !oia!e n timp4 iar oamenii !oia!i nu$unt de ncredere6 pedep$e!e nu reuşe$c $ă aducă *rică4 iar ră$p!ata nureuşeşte $ă aducă *ericire. e aceea !e,ea şi ordinea a *o$t un a$pectimportant a! *i!o$o*iei moi$te.

27

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_philosophy&rurl=translate.google.md&usg=ALkJrhiI8sb46UDGtNyG5dHRdiKbSsTNjw

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Confucianism&rurl=translate.google.md&usg=ALkJrhiHsXO84KWhfnFbDiC1RyfsjpYo4A



http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Confucianism&rurl=translate.google.md&usg=ALkJrhiHsXO84KWhfnFbDiC1RyfsjpYo4A




Ct pri#eşte $ocietatea4 o i mai arăta că e?i$ten%a $ocietă%iica un or,ani$m $tructurat reduce ine*icien%e!e ,ă$ite n $tare natura!ă.Con*!icte!e $e na$c din !ip$a de uni*ormitate mora!ă ,ă$ită n omu! n

$tarea $a natura!ă. n ace$t $en$4 ,u#ernu! de#ine un in$trumentautoritar. &re$upunnd că !iderii n ierarhia $ocia!ă $unt per*ectcon*orma%i conducătoru!ui4 $ocietatea #a a#ea un comportamentaşteptat de to%i oamenii. otodată4 oamenii $unt ob!i,a%i $ă raporteetoate !ucruri!e bune $au re!e conducători!or. oi$mu! $e opuneaoricărei *orme de a,re$iune4 n $pecia! de răboi ntre $tate. '$tetotuşi admi$ibi! pentru un $tat a uti!ia *or%a n !e,itimă apărare.

+deo!o,ia moi$tă a in$pirat une!e mişcări paci*i$te moderne.



TEMA III# G NDIREA POLITIC N GRECIA ANTIC

,# Con9tit6i<ea =3n5i<ii ?ilo9o?i4o%;oliti4e 3n G<e4ia anti4>!;<i@i<e 5e an9am8l6"in punct de #edere metodo!o,ic4 n *ormarea şi de#o!tarea

,ndirii *i!o$o*ico>po!itice din recia antică pot *i de!imitate trei perioade

1) "erioada timpurie ( preclasică4 presocratică)4 $ec. +R>V+.Jr.4 ce core$punde proce$u!ui i$toric de con$tituire a prime!or *orma%iuni $tata!e (prime!e polis>uri $unt ate$tate i$toric cătrenceputu! mi!eniu!ui + .Jr.) şi repreintă4 n e$en%ă4 etapa de trecerede !a ,ndirea mito!o,ică4 $peci*ică cu!turii antice4 !a ,ndirea(e?p!icarea) ra%iona!ă a rea!ită%ii natura!e şi $ocia!e şi4 re$pecti#4con$tituirea ,ndirii *i!o$o*ice4 po!itice şi Muridice (şcoa!a din i!et4

şcoa!a pita,orieni!or4 şcoa!a e!eată ş.a.).2) "erioada medie (clasică)4 $ec. V : prima Mumătate a $ec.+V .Jr.4 repreentati#ă *iind *i!o$o*ia $o*işti!or4 a !ui ocrate4 &!atonşi Ari$tote!.

3) "erioada tîrzie (elenistă)4 a doua Mumătate a $ec. +V : $ec.++ .Jr.4 marcată de căderea polis>uri!or ,receşti $ub domina%ia

28



acedoniei (a doua Mumătate a $ec. +V .Jr.) şi a /omei antice ($ec.++ .Jr.). rept tră$ătură $peci*ică a ,ndirii *i!o$o*ico>po!itice$er#eşte indi#idua!i$mu!4 n baa căruia $unt a*irmate !ibertatea

$piritua!ă a indi#idu!ui (n opoi%ie cu !ibertatea $ocia!>po!iticăanterioară) şi doctrina dreptu!ui natura! baată pe e,a!itatea şi!ibertatea omu!ui (epicurei$mu!4 $toici$mu! etc.).

Atena a de#enit centru! de nt!nire a! sofiştilor şi a *o$toraşu! !ui (ocrate4 a cărui *i!o$o*ie a dăinuit4 prin intermediu!opere!or !ui "laton4 de>a !un,u! i$toriei pnă n i!e!e noa$tre. arndu! $ău4 &!aton a creat o şcoa!ă *i!o$o*ică n cadru! #cademiei4 n

timp ce #ristotel şi>a de#o!tat $i$temu! *i!o$o*ic4 po!itic şi mora! ncadru! peripateticilor . a curt timp după aceea au apărut !a Atena şcoala stoică şi cea epicuriană. a /oma4 mpăratu! şi *i!o$o*u! %arcus #urelius4 precum şi *i!o$o*u! (eneca erau intere$a%i4 n$pecia!4 de stoicism. &ropa,area creştinismului n !umea romană amarcat $*rşitu! e!eni$mu!ui şi a *ăcut trecerea către epoca medie#a!ă.

n !iteratura ştiin%i*ică $e di$cută n preent mu!t de$preori,ini!e miraco!u!ui ,rec n ,ndirea po!itică şi concepte!e

*undamenta!e a!e ,ndirii po!itice din #echea '!adă. n primu! rnd4de$pre ,reci $>a $pu$ că ei au in#entat po!itica4 au ini%iat cercetareaştiin%i*ică şi *i!o$o*ică a po!iticii şi i>au dat şi nume!e termenul politică #ine de !a ,rece$cu! polis prin care $e de$emna $tatu!>cetate$au $tatu!>oraş. Ace$te contribu%ii au con$tituit4 după cum remarcămai mu!%i autori4 miraco!u! ,rece$c. n a! doi!ea rnd4 cetatea n#iiunea ,reacă a#ea o $emni*ica%ie deo$ebită4 pentru că polis>u! era

!ocu! di$cu%ii!or critice4 *iind #orba de$pre *unc%iona!itateainterre!a%ionară a cetăţii. impu! apari%iei polis>u!ui ,rece$c e$tecon$iderat $ec. V+ .Jr. Dorma caracteri$tică a ,u#ernămntu!ui polis>u!ui ,rece$c $e caracterieaă prin *aptu! că n cadru! #ie%ii re!i,ioa$eşi ritua!ice a oraşu!ui au *o$t n*iin%ate noi *unc%ii şi po$turi ci#ice4ace$tea de#enind moti#u! !uptei pentru putere ntre c!anuri!eari$tocrate. ai triu4 odată cu $!ăbirea ,u#ernămntu!ui ari$tocratic4!a principa!e!e obiecti#e ntr>o competi%ie a puterii participau şi

29



ari$tocra%ia4 şi cetă%enii obişnui%i (!iberi). "n corp de cetă%eni4ade$ea mu!t $ub număru! tota! de !ocuitori4 dar4 de obicei4 numărnd popu!a%ia bărba%i!or nă$cu%i !iberi4 pre!ua puterea n $copu! ,u#ernării

polis>u!ui prin a!e,erea membri!or comitete!or de conducere4 iar apoio e?ercita prin participare directă n con$i!ii!e oraşu!ui. Cu toate că a*o$t ntreruptă ade$ea de epi$oade a!e ,u#ernămntu!ui o!i,arhic $autiranic $au de perioade de di$en$iuni ci#ice $au ri#a!ită%i de c!a$ă4mare!e merit a! de#o!tării mode!u!ui de ,u#ernare a oraşu!ui ,rec a*o$t e!aborarea $tructuri!or ce permiteau contro!u! a*aceri!or pub!icede către cetă%eni1.

Br,aniarea $ocia!ă poate *i pri#ită ca e*ect a! creşteriidemo,ra*ice şi e$te direct propor%iona!ă cu e?tinderea con*!icte!or mi!itare. e aceea recia antică a cuno$cut o mare di#er$itate deor,aniare a re,imuri!or po!itice. Ce!e mai in*!uente $cheme dec!a$i*icare apar%in *i!o$o*i!or antichită%ii e!ine (&!aton şi Ari$tote!)4care au ncercat $ă deo$ebea$că di*erite tipuri de ,u#ernare dupănumăru! ce!or a*!a%i !a putere şiS$au după natura !or etică. a *e! decon$i$tente $unt şi concepte!e de democra%ie (chiar dacă marea

maMoritate a ,nditori!or po!itici4 din recia antică pnă n iua de ai4$>au arătat e?trem de critici !a adre$a teoriei şi practicii democratice4căci democra%ia e$te o *ormă de ,u#ernare e?trem de ,reu derea!iat şi de $u$%inut)4 de !e,i$!a%ie4 a puterii4 iar mitu! şi ra%iunea po!itică au Mucat un ro! deo$ebit n ,ndirea *i!o$o*ico>po!itică ,reacă.

/# Con4e;Biile 9o4ial%;oliti4e ale 9o?i:tilo<

"olis>u! atenian #ia o interre!a%ionare $i$temică ntre $tat şi$ocietate. tatu!S$ocietatea con$emna n acea perioadă participarea !a,u#ernare a cetăţenilor!guvernatori. &oporu! (demos>u!) $e an,aMa n*unc%ii !e,i$!ati#e şi Muridice4 deoarece conceptu! atenian de cetă%enie pre$upunea ca ei $ă ia parte !a ace$te *unc%ii4 participnd direct !a

1 A $e #edea Voicu!e$cu . +$toria doctrine!or po!itice. <ucureşti4 19924 p.1;>186 Carpin$chiA. e$chidere şi $en$ n ,ndirea po!itică. +aşi4 19954 p. 9>22.30



treburi!e $tatu!ui. ocmai de aceea participarea trebuia $ă *ientărită de anumite ca!ită%i şiS$au #irtu%i de tip atenian ra%iona!.

Conceptu! de politeia4 un *e! de con$titu%ie mi?tă4 i>a *a$cinat

pe mu!%i *i!o$o*i ai po!iticii mai bine de un mi!eniu. &entru a>i$ub!inia a#antaMe!e4 o mu!%ime de ,nditori4 de !a &o!Ibio$ !a omadWAFuino au con$truit mode!e n care *iecărei c!a$e $ocia!e i $eacorda contro!u! in$titu%iei ,u#ernamenta!e potri#ite. e aceea prob!ema cetăţii : politeia 5 şi cea a !e,i!or : nomos 5 #or de#eniteme maMore a!e ,ndirii po!itice ,receşti !a $*rşitu! $ec. a! V>!ea şi4mai a!e$4 ncepnd cu sofiştii. Aceşti encic!opedişti ai !umii

,receşti4 da$că!i ai artei po!itice şi ci#i$mu!ui4 porne$c de !acon#in,erea democratică *ormu!ată de "rotagoras că arta po!iticănu trebuie $ă *ie apanaMu! e?c!u$i# a! unei minorită%i pri#i!e,iate4ntruct ea poate *i n#ă%ată4 deprin$ă de orice cetă%ean.

A$t*e!4 n de$*ăşurarea #ie%ii democratice un ro! e$en%ia! !>aua#ut so$i'tii (,r. sofos : n%e!ept)4 $ec. V>+V .Jr. (denumi%i deAri$tote! n#ă%ători ai p$eudon%e!epciunii). 'i au *ăcut un pa$important n de#o!tarea *i!o$o*iei4 punnd n centru! preocupări!or

omu!. n *e!u! ace$ta au rea!iat ntre,irea !umii şi a cunoaşterii.&unnd omu! n centru4 ei au accentuat şi re!ati#itatea cunoaşterii.ub!iniau deo$ebirea dintre dreptu! natura! şi dreptu! poiti# care4*iind crea%ie a oameni!or4 a#ea4 $pre deo$ebire de dreptu! naturii4 uncaracter con#en%iona!.

/emarcăm !a $o*işti un $pirit critic deo$ebit4 care !e>a n!e$nito ana!iă rea!mente critică a #a!ori!or din $ocietatea contemporana

!or. 'i au *o$t mari retori. &articiparea !a #ia%a po!itică n Adunare( #gora) *iind prin e?ce!entă ora!a4 cei care #oiau $ă reuşea$că $ăcon#in,ă a#eau ne#oie de $erioa$e cunoştin%e de retorică. o*iştii au*o$t n#ă%ători ai tineretu!ui atenian n domeniu! retoricii po!itice. "rotagoras4 6orgias4 *ippias4 "rodicos4 #ntipon ş.a. 14 adică sofiştii7bătrîni8/7vîrstnici84 au *o$t pro*e$ori de retorică4 !ec%ii!e !or *iind

1 e$pre acti#itatea ace$tor şi a!tor $o*işti #ei aI B. +$toria idei!or po!itice. +aşi4 20084 p. 5=>5;.

31



p!ătite. ar ce! mai #e$tit dintre $o*işti a *o$t Prot!&or!s din Abdera4cca =80>=20 .Jr (&!aton i>a dedicat un dia!o, omonim)4 care a $cri$tratate a$upra con$titu%iei4 a$upra $tatu!ui. are!e $o*i$t a *o$t nu

numai promotor4 dar şi $priMinitor acti# a! democra%iei. predeo$ebire de cei care $u$%ineau că arta po!itica e$te apanaMu! e?c!u$i#a! ce!or a!eşi4 &rota,ora$ concepe arta po!itica ca *iind !a ndemna*iecărui cetă%ean4 cu condi%ia că e! $a $e $trăduia$că $ă o n#e%e. '!con$idera $tatu! ca $ur$a mora!ei şi a !e,ii.

oua ,enera%ie de $o*işti4 cea a sofiştilor 7tineri8( -i0opron. #l0idamant. 9ras1macos. Critias ş.a.)4 apare n

u!timu! $*ert a! $ec. a! V>!ea .Jr. n timp ce $o*iştii bătrni erau pro*e$ori de retorică4 cei de !a $*rşitu! $eco!u!ui $unt ade$eaame$teca%i ei nşişi n !upte!e po!itice. Aşa $e *ace ca unii dintre ei aumer$ *oarte departe n a*irmarea e,a!ită%ii oameni!or4 $u$%innd cănatura i>a *ăcut pe to%i e,a!i şi că !e,i!e $unt *ăcute pentru a apăraintere$e!e di*erite!or cate,orii $ocia!e din cetate. A*irmnd$uperioritatea !e,ii naturii a$upra !e,ii>con#en%ie4 unii dintre ei aMun,!a conc!uia că !e,ea natura!ă e$te !e,ea Mun,!ei4 ntemeind dreptu!

ce!ui mai tare4 pentru ca ce! mai bun din punct de #edere a! naturiie$te ce! mai puternic. A!%ii $ocote$c că e,a!itatea şi dreptu! $untin#en%ii a!e ce!or $!abi. &rin unire cei $!abi aMun, puternici şi impun4contra naturii4 !e,i!e care e?prima dorin%e!e !or.

n cadru! ,ndirii *i!o$o*ico>po!itice $o*i$te $>au creat di#er$e şcoli filosofice (numite şi $ocratice) şcoala Cirenaică (n *runte cuAri$tipon)4 şcoala Cinică (n *runte cu Anti$tene)4 şcoala %egarică

(n *runte cu 'uc!ide$) ş.a.4 a!e căror n#ă%ături cuprindeau e!ementede dia!ectică şi materia!i$m4 precum şi de ,ndire meta*iică.Aşadar4 $o*iştii au mare!e merit de a *i primii ,nditori care

au $upu$ debateri!or prob!eme!e $piritu!ui uman şi a!e ,ndirii4 ntimp ce predece$orii !or şi ndreptau cercetări!e doar $au preponderent către natură (natur*i!o$o*ia).

32



0# So4<ate 4a =3n5ito< ;oliti4"n ad#er$ar a! $o*işti!or era Socr!te (=;9>399 .Jr.)4

$upranumit de Je,e! erou a! umanită%ii. eşi n pri#in%a

re!ati#ită%ii !e,i!or umane $e $itua n tradi%ia $o*işti!or4 e! a re$pin$ideea unora dintre ei a$upra dreptu!ui ce!ui mai tare4 pentru că credeantr>o no%iune idea!ă de drept şi nedrept4 a cărui cunoaştere ocon$idera %e!u! $uprem a! omu!ui po!itic4 de unde şi critici!e #io!entempotri#a ace!ora4 tirani $au dema,o,i4 care comiteau nedreptatea şi$upunerea $a *a%ă de !e,i!e cetăţii n care trăia. n ace$t $en$4 e!con$idera că politica este o artă de a comanda oamenii $pre ca!ea

autoper*ec%iunii4 o artă regească proprie doar unei minorităţi*ormată din n%e!ep%i şi n#ă%a%i (din *i!o$o*i4 după &!aton). '! pune$ub $emnu! ntrebării preten%ia democra%iei de a *i o metodă de,u#ernare e*icientă ($e ob$er#ă o teă a$emănătoare !an$ată deucenicu! $ău &!aton)4 pre*ernd o!i,arhia ca *ormă de ,u#ernămnt.

'ra un orator i$cu$it4 di$cuta n pie%e!e Atenei cu oamenidi*eri%i4 a#nd inten%ia $ă>i contraică. copu! di$cu%ii!or $a!e #iaundeo$ebi #ia%a $ocia!ă a cetăţii4 prob!eme!e mora!e a!e ace$teia4

!ă$nd !a o parte $tudiu! naturii ştiu că nu ştiu nimic. '! $punea căe$te demn de a cerceta numai bunu! şi rău! ce %i $>a ntmp!at aca$ă.A propu$ ca temei de#o!tarea unei etici critice indi#idua!e.

u a#em mărturii $cri$e de !a ocrate4 ci numai de !a e!e#ii$ăi (&!aton şi Reno*on)4 n$ă e$te inconte$tabi! *aptu! că ,ndirea $aautentică e$te cea din dia!o,u! p!atonic :riton. n ce!ebra pro$opopeea !e,i!or4 n care $e opune $*atu!ui di$cipo!i!or $ăi de a *u,i pentru a

$căpa de condamnarea pronun%ata mpotri#a !ui de Mudecătoriiatenieni1. ocrate $punea că trebuie $a te $upui !e,i!or chiar atuncicnd ace$tea $unt nedrepte. in ace$t epi$od şi din a!te!e men%ionatede &!aton4 deducem ca ,ndirea po!itică a !ui ocrate e$te prine?ce!en%ă o mora!ă po!itică.

&e e! ! intere$a mai pu%in *orma de ,u#ernămnt $au naturain$titu%iei care *ac o cetate Mu$tă4 ci uti!iarea n act a e!emente!or

1 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. ;8=>;8;.33



proprii a ceea ce e! numea Mu$ti%ia idea!ă. e nume!e !ui ocrate $e!ea,ă de$coperirea conceptu!ui şi a $ubiectu!ui !o,ic. e a$emenea4credin%a că #irtutea e$te cunoaşterea şi autocunoaşterea (in$crip%ia

din temp!u! de !a Delpi Cunoaşte>te pe tine n$u%i) şi că poate *ideprin$ă şi tran$mi$ă prin n#ă%are a!tora. etoda uti!iată(maieutica4 adică moşitu! idei!or4 aducerea !a $upra*a%ă a ade#ăru!ui)4ca şi cea pe care i>o atribuia Ari$tote!4 urmărea de*ini%ia e?actă.

in idei!e e?pu$e $e con*irmă tee!e că de$coperirea uneire,u!i ,enera!e de ac%iune nu e$te impo$ibi!ă şi că mpărtăşirea ei prin miM!oace!e educa%iei nu e$te impracticabi!ă. Br4 cu a!te cu#inte4

dacă concepte!e etice pot *i de*inite4 o ap!icare ştiin%i*ică a !or !acauri particu!are4 $peci*ice4 e$te po$ibi!ă şi acea$tă ştiin%ă poate *iapoi uti!iată pentru a *ăuri şi a men%ine o $ocietate de o e?ce!en%ădemon$trabi!ă. Acea$tă #iiune a unei ştiin%e ra%iona!e4demon$trabi!e4 a po!iticii4 a *o$t urmată de &!aton n cur$u! #ie%ii $a!e.&entru că4 n ceea ce>! pri#eşte pe ocrate4 conc!uii!e $a!e de$pre po!itică nu $unt cuno$cute cu e?actitate (deoarece nu ştia nimic4 e!a re*uat $ă>şi e?pună propria doctrină n opere $cri$e). n$ă din

$crieri!e e!e#i!or !ui4 cunoaştem că a *o$t un critic a! democra%ieiateniene şi că a *o$t Mudecat şi condamnat pentru două acue ,ra#ecă ar *i ne$ocotit eii cetăţii şi că ar *i corupt tineretu!4 abătndu>! de!a datorii!e ci#ice. oartea !ui ocrate a determinat une!e reac%ii careau pu$ $ub $emn de ntrebare re$pectarea principii!or democra%ieiateniene de către nşişi ma,i$tra%ii ei.

&# +ilo9o?ia ;oliti4> a l6i Platon P!to# (=27>3=7 .Jr.)4 Ari$toc!e$ după nume!e $ău ade#ărat4a *o$t di$cipo!u! !ui ocrate. upă moartea !ui ocrate4 a *o$t e!e# a!!ui Crat1los herac!itianu! şi a! !ui *ermogenes parmenidianu!4 crendn a. 38;S3874 n parcu! erou!ui !e,endar #0ademos4 şcoa!a $a*i!o$o*ică4 numită Academie4 a cărei e?i$ten%ă e$te ate$tată pnă na. 529 d.Jr.

3=



in punctu! de #edere a! ,ndirii po!itice4 trei dia!o,uri $unt$emni*icati#e &epublica ( "oliteia). -egile ( Nomoi) şi 'mul politic 14$ub!iniind4 printre a!te!e4 n prima din ace$tea ca operă de căpăti a

,nditoru!ui4 că arta po!itică e$te arta de a>i conduce pe oameni4 cu$au *ără !e,i4 n mod !iber $au prin con$trn,ere4 iar *i!o$o*ia $ăde#ină pre!iminaru! indi$pen$abi! a! po!iticii.

A$t*e!4 &!aton %ine cont n &epublica de nece$itatea predominării ra%iunii (n%e!epciunii) n #ia%a pub!ică (şi n #ia%aindi#idua!ă) şi a n!ăturării $ur$e!or corupătoare şi debinătoare(proprietatea4 ,eneratoare a tendin%e!or de mbo,ă%ire) pentru

cate,orii!e cu *unc%ii de conducere şi apărare n $tat. Ana!ind(crisorile !ui &!aton (ndeo$ebi $cri$oarea a V++>a şi a R>a)4ob$er#ăm ca temei a! dia!o,uri!or $a!e e$te domeniu! po!itic şi a!treburi!or de $tat.

&aradi,ma $ocratică (ştiu că nu ştiu aproape nimic4 şi niciace$t !ucru nu>! ştiu) ! di*eren%iaă pe ocrate de &!aton n*ormu!area cerin%ei ca omu! de $tat $ă *ie n%e!ept. &entru ocrateomu! de $tat trebuie $ă *ie pe dep!in conştient de i,noran%a $a

re!e#antă4 pronun%ndu>$e pentru mode$tia inte!ectua!ă. n opoi%ie cue!4 &!aton cere ca po!iticianu! (conducătoru! de $tat) $ă *ie n%e!ept4$ub *orma unui *i!o$o* erudit *i!o$o*ii trebuie $ă de#ină re,i4 iar re,ii *i!o$o*i *orma%i de$ă#rşit2.

(tatul ideal e$te preentat de ,nditoru! atenian $ub *ormaunui imen$ or,ani$m (unitate per*ectă)4 care cuprinde ntrea,ae?i$ten%ă $ocia!>po!itică şi şi e?tinde $uprema%ia a$upra tuturor

mani*e$tări!or umane puterea şi competen%e!e $tatu!ui de#inne!imitate4 n$umnd ntrea,a #ia%ă a cetă%eni!or. +nte,ritatea şitemeinicia $tatu!ui e$te dobndită prin unitatea cetă%eni!or care !con$tituie4 a$emenea interdependen%ei ce $e $tabi!eşte ntre or,ane!eunui or,ani$m bio!o,ic. &rin acea$ta $tatu! dobndeşte4 n raport cu

1 e$pre #a!oarea ace$tor şi a!tor dia!o,uri mai #ei ic%ionar de$crieri po!itice*undamenta!e4 p. 31;>328.2 Vei aI B. Bp. cit.4 p. 58>;9.

35



indi#idu!4 un caracter uni#er$a!4 deoarece nimic nu e$te de$tinat ne?c!u$i#itate !ibertă%ii cetă%eni!or.

tatu! idea! e$te ace!a n care *iecare dintre cetă%eni $e

identi*ică prin intere$e!e $a!e cu comunitatea $ocia!ă. '!4 $tatu!4,ă$eşte temei n !e,i echitabi!e şi a cărui *ormă de or,aniare e$teari$tocra%ia. &rin no%iunea de ari$tocra%ie autoru! n%e!e,ea attrea!iarea puterii de către o $in,ură per$oană4 ct şi $tatu!4 n carerea!iarea puterii e$te e?ercitată de către mai mu!te per$oane (putereace!or mai de$toinici4 puterea nobi!i!or $piritu!ui).

tatu! e$te omul mare4 ca predeterminare a teoriei

or,anici$mu!ui contractua!. Con*orm ace$teia4 $tatu! e$te or,ani$mu! per*ect4 ca re!a%ionare ntre ntre, şi e!emente4 ntre putere şi indi#id4ntre !e,e şi ap!icarea !e,ii. ocmai datorită *aptu!ui că n om $unttrei *acu!tă%i (ra%iune4 curaM şi $entiment)4 ace$tea $e ră$*rn, şi a$upra$tatu!ui prin dominarea ra%iunii4 prin ac%iunea curaMu!ui şi $upunerea$entimentu!ui.

ora!itatea indi#idu!ui trebuie $ă $e ră$*rn,ă a$upramora!ită%ii $tatu!ui4 a cetăţii4 *ormnd o echi#a!en%ă cu temeiuri

comune (#irtute4 n%e!epciune4 armonie). Virtutea e$te !e,ată de Mu$ti%ie şi de putere. u$ti%ia n$eamnă datoria de a>%i ndep!ini*unc%ii!e pentru care cetă%enii $>au nă$cut. &uterea n$eamnăcapacitatea n%e!ep%i!or (*i!o$o*i!or4 conducători!or) de a conduce$tatu!. Armonia n$eamnă acceptarea c!a$e!or $ocia!e a!e *i!o$o*i!or re,i4 a!e apărători!or cetăţii şi a!e ce!or care trebuie $ă a$i,ure$ubi$ten%a materia!ă a cetăţii.

A$emenea $u*!etu!ui uman4 n $tatu! idea! $ocietatea e$tedi#iată n trei straturi (categorii) 1) filosofii (înţelepţii)4repreentnd primu! e!ement a! $u*!etu!ui uman (ra%iunea)4 a#eau$arcina de a conduce polis>u!.6 2) stră3erii4 *ormeaă a! doi!eae!ement a! $u*!etu!ui uman (#oin%a) care con$tituie temeiu!curaMu!ui4 a#eau mi$iunea de a apăra polis>u! $ub conducerea*i!o$o*i!or6 3) meseriaşii şi agricultorii repreintă a! trei!ea e!ementa! $u*!etu!ui uman (a*ecti#itatea) şi con$tituie principiu! dorin%e!or.

3;



Acea$tă cate,orie $ocia!ă a#ea menirea $ă a$i,ure bună$tareamateria!ă a polis>u!ui $ub conducerea prime!or două cate,orii.

Democraţia nu e$te *orma idea!ă de ,u#ernare4 deoarece

ma$a popu!ară poate *i a$emuită cu un anima! $c!a# (incon$tant n*unc%ie de !in,uşe!i $au pedep$e!e pe care !e primeşte)4 iar de$emnarea ma,i$tra%i!or $e *ace n *unc%ie de capacitatea oratorică aace$tora şi nu n *unc%ie de ri,oarea etică a !or (di$cu%ii!e care au !ocn Adunări!e popu!are $unt incon$i$tente4 *iind $ubiecti#e4 impreci$e4contradictorii n *unc%ie de intere$e!e per$ona!e urmărite).

&!aton $u$%inea că e?i$tă o $ucce$iune natura!ă a formelor de

guvernare o aristocraţie (*orma idea!ă de ,u#ernare de către cei pu%ini) care abueaă de putere şi $e per#erteşte n timocraţie (cei pu%ini ce conduc $tatu! şi ar trebui $ă teauriee n%e!epciunea $untintere$a%i *ata! de onoruri şi a$pecte materia!e)4 de unde reu!tăoligaria (*orma cea mai coruptă de ,u#ernare de către cei pu%ini)4care de#ine n ce!e din urmă democraţie (ca domnie a maMorită%ii).'?ce$u! de democra%ie $e tran$*ormă n anarie (,u#ernarea *ără!e,i)4 care e$te mediu! propice de apari%ie a tiranului. Abuu! de

putere n tipo!o,ia p!atonică e$te de*init prin ne,!iMarea de către ceice>o e?ercită a !e,ii (nomos). ntr>o *ormă idea!ă de ,u#ernaredomneşte !e,ea4 pe cnd n una coruptă acea$ta e$te ine?i$tentă.

&rimu! care a preentat o e#o!u%ie cic!ică a *orme!or de,u#ernămnt a *o$t &!aton4 urmat de &o!Ibio$4 Cicero şi de .achia#e!!i. eria $a i$torică inc!udea ca punct de p!ecare propriu!$ău $tat idea! (e?i$tent doar n &epublica)4 adică ari$tocratic4 a! cărei

principiu conducător era $uperioritatea cunoaşterii6 e#o!u%iau!terioară con$tituie mora!mente o de,radare timocraţia (n caredomină căutarea pre$ti,iu!ui4 onoarei şi ambi%ia)6 oligaria4 adicădomina%ia minorită%ii bo,ate care nu $e poate men%ine pentru cămaMoritatea (demos>u!) e n!ăturată de !a putere şi ,u#ernmntu! $e prăbuşeşte $ub pre$iunea nemu!%umi%i!or. Democraţia care edominată4 după &!aton4 de !ibertatea necumpătată (şi deci imora!ă) şicare n!ătură $pecia!iştii (n%e!ep%ii4 *i!o$o*ii) de !a conducere4

37

*aci!itndn



an$amb!u anaria şt anomia (di$pre%u! !e,i!or $cri$e şine$cri$e)4 de aceea *ace ine#itabi! !oc tiraniei4 ntruchipareade$poti$mu!ui şi premi$ă a cata$tro*ei4 care impunere#enirea !a,u#ernămntu! ari$tocratic a! n%e!ep%i!or4 a$t*e! cic!u!ncheindu>$e.

Bb$er#ăm aici ideea că e?ce$u! de !ibertate (democra%ia) pare $ă ducă!a un e?ce$ de $er#itute (tirania).

+deea *undamenta!ă e că de#enirea po!itică nu enumai pură

$ucce$iunea de *apte accidenta!e4 ci e ,enerată de undetermini$m

$trict. ar4 cum $e poate ob$er#a4 i$toria e mai mu!tuti!iată dectre$pectată de$crip%ia onto!o,ică a !ui &!aton e$te4 n *ond4 oc!a$i*icare normati#ă de,hiată $ub ma$ca i$toriei şi,nditoru! n$uşi$pune că ordinea !or de intrare n $cenă e$te aceea pe careace$tere,imuri o ocupă n raport cu #irtutea şi #iciu!.



+tiinţa politică4 urmărind bine!e şi ce! mai mare bine4 e$teştiin%a cea mai $tăpnitoare şi conducătoare n ce! mai na!t n%e!e$.'a e$te o ştiin%ă practică4 urmărind cunoaşterea şi4 prin ea4

ndrumarea ac%iunii. ai mu!t chiar4 ea $tabi!eşte : de *apt prinobiectu! ei : ce ştiin%e $au arte trebuie $ă e?i$te n $tat şi n ce mă$urătrebuie n#ă%ate de *iecare indi#id6 ea şi $ubordoneaă $trate,ia4economia şi retorica. n con*ormitate cu acea$tă !o,ică4 etica n$ăşie$te o parte a ştiin%ei po!itice. '?i$tă4 de a!t*e!4 n $i$tematiarea$ta,iritu!ui o !e,ătură intimă ntre ce!e trei principale ştiinţe practiceeconomia (şi nu crematistica : arta de a *ace bani4 de a mu!tip!ica

a#u%ia) $er#eşte ne#oi!e natura!e (şi dome$tice)4 etica : pe ce!eindi#idua!e ($piritua!e)4 iar politica : pe ce!e a!e comunită%ii4 *ăcnd po$ibi!ă rea!iarea ce!or!a!te două.

e*ineşte omul ca animal politic ( zoon politi0on) : ca şiconceptua!iare care apare n une!e $crieri şi traduceri de$preAri$tote! :4 dar care a *o$t criticată de$eori4 propunndu>$e traducereamai bună a de*ini%iei omu!ui ca fiinţă socială prin natura sa. eşin epocă unii $o*işti $>au ridicat mpotri#a $c!a#aMu!ui4 in#ocnd !e,ea

natura!ă ( -icopon $ub!inia că prin natură to%i oamenii $unt e,a!i4iar #l0idamas $u$%inea că natura n>a *ăcut $c!a#i)4 Ari$tote! $>ara!iat concep%iei dominante a #remii Mu$ti*icnd $c!a#ia printr>odeterminare p$iho>*iică (ace! om care din natură nu e$te a! $ău4 cia! a!tui om)4 dar şi $ocia!>economică (dacă $u#eici!e ar %e$e$in,ure4 patroni!or nu !e>ar mai trebui !ucrători şi nici $tăpni!or $c!a#i).

Ari$tote! pri#ea statul nu ca pe o operă arti*icia!ă a omu!ui4nu ca pe un produ$ a! contractu!ui (ca -icopon4 n epocă) $au a!con$en$u!ui4 ci ca pe un produ$ a! de#o!tării natura!e4 *ireşti $tatu!ia naştere din ne#oi!e #ie%ii4 rea!indu>$e cea mai de$ă#rşită *ormăde uniune a omu!ui4 dictată chiar de natura ace$tuia. Diind un zoon politi0on (anima! po!itic4 cu $emni*ica%ia de *iin%ă $ocia!ă) numain ca!itatea $a de membru a! $tatu!ui4 omu! de#ine om n $en$u! $ăuade#ărat. n a*ara $tatu!ui nu ar putea e?i$ta dect un anima! $au eu.

39



acă $tatu! e$te an$amb!u! cetă%eni!or4 aşa cum ntre,u! e$teanterior !o,ic păr%i!or4 tot a$t*e! şi $tatu! e$te anterior cetă%eni!or ce>!a!cătuie$c. imite!e $ocietă%ii $c!a#a,i$te $unt pe dep!in preente şi n

concep%ia ari$tote!ică munca *iind n menta!itatea curentă a$ociată cu$c!a#aMu!4 Ari$tote! nu inc!ude printre cetă%enii politeii ($tatu! capabi!$ă a$i,ure *ericirea prin #irtute) nu numai pe $c!a#i (in$trumentecu#ntătoare4 prede$tinate !a $c!a#ie4 adică !a condi%ia inumană4 prin$tructura !or p$iho>*iică)4 ci nici pe meşteşu,ari şi a,ricu!tori4ntruct aceştia erau ne#oi%i $ă muncea$că pentru a>şi a$i,urae?i$ten%a6 de a$emenea4 nici pe $trăini (meteci) : barbarii4 *iind

echi#a!a%i cu $c!a#ii n ochii atenieni!or6 nici pe *emei a căror *acu!tate de!iberati#ă ar *i prea ade$ea depăşită ($ubordonată de pa$iune)4 a$t*e! nct ca!itatea de cetă%ean apar%ine numai omu!ui po!itic4 care e$te capabi!4 *ie $in,ur4 *ie prin a!%ii4 $ă n,riMea$căa*aceri!e pub!ice. e aici deducem că raporturi!e de*initorii pentrucomunitatea po!itică $unt autoritatea şi $upunerea.

Ari$tote! de*ineşte $tatu! ca a$ocia%ie ce urmăreşte şirea!ieaă ce! mai mare bine (bine!e ,enera!)4 adică cu ceea ce

a$tăi numim a$i,urarea bună$tării cetă%eni!or. n $tatu! per*ect pecare ! ima,ina4 *iecare trebuia4 pe rnd4 $ă $e $upună şi $ă ,u#ernee.'$te ideea *undamenta!ă a operei $a!e po!itice4 aceea a reciprocită%iin e,a!itate4 $in,ura care $a!#eaă $tate!e4 a$i,urndu>$e4 prinrota%ie4 e?ercitarea puterii de către *iecare cetă%ean (!iber). tatu! e$tein$titu%ia natura!ă4 pentru că e nece$ară e?i$ten%a ace$tuia4 iar bine!e ,enera! e$te criteriu! po!itico>etic ce $tătea !a baa de*ini%iei

*ina!i$te a $tatu!ui.Ari$tote! $e$ieaă că n orice $tat e?i$tă trei păr%i $aue!emente4 de buna or,aniare a cărora depinde #ita!itatea ntre,u!uiadunarea ,enera!ă4 corpu! ma,i$tra%i!or şi corpu! Mudecătore$c4 deaceea unu! dintre ce!e mai mari merite a!e ,nditoru!ui reidă nteoria celor trei puteri care ar $emni*ica de *apt ideea $epara%iei puteri!or n $tat pe care $e baeaă tot dreptu! con$titu%iona!modern. eoria $epara%iei puteri!or pune accentu! pe echi!ibrarea !or

=0



şi şi ,ă$eşte $en$ doar n re,imu! repreentati# modern4 de aceea $>aşi nă$cut n !upta pentru con$tituirea ace$tuia4 mpotri#a monarhieiab$o!ute. a Ari$tote! e$te #orba de o di*eren%iere *unc%iona!ă a

ma,i$traturii n di*erite!e *orme po!itice a!e polis>u!ui.eşi !>a combătut pe &!aton criticnd $chema !ui de

c!a$i*icare a formelor de guvernămînt 4 Ari$tote! şi>a ntemeiat$chema proprie tot după număru! ce!or a*!a%i !a putere4 di$tin,nd*orme idea!e şi *orme corupte de ,u#ernare. 2ormele ideale;sănătoase) de guvernare n $chema ari$tote!ică $unt monaria(re,a!itatea)4 aristocraţia şi politeia (termen aproape $inonim cu

democra%ia con$titu%iona!ă modernă). Ace$tea4 per#ertite prin abuu!de putere de#in tiranie4 oligarie şi democraţie (dema,o,ie) $auoh!ocra%ie ($au democra%ie *ără !e,i). e pronun%ă pentru o ornduire b!ndă (mi?tă) care echi!ibreaă tră$ături!e democratice şi o!i,arhice4n care domina%ia e$te a$i,urată c!a$ei de miM!oc4 iar deciii!eco!ecti#e4 $u,ereaă e!4 $unt probabi! mai bune4 pentru căama!,ameaă di*erite e?pertie indi#idua!e. n teoria şi c!a$i*icarea*orme!or de ,u#ernămnt $ta,iritu! porneşte de !a identi*icarea

$tatu!ui cu con$titu%ia.Ca demer$ uman4 Ari$tote! atra,e aten%ia a$upra nece$ită%ii

de a nu $e de$păr%i mora!a de po!itică4 pentru a $e aMun,e !a rea!iarea*ericirii4 ca prob!ematiare continuă a$upra $copu!ui şi a$upramiM!oace!or comportamentu!ui mora!. Ca $inteă4 contribu%ia de baăa demer$u!ui ari$tote!ic poate *i ncadrată n următoare!e idei $tatu!e$te primordia! *a%ă de om şi indi#idua!4 *iind o in$titu%ie natura!ă şi

nu con#en%iona!ă $au arti*icia!ă. Bmu! e$te o *iin%ă $ocia!ă şi $edeo$ebeşte de anima!e datorită $ociabi!ită%ii (trăieşte n polis ca triadă : oraş4 $tat4 cetă%ean) şi datorită comunită%ii $ocia!e natura!e amuncii. Bmu! prin e$en%a şi natura !ui e$te $ubordonat $tatu!ui. ucritică ca şi &!aton democra%ia4 ci a *o$t un ,nditor care a $e$iatro!u! important pe care ! are acea$ta n polis4 con*orm unei ra%iuni a Mudecă%ii maMoritare. otodată4 e! a*irmă domnia !e,ii şi datoriacetă%eni!or de a $e $upune ace$teia ca putere $upremă n $tat.

=1



'# I5eile ;oliti4e ale :4olii 9toi4e :i ale :4olii e;i46<ienendirea e!enă (,reacă) din $ec. +V pnă n a doua Mumătate a

$ec. ++ .Jr. con$tituie aşa>numita perioada trie4 numită şi perioada

e!eni$tă4 n care *orma%iuni!e $tata!e din recia antică $unt n proce$de decaden%ă4 după care urmeaă di$pari%ia !or (!a $*rşitu! $ec. +V.Jr. polis>uri!e ,receşti cad $ub domina%ia acedoniei4 iar maitriu4 n $ec. ++ .Jr. trec $ub $tindarde!e mi!itare a!e /omei antice).Bdată cu acea$ta4 cu!tura *i!o$o*ico>po!itică ,reacă $e a*!ă n criăadncă4 iar e!emente!e caracteri$tice a!e noi!or curente din ,ndireaace$tei perioade $unt $ub$tituirea optimi$mu!ui prin pe$imi$m4 a

acti#i$mu!ui cetă%eni!or n domeniu! $o!u%ionării prob!eme!or deordin $ocia! prin pa$i#itate4 a $piritu!ui ci#ic prin indi#idua!i$m etc. %co!! Stoic, marcheaă o continuitate pe !inia doctrine!or

!ui &!aton şi Ari$tote! de$pre $tat4 repub!ică4 po!itică4 !e,e şi #irtute.-coa!a a *o$t *ondată de <enon din Citium n a. 300S308 .Jr.(denumirea ace$tei şco!i pro#ine de !a !ocu! unde şi>a de$*ăşuratacti#itatea *ondatoru! ei (toa "oi0ile : portic din Atena). n e#o!u%ia$toici$mu!ui $unt de!imitate trei mari perioade 1) #echiu! $toici$m

($ec. +++>++ .Jr.)4 principa!ii repreentan%i ai căruia $unt <enon (cca33=>2;2 .Jr.)4 Cleantes (331>250 .Jr.)4 Cr1sippos (280>207.Jr.)6 2) $toici$mu! miM!ociu ($ec. ++>+ .Jr.)4 repreentat prin "anesios (180>120 .Jr.) şi "oseidon (130>50 .Jr.) şi 3) nou!$toici$m $au $toici$mu! roman ($ec. +>++ d.Jr.Se.n.)4 a#nd printrecei mai remarcabi!i repreentan%i pe (eneca4 =pictet şi mpăratu! %arcus #urelius4 !a care #om re#eni cu une!e deta!ii mai Mo$.

-e#o# din Citium şi adep%ii !ui criticau n pre!e,eri!e $a!e$c!a#ia4 con$idernd>o nedreaptă şi nedemnă n $ocietate. a *e!4 eicriticau şi a!te in$titu%ii a!e #ie%ii $ocia!>po!itice4 ca Mudecata4comer%u! şi banii. 'i a#eau o atitudine ne,ati#ă *a%ă de *ami!ie4 *iinda$t*e! pentru comuniarea *emei!or. &entru prima dată n i$toria,ndirii $toicii propun ideea co$mopo!ită cu pri#ire !a $tatu! mondia!unic (to%i oamenii prin natura !or apar%in $tatu!ui unic mondia!4*iecare om4 după natura $a4 e$te cetă%ean a! "ni#er$u!ui)4 naintnd4

=2



totodată4 ideea de$pre un $tat idea!4 n care nu #a e?i$ta $c!a#ie4 banişi Mudecată.

Dundamente!e $ubte?tua!e a!e ,ndirii $toice $e re,ă$e$c n

di$cur$uri!e cinice a!e !ui #ntistene şi Diogene. #ntistene a *o$tdi$cipo! a doi ,nditori ima,inati#i atenieni or,ia$ şi ocrate. e !a primu! a n#ă%at oratoria şi ,ndirea n contradictoriu4 apoi de !aocrate a n%e!e$ per$e#eren%a şi şi>a n$uşit !ip$a de patimi aace$tuia4 *undamentndu>şi $ti!u! de #ia%ă. A de*init primu! Mudecata!o,ică4 $punnd Mudecata e$te ceea ce arată ce a *o$t $au ce e$te un!ucru. '?emp!e de ra%ionamente a!e $toici!or #ş prefera să fiu mai

curînd nebun decît supus plăcerilor 6 =ste un privilegiu al regilor dea face bine şi de a fi vorbiţi de rău6 (ă mori cînd eşti fericit 6 2ilosofia este putinţa de a te frecventa pe tine însuţi6 #legerea greşită la vot l!a determinat să ceară atenienilor să voteze şi faptul că măgarii sunt cai1 ş.a.m.d.

%co!! stoic, propune ca mobi! a! ntemeierii : cetateaomului înţelept 4 care are ca *undament armonia şi cşti,area !ibertă%iiinterioare. Acea$tă !ibertate interioară poate *i dobndită numai

printr>un e?erci%iu a! ra%iunii şi a! e?emp!u!ui. /a%iunea ne $pune*aptu! că ordinea con$tituită n $ocietate e$te nenatura!ă4 deoarece eatreeşte pa$iuni4 iar n%e!eptu! e$te ce! care reuşeşte $ă n#in,ă toate pa$iuni!e. atorită ace$tui *apt4 bine!e $ocia! poate *i atin$ numai prindobndirea bine!ui indi#idua!. +ar bine!e indi#idua! e?primă ocon$tantă a renun%ării !a e?ce$e!e impu$e de $ocietate $au deindi#idua!i$m. '?emp!u! care trebuie $ă *ie urmat e$te ce! a! !ui

ocrate ca !imită a e?erci%iu!ui acceptat a! mode$tiei inte!ectua!e4 baată pe o acceptare a !ucruri!or care ne $unt date de către natură şinu de către $ocietate4 şi4 pnă !a urmă4 de acceptarea domniei !e,ii.

ibertatea repreintă pentru $toici po$ibi!itatea omu!ui de aac%iona n con*ormitate cu !e,ea nece$ită%ii de$tinu!ui4 de care omu!e$te conştient. n *e!u! ace$ta4 !ibertatea poate *i atin$ă doar de către

1 +$toria ,ndirii po!itice. Cur$ introducti#4 2005>200; XonlineY. nhttpSSPPP.$cribd.comSdocS3925=391Si$toria>,andirii>po!itice (citat 13.01.2011).

=3



n%e!ep%i. Va!oarea $upremă era #irtutea4 care putea *i cucerită decătre orice om prin intermediu! dobndirii unor a$emenea ca!ită%i precum $unt mode$tia4 re%inerea4 mu!%umirea cu un număr mic de

bunuri etc. &otri#it doctrinei $toice4 omu! care şi>a n#in$ #icii!e şi $>a e!iberat de in*!uen%e e?terne dobndeşte !ibertatea $u*!etea$că4recuno$cută n ca!itate de ade#ărată !ibertate a omu!ui. toiciia*irmau e?i$ten%a unei !ibertă%i care nu poate *i di$tru$ă4 n!ăturată.Bmu! de#ine !iber dacă urmeaă ade#ărata $a natură n#a%ă $ă>şin#in,ă pa$iuni!e4 de#enind !iber de e!e. e poate a*irma4 aşa cum au*ăcut>o $toicii4 că nu e?i$tă nicio deo$ebire ntre un om !iber şi un

rob. '?i$ten%a unei deo$ebiri ar *i contrară dreptu!ui natura! şi prede$tinării omu!ui de a *i cetă%ean a! $tatu!ui uni#er$a!.n ca!itate de idea! a! $tatu!ui4 şcoa!a $toică a*irmă $tatu! n

care ,u#ernarea e$te e?ercitată de n%e!ep%i (&!aton). &rioritate $eacorda ari$tocra%iei şi *ormei mi?te de or,aniare a $tatu!ui. tatu!e$te preentat n acea$tă doctrină n ca!itate de *ormă a or,aniării#ie%ii umane4 care are un caracter natura!. Apari%ia şi e?i$ten%a$tatu!ui şi ,ă$eşte temei n caracteru! $ocia! a! omu!ui (Ari$tote!)4 n

tendin%a omu!ui de a>şi or,ania #ia%a n baa con#ie%uirii $ocia!e.reptu! natura! con$tituie *undamentu! drepturi!or $tata!eco$mopo!ite. n con*ormitate cu acea$tă concep%ie4 prin de$tinu! $ău4omu! trebuie $ă *ie cetă%ean a! $tatu!ui uni#er$a! (co$mopo!i$).

/epreentan%ii şco!ii $toice dec!ară omu! co$mopo!itcetă%ean a! !umii4 a! $tatu!ui uni#er$a!. ntre oameni nu e?i$tădeo$ebire4 chiar dacă $unt cetă%eni ai unor $tate di*erite. toicii

ncercau $ă demon$tree că oamenii pot $ă di$tru,ă orice !e,ături cu$tate!e e?i$tente. n ca!itate de ar,ument $e in#oca şi in$taurarea n#iitor a co$mopo!i$u!ui ($tatu!ui uni#er$a!)4 e?i$ten%a căruia #an!ătura nece$itatea $tate!or e?i$tente. Cu toate ace$tea4 $toiciicon$ideră acti#itatea $ocia!>po!itică a cetă%eni!or nece$ară pentrue?i$ten%a $tatu!ui.

&romo#nd principiu! a trăi n con*ormitate cu natura4$toicii a*irmă că e?i$tă o $in,ură echitate4 un $in,ur $tat4 un $in,ur

==



drept. 'chitatea4 co$mopo!i$u! şi dreptu! natura! au un caracter uni#er$a!>#a!abi! identice n raport cu orice per$oană. rebuiemen%ionat *aptu! că doctrina $toică nu a a#ut n ca!itate de con$ecin%ă

modi*icări radica!e de ordin po!itico>Muridic. Acea$ta $e datoreaăcaracteru!ui temperat a! $toici$mu!ui $toicii nu a#eau ca $copmodi*icarea rea!ită%i!or $ocia!>po!itice e?i$tente4 direc%ii!e principa!ea!e in*!uen%ei doctrinei $toice *iind domeniu! conştiin%ei (etice4 po!itice4 Muridice etc.).

%co!! epicuri!#, e$te opu$u! şco!ii $toice. a baadoctrinei epicuriene $e a*!ă concep%ia materia!i$tă4 care şi ntemeiaă

e?p!ica%ia !umii prin !e,ită%i!e naturii. &rincipa!a #a!oare po!itică pentru epicurieni era !ibertatea. ibertatea repreenta po$ibi!itatea dea!e,ere a comportamentu!ui4 precum şi re$pon$abi!itatea pentrua!e,erea *ăcută. Virtutea nu e$te $copu! $uprem4 ci repreintă unmiM!oc pentru a aMun,e !a *ericire. Concep%ia etică epicuriană e$tee?primată $uccint $ub *orma unei re!a%ionări ntre p!ăcere şi durere4ca $tări pa$i#e a!e $u*!etu!ui4 p!ăcerea *iind potri#ită *irii4 iar durerea$trăină ace$teia. &rietenia e$te cea mai mare dintre p!ăceri. Criteriu!

uti!itari$mu!ui şi a! indi#idua!i$mu!ui au *o$t hotărtoare nimpunerea epicurei$mu!ui ca şcoa!ă timp de cte#a $eco!e.

Dondatoru! şco!ii4 Epicur (3=1>270 .Jr.)4 a a#ut duşmanidec!ara%i ntre $toici şi prin şcoa!a !ui a continuat şi de#o!tat ,ndireacirenaică şi hedoni$tă ($copu! #ie%ii con$tă n p!ăcere6 p!ăcereae$te bine!e $uprem). ocmai de aceea un intere$ deo$ebit a a#utconceptu! de p!ăcere şi de *ericire. copu! #ie%ii e$te p!ăcerea : ca

$ub$trat hedoni$t4 care n tratatu! Despre scop a*irma u ştiu cum$ă concep bine!e4 dacă $uprim p!ăceri!e ,u$tu!ui4 p!ăceri!e $e?ua!e4 p!ăceri!e urechii şi a!e *orme!or *rumoa$e. &oate datorită ace$tor abordări a *o$t un ,nditor conte$tat şi criticat n epoca #remii !ui.'pictet !>a numit porno,ra*4 cum şi e! ! ironia pe &!aton4numindu>! ce! de aur4 pe Ari$tote! : ca un ri$ipitor4 pe Jerac!it : un ncurcă>!ume ş.a.m.d.

=5



'picur şi şcoa!a !ui $unt con$iderate precur$ori aicontractualismului social . 'picurienii nea,ă caracteru! natura! a!apari%iei $tatu!ui. tatu! e$te preentat n ca!itate de reu!tat a!

acti#ită%ii umane. /e$pin,nd ideea caracteru!ui $ocia! a! omu!ui4epicurienii a*irmă că $tarea pre$tata!ă a oameni!or repreintă unrăboi permanent a! *iecărui om cu cei!a!%i oameni. Apari%ia $tatu!ui a*o$t po$ibi!ă datorită ncheierii de către oameni a unui contract.atorită ace$tui *apt4 dacă e! nu mai e$te uti! omu!ui4 repreentan%ii puterii şi ai $tatu!ui e$te nece$ar $ă *ie $chimba%i.

copu! urmărit de oameni n momentu! ncheierii ace$tui

acord repreintă $copu! $tatu!ui rea!iarea bene*iciu!ui comun a!oameni!or. copu! $tatu!ui şi ,ă$eşte materia!iare n !ichidarearăboiu!ui4 !ip$it de $en$4 dintre per$oane şi in$tituirea $i,uran%eiindi#idua!e. reptu!4 potri#it doctrinei epicurieni!or4 repreintă nua!tce#a dect reu!tatu! contractu!ui. e,i$!a%ia trebuie $ă in$tituienorme de conduită4 care permit crearea unei !ar,i !ibertă%iindi#idua!e.

Acea$tă concep%ie a repreentat un *undament a! opoi%iei

*a%ă de doctrine!e !ui &!aton şi Ari$tote!4 pentru care temei a! apari%iei$tatu!ui şi dreptu!ui e$te natura umană. Acea$tă concep%ie #a marcade*initi# ,ndirea po!itică u!terioară4 ,ndire care $e #a a*!a ntr>o!uptă de mi!enii cu cea p!atonică4 ari$tote!ică şi $toică care pre$upunun drept $ocia! natura!4 pentru a Mu$ti*ica ordinea $ocia!ă de naturăari$tocratică.

TEMA IV# GNDIREA POLITICĂ N ROMA ANTICĂ

,# Con4e;Biile ;oliti4e ale l6i Tit69 L64<eti69 Ca<69n timp ce ,recii au a#ut un ,eniu teoretico>*i!o$o*ic şi

ştiin%i*ic materia!iat n *i!o$o*ia şi ştiin%a po!itică pe care !e>aude#o!tat4 romanii $unt caracteria%i de un ,eniu po!itic predominant

=;



pra,matic4 de un ,eniu Muridic1. omentu! ,rec #a *i preent n,ndirea po!itică a /omei4 ncă de !a nceputuri!e ei. A$t*e!4#ocabu!aru! po!itic a *o$t pre!uat aproape n ntre,ime de !a ,reci4 iar

mu!te po$tu!ate po!itico>*i!o$o*ice şi Muridice au *o$t apro*undate de,nditorii romani4 adaptndu>!e !a #ia%a $ociopo!itică romană. upăce dădu$e o ra%iune de a combate u!timi!or romani !iberi (adică/epub!icii)4 $toici$mu! de#eni$e *i!o$o*ia unui imperiu uni*icat şi bine $tabi!it. '! a$i,ura e?ercitarea cu mă$ură a puterii monarhice şiimpunea tuturor participarea !a treburi!e pub!ice ca o datoriecate,orică.

Titus Lucretius C!rus (99S9;>55 .Jr.) a *o$t un poet !atin şi*i!o$o* roman. in,ura $a !ucrare cuno$cută e$te poemu! *i!o$o*ic De &erum Natura (e$pre natura !ucruri!or)4 n care e$te e!aboratăteoria e#o!u%iei $ocia!e. ucretiu$ a continuat şi de#o!tat concep %iaatomi$t ă a !ui 'picur4 *iind adeptu! ace$tuia. n acea$tă !ucrare4ucretiu$ trateaă !umea micro$copică a atomi!or4 *iin%a umană şiuni#er$u!. nditoru! e?pune ideea morta!ită%ii $u*!etu!ui şi auni#er$u!ui4 ceea $e e?p!ică prin a$ocierea şi $epararea atomi!or2.

&oemu! De &erum Natura cuprinde şa$e căr%i4 a! căror con%inut din per$pecti#a ,ndirii po!itice e$te următoru! 1) /e!i,iae$te ori,inea tuturor $uper$ti%ii!or şi a tuturor ,roă#ii!or4 prin teama pe care ea o treeşte cu pedep$e!e #eşnice6 ea ucide n om bucuria#ie%ii şi !iniştea $u*!etea$că. in nimic nu $e poate naşte nimic. Cinea*irmă contrariu!4 ace!a nu e$te n$u*!e%it de $piritu! ştiin%i*ic. 2)Atomii $unt nceputuri!e şi $e mişca prin $pa%iu! ,o! a! ne$*rşitu!ui

uni#er$. işcarea atomi!or4 ice e!4 e$te #eşnică4 iar *orma ace$torae$te *oarte #ariată. in combina%ia ace$tor atomi $e na$c !ucruri!e4aşa cum din combinarea !itere!or $e *ormeaă cu#inte!e. a $*rşitu!ace$tei căr%i e$te e?pu$ă concep%ia materia!işti!or antici de$prenumăru! in*init a! !umi!or4 care di$par pentru ca $ă apară iarăşi. 3) '!

1 e$pre acea$ta a $e #edea /bca '.4 Uaharia V.4 ăr,ineanu V. +$toriadoctrine!or po!itice şide drept. Chişinău4 20054 p. ;2>;5.2 Vei Voicu!e$cu . Bp. cit.4 p. 35>37.

=7

http://ro.wikipedia.org/wiki/Filozof


http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_atomist%C4%83










!ămureşte care e$te e$en%a $u*!etu!ui şi a combătut concep%ia de$prenemurirea !ui. &unctu! de p!ecare e$te ncercarea de a n!ătura *rica n*a%a mor%ii4 care4 credea ucretiu$4 e$te ori,inea tuturor #icii!or.

Ace$ta *ace deo$ebirea dintre $u*!et şi $pirit. a $*rşitu! ace$tei căr%i4ucretiu$ aMun,e4 ca şi 'picur4 !a conc!uia că moartea e$te ce#aindi*erent4 *iindcă atunci cnd $untem noi4 nu e$te ea şi atunci cnde$te ea4 nu mai $untem noi. =) Antropo!o,ia !ucretiană cuprindeconcep%ia materia!i$tă de$pre om4 tratnd şi de$pre importan%a #ie%ii$e?ua!e. 5) '! e?pune i$toria !umii şi a e#o!u%iei #ie%uitoare!or4 maia!e$ a omu!ui. ot aici e! mai #orbeşte de$pre ori,inea ,raiu!ui4 a

artei4 a $tatu!ui şi a re!i,iei4 adică e$te #orba de$pre *i!o$o*ia i$toriei.&entru ace$t poet>*i!o$o* re!i,ioitatea ade#ărată nu o con$tituieceremonii!e cu!tice4 ci !iniştea cu tot ceea ce $e ntmp!ă n !ume. ;)'! #orbeşte de$pre *enomene!e e?traordinare ce $e ntmp!ă n naturăşi de$pre bo!i!e de care $u*eră omu!.

Ana!ind tab!ou! ,enera! a! de#o!tării $ocietă%ii de !a$ă!bătăcie şi primiti#i$m pnă !a a*irmarea pro,re$i$tă a omenirii4 e! ancercat $ă pro,noee une!e a$pecte a$upra #iitoru!ui omenirii şi $ă

e#iden%iee contradic%ii!e cu care $e #a con*runta omu!. A$t*e!4ucretiu$ poate *i con$iderat unu! din *uturo!o,iiS#iitoro!o,ii antici.

/# n@>B>t6<a ;oliti4> a l6i Ma<469 T6lli69 Ci4e<o M!rcus Tuius Cicero (10;>=3 .Jr.) e$te ce! mai $tră!ucit

e?ponent a! *i!o$o*iei po!itice din /oma repub!icană4 a cărui #ia%ă $e$tructureaă pe binomu! otium şi negotium4 adică ,ndire şi ac%iune

(pentru care *apt i>a *o$t decernat tit!u! onori*ic ată a! &atriei).toic n concep%ie4 e! era un $pirit ec!ectic4 idei re*!ectate n tri!o,ia$a De republica (e$pre $tat)4 De legibus (e$pre !e,i) şi Deofficis (e$pre ndatoriri4 n care $piritu! $ău patriotic şi umani$te$te tran$pu$ n ierarhiarea datorii!or n primu! rnd4 *a%ă de patrie4n a! doi!ea rnd4 *a%ă de $emeni şi4 n a! trei!ea rnd4 *a%ă de ,enu!uman). /o!u! pe care şi>1 atribuia autoru! n con$tituirea concep%ii!or po!itico>Muridice poate *i reumat !a tran$punerea cu!tura!>$pa%ia!ă a

=8



idei!or po!itico>*i!o$o*ice ,receşti n rea!ită%i!e +mperiu!ui /oman şiin$tituirea unei compatibi!ită%i a ace$tor opinii cu rea!ită%i!e di$tincte.

&entru Cicero4 una din prob!eme!e crucia!e e$te dacă e?i$tă o

*i!o$o*ie po!itică $au orice ac%iune a oameni!or de $tat $e reduce !a per$ua$iune4 retorică4 $o*i$tică. '! e$te un adept a! teei !ui &o!Ibio$de$pre ,u#ernămntu! mi?t4 p!ednd pentru un echi!ibru $tabi! a!$tatu!ui4 pentru a pre#eni ră$turnări!e4 $chimbări!e de re,im carecreeaă n cetăţi deordine şi nenorocire.

a ori,inea $ocietă%ii a $tat un in$tinct nă$cut care i>a unit peoameni n cetăţi4 dar şi ne#oia !or de a $e proteMa reciproc. n *ine4 o

idee ndrănea%ă pri#eşte dia!ectica ri,uroa$ă a raportu!ui dintrecetate şi indi#id. 'a4 cetatea4 e *ăcută pentru e! şi de e! $copu! ei*ina! e$te de a>! proteMa. '?i$ta aici o ncercare de di$tan%are *a%ă deconcep%ii!e dominante a!e ,reci!or. &entru e! proprietatea nu e$te un bun natura!4 dar $ocietatea are *unc%ia de a proteMa şi ,aranta proprietă%i!e dobndite de membrii ei4 a!t*e! $>ar di$tru,e fides(ncrederea)4 unu! din principa!e!e $a!e *undamente (bună$tarea poporu!ui : !e,e $upremă).

&entru Cicero4 $tatu! ce! mai bun nu era ntruchiparea idea!ăa dreptă%ii6 e! putea ce! mu!t $ă $e apropie de acea$tă dreptate idea!ă4ntruct un re,im per*ect depăşeşte po$ibi!ită%i!e omu!ui. n opinia $a4omu! po!itic şi !e,i$!atoru! trebuie $ă temperee a$perită%i!e dreptă%ii per*ecte4 cărora oamenii4 n rea!itate4 nu pot $ă>i $uporte ap!icarea$trictă. A$t*e!4 $e re#e!eaă una din idei!e *undamenta!e a!e ,ndirii!ui Cicero şi anume cunoaşterea !imite!or intrin$eci a!e ac%iunii

po!itice.&entru e!4 $tatu!4 res publica4 a#nd ca $cop apărarea proprietă%ii4 e$te o res populi4 adică acti#itatea tuturor cetă%eni!or4 iar poporu! nu e$te n$ă orice adunare de oameni uni%i ntre ei oricum ar *i4 ci e$te o adunare de oameni a$ocia%i printr>un drept recuno$cut deto%i şi printr>o comunitate de intere$e. +ar prima cauă a ace$teia$ocieri nu e$te att $!ăbiciunea omu!ui4 ct un *e! de ap!ecare natura!ăa oameni!or de a trăi !ao!a!tă. &entru Cicero4 an,aMarea acti#ă a

=9



*i!o$o*u!ui n ac%iunea po!itica e$te $o!u%ia6 e! re$pin,e ace! otium(ră,a4 dar şi retra,ere) a! epicurieni!or.

reptu! de otium e$te ,arantat doar de an,aMamentu! mp!init.

&o!itica bună e$te opera oameni!or de bine6 daca ei $e ab%in4 #or trium*a cei rai. Cicero con$ideră că e$te nece$ar a căuta şi ren$u*!e%i$piritu! !e,i!or pentru a re,ă$i ade#ărate!e remedii cu pri#ire !aame!iorarea ,u#ernămntu!ui. &entru e! e$en%ia! e$te echi!ibru!or,anic ntre libertas (!ibertatea poporu!ui)4 potestas (putereaautentică a ma,i$tra%i!or)4 auctoritas (a oameni!or de bine).Acea$ta e$te4 n #iiunea $a4 piatra de ncercare a oricărei democra%ii

: ade#ărata !ibertate şi ade#ărata #irtute. A Mudeca *apte!e după drept4a nu p!a$a nimic dinco!o de bine şi de rău4 chiar şi po!itica6 conştiin%atrebuie totdeauna $a primee. Dreptul pozitiv şi tra,e puterea dinratio (ra%iunea $ănătoa$ă) care ,u#erneaă $au ar trebui $ă ,u#ernee!umea. A ntemeia dreptu! pe bine şi cetatea pe om4 ace$ta e$te creu!!ui Cicero.

Cercetnd *orma or,aniării $tatu!ui4 Cicero preia de !aAri$tote! ce!e şa$e *orme $imp!e de or,aniare a $tatu!ui monarhia :

tirania4 ari$tocra%ia : o!i,arhia4 politeia : democra%ia. "rmărind$copu! de a impune *orma de or,aniare a $tatu!ui adec#atărea!ită%i!or po!itico>Muridice romane4 e! a*irmă că *iecare dintre ace$te*orme de or,aniare a $tatu!ui preintă anumite a#antaMe şidea#antaMe. Diecare dintre ace$te *orme $imp!e a!e or,aniării $tata!eare un caracter in$tabi!4 tran$*ormndu>$e n ce!e din urmă ntr>o a!tă*ormă $imp!ă a or,aniării $tata!e. n opoi%ie cu concep%ii!e

epicurieni!or4 *orma mi?tă de or,aniare a $tatu!ui impune autoru!uia*irma%ia potri#it căreia omu!4 inc!u$i# ce! n%e!ept4 n mod nece$ar trebuie $ă $e *ami!iariee cu practica ,u#ernării n $tat. ncon*ormitate cu ,ndirea tradi%iona!ă4 Cicero e?amineaă robii nca!itate de une!te #orbitoare.

50



0# I5eile ;oliti4e ale 9toi4ilo< <omani Sene4a E;i4tet :iMa<469 A6<eli69

Stoicis"u ((toa)4 ca doctrină panteistă (umneeu e *or%a

#ita!ă a !umii6 umneeu $e identi*ică cu !umea)4 a a#ut o priă !a,nditorii ,reci şi romani4 cuno$cnd o e#o!u%ie de mai mu!te $eco!e4*apt de$pre care $>a #orbit mai $u$. intre şco!i!e şi curente!e*i!o$o*ico>po!itice a!e reciei antice stoicismul a ,ă$it ce! mai mareră$unet n #ia%a $piritua!ă a ,nditori!or /omei antice4 deoarececore$pundea ce! mai mu!t temperamentu!ui şi caracteru!ui răboinica! cetă%eanu!ui roman. toici$mu! $>a de#o!tat ca o reac%ie mpotri#a

epicurei$mu!ui4 a#nd ori,inea n *i!o$o*ia cinică *ondată deAnti$thene4 un di$cipo! a! !ui ocrate.Vom aminti că $toici$mu! e$te o şcoa!ă *i!o$o*ică *ondată n

Atena de <enon din Citium (Gition) n Muru! a. 300S3008 .Jr.4 n perioada e!eni$tică a i$toriei antice. ume!e deri#ă de !a un portic cuco!oane4 (toa "oi0ile (,r. : portic u,ră#it)4 decorat de pictoru! "ol1gnotos cu a$pecte de !a di$tru,erea roiei4 !upte!e atenieni!or cuamaoane!e şi bătă!ia de !a arathon. Aici şi %inea !ec%ii!e Uenon şi

a#eau !oc di$cu%ii!e cu di$cipo!ii $ăi.n#ă%ătura centra!ă a $toici$mu!ui e$te mora!a deri#ată din

n$ăşi !e,i!e naturii. Acceptarea ace$tei e#iden%e compen$eaădurerea şi ne*ericirea4 mpacă bine!e cu rău!4 #ia%a cu moartea. B a!tătră$ătură con$tă n recomandarea iubirii *a%ă de oricare a!te *iin%e. Cutimpu!4 $toici$mu! n$ă e$te n!ocuit de mişcări noi4 ntre care maiimportant e$te neoplatonismul 4 cu $emni*ica%ie nu ntotdeauna c!ară.

toici$mu! a in*!uen%at a$upra *ormării ideo!o,iei creştine prin etica$a4 prin idei!e de$pre !ibertate4 e,a!itate şi echitate. e a!t*e!4!ibertatea pentru $toicii romani e$te4 pe de o parte4 acceptarea uneiordini natura!e $au reonabi!e şi4 pe de a!tă parte4 un bun ina!ienabi!.

Lucius A##!eus Se#ec! (3>;5)4 ce! mai important dintre*i!o$o*ii $toici romani4 *iind con$iderat a! doi!ea *ondator a! !imbii!atine (primu! $e con$ideră Cicero). n De otio4 ndeamnă !aab$ten%ioni$m po!itic4 pe cnd n De tran>uillitate animi e! predică

51

http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antisthene&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Socrate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polygnotos&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Amazoane


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antisthene&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Socrate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polygnotos&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Amazoane



ac%iunea4 adică participarea !a po!itică. eneca #ia re$taurarea $tăriioptime a principatu!ui. '! p!eda4 de *apt4 pentru $i$temu! diaric(echi!ibru! de putere dintre mpărat şi enat) a! !ui Au,u$t4 dar

diaria nu era o rea!itate. n De Clementia e! de*ineşte bunu!cear natura i ndeamnă pe oameni $ă>şi dea un şe*4 căci trebuie $ăe?i$te un principe4 dar ace$ta trebuie $ă ac%ionee n intere$u!$upuşi!or şi nu a! $ău. '! e$te tutore!e şi nu $tăpnu!4 repreentantu! poporu!ui dotat cu o putere di#ină4 dar nu un eu şi e! trebuie $ă *ienainte de orice $!uMitoru! şi interpretu! !e,i!or. eci $i$temu! !uieneca $e baa4 n u!timă in$tan%ă4 pe un act de credin%ă (care nu a

*o$t con*irmat n cau! !ui şi a! !ui ero).&rin doctrina $a4 eneca promo#a proteMarea !ibertă%iiomu!ui4 indi*erent de $tatutu! $ău $ocia!. Autoru! a*irma că nrobireaomu!ui bo,at din punct de #edere $piritua! nu e$te po$ibi!ă4 deoarece4n ace$t ca4 nrobirii i e$te $upu$ doar corpu!4 per$oana nrobitărămnnd a *i n continuare e,a!ă prin natura $a cu cei!a!%i oameni.Cunoaşterea4 ce o atin,e prin intermediu! ra%iunii4 apropie omu! denatura di#ină.

Autoru! concepea dreptu! natura! n ca!itate de e!ement di#inşi4 totodată4 natura! şi imuabi! (nu poate *i modi*icat de cătreoameni)4 tran$*ormndu>$e ntr>un atribut indi$pen$abi! a! cu!turii*iecărui cetă%ean roman. eneca preenta dreptu! natura! n ca!itate de*apt i$toric şi cucerire a ,ndirii umane4 a cărei i,norare nu e$te permi$ă omu!ui. n ca!itate de idea!4 e! promo#a ideea $tatu!uiuni#er$a!4 a! cărui temei reidă n dreptu! natura!.

Epictet (50S55>1=0S135) o perioadă de timp a *o$t rob(e!iberat4 probabi!4 de mpăratu! ero4 5=>;84 $ocotit şi primu!mpărat per$ecutor a! creştini!or). upă ce şi>a dobndit !ibertatea4 $>a preocupat de propa,area (predarea) *i!o$o*iei. n !ucrarea $aanua!u! (con$iderat drept una dintre căr%i!e e$en%ia!e a!eumanită%ii4 *iind uti!iat ncă din antichitate drept un in$trument de per*ec%ionare a omu!ui) a pu$ !a baa doctrinei po!itice următoare!eidei nă!%area $piritua!ă a omu!ui4 $upunerea *a%ă de $oartă şi

52



n!ăturarea robiei4 criticnd a$t*e! $c!a#ia şi bo,ă%ia con$iderateamora!e.

Bmu! tinde $ă de#ină !iber4 n$ă de e! depinde numai

!ibertatea $piritua!ă. c!a#u! oprimat4 dacă $uportă cu drenie şi bărbă%ie necauri!e4 e$te indi*erent *a%ă de e!e4 poate $ă de#ină$piritua! mai !iber dect $tăpnu! $ău4 care e$te un rob a! #ie%ii şi a! pa$iuni!or $a!e. Ade#ărata !ibertate con$tă numai n independen%ainternă4 $piritua!ă a omu!ui.

n n#ă%ătura $toică a !ui =pictet şi>a ,ă$it o anumită e?pre$ie prote$tu! pa$i# a! ma$e!or orop$ite mpotri#a ornduirii $ocia!>

po!itice e?i$tente. ar propa,nd *ata!i$mu! şi a*irmnd că n cur$u!e#enimente!or omu! nu poate $chimba nimic4 e! n#ă%a că ace$tatrebuie $ă $uporte toate ,reută%i!e #ie%ii şi $ă $e mpace cu $tarea$ocia!ă *irea$că de !ucruri. '$en%a eticiiSmora!ei po!itice !ui e$tereumată n e?pre$ia /abdă şi ab%ine>te.

n opera !ui M!rcus Aureius (121>180) ( De vorbă cu mineînsumi)4 mpărat roman4 dar şi un n%e!ept $toic e?emp!ar4 nt!nim preocupări de mora!ă şi meta*iică4 n$ă nicio men%iune de$pre

mi$iunea $a de mpărat. ora!a a ab$orbit comp!et re*!e?ia po!itică4n$ă ura creştini$mu! din ra%iuni de $tat. '! $e de*ineşte pe $ine campărat : un cetă%ean a! imperiu!ui4 iar ca om : un cetă%ean a! !umii(ca mpărat4 $unt ce! dinti !a /oma6 ca om4 $unt e,a!u! oricui).ucrarea amintită e$te un Murna! intim de re*!ec%ie *i!o$o*ică4 n careautoru! ei *ace o apo!o,ie a ndatoriri!or omu!u şi a conduitei caredecur,e din re$pectarea ace$tor ndatoriri.

n #iiunea *i!o$o*u!ui $toic4 !ibertatea e$te e?pre$ia pa$i#ită%ii4 a unei $er#itu%i ab$o!ute n raport cu pro#iden%a4 de$tinu!4!an%u! de *ier pe care nimic nu>! poate rupe. &rin doctrina $a ade#o!tat următoare!e idei *undamenta!e nece$itatea con$tituirii$tatu!ui n care $tatutu! !e,a! a! cetă%eni!or şi ,ă$eşte temei ne,a!itatea şi !ibertatea per$oane!or6 nece$itatea participării e,a!e atuturor cetă%eni!or !a ,u#ernarea $tatu!ui. &e de o parte4 re!i,ioitatea!ui arcu$ Aure!iu$ contribuie !a con$o!idarea ideii că ordinea

53



$ocia!ă e impu$ă de di#initate4 iar re,a!itatea e$te ima,inea şiemana%ia di#inită%ii. &e de a!tă parte4 co$mo!o,ia $a ierarhiată4meta*iica $a4 $e mode!eaă per*ect pe un imperiu care $e baa e!

n$uşi deMa pe o ierarhie cu totu! orienta!ă. '! $e #a ,ă$i de$tu! derepede n concuren%ă cu o doctrină nouă care #a ndep!ini toate*unc%ii!e po!itice pe care e! trebuia $ă şi !e a$ume creştini$mu!.

Con%inutu! !ucrării $a!e4 amintite mai $u$4 are n $pecia! uncaracter mora!4 o *i!o$o*ie practică pentru #ia%a de *iecare i. 'ae?primă con#in,erea autoru!ui4 după care numai o #ia%ă mora!ă după!e,i!e naturii poate rea!ia !iniştea interioară4 mărinimia şi

per*ec%iunea. Bmu! trebuie $ă tindă către ceea ce e$te uti! şi pemă$ura comunită%ii. +mportant e$te preentu!4 nici #iitoru!4 nicitrecutu! care ne mpo#ăreaă. oartea *ace parte din natură4 pentrucă totu! e$te n continuă tran$*ormare4 con*orm eternită%ii n caretotu! $e produce4 $e reproduce şi $e tran$*ormă !a in*init.

TEMA V# CREŞTINISMUL TIMPURIU

ŞI PUTEREA POLITICĂ

,# E9enBa :i 5o4t<ina 4<e:tini9m6l6i tim;6<i6Cre'ti#is"u abordeaă o concep%ie i$torică a$upra *iin%ei

umane4 deoarece do,me!e ntuirii şi udecă%ii de apoi imp!ică#iiunea unei e#o!u%ii ire#er$ibi!e a umanită%ii4 opu$ă ideii timpuri!or cic!ice şi a eternei rentoarceri !a =den din ,ndirea antică.

n perioada timpurie a creştini$mu!ui $e creeaă comunită%ire!i,ioa$e4 n care #ia%a comună e$te in$tituită n baa unor principiidiferite de cele ale vieţii laice greco!latine a) ob!i,a%ia *iecărei per$oane de a munci6 b) proprietatea comună a$upra bunuri!or materia!e6 c) reparti%ia bunuri!or după nece$ită%i ş.a. &reen%a i$toricăa ace$tor comunită%i re!i,ioa$e n e#o!u%ia creştini$mu!ui a $er#it maitriu ca temei pentru a*irmarea e?i$ten%ei n !umea antică a aşa>numitu!ui comuni$m creştin.

5=



Aportu! ,ndirii po!itice ebraice e$te *undamenta! nn%e!e,erea ,ndirii po!itice creştine4 men%ionnd două tră$ăturidi$tincte a!e ace$tei ,ndiri 1) ideea pe care şi>o *ăcea poporu! e#reu

de$pre de$tinu! $ău pri#i!e,iat de popor a!e$ (ate$tăm aici une?cep%iona!i$m teo!o,ic4 iar ace$t e?cep%iona!i$m a trecut ntr>ooarecare mă$ură şi !a creştini4 n mă$ura n care ei $>au con$iderat !anceput o con*rerie (a$ocia%ie re!i,ioa$ă) şi apoi o comunitateuni#er$a!ă)6 2) mesianismul 4 adică aşteptarea de e#enimentemiracu!oa$e4 e$te o a!tă tră$ătură *undamenta!ă care nu #a !ip$i nicidin ,ndirea creştină şi nici din #ia%a re!i,ioa$ă. A$t*e!4 n 188= a *o$tcon$tituită prima con,re,a%ie me$ianică n Chişinău de către +o$i* /abino#ici. n /omZnia mişcarea me$ianică a nceput n 1937 prin/ichard Hurmbrand n cadru! $ina,o,i!or ebraice şi n di*erite,rupuri re!i,ioa$e din a*ară4 n $pecia! n mediu! rura!1.

%esianismul e$te o mişcare caracteriată prin credin%a ntr>un %esia4 un (alvator $au &ăscumpărător . u!te re!i,ii au unconcept de %esia (per$onaM mitic căruia i $e atribuie ro!u! dentuitor a! !umi)4 inc!u$i# e#reii me$ianici4 creştinii *ristos4

mu$u!manii %adi4 budiştii %aitre1a4 hinduşii :al0i şioroa$triştii (aos1ant. %esia e$te un termen *o!o$it n iblia =braică pentru a

de$crie preo%i şi re,i4 care au *o$t n mod tradi%iona! unşi. ee?emp!u4 C1rus cel %are e$te men%ionat ca un$u! !ui umneeu( %esia) n iblie, n tradi%ia e#reia$că şi me$ianică4 termenu! a aMun$$ă $e re*ere !a un #iitor re,e din ,enea!o,ia Davidică4 care #aconduce poporu! e#reu n timpu! =pocii %esianice, %esia !ui +$rae! a*o$t $ur$a de teme!ie de mai triu pentru credin%e $imi!are ce!eime$ianică timpurii n creştini$m (ini%ia! o partidă ebraică) şi maitriu pentru i$!ami$m.

'?i$tă n$ă o di#er,en%ă ntre i$toricii creştini şi i$toriciie#rei cu pri#ire !a mesianismul iudaic. Autorii creştini $u$%in ideea Noului 9estament că Isus e$te %esia prei$ de către pro*e%ii

1 Vei e$iani$m XonlineY. nhttpSSPPP.territorio$cuo!a.comSPiNipediaSro.PiNipedia.php[tit!e\e$iani$m (citat 13.02.2011).

55

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Rabinovici


http://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_Wurmbrand


http://ro.wikipedia.org/wiki/Hristos


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mahdi


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Maitreya&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kalki&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Saoshyant&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islamism











http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kalki&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islamism



$eciului 9estament 4 că e! a *o$t deMa pe pămnt şi e$te aşteptat $ă#ină a doua oară. Ar,umente!e !or $unt re!atări!e Noului 9estament şia!e apo!o,e%i!or creştini din prime!e $eco!e d.Jr. +$torio,ra*ia ebraică

nea,ă acea$tă opinie şi $u$%ine ideea că Isus ntr>ade#ăr a *o$t o per$oană i$torică a $ocietă%ii iudaice4 care era e?trem de $e,mentatăşi cuprin$ă de *ebra me$iani$mu!ui4 iar Isus era !ideru! unuia dinmu!%imi!e de curente me$ianice e?i$tente pe atunci n &a!e$tina.

Cu a!te cu#inte4 me$iani$mu! e$te o doctrină re!i,ioa$ăde$pre mntuitoru! mitic a! omenirii4 trimi$u! !ui umneeu.A!ături de mesianismul politic4 #om aminti aici şi de$pre escatologia politică (,r. escatos : u!tim4 ce! din urmă)4 termen care #ieaăideea de moarte şiS$au #ia%a după moarte1. '$te #orba deci den#ă%ătura re!i,ioa$ă de$pre u!time!e i!e a!e omenirii şi !umiintre,i4 de$pre $*rşitu! "ni#er$u!ui şi de$pre de$tinu! omu!ui dupămoarte. +dei!e e$cato!o,ice $unt !e,ate de ce!e mai #echi repreentărimito!o,ice pri#ind apari%ia şi di$pari%ia !umii4 n $pecia!4 de ce!e din<abi!onu! antic. Ace$te repreentări au $er#it drept baă ideo!o,ică !ae!aborarea escatologiei iudaismului.

n !iteratura de $pecia!itate $e mai e#iden%iaă şi a!tee!emente a!e in*!uen%ei ,ndirii ebraice a$upra ,ndirii creştine1)ideea monoteistă a umneeu!ui unic (deşi iblia nu $e ocupă de prob!eme po!itice4 aportu! ebraic e$te important nu $ub raportu!in$titu%ii!or4 ci n pri#in%a naturii autorită%ii. 'a #a in$piracreştini$mu! mai mu!t dect ,ndirea ,reco>!atină)6 2) preen%a unei$ocietă%i *ără con$titu%ie po!itică : e o di*eren%ă *a%ă de antichitatea pă,nă (,ă$im n iblie două curente4 unu! *a#orabi! şi a!tu!mpotri#a monarhiei4 dar ace$te Mudecă%i nu $unt opoabi!e dect naparen%ă4 căci $e in$piră dintr>o aceeaşi concep%ie a puterii care e$te*undamenta!ă : teocraţia4 concep%ie preentă şi n a!te re!i,ii a!e!umii)6 3) impactu! concepţiei autorităţii (puterea $u#erană4maie$tatea4 principiu! oricărei domina%ii *iind n umneeu4 re,iitrebuie $ă>i a$cu!te ordine!e). a *e! şi $upuşii trebuie $ă a$cu!te

1 e$pre me$iani$mu! po!itic şi e$cato!o,ia po!itică #ei trah . +$toria,ndirii po!itice. inantichitate pnă n $ec. RV+++ (&re!e,eri). Chişinău4 199;4 p. 101>10=.5;



ordine!e re,i!or4 !ocotenen%i ai !ui umneeu4 a$t*e! nct principii de pe &ămnt au putere !e,itimă. Acea$tă concep%ie a autorită%ii pri#indob!i,a%ia po!itică ($upunerea) #a *i receptată de tradi%ia creştină.

Concep%ia autorită%ii #a a#ea con$ecin%e pri#ind atitudini!e di*erite pecare creştinii !e #or a#ea *a%ă de putere ordinea dec!arată neMu$tă $e#a ibi de rei$ten%a pa$i#ă a martiri!or6 ordinea neMu$tă e$te apreciatăca o #io!en%ă)6 =) aportu! e#reu n ceea ce pri#eşte primatu! per$oanei umane ($pre deo$ebire de concep%ia cetăţii antice4 undecetă%eanu! nu era dect o parte a totu!ui4 e! mbracă acum o #a!oareab$o!ută. e aceea concep%ia $tatu!ui $u#eran #a *i acceptabi!ă pentrucreştini$m doar n mă$ura n care ace$t $tat #a rămne o $ocietatede$chi$ă care nu #a pretinde $ă cuprindă omu! n ntre,ime şi o datăcu omu! creştinu!).

+ni%ia! creştini$mu! pare nrudit cu stoicismul prin importan%aacordată #a!orii mora!e şi punerea n e#iden%ă a indi#idu!ui (te?tu!din =vangelia lui %atei ă>i Cearu!ui ce>i a! Cearu!ui şi !uiumneeu ce e$te a! !ui umneeu6 ceea ce e$te a! !ui umneeua *o$t *o!o$it ca moda!itate de a Mu$ti*ica *ie neimp!icarea n treburi!e

ci#i!e4 *ie participarea !a rea!iarea Cetă%ii !ui umneeu pe pămnt). Via%a $ocia!ă şi po!itică %ine de #ia%a tere$tră4 de re,u!i!e şi#a!ori!e ace$teia trebui $ă p!ăteşti deci impoitu!4 $imbo!u! etern a!$upunerii ci#i!e4 şi creştinii trebuie $ă $uporte nenorociri!e pămnteşti4 $ocia!e $au *iice4 ncercări pe care omu! trebuie $ă !e$uporte $pre mai bine!e #ie%ii $a!e $piritua!e $c!a#aMu!4 bo,ă%ia4 dar şi puterea rău e?ercitată. Comunită%i!e creştine au practicat uncomunism primitiv punerea n comun a bunuri!or şi e?a!tarea$ărăciei pentru $timu!area #irtu%ii a n$emnat o retra,ere e*ecti#ă din#ia%a $ocia!ă norma!ă şi cu att mai mu!t din #ia%a pub!ică4ndep!inind doar ndatoriri!e $ocia!e n or,ania%ia e?i$tentă4 a$t*e! $e Mu$ti*ică $upunerea tota!ă *a%ă de putere. eci teo!o,ia po!iticăcreştină propune un compromi$ o #ia%ă $piritua!ă inten$ă şi4 pe dea!tă parte4 datorii ci#ice care nu şocheaă mora!a creştină (a$cu!tareşi re$pectarea datorii!or4 dar nu ncuraMeaă participarea !a #ia%a

$ocia!ă şi po!itică).57



/# Ra;o<t6<ile 5int<e 4<e:tini9m :i ;oliti4>Creştini$mu!4 a#nd un caracter pro*und $piritua!4 !a

nceputuri!e $a!e nu inc!udea $copuri şi $arcini po!itice. n baa

principiu!ui iubirii4 compătimirii şi *raternită%ii4 primii creştiniurmăreau nă!%area $piritua!ă a omu!ui. +dea!u! creştin a! !ibertă%iioameni!or şi a ntre,ii umanită%i nu #enea n contradic%ie directă cuobiecti#e!e po!itice a!e re,imuri!or po!itice e?i$tente n acea perioadă. &rimii creştini nu $u$%ineau4 n mod direct4 nici chiar nece$itatea !ichidării robiei4 ncercnd doar o modi*icare a re!a%ii!or dintre proprietarii de $c!a#i şi $c!a#i.

Acceptnd ideea ,u#ernării !umii de către umneeu nca!itate de temei a! dreptu!ui4 trebuiau recuno$cute porunci!e di#ine.eoarece #oin%a di#ină nu nece$ită do#ei şi4 re$pecti#4 ea trebuieacceptată prin credin%ă4 dreptu! $e in$tituie n ca!itate de partecomponentă a teo!o,iei.

n momentu! n care +mperiu! /oman $u*eră ce!e mai ,re!encercări4 două teorii antitetice $e n*runtă una4 cea din '$tu! creştin : #iitoru! <ian%4 recuno$cnd identitatea imperiu!ui şi <i$ericii4

$imbioa puterii şi re!i,iei4 admite in$taurarea unei ordini uni*icate4n care temporaru! şi $piritua!u! $e ame$tecă şi $e acceptă6 cea!a!tădoctrină4 cea din Ve$t4 a*irmă $epararea radica!ă a ordinii creştine şia ce!ei imperia!e. Acea$tă idee nu #a *i un ob$taco! n ca!ea edi*icăriimomentane a ordinii medie#a!e uni*icate4 dar ea #a rămne totuşi nmini!e <i$ericii o armă pentru a rec!ama *a%ă de putere independen%aşi $uprema%ia mora!ă şi4 pe de a!tă parte4 in*!uen%a ideo!o,iei

au,u$tiniene #a mpiedica ,nditorii occidentu!ui de a demon$tra#reodată că creştini$mu! poate diriMa direct po!itic.n doctrine!e antichită%ii4 in$titu%ii!e re!i,ioa$e a#eau un $tatut

de $ubordonare n raport cu $tatu!. n opoi%ie cu acea$tă concep%ie acu!turii antichită%ii4 deMa ,ndirea re!i,ioa$ă a '#u!ui ediu percepe<i$erica creştină n ca!itate de in$titu%ie independentă şi $uperioară nraport cu $tatu!. Ace$t primat a! in$titu%ii!or re!i,ioa$e a$upra $tatu!ui4

58



n ce!e din urmă4 a *o$t con*irmat u!terior4 n mod o*icia!4 de către&apa de !a /oma4 <oni*aciu a! V++>!ea4 n a. 1302.

Aşadar4 revoluţia creştină $chimbă radica! $en$u!

preocupări!or po!itice. recii şi romanii $e preocupau de a$i,urareace!ei mai bune con$titu%ii po!itice. &entru creştini in$titu%ii!e *iind dedomeniu! contin,entu!ui4 a! re!ati#u!ui4 or,ania%ia po!itică *iind pu$ă$ub ntrebarea ?uid ad aeternitatem[ Ce intere$ repreintă pentrueternitate[ "!terior4 creştini$mu! (medie#a!) #a adopta o *i!o$o*ie po!itică deo$ebită de antichitatea ,reco>romană.

Vom nota două aporturi e$en%ia!e a!e creştini$mu!ui n raport

cu po!itica 1) ideea de unitate umană (re*!ectarea unită%ii di#ine)core!ată cu unitatea n *a%a !ui umneeu6 2) ideea de dua!itate a$piritua!u!ui şi temporaru!ui4 nu numai ca principiu de #ia%ă per$ona!ă4 ci şi ca principiu de or,aniare co!ecti#ă. '?i$tă două$ocietă%i po!itică şi ec!eia$tică. A$t*e!4 con$tatăm că $unt ridicatetrei prob!eme noi cea a umanită%ii4 a dua!ită%ii po!itico>ec!eia$tice şia conci!ierii ace$tor două puncte de #edere aparent contradictorii.

ouă Mudecă%i de*ine$c uni#er$u! creştini$mu!ui şi

ră$pndirea !ui (Cetatea lui Dumnezeu ca Cetate a oamenilor $auCetatea oamenilor ca Cetate a lui Dumnezeu)4 care marcheaă$*rşitu! e!eni$mu!ui şi trecerea către epoca medie#a!ă14 *iind #orbade două curente care de*ine$c ce! mai bine impunerea mode!u!uiCetăţii lui Dumnezeu ca #a!oare a omu!ui patristica şi scolastica4$emni*icnd două mari perioade n ,ndirea *i!o$o*ico>po!itică şire!i,ioa$ă medie#a!ă. A$t*e!4 iau naştere teoriile teocratice pri#ind

prob!ema de*inirii ori,inii şi con%inutu!ui $tatu!ui4 care de rnd cu a!teteorii (teoria patriarha!ă4 dreptu! natura!4 tea contractua!i$tă a$tatu!ui4 teoria or,anici$tă4 teoria #io!en%ei4 teoria p$iho!o,ică4 teoria Muridică4 paradi,me!e doctrinar po!itice moderne şi contemporane)$unt ce!e care ana!ieaă puterea $tata!a prin pri$ma di#er$e!or abordări.

1 A $e #edea tanciu,e!u -t. Bp. cit.4 p. =2>=9.59



COMPARTIMENTUL II#

DOCTRINOLOGIA POLITICĂ ÎN PERIOADA MEDIEVALĂ

TEMA VI# GNDIREA POLITICĂ N EUROPA MEDIEVALĂ

,# A6<eli69 A6=69tin69 :i ;at<i9ti4a me5ie@al>&rob!ema raporturi!or dintre puterea !aică şi cea $piritua!ă

ocupă un !oc centra! n ideo!o,ia po!itică medie#a!ă. Cu toată

into!eran%a <i$ericii cato!ice *a%ă de re!i,ia pă,nă a ,reco>romani!or4ideo!o,ia re!i,ioa$ă *euda!ă a$imi!eaă treptat e!emente a!emoştenirii ideo!o,ice antice4 !a nceput mai a!e$ *i!o$o*ia p!atonică şiapoi pe cea ari$tote!ică4 di*uată prin cana!e biantine şi arabe4 precum şi numeroa$e e!emente a!e Muri$pruden%ei romane din epoca+mperiu!ui. in acea$tă $inteă4 adaptată ne#oi!or <i$ericii4 $e naşte patristica şi scolastica4 concep%ii re!i,ioa$e de$pre !ume care nu po$edă n$ă un caracter unitar.

upă ce Constantin cel %are a con$acrat creştini$mu! care!i,ie de $tat4 !e,i$!a%ia $a *iind in*!uen%ată de creştini$m4 au nceput$ă $e a*irme doctrine!e <i$ericii #ictorioa$e4 a$t*e! nct n e#o!u%iacreştini$mu!ui $e con$tituie e!emente!e *undamenta!e a!e do,mei şimora!ită%ii creştine4 e#iden%iindu>$e două perioade ale gîndiriicreştine. &rima perioadă a ,ndirii creştine ($ec. +>V+++) e$tedenumită p!tristic! (!at. pater : tată4 părinte)4 ,ndire impu$ă de

către părin%ii <i$ericii creştine ( #postolii4 9ertullian4 Clement din #lexandria4 'rigene4 -actantius4 #urelius #ugustinus ş.a.) care au pu$ bae!e !iteraturii teo!o,o>*i!o$o*ice. Acea$tă perioadă $ecaracterieaă prin ră$pndirea credin%ei creştine n !umea ,reco>romană4 *ormarea do,me!or creştine4 *i!o$o*ia şi re!i,ia a*!ndu>$entr>o $trn$ă !e,ătură4 iar mpotri#a patri$ticii $e ridică di*eritecurente po!itico>ideo!o,ice (mi$ticii şi ,no$ticii4 de e?emp!u) şi ereii(manichei$mu!4 donati$mu!4 pe!a,i$mu! ş.a.)4 e?primnd apoi%ia

;0



re#o!u%ionară a ma$e!or *a%ă de <i$erica şi ideo!o,ia cato!ică. Cea de>a doua perioadă e$te numită scolastica4 !a caracteri$tica $umară acăreia #om re#eni pu%in mai Mo$.

Aureius Au&usti#us (35=>=30) a *o$t ce! care a marcat nmod de*initi# ,ndirea creştină europeană4 prin impunerea ideii dee#o!u%ie $piritua!ă creştină a umanită%ii4 a participării *iecărui om !area!iarea #oin%ei şi pro#iden%ei di#ine4 prin care $e rea!ieaăaducerea printre oameni a Cetăţii !ui umneeu.

n !ucrări!e $a!e (Confesiunile4 Despre trinitate4 Despreîmpărăţia cerească ş.a.) e! *undamenteaă concep%ia de$pre !ume

care poartă un caracter *idei$t (!at. fides : credin%ă) şi o abordareteo!o,ică. tatu!4 potri#it părerii autoru!ui4 nu repreintă o nece$itatenatura!ă. Apari%ia $tatu!ui are !a ori,ine păcatu! $tatu! repreintăreu!tatu! odioa$ei crime a !ui #dam şi =va. tatu! e$te un rău.tatu! !aic e$te doar miM!ocitor4 un in$trument4 un rău nece$ar4 $upu$<i$ericii. impu! de#ine i$toric şi !inear4 iar *ina!itatea !ui e$te pre#iibi!ă re$tabi!irea mpără%iei !ui umneeu4 doar prin Civitas Dei4 prin comunitatea creştină a credincioşi!or4 $e aMun,e !a

con$truirea cetăţii di#ine. '$te de re%inut că augustinismul politicre*!ectă ideea principa!ă a autoru!ui orice inter#en%ie a puterii$tatu!ui n domeniu! re!a%ii!or $piritua!e şi bi$ericeşti $au a <i$ericii ndomeniu! puterii de $tat e$te pericu!oa$ă4 a*irmnd a$t*e! ideeanece$ită%ii de!imitării #ie%ii re!i,ioa$e de #ia%a po!itică1.

"rmătoru! a$pect a! doctrinei !ui Au,u$tinu$ $e !ea,ă denece$itatea demon$trării *aptu!ui că nu creştini!or !i $e datoreaă

căderea /omei4 ace$ta *iind punctu! de p!ecare a! re*!e?iei a$uprai$toriei şi cetăţii. eo!o,ia po!itică a !ui $e baeaă e$en%ia!mente pedi$tinc%ia ce!or două cetăţi care>şi mpart omenirea 7cetateaterestră8 (cu puteri!e $a!e po!itice4 cu mora!a $a4 i$toria $a4 e?i,en%e!e$a!e) şi 7cetatea cerească8 (e$te acum comunitatea creştini!or care

participă !a idea!u! di#in)4 ob$er#abi!ă *iind opoi%ia radica!ă a ce!or două cetă%i c!ădite pe principii contrare.

1 Vei aI B. Bp. cit.4 p. 101>105.;1



Con$ecin%e!e po!itice a!e ace$tei concep%ii $e e?primă princon%inutu! autorită%ii4 care ar con$ta din trei o*icii $au officiaofficium imperandi (comandamentu!4 impunerea #oin%ei)4 officium

providendi (a! pre#ederii pentru a$i,urarea !iniştii) şi officiumconsulandi (ro!u! şe*u!ui ca $*ătuitoru! poporu!ui $ău). Cnd e!e?amineaă societatea terestră ca societate civilă4 deci $ub a$pectu!$ău po!itic4 Au,u$tinu$ #ede şi o de*ineşte4 cum *ăcea şi Cicero poporu! e$te o mu!%ime pe care o uneşte acceptarea ace!uiaşi drept şicomunitatea ace!oraşi intere$e. '! nu o*eră aici un $tatut natura! a! poporu!ui şi $tatu!ui4 care nu are !a prima #edere nici un raport

nece$ar cu umneeu.Acceptnd $ub nume!e de $tat orice $ocietate de *iin%ereonabi!e4 autoru! arată că acea$tă $ocietate oarecare e$te ataşatăordinii di#ine n di#er$e moduri 1) orice putere #ine de !aumneeu6 2) umneeu e$te autoru! şi rnduitoru! !a toate. A!t*e!$pu$4 i$toria imperii!or şi re,imuri!or particu!are $e $upune p!anu!ui,enera! a! pro#iden%ei di#ine. e aici apar două ra%ionamente deordin po!itic4 a!e actu!ui po!itic pe de o parte4 umneeu !e,itimeaă

puterea n ea n$ăşi4 *ără a cau%iona (,ira) e?erci%iu! concret a! ace$tei puteri6 pe de a!tă parte4 economia ,enera!ă a pro#iden%ei e?p!ică*iecare act concret a! po!iticii4 dar *ără ca prin acea$ta $ă acorde4*iecărui n particu!ar4 caracteru! de acte mora!mente creştine.

Di!o$o*ia po!itică au,u$tiană e$te o *i!o$o*ie pentru timpuride criă şi $er#ea $copuri!or <i$ericii şi autorită%i!or *euda!e.Au,u$tinu$ reia opoi%ia ntre !e,ea natura!ă şi cea poiti#ă !e,ea

natura!ă4 care n inima *iecăruia e$te !e,ea !ui umneeu4 şi !e,eacreştină e$te promu!,area e?terioară a !e,ii interioare a $u*!etu!ui.reptu! poiti# ar trebui $ă *ie de#o!tarea !e,ii natura!e. '! men%inedeci toate di$tan%e!e ntre idea!u! creştin şi po!itica poiti#ă4 dar a*irmă4 n ace!aşi timp4 nece$itatea de a con$er#a bune raporturi ntree!e. &rob!ema ace$tor raporturi nu e$te re,!ată ca atare. '! $ub!iniaădi*eren%e!e de domeniu ntre $tat care $e ocupă de !umea natura!ă4 de#ia%a e?terioară4 ntr>un $pa%iu determinat4 e?ercitnd o autoritate

;2



*iică4 şi <i$erică ce $e ocupă de intere$e $piritua!e4 de #ia%ainterioară n uni#er$u! ntre,4 e?ercitnd şi o autoritate mora!ă. ar doreşte ca puterea ci#i!ă $ă *ie cu totu! impre,nată de creştini$m4

dorind4 n *ond4 ca +mperiu! $ă $e $ubordonee mora!mente <i$ericii.

/# Toma 5AF6ino :i 94ola9ti4a me5ie@al>/e#enind !a ceea de>a doua perioadă n e#o!u%ia u!terioară a

doctrinei creştine4 numită sco!stic! (!at. scola : şcoa!ă) ($ec.V+S+R>R+VSRV)4 apare tocmai atunci cnd do,me!e deMa au *o$te!aborate4 rămnnd doar ca e!e $ă *ie e?p!icate prin $i$tematiarea şi

ntemeierea !or ra%iona!ă n şco!i!e bi$ericeşti *ondate de Caro! ce!are4 iar *i!o$o*ia4 ca şi a!te ştiin%e4 era con$iderată $c!a#ateo!o,iei. Acea$tă ,ndire era rea!iată4 n principa!4 prinintroducerea n doctrina creştină a unor e!emente din cu!tura*i!o$o*ico>po!itică ,recea$că. co!a$tica repreintă o con*runtaredintre cu!tura europeană re!i,ioa$ă şi ,ndirea !aică din '#u! ediu4care şi accentueaă tră$ături!e ra%iona!e prin a$imi!area opereiari$tote!ice. "!terior4 ar,umente!e uti!iate de către repreentan%ii

$co!a$ticii pentru a*irmarea primatu!ui ($uprema%iei) <i$ericii nraport cu $tatu! !a un anumit moment contribuie !a rea!iarea $copu!uicontrar de$acra!iarea concep%ii!or dominante n '#u! ediu cu pri#ire !a $tat. Ca e?emp!u4 !a un anumit moment <i$erica a deci$$u$%inerea proce$u!ui de con$o!idare a puterii centra!iate a $tatu!ui4con$idernd că un $tat puternic centra!iat e$te intere$at şi4 totodată4capabi! $ă o*ere <i$ericii $priMin n !upta cu mişcări!e eretice. n p!an

,enera!4 repreentan%ii $co!a$ticii năuiau $ă *undamentee şi $ă$i$tematiee n mod ra%iona! re!i,ia creştină4 *ăcnd u de idei!e*i!o$o*iei antice (a!e !ui &!aton şi Ari$tote!) pe care !e acomodau !a$copuri!e proprii.

Conceptua!iări!e $co!a$tice e!aboreaă do,me!e creştinentr>o ra%iune ndeo$ebi neoari$tote!ică. upranumit octoru!an,e!ic4 To"! d.A/ui#o (1225>127=)4 cu !ucrarea $a principa!ă(umma teologiae4 de#ine un mae$tru doctrinar a! cato!ici$mu!ui4

;3



care ncepe o o*en$i#ă de$chi$ă a papa!ită%ii pentru abo!ireadependen%ei c!eru!ui *a%ă de puterea !aică4 pentru in$tituirea puterii$a!e ne!imitate att n prob!eme!e bi$ericeşti ct şi n ce!e !aice4 a$t*e!

nct din a doua Mumătate a $ec. a! R+>!ea raportu! de *or%e $e $chimbă$ub$tan%ia! n *a#oarea <i$ericii4 a cărei putere economică şi po!itică$e amp!i*ică4 n timp ce *euda!ii !aici4 măcina%i de !upte şi di$cordii4 pierd treptat şi din poi%ia economică. octrina $a a răma$ $ă *ieteme!ia <i$ericii romano>cato!ice4 doctrină *ondată ra%iona!4 $i$temic4*i!o$o*ic1.

oma dWAFuino preintă $ocietatea drept miM!ocu! natura!

prin care omu! şi rea!ieaă $copuri!e4 iar Cetatea ca pe ocomunitate per*ectă orientată $pre rea!iarea bine!ui comun. '!con$ideră că $tatu!4 repreentnd o componentă a ordinii uni#er$a!e4şi *ace apari%ia datorită caracteru!ui $ocia! a! omu!ui (Ari$tote!).otodată4 apari%ia $tatu!ui e$te po$ibi!ă nu *ără aten%ia şiparticiparea !ui umneeu4 deoarece nu e$te $tăpnire dect de !aumneeu. umneeu e$te ade#ăratu! ,u#ernator a! ordiniiuni#er$a!e. tatu!4 !a *e!4 precum şi n perioada ini%ia!ă a e#o!u%iei

creştini$mu!ui4 rămne $ubordonat <i$ericii4 căreia trebuie $ă>i acorde$priMin n #ederea rea!iării $copu!ui ei. copu! $tatu!ui4 potri#itdoctrinei tomi$te4 e$te bine!e comun. tatu! nu mai repreintă pentruoma dE AFuino un rău4 n$uşi rău! *iind doar ne,area bine!ui. tatu!trebuie $ă contribuie !a a$i,urarea cerin%e!or de ordin materia! şi$piritua! a!e oameni!or4 permi%nd educarea unor ade#ăra%i creştini n per$oana *iecărui cetă%ean.

tatu! care nu $e $ubordoneaă <i$ericii are un caracter i!e,a!4 pierndu>şi dreptu! !a e?i$ten%ă. &apa de !a /oma4 dec!arat deautor repreentant a! #oin%ei di#ine şi şe* a! repub!icii !ui Jri$to$4e$te n drept $ă $anc%ionee monarhii şi $ă e!iberee $ubordona%iiace$tora de ob!i,a%ia de a $e $upune monarhu!ui. Acea$tă teă a a#uto importan%ă deo$ebită n e#o!u%ia re!a%ii!or po!itice medie#a!e.

1 A $e #edea aI B. Bp. cit.4 p. 139>1==4 158>159.;=



&otri#it concep%iei $a!e4 $tructura puterii $e con$tituie n baaa trei e!emente a) e$en%a puterii (re!a%ii!e domina%ie>$ubordonare6 b) *orma $au apari%ia puterii (nu e$te $tăpnire dect de !a

umneeu) şi c) *o!o$irea puterii4 repreentnd mani*e$tarea rea!ă a#ie%ii $ocia!>po!itice (re!a%ii!e po!itico>Muridice). oma dWAFuinoacordă prea mare aten%ie autorită%ii4 !ibertatea omu!ui *iind aproape ntota!itate i,norată. Bmu! e$te preentat n ca!itate de $ubiect pa$i# nraport cu puterea po!itică omu! nu e$te conştientiat n ca!itate deautor a! !e,i!or e?i$tente n #ia%a $ocia!>po!itică. Bmu! trebuie doar $ă$e $upună !e,i!or in$tituite de $tat.

'! di$tin,e ntre trei tipuri de !e,i 1) legi eterne (!e,i!eeterne $unt ce!e care ,u#erneaă !umea şi au ca *undament ra%iuneadi#ină6 e!e trebuie acceptate prin credin%ă)6 2) legi naturale (!e,i!enaturii $unt copii imper*ecte a!e !e,i!or eterne6 e!e $unt imper*ecte4deoarece nimeni nu poate $ă cunoa$că n ntre,ime #oin%a di#ină6ace$tea $e pot in$titui şi intui prin intermediu! ra%iunii) şi 3) legiumane (!e,i!e umane $unt in#en%ii a!e omu!ui4 ca ap!icabi!itate practică a !e,i!or naturii6 e!e au ce! mai mic ,rad de ra%iune di#ină4 şi

tocmai de aceea $unt ce!e mai o$ci!ante4 $unt ce!e care $e $chimbă ce!mai de$).

+nter#en%ia !ui oma dWAFuino !a concepte!e de $tat şi dedrept a!e ,ndirii antice4 care e$te n ace!aşi timp o anticipare a &enaşterii4 e$te deci$i#ă e$te ntoarcerea !a Ari$tote! care in$piră ode$coperire a unui nou ar,ument *i!o$o*ic. n !ucrări!e $a!e ((umma9eologiae4 care con$tituie un *e! de tratat de$pre !e,i4 dar şi o

!ucrare cu caracter e#ident po!ito!o,ic4 De regno $au De reginum principi)4 depi$tăm pentru prima dată n ,ndirea creştină re*!ec%iide$pre e?i$ten%a şi importan%a $tatu!ui.

ocietatea ci#i!ă e$te natura!ă pentru om4 pentru că ace$tae$te prin natură un anima! ci#ic (animal civile). (fîntul 9oma reiade*ini%ia $tatu!ui dată de Cicero şi pre!uată n !ucrarea !ui Au,u$tinu$.Concep%ia $a de$pre Cetate e$te una or,anică4 $tatu! $e mu!eaă pe unor,ani$m $ocia!. acă autoritatea4 $pune e!4 #ine de !a umneeu4 ea

;5



trece prin popor omnis potestas a Deo. per populum. n *e!u!ace$ta4 doctrino!o,ia tomi$tă $e apropie de o #iiune democratică. '!aduce o #iiune nouă a$upra bine!ui comun teoretiat ncă din

antichitatea ,reacă şi in$i$tă a$upra $uperiorită%ii mora!e a ace$tuia."n minim de trai e$te nece$ar pentru e?ercitarea #irtu%ii n #ia%a pri#ată şi cea pub!ică. e aceea bine!e comun nu e$te numai de ordinmateria!4 ci şi $piritua!.

oma dWAFuino nc!ină $pre un ,u#ernămnt mi?t4 n carecombinarea *orme!or $imp!e (monarhia4 ari$tocra%ia şi ,u#ernămntu! popu!ar) ,enereaă !imitarea !or mutua!ă şi deci mpiedică

de,radarea #ie%ii po!itice. n ace$t $en$4 ean aritaine4 teoreticianu!de baă a! neotomi$mu!ui contemporan4 ! #a preenta pe drept pe(fîntul 9oma ca primu! ,nditor democrat care a a#ut un impactmaMor a$upra ,ndirii teo!o,ice şi *i!o$o*ice.

0# Po9t6latele ;oliti4e ale l6i Dante Ali=ie<i :i Ma<9ilio5e Pa5o@a

D!#te Ai&+ieri (12;5>1321) n *undamentarea doctrinei $a!e

po!itice recur,e !a ar,umentarea $co!a$tică4 e!emente!e principa!e a!ecăreia $unt ntemeiate pe $imbo!uri4 a căror re$pin,ere nu era un!ucru onorabi! pentru oponen%i. Ca e?emp!u4 $upunnd di$cu%ieiraportu! dintre $tat şi <i$erică4 autoru! şi ntemeiaă di$cu%ia şiar,umente!e pe *apte ade$eori *oarte depărtate de rea!itatea po!itică atimpu!ui $ău4 urmărind doar con#in,erea cititoru!ui.

Bpere!e prin care ante A!i,hieri şi preintă doctrina $a

po!itică $unt e$pre monarhie4 <anchetu! şi ce!ebra Comedie4numită de primu! comentator a! ei4 io#anni <occaccio4 i#ină.emeiu! doctrinei po!itice a ace$tui $criitor gibelin (mişcarea gibelină4 ca şi mişcarea guelfă4 repreentau două *undamente a!e puterii şi #ie%ii $ociopo!itice din 'uropa Bccidenta!ă a '#u!ui ediu6dacă u!tima preenta papa!itatea prin doctrine!e !ui Aure!iu$Au,u$tinu$ şi oma dWAFuino4 mişcarea gibelină4 !a rndu! $ău4 promo#a intere$e!e po!itice ale (fîntului Imperiu &oman de Naţiune

;;



6ermană prin crea%ia !ui Dante #ligieri şi %arsilio de "adova)reidă n concep%ia cu pri#ire !a om. Bmu!4 potri#it ,nditoru!ui*!orentin4 e$te cetă%ean a! !umii4 *iind re$pon$abi! pentru $oarta

ntre,ii omeniri. &entru autor4 !umea $e tran$*ormă ntr>o imen$ăarenă a ac%iuni!or4 n centru! căreia e$te omu!4 e,a! n capacită%i!e şidrepturi!e $a!e tuturor ce!or!a!%i oameni4 aceştia ac%ionnd ncon*ormitate cu principii!e *undamenta!e a!e mora!ei (eticii).

nditoru! a*irmă că oamenii tind $ă con$tituie uniunea$tata!ă4 deoarece $unt *iin%e $ocia!e. n con*ormitate cu acea$tă idee4de $or,inte ari$tote!ică4 $tatu! şi *ace apari%ia nu ca urmare a

predeterminării naturii umane n raport cu anumite *or%e$upranatura!e (căderea n păcat) $au in*!uen%a unor a$emenea *or%ea$upra omu!ui. Apari%ia $tatu!ui repreintă reu!tatu! a$ocieriioameni!or n *ami!ii4 a *ami!ii!or : n !oca!ită%i4 a !oca!ită%i!or : n$tat. n *e!u! ace$ta4 re!a%ii!e $ocia!e şi po!itice nu repreintă reu!tatu!inter#en%iei unor *or%e $upranatura!e4 ci con$tituie reu!tatu!e*orturi!or umane. /e!a%ii!e po!itice repreintă pentru autor undomeniu a! acti#ită%ii oameni!or.

copu! $tatu!ui4 $ub!iniaă ,nditoru! *!orentin4 e$te omu!.arcina *undamenta!ă a $tatu!ui e$te in$tituirea şi ocrotirea $i,uran%eişi armoniei n re!a%ii!e dintre oameni. n ace$t $en$4 e! a*irmă căomu!4 $ă icem4 procurnd un anumit teren4 tinde $ă dobndea$că noidomenii4 *apt care atra,e4 n mod ine#itabi!4 apari%ia unor con*!icte.Con*!icte!e şi *ac apari%ia datorită naturii umane e,oi$te. tatu!4 nace$t ca4 $e impune n ca!itate de parte ter%ă4 capabi!ă $ă

re$tabi!ea$că pacea ntre păr%i!e con*!ictu!ui4 care au un $tatut Muridice,a!.ante A!i,hieri a*irmă prioritatea puterii $tata!e a$upra

puterii bi$ericeşti. Acea$tă a*irma%ie e$te *undamentată de e! n baaurmătoare!or idei a) *!ecare dintre *orme!e de or,aniare a $tatu!ui4e?i$tente n practica timpu!ui4 are un caracter imper*ect6 b)e?aminarea şi re$pin,erea !e,itimită%ii +mperiu!ui /oman (antic)6 c)nece$itatea re$taurării co$mopo!i$u!ui.

;7



&reen%a nec!arită%i!or4 datorate uti!iării unor $imbo!uri4 şi acontradic%ii!or n con$truc%ia $a teoretică4 pentru autor nu repreentaun deranM4 urmărind $ă impună n ,ndirea timpu!ui a unui mode!

de or,aniare a $tatu!ui di*erit de ce! preentat prin do,ma o*icia!ă a<i$ericii. A$t*e!4 acea$tă doctrină denotă o atitudine de i,norare *a%ăde ,ndirea o*icia!>re!i,ioa$ă a teoriei şi practicii $tatu!ui $au chiar ore$pin,ere a ace$teia.

M!rsiio de P!dov! (1270S1275>13=3S13=2) şi preintădoctrina $a po!itică n opera Defensor pacis (Apărătoru! păcii).ntre opera !ui ante A!i,hieri şi cea a !ui ar$i!io de &ado#a poate

*i ate$tată o anumită continuitate4 care $e mani*e$tă n tendin%aace$tor autori de a de#ă!ui caue!e con*!icte!or ce apar n #ia%a$tata!ă4 precum şi $ă determine moda!ită%i!e de n!ăturare a ace$tor con*!icte.

&otri#it doctrinei !ui ar$i!io da &ado#a4 prin natura $a omu!e$te indi#idua!i$t4 a#nd4 totodată4 o tendin%ă natura!ă către #ia%a$ocia!ă4 deoarece numai n $ocietate poate dobndi o #ia%ă bună.ntemeindu>şi concep%ii!e po!itice pe doctrina !ui Ari$tote!4 autoru!

de*ineşte $tatu! drept in$titu%ie $ocia!ă $u*icientă4 apari%ia căreia %inede tendin%a *iecăruia către o #ia%ă mai bună. n opoi%ie cu do,macreştină4 potri#it căreia $tatu! şi ,ă$eşte temeiu! n drept (a#ndu>$en #edere dreptu! di#in)4 ,nditoru! a*irmă că dreptu! repreintă un produ$ a! #ie%ii $tata!e. tatu!4 n ace$t $en$4 repreintă materia4 iar dreptu! : *orma.

tatu!4 uti!ind !e,ea umană4 trebuie $ă tindă $pre rea!iarea

de către *iecare om a unei #ie%i mai bune pe pămnt. ar$i!io da&ado#a a*irmă nece$itatea de!imitării competen%e!or $tatu!ui decompeten%e!e <i$ericii. Diecare dintre ace$te puteri trebuie $ă>şie?tindă competen%e!e a$upra unor cate,orii di*erite de re!a%ii $ocia!e<i$erica : a$upra treburi!or di#ine4 iar $tatu! : a$upra treburi!or !umeşti. <i$erica urmeaă $ă>şi de$*ăşoare acti#itatea $ub contro!u!in$titu%ii!or $tatu!ui şi a! $u#eranu!ui (poporu!ui). A$t*e!4 e! dec!ara pentru popor ca!itatea de $u#eran : de%inător a! puterii !aice şi

;8



bi$ericeşti. e *apt4 e$te #orba de$pre renaşterea concep%iei$u#eranită%ii ci#i!e4 potri#it căreia şe*u! $tatu!ui e$te independent nraport cu in$titu%ii!e re!i,ioa$e şi e$te4 totodată4 de%inător a!

Muri$dic%iei a$upra in$titu%ii!or re!i,ioa$e.u#ernan%ii $unt numi%i şi contro!a%i de către popor4 ace$ta4

n ca de nece$itate4 *iind n drept $ă>i n!ăture de !a ,u#ernare. -e*u!$tatu!ui trebuie $ă *ie $upu$ !e,ii !a *e! ca orice a!t cetă%ean a! $tatu!ui.n ace$t $en$4 ar$i!io da &ado#a preintă şi une!e idei a!e practiciiraportu!ui dintre puterea !e,i$!ati#ă şi puterea e?ecuti#ă4 rea!iate n$piritu! teoriei de mai triu a $epara%iei puteri!or n $tat. Cu acea$tă

ocaie4 autoru! a*irmă că4 n cau! tran$*ormării n tiran a poporu!ui4şe*u! $tatu!ui e$te n drept $ă nu $e $upună ace$tuia. '?aminnd *ormade or,aniare a $tatu!ui4 ,nditoru! readuce n aten%ia cititoru!uiconcep%ia preentată de Ari$tote!4 potri#it căreia e?i$tă *orme corectede or,aniare a $tatu!ui (monarhia4 ari$tocra%ia şi po!i%ia) şi *ormeincorecte de or,aniare a $tatu!ui (tirania4 o!i,arhia şi democra%ia).

Autoru! di$tin,e două cate,orii a!e dreptu!ui (de !e,i) a) -egea divină repreintă o crea%ie a di#inită%ii4 a#nd ca obiect de

re,!ementare raporturi!e ce $e $tabi!e$c n !umea de apoi6 b) -egeaumană repreintă tota!itatea norme!or de conduită prin care $ere,!ementeaă re!a%ii!e dintre oameni n $tat4 urmărind in$tituirea şie?ercitarea unui contro! a$upra ac%iuni!or ,u#ernan%i!or şi men%inerii păcii ntre oameni.

TEMA VII# NVĂŢĂTURILE POLITICEALE ISLAMULUI MEDIEVAL

,# G3n5i<ea ;oliti4> 3n l6mea a<a8> me5ie@al> !Al%+a<a8iI8n Sina :i I8n R6:5"

Is!"u $>a nă$cut4 po!itic4 n a. ;224 ntr>o oaă din Arabia(edina $au %adinat al Nabi4 oraşu! "rofetului)4 unde prorocu!ahomed Abu <aNr ( "rofetul %oammad ) #eni$e $ă $e in$ta!ee cu

;9



to#arăşii $ăi. oar n 10 ani ntrea,a Arabie4 con#in,ndu>$e de$uperioritatea mi!itară a nou!ui $tat4 ncheie cu e! tratate4 rea!ind4 pentru prima dată4 unitatea po!itică a triburi!or arabe şi a$t*e!

combatan%ii pentru credin%ă ncepură cucerirea %ări!or !imitro*e.n ciuda ci#i!ia%iei !or $uperioare4 iria4 +raNu!4 &er$ia4

',iptu!4 a,hrebu! şi pania4 *ură cucerite n mai pu%in de un $eco!şi şapte $eco!e mai triu4 după reac%ia cruciade!or4 e?pan$iunea po!itică a i$!amu!ui $e #a re!ua4 ,ra%ie con#ertirii a!tor nomai turciidin urNe$tan4 care4 !a e$t4 $e #or in*i!tra n China şi #or domina+ndia4 şi4 !a #e$t4 #or !ua Anato!ia şi Con$tantinopo!u!4 <a!canii şi

"n,aria. a $ud4 pătrunderea i$!amu!ui n A*rica Centra!ă4 dinco!o deudan şi4 n Muru! Bceanu!ui +ndian4 de !a Uanibar şi Comore4 pnăn a!aI$ia. Caue!e ace$tui $ucce$ nu trebuie căutate doar n rea!a$uperioritate mi!itară4 ci n *or%a noii credin%e şi e*icacitatea$chimburi!or re,!ementate de un drept comercia! permi$i#.

Coranu! şi unna (tradi%ia "rofetului) $unt bae!e credin%eimu$u!mane1. n chip $in,u!ar4 Coranul poate *i con$iderat codu!re#e!at a! unui $tat $uprana%iona!4 n care re!i,ia *ace cetă%enia. &rin

e$en%ă4 credin%a e$te o #a!oare de ordin po!itic4 şi chiar $in,ura#a!oare de ace$t ordin4 $in,ura care>i dă cetă%ii ra%iunea $a de a *i.Credincioşii4 cetă%enii de *apt ai unui $tat $upranatura!4 $unt inte,ra%in comunitate4 n umma (mamă). ume!e umma4 *undamenta! nCoran4 de$emneaă ,rupu! de oameni cărora umneeu !e trimiteun pro*et şi4 mai $pecia!4 cei care4 a$cu!tnd cu#ntu! $ău4 cred n e!4*ăcnd pact cu umneeu prin intermediu! $ău. Ace$t pact şi

comunitatea care>! $emni*ică4 an,aMnd n ace!aşi timp tempora!u! şi$piritua!u!4 au o e?ten$ie uni#er$a!ă. 'i $unt ap%i $ă cuprindă nunumai rudenia a,natică a "rofetului4 ci şi rudenia $a co,natică şic!iente!a $a adopti#ă4 acea$ta din urmă de$tinată $ă mbră%işee toatera$e!e !umii (n acea$ta con$tă o di*eren%ă e$en%ia!ă *a%ă de re!i,iaa!tei $emin%ii $emitice4 moai$mu! care imp!ică doar rudenia a,natică pe !inie maternă).

1 Vei 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 288>295.70



n mod idea!4 cetatea mu$u!mană $e preintă ca o teocra%ie(unii autori mu$u!mani pre*eră termenu! de teocentrie) !aică(ine?i$ten%a unui $acerdo%iu antreneaă n i$!am ab$en%a c!erici!or) şi

e,a!itară. a,i$teriu! !e,i$!ati# apar%ine numai Coranului6ma,i$teriu! Mudiciar apar%ine oricărui credincio$ care4 prin !ecturaa$iduă şi *rec#entă a Coranului4 dobndeşte4 cu memoria de*ini%ii!or şi n%e!e,erea $anc%iuni!or pe care !e edicteaă4 dreptu! de a !e ap!ica./ămne puterea e?ecuti#ă4 n ace!aşi timp ci#i!ă şi canonică6 ea nuapar%ine dect !ui umneeu. Ace$t ab$o!uti$m a! !ui umneeu aredrept contraparte e,a!itatea cetă%eni!or e,a!itate ca oameni4 mai nti4

*undată ne,ati# pe neantu! naturii umane6 e,a!itate ca credincioşi4con$titui%i prin bună#oin%a !ui umneeu ntr>o $tare Muridică4 a$t*e!nct $e ,ă$e$c (to%i n aceeaşi mă$ură) abi!ita%i $ă ncheie cu e!contract. n teorie4 acea$tă e,a!itate $e traduce printr>o anumitădemocra%ie n $nu! comunită%ii.

&rob!ema Califatului (de !a rădăcina 0alafa : a #eni dinurmă) #a de#eni marea prob!emă a ştiin%ei po!itice4 dreptu!ui şi*i!o$o*iei mu$u!mane. unnitu! %avvardi ($ec. R+) marcheaă

caracteru! !imitat a! atribu%ii!or Califului şi orientarea către bine!ecomun. '! enumeră ece datorii ,enera!e a!e ca!i*u!ui (enumerarea $a#a *i re!uată4 *ără modi*icare4 de teoreticienii mai recen%i)4 printrecare men%ionăm 1. A pă$tra re!i,ia după principii!e $a!e $tabi!ite...3. A men%ine ordinea pub!ică... 5. A dota *rontiere!e cu echipamentmi!itar de*en$i#... ;. A purta răboiu! $*nt contra oricui re*uăi$!amu!4 după ce a primit chemarea ace$tuia... 10. Ca imamu! $ă $e

ocupe per$ona! de na!ta $upra#e,here a treburi!or ş.a. Ca!i*u! e$tedeci4 e$en%ia!mente4 un con$er#ator care a primit *unc%ia $a ndepoit.

Anu! 529 d.Jr.4 n care mpăratu! u$tinian a decretatnchiderea şco!i!or de *i!o$o*ie din Atena4 marcheaă două !ucruri primu! ar *i ace!a că in*!uen%a *i!o$o*iei ,receşti $e #a diminua dra$ticn Bccident4 iar a! doi!ea !ucru ar *i că *i!o$o*ia e!ină (,reacă) $e #are*u,ia doar n Brient. Ambe!e opinii $unt doar pe Mumătate

71



ntemeiate4 pentru că ,ndirea *i!o$o*ică din Brient (prin intermediu!*i!o$o*i!or $irieni4 arabi şi e#rei) #a napoia cu!turii Bccidenta!eopere!e !ui &!aton şi Ari$tote!4 care #or cunoaşte ncepnd cu $ec. a!

R+++>!ea o popu!aritate deo$ebită.Di!o$o*ia po!itică i$!amică şi>a a#ut rădăcini!e n Coran şi

(unna (ade#ărata ca!e4 re!a%ia deci$i#ă dintre Coran şi ştiin%ă)4 ncu#inte!e şi practice!e !ui %oammad . Cu toate ace$tea4 n mode!u!,ndirii #e$tice4 $unt cuno$cu%i c%i#a din marii *i!o$o*i ai i$!amu!uiA!>Gindi (A!Nindu$)4 A!>Darabi (Abu a$er)4 +bn ina (A#icenna)4+bn <aMMah (A#empace)4 +bn /uşd (A#erroe$) şi +bn Gha!dun.

Concepte!e po!itice a!e i$!amu!ui4 cum ar *i 0udra (putere)4 sultan(*or%ă4 autoritate4 ce! care $tabi!eşte re,u!i!e ,u#ernării)4 umma(comunitate4 na%iune4 !umea arabă) $au temeni din Coran ca ibada (a!$er#i pe umneeu prin adora%ie şi n n%e!e$u! ce!or cinci $t!pi aii$!amu!ui)4 din (re!i,ia Mudecă%ii di#ine)4 ila (eitate)4 $unt !uate ca baă a ana!iei. e atunci nu numai idei!e *i!o$o*i!or po!iticimu$u!mani4 dar şi mu!%i a!%i Murişti şi arbitrii !e,ii (ulama) şi>aua$umat poi%ii particu!are prin teorii!e şi idei!e !or po!itice1.

A)0!r!bi (872S870>950S951)4 $upranumit primu! *i!o$o* a!arabi!or $au tată! *i!o$o*iei arabe ori a! doi!ea n#ă%ător4 unu!dintre cei mai mari *i!o$o*i şi $a#ant encic!opedi$t ai !umii i$!amice.omenii!e n care $>a a*irmat $unt di#er$e co$mo!o,ie4 !o,ic ă 4muic ă 4 p$iho!o,ie4 $ocio!o,ie ş.a.

n !ucrări!e $a!e Despre concepţiile locuitorilor oraşuluivirtuos4 #forismele omului de stat 4 "olitica civilă ,nditoru! arab a

propu$ de*ini%ia $a proprie de$pre po!itică şi de$pre cunoştin%e!e po!itice. eoria po!itică4 potri#it ace$tuia4 $tudiaă miM!oace!eor,aniării şi pă$trării conducerii #irtuoa$e4 arătnd n ce mod #ine

1 i#er$e conce%pii medie#a!e şi moderne pri#ind ,ndirea po!itică arabă #eiohammadi*ard . +dei!e po!itice a!e i$!amu!ui şi contemporaneitatea SAutore*erat a! teei dedoctor n ştiin%e po!itice. Chişinău4 20036 itaru . ndirea po!itică arabă.Concepte>cheientretradi%ie şi ino#are. +aşi4 2009 XonlineY. n httpSSPPP.oNaii.roScata!o,S5==80001S,andirea>po!itica>araba>concepte>cheie>intre>traditie>$i>ino#>!aura>$itaru. htm! (citat13.02.2011).72

http://ro.wikipedia.org/wiki/Islam

http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Islam









bine!e şi bună$tarea !ocuitori!or şi care $unt căi!e rea!iării şimen%inerii !or. '! deo$ebeşte două rami*icări de oraşe>$tate 1) oraşe#irtuoa$e şi 2) oraşe incu!te4 iar ace$tea $e deo$ebe$c prin

ordinea şi ca!ită%i!e mora!e a!e !ocuitori!or şi diri,uitori!or ace$tora.Bpera !ui A!>Darabi poate *i di#iată n două păr%i4 una

de$pre !o,ica şi cea!a!tă de$pre a!te domenii. 9eoria celor zeceinteligente con$tituie o parte $emni*icati#a din *i!o$o*ia i$!amica. 'ao*eră o e?p!ica%ie pri#ind ce!e două !umi raiu! şi pămntu!4interpretnd *enomene!e mişcării şi $chimbării. '$te piatra de teme!iea *iicii şi a$tronomiei. &rincipa!u! ei $cop e$te reo!#area prob!emei

unită%ii şi a mu!tip!icită%ii4 precum şi compararea $chimbătoru!ui cuimuabi!u!. Ace$te inte!i,ente şi $u*!ete $unt ierarhice. &rimainte!i,entă n acea$tă ierarhie e$te cea mai tran$cendentă4 şi apoiurmeaă $u*!ete!e $*ere!or şi apoi $*ere!e n$e!e. "!tima n ace$t şir e$te pamntu! şi !umea materiei4 care $e a*!ă n a! patru!ea rnd.Credin%a n ntmp!ări nepre#ăute e$te e$en%ia!ă n po!itică şi nre!i,ie4 pentru că i ump!e pe oameni de *rică şi $peran%ă4 $timu!nd$upunerea şi $im%u! datoriei. Aşadar4 prin doctrina ce!or ece

inte!i,ente A!>Darabi reo!#a prob!ema mişcării şi a $chimbării.+n*!uen%at de mediu! po!itic şi $ocia!4 A!>Darabi a $ub!iniat

$tudiu! teoretic a! $ocietă%ii şi a! ne#oi!or ei. A $cri$ cte#a tratatede$pre po!itică4 ce! mai renumit *iind Braşu! mode!. şi#iua!ieaă oraşu! ca un ntre, *ormat din păr%i unite ntre e!e4$imi!ar unui or,ani$m. acă o parte a $a e$te bo!na#ă4 ce!e!a!tereac%ioneaă şi au ,riMă de ea. &entru *iecare indi#id n parte e$te

de$tinată #oca%ia şi $arcina cea mai potri#ită pentru abi!itatea şita!ente!e $a!e. Acti#ită%i!e $ocia!e di*eră n *unc%ie de $copuri!e !or.Ce!e mai nobi!e dintre e!e $unt ce!e de$tinate şe*u!ui4 pentru că e! $ea*!ă n aceeaşi re!a%ie cu oraşu! ca şi inima cu corpu! şi e$te $ur$atuturor acti#ită%i!or4 ori,inea armoniei şi a ordinii. atorită ace$tui*apt4 anumite ca!i*icări $unt nece$are ni#e!u!ui $ău. -e*u! trebuie $ă*ie curaMo$4 inte!i,ent4 iubitor de cunoaştere şi $priMin a! Mu$ti%iei. '!

73



trebuie $ă $e ridice !a #rednicia cerută de a,entu! inte!i,ent4 prinintermediu! căruia primeşte re#e!a%ie şi in$pira%ie.

Ace$te atribute ne aminte$c atribute!e *i!o$o*u!ui>re,e din

&epublica !ui &!aton4 dar A!>Darabi !e adău,a abi!itatea comunicăriicu !umea ce!e$tă4 ca şi cum oraşu! ar *i !ocuit de $*in%i şi ,u#ernat deun pro*et. Comunicarea cu a,entu! inte!i,ent e$te po$ibi!ă n două*e!uri contemp!a%ie şi in$pira%ie. u*!etu! $e ridică prin $tudiu şicăutare !a ni#e!u! inte!ectu!ui dobndit4 moment n care de#inerecipient a! !uminii di#ine. Ace$t ni#e! poate *i atin$ doar de $pirite!e$acre a!e *i!o$o*i!or şi a!e n%e!ep%i!or4 cei care pot aMun,e !a ce!e

ne#ăute şi pot percepe !umea de !umină. Aşadar4 prin intermediu!$tudii!or $pecu!ati#e nencetate4 n%e!eptu! intră n comuniune cua,entu! inte!i,ent. Acea$ta comuniune e$te po$ibi!ă şi prinintermediu! ima,ina%iei4 aşa cum $e ntmp!ă n cau! pro*e%i!or4 acăror in$pira%ie $au re#e!a%ie e$te cauată de ima,ina%ie. eoria*arabiană a pro*e%iei a a#ut un impact e#ident nu numai n '$t şi nVe$t4 ci şi n i$toria medie#a!ă şi modernă.

Ib# Si#! (980>1037)4 $au #vicenna4 !atiniat6 $upranumit de

arabi a! trei!ea Ari$tote! $au re,e!e *i!o$o*iei arabe4 a *o$t *i!o$o*4$criitor4 medic şi cercetător a! naturii4 de ori,ine tadMic>per$ană. A*o$t intere$at de mai mu!te domenii4 printre care a$tronomia4a!chimia4 chimia şi p$iho!o,ia. +bn ina a a#ut o contribu%ie$ub$tan%ia!ă n domeniu! ştiin%e!or naturii4 iar opera $a medica!ă a $tattimp de cinci $eco!e !a baa $tudiu!ui medicinii4 att n Brient ct şi nBccident.

nditoru! arab a $cri$ pe$te 300 de !ucrări4 ce!e maicuno$cute *iind Cartea tămăduirii @sufletuluiA4 Cartea 3udecăţiiimparţiale4 Canonul medicinii ş.a. A de#o!tat n mod creator une!edintre e!emente!e ,ndirii ari$tote!ice. '! a*irma că !umea e?i$tădintotdeauna4 ca şi umneeu4 din care ar pro#eni nu ca o creaţie4cum $u$%ineau teo!o,ii4 ci ca o emanaţie. A con$iderat e?i$ten%a unei!e,ături indi$o!ubi!e ntre materie şi mişcare şi a unei legităţi natura!euni#er$a!e. '! n#ă%a că inte!ectu! acti# e$te uni#er$a! şi $eparat4 n

7=

http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosof

http://ro.wikipedia.org/wiki/Scriitor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alchimie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Occident

http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosof

http://ro.wikipedia.org/wiki/Scriitor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alchimie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Occident



#reme ce inte!ectu! po$ibi! e$te ne$eparat şi inerent $u*!etu!uiindi#idua!.

a +bn ina !umea e$te #eşnică şi in*inită4 n$ă prima

rea!itate n !ume e$te umneeu4 !umea materia!ă *iind doar oemana%ie a !ui. A$t*e!4 e! de$chidea ca!ea pentru #iitoarea concep%ie adei$mu!ui (!at. deus : Ueu6 teorie care admite e?i$ten%a !ui umneeunumai ca o cauă primară imper$ona!ă a !umii4 care $e de#o!tă ncontinuare potri#it !e,i!or ei proprii).

'$en%a cunoştin%e!or po!itice e! o #ede n $tudierea metode!or de rea!iare a puterii şi ,u#ernării4 n or,aniarea treburi!or de $tat n

oraşe>$tate4 n cunoaşterea caue!or n*!oririi4 căderii şi tran$*ormării!or. &roiectu! $ău de$pre $ocietate şi $tat idea! pre#edea4 ca şi !a&!aton4 di#iarea $ocietă%ii n trei $tări (conducătorii4 $trăMerii şi!ucrătorii)4 n$ă $pre deo$ebire de proiectu! *i!o$o*u!ui ,rec4 !ucrătorii$e a*!ă ntr>o $itua%ie mai *a#orabi!ă dect mi!itarii4 aceştia *iind$upuşi ce!or!a!te două $tări $ocia!e.

Ib# Ru'd $au Ro'd (112;>119;S1198)4 $au #verroes!atiniat4 a *o$t unu! din cei mai importan%i *i!o$o*i arabi ai '#u!ui

ediu4 con$iderat re,e a! *i!o$o*iei Bccidentu!ui arab. A *o$t4 dea$emenea4 medic4 teo!o, şi e?pert n Muri$pruden%a i$!amică.Crono!o,ic4 e$te u!timu! mare *i!o$o* arab a! '#u!ui ediu. '! a *o$tcomentatoru! prin e?ce!en%ă a! !ui Ari$tote!4 autor a! teoriei dub!u!uiade#ăr. Comentarii!e $a!e !a Ari$tote! i>au adu$4 ntre !atini4$upranume!e de Comentatoru!4 aşa cum !ui Ari$tote! i $e $puneaDi!o$o*u!. &oi%ia !ui n interpretarea te?te!or !ui Ari$tote! #a

con$titui caua ace!or debateri acute n !umea creştină. +bn /uşdurmărea $ă puri*ice ari$tote!i$mu! de in*!uen%e!e p!atonice şineop!atonice şi n ace$t $en$ era n mod pro,ramatic un ari$tote!ician prin e?ce!en%ă. Cu toate ace$tea4 !atinii4 care doreau un Ari$tote!creştin4 !>au n%e!e$ n a!t mod4 iar nume!e $ău a *o$t a$ociat cu ereia.

intre !ucrări!e !ui +bn /uşd #om men%iona Infirmareainfirmării4 Distrugerea distrugerii4 #cordul dintre filosofie şi religie4n$ă cea mai importantă operă *i!o$o*ică a $a e$te Incoerenţa

75

http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Erezie



http://ro.wikipedia.org/wiki/Erezie



incoerenţei, &entru e!4 *i!o$o*ia e$te un mod de apropriere a ace$tei!umi şi a ce!ei cereşti4 de care pu%ine per$oane $unt capabi!e.oduri!e dia!ectic şi $o*i$tic de abordare $unt potri#ite pentru ma$a

umanită%ii. itera do,mei4 urmată de ma$e4 nu e$te *a!$ă n $ine4 dar are un $en$ adi%iona!4 para!e!4 !a care *i!o$o*ia o*eră acce$. ar *i!o$o*ia nu abro,ă do,ma4 pentru că ade#ăru! nu contraiceade#ăru!4 cu a!te cu#inte e?i$tă un ade#ăr a! ştiin%ei şi *i!o$o*iei şiunu! a! credin%ei. Di!o$o*ia prin urmare4 nu are in*!uen%ă directăa$upra dreptu!ui pub!ic6 ordinea ca!i*a!ă care ,aranteaă !e,ea sariia(!e,ea i$!amică4 pă$trată6 Coranul e$te $ur$a principa!ă a !e,ii4 a doua

*iind (unna4 practici!e "rofetului4 po#e$tite)4 e$te cea mai bună *ormăde ,u#ernămnt. n !e,ătura cu acea$ta4 e! $>a preocupat acti# dera*inarea sariia4 n conte?tu! teoriei *ina!ită%ii Muridice4 oconcep%ie nrudită cu aceea a dreptu!ui natura!.

+bn /uşd con$idera re!i,ia ca o artă po!itică nece$ară chiar şin $tatu! idea!. n ace!aşi timp4 e! era *erm con#in$ n or,aniarea#ie%ii $ocia!e pe *undamentu! trainic a! cunoştin%e!or ştiin%i*ice şin!ăturarea de !a putere a repreentan%i!or preo%imii. +dea!uri!e !ui

$ocia!e $e baau pe &epublica !ui &!aton pri#ind mode!u! $tatu!uiidea!.

/# Do4t<ina ;oliti4> a l6i I8n al56n Ib# 1+!du# (1332>1=0;)4 i$toric şi ,nditor arab. copu! pe

care şi>! propune n mod e?pre$ n "rolegomena (!a +m. Gant a#ea$emni*ica%ia de nceputu! unei teorii) con$tă n $tabi!irea unei

re,u!i $i,ure pentru a di$tin,e n po#e$tiri!e i$torice4 ade#ăru! deeroare *ăurind a$t*e! un in$trument care $ă permită aprecierea cue?actitate a *apte!or. Cartea $a $tabi!eşte pentru e#enimente!e po!itice caue!e şi ori,ini!e !or4 ne*o!o$ind dect ar,umente e?tra$edin natura !ucruri!or. Cu a!te cu#inte4 ori,ina!itatea !ui con$tă n a *incercat $ă ap!ice !a $tudiu! $ocietă%i!or dacă nu metoda poiti#ă4 ce! pu%in metoda ob$er#a%iei uti!iată de predece$orii $ăi4 marii *i!o$o*i

7;



arabi. '?emp!e!e pe care i$toricu! arab !e aduce n $priMinu! tee!or $a!e4 $unt mai de,rabă i!u$trări dect demon$tra%ii.

&entru +bn Gha!dun *enomene!e #ie%ii $ocia!e $unt $upu$e

unor !e,i natura!e. '!e $e impu!$ioneaă reciproc şi $unt determinatede condi%ii!e mediu!ui ,eo,ra*ic c!ima4 natura $o!u!ui şi re,imu!a!imentar4 precum şi de in*!uen%e!e a$tre!or. ar ace$te condi%iinatura!e $unt mai con$tante dect *enomene!e po!itice4 care apar nraport cu prime!e ca epi$odice. e aceea e#o!u%ia ace$tora #a căpătao e?p!ica%ie mai mu!t p$iho!o,ică. A!ături de $ociabi!itate4 e! mai$tabi!eşte ca tră$ătură *undamenta!ă a omu!ui ne#oia de autoritate4

ne#oia de a *i !imitat şi n*rnat de o putere $uperioară4 n ab$en%acăreia ar domni deordinea şi anarhia. e aici aMun,e !a conc!uia!e,itimită%ii $tatu!ui monarhic de *actură ab$o!uti$tă. Autoritatea4 nconcep%ia $a4 e ntemeiată pe *or%ă şi apar%ine ,rupuri!or care ocucere$c datorită curaMu!ui4 coeiunii şi $piritu!ui !or de corp. Ace$teca!ită%i $unt ,enerate mai cu $eamă de #ia%a nomadă4 conc!uie*aci!itată de particu!arită%i!e i$torice a!e epocii4 care au demon$trat că popoare!e nomade au *o$t ce!e care au n*ăptuit cuceriri ntin$e şi

rapide.răind ntr>o epocă de decaden%ă a $i$teme!or po!itice a!e

!umii arabe4 e! $e #a preocupa mai a!e$ de caue!e con$tituirii şidea,re,ării $tate!or4 de ori,ini!e şi durata domina%ii!or po!itice4aMun,nd $ă *ormu!ee o !e,e natura!ă a e#o!u%iei !or cic!ice. Caue p$iho!o,ice *ac ca domina%ia unui ,rup conducător4 a unei dina$tii4 $ănu duree mai mu!t de trei ,enera%ii. +$toria capătă a$t*e!4 n #iiune

$a4 caracteru! repetării unor cic!uri re,u!ate de a$cen$iune şidecădere4 determinate4 a imperii!or şi ci#i!ia%ii!or. +bn Gha!dunaMun,e !a conc!uia că e?i$tă raporturi $trn$e ntre or,aniarea produc%iei4 $tructuri!e $ocia!e4 *orme!e #ie%ii po!itice4 re,imuri!e Muridice4 p$iho!o,ia $ocia!ă şi concep%ii!e ideo!o,ice4 atribuinde#o!u%iei economice un ro! important n raport cu e!emente!e #ie%ii po!itice şi inte!ectua!e.

77



+bn Gha!dun e$te preocupat şi de ana!ia *enomene!e po!iticen conte?tu! unor e?emp!e economice $au chiar mai !ar,i4$ocio!o,ice. eşi era om de $tat4 din opera $a !ip$eşte orice

preocupare normati#ă $au practică. Acea$ta $e e?p!ică4 ce! pu%in par%ia!4 prin *ata!i$mu! accentuat4 propriu concep%iei re!i,ioa$e aCoranului4 a!e cărui n#ă%ături are ,riMă $ă nu !e contraică. e aici şi pe$imi$mu! $ău imp!icit e! nu>şi pune măcar prob!ema că $tudiu!*enomene!or $ocia!e şi po!itice ar putea contribui #reodată !aame!iorarea ,u#ernămntu!ui $ocietă%i!or. '?ceptnd acea$tă tră$ăturăcare *ace din e! un repreentant a! $piritu!ui medie#a!4 opera $a

$u,ereaă apropierea mare!ui ,nditor arab de per$ona!ită%i!ecreatoare a!e /enaşterii.Aşadar4 n $ec. a! R+V>!ea +bn Gha!dun a *o$t una dintre ce!e

mai mari min%i creatoare de teorie po!itică. Cuno$cutu! *i!o$o*>antropo!o,i$t4 'rne$t e!!ner4 con$iderat n i$toria omenirii dreptunu! dintre cei mai mari inte!ectua!i4 $pune de$pre de*ini%ia dată deGha!dun no%iunii de$pre ,u#ernare că e$te cea mai bună teorie dini$toria teorii!or po!itice1.

TEMA VIII# GNDIREA POLITICĂN EPOCA RENAŞTERII

,# Umani9m6l 4a o<ienta<e 9o4ial> a Rena:te<ii&entru i$toria 'uropei Bccidenta!e perioada &enaşterii ($ec.

R+V>RV+) şi a &eformei ($ec. RV>RV+) e$te $emni*icati#ă prine#o!u%ia cu!turii $ocietă%ii4 n$emnnd a#an$area de !a principii!edo,matico>re!i,ioa$e $pre o nouă concep%ie de$pre !ume4 către onouă percep%ie a $ocietă%ii şi a $tatu!ui4 către modi*icarea*undamente!or mora!ită%ii4 care $e materia!iau n noi!e #a!ori./enaşterea şi /e*orma au mai n$emnat şi in$tituirea unor noi re!a%ii

1 Conceptu! de *i!o$o*ie po!itică XonlineY. n httpSS*i!o$o*iepo!itica.Pordpre$$.comSde$preS(citat 13.05.2011).78

http://filosofiepolitica.wordpress.com/despre/






economice4 care pre#e$teau capita!i$mu!. oi!e re!a%ii economice auimpu$4 n ce!e din urmă4 ree?aminarea şi ree#a!uarea idei!or4concep%ii!or4 doctrine!or şi teorii!or dominante n ,ndirea economică

şi *i!o$o*ico>po!itică medie#a!ă, a *e!4 principa!e!e e!emente!e a!ee#o!u%iei i$torice a ace$tei perioade $unt !e,ate de cria <i$ericiiromano>cato!ice cu anumite tendinţe contradictorii 1) nece$itateare*ormării ierarhiei $tructura!>or,aniatorice a <i$ericii o*icia!e a'#u!ui ediu şi4 totodată4 a raportu!ui dintre $tat şi <i$erică($u$%inută4 n $pecia!4 de părtaşii &eformei4 !a care #om re#eni mai Mo$)6 2) re*ormarea #ie%ii re!i,ioa$e $e impunea prin *ormarea şi

a*irmarea ,ndirii şi practicii4 care a#ea ca temei conştiin%a $ocia!ănă!%area per$oanei n ca!itatea $a de #a!oare $ocia!ă şi decin!ăturarea ,ndirii $co!a$tice (re!i,ioa$e)6 3) con$tituireaconcomitentă a $tate!or na%iona!e şi a monarhii!or ab$o!ute4 ntemeiu! cărora $e *ormeaă4 u!terior4 imperii!e europene.

/epreentan%ii Re#!'terii (termenu!>concept de &enaştere a*o$t *ormu!at pentru prima dată de i$toricu! *rance u!e$ ich]!Tt(1798>187=) n !ucrarea a /enai$$ance4 18554 con%inutu! căreia

e$te $tabi!it prin ce!ebra $a *ormu!ă e$coperirea !umii4de$coperirea omu!ui) proc!amau o nouă concep%ie a$upra !umii4 ntemeiu! căreia erau a*irmate şi ar,umentate a) nece$itatea unor noi#a!ori6 b) nece$itatea unei noi conceptua!iări a e?i$ten%ei umane şi c)o nouă atitudine *a%ă de om. Adep%ii ace$tui curent propuneau o nouăordine a !umii4 ntemeiată pe perceperea omu!ui n ca!itate de #a!oare$upremă. nă!%area omu!ui n ca!itate de #a!oare $upremă a

e?i$ten%ei are drept con$ecin%ă re$pin,erea continuă a #a!ori!or re!i,ioa$e4 inc!u$i# a #a!orii *ericirii eterne. e aceea prob!emacentra!ă ce domină ,ndirea ace$tei perioade e$te raportu! per$oană : $tat prin $tudiu! raportu!ui ,u#ernan%i : ,u#erna%i4 pe cnd n perioade!e anterioare a!e '#u!ui ediu pe prim>p!an era raportu!$tat : bi$erică1.

1 A $e #edea 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 2;7>272.79



n ace$t conte?t4 2"!#is"u (!at. umanus : omene$c)repreintă un curent a! ,ndirii din '#u! ediu4 temei a! căruia e$teideea omu!ui repreentat n ca!itate de centru a! "ni#er$u!ui4 n$ă

omu! era e?aminat h ca!itate de #a!oare ca atare. "!terior4 acea$tăidee $e tran$*ormă n temei a! ntre,u!ui patrimoniu a! &enaşterii4 caorientare $ocia!ă a ace$tei epoci.

n p!an ,enera!4 Bmanismul e?prima o tota!itate de concep%ii pri#ind re$pectarea demnită%ii şi drepturi!or omu!ui4 #a!oarea !ui ca per$ona!itate4 ,riMa pentru bine!e oameni!or4 de$pre de#o!tarea !or caindi#id4 de$pre crearea unor condi%ii a!e #ie%ii $ocia!e *a#orabi!e

pentru om. "mani$mu! apărea a$t*e! ca un antipod a! oricărui *e! de*anati$m4 ri,ori$m4 into!eran%ă4 !ip$ă de re$pect *a%ă de punctu! de#edere a! a!tui indi#id. n$ă acea$tă ideo!o,ie nu a de#enit o mişcarede ma$ă4 căci cu!tura &enaşterii era o a#u%ie4 un bun doar a unei pături de oameni in$trui%i4 !e,a%i prin intere$e ştiin%i*ice4 *i!o$o*ice prin intermediu! !imbii !atine.

"maniştii4 *iind purtătorii unor idei $ocia!>po!iticeimportante (!upta mpotri#a i,noran%ei şi pro$tiei4 !upta mpotri#a

autorită%ii re,eşti şi c!eru!ui4 !upta mpotri#a răboiu!ui şi promo#ării păcii)4 au *ormat trei mari orientări valorice 1) renaşterea $piritua!ă62) re*orma bi$ericea$că (c!erica!ă) şi 3) proiectarea unei $ocietă%i *ărărăboaie şi #io!en%ă. e aceea concep%ii!e !or $ocio!o,ice şi po!itice$e caracteriau prin perceperea $ocietă%ii doar ca o $umă de indi#iiio!a%i4 prin caracteriarea puterii de $tat ca *iind independentă de$anc%iunea re!i,ioa$ă şi de autoritatea <i$ericii4 precum şi prin

ncercări de a u,ră#i tab!ou! ornduirii $ocia!e #iitoare care imprimaun caracter utopic (cau! !ui homa$ oru$ şi a! !ui omma$oCampane!!a).

A$t*e!4 $e rea!ieaă trecerea de !a temeiuri!e bib!ice şi bi$ericeşti !a temeiuri e#a!uate u!terior ca mora!e4 p$iho!o,ice4$ocio!o,ice etc. Apare po$ibi!itatea ca4 n baa concep%ieiumani$te4 ar,umentarea $co!a$tico>bi$ericea$că a rea!ită%i!or $ocia!> po!itice $ă *ie n!ocuită cu ar,umentarea ştiin%i*ico>!aică. Dundament

80



a! ace$teia din urmă erau idei!e şi e#a!uări!e de ordin practico>ra%iona!i$t. Bmanismul 4 ca orientare $ocia!ă4 recep%ioneaă omu! nca!itate de *iin%ă a) !iberă prin natura $a6 b) de%inătoare a tendin%e!or4

po$ibi!ită%i!or şi drepturi!or !a autoa*irmare6 c) capabi!ă $ă $eautoper*ec%ionee ne!imitat. u #om $căpa din #edere nici *aptu! căumani$mu! era ră$pndit doar n rndu! unor cate,orii $ocia!e in$truiteşi pu%in numeroa$e : e!ita inte!ectua!ă a $ocietă%i!or europene.

/# Ni44olo Ma4ia@elli H ;><intele :tiinBei ;oliti4emo5e<ne

Niccoo M!c+i!vei (1=;9>1527) repreintă pentru ,ndirea po!itică un $pirit ori,ina! şi pra,matic prin a*irmarea unui di$cur$ino#ator şi de$chiător de drumuri4 a$emănător !ui eonardo daVinci4 n domeniu! ştiin%e!or po!itice. ratate e$en%ia!e "rincipele(1513)4 Discursuri asupra primei decade a lui 9itus -ivius (1517)4 #rta războiului (1518)4 Istoriile florentine (1525) ş.a. '! e$tecon$iderat părinte!e ştiin%ei po!itice moderne4 deşi4 n opera $a4,rani%a dintre ştiin%a po!itică4 n%e!ea$ă n $en$ rena$centi$t4 şi

*i!o$o*ia po!itică tradi%iona!ă e$te ade$ea !abi!ă şi ne$emni*icati#ă4 şitotuşi e! mbină teoria po!itică cu preocuparea pentru educa%ia po!itică. &o!itica e$te primară n concep%ia ,nditoru!ui de$pre$ocietate4 a$t*e! nct e! e$te con$iderat primu! ,nditor care a $eparat po!iticu! (de a!te $*ere a!e $ocietă%ii) şi !>a cercetat de $ine $tătător.

A$emenea umanişti!or4 achia#e!!i concepe omu! n ca!itatede centru a! concep%iei de$pre !ume omu! e$te recon$iderat4 n şi prin

,ndire4 de autoru! *!orentin4 n ca!itate de creator a! i$toriei.e$chideri!e pe care !e *ace $unt a$umate printr>o $inteă e*icientăcare e?primă $piritu! po!itic a! &enaşterii *!orentine4 prin nece$itateade a $a!#a +ta!ia şi de a con$titui un $tat unitar6 a*irmarea ra%iona!ită%iişi a $tatu!ui !aic şi $epararea !ui de re!i,ie $au de #a!ori a!e eticiiimperati#>comportamenta!e şi idea!e6 n%e!e,erea po!iticii ca ştiin%ăde $ine $tătătoare4 ca artă de a ,u#erna4 de a con$er#a şi de a de#o!ta$tatu!6 $tatu! e$te perceput a$emenea unui or,ani$m #iu4 neop!atonic4

81



a#nd o #ia%ă proprie6 conducătoru! principe trebuie $ă *ie *oarte bineancorat n cunoaşterea rea!ită%ii *apte!or4 a re!a%ii!or şi nece$ită%i!or $ocia!e6 po!itica trebuie n%e!ea$ă4 n primu! rnd4 prin renun%area !a

ido!i şi aparen%e4 prin renun%area !a impre$ii!e ima,inati#e a!e !ui&!aton şi Ari$tote!4 care ne $pun cum ar trebui $ă ne comportăm n#ia%a po!itică şi nu ana!ieaă $u*icient rea!itatea re!a%ii!or po!itice6ob$er#ă identitatea ntre ac%iunea po!itică şi rea!ită%i!e concrete caretrebuie $ă o depăşea$că pe cea a imperati#e!or cum trebuie $ăac%ionei ca $a atin,i un bine i!uoriu6 $tatu!4 or,aniarea comunită%ii po!itice4 nu e$te #iabi! dacă nu are !e,i şi armată6 e$te nece$ară

$epararea po!iticii de re!i,ie4 aşa cum e$te nece$ară şi $epararea po!iticii de mora!ă4 ambe!e nea#nd nimic n comun cu po!itica şi cucunoaşterea *apte!or rea!e6 !upte!e dintre principe şi ma$e!e deoameni4 dintre nobi!i şi p!ebei n +mperiu! /oman4 de e?emp!u4 aua#ut şi e*ecte poiti#e4 deoarece au condu$ !a e!aborarea unor !e,imai bune şi4 *oarte important4 !a *ormarea unui $pirit educati# ci#iccare $e materia!ieaă n de#o!tarea in$titu%ii!or6 !upta c!a$e!or e$tedi*erită de !upta pentru putere ntre *ac%iuni6 $copu! $cuă

miM!oace!e dacă e$te o con$ecin%ă a *apte!or rea!e şi nu ima,inare.ui . achia#e!!i i $>a reproşat imora!itatea miM!oace!or

recomandate4 de$con$iderndu>$e $copu! pro,re$i$t şi umani$t pecare>! a#ea n #edere4 *iind #orba de cuno$cuta $inta,mă demaciavellism. '$te ade#ărat că4 ntr>un p!an mai ,enera!4 niciun$cop nu poate Mu$ti*ica miM!oace odioa$e4 ca a$a$inatu! $au ,enocidu!de pi!dă. D!orentinu! n>a in#entat n$ă nimic4 e! a *ăcut in#entaru!

miM!oace!or *o!o$ite n po!itica #remii şi !e>a con*runtat prin pri$mae*icien%ei !or i$torice. Ceea ce !>a determinat4 probabi!4 $ă in$i$te şia$upra unor miM!oace n con*!ict cu mora!a ,enera!>umană a *o$tindi#idua!i$mu! acerb cu mora!a $a de competi%ie a$pră şi nece$itatean#in,erii piedici!or (care4 uneori4 erau per$ona!iate n per$onaMe $aucate,orii po!itice) ce $e puneau n ca!ea centra!iării $tatu!ui4 iar ntr>

82



un p!an mai $pecia!4 particu!ar4 decaden%a #ie%ii po!itice ita!iene din$tătu!e%e!e penin$u!are şi ro!u! ne*a$t a! nobi!imii şi papa!ită%ii 1.

tatu! $e ntemeiaă4 potri#it doctrinei !ui achia#e!!i4 pe

re!a%ii!e dintre ,u#ernan%i şi ,u#ernări. Ace$te re!a%ii con$tituie4totodată4 şi *undament a! $tabi!ită%ii ,u#erne!or. e aceea $copu!$tatu!ui e$te $i,uran%a cetă%eni!or şi ,arantarea intan,ibi!ită%ii($tabi!ită%ii) proprietă%ii pri#ate. Ct pri#eşte *orma de or,aniare a,u#ernării n $tat4 prin care $e atin,e ce! mai na!t ,rad a! $tabi!ită%ii$tatu!ui şi a! ,u#ernării4 pentru autor e$te repub!ica şi nu monarhia.&entru ,nditor4 repub!ica repreintă nu a!tce#a dect *orma mi?tă de

or,aniare a $tatu!ui4 preentă n crea%ia antici!or. n ,enera!4 e!ana!ieaă şa$e *orme de conducere (trei drepte4 monarhia4ari$tocra%ia şi democra%ia4 precum şi antipodu! !or : trei nedrepte : tirania4 o!i,arhia şi oh!ocra%ia)4 n$ă idea!u! !ui a *o$t repub!ica.

upă . achia#e!!i $tatu! $ănăto$ e$te ce! care>şiin#enteaă in$titu%ii care au ro!u! unor or,ane de contro! pentru a $emen%ine un echi!ibru $ocia!6 !ibertatea oameni!or depinde de putereain$titu%ii!or din $tat care $unt un ,arant a! tuturor !ibertă%i!or prin

ap!icarea unitară a !e,ii6 re#o!te!e şi tu!burări!e $ocia!e trebuie$o!u%ionate !a ni#e! in$titu%iona! prin adoptarea unor !e,i mai bune6con$tituirea repub!icii ca *orma cea mai bună de ,u#ernare trebuie $ă%ină $eama de două ,riMi e!ementare !e,iuitoru! a!e$ chiar prin$u*ra,iu !iber şi pub!ic trebuie $ă re*ormee !e,i!e n *o!o$ pub!ic şinu n intere$ per$ona!6 puterea de a reprima trebuie $ă *ie ncredin%atăcu ,riMă de către !e,iuitor4 a!t*e! cetă%enii $e pot re#o!ta.

ucrarea #rta războiului repreintă un e?erci%iu uti! a!n%e!e,erii practice a! ap!icabi!ită%ii independen%ei unei na%iuni.ocmai de aceea4 $ubte?tua!4 achia#e!!i a di$pu$ opera%iona!itateadi$cur$i#ă a unui dia!o, ntre Co$imo /uce!!ai4 prieten a! autoru!ui4 şiDabriio Co!onna. e?tu! e$te incitant pentru a pune n #a!oare

1 A!te opinii şi ar,umentări pri#ind *ormu!a atribuită !ui . achia#e!!i$copu! $cuămiM!oace!e #ei Dundamente!e ,ndirii po!itice moderne (Anto!o,iecomentată) S Coord. A.>&.+!ie$cu4 '.>. ocaciu. +aşi4 19994 p. 13>1;.

83



tocmai conceptu! de răboi. ar ace$ta e$te ana!iat ntr>o moda!itatemodernă de concepere a #a!ori!or $ocia!e. &rete?tu! ana!ie!or rea!ieaă o trimitere !a pro#erbu! răboiu! *ace #a!ori!e4 iar pacea !e

*ace $ă di$pară4 pentru a e?p!ica că $ecuritatea unui $tat e$te a$i,uratăde proprii!e arme.

achia#e!!i abordeaă4 n Discursuri4 şi prob!ema*undamenta!ă a ori,inii şi *unc%ii!or po!iticu!ui4 mai preci$ a $tatu!ui(unii autori contemporani4 pe bună dreptate4 apreciaă că e$te primu!,nditor modern care *o!o$eşte termenu! de stato şi ce! de natio4introducndu>!e4 a$t*e!4 n ştiin%a po!itică). '! inc!ină $pre un

e#o!u%ioni$m care $tabi!eşte o trecere ,radua!ă de !a $imp!a #ia%ă ncomun (vivere comune)4 !a o $ocietate (vivere civile) care şi ,ă$eştemp!inirea n $tat (vivere publico). ateria $tatu!ui e a!cătuită dindouă e!emente co!ecti#itatea indi#ii!or $au materia!u! uman şiteritoriu! pe care trăie$c indi#iii $au ,rupuri!e. Abia cnd apare*orma4 $tatu! de#ine rea!itate şi anume un ordinamento4 o ornduia!ă : or,aniare po!itico>Muridică : $ub o autoritate4 o căpetenie4 in#e$tităcu $u#eranitate proprie.

D!orentinu! credea mu!t n e*icien%a !e,i!or bune4 ntr>uninstrumentum regni4 caracteriat prin di#iiunea ntre conducători şiconduşi4 $tabi!ind o core$ponden%ă intre !e,i4 in$titu%ii4 mora!ă şi*orme!e de ,u#ernămnt. n pri#in%a e#o!u%iei ace$tora4 e! ne o*eră o$chemă cic!ică4 ce cuprinde trei tipuri de mişcări (e#o!u%ia cic!ică a*orme!or de ,u#ernămnt a *o$t propu$ă mai nainte de &!aton4&o!Ibio$ şi urmat de Cicero). achia#e!!i4 care nu pre*era ca!ea de

miM!oc nici n $tructuri şi nici n metode4 con$idera a) că nu e?i$tă*ormă de ,u#ernămnt potri#ită pentru orice !oc şi orice timp (!ec%ien#ă%ată şi de onte$Fuieu şi4 pare>$e4 chiar de /ou$$eau) şi b) că$in,ure!e *orme ce merită a *i a#ute n #edere (n epoca #remii) $untmonarhia şi repub!ica ($au $tatu! popu!ar).

achia#e!!i a *o$t primu! dintre ,nditorii moderni care are!e#at intere$u! ca e!ement motor a! ac%iuni!or umane. u e #orba deun intere$ ab$tract4 ci de unu! care $e ntrupeaă n proprietatea

8=



pri#ată : obiect a! con*!icte!or de intere$ n $ocietate. ot e! e$te primu! care trateaă po!itica drept domeniu a! con*!ictu!ui dintreintere$e!e $ocia!e materia!e a!e unor ,rupuri şi per$ona!ită%i. e aici

şi rea!i$mu! $ău n *ormu!area conc!uii!or po!itice pri#ind !uarea n$eamă a di*erite!or intere$e care moti#eaă comportamentu! uman.

Abordnd creştini$mu!4 e! remarca *aptu! că n#ă%ăturaace$tuia e contrară $piritu!ui po!iticii4 ,ra%ie căruia popoare!e $au$ocietă%i!e pot de#eni pro$pere. ai mu!t dect att4 arătnd că e unmerit mare pentru cine#a $ă $u*ere4 $ă ndure nedreptatea *or%ei4 dect$ă practice e! n$uşi *or%a4 creştini$mu! !a$ă !oc !iber abuuri!or

tirani!or Mo$nici4 care pro*ită de acea$tă $!ăbiciune a popoare!or.ocu! !ui achia#e!!i n *ormarea menta!ită%ii moderne $e de*ineştetocmai prin cucerirea de $en$ modern4 care n$eamnă di*eren%ierea#a!ori!or po!itice de ce!e mora!e şi re!i,ioa$e.

0# I5eile ;oliti4e ale l6i +<an4e94o G6i44ia<5ini0r!#cesco Guicci!rdi#i (1=83>15=0) a *o$t i$toric ita!ian4

dip!omat şi om de $tat4 nă$cut !a D!oren%a. &rieten şi critic a! !ui .

achia#e!!i. '! e$te con$iderat unu! dintre $criitorii po!itici maMor a! &enaşterii ita!iene şi tată! i$toriei moderne.

n Istoria Italiei4 Discursuri politice4 #mintiri politice şicivile şi n Consideraţii în 3urul Discursurilor lui %aciavelliautoru! propune o ima,ine deta!iată şi opinia $a a$upra unor prob!eme a!e %ării. &unctu! de p!ecare a! ,ndirii !ui po!itice a *o$tace!aşi ca şi !a achia#e!!i rea!itatea po!itică empirică şi condi%ii!e

di*ici!e n care $e de$*ăşura #ia%a po!itică ita!iană. upă uicciardini4deo$ebirea dintre ,u#ernan%i şi ,u#erna%i e$te att de mare4 nct nutrebuie $ă ne uimea$că *aptu! că nu ştim nimic de$pre ceea ce $entmp!ă n proce$u! de ,u#ernare4 re!ie*nd n conte?t trei caueimportante ce au determinat #itre,ia $or%ii oameni!or din penin$u!ă(#ia%a nechibuită4 barbarii şi tirania popi!or nemernici). &entru

85



ca $ă ai $ucce$ n #ia%ă4 $pune autoru!4 roa,ă>te ca niciodată $ă nu *iin tabăra ce!or n#inşi1.

'! nainteaă un proiect de or,aniare a $ocietă%ii (n #arianta

$a #ene%iană) n core$pundere cu di*erite etape de de#o!tare a ei4 iar baa teoretică a ace$tui proiect era ideea unei *orme mi?te de $tat(conducere combinată din monarhie4 ari$tocra%ie şi democra%ie)4 *iind#orba4 de *apt4 de$pre o tradi%ie antică. '! propune4 n ace$t conte?t4*ormarea unui Consilium mare (un or,an tradi%iona! pentru orepub!ică de tip bur,he) ne$trat cu mputerniciri !e,i$!ati#e. n*runtea repub!icii (a $tatu!ui) $e a*!ă 6ongalnerul dreptă%ii. n$ă

con$tituirea Consiliumului mic (a enatu!ui) e$te or,anu! principa! a!$tatu!ui4 de conducere4 care ar uni mputerniciri !e,i$!ati#e şie?ecuti#e. n ace$t proiect $e ,ă$e$c une!e idei ra%iona!i$te de$pre!ibertate4 !e,i4 dreptate şi e,a!itate4 de$pre con%inutu! conducerii po!itice4 de$pre de#o!tarea $ocia!ă con*orm unor !e,ită%i dede#o!tare a $ocietă%ii. n$ă4 criticnd a$pru preo%imea4 nu con$iderănece$ară !upta mpotri#a re!i,iei (a <i$ericii)4 *iindcă e$te *oarte puternică puterea ace$tui cu#nt a$upra min%i!or ce!or proşti.

acă achia#e!!i a $u$%inut că preen%a <i$ericii a *ăcut cue?emp!u! $ău preo%i răi4 ita!ienii au de#enit mai păcătoşi dect au*o$t4 mpiedicnd unitatea $tate!or ita!iene ntr>un $tat na%iona! puternic4 uicciardini4 !a rndu! $ău4 e$te par%ia! acord4 dar nu credecă acea$ta e$te un !ucru rău pentru +ta!ia. n po!itică rea!i$mu! !uiuicciardini4 ceea ce !ip$eşte !ui achia#e!!i4 e$te preent n proiectarea unui $tat ita!ian uni*icat !a ni#e! na%iona! ab$ente mari!or

monarhii din 'uropa. A$t*e!4 e! $e $itueaă n *a#oarea unei c!a$enobi!e puternice4 merituoa$e4 #rednice şi capabi!e $ă conducă $tatu!4iar ca idea! de $tat ar *i repub!ica. &entru e! noua bur,heie a *o$t$in,ura c!a$ă care urmeaă $ă *ie ca!i*icată n arta de a ,u#erna4 att!a ni#e! po!itico>admini$trati#4 ct şi mi!itar.

1 Dundamente!e ,ndirii po!itice moderne4 p. 31.

8;



uicciardini4 ca şi achia#e!!i4 crede că omu! e$te un*enomen natura! care *ace obiectu! !e,i!or *i?e şi imuabi!e4 dar4 $predeo$ebire de mare!e prieten4 con$ideră că omu! e$te n mod natura!

nc!inat $pre rău dect bine4 iar ace$t !ucru $e datoreaă *aptu!ui căi$pite!e $unt mu!te4 iar conştiin%a umană e$te $!abă. Bmu! nu poatecontro!a e#enimente!e4 a$t*e! nct e$te impo$ibi! de a o*erirecomandări uni#er$a!e #a!abi!e pentru ac%iune4 principii ,enera!e şiab$o!ute de #ia%ă. '$te e#ident aici contra$tu! cu achia#e!!i.

'! $e opune puterii tempora!e a papi!or (chiar dacă !>au*o!o$it pentru cşti, per$ona!)4 precum şi ac%iuni!or4 cu dorin%a de a

#edea +ta!ia e!iberată de către $trăini. uicciardini4 *iind uncon$er#ator po!itic cu $u$piciune şi nencredere n tu!burări!e ci#i!e4con$idera impo$ibi! ideea unui $tat>na%iune4 iar principa!a preocuparea !ui era de a pă$tra #echi!e in$titu%ii. &rin urmare4 e?i$tă un pe$imi$m inte!ectua! puternic !a uicciardini4 care $e mani*e$tă nconcep%ia de$pre om natura umană4 de *apt4 e$te *undamenta! predi$pu$ !a rău4 ce! pu%in n momentu! n care $unt de acord $ătrăia$că n $ocietate.

&# 2ean $o5in H 5o4t<ina< ;oliti4 3e!# 4odi# (1530>159;) e$te un ,nditor *rance apropiat

prin concep%ie şi di$cur$i#itate de achia#e!!i4 prin $tructurara%iona!ă şi pra,matică a conceptua!iări!or pe care !e propune nopera &epublica. "nii autori i ana!ieaă chiar printr>o$imu!taneitate a $ucce$iunii şi importan%ei $crieri!or !or4 mai a!e$ n

pri#in%a dreptu!ui $u#eranu!ui4 a re,imu!ui ab$o!uti$t propu$4 ca şicon$o!idare a re,imu!ui monarhic. n ace$t u!tim ca4 demer$u! !ui .<odin e$te nuan%at ca *rec#en%ă a inten$i*icării dreptu!ui de proprietate a! $u#eranu!ui4 pe care !e contureaă şi n !ucrări!e %etoda pentru cercetarea uşoară a istoriei (15;;) şi +ase cărţidespre republică (157;). n prima !ucrare autoru! e?pune principii!e#iitoarei $a!e concep%ii po!itice4 iar n cea de>a doua operă şi ,ă$eştecon$acrare concep%ia Muridică.

87



Autoru! ini%iaă4 a$t*e!4 e!aborarea concep%iei or,aniării$tatu!ui4 a! cărei temei e$te metodo!o,ia ra%iona!ă4 de#enind precur$or a! ştiin%ei dreptu!ui din perioada modernă. tatu! şi *ace apari%ia

independent de #oin%a omu!ui4 $ub in*!uen%a di*eritor *actori ai !umiinconMurătoare c!ima4 $o!u! etc. tatu! e$te preentat de ,nditoru!*rance n ca!itate de tota!itate a *ami!ii!or a$upra cărora $e ră$*rn,eo conducere $u#erană. Dundament a! $tatu!ui $unt doar *ami!ii!e. umai capii *ami!ii!or au ca!itatea de cetă%eni. tatu!4 ca $ocietateor,aniată po!itic4 $e deo$ebeşte de a!te *orme de a$ociere $ocia!ă prin caracteru! $ău Muridic şi $u#eran a! $tatu!ui.

A$t*e!4 aportu! principa! a! !ui ean <oden con$tă n teoria suveranităţii1. u#eranitatea $tatu!ui $e in$tituie n ca!itate dee!ement di$tincti# a! e?i$ten%ei $tata!e. u#eranitatea e$terepreentată de autor drept rea!iare de către $tat a ce!or maiimportante acti#ită%i a) adoptarea !e,i!or4 *iind tră$ătura principa!ă a practicii po!itice4 n temeiu! căreia e$te determinat $u#eranu! : preen%a dreptu!ui !a !e,i*erare6 b) dec!ararea şi ncheierearăboaie!or6 c) numirea *unc%ionari!or6 d) rea!iarea Mu$ti%iei4 inc!u$i#

,ra%ierea6 e) $tabi!irea şi co!ectarea impoite!or ş.a. &rincipa!e!etră$ături a!e $u#eranită%ii4 potri#it doctrinei ,nditoru!ui *rance4 $untcaracteru! permanent6 caracteru! ab$o!ut6 caracteru! indi#iibi! şiunitar6 caracteru! necondi%ionat şi continuu.

u#eranu! care are ca prero,ati#ă principa!ă n a emite !e,i4e$te ce! care4 de%innd şi prero,ati#e!e continuită%ii4 $e $itueaădea$upra !e,i!or emi$e. u $e $upune dect !e,i!or di#ine şi !e,i!or

naturii (ca şi continuare $co!a$tică a ace$tui concept). e *apt4 e! nu*ace a!tce#a dect $ă Mu$ti*ice ra%iunea di#ină n $ocietatea pro*ană.ocmai de aceea $tatu! pentru a a#ea o e?i$ten%ă indi#iibi!ă trebuie$ă aibă o putere $u#erană şi ab$o!ută4 care nu poate *i conte$tată şinici n cau! n care $u#eranu! or,anieaă dictatoria! $ocietatea.

1 e$pre acce%piunea cea mai ru,uroa$ă a termenu!ui de $u#eranitate după .<odin #ei &i$ier Q#. +$toria idei!or po!itice. imişoara4 20004 p. =3>=5.88



Anterior doctrinei !ui <odin4 concep%ia $u#eranită%ii era baată pe e!emente (mu!t prea $trăine de n%e!e,erea actua!ă a teoriei$u#eranită%ii)4 n $pecia!4 de natură re!i,ioa$ă pe de o parte4

$u#eranu! era con$iderat a!e$ a! !ui umneeu4 iar pe de a!tă parte4n%e!e,erea $u#eranită%ii era redu$ă !a dreptu! de proprietate.

Dorme!e de or,aniare a $tatu!ui $unt determinate n baacriteriu!ui apartenen%ei puterii de $tat. ean <odin a*irmă e?i$ten%a atrei forme ale suveranităţii a) democra%ia (puterea ntre,ii $au amaMorită%ii cetă%eni!or)6 b) ari$tocra%ia (puterea ce!or a!eşi) şi c)monarhia (puterea unei $in,ure per$oane). &entru ,nditor4

cate,orii!e forma de organizare a statului şi formă de guvernămînt nu $e con*undă4 pentru că n practică4 a*irmă autoru!4 forma deorganizare a statului poate $ă nu coincidă cu formele de guvernămînt a statului . Ca şi c!a$i*icare a re,imuri!or po!itice4 .<odin di$tin,e trei ca e*ect a! capacită%ii de !e,i*erare prin monarhie(puterea ab$o!ută apar%ine $u#eranu!ui)4 prin ari$tocra%ie (putereaab$o!ută apar%ine nobi!i!or) şi prin democra%ie (puterea apar%inemu!%imii). Cea mai bună *ormă de or,aniare $ocia!ă e$te n$ă

monarhia care e$te unică4 prin $ur$a dreptu!ui a$ociat $u#eranu!ui4 şi$imp!ă prin moda!itatea de Mu$ti*icare a re,imu!ui deciiona! şi di#in.

TEMA I*# IDEOLOGIA POLITICĂ N TIMPUL RE+ORMEI

,# I5eile 9o4ial%;oliti4e ale <e?o<mato<ilo< 5in An=lia#

2on J4li??e"ne!e tendin%e contradictorii n #ia%a po!itico>re!i,ioa$ă n perioada medie#a!ă şi ,ă$eau adep%i printre repreentan%ii c!eru!ui şio mare parte a $ocietă%ii4 care $u$%ineau nece$itatea re*ormăriiierarhiei $tructura!>or,aniatorice a <i$ericii o*icia!e4 a re#iuiriiraportu!ui dintre $tat şi <i$erică. &eforma ca curent din #ia%are!i,ioa$ă şi4 totodată4 din #ia%a $ocia!>po!itică şi ,ă$ea temei ideaticn do,me!e re!i,ioa$e4 a! căror i#or principa! era (fînta (criptură.

89



Ace$t curent con$tituie particu!arită%i!e e#o!u%iei i$torice a $ocietă%ii'uropei Bccidenta!e n perioada cuno$cută $ub denumirea de &eformă4 prin care $e n%e!e,e ac%iunea de rennoire şi reor,aniare a

<i$ericii4 ncepnd cu acti#itatea !ui artin uther.ermenu! &eformă e?primă acea parte e$en%ia!ă a mişcării de

ma$ă (#ia#i de &enaştere)4 centru! căreia con$ta n critica#ehementă a re!a%ii!or $ocia!e *euda!e şi atacu! mpotri#amonopo!u!ui <i$ericii cato!ice a$upra #ie%ii $ocia!e şi a n#ă%ăturii$a!e4 a or,ania%iei bi$ericeşti şi autorită%ii papa!e4 dar şi mpotri#antre,ii ordini $ocia!e depăşite. eci denumirea de &eformă pro#ine

de !a $copu! mişcării date : re*ormarea ordinii *euda!e şi bi$ericeşti4inc!u$i# mpotri#a indulgenţei (doctrină ce apar%ine !ui omadWAFuino : de$pre dreptu! <i$ericii de a #inde acte o*icia!e pentruiertarea păcate!or $ă#rşite de păcătoşi)1.

Re$or"! $ec. RV>RV+ a#ea ca $cop re$taurarea aşa>numiteipurită%i a re!a%ii!or $peci*ice practicii ini%ia!e a creştini$mu!ui4 care4n mod obişnuit4 era identi*icată cu practica patristicii. Curente!ere*ormatoare4 de re,u!ă4 erau repreentate de adep%ii <i$ericii.

"rmărind cri$ta!iarea re!a%ii!or din interioru! <i$ericii şi in$taurareaunor re!a%ii armonioa$e cu domeniu! !aic4 re*ormatorii $u$%ineau4 dere,u!ă4 toate ce!e!a!te do,me a!e creştini$mu!ui. n particu!ar4 eramen%inută şi ideea $upunerii tota!e a indi#idu!ui *a%ă de in$titu%ii!ere!i,ioa$e.

&erioada $ec. RV>RV+ $e de$*ăşoară $ub $emnu! unui nou#a! a! ereti$mu!ui4 a! opoi%iei dintre <i$erica o*icia!ă a 'uropei

Bccidenta!e şi mişcări!e re!i,ioa$e de di$iden%ă. n particu!ar4 e$te#orba de mişcări!e lollarzilor (a bo!moMi6 An,!ia4 a#nd carepreentant de #aă pe 4on E1cliffe4 precur$oru! &eformei şi deci a "rotestantismului) şi a taboriţilor (Cehia4 a#nd n ca!itate de !ideri pe 4an *uss). işcări!e eretice din 'uropa medie#a!ă !a$ă după $ineun #a$t patrimoniu4 care e$te uti!iat cu $ucce$ n $ec. RV+ de către

1 A $e #edea 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 2;2>2;7.90



repreentan%ii &eformei 1. n$ă principa!e!e idei şi concep%ii po!itico>re!i,ioa$e din perioada &eformei4 a#nd o in*!uen%ă con$iderabi!ăa$upra e#o!u%iei u!terioare a ,ndirii po!itico>*i!o$o*ice şi re!i,ioa$e4

$unt marcate de principa!e!e nume a!e ace$tei perioade a i$toriei'uropei Bccidenta!e %artin -uter 4 9omas %Fntzer şi 4eanCalvin.

A$pecte!e $ocio!o,ie şi po!itice nu repreentau n $ine undomeniu di$tinct a! $tudii!or repreentan%i!or &eformei. Cercetarea prob!eme!or po!itico>Muridice era4 totuşi4 rea!iată de re*ormatori4 caren maMoritatea !or erau teo!o,i. Ace$te cercetări erau in*!uen%ate de

ro!u! şi !ocu! dominant a! cu!turii re!i,ioa$e n $ocietatea medie#a!ă.otodată4 !a prima #edere4 doctrina !utherană $au cea ca!#ini$tă nu aunimic comun cu doctrine!e $ociopo!itice4 deoarece $e impun doar prin $emni*ica%ii de ordin re!i,io$. +mportan%a &eformei pentrue#o!u%ia i$toriei doctrine!or $ocio!o,ice şi po!itice con$tă n pre,ătirea temeiuri!or teoretice a!e re#o!u%ii!or bur,hee timpurii din$ec. RV++.

&rincipa!a con$ecin%ă a &eformei (re!i,ioa$e) a de#enit

!ibertatea omu!ui n domeniu! credin%ei. n p!an i$toric4 &eforma şi>aatin$ $copu!4 n $pecia!4 n %ări!e an,!o>$a?one4 chiar dacă $emani*e$ta n ntrea,a $a măre%ie n ermania $ec. RV+. n ,enera!4mişcarea &eformei repreenta n $ine o mişcare de prote$t mpotri#a<i$ericii cato!ice. "!terior4 teo!o,ia prote$tantă a du$ !a importantedi#iiuni interne4 caracteriate n comun prin $epararea ace$tora decato!ici$m şi &apa!itate. A$t*e!4 n cadru! prote$tanti$mu!ui e?i$tă

di*erite bi$erici4 printre care !utherani$mu!4 ca!#ini$mu!4 unitari$mu!4an,!icani$mu!4 pre$biteriani$mu!4 dar şi bi$erici!e neoprote$tante cum$unt bapti$mu!4 ad#enti$mu!4 pentico$ta!i$mu! ş.a. e a!t*e!4recunoaşterea o*icia!ă a !utherani$mu!ui şi ca!#ini$mu!ui n $pa%iu!,erman4 con*orm principiu!ui Cuius regio. eius religio $>a *ăcut prin pacea con*e$iona!ă de !a Au,$bur, (1555).

1 Vei mai deta!iat oI B. Bp. cit.4 p. 225>2=0.91



Contrareforma4 adică ncercarea de re*ormare acato!ici$mu!ui mi!itant $tabi!ită de Conci!iu! de !a rento de a re*aceunitatea <i$ericii creştine occidenta!e n Muru! autorită%ii $piritua!e şi

tempora!e a papa!ită%ii4 $e do#edeşte n timp irea!i$tă şi impo$ibi! derea!iat.

3o+# 56ci$$e (1320>138=)4 teo!o, şi pre>re*ormator en,!e4a *o$t bine cuno$cut n toată 'uropa pentru opoi%ia $a *a%ă den#ă%ătura <i$ericii or,aniate4 pe care e! a creut a *i n contradic%iecu <ib!ia. Cu aMutoru! di$cipo!i!or $ăi4 numi%i lollards4 e! a ini%iat prima traducere a <ib!iei n !imba en,!eă din !atina vulgata4 a$t*e!

*iind con$iderat precur$oru! principa! a! /e*ormei prote$tante.Autoritatea $upremă4 e?p!ica teo!o,u! poporu!ui4 nu apar%ine<i$ericii4 şi nu <i$erica trebuie urmată4 dacă acea$ta urmeaă a!tecăi4 ci <ib!ia. n predici!e $a!e4 care con%in mai mu!te tee$ociopo!itice4 teo!o,u! comenteaă n $pirit ra%iona!i$t te?te!e$criptura!e4 aducnd o critică !a adre$a c!eru!ui din An,!ia care era$o!icitat $ă renun%e !a bo,ă%ia !umea$că şi !a puterea po!itică4rentorcndu>$e !a #ia%a mode$tă şi mora!ă. A$t*e!4 e! a *o$t printre cei

care a $u$%inut ideea de $ecu!ariare a a#eri!or ec!eia$tice4 carerepreentau (a#eri!e) intere$u! pub!ic.

n !ucrări!e De domenio divina4 #d parlamentum regi14 e!aMun,e !a conc!uia că re*ormarea <i$ericii /omane e$te po$ibi!ădoar prin e!iminarea c!erici!or imora!i şi depo$edarea ei de proprietă%i4 care erau4 n concep%ia $a4 o cauă a corup%iei. Bpunndu>$e metode!or #echi de con!ucrare a!e $tatu!ui şi <i$ericii4 e! p!edeaă

pentru neame$tecu! <i$ericii n treburi!e ci#i!e şi $upunerea c!eru!ui*a%ă de coroană4 $e dec!ară mpotri#a in*ai!ibi!ită%ii &apei4 aindulgenţelor (document dat de &apă pentru iertarea păcate!or credincioşi!or n $chimbu! unei $ume de bani)4 a e?comunicări!or4 acanoniări!or4 a ierarhiei bi$ericeşti. Cere $ecu!ariarea a#eri!or bi$ericeşti4 de$*iin%area e?cep%ii!or *i$ca!e pentru c!er4 intericerea

1 Vei /e*orma re!i,ioa$ă creştină XonlineY. nhttpSSPPP.doc$toc.comSdoc$S;33118=2S/'DB/A>/'++BA^C=^82>C/'^C8^98+^C=^82 (citat25.0=.2011).92



dări!or şi o*rande!or4 $u$pendarea interdic%iei ce!ibatu!ui4 acordareade *unc%ii re!i,ioa$e şi !aici!or.

ohn HIc!i**e a aMun$ !a conc!uia că e?i$tă un contra$t mare

ntre ceea ce <i$erica a *o$t şi ce ar *i trebuit $ă *ie. A$t*e!4 e!ncu#iin%eaă cu *ermitate nece$itatea re*ormatoare a #ie%ii bi$ericeşti. ub e*ectu! n#ă%ăturii !ui HIc!i**e n An,!ia $e con$tituiemişcarea lollarzilor (lollardismul urmărea ră$turnarea ntre,ii $tări$ocia!e e?i$tente)4 de#enind o *or%ă chiar re#o!u%ionară n $ec. RV.

/# Mi:4a<ea :i i5eolo=ia Re?o<mei 3n Ceia# 2an K699

3!# Huss (13;9S1371>1=15)4 teo!o, re*ormator4 ar$ pe ru, pentru idei!e $a!e antipapa!e4 a contribuit !a de#o!tarea !imbii !iterarecehe prin $crieri!e $a!e. pre deo$ebire de An,!ia4 n Cehia mişcarea &eformei poartă o anumită amprentă $peci*ică4 pentru că idea!uri!e,enera!e a!e &eformei $e mp!ete$c aici cu !upta de e!iberarena%iona!ă de $ub e?pan$iunea ermaniei4 Cehia a*!ndu>$e $ub puterea aşa>numitu!ui *ntu! +mperiu /oman. +n*!uen%at de tee!e!ui HIc!i**e4 e! critică !ăcomia şi #ia%a de de$*ru a c!eru!ui4

proprietă%i!e şi a#u%ii!e !umeşti a!e <i$ericii. A !uptat neobo$it şin*!ăcărat pentru re*ormarea <i$ericii4 a mi!itat pentru !ibertatea,ndirii şi introducerea !imbii cehe n $!uMbe!e bi$ericeşti4recuno$cnd numai <ib!ia ca o autoritate $upremă n credin%acreştină. '! nu a acceptat tea con*orm căreia &apa nu ,reşeşte.

n 1=10 &apa +oan a! RR+++>!ea ! e?comunică pe an Ju$$ şie$te a!un,at din &ra,a4 ceea ce a pro#ocat nemu!%umiri şi re#o!te n

oraş. '! condamnă cruciade!e şi bu!a papa!ă prin care iertarea păcate!or $e rea!ia p!ătind bani <i$ericii. n 1=134 an Ju$ $crie!ucrarea 9ratat despre iserică4 prin care şi e?primă părerea $ade$pre ierarhia bi$ericea$că. '! $u$%ine că numai +$u$ poate $ă *iecă!ăuitor şi conducător n credin%ă. A $cri$ şi a!te !ucrări n !imbacehă4 contribuind !a traducerea <ib!iei şi a Vechiu!ui e$tament(1=13) n !ucrarea "ostila.

93



an Ju$$ re#endică $epararea <i$ericii cehe de <i$erica/e,atu!ui erman şi drepturi mai !ar,i n *o!o$irea !imbii cehe.octrina !ui a*irmă ca idea! a! *iecărui om4 ca normă ab$o!ută şi ca

mă$ură a dreptă%ii $ocia!e cunoaşterea ra%iona!ă a !e,iidumneeieşti. acă ,u#ernarea ne$ocoteşte !e,i$!a%ia !ui umneeu4$pune e!4 $upuşii $unt e!ibera%i de ob!i,a%ia $upunerii *a%ă deautorită%i.

octrina !ui an Ju$$ a dat naştere mişcării usite4 care $ub!oinca normei !e,i$!a%iei di#ine4 a a#ut un caracter $ocia!4 na%iona!şi re!i,io$. 'a a ,enerat re#o!ta popu!ară4 un ade#ărat răboi %ărăne$cceh (1=19>1=37)4 care a ,uduit +mperiu! Jab$bur,ic. işcarea4 care!a nceput a#ea un caracter $trict re!i,io$4 $e tran$*ormă treptat ntr>omişcare cu caracter na%iona!4 $ocia!. Adep%ii !ui Ju$$ de mai triu*ormu!eaă un *e! de doctrină re!i,ioa$ă n $piritu! idei!or re*ormi$tea!e timpu!ui4 n$ă ce!e două tabere hu$ite (ceaşnicii4 modera%i dupănatura !or4 şi tabori%ii4 radica!i) n%e!e,eau a!t*e! acea$tă doctrină(caua principa!ă *iind baa $ocia!ă di*erită a ace$tor tabere).

"!terior4 n#ă%ătura hu$ită trece hotare!e Cehiei şi $e

ră$pndeşte printre po!onei4 un,uri şi chiar printre romZni (n une!e%inuturi a!e Ardea!u!ui apu$ean4 iar n o!do#a $e *ondeaă tr,u!Juşi4 hu$i%ii $tabi!indu>$e şi !a Cioburciu! de pe i$tru)1.

0# Con4e;Biile 9o4ial%;oliti4e ale <e?o<mato<ilo< 5inGe<mania# Ma<tin L6te< :i Toma9 Mnt7e< M!rti# Lut+er (1=83>15=;) : *ondator a! luteranismului4

doctrina re!i,ioa$ă prin intermediu! căreia pentru prima oară ni$toria 'uropei Bccidenta!e a *o$t ob%inută !ibertatea *ată decato!ici$m. "na din de*ini%ii!e $a!e ce! mai *rec#ent repetate e$teurmătoarea &rote$tanti$mu! repreintă toate con*e$iuni!e creştinecare nu $unt nici cato!ice4 nici creştin>ortodo?e4 a$t*e! nct $e$u,ereaă ideea că prote$tanti$mu! poate *i con$iderat ce! de>a!trei!ea (după cato!ici$m şi ortodo?i$m) rit4 curent re!i,io$.

1 Vei mai deta!iat uc V. in i$toria ,ndirii po!itice romZneşti (n o!do#a).Chişinău4 19974 p. ;>8.9=



a 31 octombrie 15174 artin uther a*işa !a Hittenber,ce!e 95 de tee a!e $a!e (mpotri#a indulgenţei papa!e). n 152=4 cndidei!e !ui au ,enerat răboiu! %ărăne$c ,erman4 uther a pub!icat

$periat un ndemn la pace. n !ucrări!e $a!e (mpotri#a hoarde!or crimina!e şi Me*uitoare a!e %ărani!or4 i$pută mpotri#a teo!o,iei$co!a$tice ş.a.) autoru! proc!amă !ibertatea oameni!or n domeniu!credin%ei prin intermediu! teei acitării prin credinţă. n perioadamedie#a!ă <i$erica a a#ut po$ibi!itatea de a $ă#rşi une!e abuuri prin$tatutu! $ău de intermediar. Apo,eu! ace$tor abuuri a!e <i$ericii a*o$t atin$ prin concep%ia lucrurilor bune, Acea$tă concep%ie a $er#it

u!terior ca temei a! practicii tra*icu!ui de indulgenţe. n baa teeiacitării prin credinţă. artin uther a*irmă comunicarea cuumneeu poate *i atin$ă de către *iecare om a#nd $piritu! şiconştiin%a curate. &rin acea$ta e$te re$pin$ă nece$itatea şi po$ibi!itatea contro!u!ui4 rea!iat din partea <i$ericii4 a$upra credin%eişi a conştiin%ei re!i,ioa$e.

n domeniu! cunoştin%e!or $ociopo!itice4 artin uther *ormu!eaă concep%ia ce!or două mpără%ii ($piritua!ă şi tere$tră)4 n

baa căreia a*irmă nece$itatea unor modi*icări n teoria şi practica$tatu!ui. A$t*e!4 autoru! a*irmă nece$itatea de!imitării competente!or puterii !aice de ce!e a!e puterii re!i,ioa$e4 n baa in$tituirii uneide!imitări ntre ,u#ernarea !aică şi cea re!i,ioa$ă. Concep%ia ce!or două mpără%ii a con$tituit pentru autor temeiu! ideii4 potri#it căreiaomu! şi $ocietatea trebuie e!iberate de $ub tute!a <i$ericii4impunndu>$e o de!imitare dintre dreptu! canonic şi dreptu! ce emană

de !a $tat1. +#or a! dreptu!ui (emannd de !a $tat) e$te recuno$cută decătre ,nditoru! ,erman ra%iunea. Ace$te şi a!te idei $ocia!>po!itice$unt de#ă!uite de uther n $crieri!e $a!e Ape! către nobi!imeacreştină de na%iune ,ermană4 Capti#itatea babi!oneană a <i$ericii4ibertatea creştină.

'$te nece$ară şi $epararea cate,orii!or de re!a%ii $ocia!e4a$upra cărora pot *i e?tin$e competen%e!e puterii re!i,ioa$e (!umea

1 Vei 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. =53>=55.95



$piritua!ă a omu!ui !ibertatea conştiin%ei4 domeniu! credin%ei) de ce!ece con$tituie $*era de preocupare a puterii !aice (re!a%ii!e dindomeniu! cu!turii4 educa%iei şi n#ă%ămntu!ui4 economiei4 po!iticii

etc.). n *e!u! ace$ta4 uther proc!amă nece$itatea $eparării puteri!or in$tituirea autonomiei in$titu%ii!or re!i,ioa$e n raport cu$tatu!. Cu toate ace$tea4 autoru! con$ideră $tatu! drept o rea!itate cucaracter di#in. Caracteru! di#in a! $tatu!ui repreintă temei a!a*irma%iei că cetă%enii nu $unt n drept $ă ră$toarne puterea.

T+o"!s M7#t*er (cca 1=90>1525) e$te4 !a *e! ca şi artinuther4 repreentant a! /e*ormei ,ermane. pre deo$ebire de uther4

Knter e$te repreentant a! mişcării radica!e p!ebee (%ărăneşti) a &eformei4 pentru care idei!e şi ar,umente!e preentau un intere$ maimic dect ac%iuni!e4 deoarece credin%a repreenta ac%iuni acti#e.A$t*e!4 prin doctrina $a4 e! $>a impu$ ca ideo!o, şi conducător a!răboiu!ui %ărăne$c ,erman din 152=>1525.

n opoi%ie cu re*ormatoru! moderat . uther4 h. Knter a atacat cu hotărre #ehementă principii!e de baă nu numai a!ecato!ici$mu!ui4 ci şi pe ce!e a!e creştini$mu!ui şi a!e *euda!i$mu!ui n

,enera!. '! con$idera că principa!a $arcină a &eformei reidă nu attn nnoirea <i$ericii şi a doctrinei $a!e4 ct n per*ec%ionareatran$*ormări!or $ocia!>economice cu aMutoru! %ărănimii şi a! p!ebeiorăşeneşti.

Concep%ia !ui *i!o$o*ico>re!i,ioa$ă de$pre !ume era una panteistă (concep%ie *i!o$o*ică4 potri#it căreia umneeu repreintăun principiu imper$ona!4 care nu $e a*!ă n a*ara naturii4 ci $e

identi*ică cu ea). 'a are !a baă ideea nece$ită%ii in$taurării uneiputeri di#ine pe pămnt care ar aduce e,a!itatea $ocia!ă4 iar re*ormare!i,ioa$ă e po$ibi!ă numai cu aMutoru! re#o!u%iei $ocia!e. &recum $eob$er#ă4 pro,ramu! po!itic a! !ui h. Knter e$te apropiat decomuni$mu! utopic e,a!itar4 care4 *iind ar,umentată prin metoda pantei$tă4 cerea in$taurarea puterii $upreme a poporu!ui. n$ăidea!uri!e !ui depăşeau !a moment cadru! intere$e!or %ărănimii şi p!ebei!or.

9;



&# Teo<ia 4al@ini9t> 3e!# C!vi# (1509>15;=)4 teo!o, şi ,nditor *rance4 e$te

con$iderat după uther ce! mai cuno$cut re*ormator4 a! doi!ea

patriarh a! /e*ormei. Diind repreentant a! &eformei e!#e%iene şi*ondator a! calvinismului4 aria de ră$pndire a căruia cuprindeB!anda4 Dran%a şi teritorii!e nord>americane. '! a a#ut ne#oie de 15ani pentru a>şi impune idei!e4 după care oraşu! ene#a de#enea un*e! de republică teocratică calvină. eşi a $pu$ n repetate rnduri canu are ambi%ii po!itice4 Ca!#in a contro!at <i$erica şi prin ea oraşu!ene#a (cu 20 mii de !ocuitori). &rincipiu! !ui era că preo%i!or !e

e$te dat $ă poruncea$că tuturor4 de !a ce! mai de $u$ !a ce! mai de Mo$.Bpera $a principa!ă e$te Institutio &eligionis Cristianae

(+n$titu%ia re!i,iei creştine)4 n care e?pune ideea prede$tinăriiab$o!ute ($oarta omu!ui e$te prede$tinată de umneeu)4 teă carechema to%i credincioşii !a acti#itate. ea !ui uther cu pri#ire !aacitarea prin credinţă e$te comp!etată de Ca!#in prin teza predeterminării, &rin teza acitării prin credinţă. artin uther

a*irmă comunicarea cu umneeu e$te rea!iabi!ă de către *iecareom4 *iind po$ibi!ă şi nece$ară re$pin,erea <i$ericii n ca!itate deintermediar dintre credincioşi şi umneeu. n baa tezei predeterminării. Ca!#in a*irmă că $a!#area omu!ui e$te n credin%a $a4care depinde de bună#oin%a di#ină a *i credincio$ n$eamnă a *i a!e$ pentru acea$ta de n$uşi umneeu. n con$ecin%ă4 $a!#area omu!uintru totu! depinde de umneeu.

n baa tezei predeterminării. Ca!#in a*irmă că *iecare ome$te dinainte a!e$ $pre a trăi #eşnic $au a *i un #a$ a! re#o!teidi#ine. Dondatoru! calvinismului a*irmă că4 deoarece !ui umneeui $unt cuno$cute toate *apte!e omeneşti4 *iecare om e$te dinainte (denaştere) n$cri$ n cartea mor%ii $au n cartea #ie%ii. n con$ecin%ă4$a!#area omu!ui4 a! cărui nume e$te indicat n cartea mor%ii4 nu e$te po$ibi!ă.

97



'?i$tă totuşi n acea$tă concep%ie un e!ement4 prinintermediu! căruia $unt n!ăturate mani*e$tări!e e?treme a!e*ata!i$mu!ui4 promo#at de Calvinism necunoaşterea $or%ii $a!e de

către *iecare om. eoarece omu! nu are po$ibi!itatea $ă cunoa$căhotărrea !ui umneeu cu pri#ire !a $oarta $a4 *iecare om trebuie$ă $e comporte urmărind cea mai bună $o!u%ie pentru $ine. e aici şireie$e ideologia calvinistă şi etica protestantă, Acea$tă concep%iecon$tituie *undamentu! cerin%ei mora!e4 n con*ormitate cu care omu!4 prin intermediu! ac%iuni!or $a!e4 trebuie $ă $e dedice4 n mod prioritar4 pro*e$iei $a!e4 $ă iubea$că şi $ă $e dăruia$că ntru totu! muncii $a!e4 $ă

*ie ntreprinător şi bun ,o$podar.&rin intermediu! ace$tor cerin%e e$te re$pin$ şi4 cu timpu!4n!ăturat chipu! mora!>re!i,io$ a! omu!ui4 tră$ături!e principa!e a!ecăruia $unt #irtutea şi pietatea (e#!a#ia)4 adică tendin%a de a $e ru,an permanen%ă şi a citi <ib!ia6 căutarea unor $o!u%ii pentru prob!eme!ecotidiene n baa $emne!or di#ine şi *undamentareacomportamentu!ui pe baa ace$tor $emne a!e di#inită%ii ş.a. Acea$tăconcep%ie #a con$titui mai triu unu! dintre temeiuri!e eticii

prote$tante şi4 re$pecti#4 a!e indi#idua!i$mu!ui14 n baa cărora e$tentemeiată ,ndirea şi practica $ocietă%ii actua!e din 'uropaBccidenta!ă.

"n e!ement important pentru n%e!e,erea calvinismului !repreintă re*orma ierarhiei <i$ericii cato!ice4 rea!iată de Ca!#in. n particu!ar4 e$te pu$ n practică principiu!4 n con*ormitate cu careconducerea #ie%ii re!i,ioa$e trebuie $ă *ie rea!iată de către

predicători (per$oane a#nd pre,ătire core$punătoare4 dar care nudi$pun de *unc%ie) şi prebiteri (!aici). a *e!4 Ca!#in nu eită $ăa*irme n mod direct repub!ica n ca!itate de cea mai adec#ată *ormăde ,u#ernămnt. '! a reuşit chiar $ă con*ere doctrinei $a!e o ap!icare practică directă şi nentriată4 tran$*ormnd ene#a n ceea cecontemporanii $ăi au numit /oma e!#e%iană4 iar autoru! n$uşi $>atran$*ormat ntr>un &apa de !a /oma cu $ediu! !a ene#a. e%innd

1 Vei mai deta!iat Heber . 'tica prote$tantă şi $piritua! capita!i$mu!ui.<ucureşti4 2003.98



puterea re!i,ioa$ă şi !aică4 Ca!#in a ridicat doctrina $a !a ran, dedoctrină re!i,ioa$ă o*icia!ă. A$t*e!4 con$ecin%e!e doctrinei ca!#ini$teau *o$t mai radica!e dect ce!e a!e !ui uther.

Ct pri#eşte a$pectu! po!itic a! doctrinei ca!#ini$te4 e$te dere%inut că ea $e concentra a$upra Mu$ti*icării prin credin%ă şi nu prin*apte4 a$upra contra$tu!ui dintre !ibertatea creştinu!ui şi tirania<i$ericii romane4 a$upra $tatu!ui paradi,matic a! <i$ericiiin#iibi!e. otodată4 ean Ca!#in e?prima o pre*erin%ă pentru o*ormă ari$tocratică de ,u#ernare ci#i!ă4 concepnd $tatu! ca pe oteocra%ie : o a$ocia%ie4 a#nd un $cop $uprem4 !a care to%i membrii4

credincioşii4 $unt ob!i,a%i $ă participe (!a conducere)1.

TEMA *# DOCTRINA SOCIALISMULUI UTOPICTIMPURIU DIN SEC# *VI%*VII

,# Semni?i4aBia 6to;iei :i Toma9 Mo<69/e!e#nd po!i$emia termenu!ui utopie (,r. : !oc care nu

e?i$tă6 nicăieri)4 #om re%ine că utopi$mu! de$emneaă o tradi%ie per$i$tentă a ,ndirii de$pre $ocietatea per*ectă4 n care per*ec%iuneae$te de*inită ca armonie. Armonia4 ca #a!oare>contro! a $ocietă%ii per*ecte4 n$eamnă concordan%a *iecărui om cu $ine n$uşi şi4concomitent4 a *iecărui om cu to%i cei!a!%i. &!u$4 utopii!e $ocia!e $unt!e,ate de ,rupuri!e oprimate. n con*ormitate cu ace$t criteriu4 -eviatanul !ui h. Jobbe$ $au #l doilea tratat a! !ui h. ocNe

nu $unt parte a !iteraturii utopi$te4 ntruct preocuparea !or $e!imiteaă !a $tructuri!e po!itice4 iar $copu! !or maMor e$te $ă *acă$ocietatea to!erabi!ă4 nu per*ectă6. n $chimb4 &epublica !ui &!aton4une!e păr%i a!e "oliticii !ui Ari$tote! şi Contractul social a! !ui .>. /ou$$eau $unt !ucrări de teorie po!itică n tradi%ia utopi$tă. u putem $pune ace!aşi !ucru de$pre !ucrarea Noua #tlantidă a !ui Dr.

1 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 9=>98.99



<acon4 pentru că proprietatea pri#ată e$te preentă n proiectu!$ocietă%ii $a!e.

eci utopia4 ca proiect de rennoire utopică a $ocietă%ii4 $e

poate e?p!ica prin p$iho!o,ia autori!or4 printr>un mit de per*ec%iune$ocia!ă preent n inconştientu! tuturor oameni!or. -i totuşi utopia4chiar şi n cau! unui cato!ic ca oru$4 e$te Cetatea 'mului4 *iindto!erantă4 aproape indi*erentă4 *a%ă de orice *e! de ,ndire re!i,ioa$ă. u toate utopii!e proiecteaă #iitoru! n $en$u! redobndirii #r$teide aur a trecutu!ui. '!e tind $ă pună totu! pe $eama uti!iării$imbo!i$mu!ui oniric (#i$e!or) pentru a e?p!ica #iiunea utopi$tă

a$upra !umii n ,ndirea europeană4 de !a &!aton pnă n i!e!enoa$tre.&rob!ema aportu!ui utopi$mu!ui !a mbo,ă%irea ,ndirii

*i!o$o*ice şi $ocia!>po!itice merită toată aten%ia preintă o criticăamp!ă4 !ucidă şi pătrunătoare a$upra $ocietă%ii n care trăie$c6!iteratura utopi$tă mbo,ă%eşte $en$u! po$ibi!ită%ii umane6 !ucrări!e ce$e n$criu n tradi%ia utopi$tă au turnura unor #iiuni $ocio!o,icecomprehen$i#e4 de natură $ă $timu!ee n%e!e,erea re!a%ii!or $ocia!e n

interac%iunea !or.in toate ace$tea reu!tă că utopia nu poate *i redu$ă !a un

$imp!u e?erci%iu menta!4 !a un $imp!u mit $au un oarecare p!an dere*ormă şi nici !a o $tare de $pirit n deacord cu $tarea de rea!itaten care ea $e produce. "topi$mu! e$te o *ormă de re*!ec%ie care $econ$acră de$crierii4 ntr>o manieră deta!iată $au pur şi $imp!u$chi%ată4 unei $ocietă%i idea!e4 prin urmare ima,inare4 n care cetă%enii

trăie$c n condi%ii po!itice şi $ocia!e pe care autorii utopişti !econ$ideră ce!e mai bune4 n con$ecin%ă şi ce!e mai deirabi!e1. o%iunea de utopie pre$upune o $tructură4 o cetate4 n care $untrea!iabi!e pro*unde tran$*ormări po!itice4 economice4 $ocia!e4 peda,o,ice4 re!i,ioa$e etc. n ace$t $en$4 orice utopie imp!ică o#iiune şi o ana!iă critică a$upra preentu!ui4 care>şi ,ă$eşte

1 "ne!e *ra,mente din crea%ia $ocia!işti!or utopişti #ei _`fgfjkl(f`j`) S qs. . .v. wkxj. yfgzj4 19824 . 53>774 82>100.100



remediu! n proiectarea de comunită%i e?perimenta!e4 chiar dacăre$pecti#u! e?periment rămne o con$truc%ie ima,inată.

&enaşterea e$te ceea care aduce n domeniu! ,ndirii $ocia!e

şi po!itice un e!ement de e?cep%iona!ă importan%ă naşterea socialismului utopic. ucrarea !ui T+o"!s Morus (1=78>1535) Deoptimo republicae statu de>ue nova insula Btopia (151;)4 cuno$cută$ub denumirea pre$curtată4 de#enită ce!ebră4 de Btopia4 a e?ercitat oin*!uen%ă co#rşitoare a$upra po$terită%ii (e! a *o$t numit şi !ord>cance!ar6 !ui i $>au adu$ un şir de n#inuiri *a!$e4 pentru care a *o$t şie?ecutat6 n 1935 e$te canoniat de <i$erica cato!ică4 iar o p!acă

comemorati#ă cu nume!e !ui $e a*!ă n &ia%a /oşie de !a o$co#a).'! introduce n !iteratura *i!o$o*ico>po!itică o nouă metodă4 metodautopistă4 un mod $peci*ic de raportare critică !a rea!ită%i!e $ocia!> po!itice contemporane şi de proiectare ntr>o !ume *antei$tă4ine?i$tentă a unui idea! $ocia!>po!itic care capătă caracteru! unui p!anra%iona! de recon$truire a $ocietă%ii. '$te deci o metodă $ubti!ă sui generis de critică $ocia!ă şi po!itică şi4 totodată4 de pro$pectare.Acea$tă metodă #a $er#i !a de#o!tarea unei #i,uroa$e !iteraturi

$ocia!>po!itice nchinate reor,aniării $ocietă%ii n $piritu! echită%ii şi Mu$ti%iei $ocia!e. u ntrea,a !iteratură utopi$tă a &enaşterii e$te deorientare $ocia!i$tă en,!eu! /. <urton şi ,ermanu! G. tib!in aue!aborat utopii antire,a!itare4 iar cance!aru! şi *i!o$o*u! materia!i$t Dr.<acon men%ine4 n Noua #tlantidă4 proprietatea pri#ată şiima,ineaă o !ume n care ştiin%a e$te #a!oare $upremă.

ocia!i$mu! utopic rena$centi$t e$te $ocia!i$m a$cetic att

prin $tadiu! de#o!tării tehnico>economice4 ct şi prin o anumită#iiune tradi%iona!ă a$upra comuni$mu!ui. ocia!i$mu! a$cetic4primiti#4 $e re,ă$eşte şi n $ec. RV++>RV+++4 n re#endicări!emişcării diggers4 a! cărei e?ponent teoretic a *o$t 6erard Einstanle14con$tituind aripa e?tremă a ni#e!atori!or4 ca şi n $ocietateae,a!i!or preconiată de 6raccus abeuf şi "ilippo uonarroti.acă n cau! !ui 9, %Fntzer şi a! anabaptiştilor mi!enari$mu!creştin şi idea!u! comuni$t a! creştinismului primitiv a!imenteaă

101



re#o!ta $ocia!ă şi o orienteaă şi mpotri#a <i$ericii dominante4 nu $e poate $pune ace!aşi !ucru de$pre ce!e!a!te proiec%ii utopi$te a!e &enaşterii,

Btopia !ui oru$ in$tituie4 aşadar4 o nouă direc%ie n,ndirea $ocia!>po!itică : $ocia!i$mu! utopic : repreentnd n ace!aşitimp un e!ement nou n i$toria re*!ec%iei $ocio!o,ice. n$ăe!ementu! ce! mai utopic din ntrea,a con$truc%ie moru$iană noi!ernduie!i $unt introdu$e n in$u!ă de un principe !uminat4 Btopus4 nurma cuceririi ace$teia. ocia!i$mu! utopic şi #ădeşte !atura cea mai$!abă n incapacitatea *unciară de a e!abora căi!e trecerii !a noua

$ocietate4 adică tocmai !a e!aborarea miM!oace!or po!itice pentrudepăşirea !imite!or $ocietă%ii a!e cărei #icii !e critică4 acea$ta #ind$i$temu! proprietă%ii pri#ate n ,enera!. u mai in$i$tăm a$upra,enia!ei ana!ie *ăcute de oru$ a$upra proce$u!ui acumu!ării primiti#e a capita!u!ui4 a$upra măririi prăpa$tiei dintre bo,a%i şi$ăraci4 a$upra nece$ită%ii propor%iona!ită%ii pedep$e!or n raport cu,radu! in*rac%iuni!or etc.

e aici e! aMun,e !a o re#e!atoare n%e!e,ere a naturii $ocia!e

a $tatu!ui şi a *unc%iei $ocia!>po!itice a dreptu!ui. tate!e ce!e main*!oritoare nu $unt nimic a!tce#a dect o une!tire a ce!or bo,a%i care4n nume!e şi $ub ocrotirea $tatu!ui4 şi #ăd doar de treburi!e şi decşti,uri!e !or.

ar $tatu! nu #a putea de#eni un $tat a! obştii4 atta timp ct$e #a baa pe ine,a!itate $ocia!ă şi #a continua $ă *ie in$trumentu!con$er#ării ei. Acea$ta e$te ideea *undamenta!ă4 rea!mente

re#o!u%ionară.A$t*e!4 e! reer#ă $tatu!ui un ro! cu totu! deo$ebit n re,!areaconştientă a #ie%ii cetă%eni!or4 ro! ce decur,e n chip e$en%ia! din*aptu! că ntrea,a $ocietate e$te concepută ca o unitate economică."nitatea producti#ă *undamenta!ă e$te *ami!ia4 concepută ca unate!ier meşteşu,ăre$c cu caracter obşte$c (pub!ic)4 pro*i!at pe o$in,ură me$erie ($i$temu! bre$!ei medie#a!e şi pune amprenta a$upra#iiunii $a!e). A,ricu!tura nu con$tituie n$ă un meşteşu,6 munca

102



a,rico!ă e pre$tată4 ob!i,atoriu4 prin rota%ie4 de to%i cetă%enii. Apareaici4 pentru prima dată4 principiu! a!ternan%ei $arcini!or. n *e!u!ace$ta4 $e preconieaă4 deşi ntr>o *ormă rudimentară4 n!ăturarea

contra$tu!ui dintre oraş şi $at4 precum şi reparti%ia după nece$ită%i.e munca *iică $unt $cuti%i doar un număr re$trn$ de

oameni de ştiin%ă4 con$iderndu>$e că pre,ătirea !or nece$ităaptitudini şi e*orturi deo$ebite4 dar cercu! ace$tora nu e$te nchi$4cetă%enii care *ac do#ada unor ca!ită%i deo$ebite pentru acti#itateainte!ectua!ă putnd *i trecu%i n rnduri!e ace$tora. e a*irmă aici o#iiune nnoitoare care tinde $ă e!imine di#iiunea ri,idă4 imuabi!ă4

ntre munca inte!ectua!ă şi cea *iică. -i *unc%ionarii pub!ici $unt$cuti%i de munca *iică4 pe con$iderentu! e?c!u$i# a! uti!ită%ii ,enera!>$ocia!e a acti#ită%ii !or.

n Btopia4 *iind e?c!u$e trndă#ia şi paraiti$mu!4 iar muncae$te o ob!i,a%iune pentru to%i membrii $ocietă%ii4 mai e?i$tă n$ărobi ei $unt n$ărcina%i cu e*ectuarea munci!or nep!ăcute4 *iindrecruta%i din rnduri!e condamna%i!or : din interior şi din a*ară : şi a! prionieri!or. ar ,ă$im aici şi un e!ement re#o!u%ionar4 care #ieaă

tendin%a emancipării *emei!or de măcar o parte din ,riMi!e ,o$podărieidome$tice4 n direc%ia a$i,urării e,a!ită%ii dintre $e?e.

Br,aniarea po!itică a Btopiei ne o*eră ima,inea uneidemocra%ii patriarha!e4 condu$e de un monarh e!ecti#4 n care toate*unc%ii!e $ocia!e $unt ndep!inite de a,en%i pub!ici a!eşi n trepte4 pe baa repreentării propor%iona!e4 !a toate ni#e!uri!e. n concep%ia !uioru$4 de$*iin%area anta,oni$me!or de c!a$ă duce !a 44amor%irea

*unc%ii!or po!itice4 ro!u! autorită%i!or de orice *e! n ace$t $i$temreumndu>$e4 n a*ara ap!anării con*!icte!or interindi#idua!e4 aproapee?c!u$i# !a conducerea şi or,aniarea produc%iei şi reparti%iei4 ca şi !a$upra#e,herea ce!or!a!te condi%ii $ocia!e4 cu!tura!e4 educati#e4 menite$ă a$i,ure *ericirea !ocuitori!or.

eo$ebit de $emni*icati#ă e$te atitudinea *a%ă de răboi4 pecare ! condamnă cu $e#eritate4 ca *iind un obicei bruta!. otabi!ă

103



e$te concep%ia $a de$pre răboaie drepte şi nedrepte4 răboiu! drept*iind4 n principa!4 ce! de*en$i# $au de e!iberare.

/e%ine aten%ia concep%ia $a n prob!eme!e re!i,iei. '!4 care

u!terior #a rămne *ide! cato!ici$mu!ui şi deci #a *i mpotri#a &eformei (acea$ta pre#edea e!i,ibi!itatea preo%i!or4 acce$u! *emei!or !a *unc%ii!e ec!eia$tice4 re$trn,erea drepturi!or !or de a !e mu$tra şidoMeni4 puterea de a pedep$i *iind reer#ată e?c!u$i# principe!ui şi*unc%ionari!or4 adică puterii !aice4 $ubordonarea acti#ită%ii c!erici!or $er#irii comunită%ii etc.).

Btopia e$te4 aşadar4 o #i,uroa$ă mărturie a $uperiorită%ii

ca!itati#e a umani$mu!ui !ui oru$ *a%ă de ce! a! epocii n care a trăit.acă umanismul burgez n ,ndirea po!itică şi>a ,ă$it ntruchipareacea mai *ide!ă n epoca !ui achia#e!!i4 $e poate a*irma căumanismul social $e a*!ă n ,ermene n opera !ui oru$. acă pentruachia#e!!i omu! şi poate rea!ia %e!uri!e numai n opoi%ie4 n !uptăcu $ocietatea şi cei!a!%i oameni4 pentru oru$ rea!iarea omu!ui e po$ibi!ă numai pe temeiu! *ericirii omenirii.

/# G3n5i<ea ;oliti4> 3n o;e<a l6i Tomma9o Cam;anellaTo""!so Giov!##i C!"p!#e! (15;8>1;39) a *o$t un

*i!o$o*4 teo!o, şi poet ita!ian. ucrări!e $a!e 2ilosofia democraţiei prin simţuri şi Cetatea (oarelui ($cri$ă mpreună cu "oezii filosoficen beciuri!e inchii%iei unde a *o$t nchi$ n 15994 şi torturat timp de27 de ani4 *ără $ă cedee) con$tituie o ncercare de a or,ania ra%iona!$ocietatea4 preconind de$*iin%area proprietă%ii pri#ate4 *iind a$t*e!4

a!ături de homa$ oru$4 unu! dintre cei mai importan%i precur$ori aiteoriei comuni$mu!ui.ucrarea Cetatea oare!ui (1;23) ia *orma unei po#e$tiri

de că!ătorie. n urma e?p!orări!or $a!e4 un marinar ,eno#e care ade$coperit o in$u!ă necuno$cută n miM!ocu! Bceanu!ui +ndian e?punemare!ui mae$tru a! 'rdinului 'spitalierilor reu!tatu! cercetări!or $a!e. +mediat ce a debarcat4 !ocuitorii in$u!ei !>au du$ $a #adăreşedin%a !or4 Cetatea (oarelui4 numită a$t*e! după şe*u! care i

10=



,u#erna. ocuitorii ace$tui paradi$ $unt ,u#erna%i de un monarh4 care poartă nume!e de (oare. '! concentreaă n mini!e $a!e toate puteri!e4 a$t*e! că ace$ta e$te şe*u! $tatu!ui şi a! <i$ericii4 adică e$te

ma,i$trat mi!itar şi preot. A#nd competen%a uni#er$a!ă şe*u! Cetăţii(oarelui Mudecă şi hotărăşte $in,ur n prima şi u!tima in$tan%ă.

n e?ercitarea atribu%ii!or $a!e monarhu! e$te aMutat de trei principi $ubordona%i4 care poartă ca şi e! nume $imbo!ice pentru a !earăta imper$ona!itatea. A$t*e!4 primu! principe $e numeşte "uterea(are n ,riMa $a ordinea din !ăuntru şi $i,uran%a din a*ară4 adică e!conduce şi armata)4 a! doi!ea : nţelepciunea (are n ,riMa $a ştiin%a şi

arte!e4 con$er#area şi de#o!tarea !or6 con$er#area $e rea!ieaă printran$miterea cunoştin%e!or4 iar de#o!tarea $e *ace prin or,aniareao*icia!ă a cercetării n !aboratoare4 ob$er#atorii4 n bib!ioteci şimuee)4 iar a! trei!ea : Iubirea (are $ub n,riMirea $a tot ceea ce pri#eşte e?i$ten%a materia!ă a comunită%ii şi con$er#area ei). Diecaredintre aceşti trei miniştrii $unt aMuta%i de cte un *unc%ionar $pecia! pentru *iecare din direc%ii!e n care $e ndreaptă acti#itatea !or. 'i$unt numi%i de $u#erani pe #ia%ă după propunerea miniştri!or şi dintre

cei a!eşi de adunarea poporu!ui care ntocmeşte !i$te!e ce!or care $>audi$tin$ prin capacitatea !or. iniştrii $unt şi ei numi%i pe #ia%ă4 n$anu pot *i n!ocui%i ca $ubordona%ii !or.

u#eranu!4 potri#it ,nditoru!ui utopi$t4 e$te a!e$ de co!e,iu!miniştri!or4 %innd $eama de indica%ii!e co!e,iu!ui *unc%ionari!or şi a!eadunării poporu!ui. rebuind $ă cunoa$că toate ramuri!e de acti#itateumană4 şe*u! $tatu!ui $e impune $ă *ie un om ne$trat4 cu puteri

$u*!eteşti e?traordinare. Diind a!e$4 $u#eranu! nu şi poate pără$i po$tu! dect prin abdicare #o!untară şi numai atunci cnd $>a i#it una!t om mai #rednic prin ştiin%a şi ta!entu! !ui.

Adunarea poporu!ui e$te a!cătuită din to%i cetă%enii aMunşi !amaturitate4 *ără deo$ebire de $e?. 'a e$te numai un or,ani$mcon$u!tati#. Cetă%enii $e adună !a *iecare două $ăptămni pentru adi$cuta a*aceri!e $tatu!ui4 dar $e măr,ine$c $ă $emna!ee autorită%i!or $uperioare neaMun$uri!e de care au a $e p!n,e4 arătnd doar modu! n

105



care ei !e #ăd ndreptate. B a!tă atribu%ie e$te de a ntocmi !i$te!ecandida%i!or !a autorită%i!e pub!ice4 ea măr,inindu>$e şi aici4 $ă$emna!ee autorită%i!e $uperioare pe cei care $>au di$tin$ prin

capacitatea şi $r,uin%a !or4 numirea *ăcnd>o numai şe*u! $tatu!ui. e poate #edea că puterea e?ecuti#ă nu e$te $eparată de cea !e,i$!ati#ă.n $*r$it4 nu e$te $eparată nici puterea $piritua!ă de *orme!e puteriitempora!e.

Aici nu e?i$tă o c!a$ă $pecia!ă de preo%i4 to%i *unc%ionarii pub!ici *iind preo%i n domeniu! care !e e$te ncredin%at4 ce!ebrndceremonii!e cu!tu!ui4 pentru admini$tra%ia !or şi dnd a$i$ten%a

re!i,ioa$ă n cau! n care !e,ea o pre#ede. /e!i,ia Cetăţii (oareluie$te pantei$mu! din meta*iica !ui Campane!!a. Bbiectu! cu!tu!ui !con$tituie umneeu n trei ipo$tae după ce!e trei atribute a!e $a!ecare $unt puterea4 înţelepciunea şi iubirea.

u$ti%ia n Cetatea (oarelui e$te *oarte e?pediti#ă (operati#ă)6nu e?i$tă pe dea$upra nicio procedură $cri$ă şi nici a#oca%i. n ceeace pri#eşte pedep$e!e4 ace$tea $e ap!ica imediat şi nu con$tau nnchi$oare.

+erarhia *unc%ii!or n !ucrare e$te de$chi$ă tuturor cetă%eni!or.Chiar mai mu!t4 nă!%area e$te $i!ită pentru cei capabi!i care $untn$ărcina%i pe ca!ea a!e,erii $ă ndep!inea$că *unc%ii!e care $unt mai proprii dect a!tora. n ceea ce pri#eşte e,a!itatea ci#i!ă4 acea$tamer,e pnă !a $uprimarea deo$ebirii dintre $e?e *emei!e iau parte cudrepturi e,a!e !a adunarea poporu!ui6 e!e $er#e$c n armată4 !und parte a!ături de bărba%i !a e?erci%ii mi!itare i!nice.

Ct pri#eşte re,imu! economic4 ace$ta e$te potri#it e,a!ită%iiab$o!ute4 comuni$mu!ui. imeni nu are nimic a! $ău4 totu! e$te trecutn proprietatea $tatu!ui4 iar pentru ca munca $ă *ie p!ăcută4 cetă%enii!ucreaă pu%in şi numai n ace!e direc%ii care core$pund aptitudinii!or. acă nu e?i$tă proprietate indi#idua!ă4 nu e?i$tă nici *ami!ie.Acea$ta tinde $ă *acă din procreare (reproduc%ie) o che$tie de ordin pri#at4 ea *iind n rea!itate de ordin pub!ic. e aceea n Cetatea

10;



(oarelui nu e?i$tă !e,ături indi#idua!e permanente $ub *ormacă$ătoriei.

TEMA *I# GNDIREA POLITICĂ N EPOCAILUMINISMULUI +RANCEZ ŞI ITALIAN DIN SEC# *VIII

,# Ca<a4te<i9ti4a =ene<al> a =3n5i<ii ;oliti4e il6mini9tee6<o;ene'$te nece$ar $a $ub!iniem *aptu! ca ntre "mani$mu! $ec.

R+V>RV+ şi +!umini$mu! $ec. RV+++ $unt !e,ături directe şi$emni*icati#e ncrederea n puterea ra%iunii4 $ituarea omu!ui ncentru! e?i$ten%ei $ocia!e4 di$ocierea de <i$erică şi de re!i,ie ca*actori dominan%i ai #ie%ii $piritua!e etc. otuşi ntre "mani$m şi+!umini$m $unt şi deo$ebiri e$en%ia!e. -i un curent şi ce!ă!a!t $u$%incă !umea e$te con$truită pe bae umane şi ra%iona!e. ar +!umini$mu! nu numai $ub!iniaă *aptu! că uni#er$u! *iic şi mora!nu are #reo !e,ătură cu re!i,ia6 e! are şi o atitudine pronun%at critică

*a%ă de re!i,ie4 de practici!e <i$ericii şi a!e $!uMitori!or ei. işcarearena$centi$tă şi umani$tă era redu$ă !a ,rupuri re$trn$e de artişti şide $a#an%i4 adică de e!ita inte!ectua!ă. 'ra un *enomen $piritua!de#o!tat n preaMma unor cur%i princiare (mai a!e$4 ita!iene)4 aci#i!ia%iei ari$tocratice4 *ără iradieri n $traturi mai adnci a!e$ocietă%ii *umanitas nu era umanitatea *iecărui om4 ci reu!tatu!unui !un, şi di*ici! proce$ de autoeducare. +!umini$mu! mbră%işeaă

ideea de om ntr>o per$pecti#ă $ocia!ă mai !ar,ă. '! nu mai propuneun proce$ de $e!ec%ie ntre oameni4 nu creeaă o cate,orie de pri#i!e,ia%i4 o ari$tocra%ie a inte!i,en%ei4 ci mani*e$tă un $entiment bine#oitor pentru to%i $emenii4 pentru *iin%a umană4 n ,enere.

Dundamentu! teoretic a! re#o!u%ii!or moderne din $ec. RV++>R+R $>a baat pe religia protestantă (re#o!u%ii!e o!andeă şi en,!eă)$au pe ideo!o,ia ra%iona!i$tă4 !aică4 care de*inea +!umini$mu!. &rin+!umini$m $>a de#o!tat o ade#ărată re*ormă homocentrică4 prin

107



intermediu! căreia omu!4 ape!nd !a educa%ie şi cu!tură4 şi puteadobndi ade#ărata !ibertate. ocmai de aceea un atribut de baă a!ra%iunii i!umini$te re!a%iona !ibertatea cu proce$u! e,a!ită%ii4 cu

drepturi natura!e a!e omu!ui4 prin care $ocietatea4 şi autoritatea ei : $tatu!4 trebuiau or,aniate.

+!umini$mu! c!a$ic $>a de#o!tat n Dran%a4 unde4 ncepndcu critica #echiu!ui re,im şi a <i$ericii4 Vo!taire a propu$ unde$poti$m !uminat4 pentru nceput. '$te timpu! n careonte$Fuieu a rea!iat nece$itatea $eparării puteri!or n $tat(!e,i$!ati#ă4 e?ecuti#ă4 Muridică) tocmai n $copu! pre#enirii

de$poti$mu!ui ( Despre spiritul legilor ). +ar .>. /ou$$eau ae?primat a$pira%ii!e micii bur,heii ( Discurs asupra inegalităţiiîntre oameni4 Contractul social), Vom re%ine4 de a$emenea4 şi *aptu!că +!umini$mu! de#ine un *enomen paneuropean4 ră$pndindu>$e n+ta!ia4 ermania4 "A4 u!terior n {ări!e /omZne şi n /u$ia. ea!t*e!4 n +ta!ia4 +!umini$mu! nu a mai a#ut aceeaşi putere de iradiereşi $tră!ucire ca &enaşterea şi "mani$mu!4 dar $>a a*irmat totuşi princte#a *i,uri şi opere importante.

oua epocă #a purta denumirea de =poca ((ecolul ) -uminilor şi repreenta o perioada de rea! pro,re$ a! $piritu!ui uman4remarcndu>$e printr>o importan%ă e*er#e$cen%ă cu!tura!ă şiideo!o,ică. enumirea de Iluminism e$te e?p!icată şi prin *aptu! carepreentan%ii ace$tui curent demon$trau ncredere n ra%iunea umanăşi n capacitatea ei de a !umina !umea. /a%iunea şi pro,re$u!uni#er$a!4 $punea Vo!taire4 44mpin, nainte mer$u! i$toriei.

uminarea $e rea!ia4 n concep%ia !or4 prin intermediu! cu!turii4cunoaşterii şt educa%iei4 de aici reu!tnd şi ro!u! important care eraacordat şco!ii n =poca -uminilor . e *apt4 +!umini$mu! $>a adre$at n,enera! $ocietă%ii4 nu doar unor e!ite $ocia!e. n$ă termenu! de Iluminism a *o$t uti!iat pentru prima dată de $oltaire şi de 4oan6otfried *erder 4 de$pre care #om #orbi mai Mo$.

/epreentan%ii i!uminişti erau ,nditori de e?cep%ie care $>au preocupat de ce!e mai di#er$e prob!eme a!e epocii !or4 inc!u$i# de

108



a!cătuirea ra%iona!a a in$titu%ii!or po!itice n concordan%ă cu intere$e!e bur,heiei a*!ată n a$cen$iune. /e*!ec%ia a$upra $tatu!ui şi a$ocietă%ii $e a*!a n centru! *i!o$o*iei i!umini$te.

+!umini$mu! a#ea un caracter anti*euda!4 ra%iona! şiantiab$o!uti$t imprimat de $chimbări!e economice4 $ocia!e şi dementa!itate produ$e n 'uropa apu$eană n $ec. RV>RV+++. A$t*e!4c!a$a miM!ocie4 bur,heia4 *iind intere$ată de a*aceri!e comercia!e şimanu*acturiere nu era mu!%umită de pri#i!e,ii!e nobi!imii4 careopreau acti#ită%i!e $a!e economice. e$coperiri!e ,eo,ra*ice arăta$erăcă n ce!e!a!te continente e?i$tă $ocietă%i n care oamenii trăiau n

pace şi n%e!e,ere *ără preen%a unor re,imuri monarhice4 ceea ceridica n mintea unor ,nditori ntrebări de$pre po$ibi!itatea e?i$ten%eişi a a!tor $i$teme de ,u#ernare e*iciente. e$coperiri!e ştiin%i*ice4 maia!e$ n mecanică4 au du$ !a ideea că "ni#er$u! poate *i cuno$cut4 iar e#o!u%ia $a poate *i anticipată pe baa unor !e,i4 cu aMutoru! căroraera po$ibi!4 după cum dec!arau ,nditorii epocii4 ca şicomportamentu! oameni!or $ă poată *i de$cri$ de !e,i!e de$coperitede ştiin%ă4 aşadar şi $i$teme!e de conducere ar putea *i ana!iate şi

modi*icate pe baa unor !e,i. oi!e #a!ori a!e +!umini$mu!ui4 caracteru! !ui ra%iona! a reuşit

$ă conducă !a critica $i$tematica a $ocietă%ii pe p!an po!itic4 re!i,io$4economic şi $ocia!4 *o!o$ind di#er$e concep%ii doctrina dreptuluinatural (drepturi!e natura!e a!e indi#idu!ui4 !a #ia%ă4 !ibertate şi proprietate4 trebuiau $a *ie n concep%ia i!uminişti!or4 proteMate n#ederea e?i$ten%ei unei $ocietă%i care $ă tindă $pre per*ec%iune)4

teoria contractualistă (ierarhii!e $ocia!e şi ce!e re!i,ioa$e care erautipice unei $ocietă%i *euda!e a*!ate n dec!in4 ace$tea erau criticate4deoarece erau baate pe pri#i!e,ii moştenite prin naştere)4 deismul (deiştii4 $pre e?emp!u4 $pre deo$ebire de ateişti4 recunoşteaue?i$ten%a !ui umneeu4 dar numai drept caua primordia!ă auni#er$u!ui şi ne,au inter#en%ia di#inită%ii n de$*ăşurarea u!terioară ae#enimente!or4 ace$tea de$*ăşurndu>$e după anumite !e,i a!e naturii./e$pin,eau do,me!e re!i,ioa$e4 căutnd $ă de$copere n credin%ă un

109



nuc!eu ra%iona!4 care $ă ! apropie pe om de natură. Cei care erauadep%ii unor a$t*e! de idei cereau re$pectarea !ibertă%ii de conştiin%ă aoameni!or. u$%ineau ca !e,i!e din *iecare $tat $unt precedate de

dreptu! natura!4 care pre#ede *aptu! că oamenii $unt e,a!i prinnaştere) ş.a. Concep%ii!e şi idei!e i!uminişti!or erau ră$pndite prinintermediu! căr%i!or ( =nciclopedia !ui iderot şi dWA!embert)4 a! pre$ei4 a! di*erite!or $ocietă%i şi a$ocia%ii cu caracter cu!tura!>educati#(una dintre ace$tea *iind francmasoneria care a apărut n An,!ia4 şi aicărei adep%i $u$%ineau rea!iarea unei *raternită%i ntre oameni dinco!ode deo$ebiri!e e?i$tente ntre ei). umnd4 #om accentua *aptu! că

raţionalismul 4 materialismul şi deismul $unt ce!e mai principa!e*undamente teoretico>metodo!o,ice a!e i!uminişti!or europeni1. "rincipalele principii a!e ,ndirii i!umini$te $unt uni#er$u!

e$te *undamenta! ra%iona!4 n$emnnd că poate *i n%e!e$ doar prin$imp!u ra%ionament6 $e poate aMun,e !a ade#ăr prin ob$er#a%ieempirică4 prin *o!o$irea ra%ionamentu!ui şi a ndoie!ii $i$tematice6e?perien%a umană e$te *undamenta!a n%e!e,ere a ade#ăru!ui uman6acceptarea autorită%ii n !ocu! e?perien%ei e$te o ,reşea!ă6 toată #ia%a

oameni!or4 att $ocia!ă ct şi indi#idua!ă4 poate *i n%e!ea$ă n ace!aşi*e! ca şi !umea natura!ă6 o dată n%e!ea$ă4 #ia%a umană4 att $ocia!ă ctşi indi#idua!ă4 poate *i manipu!ată $au modi*icată aşa cum poate *imanipu!ată $au modi*icată şi !umea natura!ă6 i$toria umană e$te nmare parte o i$torie a pro,re$u!ui6 oamenii pot *i mai buni prineduca%ie şi prin de#o!tarea ra%iona!ă6 doctrine!e re!i,ioa$e nu au !ocn n%e!e,erea !umii etc.

'?i$tă4 de a$emenea4 două idei di$tincte n +!umini$mu!european re#o!u%ia ştiin%i*ică a du$ !a o mai buna n%e!e,ere a !umii*iice şi !a reor,aniarea ştiin%ei umane căreia i $e ap!ică ,ndireaştiin%i*ică. uma cunoştin%e!or omeneşti4 aşa cum erau e!e o*erite pub!icu!ui cititor n $ec. RV+++4 repreintă o rep!ică !a preten%ii!e<i$ericii cato!ice de a de%ine monopo!u! cunoaşterii.

1 A $e #edea 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 371>377.110



/# Il6mini9m6l ?<an4e7# Ca<le9 Monte9F6ie6C+!res Mo#tes/uieu (1;89>1755) prin opera $a o*eră un

$pectru !ar, de preocupări4 att ştiin%i*ice ct şi ideo!o,ice. A$t*e!4

(crisorile persane (172;) repreintă primu! $ău demer$ care>!$itueaă n tabăra antiab$o!uti$tă. ai triu4 apare !ucrarea de*i!o$o*ie a i$toriei %editaţii asupra cauzei măreţiei şi decadenţeiromanilor (173=)4 carte a$emănătoare prin a!ură şi intere$ cu !ucrarea!ui . Cantemir de$pre Creşterea şi de$creşterea +mperiu!uiBtoman. ucrarea $a *undamenta!ă4 Despre spiritul legilor (17=2)4!ucrare care a e?ercitat o mare in*!uen%ă a$upra ,ndirii po!itice4

Muridice şi a #ie%ii in$titu%iona!e a 'uropei moderne. upă doi ani e!ră$punde critici!or $ăi pub!icnd #părarea spiritului legilor . A$t*e!4e$te con$iderat4 a!ături de . achia#e!!i4 un a!t *ondator a! ştiin%e po!itice4 pe care a *erit>o de orice con$idera%ie teo!o,ică $au mora!ă4ca şi de orice meta*iică a naturii umane1.

etodo!o,ia ,nditoru!ui pu$ă !a baa cercetări!or $a!e $untre$pin,erea e!emente!or teo!o,ice4 autoru! a*irmndu>şi concep%iamateria!i$tă a e?p!icării rea!ită%i!or6 ne,area *ata!i$mu!ui şi a*irmarea

primatu!ui rea!ită%i!or #o!iti#e n determinarea re!a%ii!or $ocia!e6uti!iarea metodei i$torico>comparati#e6 caracteru! $i$tematic şi$i$tematiat a! concep%ii!or e?pu$e ş.a. '! e$te adeptu! !ibera!i$mu!ui4$u$%inătoru! determini$mu!ui ,eo,ra*ic şi de#o!tă o teorie paci*i$tă.

emeiu! doctrinei po!itico>*i!o$o*ice a !ui onte$Fuieu e$teteoria contractului social 4 pe care autoru! o acceptă cu anumitecomp!etări şi preciări4 ace$tea *iind conceptua!iarea teoriei n

ca!itate de baă metodo!o,ică4 rea!ind cercetarea apari%iei $tatu!uin ca!itate de proce$ i$toric6 de!imitarea $tatu!ui de $ocietate4 autoru!a*irmnd că con$tituirea $tatu!ui e$te rea!iată de către oameni care auatin$ $tarea de $ocietate6 concep%ia de$pre $tat4 potri#it căreia $tatu!repreintă un miM!oc a! !uptei cu o$ti!ită%i!e şi răboaie!e dintre

1 Vei "ne!e deta!ii de$pre ace$te teorii #ei tanciu,e!u -t. +$toriaidei!or po!itice. &. ++.<ucureşti4 20024 p. 82>87 XonlineY. nhttpSS*i!o$o*iepo!itica.*i!e$.Pordpre$$.comS2008S03S$te*an>$tanciu,e!u>idei>po!itice>2.pd* (citat 23.01.2011).

111



oameni6 contractu! $ocia! şi contractu! ci#i!4 re$pin,nd identi*icareacontractu!ui $ocia! cu contractu! Muridico>ci#i!4 iar ca ar,ument adu$n ace$t $en$ e$te şi natura con%inutu!ui contractu!ui $ocia! care

repreintă o rea!itate natura!>i$torică6 concep%ia ,u#ernării !e,i!or4arătnd că e$en%a contractu!ui $ocia! e$te adoptarea !e,i!or prinintermediu! cărora $unt re,!ementate re!a%ii!e dintre ,u#ernan%i şi,u#erna%i4 unde ,u#ernan%ii au ob!i,a%ia de a re$pecta cerin%e!ein$tituite att prin dreptu! natura!4 ct şi prin dreptu! #o!iti#6 prob!ema!ibertă%ii e$te cercetată prin pri$ma a două cate,orii (!ibertateanatura!ă4 pe care o caracterieaă drept reu!tat a! mani*e$tării $tării

pre$ocia!e4 şi !ibertatea po!itică4 care repreintă dreptu! de a *aceceea ce permite !e,ea) etc.&o!itica4 după onte$Fuieu4 pri#eşte or,aniarea $tatu!ui şi4

ndeo$ebi4 re,!ementarea raporturi!or dintre cei ce ,u#erneaă şi cei,u#erna%i. eritu! $ău principa! con$tă n po$tu!area principiu!ui!e,ită%ii. &rima ndatorire a omu!ui de ştiin%ă e$te4 după părerea $a4determinarea ace!or principii ,enera!e4 n !umina cărora $ă poată$tudia ra%iona! e#enimente!e4 pentru a de$ci*ra caue!e !ucruri!or şi a

$tabi!i !e,ături!e dintre e!e. n concep%ia $a e?i$tă4 aşadar4 legiobiective fundamentale care ,u#erneaă domeniu! i$toriei4 a! po!iticii4 eticii4 economiei şi care $unt pri#ite ca şi !e,i!e naturii. ea$emenea4 e! ncearcă $ă $urprindă spiritul legilor 4 adică tota!itatea*actori!or $au condi%ii!or ,eo,ra*ice4 po!itice4 p$iho!o,ico>$ocia!e4care determină con*i,ura%ia şi con%inutu! dreptului politic dintr>oanumită %ară.

'! $ub!iniaă ponderea *actori!or natura!i4 cu deo$ebire,eo,ra*ici şi c!imatici4 p!a$ndu>$e n !inia Ari$tote! : <odin. '! eracon#in$ că ornduirea po!itică determină şi $piritu! !e,i!or4 şicon%inutu! !e,i$!a%iei şi chiar poate *rna ac%iunea *actoru!ui,eo,ra*ic. A!ături de c!imă şi in$titu%ii!e po!itice e! recunoaşte şin$emnătatea a!tor *actori den$itatea popu!a%iei ar in*!uen%a!e,i$!a%ia4 după cum caracteru! !e,i$!a%iei e$te in*!uen%at şi de re!i,ie(creştini$mu!4 propo#ăduind b!nde%ea şi re$pectu! *a%ă de oameni

112



*a#orieaă o ,u#ernare moderată4 pe cnd i$!amu! mpin,e $prede$poti$m6 dintre re!i,ii!e creştine4 cato!ici$mu! mpin,e $premonarhie ab$o!ută4 pe cnd prote$tanti$mu! $e potri#eşte mai mu!t cu

o ornduire !iberă.'! *ormu!eaă ideea că nicio *ormă de ,u#ernămnt nu are o

#a!oare ab$o!ută. ocmai pentru că onte$Fuieu acordă o deo$ebităimportan%ă in$titu%ii!or po!itice4 e! $e opreşte cu aten%ie a$upra*orme!or $tatu!ui4 deo$ebindu>!e n *unc%ie de număru! per$oane!or care conduc4 dar mai a!e$ n *unc%ie de ceea ce e! numeşte natura guvernămîntului. &entru e!4 e?i$tă trei feluri de guvernămînt

repub!ican4 monarhic şi de$potic. u#ernămntu! repub!ican e$te ce!n care ntre, poporu! $au numai o parte a poporu!ui de%ine$u#eranitatea popu!ară6 ce! monarhic e$te ce! n care unu! $in,ur ,u#erneaă4 dar prin !e,i *i?e şi $tabi!e4 n timp ce n ,u#ernămntu!de$potic4 unu! $in,ur4 *ără o !e,e $au o ordine4 conduce numai prin#oin%a $au capriciu! $ău.

Ace$tea trei $unt4 $ă !e $punem4 ce!e trei *orme Mu$te de,u#ernare. ar *iecare *ormă de $tat şi are principiu! $ău motric

#ita!. &rincipiu! democra%iei e$te virtutea4 dar nu #irtutea mora!ă $auteo!o,ică4 ci ataşamentu! pentru bine!e ,enera!4 pe care unii !>aunumit chiar patrioti$m. %oderaţia e$te principiu! *undamenta! a!ari$tocra%iei4 pe cnd principiu! monarhiei e$te de$emnat a *i onoarea(tendin%a $pre onoruri4 dar cu pă$trarea independen%ei proprii4 purtătoarea principiu!ui onoarei *iind nobi!imea). e$poti$mu! $emen%ine prin teamă.

+deea *undamenta!ă a !ui onte$Fuieu e că !e,i$!a%ia depindede *orma de ,u#ernare. A$t*e!4 anumite !e,i $unt nece$are ndemocra%ie4 care nu con#in a!tor *orme de $tat4 a!te !e,i $unt nece$are$tatu!ui ari$tocratic şi a!te!e monarhiei. Ceea ce di*eră n ace$te*orme de ,u#ernămnt $unt !e,i!e de$pre educa%ie. e a$emenea4re!a%ii!e patrimonia!e $unt re,!ementate di*erit n *unc%ie de *orma de$tat. onte$Fuieu şi pune şi prob!ema caue!or care pro#oacătrecerea de !a o *ormă de $tat !a a!ta. '?p!ica%ia $a rămne năuntru!

113



binomu!ui natură : principiu4 ntruct e! crede că $chimbarea*orme!or de $tat e pro#ocată ce! mai ade$ea de in$u*icien%a $aue?ce$u! n n*ăptuirea principii!or de care %ine o *ormă $au a!ta.

Con$iderente!e $a!e de$pre importan%a in$titu%ii!or po!itice4de$pre $piritu! !e,i!or4 $unt !e,ate de ncercări!e de de*inire aesenţei libertăţii şi căi!or de ,arantare a ace$teia. ibertatea e$tedreptu! de a *ace tot ce !e,i!e n,ăduie e$te de*ini%ia prin care!ibertatea e$te n%e!ea$ă ca rea!iarea !e,a!ită%ii. otodată4 !ibertatea po!itică con$tă n $i,uran%a noa$tră $au ce! pu%in n credin%a noa$trăcă $untem n $i,uran%ă. Acea$tă $i,uran%ă e ,arantată prin domina%ia

!e,i!or n $tat. e,a!itatea apare ca !ucru! ce! mai important pentru un$tat !iber4 pentru că ea ,aranteaă !ibertatea po!itică. e aici şi$arcina *undamenta!ă a conducătoru!ui po!itic de a arăta miM!ocu! dea$i,urare a !e,a!ită%ii.

"n a$t*e! de miM!oc onte$Fuieu con$ideră a *i separaţiunea puterilor 4 pe care o apără urmndu>! pe ocNe. ă$im aici o$emni*icati#ă triadă care pune n !umină re$ortu! *undamenta! a! principiu!ui $epara%iunii puteri!or4 n%e!e$ prin $copu! $ău principa! de

a ,aranta !ibertatea prin a$i,urarea !e,a!ită%ii. &entru onte$Fuieu nu poate e?i$ta o ,u#ernare moderată dacă puteri!e nu $unt $eparate4 pentru că a!t*e! $tatu! de#iaă ine#itabi! $pre de$poti$m. onte$Fuieudi$tin,e n $tat trei puteri legislativă4 executivă şi 3udiciară, '$te$chema c!a$ică pe care o #a urma ntre,u! drept con$titu%iona!modern. Ace$te trei puteri4 $ub!iniaă ,nditoru!4 trebuie $ă apar%inăunor or,ane di*erite a!e $tatu!ui. ibertatea nu admite unirea a două

şi cu att mai mu!t a trei puteri n $nu! uneia şi ace!eiaşi puteri a$tatu!ui. upă părerea $a4 acea$tă ordine $e rea!ieaă n monarhiacon$titu%iona!ă unde puterea !e,iuitoare apar%ine repreentan%i!or poporu!ui4 monarhu! e puterea e?ecuti#ă4 iar curtea cu 3uri e or,anu!căruia i apar%ine puterea Mudecătorea$că. n idea!u! $ău po!itic decionte$Fuieu reproduce mu!te tră$ături a!e monarhiei con$titu%iona!een,!ee4 contemporane !ui.

11=



e#o!tndu>şi doctrina $epara%iunii puteri!or4 onte$Fuieuemite tea că puteri!e n $tat trebuie $ă $e echi!ibree reciproc4 deaceea nu trebuie $ă $e pună ntre e!e ,rani%e care ar !imita cu totu!

ame$tecu! unei puteri n acti#itatea a!teia. '! aprobă4 aşadar4 o a$t*e!de interac%iune a puteri!or pentru că4 chiar cu ri$cu! de a $e ntria$au *rna una pe a!ta4 acea$tă unitate şi co!aborare #a a#ea ca reu!tato mişcare armonioa$ă nainte. otuşi doctrina $epara%iunii puteri!or a!ui onte$Fuieu Mu$ti*ică men%inerea puterii re,a!e4 independentă de par!ament4 e?c!und n *apt puterea dep!ină a or,ane!or repreentati#e. e aceea /ou$$eau4 care dorea n*ăptuirea mai !ar,ă a

$u#eranită%ii poporu!ui4 a criticat idei!e !ui onte$Fuieu şi a re$pin$ principiu! $epara%iunii puteri!or. Vo!taire denumea opera !uionte$Fuieu codu! ra%iunii şi !ibertă%ii. e ştie că doctrina !uionte$Fuieu $>a re*!ectat şi n acte!e con$titu%iona!e a!e re#o!u%iei bur,hee din Dran%a. &rincipiu! $epara%iei puteri!or $>a o,!indit şi nCon$titu%ia "A4 $er#ind !a *undamentarea ideo!o,ică a primatu!ui preşedinte!ui şi ,u#ernu!ui *a%ă de in$titu%ii!e repreentati#e.

e ob$er#ă o poi%ie con$tructi#ă a !ui onte$Fuieu n

domeniu! re!a%ii!or interna%iona!e şi a dreptu!ui interna%iona!. '! $edec!ară pentru re$pectarea con#en%ii!or interna%iona!e şi $tabi!irea dere!a%ii prieteneşti ntre popoare. ea,ă po!itica e?ternă paşnică decaracteru! democratic a! re,imu!ui po!itic piritu! monarhiei e$terăboiu! şi cucerirea6 $piritu! repub!icii pacea şi modera%ia.onte$Fuieu condamnă cu indi,nare cuceriri!e co!onia!e a!eeuropeni!or4 e?terminarea de către ei a popoare!or co!onia!e4 mai a!e$

ac%iuni!e cuceritori!or $panio!i n umea ouă. '! $e re*eră4 dea$emenea4 !a metode!e de purtat răboiu! şi pre#ede că #or *iin#entate miM!oace şi mai crude de e?terminare a oameni!or dect ce!ecuno$cute pe #remea $a. i!itnd pentru re!a%ii paşnice ntre $tate4 e!acordă un ro! deo$ebit comer%u!ui. Comer%u!4 n #iiunea $a4 e$te$ur$a unor paci*icări a re!a%ii!or dintre oameni4 inten$i*icndcomunicarea ntre ei e*ectu! natura! a! comer%u!ui e$te a conduce

115



$pre mpăcare. Comer%u! e$te4 n ace!aşi timp4 !a ori,inea pro,re$u!uimora#uri!or4 arte!or şi ştiin%e!or şi chiar a po!iticii.

0# I5eile ;oliti4e ale il6mini9t6l6i ?<an4e7 Voltai<e!+<anoi9%Ma<ie A<o6et"Vot!ire (1;9=>1778)4 $criitor4 ,nditor i!umini$t4 pam*!eti$t4

i$torio,ra*u! o*icia! a! !ui udo#ic a! RV>!ea4 $imbo!u! $ec. RV+++.Bpera $a e?trem de #a$tă4 cuprinde nu#e!e4 $atire4 poeii4 pie$e deteatru4 !ucrări de i$torie4 *i!o$o*ie etc.4 toate ace$tea ndreptndu>$empotri#a inechită%i!or $ocia!e4 $uper$ti%ii!or4 into!eran%ei re!i,ioa$e.

Bpunndu>$e puterii4 bo,ă%iei şi pri#i!e,ii!or <i$ericii cato!ice4 ami!itat pentru !ibertatea cu#ntu!ui şi a ,ndirii şi e,a!itateacetă%eni!or n *a%a !e,ii. A $u$%inut ideea unei monarhii puternice4$priMinite de o e!ită de nobi!i educa%i. ntr>o a$t*e! de ,u#ernare4monarhu! ar *i condu$ cu n%e!epciune4 cu to!eran%ă4 puterea bi$erici!or şi a c!erici!or *iind contro!ată.

n timpu! e?i!ării $a!e $crie (crisori filosofice n care atacăab$o!uti$mu!4 c!eru! şi *i$ca!itatea4 opunnd re,imu!ui de$poti$mu!ui

*rance re,imu! par!amentar en,!e. Cea mai importantă operă*i!o$o*ică a $a e$te Dicţionarul filosofic. a adre$a <i$ericii $>ae?primat *oarte dur4 iar de$pre e?i$ten%a !ui umneeu a $pu$ cinic Dacă Dumnezeu nu ar exista. atunci ar trebui inventat . Aceeaşide$chidere a nre,i$trat>o şi n ne,area *anati$mu!ui4 a preMudecă%i!or4a pri#i!e,ii!or4 con$iderate $ur$e iner%ia!e n de#o!tarea !iberă a per$ona!ită%ii umane ca premi$ă pentru creşterea mora!ită%ii n #ia%a

ntre,ii $ocietă%i.e o mai mare popu!aritate $>a bucurat opera !ui Vo!taire =seu asupra moravurilor şi spiritului naţiunilor (175;). '! *o!o$eşten acea$tă amp!ă !ucrare termenu! de filosofia istoriei4 deşi !ucrarea4ca atare4 nu e$te una de *i!o$o*ie a i$toriei. 'a $e n$crie n tipo!o,ia!ucrări!or de i$toria ci#i!ia%ii!or. n *apt4 Vo!taire căuta $ă #a!ori*icerea!itatea i$torică dinco!o de *apta po!itico>mi!itară a ace$teia. '!acorda aten%ie prob!eme!or economice şi $ocia!e4 preintă a$pecte

11;



!e,ate de menta!itatea4 obiceiuri!e şi cu!tura popoare!or. "nii autorire#endică pentru Vo!taire pri#i!e,iu! de a *i *ormu!at prima oarăconcepţia modernă a istoriei4 a ace!ei i$torii care preintă tab!ou! şi

e?p!ica%ia ci#i!ia%iei.n 1728 a pub!icat prima $a !ucrare n proă4 binecuno$cute!e

(crisori filosofice4 n care a $ub!iniat e*ecte!e bene*ice a!e to!eran%eire!i,ioa$e. Via%a $punea e!4 nu trebuie trăită cu ,riMa *a%ă de răi4 ciaMutndu>i pe cei!a!%i $ă pro,re$ee4 prin ob%inerea unor reu!tate nştiin%ă $au n domeniu! arte!or. Acea$ta e$te unu! dintre Ma!oane!e,ndirii din perioada +!umini$mu!ui şi una dintre !ucrări!e care au

mode!at ,ndirea modernă.Cea mai ce!ebră carte a $a e$te Candide (1758)4 un $curtroman *i!o$o*ic4 n care tnăru! $au erou4 nai#u! Candide4 că!ătoreşte prin !ume4 $u*eră şi #ede tot *e!u! de necauri4 doar pentru a $e $punecă trăieşte n cea mai bună dintre toate !umi!e po$ibi!e. n ce!e dinurmă4 e! decide că unicu! mod de a *i *ericit e$te de a trăi !iniştit4nconMurat de *ami!ie şi de prieteni şi de a>şi cu!ti#a ,rădina(mintea şi $u*!etu!).

+dei!e po!itice a!e !ui Vo!taire $unt preente n $tare di*uă nntrea,a $a operă1. n$ă e! era con#in$ că ra%iunea $>a nă$cut n$eco!u! no$tru4 n An,!ia. '! re$pin,e re!i,ia care $e con*undă cu$uper$ti%ii!e4 *iind părtaşu! unei re!i,ii ra%iona!i$te (re!i,ia şiumneeu trebuie pă$tra%i ca miM!oc de a %ine oamenii n $upunere).&ot *i ,ă$ite şi a!te ,nduri #o!tairiene care #ieaă a$pecte!e po!iticea!e #ie%ii $ocietă%ii *rancee in$i$ta a$upra $ubordonării po!iticii

ra%iunii umane4 cerea !ichidarea dependen%ei *euda!e4 a*irma că!ibertatea e$te cea mai importantă !e,e natura!ă4 iar proprietariitrebuie ne$tra%i cu drepturi po!itice. ocietatea4 către care tindeai!umini$tu! *rance4 era o $ocietate n care principiu! de baă eraine,a!itatea $ocia!ă. +ar tran$*ormări!e $ocia!>po!itice din $ocietatetrebuie !e,ate de educa%ie şi de de#o!tarea ştiin%ei şi cu!turii. Ca*ormă de ,u#ernămnt e! pre*eră o monarhie !uminată (u!terior e$te

1 Vei Voicu!e$cu . Bp. cit.4 p. 98>100.117



con#in$ că ce! mai bun tip de $tat ar *i repub!ica)4 iar !a crma $tatu!uitrebuie $ă $e ,ă$ea$că un re,e !uminat4 un *i!o$o*4 care ar *inconMurat n acti#itatea $a de conducere4 de preidare a $tatu!ui de o

$uită de *i!o$o*i.

&# Con4e;Bia ;oliti4> 3n o;e<a l6i 2ean%2a4F6e9 Ro699ea6 3e!#)3!c/ues Rousse!u (1712>1778) critică instituţia

proprietăţii din $tarea precontractua!ă care4 n perioada re$pecti#ă4 acondu$ !a impunerea dreptu!ui *or%ei şi !a !upta continuă dintreoameni. n ace$t $en$4 e! pune n prim>p!an conceptul de contract

social 4 prin intermediu! căruia re$pectarea !e,i!or primeşte o Mu$ti*icare ra%iona!ă şi umană. ocietatea e$te nece$ară att ca ntre,4ct şi ca e!emente>indi#ii4 de#enind un ntre, $ocia!4 un or,ani$m$ocia!.

+ntere$u!ui de baă a! !ui /ou$$eau e$te ce! a! in$titu%ii!or po!itice4 prob!ematind moda!itatea de *ormare a $tatu!ui4 cu$peci*icitatea con$tituirii &epublicii4 teme care au *o$t inten$e?p!oatate din punct de #edere po!itic n !ucrarea Contractul social

(17;2) şi din punct de #edere educati# n !ucrarea =mil 1. &rincon%inutu! $ău4 contractu! $ocia! core$punde numai intere$e!or ce!or n$tări%i4 care n momentu! ncheierii ace$tui contract4 prin #ic!enie4au reuşit $ă>şi impună proprii!e intere$e cate,orii!or $ocia!e $ărace. nmomentu! ncheierii contractu!ui $ocia! au *o$t i,norate4 n ace$t *e!4intere$e!e maMorită%ii membri!or $ocietă%ii.

copu! contractu!ui $ocia! e$te a$i,urarea !ibertă%ii4

con$tituirea poporu!ui $u#eran. '$te #orba de$pre o n$trăinare a!ibertă%ii natura!e4 ne,arantată de nimic4 !ă$ată !a cheremu! *or%ei şi a! bo,ă%iei4 pentru a ob%ine n $chimb o !ibertate con#en%iona!ă,arantată prin contract. ocmai $u#eranitatea poporu!ui (care $ee?primă şi prin !e,e ca #oin%ă ,enera!ă) e$te cea mai $i,ură ,aran%ie adrepturi!or indi#idua!e. n ace$te condi%ii e$te reabi!itată concep%iaantică după care !ibertatea nu e$te dect $upunerea *a%ă de !e,i.

1 A $e #edea tanciu,e!u -t. Bp. cit. &. ++4 p. 88>9=.118



/ou$$eau şi dădea $eama că e$te nece$ar nu numai ca puterea$u#erană $ă apar%ină comunită%ii4 ci şi ca $arcini!e $ă *ie e,a!repartiate ntre to%i cetă%enii4 a$t*e! nct niciunu! $ă nu *ie a#antaMat

$au mpo#ărat n raport cu cei!a!%i.&otri#it !ui /ou$$eau4 proce$u!ui de con$tituire a $tatu!ui i>a

precedat etapa unei $tări natura!e *ericite4 care poate *i di#iată ndouă mari perioade pe parcur$u! ce!ei dinti perioade4 e?i$ten%aumană poate *i identi*icată cu pu!$u! naturii4 deoarece omu! era pur şi $imp!u $ă!batic4 căci #ia%a omu!ui $e reducea !a nece$ită%i!e !uinatura!e4 omu!ui ne*iindu>i cuno$cute comunicarea4 mora!itatea4

*undamente!e ra%iona!e e!e e?i$ten%ei6 cea de>a doua etapă e$tedemarcată prin con$tituirea $ocietă%ii. Apari%ia $ocietă%ii şi4 re$pecti#4a ce!ei de>a doua etape e$te determinată de mani*e$tarea caracteru!ui$ocia! a! omu!ui4 a tendin%ei omu!ui către o #ia%ă mai bună şi per*ec%ionarea une!te!or de muncă. A$t*e!4 şi *ac apari%ia *ami!ia şimora!itatea4 $e impune a,ricu!tura şi creşterea #ite!or4 iar datorităace$tora : proprietatea pri#ată şi4 n ace!aşi timp4 prime!e con*!icte.

Ana!ieaă critic (n Discurs asupra originii şi

fundamentelor inegalităţii dintre oameni4 1755) do,me!e monarhi$teşi ab$o!uti$te care con$ideră puterea monarhu!ui ntemeiată şi!e,itimă ca e*ect şi ca mani*e$tare a ra%iunii di#ine. Acea$tă puteree$te tocmai cea care Mu$ti*ică $c!a#ia4 n nume!e credin%ei4 ! $itueaă pe monarh ca !e,iuitor şi ! $itueaă dea$upra !e,i!or $ocia!e4 ! poi%ioneaă ntr>o autoritate natura!ă şi paterna!ă. &rin Discursul $ău,nditoru! *rance *ace o $i$tematiare teoretică a etape!or trecerii !a

$ocietatea ci#i!ă ($ocietatea omenea$că baată pe proprietatea pri#ată). n rea!itate4 $ocietatea ci#i!ă e$te un act #o!untar care $e$tabi!eşte ntre oameni. /ou$$eau4 pre!und idei!e prote$tante4 a pu$n di$cu%ie4 ntr>o moda!itate e*icientă şi ra%iona!ă4 ideea con$tituirii$tatu!ui prin $emnarea unui contract ipotetic ntre indi#ii. Contractu!$ocia!4 ca e*ect a! mani*e$tării $a!e4 pentru a *i ncheiat trebuie $ăcuprindă !a ni#e! procedura! două e!emente. "n e!ement e$teindi#idu!4 *iecare indi#id din $ocietate4 care renun%ă !a !ibertă%i!e $a!e

119



ne!imitate4 prin contractu! pe care ! ncheie. Ce! de>a! doi!ea e!emente$te $tatu! $tabi! care4 *ără a *i o ab$trac%iune4 e$te o putererepreentati#ă a ,arantării !ibertă%i!or cu care indi#idu!4 *iecare

indi#id4 rămne. '!ementu! ce! mai $emni*icati# a$upra căruia/ou$$eau in$i$tă $ubti! e$te ce! prin care puterea e$te a!ea$ă de către popor şi nu repreintă o putere impu$ă ca drept di#in4 ereditar $au dea!tă natură.

B tratare atentă şi ori,ina!ă n opera !ui /ou$$eau reidă nraportu! dintre !ibertate şi e,a!itate. &entru a n!ătura $tarea deine,a!itate şi $c!a#ie4 n care $e ,ă$eau oamenii4 e! propune un nou

contract $ocia! care ar cuprinde următoarea c!auă *undamenta!ă4comună pentru to%i indi#idu! cu tot ce are4 cu toate drepturi!e $a!e4 $ecedeaă comunită%ii. ',a!itatea de#ine a$t*e! baa !ibertă%ii. +deeae$te ,enia!ă şi e#ident pro,re$i$tă4 dar *undamentu! ei rămneab$tract>utopic (ntr>o $ocietate ntemeiată pe proprietatea pri#ată).ncă n Discurs asupra inegalităţii e! atra,e aten%ia a$upra ro!u!ui proprietă%ii pri#ate n ,enea ine,a!ită%i4 care4 !a rndu! ei4 repreintăterenu! de anu!are a !ibertă%ii. '! şi>a dat $eama că ace$t perico! nu

e$te n!ăturat nici după $tabi!irea contractu!ui $ocia!4 care in$tituie!ibertatea şi e,a!itatea n p!an po!itic. &entru /ou$$eau4 proprietatea pri#ată nu mai e$te pri#ită ca un dat natura!4 ci ca un produ$ i$toric.&uterea nu>i apare nici ca o e$en%ă teo!o,ică4 nici ca o con$truc%ie Muridică4 nici ca o cucerire mi!itară4 ci ca o $umă de intere$e. tatu!n$uşi e$te con$ecin%a apari%iei proprietă%ii pri#ate e! a *o$t creat de bo,a%i ($tatu! e?i$tent n rea!itate de#ine un miM!oc a! domina%iei ce!or

bo,a%i)4 printr>un contract de nşe!ăciune4 pentru a>şi apăra proprietă%i!e.'! e$te mpotri#a teoriei şi practicii $epara%iunii şi

echi!ibru!ui puteri!or pentru *aptu! că /ou$$eau nu crede n po$ibi!itatea echi!ibrării rea!e a puteri!or. '! $e ridică deci mpotri#ampăr%irii $u#eranită%ii n *or%ă şi #oin%ă4 n puterea !e,iuitoare şi ceae?ecuti#ă. Cei de procedeaă a$t*e! ,reşe$c4 re!e#ă /ou$$eau4 pentrucă iau drept păr%i a!e ace$tei autorită%i ceea ce nu repreintă dect

120



emana%ii a!e ei. '?i$tă o mare deo$ebire ntre /ou$$eau şionte$Fuieu. &entru ace$ta din urmă di*erite!e puteri a!e $tatu!uitrebuie men%inute $eparate4 pentru ca e!e $ă $e ponderee reciproc şi

$ă $e !imitee una pe a!ta6 $epara%iunea puteri!or nu e$te deci dect unmiM!oc de a !imita $u#eranitatea. copu! !ui /ou$$eau e$te e?act opu$.

'$en%a $u#eranită%ii *iind #oin%a ,enera!ă4 puterea !e,i$!ati#ănu e$te $u#erană4 iar toate ce!e!a!te pro#in din puterea !e,i$!ati#ă şitrebuie $ă>i *ie $ubordonate. Dina!itatea $epara%iei $tricte preconiatentre puterea !e,i$!ati#ă şi cea e?ecuti#ă e$te de a %ine puterea!e,i$!ati#ă !a adăpo$t de corup%ie. '$en%ia!u! ! repreintă principiu!

unicită%ii şi indi#iibi!ită%ii puterii $u#erane a poporu!ui ca unică piatră de teme!ie a unei autentice democra%ii. Acea$ta repreintă unadin mari!e $a!e contribu%ii !a e!aborarea teoriei democra%iei. /ou$$eauin$i$tă a$upra ideii că4 ntruct $u#eranu! trebuie $ă renun%e !ae?ercitarea nemiM!ocită a puterii e?ecuti#e4 e! trebuie $ă pă$treea$upra ace$tei puteri un contro! ri,uro$ şi $ă>şi reer#e dreptu! de a ore!ua cnd #a dori. Accentu! pu$ pe $tricta $ubordonare a,u#ernămntu!ui *a%ă de puterea !e,i$!ati#ă i!u$treaă ,eniu! po!itic a!

!ui /ou$$eau. A$t*e!4 n *i!o$o*ia po!itică4 e! rămne autoru! uneiori,ina!e şi in*!uente teorii de$pre democra%ie4 n corpu! căreiaradica!i$mu!4 ra%iona!i$mu! şi utopi$mu! $e mbină n mu!te puncte.

B con$ecin%ă directă a teoriei unicită%ii puterii e$te concep%iaa$upra raportu!ui dintre $u#eran şi ,u#ernămnt. /ou$$eau re$pin,etea !ui Jobbe$ şi a !ui ocNe după care in$tituirea ,u#ernămntu!uiar *i un contract (ce ar pre$upune an,aMarea ambe!or păr%i). '! in$i$tă

a$upra ideii că actu! prin care un popor $e $upune unor şe*i nu e$teun contract4 nu e$te dect o n$ărcinare4 n care ca $imp!i $!uMitori ai$u#eranu!ui ei e?ercită n nume!e !ui puterea pe care !e>a ncredin%at>o şi pe care e! o poate !imita4 modi*ica şi !ua napoi oricnd doreşte.rebuie deci ca puterea !e,i$!ati#ă $ă contro!ee puterea e?ecuti#ă(,u#ernămntu! $au admini$tra%ia)4 $ă *acă n aşa *e! nct $ă omen%ină n !imite!e *unc%iei $a!e4 a$t*e! ca ea $ă rămnă totdeauna$upu$ă #oin%ei ,enera!e.

121



Cnd trece !a ana!ia ,u#ernămntu!ui4 e! di$tin,e trei tipuri fundamentale4 n *unc%ie de *e!u! n care $u#eranu! ! con$tituiedemocra%ia4 ari$tocra%ia4 monarhia : după număru! ce!or care>!

e?ercită. C!a$i*icarea !ui /ou$$eau are cu totu! a!t n%e!e$ dect !acei!a!%i ,nditori4 ncepnd cu &!aton4 Ari$tote! $au . achia#e!!i.Aici a#em de>a *ace cu *orme de ,u#ernămnt cu e$en%ă comună4 poporu! *iind n toate cauri!e de%inătoru! puterii4 ntruct pentru/ou$$eau !e,itim e$te doar $i$temu! po!itic n care poporu! de%ine şie?ercită $u#eranitatea : democra%ia. emocra%ia e$te ,reu de ap!icat4ari$tocra%ia decade n o!i,arhie4 iar monarhia n de$poti$m6 cea mai

bună *ormă de ,u#ernare e$te cea n care $e pă$treaă pactu! #iabi!$ocia! ncheiat ntre popor şi şe*ii ,u#ernăminte!or4 n care !ibertateaşi puterea $unt !e,itime. +mportan%a cea mai mare o are ntrebareacon$tantă şi periodică4 prin adunări *rec#ente4 a poporu!ui a$upraa!e,erii ce!or care i ,u#erneaă.

u#ernămntu! ca putere e?ecuti#ă4 care trebuie $ă *iede$păr%it de puterea !e,iuitoare4 depinde de mărimea şi număru!!ocuitori!or $tatu!ui re$pecti#. Cu ct număru! !ocuitori!or e$te mai

mare4 cu att ,u#ernămntu! trebuie $ă *ie mai puternic şi trebuie $ă*ie e?ercitat de un număr mai mic de per$oane. Cu ct ,u#ernămntu!e$te mai puternic4 cu att $e reduce ,radu! de !ibertate a! oameni!or6$tate!or mici !e $unt $peci*ice ,u#ernăminte democratice : maMoritatea poporu!ui decide6 $tate!or medii !e $unt $peci*ice,u#ernăminte ari$tocratice : deciia apar%ine unui număr mic de per$oane6 $tate!or mari !e $unt $peci*ice ,u#ernăminte monarhice :

deciia apar%ine unui ma,i$trat unic6 e?i$tă şi ,u#ernăminte mi?te.e aceea nicio *ormă de ,u#ernare nu e$te per*ectă.

(# Il6mini9m6l italian# Giam8atti9ta Vi4o:i Ce7a<e $e44a<iaGi!"b!ttist! Vico (1;;8>17==) a *o$t un *i!o$o* ita!ian a!

i$toriei4 cu!turii şi dreptu!ui4 con$iderat ca şi <eccaria i!umini$t1. '! a

1 Voicu!e$cu . Bp. cit.4 p. 1=1>1=3.122



*ăcut o opera de pionierat4 introducnd anumite metode de !ucru şi propunnd cte#a principii ,enera!e. A$t*e!4 Vico a pu$ prob!ema po$ibi!ită%ii cunoaşterii n i$torie. '! a ră$pun$ poiti# !a acea$tă

prob!emă4 $ub!iniind n$ă că n i$torie nu $e pot *ormu!a !e,ită%i preci$e4 matematice. ar omu!4 ca cercetător a! proprii!or ac%iuni4 poate e?p!ica cu de$tu!ă probabi!itate proce$e!e i$toriei. '! a *ăcutdi$tinc%ie ntre ştiin%e!e care $e baeaă pe metode cantitati#e( ştiinţele naturii)4 şi ce!e care nu *o!o$e$c ace$te metode4 dar pot $ă*urniee cunoştin%e #a!ide ;istoria ca ştiin%ă a omu!ui n raport cuştiin%e!e naturii).

"na din opere!e $a!e principa!e : &rincipii!e unei ştiin%enoi : e$te con$acrată *ormu!ării4 ntemeierii şi de,aMării$peci*icu!ui ştiin%ei noi4 de$pre !umea i$torică a *apte!or4 crea%ii!or şi in$titu%ii!or omeneşti. outatea ei e$te re#endicată de Vico att n$en$ ab$o!ut4 ct4 mai a!e$4 ntr>un $en$ po!emic *a%ă de pre$upoi%ii!eşi $ti!u! ra%iona!i$t>deducti#4 matematiant n care $>a edi*icat paradi,ma cunoaşterii moderne (a naturii)4 i!u$trată de nume cae$carte$4 pinoa4 eibni etc.

n !ucrarea &rincipii de *i!o$o*ie a i$toriei con$ideră i$toriaca pe un reu!tat a! acti#ită%ii oameni!or. Ca *ondator a! teorieicic!u!ui i$toric4 Vico a ar,umentat e#o!u%ia natura!ă (*ărăinter#en%ia di#inită%ii) a $ocietă%ii pe baa unei !e,i uni#er$a!e ncon*ormitate cu care toate popoare!e !umii trec4 periodic4 prin trei stadii de dezvoltare4 *ără inter#en%ia i#inită%ii 1) #r$ta ei!or4 ncare puterea o de%in preo%ii4 şi $e mani*e$tă concret n menta!u!

co!ecti# de tip re!i,io$ : i core$punde $tatu! teocratic6 2) #r$taeroi!or4 caracteri$tică apari%iei $tatu!ui prin !aiciarea eşa!onu!uideciiona!4 ca urmare a in$titu%iona!iării unor proiecte de de#o!taren *unc%ie de intere$e!e ari$tocra%iei : $tatu! ari$tocratic şi 3) #r$taoameni!or n care oamenii $e recuno$c e,a!i de !a natură4 de*ineşte$tadiu! maturită%ii ci#ice caracteri$tică $tatu!ui democratic carede$chide era ra%iunii. upă parcur,erea inte,ra!ă a ace$tor $tadiiurmeaă o *aă de decaden%ă4 !a capătu! căreia $e reia cic!u!.

123



&e ace$t temei au *o$t con$tituite comunită%i!e orăşeneşti (detipu! ce!or ita!iene) şi monarhii!e. Vico #edea i$toria parcur,ndanumite trepte (#r$te) ca pe nişte proce$e con*orme cu ideea de

pro,re$. umai că *ae!e nu urmeaă un pro,re$ continuu a$cendent.upă parcur,erea unui cic!u ;corso) i$toria re#ine şi reia cic!uri!ede#o!tării $a!e. e produce ceea ce e! numea ricorso (re!uare acic!u!ui). ar nou! cic!u nu $e reia din ace!aşi punct4 nu e$te orepetare aidoma ce!ei precedente4 ci $e produce o re!uare pe $pira!ă ade#o!tării. Acea$tă idee a de#o!tării pe $pira!a şi a dia!ecticiicontradictorii a pro,re$u!ui $>au do#edit *ecunde n etape!e u!terioare

a!e abordării prob!eme!or de metodă şi de cunoaştere n i$torie.Vico n mu!te pri#in%e a anticipat sociologia ştiinţifică4ntemeiată de #, Comte. n p!anu! ,ndirii po!itice4 e! $>a mani*e$tatca ad#er$ar a! teoriei contractu!ui $ocia! şi a! n%e!e,erii tradi%iona!e adreptu!ui natura!. upă e!4 dreptu! nu $e naşte4 ci $e *ormeaă. tatu!($ocietatea po!itică) $>a con$tituit nu n baa tratatu!ui $ocia!4 ci pe baa bunu!ui $im%4 a! ideii de ade#ăr şi Mu$ti%ie. "!terior4 $ocietatea po!itică4 adică $tatu!4 a e#o!uat odată cu modi*icarea conceptu!ui de

Mu$ti%ie4 iar *orma $tatu!ui şi a ,u#ernării a core$pun$ naturii popu!a%iei ,u#ernate. +dei!e $a!e Muridice $unt e?pu$e n !ucrareae$pre principiu! unic a! uni#er$u!ui Muridic (1720)4 iar ce!e po!itice : n &rincipii!e unei ştiin%e noi de$pre natura comună ana%iuni!or (1725).

Ce*!re 4ecc!ri! (1738>179=) a *o$t un i!umini$t4 Muri$t4economi$t şi pub!ici$t ita!ian4 conducătoru! or,ania%iei ocietatea

pumnu!ui. '! şi e?prima dorin%a ca !e,i!e $ă>şi ,ă$ea$că ori,inea nra%iune4 $copu! prim a! !e,i!or *iind de a a$i,ura cea mai mare*ericire !a cei mai mu!%i. &rin ace$t act de acuare a !e,i$!a%ieie?i$tente pe atunci4 $criitoru! dema$ca cruimea !e,i!or4 inumanitatea proceduri!or4 arbitrariu! Mudecători!or. '! con$idera că ,ra#itatea unuide!ict trebuie $tabi!ită n *unc%ie de preMudiciu! $ocia! cauat. edec!ara mpotri#a ace!ora ce con*undă ideea de Mu$ti%ie cu a$primea şi$ă!băticia4 mpotri#a $i$temu!ui inchiitoria! şi torturii4 a pedep$ei cu

12=



moartea. e*iind niciodată indi*erent *a%ă de ine,a!itatea şinedreptatea $ocia!ă4 <eccaria critica ce! mai ade$ea pe nobi!i4 c!ericişi pri#i!e,ii!e acordate !or4 con$acrnd e,a!itatea $ocia!ă pedep$e!e

trebuie $a *ie ace!eaşi pentru primu! şi pentru u!timu! cetă%ean.Bpera Despre infracţiuni şi pedepse a !ui Ce$are <eccaria a

*o$t $cri$ă n a doua Mumătate a $ec. a! RV+++>!ea4 n condi%ii!en*!oririi +!umini$mu!ui4 a *i!o$o*iei materia!i$te şi a $ocia!i$mu!uiutopic. Cartea !ui cuprinde patrueci şi doua de capito!e4 capito!e princare4 preentnd di*erite *orme de pedep$e4 c!a$i*icnd in*rac%iuni!e şie?p!icndu>!e pe *iecare n parte4 ncearcă $ă demon$tree

#eridicitatea principii!or $a!e şi a!e cruimii ace!or #remi. Carteancepe cu un citat din <acon *o!o$it drept motto n orice !ucruri mai,re!e nu e$te de aşteptat ca cine#a $ă $emene şi $ă cu!ea,ă n ace!aşitimp4 ci e$te nece$ar ca4 printr>o pre,ătire4 !ucruri!e $ă $e coacătreptat. <eccaria şi dădea $eama de amp!oarea tran$*ormări!or preconiate şi de noutatea !or şi şi a$uma ro!u! de a contribui !aacea$tă pre,ătire nde!un,ată4 dar nece$ară.

<eccaria şi>a oprit aten%ia e?c!u$i# a$upra dreptului penal 4

prin opera $a atacnd bae!e Mu$ti%iei pena!e *euda!e4 pornind de !aidei!e $a!e a$upra ori,inii dreptu!ui de a pedep$i şi a$upra*undamentu!ui ace$tui drept. &entru e!4 ca şi pentru maMoritatea*i!o$o*i!or din epoca re$pecti#ă4 ori,inea reida n contractu! $ocia!4teorie ce $e n*ă%işeaă $ub trei *orme prima4 ca drept de apărare ceapar%ine indi#idu!ui şi pe care ace$ta !>ar *i cedat n momentu! intrăriin $ocietate6 a doua : dreptu! natura! a! indi#idu!ui de a ap!ica o

pedeap$ă a,re$ori!or4 drept tran$mi$ $ocietă%ii6 a treia : indi#idu! ar *icedat $ocietă%ii att dreptu! !ui natura! de apărare4 ct şi dreptu! de a pedep$i n cau! ncă!cării !e,i!or prin contractu! $ocia!.

n !e,ătură cu temeiu! dreptu!ui de a pedep$i4 <eccariacon$idera că nimeni nu a cedat n mod ,ratuit o parte din !ibertatea$a n #ederea bine!ui pub!ic6 nece$itatea e cea care i>a con$trn$ peoameni. nmănuncherea ace$tor por%iuni care $unt ce!e mai mici cu

125



putin%ă *ormeaă temeiu! dreptu!ui de a pedep$i6 tot ce e mai mu!te$te abu4 nu dreptate4 e$te *apt4 nu drept.

A#nd o poi%ie critică *a%ă de $i$temu! $ocia! e?i$tent4 *a%ă

de puterea re,a!ă4 <eccaria #edea $o!u%ia capabi!ă $ă a$i,ure acea*ericire şi bună$tare ,enera!ă şi a*irmarea dep!ină a per$ona!ită%iiumane n per$oana monarhu!ui !uminat. Diind părtaş a! teorieidreptu!ui natura! şi a! doctrinei contractua!i$te4 e! con$idera căoamenii4 pentru a>şi or,ania #ia%a4 $>au unit n $tat4 Mert*ind une!e!ibertă%i natura!e a!e !or şi de aceea in*rac%iuni!e $unt nă$cute de$ocietatea contemporană. '! ob$er#ă că !e,i!e naturii %inte$c *ericirea

pentru mu!%i4 iar $copu! ,u#ernării ar trebui $ă ducă către *ericire şi!ibertate. otodată4 e! con$idera că proprietatea pri#ată e$te caua$ărăciei şi ine,a!ită%ii dreptu! !a proprietate i *ace pe unii bo,a%i4 iar pe a!%ii : $ăraci. <eccaria nu propune a!tce#a pentru ieşirea dinimpa$4 dect !uminarea poporu!ui4 o educa%ie mai bună pentru to%i.

TEMA *II# GNDIREA POLITICĂ A ILUMINISMULUI

GERMAN N SEC# *VII%*VIII

,# I5eolo=ia il6mini9t> =e<man>+dei!e i!umini$mu!ui en,!e şi *rance au pătrun$ şi n

ermania4 dar aici n parte din caua $itua%iei $ocia!>po!itice cu totu!$pecia!e de accentuată napoiere *euda!ă4 n parte datorită nc!ina%ii!or $peci*ice $piritu!ui ,erman4 ace$te idei nu $e traduc ntr>o mişcare att

de n$u*!e%ită ca n An,!ia $au n Dran%a. acă n Dran%a4 $ub in*!uen%ahotărtoare a ,ndirii en,!ee a !ui ocNe şi Jume4 a !ui ePton4 adeişti!or4 *i!o$o*ia !umini!or a primit un caracter empiri$t4 natura!i$t şi$ocia!4 n ermania ea #a n*ă%işa un cu totu! a!t tab!ou. Aici *i!o$o*ia!umini!or $tă $ub in*!uen%a predominantă a !ui eibni din care şi$coate $e#e!e hrănitoare6 ea $e #a men%ine n !imite!e unui caracter ra%iona!i$t4 dar marcat de puternice e#aiuni mi$tico>re!i,ioa$e4 preocupată inten$ de prob!eme teo!o,ice de care nu $e #a putea rupe.

12;



/ea!indu>$e printr>o mişcare ce nu tinde către o ră$turnarere#o!u%ionară a $itua%iei $ocia!>po!itice e?i$tente4 +!umini$mu! ,erman$e mu!%umeşte $ă ncerce o *undamentare meta*iică şi $pecu!ati#ă4

ab$tractă4 a po$ibi!ită%ii de a ame!iora con%inutu! ei $piritua!.A$t*e!4 +!umini$mu! ,erman con$tituie n con%inutu! $ău

e$en%ia! un re*!e? a! ce!ui *rance4 din care mprumută ra%iona!i$mu!4şi a ce!ui en,!e4 din care şi n$uşeşte empiri$mu!. Daptu! că e! $eaşeaă $ub $piritu! tute!ar a! unui ,eniu de ntindere encic!opedicăcum a *o$t eibni i a$i,ură4 de !a nceput4 şi o e#identă notăra%iona!ă4 care $e #a accentua mai a!e$ către perioada $a de $*rşit4

tran$*ormndu>$e apoi ntr>o ade#ărată mişcare de ridicare cu!tura!ăna%iona!ă (n *runte cu Jerder).'$te de notat şi *aptu! că !a inter$ec%ia $ec. RV++>RV+++

(amuel "uffendorf 4 Cristian 9omasius şi Cristian Eolff $untcon$idera%i purtătorii +!umini$mu!ui ,erman. "!timu! dintre aceştia4Ho!*4 e$te con$iderat conducătoru! $piritua! a! +!umini$mu!ui ,ermande dinainte de Gant4 care n !ucrări!e $a!e (nduri n%e!epte de$preac%iuni!e oameni!or şi re%inerea de !a ac%iuni4 nduri n%e!epte

de$pre #ia%a $ocia!ă a oameni!or ş.a.) apără tea că puterea ab$o!ută4monarhică4 pentru a nu de,enera n tiranie4 trebuie $ă *ie n,rădită deanumite !e,i4 de o anumită adunare repreentati#ă. &e !n,ă *aptu! căace$ta era adeptu! teoriei contractu!ui $ocia!4 to%i aceşti trei ,nditorii!uminişti au de#o!tat şi n#ă%ătura de$pre dreptu! natura! !acondi%ii!e $peci*ice a!e ermaniei de atunci.

+!umini$mu! ,erman #a *i deturnat ntr>o direc%ie puternic

marcată na%iona!4 *ormndu>$e şi mişcarea !iterară anti*euda!ăDurtună şi A#nt4 condu$ă de *erder . eşi $e a*!a n centru!'uropei apu$ene şi era nconMurată de $ocietă%i n care capita!i$mu! şi*ăcu$e $im%ită preen%a ncă din $ec. a! RV++>!ea4 cum era cau!Dran%ei4 +ta!iei4 An,!iei $au {ări!or de o$4 ermania !a acea #remeera o %ară a,rară napoiată n care dominau re!a%ii!e de produc%ie*euda!e4 iar ce!e capita!i$te abia $e năşteau4 e#o!uau !ent pe ca!eare*orme!or. a acea$ta $e adău,a puternica *ărmi%are teritoria!ă şi

127



po!itică a $ocietă%ii ,ermane n pe$te 300 de $tătu!e%e şi 50 de oraşecu admini$tra%ie şi conducere proprie. B a$emenea e#o!u%ie a #ie%ii$ocia!e n ermania nu a răma$ *ără con$ecin%e4 ci ea şi #a pune

amprenta a$upra ntre,ii de#o!tări $ocia!e4 inc!u$i# a$upra ,ndirii şi practicii po!itice cărora !e #or imprima caracteri$tici $peci*ice

1. &roce$u! de de$compunere a re!a%ii!or *euda!e şi de trecere!a capita!i$m a nceput mai triu n $ocietatea ,ermană dect n'uropa apu$eană4 $>a de$*ăşurat !ent pe ca!ea re*orme!or4 *apt ce an,reunat şi a a*ectat acumu!area primiti#ă a capita!u!ui4 $tructura şimai a!e$ #o!umu! ace$tuia şi a permi$ perpetuarea n ,ndirea şi

practica $ocia!ă şi4 n $pecia!4 n cea po!itică a numeroa$e e!emente şicaracteri$tici ce %ineau de #echea $ocietate şi mai pu%in de nou! modde produc%ie capita!i$t.

2. &er$i$ten%a puternică şi pre!un,ită a *euda!i$mu!ui a a#utca e*ect o $!abă de#o!tare indu$tria!ă şi4 n con$ecin%ă4 şi a pături!or $ocia!e şi n primu! rnd a bur,heiei care repreenta o *or%ă $ocia!> po!itică etero,enă4 inacti#ă şi incapabi!ă $ă $e impună n #ia%a $ocia!ăşi $ă>şi a$ume re$pon$abi!itatea de a pre!ua conducerea n $tat.

<ur,heia ,ermană a *o$t incon$ec#entă n !upta mpotri#a*euda!i$mu!ui şi de aceea a *o$t ne#oită $ă ape!ee !a un compromi$$ocia!>po!itic cu nobi!imea şi ab$o!uti$mu! monarhic. Acea$tămoda!itate de trecere !a capita!i$m pe ca!ea re*orme!or !ente4nee$en%ia!e şi prin compromi$uri4 cuno$cută şi $ub nume!e de ca!eapru$acă4 a pre!un,it a,onia *euda!i$mu!ui4 ntriind n $chimbe#o!u%ia şi con$o!idarea capita!i$mu!ui4 a in$titu%ii!or4 a $piritua!ită%ii

po!itice şi ideo!o,ice a*erente ace$tuia.3. napoierea economică şi po!itică a ermaniei din acea$tă perioadă4 ro!u! minor a! bur,heiei n #ia%a $ocia!ă a in*!uen%at att+!umini$mu! ,erman4 ct şi ,ndirea şi practica po!itică ce decur,eadin ace$ta. &e !n,ă tră$ături!e comune cu +!umini$mu! din %ări!e'uropei apu$ene4 ce! ,erman #a cumu!a cte#a tră$ături di$tincte

a) deşi $piritua!itatea ,ermană din acea$tă perioadă a bene*iciat de $er#icii!e unor repreentan%i de $eamă ca Jerder4

128



e$$in,4 chi!!er4 oethe ş.a.4 +!umini$mu! a *o$t mbră%işat de pu%iniinte!ectua!i4 iar aceştia mi!itau pentru rea!iarea unor re*orme!imitate4 nee$en%ia!e şi care4 de re,u!ă4 #iau a$pecte $ecundare a!e

#ie%ii $ocia!e4 cum ar *i mora!a4 re!i,ia şi4 ntr>o mică mă$ură4 #ia%a po!itică6

b) pentru a nu>şi ridica mpotri#ă reac%iunea *euda!ă şiab$o!uti$mu! monarhic4 i!uminiştii ,ermani şi>au *ormu!at critici!e şiop%iuni!e de de#o!tare $ocia!>po!itică ntr>o *ormă ab$tractă4 re%inutăşi *i!o$o*ică dominată n mu!te cauri de con$er#atori$m şiantidemocrati$m4 *apt ce a *ăcut ca acea$ta $ă nu *ie percepută şi

n%e!ea$ă de ma$e!e popu!are şi4 n con$ecin%ă4 $ă nu *ie $u$%inută deace$tea6c) deşi teoretic to%i ,nditorii perioadei moderne ,ermane

(Gant4 Dichte4 Je,e! ş.a.) au *o$t adep%i ai idei!or re#o!u%iei *ranceede !a 17894 $!ăbiciunea economică şi po!itică a bur,heiei4 tendin%a eide compromi$ cu #echea c!a$ă şi monarhia ab$o!ută au *ăcut ca niciunu! dintre aceştia $ă nu *ie adeptu! n*ăptuirii !or n practică. A$t*e!$pu$4 idei!e re#o!u%iei *rancee erau numai teoretic acceptate4 e!e nu

trebuiau n$ă $ă aibă nicio !e,ătură cu practica po!itică4 cu ne#oi!econcrete a!e oameni!or şi mai a!e$ cu $chimbarea $ocia!ă6

d) $!ăbiciunea economică şi po!itică a bur,heiei ,ermane a*ăcut ca acea$ta $ă nu *ie n mă$ură $ă>şi creee şi promo#ee oideo!o,ie po!itică proprie4 iar ,ndirea po!itică modernă ,ermană $>a*ormat şi mani*e$tat n cadru! *i!o$o*iei ca *i!o$o*ie po!itică. &e !n,ă*aptu! că n mu!te cauri ea nu a core$pun$ cu intere$e!e şi a$pira%ii!e

ma$e!or4 aceeaşi ,ndire nici nu a *o$t percepută şi n%e!ea$ă deace$tea4 nu au mbră%işat>o şi nici nu au $priMinit>o.

/# Con4e;Biile ;oliti4e ale il6mini:tilo< =e<mani Lei8ni7:i Ke<5e<Gott$ried 5i+e" Leib#i* (1;=;>171;)4 ntemeietoru!

i!umini$mu!ui ,erman4 e$te ace! ,nditor care $u$%inu$e că $u*!etu! nue$te per*ect dect rea!ind pa$aMu! de !a con*uie !a !umină4 iar

129



$mbure!e ace$tui pro,re$ e$te $ădit chiar n natura $piritua!ă4 eternă aomu!ui.

'! a *o$t un important om de $tat4 Muri$t şi dip!omat4 con$i!ier

a! !ui &etru + pe prob!eme de ştiin%ă4 pe care ! #a aMuta $ă n*iin%eeAcademia de -tiin%e a /u$iei4 iar pe . Cantemir : $ă de#inămembru a! Academiei din <er!in (171=)4 !a $u,e$tia căruia #a $crie Descriptio %oldaviae (171;). Ca om de ştiin%ă4 a a#ut un ro! maMor n*ondarea Academiei din &ru$ia (1700)4 *iind şi primu! ei preşedinte.'! a meditat de$pre crearea unei comunită%i interna%iona!e a$a#an%i!or4 a unui *e! de repub!ică ştiin%i*ică cu drepturi po!itice4 cu

editarea unei #a$te =nciclopedii a ştiinţelor .n acti#itatea de $tat4 n !ucrări!e ştiin%i*ice4 n concep%ii!e$a!e po!itice eibnit a e?primat şi promo#at intere$e!e bur,heiei,ermane din perioada acumu!ării primiti#e a capita!u!ui. '! a *o$t4totodată4 şi ce! care a de$chi$ drumu! compromi$u!ui dintre bur,heia,ermană şi *euda!itate4 ncercnd $ă ob%ină drepturi economice şi po!itice pentru acea$ta şi mi!itnd pentru o po!itică a ab$o!uti$mu!ui!uminat.

'!emente!e de dia!ectică din concep%ia *i!o$o*ică a !uieibni (n %onadologie)4 ra%iona!itatea4 !o,ica pe care $>a baat ncercetarea ştiin%i*ică au in*!uen%at şi concep%ia $a po!itică. in acea$tă per$pecti#ă4 e! a *ăcut o puternică propa,andă modu!ui de produc%iecapita!i$t4 con$iderndu>! $in,ura a!ternati#ă a pro,re$u!ui $ocia!.eibnit a !e,at ideea unită%ii na%iona!e a tuturor ,ermani!or de nou!mod de produc%ie capita!i$t4 de rea!iarea $a.

n !ucrarea 9eodiceea (,r. teos : di#in)4 care poartă nunumai un caracter *i!o$o*ic4 ci şi po!itic4 autoru! ,erman ncearcă $ăconci!iee e?i$ten%a rău!ui ($u*erin%e4 răboaie4 i$pite) !a ni#e!u!umanită%ii cu bună$tarea $a ori,inară. otodată4 e! demon$treaăimperioa$a nece$itate a !ibertă%ii umane.

Conştient de ro!u! re!i,iei n $ocietatea ,ermană din acea#reme4 dar adept a! noii de#o!tări $ocia!e4 a! to!eran%ei re!i,ioa$e4

130



eibni a ncercat $ă adaptee re!i,ia !a noua $ocietate n de#enire4 $ămpace ştiin%a cu re!i,ia4 *i!o$o*ia cu teo!o,ia.

eibni are un #a!oro$ aport şi !a apari%ia $ocio!o,iei prin

de*inirea $ocietă%ii ca un macroco$mo$ cu ,rupări mu!tip!e4 une!eechi#a!ente ntre e!e4 dar di$pu$e n $pa%iu! $ocia! n ierarhii #ariabi!e.n contro#er$e!e care $e #ehicu!au n epocă4 e! a inter#enit pentru an!ătura preMudecata con*orm căreia $ocietatea ,!oba!ă ar *i identicăcu $tatu!.

3o+!## Gott$ried vo# Herder (17==>1803)4 i!umini$t,erman4 teoreticianu! mişcării !iterare de prote$t Durtună şi A#nt

(curent romantic ,erman *ormat din poe%i4 a! căror $piritnoncon*ormi$t ,ă$eşte ecou n *rămntări!e $ocia!e a!e timpu!ui şianimat de idea!uri!e na%iona!e4 mi!ita pentru natura!e%e şi pentrua*irmarea $en$ibi!ită%ii şi a ,eniu!ui)4 a !ă$at o moştenire cu!tura!ă bo,ată (33 de #o!ume)4 printre care şi o $erie de $tudii şi re*!ec%iireunite $ub tit!u! Idei asupra filosofiei istoriei omenirii (178=>1791).

n opere!e $a!e Jerder4 bandu>$e pe no%iunea pro,re$u!uin natură4 a de#o!tat concep%ia pro,re$u!ui n i$toria $ocietă%ii4

acea$ta *iind o continuitate directă şi *irea$că a e#o!u%iei naturii4 iar di#er$e popoare n de#o!tarea !or con$tituie o #eri,ă n a$cen$iunea$ocietă%ii. A$t*e!4 e! combate haardu! propa,at de *ata!işti că totu!e$te prede$tinat.

odu! de or,aniare $ocia!ă e$te4 după Jerder4 reu!tatu!acti#ită%ii oameni!or4 iar trepte!e ace$tei or,aniări $unt *ami!ia4 puterea Mudecători!or a!eşi şi a conducători!or mi!itari4 precum şi

puterea de$potică care $e tran$mite prin moştenire.n opinia $a4 na%iunea con$tituie cadru! natura! n care $ede*ineşte omu! şi cu!tura $a. '! a mi!itat mpotri#a di$criminări!or cu!tura!e şi a mpăr%irii popoare!or n ce!e $uperioare şi n ce!ein*erioare4 propa,nd tea *ormării conştiin%ei na%iona!e a poporu!ui,erman şi *ormnd cerin%a uni*icării $tătu!e%e!or ntr>un $tat unic,erman. A$t*e!4 e! e$te con$iderat drept părinte a! na%iona!i$mu!ui.

131



Jerder a a#ut un ro! de animator a! cu!turii. '! a *o$t un$pirit n continuă mişcare4 dar nu a ntocmit opere nche,ate şiunitare a$upra naturii4 a$upra omu!ui şi umanită%ii4 a popoare!or4 a

obiceiuri!or şi !imbii ace$tora4 a pro#iden%ei şi nece$ită%ii n i$torieşi4 de$i,ur4 a căi!or $pre pro,re$ a! oameni!or4 a puteriitran$*ormatoare a ra%iunii4 a #a!ori!or cu!tura!e a!e popoare!or.

otuşi n ana!ia i$toriei4 Jerder reie$e din *aptu! căde#o!tarea i$torică poartă un caracter a$cendent4 n$ă mer$u! ei nuimprimă o !inie dreaptă4 *iind ,enerată de mari epoci şi popoare(',iptu!4 &er$ia4 recia $au /oma antică). '! reie$e n cercetarea $a

şi din determini$mu! ,eo,ra*ic4 n$ă omu! nu e$te un produ$ a!mediu!ui4 pentru că popoare!e de#o!tate pot $chimba şi c!ima.ubiectu! de#o!tării i$torice4 con$ideră ,nditoru!4 ! con$tituie per$ona!ită%i!e i$torice $imp!e4 iar pro,re$u! n $ocietatea umană e$tecondi%ionat mai mu!t de in#en%ii şi cunoştin%e noi. "nu! din *actoriin de#o!tarea i$toriei umane e$te tradi%ia4 adică pă$trarearea!iări!or trecutu!ui şi de#o!tarea !or inten$ă n continuare.

+ma,inea !ui Jerder a$upra i$toriei admite4 pe de o parte4

caracteru! uni#er$a! a! $ub$tan%ei umanită%ii4 dar pe de a!ta parte4 e!acordă aten%ie $peci*icu!ui #ie%ii popoare!or4 aportu!ui ace$tora !ae$trea umanită%ii. '! crede n puterea de crea%ie a *iecărui popor4cheamă !a $tudierea $piritu!ui !or $pre a *i corect n%e!e$e. A atra$aten%ia a$upra $emni*ica%iei popoare!or $!a#e n #ia%a 'uropei şi a$u$%inut ideea de a *i adunate comori!e crea%iei arti$tice a!e ace$tora.n ,enere4 Jerder a *o$t $en$ibi! !a tot ce punea n e#identa ,eniu!

creator a! popoare!or4 indi*erent că ace$tea erau mari $au mici. &rin$impatia pentru ma$e!e popu!are şi pentru popoare!e oprimate4 prinintere$u! pentru ideea de $peci*ic a! na%iuni!or4 dar şi pentru $piritu!uni#er$a! a! umanită%ii4 prin credin%a n mişcarea omenirii pe !inia pro,re$u!ui şi a per*ec%ionării $ocietă%ii4 ca şi a indi#ii!or. Jerder a!ă$at o operă care a ,ă$it reonan%ă n cercuri!e cu!tura!e din toată'uropa.

132



0# Te7ele ;oliti4e ale il6mini:tilo< =e<mani Le99in=S4ille< :i GoeteGott+od Ep+r!i" Lessi#& (1729>!781)4 i!umini$t şi poet4

dramatur, şi *i!o$o* ,erman. Diind un $pirit critic !ucid4 pătrunător4optimi$t şi independent4 e$$in, a ndrumat #ia%a cu!tura!ă ,ermană pe drumuri noi. '! nu a e!aborat un $i$tem *i!o$o*ic4 dar prin ntrea,a*or%ă $piritua!ă a măre%iei per$ona!ită%ii $a!e4 prin toate opere!e $a!e aac%ionat pentru a impune ace! c!imat de !ibertate $piritua!ă n careidei!e +!umini$mu!ui şi>au putut do#edi rodnicia !or.

e$$in, era adeptu! dreptu!ui natura! a! omu!ui indi*erent de

apartenen%a $ocia!ă $>au re!i,ioa$ă. &rin ncercarea de a apropiaempiri$mu! de ra%iona!i$m4 e! *i?eaă tema centra!ă a ,ndirii,ermane a #remii4 crend acea atmo$*eră *i!o$o*ică n care #a apăreaGant.

eoria $a mora!ă a i$toriei4 baată pe credin%a n pro,re$u!mora! a! umanită%ii4 e$te e?primată n !ucrarea 'duca%ia ,enu!uiomene$c4 n care e! #i$a !a o $ocietate #iitoare !iberă de oricecon$trn,ere4 n care re!i,ia #a ceda n ntre,ime !ocu! ra%iunii

!uminate. n a!te !ucrări (athan n%e!eptu!)4 e$$in, proc!amă nunumai ideea to!eran%ei re!i,ioa$e4 ci şi dreptu! !a ,ndire !iberă6a*irmă e,a!itatea popoare!or şi !e ndeamnă !a prietenie.

e a$emenea4 e$$in, ia atitudine mpotri#a mora!i$mu!ui de pro$t ,u$t4 p!ednd pentru ro!u! mora!>educati# a! artei. '! e$te pentruo mora!ă $ănătoa$ă n $ocietate4 re$pin,nd crima4 Ma*u! şi cruimea.A$t*e!4 ca şi a!%i i!uminişti4 e$$in, nu reuşeşte $ă $e$iee ade#ărata

cauă care ,enereaă de#o!tarea $ocietă%ii şi !imite!e ace$teide#o!tări4 de aceea a$pecte!e noci#e din $ocietate $unt n%e!e$e dreptreu!tat a! incu!turii4 a! i,noran%ei.

Vorbind de$pre mobi!uri!e4 premi$e!e şi condi%ii!e de#o!tării$ocia!e $pre pro,re$4 prin anumite !e,i4 n concep%ia !ui şi *ace !oc oidee de natură teo!o,ică4 ape!nd !a bene*icii!e Creatorului4 a !uiumneeu. otuşi !a e$$in, apare moti#a%ia pentru rea!iarea po$ibi!ită%ii de a*irmare a per$ona!ită%ii umane4 care ar trebui $ă

133



urmărea$că dobndirea bucuriei şi a *ericirii pe pămnt şi nu n !umeade apoi. e aceea omu! are po$ibi!itate $ă $e rea!iee pe dep!in ncadru! $ocietă%ii actua!e4 bur,hee.

0riedric+ vo# Sc+ier (1759>1805)4 i!umini$t4 teoreticiana! idea!i$mu!ui n e$tetică. ub impu!$u! unui e!an p!in de optimi$m4$crie poeia <ur 2reude (Către bucurie)4 care #a *i tran$pu$ămuica! de <eetho#en n *ina!u! im*oniei a +R>a4 de#enită imn a!"niunii 'uropene.

Caracteru! idei!or !ui chi!!er e$te determinat mai nti detoate de tradi%ii!e mora!i$mu!ui i!umini$t şi a!e *i!o$o*iei popu!are

,ermane4 dar şi de in*!uen%a mişcării anti*euda!e ,ermane Durtună şiA#nt. n ace$t $en$4 e! a $a!utat re#o!u%ia *ranceă4 ca mai apoi $ă $edecep%ionee.

ucrări!e $a!e de dramatur,ie $unt pătrun$e de umani$m4 deură *a%ă de bunu! p!ac şi $e di$tin, prin pro*unimea redării$entimente!or şi caractere!or $peci*ice epocii. n$ă n a!te !ucrărichi!!er $e ndepărteaă de rea!itate n căutarea unui idea! e$teticab$tract. otuşi con$idera arta ca miM!oc de *ormare a unei

per$ona!ită%i armonioa$e4 care *ace bine!e n mod !iber. '! crede cănumai arta ! poate aMuta pe om $ă ob%ină ade#ărata !ibertate. eşiimperati#u! !ibertă%ii purta !a e! un caracter pur $piritua!4 e!repreenta o *ormă de prote$t mpotri#a ordinii $ocia!e de tip *euda!.Atribuia artei4 !iteraturii şi teatru!ui un ro! *undamenta! nemanciparea omu!ui4 #orbind de$pre ce! de>a! trei!ea imperiu #e$e!a! Mocu!ui şi aparen%e!or. Acea$tă concep%ie e$te teoretiată n

!ucrarea cri$ori de$pre educa%ia e$tetică a omu!ui.n toate !ucrări!e $a!e $e pot re!ie*a une!e idei ori,ina!e ncmpu! crea%iei po!itice. A$t*e!4 e! $e do#edeşte a *i un ad#er$ar mpotri#a de$poti$mu!ui ,erman4 mpotri#ire ce $e e?p!ică prinad#er$itatea !ui mani*e$tată *a%ă de tirani şi monarhi4 prin a*irmarea poi%iei !ui pro>re#o!u%ionare4 prin apropierea idea!uri!or !ui dein$taurarea repub!icii. '$te *erm con#in$ că *or%e!e pro,re$i$te #or putea $ă>%i *acă drum prin !umină4 prin e?i$ten%a unui monarh

13=



!uminat4 care ar n%e!e,e imperati#e!e $ocietă%ii şi $ă !e reo!#e de bună#oie.

3o+!## 5o$&!#& vo# Goet+e (17=9>1832)4 nnobi!at n

anu! 17824 a *o$t un mare poet ,erman4 i!u$tru ,nditor şi om deştiin%ă4 una dintre ce!e mai de $eamă per$ona!ită%i a!e cu!turiiuni#er$a!e. Diind unu! dintre $pirite!e $tră!ucite a!e umanită%ii4 a *o$to per$ona!itate mu!ti!atera!ă4 preocupată de !iteratură4 artă şi ştiin%ă4e?ce!nd n toate domenii!e pe care !e>a abordat şi neputnd *i pedep!in ncadrat ntr>un $in,ur curent.

Cea mai importantă e$te opera $a !iterară4 care cuprinde

!irica4 unde $e tope$c in*!uen%e di#er$e. n$ă capodopera $a4 2aust 4e$te o crea%ie a cărei e!aborare a durat aproape ;0 de ani4 comp!e?ă4,reu de ncadrat ntr>o $pecie !iterară anumită. oethe a $ubintitu!at>o tra,edie4 dar o putem con$idera4 cu aceeaşi ndreptă%ire4 dramă filosofica $au poem dramatic.

oti#u! omu!ui care şi>a #ndut $u*!etu! dia#o!u!ui aparentr>o !e,endă medie#a!ă şi4 $ub *orma doctoru!ui Dau$t4 n căr%i!e popu!are a!e &enaşterii4 care i>au in$pirat pe dramatur,u! en,!e

Chri$topher ar!oPe şi pe e$$in,. Ace$te i#oare de in$pira%ie au*o$t uti!iate de oethe ntr>un mod ori,ina! şi $ubordonate uneiteme *undamenta!e : $en$u! e?i$ten%ei umane #m studiat cu rîvnă.a. filosofia / Din scoarţă!n scoarţă. dreptul. medicina. / +i din păcate ciar teologia. / #rzînd de zel, / +i iată!mă acum un biet nebun. / Cu minte ca şi mai!nainte, / n faţa semenilor sunt magistru sau ciar doctor, / De!atîţia ani înţelepciunea o încerc. / mi port de

nas discipolii / De!a curmezişul sau în cerc, / +i văd că nu putem să ştim nimic, / #mărăciunea!mi arde inima în piept 1. Dau$t ,ă$eşte*ericirea n #ia%a acti#ă4 n crea%ia *o!o$itoare oameni!or şi $ocietă%iin ,enera!. Dau$t a*!ă că $en$u! #ie%ii $tă n *aptă4 n acti#itateacreatoare şi adre$eaă c!ipei in#oca%ia pre#ăută n pact. e*i$to*e!4 potri#it pactu!ui4 #rea $ă i ia $u*!etu!4 dar Dau$t e$te mntuit prin

1 #pud oethe. Dau$t XonlineY. nhttpSSPPP.$cribd.comSdocS11227322Siteratura>"ni#er$a!ă(citat 10.0=.2011).

135



*aptu! că a reuşit $ă $e ridice de !a e,oi$m !a ce! mai na!t a!trui$m4 pentru că şi>a pu$ #ia%a şi acti#itatea creatoare n $!uMba $ocietă%ii.A$t*e!4 a#enturi!e n care ! antreneaă dia#o!u! e*i$to*e! pe

doctoru!4 $a#antu! bătrn4 Dau$t (dra,o$tea ntre ace$ta şi ar,areta4apoi cu '!ena4 ce!ebra *rumu$e%e a antichită%ii) $imbo!ieaă trepte!e parcur$e de om $pre dobndirea *ericirii.

oethe $u$%inea ideea unită%ii dintre teorie şi e?perien%ă4 iar principiu! $ău de baă n tratarea !umii4 a $ocietă%ii umane era anceput a *o$t *apta. '! era con#in$ de caracteru! obiecti# a! !e,i!or naturii4 *iind şi adeptu! teoriei e#o!u%ioni$te4 $ub!iniind ideea unită%ii

!umii. n ace$t $en$4 e! con$idera că munca e$te *or%a tran$*ormatoarea $ocietă%ii şi cu!turii4 pe care ea !e poate de#o!ta n a$cen$iunecontinuă.

+!umini$tu! ,erman a de#o!tat une!e idei pro*unde pri#indnece$itatea n!ăturării de$poti$mu!ui *euda!4 dărmării in$titu%ii!or #echi şi rnduie!i!or con$er#atoare depăşite. a *e!4 e! $u$%ine ideeae#o!u%iei i$torice a omenirii care are !oc n chip de $pira!ă. A$t*e!4i$toria !a oethe ar *i o continuă crea%ie umană4 cu re#eniri pe p!an

$uperior4 *ără repetări e?acte !a *e!4 iar re#eniri!e $e $*rşe$c !a un a!tni#e! mai na!t.

13;



COMPARTIMENTUL III#

SOCIOLOGIA DOCTRINELOR POLITICE ÎN EPOCA MODERNĂ

TEMA *III# GNDIREA POLITICĂ N PERIOADAREVOLUŢIEI OLANDEZE DIN SEC# *VII

,# Con4e;Biile 9o4ial%;oliti4e :i 6<i5i4e 3n ;e<ioa5a<e@ol6Biilo< 86<=e7e tim;6<iiCe!e mai $emni*icati#e re#o!u%ii moderne $unt re#o!u%ii!e

en,!eă din $ec. a! RV++>!ea4 americană şi *ranceă din $ec. a! RV+++>!ea. Amintim şi re#o!u%ii!e din iu!ie 1830 din Dran%a4 din 18=8>18=9dintr>o $erie de %ări europene (inc!u$i# {ări!e /omZne)4 de e!iberarena%iona!ă din prima pătrime a $ec. a! R+R>!ea din America atină4din anii 1905>1907 şi 1917 din /u$ia4 din 1911>1912 din China4 dinermania şi Au$tro>"n,aria din 1918>1919 ş.a.

&rin re#o!u%ii!e moderne din $ec. RV++>R+R $>au depăşitre,imuri!e po!itice medie#a!e şi $>au a*irmat re!a%ii!e ideo!o,ice careau $timu!at *ormarea identită%ii şi conştiin%ei popoare!or4 a$trati*icări!or $ocia!e !ibere şi e,a!itare4 $>au de#o!tat ca o nece$itatea creşterii demo,ra*ice economia4 #ia%a po!itică democratică şi$piritua!ă n $ocietă%i!e europene.

+dea!uri!e re#o!u%ii!or moderne pre$upun din punct de #edere po!itic !ichidarea monarhiei ab$o!ute4 $tabi!irea repub!icii ca *ormăde or,aniare $ocia!ă4 acceptarea #a!ori!or democratice4 impunereaunor noi !ibertă%i şi a unor rea!ită%i economice adec#ate noi!or rea!ită%i. "n obiecti# maMor a! maMorită%ii re#o!u%ii!or moderne a *o$tcucerirea independen%ei indi#idua!e (prin $o!u%ionarea prob!eme!or a,rare4 prin $tabi!irea unor re!a%ii economice $peci*ice noii nobi!imin *ormare4 a bur,heiei şi muncitorimii) $au a $emni*icat cucerireaindependen%ei na%iona!e (de e?emp!u4 re#o!u%ia o!andeă4 15;5>1;094

şi cea americană4 1775>1783).137



Ac%iuni!e $peci*ice a!e !uptei mpotri#a re,imuri!or monarhice $>au rea!iat *ie $ub *orma acti#ită%i!or ideo!o,ice şi par!amentare4 a comp!oturi!or mi!itare4 *ie $ub *orme a!e ră$coa!e!or

anti*euda!e4 a!e ,re#e!or4 a!e demon$tra%ii!or4 *ie ca de,enerări a!eace$tor !upte n tipuri a!e răboiu!ui ci#i! (re#o!u%ii!e en,!eă4*ranceă $.a.).

Teori! dreptuui #!tur! şi teori! co#tr!ctuui soci! 14 baate pe raţionalism (doctrină *i!o$o*ică n care $e a*irmă căade#ăru! trebuie $a *ie determinat n #irtutea *or%ei ra%iunii şi nu pe baa credin%ei $au a do,me!or re!i,ioa$e)4 repreintă unu! dintre pi!onii principa!i ai cu!turii *i!o$o*ico>po!itice n $ec. RV+>RV+++4 ai$u$%inerii noi!or rea!ită%i $ociopo!itice. Vom aminti că ideea*undamenta!ă a ace$tor teorii şi *ace apari%ia n crea%ia $o*işti!or4,ă$indu>şi e#o!u%ia u!terioară n opere!e repreentan%i!or şco!iiepicuriene4 !a ar$i!io de &ado#a4 !a repreentan%ii &enaşterii şi &eformei. Anumite e!emente a!e teoriei contractua!i$te repreentau ocucerire a practicii unor $tate e?i$tente n acea$tă perioadă. Cae?emp!u4 ideea $u#eranită%ii poporu!ui şi preentarea poporu!ui n

ca!itate de !e,iuitor permanent a! $tatu!ui ş.a. &enaşterea şi uti!iareaace$tor teorii era determinată de anumite obiecti#e practice a)e?p!icarea apari%iei $tatu!ui6 b) preentarea mani*e$tării !ibere a#oin%ei *iecăruia dintre cetă%eni n momentu! con$tituirii puterii$tatu!ui n ca!itate de rea!itate şi impu!$ionare a ace$tei mani*e$tări de#oin%ă n practica $ocia!>po!itică6 c) !e,itimarea puterii $tatu!ui şi aacti#ită%ii ,u#ernan%i!or $tatu!ui6 d) e?p!icarea raporturi!or dintre $tatşi cetă%eni etc.

+dei!or de$pre drepturi!e natura!e a!e omu!ui şi contractu!ui$ocia! !e e$te caracteri$tică unitatea teoretică ce!e două con$truc%iico,niti#e con$tituie e!emente in$eparabi!e a!e unui tot ntre,. n!upte!e $ocia!>po!itice din $ec. a! RV++>!ea4 doctrina care a a#ut ceamai mare in*!uen%ă a *o$t aceea a puterii baate pe contract4 a

1 "ne!e deta!ii de$pre ace$te teorii #ei tanciu,e!u -t. Bp. cit. &. ++4 p. ;7>816 troe C.4 Cu!ic. . omente din i$toria *i!o$o*iei dreptu!ui. <ucureşti4 199=4 p. 112>158.138



in$tituirii şi *unc%ionării puterii po!itice pe bae contractua!i$te. Ce!emai puternice poi%ii !e ,ă$im a*irmate n cur$u! e#enimente!or re#o!u%ionare pe care !e>a cuno$cut $ocietatea en,!eă. B a$emenea

epocă de e*er#e$cen%ă po!itică nu putea $ă nu ,eneree concep%iicon*!ictua!e4 mer,nd de !a tendin%a de recon$o!idare a puterii re,a!e4 pnă !a denun%area ace$teia şi !e,itimarea ră$turnării ei #io!ente.

Acea$tă concep%ie de$pre caracteru! contractua! a! *ormării$tatu!ui era tipică pentru toate doctrine!e dreptu!ui natura! şi a aMutat!upta bur,heiei mpotri#a or,ania%iei po!itice a #remii şi acontribuit !a *undamentarea po!itico>Muridică a preten%ii!or *a%ă de puterea $upremă n cau! ncă!cării de către acea$ta a contractu!ui.

&entru conştiin%a ace$tei perioade i$torice4 ideea drepturi!or natura!e a!e omu!ui dobndeşte o nouă interpretare ob%inerea de noica!ită%i a!e omu!ui4 determinate de natura umană şi dictate deconştiin%a mora!ă. pre e?emp!u4 pentru repreentan%ii ,ndirii po!itico>Muridice o!andee concep%ia dreptu!ui natura! a de#enit untemei teoretic ,enera!>acceptat. '?emp!e de drepturi natura!e4i#orte din ,ndirea ace$tei perioade4 $unt !ibertatea ac%iunii4

!ibertatea ,ndirii4 dreptu! de proprietate4 e,a!itatea per$oane!or ş.a.Chiar dacă maMoritatea ,nditori!or ace$tei perioade şi

*undamentau cercetări!e pe bae!e metodo!o,ice $u$>men%ionate4 nmu!te domenii erau preente şi po!emici a) unii autori a*irmaue?i$ten%a dreptu!ui natura!4 a!%ii recunoşteau doar e?i$ten%a !e,i!or (dreptu!ui poiti#)6 b) a!%ii puneau n prim>p!an drepturi!e natura!ea!e omu!ui4 a!%ii : ob!i,a%ii!e şi re$pon$abi!itatea indi#idu!ui n raportcu $tatu! etc. eoarece ,nditorii preintă principii di*erite n baacărora $e con$tituie $tarea natura!ă4 $unt indica%i şi *actori di*eri%icare au contribuit !a di$pari%ia $tării natura!e păcatu! ori,inar a! !uiAdam şi '#a $au modi*icarea şi de,radarea naturii umane datoritădobndirii de către om a unor noi capacită%i şi ca!ită%i deo$ebite dece!e ori,inare4 $au modi*icarea condi%ii!or de e?i$ten%ă a!e omu!uidi$pari%ia bună$tării4 anterior dăruită ,enero$ de natură4 apari%ia proprietă%ii pri#ate ş.a.

139



atorită apari%iei noi!or condi%ii de e?i$ten%ă4 oamenii $unt deacord $ă renun%e !a $tarea natura!ă4 pentru a con$titui $ocietatea.recerea de !a $tarea natura!ă !a $tarea $ocia!ă şi $tata!ă $e rea!ieaă

n urma ncheierii unui contract. &rin contractu! de con$tituire a$ocietă%ii şiS$au a $tatu!ui4 $e determină att drepturi!e şi ob!i,a%ii!e,u#ernan%i!or4 ct şi a!e poporu!ui (,u#erna%i!or). &oporu! $e ob!i,ă $ă$e $ubordonee ,u#ernu!ui4 numit prin ace$t contract.

n con$ecin%ă4 teoria contractu!ui $ocia! era uti!iată n#ederea a*irmării unor concep%ii po!itice4 precum $u#eranitatea poporu!ui. drepturi!e şi !ibertă%i!e *undamenta!e a!e omu!ui ş.a.Acea$tă teorie $e impune4 a$t*e!4 n ca!itate de premi$ă şi temei a!trecerii centru!ui de ,reutate a! ,ndirii po!itico>Muridice către teoria$tatu!ui de drept4 practica căreia e$te in$tituită prin intermediu!re#o!u%ii!or en,!eă4 şi americană şi *ranceă.

/# Do4t<ina ;oliti4> a l6i K6=o G<oti69 Hu&o Grotius (1583>1;=5)4 $ocio!o,4 Muri$t4 con$iderat unu!

dintre *ondatorii ştiin%e!or Muridice şi $i$tematiatoru! dreptu!ui

interna%iona!. Bpera !ui poate *i con$iderată prima ncercare dee?punere $i$tematică a teoriei dreptului natural 4 con*ormă cuintere$e!e bur,heiei re#o!u%ionare din B!anda (/e,atu! {ări!or deo$). e poate $pune chiar că $i$temu! concep%ii!or !ui $>a *ormat $ubin*!uen%a directă a re#o!u%iei bur,hee din acea$tă %ară (15;5>1;09) şia !uptei poporu!ui mpotri#a domina%iei monarho>*euda!e $panio!e4*iind ame$tecat chiar şi n !upte!e dintre partide!e po!iticere!i,ioa$e ( "artidul &epublican4 de orientare bur,heo>patriciană4 şi "artidul 'ran34 adep%ii ,u#ernării Casei 'ran4 ai cărei repreentan%iocupau prin ereditate *unc%ia de statgalter : şe*u! $tatu!ui). ndecur$u! ace$tei !upte mpotri#a dina$tiei Jab$bur, (din paniacato!ică4 care de%inea puterea şi n B!anda) de circa =5 ani !a putere#ine bur,heia4 n reu!tatu! căreia $e in$taureaă repub!ica bur,heă4iar ca!#ini$mu! de#ine re!i,ie o*icia!ă.

Ace$t !ucru e probat de prima operă a !ui rotiu$ De %are

-iberum (area !iberă4 1;09). '! apără aici intere$e!e B!andei care1=0



de#eni$e n ace! timp o putere maritimă şi co!onia!ă. Cu toateo$ci!ări!e $a!e4 rotiu$ poate *i con$iderat un ino#ator şi unde$chiător de drumuri n teoria dreptului natural . +no#a%ia

principa!ă reidă n proc!amarea autonomiei dreptu!ui natura! ( 3usnaturae) $au ra%iona!. Ace$ta e$te di$tinct de mora!ă şi de po!itică4 pentru că ace$t drept con$i$tă n re,!ementarea n%e!eaptă acondi%ii!or de e?i$ten%ă proprii oricărui $tat ( prudens dispensatio).reptu! natura! e$te pentru e! di$tinct şi de dreptu! poiti#4 pentru cănu e?i$tă nicio autoritate $uperioară care $ă>i dictee !e,i!e şi $ă>!ob!i,e !a e?ecutarea !or. '?i$tă deci un cmp propriu dreptu!uinatura!4 n timp ce4 pnă !a ace! moment4 ace$ta $e ,ă$ea n,!obat n po!itică4 ea n$ăşi inc!u$ă n *i!o$o*ie4 depinnd !a rndu! $ău deteo!o,ie.

'! *ace o reer#ă că deşi dreptu! natura! ar ac%iona şi *ărăumneeu4 ace$ta e?i$tă şi e$te creatoru! ntre,ii e?i$ten%e. A! doi!eai#or e$te umneeu (primu! *iind natura omu!ui) şi a$t*e!4 a!ături dedreptu! natura!4 recunoaşte dreptul divin. eoarece una din cerin%e!edreptu!ui natura! e$te ob!i,a%ia de a>şi re$pecta promi$iuni!e4 şi #oin%a

oameni!or e$te i#or de re,u!i ob!i,atorii4 $tabi!ite prin con$im%ămnt.Ace$ta4 a! trei!ea tip de drept : e dreptul uman care $e mparte ndrept intern şi n drept ce re,!ementeaă re!a%ii!e dintre popoare ( 3us gentium). Ace$te tipuri de drept $unt opu$e dreptu!ui natura!4imuabi!4 iar ace$ta nu poate *i $chimbat nici de umneeu. predeo$ebire de $toici şi Muriştii romani4 rotiu$ con$ideră că dreptu!natura! e un *enomen $peci*ic numai naturii ra%iona!e a omu!ui. e,nditorii medie#a!i ! deo$ebeşte tendin%a de a e!ibera concep%iade$pre po!itică şi drept de $ub tute!a re!i,ioa$ă4 deşi e?primată uneoriincon$ec#ent.

Cea mai reputată carte a $a4 De 3ure belli ac pacis (e$predreptu! răboiu!ui şi a! păcii4 1;25) e dedicată n principa! prob!eme!or de drept internaţional 4 dnd ră$pun$uri şi unor prob!ememu!t mai ,enera!e4 n particu!ar !a prob!ema dreptu!ui şi !a cea a$ubiectu!ui re!a%ii!or interna%iona!e4 adică a $tatu!ui. o,ica şi

principii!e pu$e de rotiu$ !a baa dreptu!ui interna%iona! şi ,ă$e$c1=1



ori,inea n teoria contractu!ui $ocia!. emei a! dreptu!ui interna%iona!$unt n%e!e,eri!e dintre popoare. a baa re!a%ii!or interna%iona!etrebuie $ă $tea4 după părerea $a4 dreptu! şi dreptatea4 dar nu *or%a. n

ciuda concep%ii!or teo!o,ice *euda!e4 rotiu$ arată că dreptu! nu $entemeiaă pe #oin%a !ui umneeu4 ci pe natura omu!ui. &entru e!4ca!itatea care di$tin,e pe om de anima!e $e e?primă n tendin%a $precomunitate4 o comunitate paşnică4 or,aniată con*orm cerin%e!or ra%iunii. A$t*e!4 ,nditoru! aMun,e !a con#in,erea că dreptu! areori,inea n n$uşi natura omu!ui şi că e?i$tă independent de !e,i!e$tabi!ite !a di*erite!e popoare. in acea$tă tendin%ă $pre comunitate e!deduce o $erie de cerin%e uni#er$a!e a nu atin,e bunu! a!tuia6 are$titui ceea ce nu ne apar%ine6 a re$pecta promi$iuni!e6 a dade$pă,ubiri pentru daune!e pricinuite ş.a. Ace$te cerin%e e! !econ$idera norme a!e dreptu!ui natura!. a *e!4 trebuie e#iden%iate şia*irma%ii!e autoru!ui de$pre de!imitarea răboaie!or !e,itime de ce!ene!e,itime4 precum şi de$pre nece$itatea in$tituirii unor norme4 ntemeiu! cărora urmeaă $ă $e rea!iee re,!ementarea re!a%ii!or ntimp de răboi.

Apari%ia $tatu!ui e$te *undamentată de către ,nditoru!o!ande n baa teoriei contractu!ui $ocia!. tarea natura!ă e$te preentată de autor n ca!itate de $tare a bună#oin%ei omu!ui *a%ă dece!e!a!te per$oane. n $tarea natura!ă4 potri#it doctrinaru!ui o!andea) !ip$ea proprietatea pri#ată6 b) per$oana a#ea $entimentu! de$i,uran%ă6 c) şi ,ă$ea mani*e$tare in$tinctu! comunicării6 d) e?i$taumeşteşu,ăritu! şi arta. a un anumit moment a! e#o!u%iei omenirii şi*ace apari%ia proprietatea pri#ată4 care contribuie !a apari%iacon*!icte!or dintre oameni şi !a di$pari%ia $entimentu!ui de $i,uran%ă.orindu>şi (re)in$tituirea $i,uran%ei4 oamenii4 pe bae ra%iona!e4ncheie un contract4 n baa căruia şi *ace apari%ia $tatu!.

n prob!ema $tatu!ui remarcăm4 n primu! rnd4 preentareaace$tuia ca o or,ania%ie $er#ind bine!e ,enera! cu următoareade*ini%ie $tatu! e$te o unire dep!ină de oameni !iberi4 ntruni%i $pre a$e bucura de ocrotirea dreptu!ui şi $pre *o!o$u! !or obşte$c. upă

rotiu$4 $tatu! e$te reu!tatu! ac%iunii conştiente a oameni!or şi a1=2



apărut ca urmare a contractu!ui. tatu! e$te natura!4 n$ă natura! n$en$u! de ra%iona!6 e! a ieşit din #oin%a reonabi!ă a oameni!or.Autoru! re$pin,e n$ă părerea că purtătoru! $u#eranită%ii ar *i poporu!

şi că4 n con$ecin%ă4 #oin%a poporu!ui ar *i $uperioară ce!ei a$u#eranu!ui. upă părerea $a4 $>ar putea admite că poporu! a *o$todată $u#eran4 dar e! a cedat $u#eranitatea per$oane!or a!e$e de e!.&urtătoru! $u#eranită%ii4 n #iiunea !ui4 e$te $u#eranu!4 a$t*e! cărotiu$ $e ra!iaă !ui . <odin4 autoru! teoriei $u#eranită%iimonarhu!ui ab$o!uti$t.

Cercetnd apari%ia şi e$en%a proprietă%ii pri#ate4 rotiu$a*irmă că apari%ia proprietă%ii e$te reu!tatu! re!a%ii!or contractua!e4 n baa cărora a apărut $tatu!. &roprietatea pri#ată4 după ,nditor4 aapărut ca reu!tat a! con$im%ămntu!ui oameni!or4 *ie e?p!icit4 ca de pi!dă prin mpăr%irea bunuri!or4 *ie tacit4 ca de pi!dă prin !uarea n$tăpnire. ntruct dreptu! de proprietate e $tabi!it de #oin%a umană4uurparea a ce#a $trăin mpotri#a #oin%ei po$e$oru!ui e$te i!e,a!ă.reptu! de proprietate e! ! de*ineşte n $piritu! dreptu!ui roman4 ca po$ibi!itate de a di$pune de !ucru şi de>a! n$trăina.

0# I5eile ;oliti4e ale l6i $a<64 !$ene5i4t" S;ino7a 4!ruc+ 84e#edict9 Spi#o*! (1;32>1;77)4 cuno$cut *i!o$o*

o!ande şi ,nditor po!itic4 repreentant de $eamă a! teorieidreptului natural . ucrarea $a *i!o$o*ică *undamenta!ă e$te =ticamore geometrico demonstrata ( =tica demonstrată după metoda geometrică. 1;;7)4 iar concep%ii!e $a!e po!itice !e>a e?pu$ n a!tedouă opere 9ractatus teologico!politicus (1;70) şi 9ractatus politicus (1;774 carte neterminată).

tarea natura!ă4 potri#it doctrinaru!ui4 !a nceput era bine*ăcătoare. "!terior4 datorită apari%iei con*!icte!or dintre oameni4 principa!a caracteri$tică a $tării natura!e e$te in$tabi!itatea. orind$ă>şi cucerea$că autocon$er#area4 oamenii ncheie un contract $ocia!4rea!ind trecerea de !a $tarea natura!ă către $tarea $tata!ă4 iar n baaace$tui contract oamenii determină nece$itatea con$tituirii $tatu!ui.

tatu! repreintă o putere cu caracter unic pentru to%i oamenii şi41=3



totodată4 caracter de arbitru a! drepturi!or *iecărui om. Contractu!$ocia! e$te şi temei a! determinării #a!ori!or Muridice a!e #iitoare!or re!a%ii $ocia!e4 *iecare per$oană ob!i,ndu>$e !a o con#ie%uire

ntemeiată pe ra%iune. n *e!u! ace$ta4 e$te po$ibi!ă n!ăturarea perico!u!ui ce $e naşte n cau! po$ibi!ită%ii uti!iării de către *iecareom a puterii $a!e ne!imitate.

tatu! domină a$upra cetă%eni!or n temeiu! de%inerii unei puteri $uperioare n raport cu puterea cetă%eni!or4 n baa *aptu!ui căe$te mai puternic. tatu!ui i apar%ine puterea !e,ii4 deoarece e$tecapabi! a impune con$trn,erea. n baa ace$tor idei4 pinoa impuneo $erie de idei care #or a#ea n #iitor o in*!uen%ă con$iderabi!ă a$upracu!turii po!itico>*i!o$o*ice europene !ibertatea conştiin%ei : !ibertate*undamenta!ă a omu!ui4 n,rădirea !ibertă%ii conştiin%ei ş.a.

'$en%a ori,inii $tatu!ui şi dreptu!ui pinoa ncearcă $ă !ee?p!ice per$pecti#a nece$ită%ii natura!e. e aici ape!u! !a naturaomu!ui4 !a bae!e natura!e a!e con#ie%uirii. e aceea punctu! de p!ecare e$te no%iunea de drept natura!4 prin care e! n%e!e,e n$eşi!e,i!e $au re,u!i!e naturii4 n con*ormitate cu care $e $ă#rşeşte totu!.

Bmu! are attea drepturi natura!e ctă putere are4 n$ă acea$tă putere4e! o identi*ică cu dreptu! unui anumit om4 nu e$te *or%a *iică4 ci puterea $a $ocia!ă4 n principa! puterea economică.

n a*ara $ocietă%ii omu! nu poate *i dinco!o de perico!e4drepturi!e $a!e natura!e ne*iind a$i,urate. e aceea oamenii trec de !a$tarea natura!ă !a cea ci#i!ă. &reentnd $tatu! ca or,ania%ie chemată$ă $!uMea$că intere$e!e tuturor membri!or $ocietă%ii4 pinoa $pune căoamenii şi une$c *or%e!e şi drepturi!e !or natura!e şi creeaă putereade $tat pentru a trăi *ără perico! şi n chipu! ce! mai bun. e aceeacontractu! coincide cu unirea rea!ă a *or%e!or oameni!or. '! a*irmă căodată cu crearea $tatu!ui $e *ăureşte dreptu! comun (,enera!) care edeterminat de *or%a tuturor oameni!or uni%i n e!. Ace$t dreptcomun4 care e$te reu!tatu! uni*icării drepturi!or natura!e a!eoameni!or şi a reunirii oameni!or ntr>un ntre, (unitate)4 $e numeşte putere. ocietatea şi $tatu! apar cnd oamenii şi une$c *or%e!e şi prin

acea$ta $pore$c şi *or%e!e *iecărui indi#id n parte.1==



Ca şi a!%i repreentan%i ai curentu!ui dreptu!ui natura!4pinoa pune $emn de e,a!itate ntre $tat şi $ocietate. pre deo$ebirede rotiu$ şi Jobbe$4 e! n%e!e,e !e,ea natura!ă ca !e,e a naturii4 o

identi*ică cu nece$itatea natura!ă4 căreia i $e $upun toate *iin%e!e din!ume. ai mu!t chiar4 e! a*irmă că dreptu! natura! nu e$te $u$pendatodată cu *ormarea $tatu!ui4 ci $e men%ine4 că $tarea natura!ă nu en!ăturată cu totu!4 ci doar $e tran$*ormă n $tat.

pinoa pune prob!ema !imite!or puterii de $tat4 a drepturi!or natura!e ina!ienabi!e !a care $tatu! nu poate atenta. &uterea $upremănu trebuie $ă atentee !a !ibertatea ,ndirii umane şi !a !ibertateare!i,ioa$ă. +pocriia4 per*idia4 $perMuru! (Murămntu! *a!$)4 minciunaetc. #or *i reu!tatu! năbuşirii !ibertă%ii de ,ndire şi de conştiin%ă din partea $tatu!ui. Ace$te tee erau ndreptate n primu! rnd mpotri#ainto!eran%ei re!i,ioa$e şi *anati$mu!ui c!eru!ui. B anumită !imitareintroduce pinoa şi pentru acti#itatea cu!te!or practica e#!a#iei4$pune e!4 trebuie $ă $e con*ormee cu !iniştea şi bine!e $tatu!ui.

n abordarea *orme!or de ,u#ernămnt e! concepe attmonarhia4 ct şi ari$tocra%ia ca trepte ntr>un proce$ de pre,ătire a

popu!a%iei pentru ,u#ernămntu! democratic. ntruct $tatu! nu e$tea!tce#a dect *iin%a po!itică a!cătuită de puterea şi #oin%a tuturor4pinoa $ocotea că *orma cea mai bună a $tatu!ui4 cea mai con*ormăcu natura umană şi cu ra%iunea e$te cea democratică4 iar idea!u! po!itic a! ,nditoru!ui era repub!ica.

TEMA *IV# DOCTRINELE POLITICE N PERIOADAREVOLUŢIEI ENGLEZE DIN SEC# *VII

,# I5eolo=ia ;oliti4> a <e@ol6Biei en=le7ea miM!ocu! $ec. a! RV++>!ea indu$tria şi comer%u! n An,!ia

au atin$ un ni#e! de de#o!tare na!t. <aa pro,re$u!ui economic ocon$tituiau manu*acturi!e4 n$ă po!itica ,u#ernu!ui re,a! mpiedicade#o!tarea economică. &rincipiu! concuren%ei !ibere şi ce! a!

antrepriei !ibere au de#enit principa!a re#endicare a bur,heiei.1=5



obi!imea $>a $cindat n două păr%i. oua nobi!ime4 adaptndu>$e!a noi!e condi%ii a!e produc%iei capita!i$te4 a aderat !a bur,heie. Caurmare4 bur,heia a participat !a re#o!u%ie n a!ian%ă cu noua

nobi!ime contra monarhiei ab$o!uti$te4 nobi!imii con$er#atoare şi<i$ericii an,!icane dominante.

/e#o!u%ia en,!eă ($ă#rşită n două etape : area/e#o!u%ie din 1;=2>1;=9 şi /e#o!u%ia Victorioa$ă din 1;88>1;89)a marcat nceputu! prăbuşirii $ocietă%ii medie#a!e n 'uropa şitrium*u!ui $ocietă%ii moderne. peci*icu! re#o!u%iei en,!ee a *o$tdeterminat de caracteru! de#o!tării po!itice a An,!iei. peci*ică pentru re#o!u%ia en,!eă e$te şi *orma n care au *o$t e?primatecerin%e!e ei. 'a e$te u!tima mişcare re#o!u%ionară din 'uropa4 care $>ade$*ăşurat $ub !oinci re!i,ioa$e. upta cu #echiu! re,im a *o$tndreptată mpotri#a ideo!o,iei !ui4 care era e?primată de <i$ericaan,!icană. /e#o!u%ionarii $>au pronun%at ca re*ormatori ai <i$ericii : puritani (ad#er$arii re,e!ui). '?i$tau două curente a!e puritani$mu!ui prezbiterienii (moderat) şi independenţii (radica!).

'#enimente!e din anii 1;88>1;89 au *o$t numite n

i$torio,ra*ia britanică !orioa$a /e#o!u%ie4 e!e con$tituind unepi!o, a! re#o!u%iei en,!ee4 rea!iat prin compromi$u! ntre bur,heie4 care a a#ut din ace! moment acce$ !a puterea po!itică4 şinoua nobi!ime. eoarece e#enimente!e au decur$ *ără #ăr$are de$n,e4 acea$tă denumire a *o$t acceptată de mu!%i i$torici occidenta!i.Ca urmare4 ncepe perioada trium*u!ui par!amentari$mu!ui en,!e.area <ritanie de#ine un mode! a! monarhiei con$titu%iona!e.

&rin ec!ara%ia drepturi!or (1;89) e$te $tabi!it principiu! de baă a! ,u#ernării (re,e!e domneşte4 dar nu ,u#erneaă4 $epararea puteri!or etc.). /e#o!u%ia a a$i,urat bur,heiei !ibertatea comp!etă4 acură%at ca!ea re#o!u%iei indu$tria!e din $ec. a! RV+++>!ea. n domeniu! po!itic ea a a$i,urat trecerea de !a monarhia ab$o!ută medie#a!ă !acea bur,heă din epoca modernă. e a$emenea4 a de$chi$ ca!eacuceriri!or co!onia!e. &rincipii!e re#o!u%iei en,!ee au e?ercitat oin*!uen%ă puternică a$upra !uptei pentru moderniare n a!te %ări

europene.1=;



n cur$u! re#o!u%iei en,!ee $>au a*irmat cte#a puncte de#edere4 care promo#au ideea contractua!i$tă. ' #orba n primu! rndde e?ponen%ii taberei re#o!u%ionare4 cum a *o$t p!rtidu $au "i'c!re!

i#depe#de#:ior 4 repreentat de cuno$cutu! poet 3o+# Mito# (1;10>1;7=)4 autoru! "aradisului pierdut. dar şi a! mu!tor pam*!ete po!itice.A$t*e!4 e! opunea teoria contractua!i$tă a ori,inii $tatu!ui concep%ii!or *euda!>teo!o,ice4 $ub!iniind intere$u! ,enera! ca mobi! *undamenta! a!apari%iei ace$tuia. in teoria contractu!ui e! deducea ob!i,a%ia re,e!uide a da $ocotea!ă n *a%a poporu!ui4 $ub!iniind că poporu! poateoricnd $ă de$tituie pe ,u#ernan%ii care nu re$pectă contractu!. Ace$taar *i un drept *undamenta! a! poporu!ui4 n ab$en%a căruia ace$ta $>ar ,ă$i !a di$cre%ia tiranu!ui. in acea$tă per$pecti#ă i!ton #a Mu$ti*ica Mudecarea şi e?ecutarea re,e!ui.

in ace!aşi partid *ace parte şi A&er#o# Sid#e6 (1;22>1;83)4 care4 deşi pro#enea dintr>o mare *ami!ie nobi!iară4 $e ridicămpotri#a ab$o!uti$mu!ui re,a! şi dec!ară că $in,uru! *undament !e,a!a! puterii e$te acordu! !iber a! oameni!or n $copu! autocon$er#ării.in teoria contractua!i$tă a ori,inii $tatu!ui e! tra,e conc!uii n

*a#oarea principii!or democratice4 dec!arnd că oamenii4 in$tituind puterea de $tat şi !imiteaă !ibertatea doar n mă$ura n care enece$ar pentru *o!o$u! ,enera! şi că pă$treaă pentru ei dreptu! de ain$titui şi ră$turna ,u#ernu!. /e#o!u%ia4 adică ră$coa!a ,enera!ă a poporu!ui mpotri#a monarhu!ui4 e$te con$iderată pe dep!in !e,itimăn condi%ii!e n care monarhu! nca!că contractu!.

Ca atare4 mişcarea independenţilor 4 *iind ce! mai importantşi in*!uent partid n perioada re#o!u%iei en,!ee4 era repreentată de bur,heia şi nobi!imea miM!ocie care nainta anumite !oinci po!itico>re!i,ioa$e (in$taurarea monarhiei con$titu%iona!e4 independen%a şiautoconducerea comunită%i!or re!i,ioa$e4 !ichidarea <i$ericiian,!icane centra!iate şi $upu$e re,e!ui) şi cerin%e po!itice (!ibertatea pre$ei şi a conştiin%ei cetă%eni!or4 abro,area per$ecu%ii!or re!i,ioa$eş.a.).

ar ce! mai radica! partid a! re#o!u%iei en,!ee e$te

repreentat de eveeri !e&!it!ri "4 care n pro,ramu! !or Acordu!1=7



poporu!ui (1;=7) $e pronun%au hotăr%i n *a#oarea repub!icii4 cereaude$*iin%area Camerei !ori!or şi or,aniarea Camerei in*erioare pe principii democratice. Ce! mai important e?ponent a! ace$tui ,rup4

care a a#ut o mare in*!uen%ă n armata !ui CromPe!!4 a *o$t 3o+# Libur#e (1;18>1;53). '! con$ideră că !a baa oricărei puteri trebuie$ă $tea contractu! poporu!ui !iber a! An,!iei care in$tituie ,u#ernu! peca!ea con$im%ămntu!ui. i!burne preconieaă o $tructurădemocratică a puterii4 prin a!e,erea Camerei in*erioare prin drept de#ot uni#er$a!. e pronun%a de a$emenea pentru !ibertatea conştiin%eişi !ibertatea re!i,ioa$ă n ,enere şi abordeaă nece$itatea re#iuiriiradica!e a dreptu!ui pena!4 pe baa principiu!ui că nu trebuie $ă e?i$te#reun de!ict şi nici pedeap$ă *ără o !e,e pena!ă core$punătoare(nullum crimem. nulla poena sine lege), rebuie $ub!iniat căe,a!iarea de care #orbeau levellerii nu pri#ea proprietatea pri#ată4 ci$e !imita doar !a domeniu! drepturi!or po!itice. n pri#in%a proprietă%ii4 i!burne $ub!inia direct &ar!amentu! nu are dreptu! de ae,a!ia $itua%ia oameni!or4 de a de$*iin%a proprietatea4 $au de a *acetoate bunuri!e comune.

e *apt4 mişcarea levellerilor (egalitarilor $au nivelatorilor )4ntrunind4 n principa!4 mica bur,heie a pături!or orăşeneşti şi%ărani!or n$tări%i4 a !uat naştere din aripa $tn,ă a independenţilor 4repreentan%ii cărora au ieşit n apărarea principii!or democratice4cereau continuarea re#o!u%iei şi rea!iarea mai hotărtă a re*orme!or democratice4 precum şi anumite cerin%e (ne,area oricărei *ormemonarhice şi o!i,arhice de conducere4 !ibertatea re!i,ioa$ă şi a pre$ei4!ibertatea acti#ită%ii indu$tria!e şi comercia!e4 e,a!itatea tuturor n*a%a !e,ii şi a Mu$ti%iei).

a rndu! $ău4 n reu!tatu! $ciiunii mişcării levellerilor ntoiu! re#o!u%iei bur,hee4 n 1;=84 pe arena po!itică a $ocietă%iien,!ee apare "i'c!re! di&&erior !s,p,torior ". #devăraţiilevelleri/egalitari $au diggeri ( săpători)4 de$prinşi din mişcareaegalitarilor 4 repreentau %ărănimea $ăracă şi pături!e in*erioare a!e popu!a%iei orăşeneşti. Cu a!te cu#inte4 diggerii repreentau4 de *apt4

aripa mai radica!ă4 re#o!u%ionară4 de $tn,a a mişcării nivelatorilor şi1=8



re*!ectau năuin%e!e no#atoare a!e popu!a%iei $ărace rura!e şi urbane.&rintre cerin%e!e po!itice mai importante erau idei!e cu pri#ire !an!ăturarea $c!a#iei4 de$*iin%area re,a!ită%ii4 n!ăturarea bo,a%i!or4

!ichidarea proprietă%ii pri#ate a$upra pămntu!ui4 n!ăturarea $tatu!uiab$o!uti$t4 in$taurarea repub!icii care trebuie $ă *ie condu$ă derepreentan%ii poporu!ui ş.a. +deo!o,ia repreentan%i!or ace$teimişcări pre#edea proiectarea unei noi $ocietă%i cu principiu!ob!i,ati#ită%ii tuturor pentru muncă4 care ar a$i,ura reparti%ia dupăne#oi. A$t*e!4 ei propa,au idei!e comuni$mu!ui e,a!itar primiti# şincercau $ă !e n*ăptuia$că prin cu!ti#area n co!ecti# a pămnturi!or comuna!e.

Ce! mai important repreentant a! mişcării şi ideologieidiggerilor e$te Ger!rd 5i#st!#e6 (1;09>1;52S1;7;)4 prote$tanten,!e4 re*ormator re!i,io$ şi acti#i$t po!itic. '! e$te con$iderat unu!dintre *ondatorii ,rupu!ui en,!e cuno$cut $ub nume!e de diggers(nivelatorii/săpătorii4 care4 a#nd con#in,eri baate pe un comuni$mcreştin şi repreentnd a$t*e! $ărăcimea rura!ă şi urbană4 au proc!amatidea!u! $ău repub!ica !iberă4 au ntreprin$ chiar şi une!e ac%iuni

concrete4 iar proprietatea şi munca a *o$t dec!arată co!ecti#ă)4 u!terior n$ă co!onia (comuna) !or din ioree a *o$t di$tru$ă şi abandonată. e*apt4 ,nditoru! de#ine unu! din primii e?ponen%i a! ce!or mai $ărace pături a!e popu!a%iei en,!ee care repreenta curentu! de e?trema$tn,ă n perioada re#o!u%iei en,!ee de !a miM!ocu! $ec. RV++.

/# +<an4i9 $a4on :i 9o4ietatea i5eal> 9a6 „Vea46l 5e a6<”0r!#cis 4!co# (15;1>1;2;S1;29) a *o$t un *i!o$o* en,!e şi

,nditor po!itic (nu trebuie con*undat cu pictoru! Dranci$ <acon41909>19924 $au cu *i!o$o*u! /o,er <acon4 121=>129=)4 om de $tat4ce! mai de $eamă ,nditor a! &enaşterii en,!ee. '$te cuno$cut prinaforisme celebre +tiinţa înseamnă putere6 'amenii nu pot stăpîninatura decît supunîndu!se legilor ei6 # cunoaşte cu adevărat înseamnă a cunoaşte prin cauze6 Cititul îl face pe om deplin.

1=9



vorbirea îl face prompt. iar scrisul îl face exact 1 ş.a. care e?primă p!a$tic $piritu! epocii.

<acon a $cri$ mai mu!te !ucrări *i!o$o*ice4 dar şi o utopie

neterminată4 Noua #tlantidă (1;17). '! ima,ineaă o $ocietateor,aniată pe bae ra%iona!e4 ştiin%i*ice4 dar n care erau men%inutedi*eren%ieri de c!a$ă4 inc!u$i# c!a$a dominantă şi deci proprietatea pri#ată. n roman $e de$crie o $ocietate utopică pe coa$ta de #e$t aAmericii. "n per$onaM a! romanu!ui *ace o de$criere a #tlantidei care$eamănă cu cea a !ui &!aton4 şi o aşeaă n America (prime!e re*erin%e!a #tlantida $e a*!ă n dia!o,uri!e !ui &!aton 9imaios şi Critias4 $cri$en 3;0 .Jr.). Acea$tă $ocietate idea!ă $au Veacu! de aur4 cum !numeşte autoru!4 are menirea $ă re,!ementee $itua%ia mieră şinedreaptă din $ocietate. n $pirit i!umini$t4 e! con$idera că acea$tănouă $ocietate $e poate a$i,ura nu prin anumite tran$*ormărieconomice *undamenta!e4 ci pe baa ştiin%ei4 in$truirii4 a pre,ătirii popu!a%iei care ar *ace po$ibi! pro,re$u! $ocia!2.

iciuna din $crieri!e !ui <acon nu ne>a o*erit ntr>un $pa%iuaşa de $curt o ima,ine att de #ie a$upra pre*erin%e!or şi a$pira%ii!or

po!itice a!e autoru!ui aşa cum o *ace ace$t *ra,ment4 parte a unui p!an,randio$ de or,aniare a unui $tat idea!. eneroitatea4 $piritu!i!umini$t4 demnitatea şi $p!endoarea4 $piritu! pub!ic şi pietatea!ocuitori!or din ensalem4 repreintă ace!e ca!ită%i idea!e pe careomu! de $tat <acon şi !e>a dorit mai de,rabă dect a $perat $ă !e #adăde#enite tră$ături caracteri$tice pentru propria $a %ară.

Noua #tlantidă repreintă n ace!aşi timp o a!tă ca!e a!ea$ăde către <acon pentru a e?prima con#in,eri!e $a!e interioare. nciuda $chemei entuia$te şi a !ar,u!ui oriont ce>! n*ă%işeaă ncăutarea ade#ăru!ui4 <acon are ntotdeauna un ochi pentru uti!itate.&ro,re$u! urmărit de ştiin%ă e$te conceput de e! doar ca o ca!e cătreap!icabi!itatea practică4 menită a $pori contro!u! omu!ui a$upranaturii4 a ,radu!ui de con*ort şi comoditate a omenirii. &entru

1 <acon Dr. (*i!o$o*) XonlineY. nhttpSSro.PiNipedia.or,SPiNiSDranci$|<acon|(*i!oo*) (citat13.0=.2011).2 Vei 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 55>5;.150



meta*iica pură4 $au oricare a!ta *ormă de ,ndire ab$tractă care nuare ca reu!tat niciun *ruct4 <acon are un intere$ $căut. &entru căaici $unt e?pu$e mu!te din idea!uri!e $a!e ştiin%i*ice şi po!itice idei

de$pre $tat4 de$pre *orma de ,u#ernămnt4 de$pre popor ş.a.A$t*e!4 n =seuri de morală. economie şi politică (1597) $e

ob$er#ă nece$itatea unui $tat centra!iat puternic4 capabi! $ă a$i,ureşi $ă apere intere$e!e bur,heiei n de#o!tare. n a!tă !ucrare a $a4 =seuri sau sfaturi civile şi morale4 ,nditoru! en,!e $e re*eră !a po!itica pe care trebuie $ă o probee ace$t $tat4 !a re$pin,erea tuturor nedreptă%i!or $ocia!e4 e?p!icate de autor prin preen%a abuuri!or4e?a,erări!or şi pri#i!e,ii!or *euda!e şi nobi!iare. +ar caua şi moti#u!ră#rătiri!or $unt ino#a%ii!e mari şi bruşte n che$tiuni!e re!i,ioa$e4mărirea impoite!or4 $chimbarea de !e,i şi obiceiuri4 in*rac%iuni!e!e,ate de pri#i!e,ii ş.a.

n *ine4 dacă concep%ia *i!o$o*ică a !ui <acon e$te de o mare#a!oare4 atunci n prob!ematica po!ito!o,ică ,ă$im idei ndrăne%e4dar şi une!e tee retro,rade (*a%ă de popor4 de răboaie)4 care4 dea!t*e!4 re*!ectau $itua%ia rea!ă a $ocietă%ii en,!ee din $ec. RV+>RV++.

0# Toma9 Ko88e9 :i teo<ia 9a 5e9;<e 5<e;t :i 5e9;<e 9tatT+o"!s Hobbes (1588>1;79) a *o$t un *i!o$o* materia!i$t

en,!e4 $ecretaru! !ui Dranci$ <acon şi continuatoru! *i!o$o*iei !ui.&rincipa!e!e opere *i!o$o*ice şi po!itice a!e Jobbe$ $unt Desprecetăţean (GHJ)4 Despre corp (GHKK)4 Despre om (GHKL)4 =lementeledreptului natural şi politic (1;=0) şi -eviatan sau materia. forma şi puterea unui stat ecleziastic şi civil (1;51S1;52). i$temu! *i!o$o*ic a!autoru!ui e$te $cri$ n *ormă de tri!o,ie4 cuprinnd trei mari $*ere decercetare cercetarea naturii ( Despre corp)4 a omu!ui ( Despre om) şia $tatu!ui ( Despre cetăţean şi -eviatan).

-eviatan4 nume !uat din Cartea lui Iov4 e$te un uriaş care%ine ntr>o mnă crMa papa!ă4 n cea!a!tă $abia4 reunind $piritua!u! cutemporaru! şi a! cărui corp e$te a!cătuit din omu!e%i a!ipi%i. (tatul! -eviatan (mon$tru bib!ic4 dra,on a! hao$u!ui4 $imbo! a! *or%ei4

umneeu nemuritor)4 portretiat a$t*e!4 $e baeaă pe contractu!151



care !ea,ă to%i oamenii ntre ei şi i $upune n tota!itate. +dei!e de baăa!e -eviatanului4 capodoperă a ,ndirii $a!e po!itice4 pot *i$intetiate a$t*e! $tarea natura!ă a omu!ui e$te cea de răboi a!

*iecăruia mpotri#a *iecăruia1.Concep%ii!e materia!i$t>mecanici$te a!e !ui Jobbe$ domină şi

n doctrina $a de$pre $tat. /e*erindu>$e !a contractu! $ocia!4 e! preintă apari%ia şi acti#itatea $tatu!ui ca e*ect a! #oin%ei4 mani*e$tatăde to%i cetă%enii !ui prin n$ăşi con$tituirea $a. otuşi $tate!e n$e!e4 nre!a%ii!e !or reciproce4 $e a*!ă n continuare n $tare natura!ă6 e!e nu $e$upun niciunor norme de drept poiti#.

'! concepe $tatu! ca un mare mecani$m care $>a *ormat careu!tat a! ciocnirii intere$e!or şi pa$iuni!or umane. Ca şi rotiu$4Jobbe$ ncearcă $ă cercetee n primu! rnd natura omu!ui !uată nab$tract şi din ea $ă deducă ceea ce repreintă $tatu!. '!ementu! primordia! e$te deci omu! io!at a*!at n $tare natura!ă. '! nu e deacord cu rotiu$ care a*irma$e că de !a natură omu!ui i e proprietendin%a $pre comunitate4 ci con$ideră că teama şi nu in$tinctu! decon#ie%uire ,enereaă $ocietatea4 pentru că omu! de !a natură e e,oi$t

n e$en%a $a. Aşadar4 tendin%e!e e,oi$te şi teama caracterieaă omu!n $tarea natura!ă. '! e?primă acea$tă $itua%ie prin e?pre$ia dintr>o pie$ă a dramatur,u!ui roman &!aut4 *omo omini lupus (omu! e$te!up pentru om)4 iar $tarea natura!ă nu ar *i dect o $tare de răboiuni#er$a! : bellum omnium contra omnes (răboiu! tuturor mpotri#atuturor). tarea de natură e$te deci ce! mai Ma!nic de$tin a! omenirii4$pune Jobbe$.

"rmnd ra%iunea4 *iecare trebuie $ă caute $ă ia$ă din $tareanatura!ă4 $ă caute pacea4 oriunde ar *i. Cerin%e!e ra%iunii $unt numitede Jobbe$4 ca şi de pinoa4 !e,i natura!e. "rima lege naturală4*undamenta!ă4 impune trebuie căutată pacea4 trebuie $ă $e punăcapăt ace$tei $tări de o$ti!itate ,enera!ă a omu!ui *a%ă de om (omoomini lupus est ). -i pentru acea$ta trebuie $ă $e ncheie contractul social care permite ieşirea din $tarea natura!ă4 ntemeierea şi

1 ai deta!iat #ei 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 3=2>3=;.152



$tatornicirea unei noi *orme de con#ie%uire a oameni!or : $tatu!. eaceea4 cea de!a doua lege naturală ,!ă$uieşte trebuie re$pectatcontractu!. in !e,ea *undamenta!ă a naturii4 Jobbe$ deduce şi o

$erie de a!te !e,i4 care $tabi!e$c datorii $au ob!i,a%ii a!e omu!ui4 acăror re$pectare e nece$ară pentru men%inerea păcii ob!i,a%ia de aarăta recunoştin%ă4 de a ierta #echi!e o*en$e4 de a nutri re$pect *a%ă dea!%ii4 de a recunoaşte e,a!itatea oameni!or de !a natură etc. e,i!enatura!e n concep%ia !ui Jobbe$ $unt ce!e mora!e.

&entru a curma acea$tă $tare into!erabi!ă a răboiu!ui ,enera!4Jobbe$ con$ideră că oamenii trebuie $ă ncheie contractu!4 $ă renun%edep!in !a toate drepturi!e natura!e n *o!o$u! unei $in,ure per$oane$au unei $in,ure adunări şi $ă $e $upună necondi%ionat puterii de $tatcon$tituite de ei. n #iiunea !ui Jobbe$4 contractu! $ocia! duce !a*ăurirea concomitentă a $ocietă%ii şi a $tatu!ui. upă ,nditor4contractu! $ocia! repreintă unirea *iecăruia cu *iecare4 ace$ta e uncontract sui generis de uniune prin intermediu! căruia ma$a4mu!%imea4 $e tran$*ormă n $ocietate or,aniată şi *ormeaă o $in,ură per$oană. &rin acea$ta $e naşte $tatu! : o nouă per$oană.

&entru homa$ Jobbe$4 !a *e! ca şi pentru Ju,o rotiu$4contractu! $ocia! repreintă miM!ocu! in$tituirii şi men%inerii #ie%ii$ocia!e paşnice. pre deo$ebire de doctrinaru! o!ande4 Jobbe$a*irmă un con%inut e?act şi predeterminat a! contractu!ui $ocia!.'$en%a contractu!ui $ocia! pentru ,nditoru!ui en,!e con$tă n$ubordonarea necondi%ionată a omu!ui n raport cu puterea $tatu!ui.Acea$tă $ubordonare $e rea!ieaă şi atunci cnd re!a%ii!e $ocia!> po!itice şi Muridice aduc *iecărui cetă%ean şi $ocietă%ii n an$amb!udoar dea#antaMe. &rin acea$tă u!timă idee4 Jobbe$ $e mani*e$tă nca!itate de repreentant a! ab$o!uti$mu!ui. copu! $tatu!ui4 baat peacea$tă doctrină4 e$te in$tituirea şi men%inerea re!a%ii!or paşnicedintre oameni. Ace$t $cop poate *i atin$4 după părerea doctrinaru!uien,!e4 prin intermediu! unei puteri nen,rădite. imbo! a! ace$teiconcep%ii a $tatu!ui e$te -eviatanul .

tatu! e$te o crea%ie arti*icia!ă (umană)4 in$tituită n ca!itate

de in$titu%ie ce de%ine puterea ne!imitată (ab$o!ută) a$upra oameni!or.153



tatu! are ca $cop n!ăturarea răboiu!ui dintre cetă%eni. iciuncetă%ean $au in$titu%ie $ocia!ă4 inc!u$i# <i$erica4 nu e$te n drept $ă>şiabro,e #reun drept n raport cu $tatu! puterea $tatu!ui $e e?ercită n

mod ne!imitat. n concordan%ă cu $copu! $tatu!ui4 pe care>1 impune4autoru! a*irmă caracteru! indi#iibi! şi ab$o!ut a! puterii de $tat4re$pin,nd concep%ia $eparării acti#ită%i!or or,ane!or $tatu!ui4 ncon*ormitate cu *unc%ii!e $tatu!ui.

&uterea de $tat e$te unică şi ab$o!ută4 ea $e e?ercită *ărăcontro! şi e$te re$pon$abi!ă. 'a $tă dea$upra !e,i!or ci#i!e4 care numaide !a ea şi dobnde$c ntrea,a !or putere. oar puterea $upremă e$in,ura n mă$ură $ă hotăra$că ce e bine şi ce e rău şi tot ceea ce$tabi!eşte n acea$tă direc%ie e$te ob!i,atoriu pentru cetă%eni. Chiar şi proprietatea4 după Jobbe$4 $e $tabi!eşte de $tat ea e$te ceea ceacordă cetă%eanu!ui puterea de $tat. upuşii $unt a$emănători$c!a#i!or4 cu di*eren%a doar că $upu$u! $er#eşte $tatu!ui4 iar $c!a#u!$!uMeşte şi cetă%eanu!ui.

n pri#in%a or,aniării puterii de $tat4 acea$ta poate !ua4 dupăJobbe$4 *orme di*erite. &uterea $upremă poate apar%ine unei $in,ure

per$oane (monarhia)4 mai mu!tora dintre cei mai buni (ari$tocra%ia)4dar poate *i or,aniată şi democratic4 numai că4 n toate cauri!e4ntrea,a putere trebuie $ă $e ,ă$ea$că n mini!e ace!ei per$oane $auace!ui or,an căruia i>a *o$t acordată. Jobbe$ nu admite niciun *e! de,u#ernări mi?te4 după cum nu recunoaşte niciun *e! de *ormă de,u#ernare denaturată $au de#iată4 ntruct prin acea$tă no%iune4 după părerea $a4 $e dă o apreciere şi nu $e de*ineşte caracteru! $au #o!umu! puterii. '! con$ideră4 de a$emenea4 impo$ibi!ă o oarecare mpăr%ire a puterii ntre di*erite!e or,ane a!e $tatu!ui puterea trebuie ntotdeaunancredin%ată n ntre,ime n mini!e unui $in,ur or,an4 *ie e! monarh$au adunare.

Căutnd un ră$pun$ !a prob!eme!e epocii $a!e4 Jobbe$ p!eacăn ana!ia #ie%ii po!itice de !a interpretarea omu!ui ca a#nd treiipo$tae om4 cetă%ean şi creştin4 $u,erndu>$e ideea că *iecaremembru a! $ocietă%ii po$edă un corp natura! şi4 totodată4 e$te parte a

corpu!ui po!itic şi a! ce!ui re!i,io$. Ace$te ipo$tae a!e omu!ui $unt15=



nişte $ur$e de ten$iuni şi con*!icte. upă ,nditor4 n natura umană,ă$im trei caue principa!e a!e di$cordiei concuren%a (a$i,ură omu!uicşti,u!)4 nencrederea (ar *i un moti# a! $i,uran%ei) şi ,!oria (pentru

a>şi crea reputa%ia). u #om $căpa din #edere şi *aptu! că n teoria !uicontractua!i$tă e! p!eacă de !a două tee (*a!$e) omu! e$te o *iin%ăanti$ocia!ă prin natura !ui şi e?i$ten%a unui om io!at4 c!au$trat(retra$).

&# 2on Lo4e :i teo<ia 9a 5e9;<e ;6te<ea 5e 9tat:i 5e9;<e 5<e;t 3o+# Loc;e (1;32>170=)4 *i!o$o* şi ,nditor po!itic en,!e4

e$te con$iderat a *i un precur$or a! concepte!or democratice moderne prin impunerea $uprema%iei $tatu!ui de drept. otodată4 ocNe ade*initi#at4 prin ri,oarea *undamente!or empiri$mu!ui4 con$o!idareaideo!o,ii!or de baă a!e !ibera!i$mu!ui4 a!e concepte!or opera%iona!ede con$titu%iona!i$m şi par!amentari$m (n !ucrări!e Două tratatedespre guvernare4 Cugetări despre educaţie4 =seu asupraintelectului omenesc ş.a.).

n ace!aşi timp4 e! e$te con$iderat şi primu! mare i!umini$teuropean teoretician a! to!eran%ei re!i,ioa$e4 ntemeietor a! principii!or pe care $e #a a?a to!eran%a modernă şi n a!te domenii(mora!4 inte!ectua!4 po!itic) (n !ucrări!e 6îndiri asupra vieţii creştine4 &aţionalitatea creştinismului expus după (criptură ş.a.). e a!t*e!4doctrina !ui ocNe4 e?aminată n cuno$cute!e $a!e (crisori despretoleranţă (1;89)4 preintă două tee principa!e pri#itoare !a naturaautorită%ii po!itice şi !a impo$ibi!itatea de a ob%ine credin%a prin *or%ă.pre deo$ebire de Jobbe$4 ocNe #a pune bae!e unei ri,uroa$e$eparări ntre bi$erică şi $tat. tatu! e$te o a$ociere a oameni!or pentru pă$trarea intere$e!or tempora!e proprii4 iar <i$erica e$te oa$ociere ne$i!ită cu $copu! căutării mntuirii. in acea$tă preciare are$orturi!or ,u#ernării ci#i!e decur, $copuri!e care !e,itimeaă*o!o$irea *or%ei apărarea păcii ci#i!e4 a !ibertă%ii şi a proprietă%ii. Ct pri#eşte credin%e!e per$ona!e care nu a*ecteaă re!a%ii!e $ocia!e4 e!e

trebuie $ă *ie to!erate de către puterea ci#i!ă.155



&rima ino#a%ie n cmpu! teoriei contractua!i$te rea!iată deocNe $tă n concep%ia $a a$upra $tării de natură. '$te o $tare aomenirii !ip$ită de $ocietate n $en$u! propriu a! termenu!ui4 *ără

putere po!itică4 dar n care e?i$tă dreptu! de proprietate4 ace$tainc!und dreptu! de #ia%ă4 !ibertate şi patrimoniu (bunuri). tareanatura!ă e$te o $tare de pace4 de bună#oin%ă4 de a$i$ten%ă reciprocă şide con$er#are. &e $curt4 principiu! *iecăruia e$te autocon$er#area4 iar principiu! tuturor e$te con$er#area ,enu!ui uman. &entru a $căpa4aşadar4 de ri$cu! in$ecurită%ii4 pentru a *i n ace!aşi timp !iber şi proprietar4 oamenii ntemeiaă $ocietatea po!itică $au cea ci#i!ă*iecare renun%ă !a puterea $a de a e?ecuta !e,ea natura!ă şi o cedeaăco!ecti#ită%ii. Caua *undamenta!ă a pactu!ui $ocia! con$tă nrenun%area !a dreptu! de a reprima in*rac%iuni!e !a adre$a !e,iinatura!e.

A doua ino#a%ie reu!tă din tea că puterea corpu!ui po!itic $enaşte din $uma abdicări!or indi#idua!e. Abdicarea n$ă nu arecaracter ne!imitat. ă$cută dintr>un pact4 puterea po!itică nu $entinde dect a$upra a ceea ce e$te nece$ar n $copu! $ocietă%ii4 adică

bună$tarea per$oane!or şi con$er#area bunuri!or4 con$er#area proprietă%ii ca $cop $uprem a! $tatu!ui. n con$ecin%ă4 *ormarea$ocietă%ii po!itice reduce dar nu anihi!eaă !ibertă%i!e şi proprietă%i!ee?i$tente n $tarea de natură. Aici apare di$tinc%ia4 ce #a de#eni*undamenta!ă4 ntre !ibera!i$m şi tota!itari$m.

/ea!iarea contractu!ui n de$crierea *ăcută de ocNe are trei$tadii 1) oamenii trebuie $ă con#ină unanim4 trebuie $ă $e a$ocieen comunitate şi $ă pună puteri!e !or natura!e4 a$t*e! nct $ă poatăac%iona mpreună pentru a putea $u$%ine drepturi!e a!tuia6 2) acea$tăcomunitate trebuie $ă *ie de acord4 pe baa unui #ot maMoritar4 $ăini%iee in$titu%ii !e,i$!ati#e ş.a.6 3) de%inătorii de proprietate ntr>o$ocietate trebuie $ă *ie de acord4 *ie per$ona! $au prin repreentan%ii!or4 a$upra oricăror ta?e care $unt impu$e a$upra poporu!ui4 adicănicio ta?ă nu poate *i $tabi!ită *ără acordu! proprietari!or.

e *apt4 apari%ia $tatu!ui şi ,ă$eşte temei4 potri#it doctrinei

!ui ocNe4 n teoria contractu!ui $ocia!. Acea$tă teorie con$tituie4 n15;



#iiunea autoru!ui4 un ar,ument pentru a re$pin,e ideea cuceriri!or mi!itare n ca!itate de *undament a! con$tituirii $tatu!ui. n baateoriei contractu!ui $ocia! ocNe deduce şi conceptua!iarea puterii

po!itice n ca!itate de drept !a !e,i*erarea şi drept !a e?ercitareaacti#ită%ii ap!icati#>Muridice. '! remarcă nece$itatea de!imitării puterii po!itice de a!te *orme a!e puterii. A$t*e!4 doctrinaru! en,!e di$tin,ea) puterea po!itică de puterea părintea$că (puterea părin%i!or a$upracopii!or)6 b) puterea po!itică de puterea proprietaru!ui a$upra$c!a#u!ui6 c) puterea $o%u!ui a$upra $o%iei etc. n ca!itate de tră$ăturădi$tinctă a puterii po!itice (acti#itatea !e,i$!ati#ă şi e?ecuti#ă) autoru!men%ioneaă uti!iarea *or%ei de con$trn,ere a $ocietă%ii4 or,aniate po!itic.

ohn ocNe a*irmă că n momentu! ncheierii contractu!ui$ocia! oamenii şi pă$treaă !ibertatea şi bună$tarea dobndite n$tarea natura!ă şi4 totodată4 dobnde$c $i,uran%a care e$te $peci*ică$tării $tata!e. pre deo$ebire de doctrina !ui homa$ Jobbe$4 pentrucare n momentu! ncheierii contractu!ui $ocia! oamenii trebuie $ă>şi$acri*ice !ibertatea şi $ă $e $upună necondi%ionat $tatu!ui n #ederea

dobndirii $ecurită%ii per$ona!e4 ocNe a*irmă po$ibi!itatea mbinăriiace$tor două rea!ită%i contradictorii a!e e?i$ten%ei $ocia!e. ibertateae$te percepută de ,nditor n ca!itate de drept natura! *undamenta!. n baa ace$tui drept natura! oamenii şi #a!ori*ică partea răma$ă apiramidei drepturi!or natura!e. otodată4 !ibertatea ob!i,ă !are$pectarea !e,i!or4 e?c!undu>$e4 a$t*e!4 po$ibi!itatea mani*e$tării!ibertă%ii n ca!itate de practică a !iberu!ui arbitru şi hao$.

Bpera !ui ocNe #ieaă cu precumpănire prob!eme!ein$tituirii şi ,arantării !ibertă%ii ci#ice şi de conştiin%ă4 ca şi creareain$trumente!or in$titu%iona!e capabi!e $ă !e ,arantee. &rincipa!a $a!ucrare o repreintă ce!e Două tratate despre guvernare (1;89).&unctu! de p!ecare a! *i!o$o*iei po!itice a ,nditoru!ui e$te că de !anatură *iin%e!e umane $unt e,a!e şi că prin urmare nimic nu poate $ă pună pe cine#a $ub autoritatea a!tuia4 a!t*e! dect prin propriu!con$im%ămnt a! ace$tuia. Ace$te premi$e ! $itueaă pe ocNe n

tradi%ia contractua!i$tă a ,ndirii po!itice !ibera!e timpurii.157



n pre!un,irea e*orturi!or !ui rotiu$ şi pinoa4 ocNe a*ăcut $ă treacă dreptu! natura! de partea !ibertă%ii indi#idua!e.ocietatea ci#i!ă4 care după ocNe4 $pre deo$ebire de a!%i autori4

e?i$tă numai n abunden%ă4 e$te %inută mpreună de protec%ia$copuri!or pri#ate. <ine!e comun e$te rea!iat n armonia indi#idua!ăa bine!ui pri#at. Acea$tă concep%ie *ace din ocNe părinte!e *i!o$o*ica! !ibera!i$mu!ui c!a$ic de tip laissez!faire4 o*erind a$t*e! idei pro,ramatice nu numai re#o!u%iei en,!ee4 ci şi ce!or americană şi*ranceă.

ohn ocNe !ea,ă re#o!u%ia en,!eă de o *i!o$o*ie po!itică,enera!ă. '! e$te a$t*e! nu numai părintele liberalismului4 ci şiartianu! inte!ectua! a! unei re#o!u%ii reuşite. '! *undamenteaă*i!o$o*ic noua !e,itimitate baată pe contract4 adică pe con$im%ămnttacit1. '$te #orba deci de o putere ncredin%ată4 de o monarhiecon$en$ua!ăScon$titu%iona!ă *ondată pe un pact. e aceea e! preconieaă in$titu%ii $pecia!e şi n primu! rnd distincţia $au separaţia puterilor în stat . &uterea e a$t*e! mpăr%ită ntre !e,i$!ati#(repreentat de o adunare)6 puterea e?ecuti#ă (a#nd $arcina ap!icării

!e,ii prin admini$tra%ie şi Mu$ti%ie)4 a$t*e! nct ob$er#ăm că e?ecuti#u!n,hite şi puterea Mudiciară pe care onte$Fuieu o #a trata ca puteredi$tinctă6 puterea *ederati#ă4 care e$te o putere continuă şi care#ieaă cu deo$ebire n*ăptuirea re!a%ii!or cu ce!e!a!te $tate. &entruocNe4 ace$te două puteri e?ecuti#ă şi *ederati#ă ar putea *i unite nmini!e monarhu!ui.

Abordnd prob!ema *orme!or de $tat4 e! numeşte trei *orme principa!e (monarhia4 o!i,arhia şi democra%ia)4 iar *iecare dintreace$te *orme şi *ace apari%ia n urma ncheierii contractu!ui $ocia!4 poporu! rămnnd n continuare de%inător a! $u#eranită%ii. eşi,nditoru! nu numeşte #reo *ormă de $tat ca *iind cea mai bună4 n!ucrări!e $a!e democra%ia poate *i n%e!ea$ă ca cea per*ectă4re$pin,ndu>$e ntr>o manieră po!emică ,u#ernarea ab$o!ută.

1 Vei 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. ==5>=50.158



TEMA *V# GNDIREA POLITICĂ N PERIOADARĂZ$OIULUI DE INDEPENDENŢĂ A SUA !,..(%,.10"

,# I5eile ;oliti4e ale <e;68li4anilo< ame<i4ani!$enamin +<anlin Toma9 2e??e<9on :i Toma9 Paine" R,*boiu de I#depe#de#:, ! S2A (1775>1783)4 ini%iat de 13

co!onii din America de ord mpotri#a domina%iei co!onia!e en,!ee4e$te con$iderat prima re#o!u%ie bur,heă de pe continentu! american.e#o!tarea capita!i$mu!ui n co!onii şi proce$u! *ormării na%iuniiamericane au intrat n contradic%ie cu po!itica metropo!ei en,!ee4care !e pri#ea ca pe nişte i#oare de materie primă şi pie%e dede$*acere a produc%iei. u#ernu! en,!e promo#a n co!onii o po!iticăde intericere a produc%iei indu$tria!e !oca!e şi a comer%u!ui e?ternindependent. A *o$t oprită co!oniarea pămnturi!or !a #e$t de un%iiA!e,ani (17;3)4 introdu$e noi impoite şi ta?e4 ce !eau intere$e!etuturor co!onişti!or. /ăboiu! pentru independen%ă a n!ăturat mu!te bariere n ca!ea de#o!tării !ibere a capita!i$mu!ui şt a !ichidat!ati*undii!e *unciare a!e ari$tocra%iei en,!ee4 rămăşi%e!e ob!i,a%ii!or

*euda!e (renta4 maMoratu! $.a.)4 robia n $tate!e de nord4 a anu!atinterdic%ia de a co!onia pămnturi!e din Ve$t4 a permi$ antrepria!iberă n indu$trie4 comer% şi a,ricu!tură4 n$ă $>a pă$trat un na!t cen$de a#ere e!ectora! şi robia !a ud.

peci*icu! re#o!u%iei americane a con$tat n aceea ca ea era omişcare de e!iberare na%iona!ă4 una de uni*icare na%iona!ă şi unaanti*euda!ă. /o!u! principa! !>au Mucat ma$e!e popu!are4 iar conducerea po!itică a rea!iat>o bur,heia n a!ian%ă cu p!antatorii./e#o!u%ia americană a du$ !a ră$turnarea re,imu!ui co!onia!4 trium*u!de*initi# a! capita!i$mu!ui şi crearea $tatu!ui na%iona! independent : "A. e a$emenea4 acea$ta a *o$t prima re#o!u%ie n i$torie ce $>ade$*ăşurat $ub !oinci !aice (!upta pentru $tabi!irea unei democra%ii n -umea Nouă4 n!ăturarea $c!a#iei de pe continentu! american4mpăr%irea echi!ibrată a pămnturi!or4 $epararea <i$ericii de $tat4n!ăturarea abuuri!or in$titu%ii!or bi$ericeşti etc.). /ăboiu! pentru

159



independentă a in*!uen%at şi mişcarea re#o!u%ionară şi de e!iberarena%iona!ă din 'uropa şi America atină.

mpotri#a domina%iei metropo!ei co!oniştii ape!eaă !a o

ideo!o,ie a#nd două $ur$e : prote$tanti$mu! şi ra%iona!i$mu!. "rotestantismul a dat naştere !a mai mu!te $ecte4 ntre care e?i$tăuneori di*erende4 dar n an$amb!u a $er#it intere$e!e co!onişti!or nraporturi!e cu metropo!a. &oate *i con$iderat ca o rep!ică americană!a puritani$mu! re#o!u%ionari!or en,!ei din $ec. a! RV++>!ea. &aţionalismul 4 !a rndu! $ău4 a *o$t pre!uat din i!umini$mu! *rance deo #a!oare uni#er$a!ă4 acea$ta *iind adaptată $peci*icu!ui $ocietă%iiamericane. A$t*e!4 prote$tanti$mu! şi ra%iona!i$mu! au con$tituit baa pro,ramu!ui re#o!u%ionar american4 c!ari*icat n perioada anterioarărăboiu!ui de independen%ă prin de#o!tarea cu!tura!ă a co!onii!or4!e,ături!e $tabi!ite ntre e!e4 crearea unor $ocietă%i re#o!u%ionare.

n iarna ani!or 177=>1775 au apărut prime!e detaşamentearmate a!e co!onişti!or4 care4 n 17754 au creat o armată re,u!ată şi auob%inut prime!e #ictorii a$upra en,!ei!or. Comandant>şe* a! armateiamericane a de#enit eor,e Ha$hin,ton. a 10 mai 1775 !a

&hi!ade!phia şi>a de$*ăşurat !ucrări!e ce!ui de>a! ++>!ea CongresContinental 4 care4 !a = iu!ie 177;4 a adoptat Dec!r!:i! de I#depe#de#:, (citatu! o%i oamenii $unt crea%i e,a!i e$te4 *ără niciondoia!ă4 cea mai cuno$cută *raă din toate documente!e po!itice a!e"A)4 a#nd !a baă principiul raţionalist al suveranităţii poporului4ar,umentat n$ă prin rea!ită%i concrete americane. ec!ara%ia4 a! căreiautor e$te homa$ e**er$on4 a anun%at de$pre de$prinderea ce!or 13co!onii de metropo!ă şi crearea $tatu!ui independent : "A. A *o$t primu! document Muridic de $tat4 care a proc!amat $u#eranitatea poporu!ui4 dreptu! !ui de a ră$turna tirania4 !ibertă%i!e şi drepturi!e$a!e democratice. A urmat con*i$carea pămnturi!or loialiştilor (părtaşi!or pă$trării domina%iei en,!ee)4 a!e coroanei en,!ee şi<i$ericii an,!icane. Bpera%ii!e mi!itare au durat pnă n 1781.Con*orm 9ratatului de pace de !a Ver$ai!!e$ din 17834 area<ritanie a recuno$cut independen%a "A. Co#stitu:i! din 1787 a

proc!amat (B# republică federativă4 con$tituită din 13 $tate4 *iecare1;0



cu !e,i şi in$titu%ii proprii4 care nu puteau *i ncă!cate de putereacentra!ă. &rimu! &reşedinte a! "A a de#enit 6, Easington. n 1791au intrat n #i,oare 10 amendamente !a Con$titu%ie : <u!a de$pre

drepturi4 care au proc!amat principa!e!e !ibertă%i democratice.işcarea de e!iberare din America de ord $>a mp!etit cu

!upta de e!iberare $ocia!ă4 e#iden%iindu>$e două aripi liberalii şiconservatorii 1. a răboiu! de independen%ă a "A4 *rontu! unic a!adep%i!or !uptei pentru independen%ă $e re*ormeaă4 n #ia%a po!iticăcon$tituindu>$e două mari curente po!itice 1) repubic!#ii 4 a căror idee centra!ă era apărarea drepturi!or poporu!ui şi !imitareacompeten%e!or $tatu!ui. in punct de #edere po!itic4 repub!icaniirepreentau intere$e!e cate,orii!or $ocia!e miM!ocii (*ermierii4meşteşu,arii ş.a.). &rintre ce!e mai repreentati#e nume a!erepub!icani!or $unt <enMamin DranN!in4 homa$ e**er$on şi homa$&aine6 2) $eder!i'tii 4 care apărau ideea unei puteri *edera!ecentra!iate. in punct de #edere po!itic4 *edera!iştii apărau intere$e!emari!or proprietari !ati*undiari. &rintre nume!e repreentati#e a!e*edera!işti!or pot *i amintite A!e?ander Jami!ton4 ohn Adam$ şi

ame$ adi$on. 4e#<!"i# 0r!#;i# (170;>1790) e$te una dintre ce!e mai

cuno$cute per$ona!ită%i din i$toria tate!or "nite4 unu! din părin%ii*ondatori ai "A4 om de ştiin%ă4 *i!o$o* şi om po!itic4 i!umini$t şidemocrat4 coautoru! Declaraţiei de Independenţă a (B# şi$emnataru! Con$titu%iei americane. e a$emenea4 e! e$te ,!ori*icat prin reu!tate!e cercetări!or ştiin%i*ice (oche!arii bi*oca!i şi paratră$netu!6 i>a uimit pe oamenii de ştiin%ă din toată !umea cue?perimente!e $a!e din domeniu! e!ectricită%ii) şi n domeniu!acti#ită%ii dip!omatice. "!timu! $ău act po!itic a *o$t un memoriu pentru abo!irea $c!a#iei ne,ri!or. '$te cuno$cut prin e?pre$iaimpu! n$eamnă banii.

1 &entru mai mu!te deta!ii a $e #edea /bca '.4 Uaharia V.4 ăr,ineanuV. Bp. cit.4 p. 1==>153.

1;1



'! credea că materii!e predate n şco!i nu erau actua!iate.DranN!in era mpotri#a teo!o,iei4 !imbi!or c!a$ice şi #oia o şcoa!ă mai practică4 $criind şi o carte n ace$t domeniu &ropuneri pentru

educa%ia tineri!or n &enn$I!#ania4 n care cerea crearea uneiacademii4 numită mai triu "ni#er$itatea &enn$I!#ania.

&rincipa!e!e idei şi concep%ii ce determina poi%ii!e !uiDranN!in n domeniu! po!itico>Muridic $unt a) dreptu! poporu!ui de ară$turna ,u#ernu!6 b) dreptu! co!onii!or nord>americane de a>şi hotărde$tinu! po!itic şi de a>şi in$titui propria ,u#ernare ş.a. &rin une!eartico!e pub!icate a cerut drepturi e,a!e cu ce!e a!e en,!ei!or4 n$ăen,!eii au i,norat ace$te propuneri.

<. DranN!in de#o!tă ideea ome rule (autoconducerea şiautodeterminarea po!itică a co!onii!or)4 demon$trnd că emi,rareaen,!ei!or n America ( -umea Nouă) n$emna ruperea !or de !a !e,i!eşi Con$titu%ia An,!iei6 de aceea co!oniştii nu pot *i con$idera%i $upuşiicoroanei en,!ee. '! e$te primu! care a numit pro#incii!e nord>americane state.

n !ucrări!e $a!e (Cugetări despre libertate şi necesitate.

delectare şi suferinţă4 17256 Calea spre belşug 4 1758 ş.a.) arată căomu!ui4 prin natura !ui4 i $unt proprii dreptu! !a #ia%ă4 !a !ibertate şi proprietate. e aceea omu! trebuie $ă *ie preent n dep!inătatea*or%e!or $a!e !a #ia%a pub!ică şi !a cea po!itică. '! a b!amat$c!a#a,i$mu! şi a apărat dreptu! minorită%i!or na%iona!e4 re$pin,nd4totodată4 şi pri#i!e,ii!e *euda!e.

Diind după concep%ii!e $a!e democrat4 DranN!in $e pronun%a*erm pentru o democra%ie modernă care ar a$i,ura de#o!tareaindu$triei şi comer%u!ui4 n ace$t $en$ per*ec%ionnd re,imu! e?i$tentcu aMutoru! re*orme!or. Ca mare i!umini$t4 e! apăra ştiin%e!e deame$tecu! teo!o,iei. &ropa,area cunoştin%e!or4 propo#ăduireato!eran%ei re!i,ioa$e4 a !ibertă%ii conştiin%ei con$tituie4 după părerea!ui4 un *actor important a! pro,re$u!ui $ocia!. e#o!tarea rapidă a$ocietă%ii e! o #edea nu numai n tran$*ormarea tuturor domenii!or eide acti#itate4 ci şi n ştiin%a de$pre po!itică. '! de#ine unu! din

coor,aniatorii şi primu! preşedinte a! ocietă%ii cercetări!or 1;2



po!itice4 *unc%ia căreia era de#o!tarea cunoştin%e!or de$preconducerea de $tat şi per*ec%ionarea ştiin%e!or po!itice.

T+o"!s 3e$$erso# (17=3>182;)4 i!umini$t american şi

*i!o$o*4 e$te autoru! proiectu!ui Declaraţiei de Independenţă a (B#4#icepreşedinte a! "A (a!e$ n anu! 179;) şi preşedinte a! tate!or "nite a!e Americii4 *iind a!e$ de două ori (n 1800 şi n 180=)4 precum şi unu! dintre cei mai in*!uen%i dintre părin%ii *ondatori aitate!or "nite.

e**er$on a *o$t un *i!o$o* a! po!iticii4 care a promo#at!ibera!i$mu! c!a$ic4 repub!icani$mu! şi $epararea <i$ericii de $tat.e**er$on a *o$t autoru! !ucrării (tatutul $irginiei pentru libertateareligioasă (17794 178;)4 care a *o$t baa $crierii "rimului #mendament a! Con$titu%iei tate!or "nite şi4 totodată4 parte a $eriei prime!or ece amendamente a!e Con$titu%iei tate!or "nite (9e ill of &igts4 1791).

ume!e !ui e**er$on a de#enit omonimu! conceptu!ui dedemocraţie 3effersoniană4 iar homa$ e**er$on n$uşi a *o$t att*ondatoru! şi !ideru! &artidu!ui emocrat>/epub!ican care a dominat

$cena po!itică americană pentru circa un $*ert de $eco!4 *iind precur$oru! &artidu!ui emocrat de a$tăi din tate!e "nite.

Dundamente!e ,enera!>metodo!o,ice a!e doctrinei po!itico> Muridice a !ui e**er$on $unt teoria contractu!ui $ocia! şi teoriadrepturi!or natura!e. e aici şi reie$e ideea $u#eranită%ii poporu!ui.&nă !a /e#o!u%ia Dranceă e**er$on a uti!iat teoria $u#eranită%ii şin $copu! *undamentării ideii n!ăturării radica!e a ,u#erne!or indeirabi!e. e aceea n#ă%ătura !ui po!itică era centrată a$upraor,aniării democratice a puterii de $tat şi a drepturi!or omu!ui.e**er$on a *o$t un adept a! *ormei repub!icane de ,u#ernămnt4re$pin,nd4 din punct de #edere teoretic4 tea !ui onte$Fuieu cu pri#ire !a a#antaMe!e *ormei de ,u#ernămnt monarhice pentru $tate!ecare cuprind un teritoriu mare.

n ca!itate de temei a! drepturi!or natura!e $unt recuno$cute!ibertatea şi e,a!itatea oameni!or. &rintre drepturi!e natura!e4

e**er$on inc!ude şi !ibertatea conştiin%ei4 !ibertatea ,ndirii4 !ibertatea1;3



per$oanei de a>şi preenta pub!icu!ui proprii!e opinii. n tan,en%ădirectă cu drepturi!e natura!e a!e omu!ui4 autoru! Declaraţiei de Independenţă a (B# e!aboreaă primu! $i$tem de n#ă%ămnt4 ce

inc!udea n#ă%ămntu! primar ob!i,atoriu. Acea$tă concep%ierepreenta o noutate chiar şi pentru -umea $ece ('uropa).

n ca!itate de e!emente indi$pen$abi!e a!e !ibertă%ii ,ndirii4e**er$on recunoaşte !ibertatea cu#ntu!ui şi !ibertatea pre$ei. n particu!ar4 şi>a dobndit notorietate i$torică a*irma%ia !ui e**er$on4 potri#it căreia4 dacă i>ar *i dat $ă a!ea,ă ntre un ,u#ern *ără iare şiiare *ără ,u#ern4 e! ar a!e,e iare!e *ără ,u#ern. Diind n primii anin *unc%ia de preşedinte a! "A4 ani n care toate iare!e ! $upuneauunei continue şi acerbe critici4 e! a a*irmat că #a apăra pre$a chiar şin dreptu! ace$teia de a min%i şi a ca!omnia.

T+o"!s P!i#e (1737>1809)4 ,nditor po!itic4 *i!o$o* i!umini$tşi democrat>re#o!u%ionar4 a *o$t un emi,rant en,!e care a a#ut un ro!important n pri#in%a impunerii şi popu!ariării idei!or deindependen%ă a!e re#o!u%iei americane4 *iind pub!ici$t şi ideo!o, a!ace$teia. "!terior $e impune n #ia%a po!itică a Dran%ei re#o!u%ionare4

*iind a!e$ n ca!itate de deputat n Conventul Naţional (1792).&rincipa!e!e opere!e n care e$te e?pu$ă doctrina $a po!itică

$unt Drepturile omului (1791) şi Conştiinţa trează (177;). '$te binecuno$cut şi ro!u! pe care !ucrarea !ui (imţul comun (177;) !>a a#ut4 caatitudine $imp!ă şi pam*!etară4 n *ormu!area şi popu!ariarea idei!or autodeterminării n America co!onia!ă. Autoru! ,ă$eşte o deo$ebirentre $ocietate şi $tat4 a*irmnd că $ocietatea $e con$tituie n #irtuteanece$ită%i!or oameni!or4 iar ,u#ernu! : n baa neaMun$uri!or !or. '!mai a*irmă că $ocietatea n orice mpreMurare e$te un bine4 ,u#ernu!chiar şi n ce! mai bun ca repreintă doar un rău nece$ar4 iar n cau!ce! mai rău : un rău in$uportabi!. A!e,erea e$te moda!itatea n carentre a!e,ători şi a!eşi $e poate $tabi!i o re!a%ie de *ide!itate4 prinor,aniarea de a!e,eri *rec#ente de care depinde *or%a ,u#ernării şi*ericirea ce!or ,u#erna%i.

homa$ &aine a*irmă că $ocietatea şi $tatu! au caue a!e

apari%iei şi *unc%ii di*erite. tatu! repreintă reu!tatu! de#o!tării1;=



$ocietă%ii4 *ăcndu>şi apari%ia n urma incapacită%ii oameni!or de a>şior,ania #ia%a n $ocietate n baa echită%ii. tatu! şi *ace apari%ia nurma ncheierii de către oameni a contractu!ui $ocia!. n baa ace$tui

contract puterea $upremă n $tat e$te de%inută de către popor4 care ntemeiu! unor a!e,eri ,enera!e de!ea,ă puterea or,ane!or !e,i$!ati#e.Ct pri#eşte drepturi!e ci#i!e a!e omu!ui4 e! arată ce ace$tea şi *acapari%ia n urma con$tituirii $tatu!ui şi nu pot *i n contradic%ie cudrepturi!e natura!e a!e omu!ui. repturi!e ci#i!e $unt dobndite decătre om n #irtutea ca!ită%ii de cetă%ean.

Ana!ind *orme!e de $tat4 &aine deo$ebea pe ce!e #echi(monarhia) şi ce!e noi (repub!ica)4 iar n baa ace$tei c!a$i*icărierau pu$e principii!e *ormării ,u#ernării (ereditatea $aue!i,ibi!itatea). a baa conducerii repub!icane4 ca *ormă de,u#ernămnt4 $e a*!ă $u#eranitatea popu!ară4 ne*iind4 printre a!te!e4 deacord cu teoria $epara%iei puteri!or a !ui onte$Fuieu. n baacontractu!ui $ocia! poporu! e$te n drept $ă in$tituie orice *ormă deor,aniare a $ta!u!ui4 $e!ectnd şi n!ăturnd de !a putere4 inc!u$i# prinintermediu! re#o!u%ii!or4 componen%a nomina!ă a ,u#ernu!ui4 n

ntre,ime $au par%ia!. n *e!u! ace$ta4 e! apare ca precur$or ideatic a!concep%iei $u*ra,iu!ui uni#er$a!.

homa$ &aine a a#ut poate o contribu%ie mai pu%in ori,ina!ă4e! pre!und şi popu!arind ndeo$ebi idei!e ,nditori!or po!iticieuropeni (n $pecia!4 a!e !ui ocNe) şi reducndu>!e !a ni#e!u!n%e!e,erii $im%u!ui comun. &ara*rand idei!e re#o!u%iei en,!ee4 n!ucrarea Drepturile omului e! preia ca *undament următoare!e po$tu!ate care con$tituie e$en%a drepturi!or *undamenta!e dreptu! dea>şi a!e,e propriii conducători4 dreptu! de a>i ndepărta n cau! unei proa$te ,u#ernări4 dreptu! de a in$titui o ,u#ernare nouă ş.a.

/# Con4e;Biile ;oliti4e ale ?e5e<ali:tilo< ame<i4ani!Alean5e< Kamilton 2on A5am9 :i 2ame9 Ma5i9on"+deea centra!ă ce uni*ica &rupu $eder!i'tior e$te ideea unei

puteri *edera!e centra!iate n "A. a *ormarea idei!or *edera!işti!or

au contribuit o $erie de e!emente4 principa!e!e dintre care $unt a)1;5



!ip$a unei po!itici coordonate a con*edera%iei4 interne şiinterna%iona!e4 *apt care punea !a ndoia!ă ideea e?i$ten%ei unui $tatunic6 b) deciii!e or,ane!or *edera%iei4 care ndep!ineau *unc%ia

!e,i$!ati#ă4 e?ecuti#ă şi Mudecătorea$că4 a#eau un caracter derecomandare6 c) comunitatea de #iiuni4 care $>a *ormat pe parcur$u! participării !a răboiu! pentru independen%ă6 d) to%i *edera!iştii4 *iindmari proprietari !ati*undiari4 $tăteau pe poi%ii con$er#atoare4 *iind$u$%inători ai unor concep%ii e!iti$te Cei care $unt proprietari ai %ării4trebuie $ă ,u#ernee $tatu!.

Ae=!#der H!"ito# (1757>180=)4 con$iderat unu! din !iderii*edera!işti americani care $e opuneau anti*edera!işti!or4 aceştia a#ndo antipatie *a%ă de puterea centra!iată şi o teamă că Con$titu%ia*edera!ă nu #a putea a$i,ura proteMarea drepturi!or şi !ibertă%i!or per$ona!e !a care ei a$pirau. n e$en%ă4 patrimoniu! po!itico>Muridic a!*edera!işti!or preintă une!e caracteri$tici antidemocratice. Cu toateace$tea4 mu!te dintre idei!e !or4 de%innd o anumită doă de echi!ibru4şi>au ,ă$it !ocu! n teoria şi practica po!itico>Muridică a "A. A$t*e!4to%i *edera!iştii americani con$iderau că e$te nece$ară puterea

$upremă a poporu!ui n $tat şi că ea trebuie ap!icată n $copu!e$tompării deprinderi!or şi predi$poi%ii!or dea,reabi!e a!e unor indi#ii.

n !ucrări!e $a!e ( %otivele federalistului4 2ederalistul )A!e?ander Jami!ton $ocotea că *unc%ia principa!ă a $tatu!ui e$te protec%ia proprietă%ii, Dundamentu! $tabi!ită%ii re!a%ii!or $ocia!e e! !#edea n acti#itatea unei aşa>numite cate,orii $ocia!e a!e$e : oamenii $uperiori. Acea$tă cate,orie4 potri#it concep%iei autoru!uiamerican4 e$te intere$ată ce! mai mu!t de e?i$ten%a in$titu%ii!or $ocia!eşi n*rnarea maMorită%ii. A$t*e!4 e! di#ia oamenii n două mari,rupuri 1) cate,oria oameni!or ce ar inc!ude pe cei a!eşi4 bo,a%i şide #i%ă nobi!ă şi 2) cate,oria oameni!or ce inc!ude maMoritatea popu!a%iei4 a oameni!or in*eriori4 iar n #ederea in$tituirii$tabi!ită%ii $ocia!>po!itice4 Jami!ton propunea con$acrareacon$titu%iona!ă a $tatutu!ui ace$tor două cate,orii $ocia!e : minoritate

şi maMoritate.1;;



A!e?ander Jami!ton nainteaă o $erie de idei prin care $eaduc une!e preciări pri#ind !ocu! şi ro!u! *iecărei puteri a $tatu!ui4 par%ia! pre!uate n practica con$titu%iona!ă a "A 1) puterea

!e,i$!ati#ă4 propunnd con$tituirea or,anu! !e,i$!ati# n baa bicamera!i$mu!ui. embrii camerei $uperioare a or,anu!ui !e,i$!ati#urmau a *i a!eşi pe #ia%ă4 din rndu! oameni!or $uperiori4 iar membrii camerei in*erioare a or,anu!ui !e,i$!ati# trebuiau $ă *ie a!eşin baa unor a!e,eri directe6 2) puterea e?ecuti#ă4 care trebuie $ăde#ină centru! puterii de $tat. -e*u!ui puterii e?ecuti#e urma $ă>i *iencredin%ate !ar,i atribu%ii4 inc!u$i# a) competen%a de a numi n*unc%ie per$oane cu *unc%ii de ră$pundere n $tat6 b) competen%a deconducător $uprem a! *or%e!or armate a!e $tatu!ui6 c) drept de #etoab$o!ut etc. ai mu!t chiar4 Jami!ton nainteaă ideea a!e,erii pe#ia%ă a şe*u!ui puterii e?ecuti#e. A#nd n #edere competen%e!e !ar,icu care e$te ne$trat şe*u! puterii e?ecuti#e4 n !ucrări!e $a!e autoru!! numeşte monarh4 chiar dacă nu acceptă ideea tran$miterii prinmoştenire a puterii $tatu!ui.

octrina $a po!itică $>a *ormat $ub in*!uen%a teoriei $eparării

puteri!or a !ui onte$Fuieu4 demon$trnd că rea!iarea ace$tui principiu trebuie $ă a$i,ure e#itarea *apte!or şi deciii!or autoritaredin partea puterii. A$t*e!4 e! apără ideea puterii centra!iate ndreptatempotri#a re#o!te!or c!a$e!or in*erioare. +n#ocnd perico!u! anarhiei4Jami!ton $e pronun%ă att mpotri#a tendin%e!or $eparati$te4 ct şimpotri#a con*edera%iei4 chiar şi a ce!ei or,aniate democratic.

Jami!ton a*irmă nece$itatea in$tituirii unui contro! Mudiciar a!con$titu%iona!ită%ii !e,i!or. '! $e pronun%ă pentru con$tituirea unuimecani$m prin intermediu! căruia !e,i!e care contra#in Con$titu%ieiurmeaă a *i dec!arate nu!e4 deoarece con$titu%ia repreintă e?pre$ia#oin%ei poporu!ui4 care e$te temeiu! puterii $tatu!ui. '$te nece$ară4 dea$emenea4 in$tituirea unei interpretări e?ten$i#e a Con$titu%iei4 e$en%acăreia $e reumă !a *ormu!a Cea ce nu e$te interi$ de con$titu%ie4e$te permi$.

3o+# Ad!"s (1735>182;) a *o$t primu! #icepreşedinte (ntre

1789>1797) şi a! doi!ea preşedinte a! "A (ntre 1797>1801). '! a1;7



*o$t unu! dintre cei mai importan%i $u$%inători ai &ăzboiului de Independenţă a! tate!or "nite şi unu! din dip!oma%ii maMori ai a.1770. &ri#it4 pe bună dreptate4 ca unu! dintre părin%ii *ondatori ai

"A4 e! a de#enit *ondatoru! unei importante *ami!ii de po!iticieni şii$torici. >a a$i$tat pe homa$ e**er$on n e!aborarea Declaraţiei de Independenţă din 177;.

Diind ntotdeauna pre,ătit pentru a a*irma năuin%a $a de!ibertate4 n !ucrări!e $a!e Novanglus (177=>1775) şi 6înduri despre6uvern (177;) e! $ub!inia principii!e !ibertă%ii şi ordinii pentruamericani. A pub!icat o $erie de e$euri ($pre e?emp!u4 Discursuridespre Davila4 1791) care comentau deordinea ci#i!ă e?i$tentă n'uropa4 *ăcnd re*erin%ă $pecia!ă !a /e#o!u%ia Dranceă. crieri!e !ui($cri$ori4 căr%i4 Murna!e ş.a.) au o*erit importante date de$pre #ia%a po!itică din acea #reme4 demon$trnd o minte bine or,aniată şi4 nace!aşi timp4 un #i$ător.

'! a *o$t pro*und mişcat de idei!e i!umini$mu!ui european4*apt care şi>a ,ă$it re*!ectare n acti#itatea $a po!itică şi4 n $pecia!4 n promo#area #a!ori!or repub!icane. Ace$tea din urmă au *o$t e?pu$e

n !ucrarea #părarea Constituţiei (tatelor Bnite (1887) şi n broşura6înduri despre guvernare (177;). n acea$tă !ucrare au *o$t nşirateune!e idei pri#ind !ibertatea americană4 iar *ormă de ,u#ernarere$pecti#ă ar trebui $ă *ie a!ea$ă pentru a atin,e $copuri!e dorite4 care$unt *ericirea şi #irtutea pentru ce! mai mare număr de oameni. ea$emenea4 e! a $u,erat că ar trebui $ă e?i$te o $eparare a puteri!or ntre e?ecuti#4 Mudiciar şi !e,i$!ati#.

ani*e$tndu>$e ca ad#er$ar a! conducerii maMoritare şicriticnd a$pru democra%ia4 Adam$ trateaă ce!e!a!te *orme deconducere (monarhia şi ari$tocra%ia) ca o ntruchipare ade$poti$mu!ui4 pentru că e!e n aceeaşi mă$ură poartă #ina pentruuurparea drepturi!or omu!ui. n ace$t conte?t4 e! ana!ieaă termenu!de popor4 arătnd că maMoritatea ntotdeauna şi *ără e?cep%ie auurpat drepturi!e minorită%ii (conducătoare). e *apt4 $pune e!4 poporu! de acum $e a$upreşte4 deoarece o parte din e! (minoritatea

conducătoare) oprimă cea!a!tă parte (maMoritatea condu$ă). '!1;8



conchide n !ucrări!e $a!e că *orma mi?tă e$te cea mai bună *ormă deconducere4 n care e?i$tă puterea e?ecuti#ă4 puterea $upremăari$tocratică şi pa!ata de Mo$ a pămntu!ui4 iar toate ace$tea ar trebui

$ă con$tituie o *ormă echi!ibrată a puterii pub!ice. otuşi e!recunoştea *orma monarhică de conducere ca un e!ement dominant ne#o!u%ia ci#i!ia%iei4 *iind şi un adept a! unei democra%ii $o!ide.

3!"es M!diso# (1751>183;)4 *edera!i$t şi democratamerican4 con$iderat un mi!itant acti# pentru !ichidarea $c!a#iei. n1809 şi 1812 e! e$te a!e$ preşedinte a! tate!or "nite a!e Americii. '!e$te arhitectu! con$titu%iei americane şi ce! a! ilului drepturilor din 1791. A *o$t coautor4 mpreună cu ohn aI şi A!e?ander Jami!ton4 a! documentu!ui cuno$cut $ub nume!e de 2ederalist "apers (prima con$titu%ie a tate!or "nite)4 *iind 4de a$emenea4con$iderat tată a! Con$titu%iei tate!or "nite a!e Americii şi unu!din importan%ii *ondatori ai %ării.

Diind unu! din autorii pub!ica%iei Dedera!i$tu!4 autoru!american şi determină n ca!itate de $arcină po!itico>Muridicăcon$tituirea teoretică a mecani$mu!ui practic de acti#itate a $tatu!ui4

prin intermediu! căruia e$te po$ibi!ă ,arantarea $tabi!ită%ii re!a%ii!or $ocia!>po!itice. &o$ibi!itatea in$tituirii ace$tei $tabi!ită%i autoru! o#ede4 n primu! rnd4 n oportunitatea repreentării intere$e!or po!iticea!e #eşnici!or actori ai tiraniei4 n n!ăturarea po$ibi!ită%ii in$taurăriitiraniei de către unu! (unii) dintre aceştia. n *e!u! ace$ta4 unu! din

prime!e e!emente a!e mecani$mu!ui $tatu!ui ce contribuie !an!ăturarea tiraniei şi in$tituirea armoniei n re!a%ii!e din $ocietate e$te*orma repub!icană de ,u#ernămnt. /epub!ica4 din punctu! de #ederea! repreentării intere$e!or tuturor cate,orii!or $ocia!e4 e$te cea mai bună *ormă de ,u#ernămnt. e a!t*e!4 n $eria ce!or ce au e!o,iatopinia pub!ică4 ca baă a ,u#ernării $e n$crie şi ame$ adi$on.

"n a!t e!ement a! $tabi!ită%ii re!a%ii!or $ocia!e $e con$tituie nurma in$tituirii n #ia%a po!itico>Muridică a democra%iei repreentati#e.n opoi%ie cu democra%ia directă4 n care potri#it doctrinei !ui ame$adi$on4 e?i$tă un mare perico! a! in$tituirii tiraniei maMorită%ii4

democra%ia repreentati#ă preintă a#antaMu! po$ibi!ită%ii armoniării1;9



intere$e!or tuturor cu intere$u! ctor#a. a drept #orbind4adi$on nu re$pin,e po$ibi!itatea *o!o$irii e!emente!or democra%ieidirecte n ca!itate de e!ement $ecundar a! #ie%ii po!itice a $tatu!ui.

'$te de men%ionat şi *aptu! că n #ia%a po!itică a %ării4 nu *ără aportu!con$iderabi! a! !ui homa$ e**er$on4 era pre*erat mecani$mu!democra%iei directe.

"rmătoru! e!ement a! *ormei or,aniării de $tat4 prinintermediu! căruia era po$ibi!ă repreentarea intere$e!or ntre,ii %ărişi a intere$e!or *iecăruia dintre $tate n parte4 o repreenta *orma*ederati#ă de or,aniare a $tatu!ui. Acea$ta repreenta4 totodată4 şi une!ement a! mecani$mu!ui $tatu!ui prin intermediu! căruia $e o*ereau,aran%ii $up!imentare pentru n!ăturarea tiraniei !a ni#e!u! *iecăruiadintre $tate. -i ncă un e!ement a! armoniării intere$e!or $ocia!e !repreenta4 potri#it ace$tei doctrine4 !imitarea n timp acompeten%e!or per$oane!or cu *unc%ii de ră$pundere şi amo#ibi!itatea(n!ocuirea) ace$tora4 n principa!4 n baa principiu!ui e!i,ibi!ită%ii.

"n a!t domeniu important a! reu!tate!or cercetări!or po!itico> Muridice a!e !ui adi$on %ine de per*ec%ionarea concep%iei ,reută%i!or

şi contra,reută%i!or (teoria ecilibrului puterilor divizate). Autoru!american re$pin,e ideea4 naintată de repub!icani4 n con*ormitate cucare e,a!itatea puteri!or n $tat trebuie $ă *ie ,arantată prinintermediu! acti#ită%ii unor convente4 in$tituite periodic4 care $ărepreinte un e!ement a! mecani$mu!ui ter%ei *or%e n raport curamuri!e puterii de $tat. Autoru! $u$%ine4 a$t*e!4 nece$itatea in$tituiriiunui mecani$m #iabi! a! ,reută%i!or şi contra,reută%i!or4 un e!ementimportant a! căruia trebuia $ă>1 repreinte şi determinarea e?actă acompeten%e!or *iecăreia dintre ramuri!e puterii de $tat. '$te nece$arăşi de!imitarea e?actă a competen%e!or *iecăruia dintre or,ane!e$tatu!ui4 n parte. n ace$t $en$4 un rea! şi e*icient mecani$m prinintermediu! căruia e$te po$ibi!ă $i,uran%a #ie%ii $ocia!>po!itice nraport cu tirania puterii !e,i$!ati#e trebuie con$tituit n baa bicamera!i$mu!ui. i#iarea or,anu!ui !e,i$!ati# n două camere4 #a*ace din *iecare cameră o contra,reutate n raport cu cea!a!tă cameră

a e,i$!ati#u!ui american.170



TEMA *VI# DOCTRINA SOCIALISMULUI UTOPICN PERIOADA REVOLUŢIEI DIN +RANŢA DIN SEC# *VIII

,# Te7ele ;oliti4e ale l6i 2ean Me9lie< 3e!# Mesier (1;;=>1729)4 preot cato!ic4 atei$t şi ,nditor

utopi$t *rance 14 a $cri$ cuno$cuta !ucrare 9estamentul 4 pub!icată4con*orm unor mărturii4 de Vo!taire. Ace$t e$eu>te$tament e?p!icainuti!itatea !ui umneeu şi ipocriia ec!eia$tică. '! şi>a e?pu$ poi%ia $a atei$tă n care denun%a toate re!i,ii!e.

n 9estamentul $ău e$!ier !>a repudiat att pe umneeu!creştin4 ct şi pe ce! a! deişti!or. n !ucrare4 criticndu>$e rea!ită%i!e$ocia!e a!e #remii4 $e con%in ,nduri de$pre o ornduire $ocia!ă idea!ă.+dea!u! $ocia! a! autoru!ui e$te o comunitate pentru o $in,ură *ami!ien care to%i oamenii po$edă bunuri!e proprii n comun4 munce$c cu p!ăcere şi dăruire4 a#nd dra,o$te unu! *a%ă de a!tu!. &entru a atin,eacea$tă $tare4 oamenii au ne#oie $ă n%e!ea,ă nedreptatea şineechitatea puterii tiranice4 trebuie $ă $e e!iberee de preMudecă%i4 printre care primu! !oc ! ocupă re!i,ia. ea,ă e?i$ten%a $u*!etu!ui şi

con$ideră că re!i,ii!e $unt in#en%ii a!e e!ite!or conducătoare.Cte#a idei din 9estamentul !ui e$!ier =tica creştină este

perversă. bazată pe frică de moarte. pe adorarea mizeriei şi cultul suferinţei prin logica imitării "asiunii lui *ristos, Cum poate cineva să apere o asemenea poziţieM

De ce să condamnăm dorinţeleM =le sunt afecţiuni naturaleale trupului. înclinaţii blînde ale naturii, (ă ne menţinem în cadrul logicii creştine dacă dorinţele există. Dumnezeu le!a pus în corpul omului, Cum ar putea el să înzestreze omul cu dorinţe şi să!i pretindă să le detesteM (ă abandonăm această logică Dumnezeu nuexistă. doar natura a pus aceste dorinţe în trupul omului avînd bunemotive : perpetuarea speciilor. continuitatea omenirii,

1 e$pre ,nditorii utopişti *rancei ean e$!ier4 ore!!I şi abrie!<onnet de ab!I #eimai deta!iat Voicu!e$cu . Bp. cit.4 p. 11=>120.

171



Natura dictează nu poţi dori ceea ce este împotriva ei, Dacăoamenii practică castitatea. negîndu!şi orice fel de sexualitate.lumea este destinată să piară, n privinţa sexualităţii. omul trebuie

să se supună legilor şi obiceiurilor ţării sale. astfel nu va acceptaincestul sau endogamia1.

Vo!taire $cria că orice om cin$tit ar trebui $ă aibă9estamentul ace$tuia n buunar. +ar iche! Bn*raI (*i!o$o* *ranceşi atei$t n*!ăcărat6 nă$cut n 1959) $pune că e$!ier e$te *i!o$o*u!care a $cri$ pentru prima dată o ntrea,ă carte de$pre atei$m. Cartea aapărut după moartea !ui e$!ier n 18;= !a Am$terdam.

n !ucrarea amintită4 autoru! ei ana!ieaă şi acuă $ocietatea*ranceă4 rău! (e?i$ten%a c!a$ei $uperioare4 a unui mare număr detrntori bo,a%i) şi nedreptatea $ocia!ă care domne$c n !ume4 $i$temu!*euda! de oprimare cu poate contradic%ii!e $a!e proprii4 principa!u!#iciu *iind reparti%ia nepropor%iona!ă a bunuri!or ntre pături!e$ocia!e. '! n#inuieşte $tarea $ocia!ă $uperioară a $ocietă%ii *rancee(preo%imea şi nobi!imea) care trăia pe contu! muncii poporu!ui4 iar acea$tă ine,a!itate $ocia!ă şi are rădăcini!e $a!e nu n merite!e

per$ona!e. n $piritu! n#ă%ăturii natura!i$te (teoria dreptu!ui natura!)4autoru! a*irmă că to%i oamenii $unt e,a!i de !a natură4 au dreptu! !a!ibertate şi !a partea !or din bunuri!e pămnteşti.

Criticnd $i$temu! *euda!4 e$!ier dema$că e?p!oatareanemi!oa$ă a %ărani!or4 ro!u! o$ti! a! $!uMitori!or Dran%ei ab$o!uti$te4 bae!e $i$temu!ui ab$o!uti$t4 *orma de proprietate e?i$tentă şi a!te#icii a!e $ocietă%ii4 a#nd drept *undamentare ra%iona!i$mu!. e aceeameritu! ,nditoru!ui utopi$t con$tă nu numai n critica rea!ită%i!or $ocia!>po!itice şi economice e?i$tente4 dar şi n ideea or,aniării unei$ocietă%i pe principii comuni$te4 echitabi!e4 n baa principiu!uie,a!ită%ii n muncă4 n crearea unui proiect de re*orme $ocia!e şi ntra$area căi!or de rea!iare a ace$tui proiect. &entru rea!iarea !ui nue$te $u*icientă doar i!uminarea poporu!ui şi chemarea !ui !a ra%iune4

1 #pud e$!ier . e$tamentu! XonlineY. n httpSSoenoanda.b!o,$pot.comS2009S09Sun>ateu>in>$ec>17.htm! (citat 10.0=.2011).172

http://oenoanda.blogspot.com/2009/09/un-ateu-in-sec-17.html









dar propune unirea poporu!ui şi !upta re#o!u%ionară a ce!or $ăraci şiorop$i%i.

/# Con4e;Bia ;oliti4> a l6i Mo<ellJ Etie##e)G!brie More6 (1717S1718>1778)4 utopi$t *rance.

n 1753 e! pub!ică opera $a aziliada. naufragiul pe insulele plutitoare4 n care e$te de$cri$ tab!ou! utopiei comuni$te4 numit deunii contemporani ai $ăi n#ă%ător a! e,a!i!or. rept ră$pun$ !acritica !ucrării4 autoru! ei pub!ică tratatu! Codu! naturii4 $au $piritu!#eritabi! a! !e,i!or $a!e (atribuită4 de a!t*e!4 unor cuno$cu%i i!uminişti*rancei ca . iderot ş.a.)4 n care de$tu! de deta!iat e$te de$cri$ă poi%ia $a a$upra nece$ită%ii con$tituirii unei $ocietă%i comuni$te. '!$coate n e#iden%ă neaMun$uri!e $ocia!e a!e #remii $a!e4 acordareadreptu!ui !a muncă4 metode!e de conducere cu $ocietatea etc.

n con*ormitate cu idei!e !ui /ou$$eau4 ore!!I credea căomu! de !a natură e$te bun4 n$ă e$te $tricat $au ră$*ă%at de proprietatea pri#ată. n $ocietatea #iitoru!ui4 $cria ore!!I4 nimic nu#a apar%ine nimănui cu e?cep%ia !ucruri!or4 p!ăceri!or acti#ită%ii

cotidiene. Diecare cetă%ean #a *ace propria contribu%ie !a acti#itateacomunită%ii (comunei)4 n con*ormitate cu abi!ită%i!e !or4 ta!entu! $ăuşi #r$ta !ui. '?i$tă un punct de #edere4 precum că ace$tui pa$aM a!!ui ore!!I i core$punde $!o,anu! e !a *iecare : după capacită%i4*iecărui : după nece$ită%i4 !oincă *ormu!ată u!terior e?pre$ de Gar!ar?.

'! dec!ara că !e,i!e $e ,ă$e$c n contradic%ie cu dreptu!natura!4 de aceea e!e trebuie ndreptate $pre un $in,ur $cop : $prere$tabi!irea ordinii natura!e di$tru$e şi a comunită%ii di$tru$e (Veacu!de aur). +eşirea din hao$u! creat trebuie căutată n crearea unei noi puteri care ar ordona noua $ocietate : puterea ab$o!ută a monarhu!ui4iar un a$emenea ab$o!uti$m !uminat domneşte n $ocietatea idea!ă4unde monarhu! bun e$te or,aniatoru! şi conducătoru! $ocietă%iicomuni$te. Viitoarea $ocietate $>ar baa pe trei !e,i $*inte (anu!area proprietă%ii pri#ate4 ,arantarea drepturi!or cetă%eni!or !a muncă şi

datoria *iecăruia $ă muncea$că pentru bine!e tuturor n *unc%ie de173



puteri4 #r$tă şi aptitudini)4 ar trebui $ă preinte o unitate de,o$podărire unică şi condu$ă după un p!an unic4 iar *orma de,u#ernare ar *i aceea pe care o doreşte poporu!. n$ă $pre deo$ebire

de e$!ier4 ore!!I e$te adeptu! unor tran$*ormări po$ibi!e pe ca!eacon#in,erii şi nu numaidect pe ca!ea re#o!u%iei.

octrina po!itică a !ui ore!!I a in*!uen%at puternicrepreentan%ii $ocia!i$mu!ui utopic critic din prima Mumătate a $ec.R+R !a care #om re#eni cu une!e deta!ii. ore!!I4 *iind principa!u!da$că! a! !ui <abeu*4 unu! din conducătorii mişcării re#o!u%ionare*rancee din $ec. RV+++4 a in*!uen%at prin ideo!o,ia $a şi membriiocietă%ii e,a!i!or (179;)4 or,ania%ia mişcării babu#i$te n timpu!re#o!u%iei *rancee

0# I5eile ;oliti4e ale l6i Ga8<iel $onnet 5e Ma8lJG!brie 4o##et de M!b6 (1709>1785)4 abate şi ,nditor

utopi$t *rance. n !ucrarea e$pre drepturi!e şi ob!i,a%ii!ecetă%eni!or a *ormu!at prob!ema dreptu!ui natura!. +dei!e $a!econ#er,4 ntr>un *e!4 cu ce!e a!e !ui onte$Fuieu a?ate pe

determini$mu! ,eo,ra*ic şi4 n $pecia!4 *orme!e de ,u#ernămnt. A#eao atitudine re!a?antă *a%ă de re#o!u%ie. n !ucrări!e $a!e i$torice4*i!o$o*ice şi po!itice ( Despre drepturile şi obligaţiile cetăţenilor 4 ndoielile prezentate filosofilor economişti asupra ordinii naturale şiesenţiale a societăţilor politice ş.a.) ncearcă $ă u,ră#ea$că #iitoarea$ocietate idea!ă4 comuni$tă.

a baa concep%iei a$upra $ocietă%ii ab!I pune teoriacontractu!ui $ocia! şi cea a dreptu!ui natura!. +ni%ia!4 a*irma e!4 #ia%a$ocia!ă a *o$t baată pe proprietatea co!ecti#ă a terenuri!or. Acea$tăornduire a *o$t di$tru$ă ca urmare a! apari%iei proprietă%ii pri#ate.&o!imind cu *iiocra%ii4 e! $u$%inea că proprietatea pri#ată nu e$teun e!ement a! ordinii natura!e4 dar a apărut după #oin%aoameni!or4 care nu putea $ă pre#adă con$ecin%e!e con$tituirii $a!e.&roprietatea pri#ată e$te principa!a $ur$ă a nenorociri!or omenirii.Via%a mode$tă n comunitatea bunuri!or comune creeaă un popor

#irtuo$ şi *ericit.17=



e aceea ab!I era mpotri#a di#iării $ocietă%ii n bo,a%i şi$ăraci4 pentru că bo,ă%ia e$te incompatibi!ă cu mora!a4 iar e,a!itateae$te !e,ea natura!ă a umanită%ii. &e de a!tă parte4 e! $ocoate că

$ocietatea are ne#oie de di#iarea puterii e?ecuti#e de cea !e,i$!ati#ă4u!tima apar%innd numai poporu!ui $u#eran şi nu monarhu!ui $auari$tocra%iei. B unire a ace$tor două puteri ar conduce !a o a$upriree?tremă4 iar n ace!aşi timp autoru! nu $u$%inea echi!ibru! de puteri n$ocietate4 $u$%innd in$ta!area unei ordini democratice.

Diind pentru un comuni$m4 ca ce! mai idea! $i$tem $ocia!4 e!nu propune (ca ore!!I) ntoarcerea !a ordinea natura!ă (!a Veacu!de aur)4 *iindcă roata i$toriei nu $e poate ntoarce. "nica ce poate *i*eabi!4 po$ibi!4 după ab!I4 reidă n reducerea ine,a!ită%ii#enituri!or. n ace$t $cop4 e! a propu$ mă$uri compen$atoare!imitarea nece$ită%i!or4 $uprimarea de !u?4 !imitarea comer%u!ui ş.a. '!con$idera că oamenii $unt purtători de $u#eranitate4 ai puterii$upreme4 recuno$cndu>!e dreptu! de a $chimba ,u#ernarea e?i$tentă.oinca !ui e$te nu orientarea poporu!ui $pre re#o!u%ie (teoretic,nditoru! recunoaşte dreptu! poporu!ui !a re#o!tă4 atunci cnd ace$ta

e$te ndreptat mpotri#a #io!en%ei şi de$poti$mu!ui)4 ci ndemnarea !ui$pre ca!m4 $pre pruden%ă.

Comuni$mu! !ui ab!I e$te un comuni$m a$cetic4 carere$pin,e toate p!ăceri!e #ie%ii. '! con$idera că $i$temu! comunitarde proprietate core$punde principii!or ra%iunii şi e$te impo$ibi! de a>!recupera. &redica ornduirii comuni$te nu poate *i de $ucce$. ntr>o$ocietate mpăr%ită n bo,a%i şi $ăraci4 nu e?i$tă nicio *or%ă care ! poate pune n ap!icare (cei bo,a%i nu dore$c o ornduire comună4iar popu!a%ia e$te !ip$ită de principiu! e,a!ită%ii).

n an$amb!u4 idei!e promo#ate de ,nditoru! utopi$t *rance4n $pecia!4 a! $u#eranită%ii popu!are4 au contribuit ntr>un *e! !a pre,ătirea ideo!o,ică a arii /e#o!u%ii Drancee.

175



TEMA *VII# GNDIREA SOCIAL%POLITICĂ N TIMPULREVOLUŢIEI +RANCEZE !,.1)%,.)&"

,# O<ient><ile =3n5i<ii 9o4ial%;oliti4e 3n tim;6l<e@ol6Biei ?<an4e7e M!re! Revou:ie 0r!#ce*, din anii 1789>179= a *o$t o

re#o!u%ie bur,heă c!a$ică. 'a a dat o !o#itura di$tru,ătoare ornduirii*euda!e ab$o!uti$te şi a de$chi$ ca!ea $pre de#o!tarea $ocietă%iimoderne. Caua ei principa!ă a con$tituit>o con*!ictu! ntre *or%e!e#echi medie#a!e şi ce!e noi4 moderne4 care au !uat naştere ninterioru! $i$temu!ui *euda!. '?pre$ie a ace$tui con*!ict au *o$tcontradic%ii!e ntre $tarea a treia (bur,heia4 %ărănimea4 $ărăcimeaorăşenea$că)4 care a!cătuia 95^ din popu!a%ie4 şi două $tări pri#i!e,iate (nobi!imea şi c!eru!). Via%a oameni!or de rnd a de#enitin$uportabi!ă mieria era şi mai mare4 iar abuuri!e şi *ărăde!e,i!eautorită%i!or şi seniorilor : o rea!itate permanentă. n *runtea !upteianti*euda!e $>a $ituat bur,heia. n anii 1788>1789 n %ară $>a creat o$itua%ie critică monarhia4 ne*iind n $tare $ă>şi men%ină poi%ii!e4 a

*o$t ne#oită $ă *acă cedări. upă o ntrerupere de 175 ani4 !a 5 mai17894 au *o$t con#ocate (tatele 6enerale. a 17 iunie 1789 deputa%iidin partea $tării a treia au proc!amat #dunarea Naţională4 iar !a 9iu!ie : #dunarea Constituantă4 ncercarea ,u#ernu!ui de a o dio!#a prin *or%ă a $er#it drept imbo!d pentru dec!anşarea ră$coa!ei popu!arede !a 1= iu!ie 1789.

Pri"! et!p, ! revou:iei (1= iu!ie 1789 : 10 au,u$t 1792) anceput cu a$a!tu! <a$ti!iei : $imbo! a! ab$o!uti$mu!ui *rance.uarea <a$ti!iei a *o$t prima #ictorie a poporu!ui ră$cu!at şi a ini%iatarea /e#o!u%ie Dranceă. oinca ei principa!ă a de#enitibertate4 e,a!itate4 *raternitate} şi n curnd ea $>a ră$pndit nntrea,a %ară4 iar ab$o!uti$mu! a *o$t !ichidat. '$te adoptată Dec!r!:i! drepturior o"uui 'i cet,:e!#uui (2; au,u$t 1789)4 carea proc!amat e,a!itatea tuturor oameni!or n *a%a !e,ii4 precum şi!ibertă%i!e cetă%eneşti. &entru prima dată $>a dec!arat că poporu! e$te

17;



purtătoru! puterii $upreme4 iar proprietatea pri#ată e$te intan,ibi!a şi$*ntă.

Adunarea Con$tituanta a n*ăptuit o $erie de re*orme

pro,re$i$te a *o$t !ichidată mpăr%irea n $tări $ocia!e4 a *o$tcon*i$cată a#erea <i$ericii4 %ară e$te di#iata n 83 de departamente4$unt !ichidate bre$!e!e4 n!ăturate mu!te ob$taco!e n ca!ea de#o!tăriicomer%u!ui şi indu$triei ş.a. a 1= $eptembrie 1791 AdunareaCon$tituantă a adoptat Co#stitu:i!. &uterea re,e!ui a *o$t !imitată şi pu$ă $ub contro!u! Con$tituantei4 Dran%a e$te proc!amată "o#!r+ieco#stitu!#t, . $ub contro!u! Con$tituantei. ar a răma$ nereo!#ată prob!ema a,rară4 $>au pă$trat principa!e!e drepturi a!e nobi!imii4 pămntu!4 ca şi mai nainte4 era n mini!e seniorilor . oate ace$teaacutiau $itua%ia şi mpin,eau re#o!u%ia mai departe pe ca!ea$cendentă. area bur,heie căuta $ă aMun,ă !a un compromi$ cunobi!imea şi re,e!e. Acea$ta a $trnit nemu!%umirea %ărănimii4$ărăcimii orăşeneşti4 bur,heiei mici şi miM!ocii. Au apărut c!uburire#o!u%ionare (iacobin4 cordelier $.a.)4 care de#eneau centre dediriMare şi or,aniare a mişcării re#o!u%ionare. eci4 !a acea$tă etapă

puterea a *o$t cucerită de către marea bur,heie4 de constituanţi4 caretindeau $pre un compromi$ cu nobi!imea şi $e pronun%au pentru ideeaunei monarhii con$titu%iona!e.

n aMutoru! #echiu!ui re,im4 n 17924 a #enit toata 'uropa*euda!ă4 a$t*e! nct ncepe răboiu! de apărare a! Dran%eire#o!u%ionare contra 'uropei monarhice. Chiar !a nceputu!opera%ii!or mi!itare ac%iuni!e contrare#o!u%iei interne şi ce!ei e?terne$>au contopit4 n$ă a !uat naştere o puternică mişcare popu!ară patriotică pentru apărarea &atriei şi e$te creată armata re#o!u%ionară.işcarea mpotri#a monarhiei $>a tran$*ormat ntr>o puternicără$coa!ă popu!ară4 care !a 10 au,u$t a ră$turnat>o.

A dou! perio!d, ! revou:iei (10 au,u$t 1792 : 2 iunie1793) a *o$t determinată de !upta ntre girondini şi iacobini. acă &iro#di#ii (denumirea pro#ine de !a epartamentu! irond4 de undeau *o$t a!eşi repreentan%ii ,rupării n Adunarea a%iona!ă)4

repreentau bur,heia comercia!ă4 indu$tria!ă şi a,rară şi erau de177



orie#t!re repubic!#,4 n timp ce i!cobi#ii n*ă%işau intere$e!e bur,heiei mici şi miM!ocii4 a!e %ărănimii şi p!ebei orăşeneşti. A!e$ n baa dreptu!ui uni#er$a! (a! bărba%i!or)4 Conventul a proc!amat4 !a 21

$eptembrie 17924 Dran%a repub!ică. onarhia a *o$t n!ăturată4 iar udo#ic a! RV+>!ea şi re,ina aria Antoaneta şi $uita !or : e?ecuta%i.uşmanii e?terni4 de a$emenea4 au $u*erit n*rn,ere !a Va!mI (20$eptembrie 1792). itua%ia ma$e!or popu!are $e nrăută%ea şi iarăşiibucne$c ră$coa!e %ărăneşti şi apar mişcări a!e $ărăcimii orăşeneşti4iar n urma unei in$urec%ii (31 mai : 2 iunie 1793)4 ,irondinii $untn!ătura%i din Con#ent şi puterea trece !a iacobini.

A trei! $!*, ! revou:iei (2 iunie 1793 : 27 iu!ie 179=) $ecaracterieaă prin #enirea !a putere4 ntr>un moment critic pentrurepub!ică4 a i!cobi#ior (denumirea pro#ine de !a mănă$tirea*ntu!ui +acob4 n bib!ioteca căreia $e adunau de !a nceput membrii,rupării)4 care repreentau intere$e!e ace!or pături $ocia!e4re#endicări!e cărora n>au *o$t $ati$*ăcute anterior şi care tindeau $precontinuarea re#o!u%iei. eci4 in$taurarea dictaturii re#o!u%ionare ai!cobi#ior a#ea o baă $ocia!ă de$tu! de pe$tri%ă4 ,ro$u! căreia o

con$tituia aşa>i$a $tarea a treia (9;^ din componen%a popu!a%iei*rancee şi n primu! rnd bur,heia mică4 %ărănimea şi p!ebaorăşenea$că).

&rin !e,i$!a%ia $a a,rară Conventul iacobin !e>a tran$mi$%ărani!or pămnturi!e obşteşti şi a!e emi,ran%i!or şi a de$*iin%at toatedrepturi!e şi pri#i!e,ii!e *euda!e. Acea$ta a determinat trecerea de partea iacobini!or a %ărănimii. &rin Co#stitu:i! din 17934 iacobinii au!an$at ideea ca $copu! $ocietă%ii e$te *ericirea ,enera!ă. e preconia o !ar,ă participare a ma$e!or !a #ia%a po!itică prinintermediu! #otu!ui uni#er$a! şi p!ebi$citu!ui. ar n !upta cucontrare#o!u%ia interna şi cea e?ternă ,u#ernu! re#o!u%ionar $econducea de metode e?traordinare4 dictatoria!e. Au *o$t con$tituiteor,ane re#o!u%ionare Comitetul (alvării "ublice (puterea e?ecuti#ă)4Comitetul (iguranţei 6enerale (ordinea)4 9ribunalul &evoluţionar (Mudecata)4 numi%i repreentan%i cu mi$iune4 care $upra#e,heau

acti#itatea re#o!u%ionară n pro#incii şi pe *ront. ictatura $e e*ectua178



prin teroare n ma$ă. Con#entu! a adoptat decretu! de$pre mobi!iareantre,ii na%iuni *rancee !a !upta cu duşmanii &atriei. Armata a *o$treor,aniată #o!untarii erau inc!uşi n unită%i mpreună cu mi!itarii

de pro*e$ie. in rnduri!e ma$e!or $unt numi%i noi comandan%i deoşti. Au *o$t4 de a$emenea4 adoptate decrete de$pre $tabi!irea pre%uri!or ma?ime !a produ$e!e a!imentare4 de$păr%irea <i$ericii de$tat şi introducerea ca!endaru!ui repub!ican4 n care !uni!e eraunumite după *enomene a!e naturii.

eci4 *iecărei etape a re#o!u%iei *rancee i>a core$pun$ oanumite orientare $ocia!>po!itică4 ceea ce i>a con*erit ace$teia on$emnătate i$torică e?cep%iona!ă1. Diind după caracteru! ei popu!ară4democratică4 re#o!u%ia *ranceă a pu$ capăt #echiu!ui re,im şi prinacea$ta a contribuit !a $tabi!irea şi de#o!tarea de mai departe a$ocietă%ii moderne.

/# Con4e;Biile ;oliti4e ale 4on9tit6anBilo< =i<on5inilo< :iia4o8inilo<+deo!o,ia *iecărei ,rupări po!itice enun%ate mai $u$ (a

con$tituan%i!or4 ,irondini!or şi iacobini!or) $e baa pe n#ă%ături!e po!itice a!e i!uminişti!or *rancei care *o!o$eau4 ntr>un mod $au a!tu!4idei!e propu$e de Vo!taire4 onte$Fuieu4 /ou$$eau şi a!tor ,nditori*rancei n rea!iarea mă$uri!or re#o!u%ionare şi n e!aborarea !e,i!or con$titu%iona!e şi acte!or normati#e2.

Co#stitu!#:ii(co#stitu:io#!i'tii ('norOs de %irabP şi =mmanuelle (1Os)4 e?primnd intere$e!e marii bur,heii şi căutnd uncompromi$ cu nobi!imea4 $>au pro$!ă#it prin cu#ntări!e $a!empotri#a ab$o!uti$mu!ui şi mi!itau pentru in$taurarea monarhieicon$titu%iona!e după mode!u! en,!e. omina%ia !or (1= iu!ie 1789 : 10 au,u$t 1792) a determinat adoptarea !a 2; au,u$t 1789 de cătreAdunarea Con$tituantă a ec!ara%iei drepturi!or omu!ui şicetă%eanu!ui4 care de#ine u!terior preambu!u! Con$titu%iei din 1791.

1 Voicu!e$cu . Bp. cit.4 p. 121>122.2 ai mu!te deta!ii a $e #edea &i$ier Q#. Bp. cit.4 p. 93>102.

179



a baa Declaraţiei au *o$t pu$e principii!e *i!o$o*iei i!uminişti!or (drepturi!e natura!e şi ina!ienabi!e a!e omu!ui4 con*irmate dreptu! !a$ecuritate şi !a proprietate4 !ibertatea per$ona!ită%ii4 e,a!itatea tuturor

n *a%a !e,ii4 principiu! $epara%iei puteri!or etc.).O#or>s de Mir!b? (17=9>1791) e$te ce! mai de $eamă

ideo!o, a! con$tituan%i!or. '! $>a pro$!ă#it prin chemări $pre unireampotri#a ari$tocra%iei şi ab$o!uti$mu!ui. n po*ida *aptu!ui că urademocra%ia4 $u$%inea cu tărie ideea e,a!ită%ii ,enera!e şi a !ibertă%ii.

E""!#uee 3osep+ S6>s(Sie6@s (17=8>183;) a *o$t un po!itician *rance4 unu! dintre principa!ii teoreticieni ai /e#o!u%iei*rancee şi a! primu!ui imperiu *rance. "n pam*!et de>a! $ău Cee$te $tarea a treia din 17884 *iind o ncercare de $inteă a ,ndiriii!uminişti!or4 a aMun$ $ă de#ină mani*e$tu! /e#o!u%iei. IT$ntitu!eaă doctrina $a ca o artă $ocia!ă4 o artă de a a$i,ura şi a!ăr,i bună$tarea na%iuni!or. '! promo#a ideea unită%ii $tării a treia4demon$trnd că4 $pre deo$ebire de minoritatea pri#i!e,iată4 acea$tă pătură a popu!a%iei (mica bur,heie4 %ărănimea şi $ărăcimea oraşe!or)con$tituie maMoritatea na%iunii *rancee4 căreia i apar%ine n mod

imanent $u#eranitatea. nditoru! $u$%ine că poporu! e$te i#oru! puterii $u#erane4 iar #oin%a poporu!ui e$te i#oru! oricărei !e,i$!a%ii şide aceea toate miM!oace!e4 de care di$pune poporu!4 $unt !e,itime. nace$t $en$4 e! propa,a tea !uptei continue de$*ăşurată de $tarea atreia mpotri#a pri#i!e,ii!or e?i$tente4 căci ace$tea4 pri#i!e,ii!e4contraic ra%iunea umană şi $unt mpotri#a bine!ui comun.

Giro#di#ii ( 4ean CondorsOs)4 *iind purtătorii concep%ieirepub!icane4 repreentau bur,heia miM!ocie şi par%ia! marea bur,heie4 n $pecia!4 a bur,heiei indu$tria!>comercia!e. ideriiace$tei ,rupări (curentSorientări) po!itice erau con$idera%i 4ac>ue russeau şi 4ean &olan. &entru p!at*orma po!itică a ,irondini!or eracaracteri$tic apărarea re,imu!ui repub!ican4 principii!e $u#eranită%ii popu!are4 #oin%ei comune ca baă a !e,i$!a%iei etc. in punct de#edere con$titu%iona!4 ,irondinii urmăreau *ormarea unui ,u#ernmi?t4 a unui ,u#ern de compromi$4 contribuind4 totuşi4 !a in$taurarea

repub!icii. &rin acte!e normati#e adoptate a *o$t !ichidată monarhia şi180



domina%ia ari$tocra%iei bur,hee4 di#iarea cetă%eni!or n acti#i şipa$i#i după cen$u! de a#ere. A$t*e!4 pentru prima dată n practicai$torico>po!itică mondia!ă a *o$t in$taurată ,u#ernarea repreentati#ă

repub!icană (10 au,u$t 1792 : 2 iunie 1793) ntr>un $tat unitar. 3e!# Co#dors>s (17=3>179=) n acti#itatea $a po!itică $e

conducea de concep%ii!e i!umini$te de$pre natura umană şi de$pre pro,re$u! ra%iunii umane. Contribuind !a e!aborarea de către,irondini a Con$titu%iei4 care nu a de#enit !e,e $upremă a Dran%ei4 e!4n $piritu! idei!or !ui /ou$$eau4 $u$%inea principii!e $u#eranită%ii popu!are4 con*orm căreia orice cetă%ean ar dreptu! $ă participe !area!iarea ace$tui principiu.

I!cobi#ii ( %aximilien de &obespierre4 (aint!4ust 4 4ean "aul %arat )4 in$taurnd dictatura re#o!u%ionară (2 iunie 1793 : 27 iu!ie179=)4 şi dădeau $eama că pentru !ichidarea de*initi#ă a*euda!i$mu!ui şi in$ta!area puterii poporu!ui (a $u#eranită%ii popu!are4a democra%iei rea!e) $unt nece$are un şir ntre, de tran$*ormărire#o!u%ionare. /e,imu! con$titu%iona! era #ăut de ei n *ormarepub!icii democratice care4 n a*ară de democra%ia repreentati#ă4

trebuia $ă contribuie !a e?primarea #oin%ei directe a poporu!ui*rance. A$t*e!4 Con$titu%ia iacobină din 17934 *iind mai democraticădect prima Con$titu%ie (adoptată de con$tituan%i n 1791)4 pre#edea4 printre a!te!e4 că acte!e !e,i$!ati#e adoptate de Adunarea e,i$!ati#ă(Con$tituantă) trebuie aprobate de a!e,ători.

n concep%ia iacobină4 #otu! uni#er$a! era $ocotit o condi%ieimportantă n de#o!tarea e,a!itară a cetă%eni!or. n acea$tă perioadă$>a proc!amat dreptu! !a muncă4 intericnd4 concomitent4 or,aniareauniuni!or şi adunări!or muncitoreşti. "nii $impatian%i ai C!ubu!uiiacobin au naintat une!e proiecte de re$tructurare a $ocietă%ii n baacomunită%ii de a#ere. Anume n perioada dată au apărut termeniicomuni$m şi comuni$t4 continuă acti#itatea Cercu!ui $ocia! (n*runte cu Nicolas de onville şi Clode 2ocO)4 a *o$t creată n mod*or%at ocietatea e,a!i!or. n$ă repub!ica iacobină4 care preenta4 de*apt4 un re,im de dictatură4 nu a putut con$trui domnia #irtu%ii şi

echită%ii şi promo#a n #ia%ă maMoritatea !ibertă%i!or democratice din181



moti#e bine cuno$cute. ictatura (re#o!u%ionară) iacobină4 ducnd pnă !a un bun $*rşit re#o!u%ia bur,heă4 cade şi e$te !ichidată nreu!tatu! !o#iturii termidoriene (27 iu!ie 178=)4 termidorienii

in$taurnd !a putere mica şi marea bur,heie4 putere con*irmată deaceştia n cea de>a treia Con$titu%ie din 1795.

M!=i"iie# de Robespierre (1758>179=)4 unu! din di$cipo!ii!ui ean>acFue$ /ou$$eau4 e$te cuno$cut contemporani!or $ăi ca+ncoruptibi!u!4 pentru că ducea o #ia%ă $imp!ă. A *o$t una dintrece!e mai cuno$cute *i,uri şi $imbo!uri a!e re#o!u%iei *rancee.A#ocat4 e! a *o$t a!e$ deputat a! stării a treia. A de#enit cuno$cut prin di$cur$uri!e $a!e din Clubul iacobin şi din "rocesul regelui. A*o$t a!e$ !ider a! ace$tei ,rupări radica!e.

/obe$pierre rămne un per$onaM contro#er$at4 preentat deunii ca un idea!i$t4 iar de a!%ii : ca un *anatic. n 1793 a pro#ocatcăderea ,rupu!ui girondinilor . Adnc de#otat cauei re#o!u%iei4/obe$pierre $punea &entru patrie $>a *ăcut nende$tu!ător4 dacă nu$>a *ăcut totu!. ider a! iacobinilor şi a! Comitetului (alvării "ublice4 e! a *o$t in$piratoru! po!iticii de teroare mpotri#a

ad#er$ari!or po!itici4 care a du$ !a ,hi!otinarea nu numai a duşmani!or re#o!u%iei4 dar şi a mu!tor re#o!u%ionari şi oameni!or ne#ino#a%i(u!terior şi a $a).

in concep%ii!e !ui po!itice $e poate e#iden%ia ideea că nconducerea $ocietă%ii trebuie de reieşit din principiu! autocra%iei poporu!ui4 identi*icnd re#o!u%ia cu răboiu!4 iar teroarea trebuie*o!o$ită cnd e$te nece$ară. in punctu! de #edere a! $u#eranită%ii popu!are4 ca *ormă de conducere poate *i numai repub!icademocratică4 unde *unc%ionarii trebuie a!eşi pe un anumit termen4 purtnd ră$pundere pentru acti#itatea !or şi *ăcnd periodic un raportn *a%a poporu!ui. otodată4 e! nainteaă ideea că n $tat nu trebuie $ăe?i$te o de!imitare $trictă ntre conducători şi conduşi4 pronun%ndu>$e mpotri#a po!iticieni!or şi par!amentari!or pro*e$ionişti4 căci*iecare cetă%ean ($imp!u a,ricu!tor $au me$eriaş) poate şi trebuie $ă,u#ernee.

182



upă /obe$pierre4 n *unc%ionarea $tatu!ui trebuie $ă pre#a!ee trei principii apărarea şi a$i,urarea drepturi!or natura!e a!ecetă%eanu!ui6 dreptu! !ui de a participa n acti#itatea !e,i$!ati#u!ui şi

deci !a ,u#ernarea $tatu!ui6 dominarea poporu!ui n $tat. e*iindadeptu! teoriei dreptu!ui natura!4 e! con$idera că proprietatea nu e$teun drept natura!4 ci numai un in$titut $ocia!4 pentru că proprietateae$te un drept con#en%iona! $upu$ dreptu!ui $uprem : dreptu!ui !ae?i$ten%ă.

Louis A#toi#e de S!i#t)3ust (17;7>179=) a *o$t unu! dinacti#iştii arii /e#o!u%ii Drancee şi ideo!o,u! terorii. n 1791 $crie!ucrarea piritu! re#o!u%iei şi a con$titu%iei n Dran%a. '! a propu$ propriu! proiect a! Con$titu%iei Dran%ei4 iar mu!te pre#ederi a!eace$tuia au *o$t inc!u$e n Con$titu%ia adoptată n 17934 *iindconcomitent unu! din a!cătuitorii ace$teia. '?aminarea di#er$e!or $i$teme şi proiecteSp!anuri a!e con$truc%iei $ocia!e şi de $tat a *o$tre*!ectată n !ucrarea Dra,mente a$upra in$titu%ii!or repub!icane4a#nd ca teă principa!ă $ubordonarea indi#idu!ui $ocietă%ii. nacea$tă !ucrare poate *i ob$er#ată in*!uen%a /epub!icii !ui &!aton şi

a! Contractu!ui $ocia! a! !ui /ou$$eau.A*!ndu>$e $ub in*!uen%a unor tradi%ii $ocia!i$te utopi$te4 n

$chi%e!e $a!e teoretice e! tindea $ă preinte tab!ou! unei $ocietă%iidea!e ntr>un #iitor nedeterminat4 introducnd4 de a!t*e!4 cerin%amuncii ob!i,atorii pentru to%i cetă%enii de !a 25 pnă !a 50 de ani şidarea de $eamă anua!ă n *a%a $tatu!ui de$pre reu!tate!e muncii !or.

3e!# P!u M!r!t (17=3>1793) a *o$t medic4 *i!o$o* şi om deştiin%ă *rance de ori,ine e!#e%iană4 cuno$cut pentru imp!icarea $a n/e#o!u%ia *ranceă ca Murna!i$t radica! şi po!itician. Bdată cunceputu! re#o!u%iei4 $>a dedicat n ntre,ime intere$e!or ei. inau,u$t 1789 editeaă iaru! &rietenu! poporu!ui4 n care eraue?primate re#endicări!e ma$e!or popu!are.

+mportan%a !ibertă%ii4 icea arat4 con$tă n aceea de a n#ă%a poporu! $ă $e $upună numai !e,i!or drepte şi n%e!epte4 $ă $empotri#ea$că !e,i!or nedrepte şi $ă $e ridice mpotri#a !e,i!or

tiranice. n ace!aşi timp4 arat con$idera că poporu! trebuie condu$4183



că e! are ne#oie de un dictator care $ă>! conducă. '! a *o$t primu!care a chemat !a teroare. A *o$t a!e$ n Con#en%ia a%iona!ă n 17924iar n cadru! ace$teia4 ca !ider a! *ac%iunii radica!e montaguarde4 a

du$ o !uptă nde!un,ată cu ,irondinii de dreapta4 care $>a concretiatn ră$turnarea de !a putere a ace$tora din urma4 n mai 1793.

n pam*!etu! Cătuşe!e robiei autoru! abordeaă une!e prob!eme ,enera!e ce %in *enomenu! de$poti$mu!ui4 ,enea căruiae$te !e,ată de n$ăşi natura umană. Apărnd principii!e democraticede or,aniare a puterii de $tat4 arat arată că puterea $upremă norice $tat apar%ine na%iunii4 că ea e$te i#oru! oricărei puteri !e,itime.rept că4 n #iiunea $a4 puterea !e,i!or e$te nu a!tce#a dect o tiraniecamu*!ată a minorită%ii a$upra maMorită%ii. Ct pri#eşte *orma de,u#ernămnt4 e! cerea numirea unui dictator $uprem şi a!e,erearibuna!u!ui pentru a $e ră*ui cu trădătorii poporu!ui. Ca şi/obe$pierre4 arat apăra ideea *ormării unui ,u#ern re#o!u%ionar mputernicit cu drepturi ct mai !ar,i n intere$e!e re#o!u%iei.

0# Do4t<ina ;oliti4> a l6i +<anoi9 NoQl $a8e6?

:i i5eolo=ia mi:4><ii 8a86@i9te0r!#ois NoB 4!beu$ (17;0>1797)4 $upranumit racchu$

(nume!e tribuni!or re*ormatori din /oma antică4 a *ra%i!or 9iberius şiCaius 6raccus4 ideo!o,i ai p!ebei!or)4 re#o!u%ionar4 adept a!comuni$mu!ui utopic. octrina $a comunitari$t>e,a!itari$tă e$tecuno$cută $ub nume!e de babu#i$m. '! e$te ce! care a pu$ bae!e şia condu$ comp!otu! Con$pira%ia e,a!i!or (179;)4 urmăreatran$*ormarea e,a!ită%ii de drept n e,a!itatea de *apt (co$tume !a*e!4 !ocuin%e !a *e!4 a!imenta%ie comună etc.)4 prin intericerea practicării comer%u!ui şi a orice nu putea *i pu$ !a di$poi%ia tuturor.e a$emenea4 e! urmărea re$taurarea con$titu%iei iacobine din 1793.

'! preconia n #iitoarea repub!ică ($ocietate) idea!ăde$*iin%area proprietă%ii pri#ate a$upra tuturor cate,orii!or de bunuri4abo!irea dreptu!ui de moştenire şi con$tituirea unei comunită%iina%iona!e de bunuri. A!ocarea re$ur$e!or4 produc%ia şi reparti%ia

bunuri!or urma $ă $e rea!iee centra!iat4 !a ni#e!u! in$titu%ii!or de18=



conducere a!e $tatu!ui. Comer%u! e?terior de#enea monopo! de $tat4iar comer%u! cu meta!e pre%ioa$e era interi$. o%i membrii ap%i demuncă ai noii $ocietă%i a#eau ob!i,a%ia de a depune o acti#itate uti!ă

n !ocuri!e de muncă de$emnate de conducere4 potri#it principiu!uiuti!ită%ii $ocia!e. &!ata muncii urma $ă $e *acă nu prin $a!ariu n bani4ci printr>o cantitate de bunuri nece$are pentru con$umu! co!ecti# şiindi#idua!4 ca!cu!ată şi di$tribuită pe baa principiu!ui e,a!ită%ii ntreindi#ii1.

in $eptembrie 179= <abeu* editeaă iaru! ribunu! poporu!ui4 n care $e critică *euda!i$mu!4 *iind con#in$ că ace$ta poate *i ră$turnat pe ca!e re#o!u%ionară4 că pămntu! trebuie mpăr%ite,a! şi predat n arendă $ărăcimii de !a $at4 iar muncitorii : a$i,ura%icu dreptu! !a muncă. '! creeaă din mai mu!%i re#o!u%ionari nuc!eu!#iitoarei or,ania%ii Con$pira%ia ce!or e,a!i (ocietatea e,a!i!or)4a#nd drept $cop di$tru,erea pe ca!e re#o!u%ionară a $i$temu!ui$ociopo!itic e?i$tent şi crearea ornduirii e,a!ită%ii dintre oameni.

<abu#iştii şi>au e?pu$ #iiunea !or po!itică n documentu! de pro,ram a! mişcării ntitu!at ani*e$tu! e,a!i!or proce$u!

re$tructurării $ocietă%ii nu e$te o !e,itate4 ci e$te ce#a ra%iona!6 $e promo#a re,!ementarea e?ce$i#ă n #ia%a $ocia!ă a $tatu!ui6 $e propa,a ideea unui e,a!itari$m primiti#4 a unui comuni$m decaarmă6 *unc%ii!e !e,i$!ati#e şi e?ecuti#e trebuie e?ercitate decătre pro*e$ionişti ş.a. Aşa>i$e!e adunări de cenură ocupă un ro!important n acti#itatea propa,andi$tică4 n or,ani$mu! po!itic a!$ocietă%ii comuni$te4 unde poporu! di$cută şi apreciaăcomportamentu! şi acti#itatea *unc%ionari!or şi4 n ca de nece$itate4 acetă%eni!or $imp!i 2.

+dei!e comuni$t>utopice a!e !ui <abeu* au con$tituit o $ur$ă permanentă de in$pira%ie att pentru ,ndirea economică şi po!iticăanti!ibera!ă4 n ,enera!4 ct şi pentru practica $ocia!>po!itică tota!itară.upă une!e opinii4 concep%ia $a $ocia!>economică repreintă unu!

1 Vei Voicu!e$cu . Bp. cit.4 p. 127>128.2 A $e #edea 'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice4 p. 5=4 118>121.

185



dintre i#oare!e teoretice principa!e a!e unor doctrine moderne şicontemporane4 cum $unt anarhi$mu!4 !enini$mu! şi corporati$mu!.ocia!i$mu! a$ocia%ioni$t $>a de#o!tat !a $*rşitu! $ec. a! RV+++>!ea şi

n prime!e decenii a!e $ec. a! R+R>!ea. '?ponen%ii $ăi au criticat#ehement reu!tate!e *unc%ionării economiei de pia%ă şi au propu$n!ocuirea ei cu *orme a$ocia%ioni$te de or,aniare $ocia!>economică4caracteriate prin in$tituirea proprietă%ii $ocia!e a$upra miM!oace!or de produc%ie4 e?ecutarea n comun a muncii şi reparti%ia echitabi!ă a#enituri!or. &rincipa!ii repreentan%i ai $ocia!i$mu!ui a$ocia%ioni$t$unt *enri de (aint!(imon4 Carles 2ourier şi &obert 'Qen4 !a care#om re#eni mai Mo$.

TEMA *VIII# CONCEPŢIILE POLITICE ALEREPREZENTANŢILOR +ILOSO+IEI CLASICE GERMANE

LA S+RŞITUL SEC# *VIII H NCEPUTUL SEC# *I*

,# Imman6el ant :i ?ilo9o?ia 9a 9o4ial>

I""!#ue 1!#t (172=>180=)4 *i!o$o* ,erman4 unu! din ceimai mari ,nditori din perioada i!umini$mu!ui ,erman şi unu! din ceimai mari *i!o$o*i din i$toria cu!turii apu$ene. n ace!aşi timp4 idei!e po!itice a!e ,nditoru!ui din G~ni,$ber, din &ru$ia Brienta!ă (a$tăior. Ga!inin,rad4 Dedera%ia /u$ă) repreintă o e?ten$ie a *i!o$o*iei $a!emora!e. '! $pecu!eaă a$upra di$tinc%iei ntre sfera fenomenală(!ucruri!e aşa cum ni $e preintă) a e?perien%ei $en$ibi!e ($au mora!e)şi sfera noumenală (!umea $au !ucru! n $ine)1.

Vorbind de$pre concep%ia po!itică a !ui Gant4 e$te demen%ionat că e! a de#o!tat ideea de !ibertate pornind de !aconcep%ii!e $a!e a$upra mora!ei. &rin !ibertate e! nu n%e!e,e un !iber arbitru !ip$it de !e,i4 ci !ibertatea de autodeterminare4 de re$pectareconştientă a !e,i!or4 care deri#ă din ra%iune. e#ia !ui Gantndrăneşte $ă ştii4 $ă ai curaMu! de a te $er#i de ra%iune4 a de#enit

1 e$pre acea$ta #ei ic%ionar de $crieri po!itice *undamenta!e4 p. 171>180.18;



de#ia mişcării i!umini$te mpotri#a ab$o!uti$mu!ui. B $ocietate!iberă trebuie $ă *ie a!cătuită din cetă%eni capabi!i de a n%e!e,edemocra%ia şi de a ,ndi !iber. n !ucrarea e!aborată către $*rşitu!

#ie%ii4 pre pacea eternă (1795)4 Gant preconieaă o comunitate a popoare!or4 o *edera%ie uni#er$a!ă a!cătuită din $tate repreentati#repub!icane4 n care $ă *ie e!iminate con*!icte!e de intere$e ce duc !arăboi. &remi$e!e unei ordini paşnice ar trebui $ă *ie 1) con$titu%iarepub!icană a $tate!or6 2) uniunea paci*ică de $tate !ibere6 3) !iberacircu!a%ie a cetă%eni!or baată pe un drept de o$pita!itate. n ace$tecondi%ii ar *i po$ibi! un tratat de pace uni#er$a!ă4 a! cărui mie !>ar con$titui !e,ea mora!ă deri#ată din concep%ia etică a !ui Gant.

/e!a%ii!e dintre $tate ar trebui $ă aibă ace!aşi caracter ca şire!a%ii!e ntre indi#ii. B pri#ire teoretica a$upra i$toriei uni#er$a!e a propu$>o Gant ntr>o broşura a $a. ai intere$ant e$te n$a un mic$tudiu a! $ău Despre pacea permanentă. n care Gant ncearcă $ădemon$tree cum pe temeiu! raporturi!or concrete interumane şiinter$tata!e e?i$tente4 $>ar putea aMun,e !a o pace permanenta4 perpetuă4 pe baa domniei !e,ii n raporturi!e dintre $tate. Ca

in$trument a! arhitecturii păcii4 Gant a propu$ crearea unui or,ani$minterna%iona!4 a unei a!ian%e4 n ,enu! -igii Naţiunilor de mai triu(or,ania%ie inter$tata!ă care a e?i$tat ntre a. 1919>19=;6 -iga Naţiunilor : precur$oarea 'rganizaţia Naţiunilor Bnite4 *ondată n19=5)4 căreia popoare!e $u#erane $ă>i de!e,e o parte din prero,ati#e!e!or n $copu! a$i,urării $ecurită%ii *iecăruia. &remi$a pentru rea!iarea păcii perpetue Gant o #edea po$ibi!ă numai dacă popoare!e şioamenii au ca ndreptar principii!e Mu$ti%iei şi a!e mora!ei4 care $etran$pun4 pe terenu! practicii $ocia!e4 n conştiin%a datoriei.

n a!te două !ucrări4 Dundamentarea meta*iiciimora#uri!or (1785) şi Critica ra%iunii practice (1788)4 Gant preintă $i$temu! $ău etic4 care $e baeaă pe con#in,erea4 căra%iunea e$te cea mai na!tă in$tan%ă a mora!ei. in ace$t punct de#edere4 e?i$tă două moduri n !uarea unei deciii dictate de #oin%ă unimperati# condi%ionat $au ipotetic4 care decur,e dintr>o nc!inare

$ubiecti#ă şi urmeaă un anumit $cop indi#idua!4 şi un imperati#187



cate,oric4 care $e $upune unei !e,i obiecti#e4 uni#er$a! #a!abi!ă şinece$ară. Gant *ormu!eaă a$t*e! principiu! imperati#u!uicate,oric4 con$iderat ca *undament a! mora!ei Ac%ioneaă n aşa

*e!4 nct ma?ima ac%iuni!or ta!e $ă poată *i impu$ă ca !e,euni#er$a!ă.

ndirea po!itică Nantiană e$te de#o!tată şi n !ucrări!eCon*!ictu! dintre *acu!tă%i4 '!emente!e meta*iice a!e Mu$ti%iei4&rincipii meta*iice a!e teoriei dreptu!ui4 n care po!itica trebuie $ănc!ine $pre mora!ă. n$ă con#in,erea po!itică a *i!o$o*u!ui e$te cămora!a şi po!itica trebuie $ă core!ee4 $ă $e a*!e ntr>o !e,ătură$trn$ă.

n ,enera!4 ,nditoru! ,erman era preocupat de prob!eme!e po!itice din per$pecti#a i!umini$mu!ui european. ui i apar%inentietatea n *undamentarea $i$temică a !ibera!i$mu!ui4 con$iderndcă ideo!o,ia !ibera!ă e$te unica p!at*ormă (po!itică) dreaptă deor,aniare a $ocietă%ii. /e*!ectnd poi%ii!e ideo!o,ice şi po!itice a!enoii c!a$e bur,hee ,ermane4 Gant con$idera că indi#idu! e$te4 ne$en%ă4 o *iin%ă capabi!ă de a *i $tăpn pe $ine n$uşi şi de aceea nu

are ne#oie de #reo tute!ă din a*ară. &er$ona!ită%ii umane4 $cria e!4 ie$te imanent atributu! !ibertă%ii4 adică daru! de a>şi determina modu!de comportament n $ocietate4 demon$trnd a$t*e! e?i$ten%a po$ibi!ă aunei rea!e armonii ntre indi#id şi $ocietate. Diind adeptu!tran$*ormări!or n $ocietate4 e! opteaă pentru re*orme4 pentru o ca!e paşnică şi4 deci4 pentru o $o!u%ie *ără re#o!te $ocia!e.

"n !oc aparte n teoria po!itică Nantiană prob!ematica $tatu!uiocupă un ro! maMor4 *iind #orba de$pre ,enea $tatu!ui (e! apare nreu!tatu! n%e!e,erii dintre oameni4 numită de Gant tratat primar)4de$pre $copu! !ui (apărarea şi de#o!tarea drepturi!or ina!ienabi!e a!ecetă%eni!or)4 de$pre con$tituirea $ocietă%ii ci#i!e de drept (care e$tecea mai mărea%ă $arcină a neamu!ui omene$c)4 de$pre *orme!e optime po$ibi!e de or,aniare a $tatu!ui ($i$temu! repub!ican4 $pune,nditoru!4 e$te ce! mai !e,itim4 iar n temeiu! principiu!ui $eparării puteri!or monarhia4 ca *ormă de ,u#ernare4 e$te compatibi!ă cu

repub!ica).188



/# P<o8leme 9o4ial%;oliti4e 3n 9i9tem6l ?ilo9o?i4al l6i Ke=elGeor& 5i+e" 0riedric+ He&e (1770>1831) e$te ce! mai

important repreentant a! *i!o$o*iei c!a$ice ,ermane. n $*era preocupări!or $a!e encic!opedice a *ormu!at aprecieri cu inciden%ă$ocio!o,ică prin ap!icarea $i$temu!ui comp!e? a! cate,orii!or !o,ico>*i!o$o*ice !a $tudiu! #ie%ii $ocia!e. n ace$t $en$4 e$te recuno$cut ca fondator al dialecticii concepută de Je,e! ca paradi,mă ne?p!icarea de#o!tării ntre,ii !umi $piritua!e4 materia!e şi $ocia!e. nconcep%ia $a actu! dia!ectic ncepe de !a o ab$trac%ie nedeterminată(teza) care prin a!teritate $e tran$*ormă n natura (antiteza) şi $encheie cu depăşirea contradic%iei dintre natură şi idee ( sinteza) !ani#e!u! ab$trac%iei *ina!e mbo,ă%ită cu ncărcătura umană acumu!atăde parcur,erea ce!or trei stadii. &e ace$te repere e?p!icati#e4 Je,e! ade$coperit şi *ormu!at principiile dialecticii unitatea şi !uptacontrarii!or4 trecerea cantită%ii n ca!itate şi ne,area ca $en$ a!de#o!tării şi ca $emn a! pro,re$u!ui.

+$toria uni#er$a!ă apare4 n opera !ui Je,e!4 ca un proce$

!o,ic şi pro,re$i# reu!tat a! autode#o!tării. &roce$u! de#o!tăriii$torice $e mp!ineşte4 de *iecare dată4 cu mpăcarea contrarii!or4 iar antitea dintre *ami!ie şi $ocietatea ci#i!ă e$te depăşită prin apari%ia$tatu!ui. +deea de $ocietate ci#i!ă repreintă treapta de miM!oc pedrumu! or,aniării $ocia!e de !a *ami!ie !a $tat. 9eoria societăţiicivile e$te e?pu$ă n opere!e &rincipii!e *i!o$o*iei dreptu!ui $aue!emente de drept natura! şi de ştiin%ă a $tatu!ui1 şi &re!e,eri de*i!o$o*ie a i$toriei. e$tinu! conceptului de societate civilă n opera!ui Je,e! trebuie Mudecat de pe un pa!ier teoretic n care $tatu! apareca ntruchipare ab$o!ută a idei!or uni#er$a!e de !ibertate4 dreptate şimora!itate. otodată4 $tatu! e?primă ideea de ntre,4 de unitate ci#i!ădep!ină şi repreintă un *actor unic de $tabi!itate $ocia!ă şi po!itică.

1 ai mu!te deta!ii a$upra ace$tei !ucrări a $e #edea ic%ionar de $crieri po!itice*undamenta!e4 p. 153>1;2.

189



n "relegerile de filosofie a dreptului ,nditoru! ,erman$tabi!eşte că !a baa con$tituirii $ocietă%ii ci#i!e $e a*!ă trei momenteesenţiale dep!ina coeren%ă ntre trebuin%e!e indi#idua!e şi $i$temu!

trebuin%e!or $ocia!e6 a$i,urarea !ibertă%ii indi#idua!e6 a!ături deocrotirea proprietă%ii4 impunerea unei puteri admini$trati#e care $ăaibă ,riMă de intere$e particu!are şi comune a!e $ocietă%ii. '$tenece$ar $ă preciăm că *i!o$o*u! ,erman a aşeat omu! n centru! preocupări!or $a!e Muridice4 !>a de*init ca $ubiect a! *i!o$o*iei mora!eşi !>a tran$*ormat n cetă%ean4 ca membru dep!in a! $ocietă%ii ci#i!e.

/e*erindu>$e !a ideea de $tat Je,e! şi>a ima,inat o $tructură piramida!ă de or,aniare po!itică şi admini$trati#ă. n pre*a%a&re!e,eri!or de *i!o$o*ie a i$toriei a o*erit un top cratologic ncadru! căruia !ocu! $uprem re#ine monarhu!ui. "rmătoru! ni#e! e$teocupat de *unc%ionarii de $tat şi ,u#ernan%i4 iar u!timu! !oc re#inecorpora%ii!or şi $tări!or. '$te e#ident că4 pentru prin%u! idea!i$mu!ui4cum a *o$t numit de$eori Je,e!4 or,aniarea internă a $tatu!ui e$te oche$tiune pro*und ra%iona!ă şi %ine de o ordine !o,ică a priori$tabi!ită.

/e!a%ia indi#idu!ui cu $tatu! e$te mediată de $ocietatea ci#i!ă4n $en$u! că rea!iarea idea!uri!or indi#idua!e e$te n $trn$ă !e,ăturăcu $ati$*acerea intere$e!or comune a!e cetă%eni!or. Cu a!te cu#inte4!ibertatea indi#idua!ă $e ob%ine printr>un e?erci%iu intuiti#4 n urmacăruia #oin%a indi#idua!ă $e $upune de bună #oie intere$u!ui ,enera!4adică puterii $tata!e. Armonia n $ocietate şi con$tituirea uneior,aniări $ocia!e pro*und etice4 crede Je,e!4 e$te reu!tatu! puneriide acord a intere$e!or indi#idua!e şi $ubiecti#e cu intere$u! ,enera! şiobiecti# a! $tatu!ui. n $pirit etic4 pro*e$oru! de !a Jeide!ber, mieaă pe puterea $ocietă%ii ci#i!e de a #e,hea ca monarhiacon$titu%iona!ă4 care e$te *ormă idea!ă de or,aniare a $tatu!ui4 $ă nua!unece n tiranie4 $tatu! rămnnd ceea ce a *o$t dintotdeauna4 adicăntruchiparea ideii di#ine pe pămnt.

Bb$er#ăm că filosofia politică he,e!iană are un pro*undcaracter mora!. Je,e! acordă na%iuni!or dreptu! de a>şi *ăuri i$toria4

a*irmnd că intere$e!e particu!are $unt tributare $ati$*acerii intere$e!or 190



$tata!e. +dea!u! unită%ii particu!aru!ui cu uni#er$a!u!4 n p!an i$toric şi po!itico>admini$trati#4 e$te du$ mai departe de Je,e! atunci cnd$u$%ine că $tatu! e$te condi%ia e?c!u$i#ă a atin,erii $copu!ui şi

bine!ui particu!ar.rebuie $ă re%inem că Je,e! a *o$t4 n primu! rnd4 un filosof

idealist 4 a cărui ,ndire nu a ncremenit !a ni#e!u! unui cu!t a!$tatu!ui4 adică !a ni#e!u! $piritu!ui obiecti#6 e! a *o$t pro*und şide*initi# ataşat de ideea absolută. "na din nuan%e!e $ubti!e a!e$piritu!ui uni#er$a! $e re*eră !a $piritu!>na%iune. Diecare popor are propria $a i$torie ,hidată de un $pirit na%iona! $peci*ic4 care atin,ecea mai na!tă *ormă de e?primare n cadru! $tatu!ui>na%iune. Diecare popor are con$titu%ia pe care o merită. a%iuni!e au o e#o!u%ie proprieşi $e de#o!tă ,radua!4 trecnd prin etape!e de creştere4 maturitate şidec!in. acă $piritu! $ubiecti# apar%ine entită%i!or indi#idua!e4 iar $piritu! obiecti# e$te $peci*ic conte?te!or $ocia!e4 $piritu! ab$o!ut ie$en e#iden%ă ca $tadiu na!t de de#o!tare meta*iică. ocu! $uprem ncadru! ace$tei e#o!u%ii e reer#at de Je,e! artişti!or şi *i!o$o*i!or4$in,ure!e entită%i capabi!e $ă $e $imtă con*ortabi! n cercu! re$trn$ a!

,ndirii pure.i$temu! *i!o$o*ic he,e!ian con$tituie #r*u! de !ance a!

idea!i$mu!ui *i!o$o*ic ,erman. '$te ade#ărat4 Je,e! a acceptat4 $pre*ina!u! #ie%ii4 $o!u%ia monarhiei con$titu%iona!e ca moda!itate idea!ăde ,u#ernare. Di!o$o*u! ,erman a emi$ n$ă idei cu caracter ,enera!>uman şi a e!aborat o *i!o$o*ie a dreptu!ui pro*und etică. + $>a părutra%iona! !ui Je,e! $ă con$truia$că un $i$tem de or,aniare po!iticădupă mode!u! cetăţii ateniene din recia antică. + $>a părut natura! $ăacorde ma?ime prero,ati#e repreentantu!ui ab$o!ut a! $tatu!ui şi nu*i!o$o*u!ui4 contrar proceduri!or !ui &!aton din dia!o,u! /epub!ica.n a $a *i!o$o*ie a i$toriei Je,e! a apărat punctu! de #edere a! unui$tat idea! con$iderat ca entitate $ubiecti#ă tran$cendenta!ă care şi are propria ra%iune de a *i. Cu o con$titu%ie mai apropiată de rea!itateaonto!o,ică de ct de rea!itatea $ocia!>po!itică4 ideea $tatu!ui he,e!ian ade#enit *orma cea mai ,răitoare de mani*e$tare a ra%iona!u!ui n $ine

şi pentru $ine4 $tatu! *iind e?pre$ia etică a !ibertă%ii umane.191



0# I5eile ;oliti4e ale l6i +i4te :i S4ellin= 3o+!## Gottieb 0ic+te (17;2>181=) e$te unu! din $ucce$orii

!ui Gant. n opere!e azele doctrinei ştiinţei (apărută n prima

#er$iune n 179=)6 (istemul moralităţii (1798)4 Destinaţia omului(1800) a a#an$at ideea po$ibi!ită%ii di$pari%iei $tatu!ui dio!#at n$ocietate ca urmare a ,enera!iării4 !a ni#e!u! tuturor $e,mente!or deopinie4 a norme!or mora!e promo#ate de cu!tură şi ci#i!ia%ie$peci*ice pături!or $ocia!e $uperioare. n Critica oricărei revelaţii $earată că mora!itatea4 ce domină din adncu! *iin%ei $a!e ntrea,a per$ona!itate $piritua!ă4 con$tituie o tră$ătură a re*ormatoru!ui mora!4iar !ucrarea Cuvîntări către naţiunea germană a a#ut un ro! deo$ebitde mobi!iator n redeşteptarea $entimentu!ui na%iona! a! tuturor ,ermani!or.

Dichte porneşte de !a ,ndirea !ui Gant4 din care şi n$uşeşte4n primu! rnd4 ace! principiu critici$t4 con*orm căruia !ibertateacon$tituie principiu! ab$o!ut. &ri#ită n an$amb!u! ei4 concep%ia*i!o$o*ico>po!itică a !ui Dichte apare ca o ncercare de *undamentareşi demon$trare n manieră ştiin%i*ică a ideii de !ibertate pe care4

de$i,ur4 i>a in$pirat>o area /e#o!u%ie Dranceă. ar rea!iarea!ibertă%ii ca $cop a! mişcării i$torice a omenirii4 rec!ama după autoru!doctrinei ştiin%ei miM!oace cu totu! di*erite4 chiar opu$e ce!or pu$en Moc de +!umini$m. Aceştia $e an,aMa$eră ntr>o ac%iune deemancipare a omenirii4 care urmeaă $ă *ie condu$ă către !imanu!*ericit a! !ibertă%ii4 printr>o nouă *ormu!ă de or,aniare $ocia!ă a#ie%ii4 ca urmare a di*uării *i!o$o*iei !a ni#e!u! tuturor $traturi!or $ocia!e. Dichte abandoneaă acea$tă procedare4 oarecum popu!ară4 a+!umini$mu!ui4 punnd !a contribu%ie $pre n*ăptuirea idea!u!ui!ibertă%ii miM!oace!e mai e!e#ate a!e unei ştiin%e *i!o$o*ice ab$tracte4*ăcută din concepte cu totu! a!te!e dect a!e $im%u!ui comun4 care *aceape! !a intui%ie ca !a un dat e?cep%iona!.

ntre idea!u! de !ibertate a! !ui Dichte şi ce! deordonat şianarhic a! mişcării turm un ran, ( 2urtună şi #vînt ) $e de$chideo prăpa$tie de netrecut. Dichte #i$eaă o !ibertate n $en$ mai mu!t

#a, romantic4 care $e produce şi $e reproduce pe $ine prin $ine.192



ibertatea4 depăşindu>şi permanent proprii!e $a!e crea%ii care ar putea$>o !imitee4 con$tituie principa!a *or%ă a pro,re$u!ui4 re$pin,ndtotuşi ideea de acti#itate arbitrară4 ira%iona!ă n e$en%a $a. ibertatea

!ui Dichte $e de*ineşte ca *ide!itate *a%ă de ra%iune şi ordinea $a. 'ae$te per$e#erare a ra%iunii n ea n$ăşi4 dar şi o educa%ie cu o !ar,ăde$chidere $ocia!ă4 căci !ibertatea per$ona!ă nu $e poate ob%ine dectn cadru! co!ecti#ită%ii4 care $e a$ociaă pe indi#ii. Atomi$mu! $ocia!a! +!umini$mu!ui e$te $trăin ,ndirii !ui Dichte4 atra$ă mai de,rabă dee?i,en%ă romantică a tota!ită%ii.

upă Dichte4 !ibertatea nu $e poate ob%ine n mod indi#idua!4io!at6 ea poate *i a$i,urată doar omenirii ca tota!itate4 *iind reu!tatu!e*ortu!ui ei comun. ntrebarea ,nditoru!ui ,erman e$te următoareadacă !ucruri!e a!cătuie$c o !ume $eparată4 independentă4 $upu$ă!e,i!or ri,ide a!e determini$mu!ui4 cum poate *i acea$tă !ume cadru!e?terior n care $e rea!ieaă !ibertatea umană4 cum poate $ă de#inăcon%inutu! ace$tei !umi materia! a! ac%iunii omeneşti !ibere. omeniu!rea!ită%ii4 n care e$te #a!abi! principiu! caua!ită%ii4 nu poate con$titui!ocu! de mani*e$tare a! !ibertă%ii. acă !ibertatea e$te ab$o!utu!4 aşa

cum credea Gant4 atunci ade#ărata rea!itate nu e ceea ce e$te4 ci ceeace trebuie $a *ie.

ibertatea n$ăşi con$tituie4 după Dichte4 o rea!itate idea!ă. 'anu e$te o rea!itate n $en$u! de ce#a mp!init4 ci ce#a care $emp!ineşte4 o acti#itate care permanent $e *ace4 ce tinde permanent $ă$e rea!iee pe ea n$ăşi. ocmai pe ace$t moti#4 !ibertatea nici nu poate *i ce#a de natură materia!ă4 ci numai de natură $piritua!ă.Acea$tă acti#itate $e produce numai pe ea n$ăşi. şi $coate crea%ii!edin ea n$ăşi4 căci n a*ara $a nu mai e?i$tă nicio a!tă rea!itate.

copu! ac%iunii e$te ntotdeauna un !ucru idea!4 o nece$itatecare ncă nu e?i$tă4 dar #rea $a *ie. Acea$ta pentru c ă !umea!ucruri!or re,!ată de !e,i!e determini$mu!ui $ă de#ină penetrabi!ă n*a%a ac%iunii omeneşti !ibere4 trebuie $ă apară drept un produ$ a!conştiin%ei omeneşti n$ăşi4 o proiec%ie n a*ara !e,i!or ,ndiriiomeneşti. Abia n *e!u! ace$ta !umea de#ine tran$parentă pentru om4

care o poate cunoaşte şi pătrunde pnă n intimitatea $a. Ambi%ia193

http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68572-pentru-tine-lumea-a-murit-si-tu-ai-murit-pentru-lume









*i!o$o*ica a !ui Dichte #a *i aceea de a demon$tra că !umea !ucruri!or nu e$te dect un produ$ a! conştiin%ei omu!ui4 condi%ia pe care şi>o pune !ibertatea n$ăşi pentru propriu! ei e?erci%iu şi propriu! ei

pro,re$. ui Dichte i $e pare că a$t*e! !e,itimeaă mai con#in,ător dect Gant primatu! ra%iunii practice a$upra ra%iunii pure4 primat ceo*eră ,aran%ia !ibertă%ii mora!e.

0riedric+ 5i+e" Sc+ei#& (1775>185=)4 *i!o$o* ,erman4 a*o$t4 n prima perioadă a acti#ită%ii $a!e4 unu! din repreentan%ii de$eamă ai idea!i$mu!ui ,erman4 dar mai triu a de#enit tot maiin*!uen%at de romanti$m. n prime!e $a!e !ucrări *i!o$o*ice ntitu!ateA$upra po$ibi!ită%ii unei re*orme a *i!o$o*iei n ,enere (179=) şie$pre 'u ca principiu a! *i!o$o*iei (1795)4 e! de#o!tă ncontinuare idei!e !ui Dichte. che!!in, ncearcă $ă repună natura ndrepturi!e ei şi n opera +dea! a$upra unei *i!o$o*ii a naturii (1797).

che!!in, ncearcă $ă creee un $i$tem *i!o$o*ic nou a!idealismului obiectiv4 precum şi un curent denumit filosofie pozitivă4 adică o *i!oo*ie4 care pre%uind şi $ub!iniind şi e!emente!enera%iona!e4 emoti#e4 a!e e?i$ten%ei4 ntre,eşte *i!o$o*ia ne,ati#ă4

pur ra%iona!ă. &rin acea$ta4 e! de*ineşte e?i$ten%a omu!ui ca *ormă de preen%ă a conştiin%ei de $ine n ab$o!ut6 e$en%a umană4 dimpotri#ă4 : ca acti#itate creati#ă !iberă. n *ine4 pentru $i$temu! $ău de ,ndire ae!aborat conceptu! de filosofie a identităţii4 n care umneeu $eidenti*ică cu *or%e!e şi !e,i!e uni#er$u!ui. ai triu4 renuntnd !aacea$tă abordare panteistă (concep%ie *i!o$o*ică moni$tă careidenti*ică di#initatea cu ntrea,a materie4 cu *or%e!e şi !e,i!euni#er$u!ui).

Va!oarea mora!ă $upremă4 n opinia !ui che!!in,4 e$te!ibertatea nceputu! şi $*rşitu! oricărei *i!o$o*ii e$te !ibertatea. Cee$te =ul pentru *iecare dintre noi[ upă che!!in,4 =ul e$te $ubiectu!tuturor cunoştin%e!or $a!e : $ubiectu! p$iho!o,ic. =ul şi non>eul $unttermeni core!ati#i4 adică ei nu pot e?i$ta de $ine $tătător unu! *a%ă dea!tu!.

B prob!emă importantă ce !>a preocupat pe *i!o$o*u! ,erman

a *o$t cea a #oca%ii!or $piritua!e a!e omu!ui4 mora#u!4 $piritu! şi19=



$u*!etu!. che!!in, şi pune $copu! $ă creee o *i!o$o*ie popu!ară4care ar *i acce$ibi!ă pentru to%i4 numită epoci!e mondia!e4 pe caren$ă nu a terminat>o. Acea$tă *i!o$o*ie trebuia $ă #iee trei epoci :

trecutu!4 preentu! şi #iitoru!.che!!in, a n%e!e$ bine ro!u! ştiin%ei n de#o!tarea $ocietă%ii4

con$idernd>o atotputernică. e aici apare şi prob!ema !ibertă%iiomu!ui de ştiin%ă. '$te in$u*icient ca ace$ta $ă di$pună de cunoştin%e bo,ate4 deoarece e!e pot $ă $!uMea$că nu numai bine!ui4 ci şi rău!ui.e aceea4 după che!!in,4 ştiin%a şi omu! de ştiin%ă au ne#oie deorientarea mora!ă re$pecti#ă. nditoru! ,erman con$idera că$i$temu! $ău *i!o$o*ic e$te atotcuprinător4 dat *iind că n e! $untcuprin$e trei e!emente : natura4 umneeu şi omu!. n maMoritateaconcep%ii!or *i!o$o*ice anterioare4 natura !ip$eşte. ub ace$t a$pect4$i$temu! *i!o$o*ic a !ui che!!in, poate *i numit *i!o$o*ia naturii.

che!!in, admitea po$ibi!itatea că n ca de răboi e po$ibi!ă$tabi!irea unei păci #eşnice ntre $tate prin intermediu! unui tratat de pace. n ace$t $en$4 e! *ace o ncercare de a>şi e?pune principii!e,enera!e4 reieşind nu din proce$u! de de#o!tare a no%iuni!or4 ci din

$tudierea rea!ită%ii propriu>i$e. pre e?emp!u4 pentru che!!in, ideeade unitate ;europeană) $e e?primă prin reconci!ierea tota!ă a popoare!or europene (e$te obiecti#u! e$en%ia!)4 prin cooperarea!iberă ntre $tat şi <i$erică4 baa unită%ii durabi!e a continentu!ui n*ata perico!e!or care ! amenin%ă din$pre /ă$ărit.

a *e!4 e! condamna4 deopotri#ă4 tendin%a <i$ericii de aadopta *orme de or,aniare caracteri$tice $tatu!ui4 ca şi tirania $tata!ădornică de a impune uni*ormiarea $piritua!ă. Con$idera că ade#ărataunitate (a popoare!or) e po$ibi!ă doar prin re!i,ie4 menirea $tate!or *iind $ă proteMee principii!e re!i,ioa$e care permit uniunea popoare!or pe temeiu! comunită%ii con#in,eri!or $piritua!e. che!!in, propune in$tituirea unei federaţii europene4 a unei curţi de 3ustiţieinternaţionale4 care $ă a$i,ure $upunerea $tate!or membre unor !e,icomune şi durabi!itatea constituţiilor politice ,arantate reciproc.

195



TEMA *I*# DOCTRINA LI$ERALISMULUI CLASICLA S+RŞITUL SEC# *VIII : PRIMA 2UMĂTATE

A SEC# *I*

,# Do4t<ina ;oliti4> li8e<al> :i 9emni?i4aBiile eioctrine!e şi ideo!o,ii!e $emni*icati#e a!e $ec. a! RV+++>!ea

şi a! R+R>!ea au *o$t con$er#atori$mu!4 !ibera!i$mu! şi $ocia!i$mu!4iar ideo!o,ii!e $ec. a! RR>!ea : *a$ci$mu! şi comuni$mu!. Diecaredintre ace$tea au e?ercitat in*!uen%e n p!an po!itic4 economic şicu!tura! a$upra 'uropei. ibera!i$mu! e$te unanim con$iderat a *i4crono!o,ic4 cea dinti teorie $ocia!ă a ci#i!ia%iei moderne. enea4con%inutu! şi *orme!e de mani*e$tare a!e !ibera!i$mu!ui au *o$t şirămn in$eparabi!e de particu!arită%i!e de#o!tării şi de $tarea$ocietă%ii din cte#a %ări din 'uropa de Ve$t4 ncepnd cu $ec. a! RV+>!ea şi din *o$te!e co!onii britanice din America de ord4 din prima parte a $ec. a! RV++>!ea.

Va!ori!e !ibera!e *undamenta!e $unt !ibertatea indi#idua!ă4creati#itatea indi#idua!ă4 re$pon$abi!itatea şi independen%a per$ona!ă4

re$pectu! drepturi!or indi#ii!or4 e,a!itatea n *a%a !e,ii. /e$pecti#4!ibera!i$mu! e$te de*init prin patru concepte de bază libertateaindividuală (e$te de*inită ca *iind dreptu! de a ac%iona *ără niciocon$trn,ere impu$ă din e?terior4 cu condi%ia $ă nu a*ecteedrepturi!e şi !ibertă%i!e !e,itime a!e ce!or!a!%i indi#ii)6 proprietatea privată (proprietatea e$te dreptu! indi#idu!ui de a di$pune dereu!tate!e acti#ită%i!or $a!e4 de bunuri!e care>i apar%in. &roprietateainc!ude dreptu! !a #ia%ă şi ce! de a di$pune de propriu! corp. reptu!indi#idu!ui !a $ecuritate şi rei$ten%ă !a opre$iune deri#ă din ace$tea)6responsabilitatea individuală (principiu! re$pon$abi!ită%ii indi#idua!e proc!amă indi#idu! ca $in,ur ră$punător pentru ac%iuni!e $a!e proprii) şi egalitatea în faţa legii (e,a!itatea n *a%a !e,ii deri#ă din principiu! re$pon$abi!ită%ii indi#idua!e *iecare indi#id ră$punde pentru proprii!e *apte4 indi*erent de a#ere4 $e?4 na%iona!itate4 pro*e$ie$au a!te caracteri$tici indi#idua!e $au $ocia!e).

19;



'!emente!e componente *undamenta!e a!e concep%iei!ibera!e $unt individualismul. care con$acră primatu! indi#idu!ui*a%ă de co!ecti#itate6 cultul libertăţii. n%e!e$ ca tră$ătură care atribuie

tuturor oameni!or ace!eaşi po$ibi!ită%i de ini%iati#ă şi a*irmare4re$pin,e orice moti#a%ie cu pri#ire !a ine,a!itatea predeterminatădintre *iin%e!e umane6 universalismul. care a*irmă unitatea mora!ă a$peciei umane şi acordă o importan%ă $ecundară $peci*icu!ui i$torica! a$ocia%ii!or şi *orme!or cu!tura!e pe care !e adoptă anumite popoare6 perfectibilitatea. adică a*irmarea capacită%ii de corec%ie şide pro,re$ a in$titu%ii!or $ocia!e şi a or,aniării po!itico>economice a$ocietă%ii ,ra%ie ne$trări!or natura!e a!e omu!ui. Ace$te şi a!tetră$ături au impu$ o #iiune $peci*ică de$pre om şi $ocietate4 care aa$i,urat !ibera!i$mu!ui o identitate teoretico>ideo!o,ică preci$ă4 cetran$cende #arietatea tipuri!or şi a *orme!or $a!e i$torice.

n accep%ia $a cea mai comună4 prin iber!is" $e n%e!e,e oconcep%ie de$pre $tat4 con*orm căreia $tatu! are puteri şi *unc%ii!imitate şi4 ca atare4 e! $e opune $tatu!ui ab$o!ut. rept reac%ie !a!ibera!i$m a apărut doctri#! poitic, co#serv!to!re4 care a *o$t

*undamentată de către ,nditoru! en,!e =dmund ur0e (1729>1797)n !ucrarea /e*!ec%ii a$upra re#o!u%iei din Dran%a (1790).

Liber!is"u e$te o doctrină po!itică şi economică care proc!amă principiu! !ibertă%ii po!itice şi economice a indi#ii!or şi $eopune co!ecti#i$mu!ui4 $ocia!i$mu!ui4 etati$mu!ui şi4 n ,enera!4tuturor idei!or po!itice care pun intere$e!e $ocietă%ii4 $tatu!ui $auna%iunii naintea indi#idu!ui. +ndi#idu! şi !ibertă%i!e $a!e con$tituiee!ementu! centra! a! ntre,ii doctrine !ibera!e4 ceea ce e?prima o nouăorientare a bur,heiei şi capita!i$mu!ui european de !a re#o!u%ie şiradica!i$m $pre e#o!u%ie şi cumpătare4 accentu! *iind pu$ $pre pă$trarea şi con$o!idarea ce!or cucerite anterior4 iar $tatu! şi dreptu!$unt con$iderate ca etape *ina!e a!e de#o!tării $ocia!e.

Nucleul liberalismului clasic ! repreintă teoria !imite!or puteri!or $tatu!ui4 deri#ate din pre$upunerea drepturi!or $auintere$e!or indi#idu!ui4 precedente *ormării puterii po!itice4 dintre

care nu poate !ip$i dreptu! !a proprietatea indi#idua!a. ibera!i$mu!197



e$te doctrina statului minimal . pre deo$ebire de anarhişti4 pentrucare $tatu! e$te rău! ab$o!ut şi deci trebuie e!iminat4 !ibera!ii cred că$tatu! e$te tot un rău4 dar unu! nece$ar şi de aceea e! trebuie con$er#at

ntre anumite !imite şi pe căi po$ibi! re$trn$e.ntr>un $en$ $trict4 !ibera!i$mu!4 numit c!a$ic4 e$te un curent

*i!o$o*ic nă$cut n 'uropa $ec. a! RV++>!ea şi a! RV+++>!ea4 n care p!eacă de !a ideea că *iecare *iin%ă umană are4 prin naştere4 drepturinatura!e pe care nicio putere nu !e poate impieta şi anume dreptu! !a#ia%ă4 !a !ibertate şi !a proprietate. &remi$a *i!o$o*ică e$en%ia!ă a$tatu!ui !ibera! o con$tituie doctrina drepturi!or omu!ui4 care a*irmăcă omu!4 to%i oamenii *ără di$criminare4 au n mod natura!4 anumitedrepturi *undamenta!e4 ca dreptu! !a #ia%ă4 !a !ibertate4 !a $i,uran%ă4 !a*ericire4 drepturi pe care $tatu! trebuie $ă !e re$pecte şi $ă !e ,aranteempotri#a oricărei po$ibi!e ncă!cări din partea a!tcui#a. Ca urmare4!ibera!ii #or $ă !imitee prero,ati#e!e $tatu!ui şi a!e a!tor *orme de putere4 oricare ar *i *orma şi modu! !or de mani*e$tare. n $en$ !ar,4!ibera!i$mu! pro$!ă#eşte con$truirea unei $ocietă%i caracteriate prin!ibertatea de ,ndire a indi#ii!or4 domnia dreptu!ui natura!4 !iberu!

$chimb de idei4 economia de pia%ă pe baa ini%iati#ei pri#ate şi un$i$tem tran$parent de ,u#ernare4 n care drepturi!e minorită%i!or $unt,arantate.

ibera!i$mu!4 ca atare4 e$te un termen ce acoperă treiorientări un sistem de valori ntemeiat pe drepturi!e indi#idu!ui(dimen$iunea #a!orică)4 un mod de organizare a economiei(dimen$iunea economică) şi4 totodată4 o filosofie politică(dimen$iunea ideatică). a *e!4 n !iteratura ştiin%i*ică $e pot depi$tatrei abordări n ana!ia !ibera!i$mu!ui 1) liberalismul ca unansamblu de anumite instituţii. metode. principii şi proceduri deconducere a societăţii4 care ar da po$ibi!itatea de a promo#a o po!itică (po!itici) !ibera!ă !a ni#e! $tata! n toate $*ere!e #ie%ii $ocia!e62) liberalismul la nivelul unor mişcări social!politice de anumite partide şi alte forţe politice n di*erite *ae a!e de#o!tării $ocietă%ii şi3) liberalismul ca curent ideologic repreentat n di*erite perioade

i$torice de *or%e $ocia!e de$tu! de di#er$i*icate. A!t*e! $pu$4198



!ibera!i$mu! trebuie pri#it $ub toate un,hiuri!e de #edere po!itic4economic4 *i!o$o*ic4 i$toric4 Muridic4 $piritua! etc.

'?i$tă mai mu!te curente de gîndire liberală care $e

di*eren%iaă ntr>un mod mai preci$ prin *undamente!e !or *i!o$o*ice4 prin !imite!e a$i,nate $tatu!ui şi prin domeniu! a$upra căruia e!eap!ică principiu! !ibertă%ii. -iberalismul politic e$te doctrina care#ieaă reducerea puteri!or $tatu!ui !a protec%ia drepturi!or şi!ibertă%i!or indi#idua!e4 opunndu>$e ideii de $tat pro#iden%ia!.+ndi#iii $unt !iberi $ă şi urmărea$că proprii!e intere$e att timp ctnu a*ecteaă drepturi!e şi !ibertă%i!e ce!or!a!%i. -iberalismul economice$te doctrina care proc!amă !ibera concuren%ă pe pia%ă4 neinter#en%ia$tatu!ui n economie şi are ca principiu *undamenta! proprietateaindi#idua!ă.

&entru !ibera!i$m cu principiu! unui laissez!faire ne$upu$niciunor n,rădiri14 di*eren%e!e $ocia!e şi economice nu $unt un rău n$ine4 ci $emnu! unei $ocietă%i care *unc%ioneaă4 a! unei acti#ită%ieconomice $ănătoa$e. ibertatea şi e,a!itatea $unt4 *iecare n parte4#a!ori!e centra!e a!e !ibera!i$mu!ui4 şi re$pecti#4 a!e democra%iei.

ibera!i$mu! e$te mai de,rabă o !inie maMora a ,ndirii po!itice4 ntimp ce democra%ia e$te o metodă de ,u#ernare. ibera!i$mu! are n#edere n,rădirea puterii n $copu! promo#ării indi#idu!ui4 iar democra%ia promo#eaă indi#idu! prin !ăr,irea acce$u!ui !a putere.e aici şi apar di*eren%e ntre ce!e două forme a!e !ibera!i$mu!uiliberalism conservator şi liberalism radical .

Con*orm !ibera!i$mu!ui4 $tatu! e #ăut ca un rău nece$ar*iind un rău4 chiar dacă nece$ar4 $tatu! trebuie $ă inter#ină ct mai pu%in po$ibi! n $*era de ac%iune a indi#ii!or. -i !a Gant şi !a mith4doctrina !imite!or4 ndatoriri!or $tatu!ui $e baeaă pe primatu!!ibertă%ii indi#idu!ui *a%ă de puterea $u#erană şi4 n con$ecin%ă4 pe$ubordonarea $arcini!or $u#eranu!ui4 drepturi!or $au intere$e!or indi#idu!ui. ema !ibertă%ii indi#idua!e ca unic obiecti# a! $tatu!ui şicea a $tatu!ui ca miM!oc4 nu ca $cop n $ine. ibera!i$mu!4 ca teorie a

1 Dundamente!e ,ndirii po!itice moderne4 p. 238>239.199



$tatu!ui4 e$te modern4 n #reme ce democra%ia4 ca *ormă de,u#ernare4 e$te antică.

n p!an i$toric4 doctrina !ibera!i$mu!ui c!a$ic (puterea şi

maie$tatea poporu!ui6 autoritatea şi neatrnarea par!amente!or6!ibertate6 rei$ten%ă6 e?c!udere6 abdicare6 n!ăturare etc.) a apărut şi $>a de#o!tat n !upta cu a!te doctrine ideo!o,ice ($ocia!i$mu! utopic4$ocia!i$mu! re#o!u%ionar4 $ocia!i$mu! de $tat ş.a.). &ri#ite i$toric4!ibera!i$mu! şi democra%ia $unt proce$e antitetice !ibera!i$mu! şi propune ca %intă !imitarea dra$tică a domeniu!ui de e?erci%iu a! puterii4 n $chimb democra%ia #ieaă permanenta e?tindere a ace$tuidomeniu4 pnă !a $uprapunere cu $ocietatea. -i !ibera!i$mu! şidemocra%ia au ca punct de p!ecare o concep%ie indi#idua!i$tă a$upra$ocietă%ii4 dar cu deo$ebirea ca nu concep indi#idu! n ace!aşi mod.e re,u!ă4 !ibera!i$mu! #a!orieaă indi#idu! $ub $pecia !ibertă%ii şi a$in,u!arită%ii de$tinu!ui4 pe cnd democra%ia şi repreintă indi#idu!$ub $pecia e,a!ită%ii şi a de$tinu!ui $o!idar.

Cria !ibera!i$mu!ui a dat naştere doctrineineoliberalismului4 prin care $e n%e!e,e a$tăi o doctrină economică4

con$ec#entă4 !ibera!i$mu! po!itic *iind doar o moda!itate deactua!iare a ace$tuia4 nu mereu nece$ară. i*eren%a dintre ce!e două principii de#ine mai c!ară dacă ne ima,inăm cui !i $e opun e!edemocra%ia $e opune ,u#ernării autoritare4 iar !ibera!i$mu! : tota!itari$mu!ui. Dramntări!e din cadru! doctrinei !ibera!e $>au $o!datcu apari%ia mai mu!tor #ariante a!e neo!ibera!i$mu!ui !ibera!i$mu!no$ta!,ic4 !ibera!i$mu! or,aniat şi !ibera!i$mu! $ocia!.ibera!i$mu! a *o$t con*runtat4 n *iecare epocă i$torică şi n *iecare$ocietate care i>a adoptat principii!e şi #a!ori!e4 cu un !ar, e#antai de prob!eme.

/# Li8e<ali9m6l en=le7 !2e<emJ $entam:i 2on St6a<t Mill"chimbări!e i$torice din An,!ia n p!an po!itic şi $ocia! din a

doua Mumătate a $ec. RV++ şi>au ,ă$it e?pre$ia şi n ,ndirea po!itico>

Muridică4 care ncerca a e?p!ica4 Mu$ti*ica şi $u$%ine tran$*ormări!e200



$ocia!e. poreşte intere$u! pentru aşa domenii de cercetare4 ca ro!u!indi#idu!ui n de#o!tarea $ocietă%ii4 acti#i$mu! indi#idu!ui4 proprietatea pri#ată şi apărarea ace$teia etc. e #ehicu!a ideea că n

ac%iuni!e $a!e indi#idu! e$te ,hidat att de impu!$uri $pontane4 ct şide ca!cu!e premeditate n #ederea ob%inerii unor bene*icii ma?ime. ncadru! curentului utilitarist 4 ace$te concepte capătă o conota%ie$pecia!ă.

nceputuri!e !ibera!i$mu!ui en,!e şi european $>au *ăcutremarcate n di$puta dintre =dmund ur0e şi Carles 4ames 2ox(17=9>180;). n #reme ce <urNe a a!e$ $ă ape!ee !a tradi%ii4 punnda$t*e! bae!e con$er#atori$mu!ui4 Do? $e intere$a mai de,rabă de!ibertatea indi#idu!ui *a%ă de $tat şi de orice *ormă de repre$iune.ibera!i$mu! $>a impu$ cu timpu!4 pentru că unii autori au debătut prob!ematica !ibera!i$mu!ui n $trn$ă !e,ătură cu prob!eme!eeconomice4 4on (tuart %ill reuşind $ă dea o *orma *ina!ă a doctrinei!ibera!e.

3ere"6 4e#t+!" (17=8>1832) n !ucrări!e 2ragment on6overnment 4 Introducerea la principiile de morală şi legislaţie4

(1789)4 9ratat de legislaţie civilă şi penală (1802)4 Cartea sofismelor (182=)4 Deontologia (183=)4 *iind in*!uen%at de *i!o$o*ii i!uminişti*rancei4 a mbinat abordarea empirică cu cea ra%iona!ă.

a baa doctrinei po!itico>Muridice a !ui <entham $tau patru principii 1) $en$u! acti#ită%ii umane e$te ob%inerea p!ăcerii şie?c!uderea $u*erin%e!or6 2) ce! mai adec#at criteriu de apreciere e$tecriteriu! uti!ită%ii6 3) mora!itatea $e baeaă pe ceea ce aduce p!ăcere pentru un număr ct mai mare de indi#ii6 =) $copu! de#o!tării$ocietă%ii e$te ma?imiarea bine!ui comun prin armoniareaintere$e!or indi#idua!e cu ce!e co!ecti#e. n *ina!4 autoru! aMun,e !aideea că $copu! $uprem e$te cea mai mare *ericire a ce!ui mai marenumăr4 $copu! !e,ii *iind ce! mai mare *o!o$ pentru ce! mai marenumăr. tatu! şi dreptu!4 a$t*e!4 $unt un $i$tem de echi!ibru ntreintere$e!e *iecăruia şi intere$e!e comunită%ii n care trăim. enirea!e,iuitoru!ui e$te de a cntări a#antaMe!e şi incon#eniente!e4 pentru a

!e,i*era ceea ce duce !a ma?imum de uti!itate. e,ea #a *i re$pectată201



dacă #a preenta pentru ce! ce o urmeaă mai mu!te a#antaMe dectdea#antaMe.

Autoru! nu *ace di$tinc%ie ntre drept şi !e,e. Cei ce

deo$ebe$c dreptu! de !e,e4 acordă dreptu!ui un caracter i!e,a!4 na$emenea ca4 dreptu! ar *i duşmanu! ra%iunii şi ceea ce di$tru,e,u#ernu!. <entham trateaă !e,ea ca ce#a ne,ati#4 deoarece re$trn,e!ibertatea4 ceea ce e$te nep!ăcut pentru indi#idu! !iber. e,ea n$ăe$te nece$ară ordinii $ocia!e şi o ,u#ernare bună pre$upune !e,iadec#ate. +ntere$e!e indi#idu!ui $e re*!ectă n a$i,urare din partea!e,ii şi ,arantare din partea ,u#ernu!ui. Att ,u#ernarea4 ct şi !e,eaurmăre$c $copu! bună$tării comunită%ii. e,ea poate *i şi rea4 dacăimpune ob!i,a%ii inuti!e. n a$emenea ca4 trebuie de e?aminat dacă emai pericu!o$ $ă nca!ci !e,ea dect $ă te $upui şi dacă rău! cauat dere$pectarea !e,ii e mai mare $au mai mic dect rău! cauat dene$upunere.

<entham $u$%ine ideea re#o!u%iei *rancee4 dar nu putea *i deacord cu ntemeierea $chimbări!or pe dreptu! natura!. '! preintă ocritică #ehementă Declaraţiei franceze a drepturilor omului şi

cetăţeanului4 ca!i*icnd>o drept o operă meta*iică4 care4 #orbind dedrepturi natura!e4 de *apt4 con%ine un non$en$. reptu! natura! e$tedoar o *ic%iune. repturi!e natura!e4 ina!ienabi!e4 nici nu au e?i$tat.reptu! natura! (drept $ubiecti#) poate *i n mod ana!o,ic e?aminatca bene*iciu! a$i,urat unui indi#id de către a!%i indi#ii care $e a*!ă n$tarea natura!ă.

tatu! nu a apărut din contractu! $ocia!4 deoarece ace$t *aptnu poate *i demon$trat. Admitem că a#em un ,u#ern apărut dincontractu! $ocia!. n a$emenea ca4 indi#iii au con#enit $ă $e $upună,u#ernu!ui4 ceea ce pare dubio$. &!u$ !a toate4 *ăcnd o *ic%iune că a*o$t $emnat un contract4 trebuie $ă e?i$te un moti# pentru care nere$pectăm ob!i,a%ii!e contractua!e. -i ace$t moti#4 $pune <entham4e$te uti!itatea. ai mu!t chiar4 trebuie $ă e?i$te un ,u#ern care $ătă!măcea$că contractu! şi deci nu putem uti!ia ace$t contract ne?p!icarea pro#enien%ei ,u#ernu!ui. A!t*e! $pu$4 contracte!e deri#ă de

202



!a ,u#ern şi nu ,u#ernu! de !a contracte. '?i$ten%a ,u#ernu!ui e$te*undamentată pe uti!itate.

n prob!eme!e or,aniării puterii de $tat <entham ia poi%ia

democra%iei4 criticnd4 n $pecia!4 monarhia ereditară. Dorma de,u#ernămnt trebuie $ă *ie repub!ica. &uterea de $tat trebuie $eparatăn trei ramuri di$tincte4 dar care *unc%ioneaă interdependent şicoopereaă reciproc !e,i$!ati#ă (un par!ament monocamera!)4e?ecuti#ă (con$tituită pe principiu! numirii de către par!ament şi4re$pecti#4 cu re$pon$abi!itatea n *a%a ace$tuia) şi Mudecătorea$că(Mudecători a!eşi care $e $upun numai !e,ii). acă ramuri!e puterii ar *i tota! independente4 atunci permanent ntre ace$tea ar apăreacon*!icte.

n Cartea sofismelor <entham ncerca $ă critice practica de,u#ernare şi miM!oace!e uti!iate de ,u#ernan%i. &ornind de !a *aptu!că $o*i$me!e repreintă ar,umente a#an$ate $au $ubiecte pu$e !adi$cu%ie pentru a $u,era4 $au po$ibi!itatea de a produce un e*ectnşe!ător ori de a induce o opinie eronată4 autoru! ncearcă a !edenun%a prin c!a$i*icarea !or n cate,orii. e *apt4 e! apare ca adeptu!

neinter#en%ioni$mu!ui $tatu!ui n economie şi inter#en%ioni$mu!ui ndomeniu! $ocia!4 n $pecia!4 n #ederea a$i,urării minimu!ui de #ia%ăşi in$truirii pături!or $ocia! #u!nerabi!e. '$te cuno$cut ca unu! din promotorii e,a!itari$mu!ui re!ati#4 accentund că re!ati#a e,a!itatee$te Mu$ti*icată prin uti!itate.

B contribu%ie con$iderabi!ă o are autoru! n de#o!tareadreptu!ui interna%iona!. u e?i$tă o !e,e care ar re,!ementacomportamentu! unei na%iuni4 !e,e ce urmeaă a *i re$pectată de către*iecare na%iune n orice ca ,eneric. acă a$emenea !e,e ar e?i$ta4atunci ea ar trebui $ă cuprindă n mod ob!i,atoriu o $erie de principiiuti!itare. Ab%inerea de !a cauarea de daune a!tei na%iuni4 acordareama?imum de a#antaMe a!tei na%iuni4 $emnarea n ca de răboi numaia ace!or acorduri care pot caua minimum de pa,ube : e$te n propriu! bene*iciu.

3o+# Stu!rt Mi (180;>1873) e$te autor a! mu!tor opere

((istem de logică inductivă şi deductivă (18=3)4 "rincipii de203



economie politică (18=8)4 Despre libertate (1859)4 Btilitarismul (18;3)4 (ub3ugarea femeii (18;9) #utobiografie (18;9) ş.a.)4 n caremodereaă uti!itari$mu! radica! promo#at de <entham. B ac%iune e$te

dreaptă n mă$ura n care tinde $ă aducă *ericire şi e$te incorectă nca contrariu. o%iunea de *ericire4 !a *e! ca !a <entham4 echi#a!eaăcu cea de p!ăcere. i!! con$ideră n$ă ca!cu!u! p!ăceri!or !ui <enthamo ab$urditate.

'! $punea că omu! $e deo$ebeşte de ce!e!a!te creaturi princapacitatea $a de a ra%iona şi de a decide cu pri#ire !a miM!oace!e şi$copuri!e acti#ită%i!or $a!e. &rin ridicarea omu!ui !a $tatutu! de *iin%ă$pontană şi creatoare4 i!! a con$iderat indi#idua!i$mu! ca $copu! ce!mai de pre% a! ace$tuia. &entru a atin,e acea$tă $tare idea!ă4 omu!trebuie $ă bene*iciee de !ibertate !ibertatea de e?primare şi e#a!uarea opinii!or şi dorin%e!or. copu! de$ă#rşirii indi#idu!ui e$tede$ă#rşirea $ocietă%ii4 pentru că cu ct mai mare e$te ,radu! deindi#idua!itate4 cu att mai mare e$te şi ,radu! de ci#i!ia%ie a! unei$ocietă%i4 ,arantnd a$t*e! *ericirea ntre,ii comunită%i.

i!! con$idera că prob!ema *undamenta!ă a $ocietă%ii en,!ee

moderne era con*ormitatea ace$teia4 e?primată prin intere$e4 $peran%eşi acti#ită%i aparent identice. &entru a mpiedica o tiranie a ma$e!or cear *i putut reu!ta din ace$t *apt : una dintre mari!e prob!eme care ar putea apărea ntr>o democra%ie4 $tatu! trebuia $ă ia anumite mă$uri de precau%ie4 care $ă proteMee minorită%i!e şi !ibertă%i!e ace$tora. '!crede4 aşadar4 n democra%ie4 dar doar atta #reme ct $ocietatea nu aatin$ ncă $tarea ei idea!ă. emocra%ia e$te cea mai bună *ormă de$tat. &entru ca oamenii şi $ocietatea $ă $e poată de$ă#rşi4 e$te ne#oiede participare şi competen%ă.

ibertatea e$te baa oricăror in$titu%ii Muridice. Brice per$oană are ne#oie de $i,uran%ă şi ,aran%ii că nu #or e?i$ta imi?tiunin a!e,erea $a !iberă. A$t*e!4 $copu! principa! a! !e,i!or e$te apărarea$ecurită%ii şi !ibertă%ii. +ndi#idu! #a ac%iona !iber n$ă att timp ctacea$ta nu a*ecteaă pe cei!a!%i4 n ca contrar #a trebui $ă ră$pundă./e$trn,erea !ibertă%ii urmăreşte $copu! doar de a pre#eni preMudiciu!

adu$ a!tora.20=



nditoru! en,!e arăta că inter#en%ia e?ce$i#ă a $tatu!ui neconomie e$te ri$cantă4 deoarece duce !a $timu!area pa$i#ită%iiindi#idu!ui4 nct aceştia #or aştepta de !a puterea pub!ică

$o!u%ionarea unor prob!eme care n mod norma! pot *i $o!u%ionateindependent. e pierde $im%u! !ibertă%ii4 conştiin%a demnită%ii per$ona!e4 re$pon$abi!itatea pentru ceea ce $e ntmp!ă n Mur.

&entru a a$i,ura o de#o!tare durabi!ă4 $tatu! trebuie $ă,arantee !ibertă%i!e indi#idua!e tuturor membri!or comunită%ii4 *ărăe?cep%ii. Acea$tă ,arantare $e rea!ieaă prin impunerea unei ordini4ceea ce $emni*ică şi $upunere din partea indi#idu!ui. i!! ca!i*ica$upunerea *a%ă de $tat drept un !ucru nece$ar4 n%e!e,nd prin acea$tare$pectarea drepturi!or şi intere$e!or !e,itime a!e a!tor indi#ii4 dar şia ob!i,a%ii!or $tabi!ite prin !e,e. upunerea *a%ă de !e,e nu nca!că4 ciamp!i*ică !ibertatea. ub un a!t a$pect4 ordinea permite a $e mani*e$taini%iati#a indi#idua!ă n conte?tu! ini%iati#ei comune4 ceea cecon$tituie o precondi%ie ob!i,atorie pentru de#o!tare. Dundamen>tarea in$titu%ii!or Muridice pe baa !ibertă%ii indi#idua!e creeaă odependen%ă core!ati#ă a $tatu!ui de !ibertatea indi#idua!ă şi abi!itatea

de a *orma comunitatea. tatu! nu e$te nici mai rău nici mai bundect indi#iii din care $e compune.

o%i oamenii4 indi*erent de $e? $au de c!a$ă $ocia!ă4 trebuie$ă participe !a proce$u! e!ectora!. i!! trece *actoru! competen%ă doar ce!or mai n%e!ep%i4 #irtuoşi!or şi ce!or in$trui%i4 indi*erent de a#u%ia!or. oar ei pot repreenta poporu! n par!amente4 n !ocuri!e n care$e debate pe teme contro#er$e şi n care $e ncearcă a $e ,ă$iade#ăruri.

Criticii uti!itari$mu!ui ar,umentau că mora!a nu e$te baată pe con$ecin%e!e ac%iunii (precum $u$%ineau uti!itariştii)4 ci pe unconcept ,enera! şi *undamenta! de Mu$ti%ie. i!! apreciaă acea$tăteă ca principa!a antiteă a uti!itari$mu!ui. '! ncearcă a *undamenta Mu$ti%ia pe uti!itate4 preentnd două ar,umente de baă a) toatee!emente!e mora!e n no%iunea de Mu$ti%ie $unt dependente deconceptu! de uti!itate $ocia!ă6 b) dacă Mu$ti%ia nu ar *i !e,ată de

205



con$ecin%e!e ac%iuni!or4 atunci conceptu! de Mu$ti%ie nu ar *i att deechi#oc precum e$te.

Cea mai bună *ormă de ,u#ernare e$te cea repreentati#ă4 n

care poporu!4 $au cea mai mare parte a ace$tuia (prin repreentan%ia!eşi periodic) de%ine puterea de $tat. emocra%ia poate ,enera n$ătirania maMorită%ii4 prin in$taurarea opiniei maMoritare dreptdominante n $ocietate. Acea$ta duce !a o tiranie n raport cu cei cenu au reuşit $ă $e impună ca maMoritate : minoritatea. -i mai pericu!oa$ă apare tirania comunită%ii n pri#in%a anumitei per$oane.&entru $ucce$u! unei ,u#ernări repreentati#e4 e$te nece$ar ca poporu! $ă participe !a ,u#ernare4 $ă re$pecte anumite ob!i,a%ii4 $ăe?ercite une!e *unc%ii $tabi!ite de către $tat şi4 totodată4 $ă $u$%inăautorită%i!e n rea!iarea obiecti#e!or !or.

Diind adept a! teoriei $epara%iei puteri!or4 i!! men%ioneaăimportan%a $trictei de!imitări a puterii !e,i$!ati#e de cea e?ecuti#ă.&uterea !e,i$!ati#ă e$te acea care ,aranteaă ca repreentan%ii puteriie?ecuti#e $ă>şi ndep!inea$că *unc%ii!e *ără abu de putere. &utereae?ecuti#ă trebuie $ă aducă !a ndep!inire şi $ă $upra#e,hee

re$pectarea !e,i!or.Aşadar4 *orma repreentati#ă de conducere a $tatu!ui propu$ă

de i!! $e caracterieaă printr>o $uprema%ie a e!ite!or4 !imitatătempora!. n p!u$4 ,nditoru! en,!e $e dec!ară n *a#oarea dreptu!uide #ot p!ura!i$t4 per$oane!e educate di$punnd4 datorită competen%e!or care !e re#in4 de mai mu!te #oturi. Acea$tă teorie a *o$t de$eori$upu$ă critici!or4 mai a!e$ n ceea ce pri#ea credin%a !ui i!! ntr>omntuire a !umii.

0# Li8e<ali9m6l ?<an4e7 !$enamin Con9tant:i Alei9 5e To4F6e@ille"

4e#<!"i# Co#st!#t (17;7>1830) a *o$t un ,nditor4 $criitor şi om po!itic *rance (de ori,ine e!#e%iană)4 unu! dintre primii,nditori po!itici care $>a autodenumit !ibera!. n 18154 n timpu!ce!or GRR de zile4 $e ra!iaă !ui apo!eon4 care ! numeşte membru n

Consiliul de (tat şi e$te n$ărcinat $ă redactee #ctul adiţional care20;



*ace din Dran%a de pnă !a căderea !ui apo!eon un $tat cu o *ormă de,u#ernămnt repreentati# de tip !ibera!. n timpu! ce!or GRR de zileredacteaă !ucrarea "rincipii de politică aplicabile tuturor

guvernărilor reprezentative.Bpera $a e #a$tă şi trateaă toate teme!e maMore a!e *i!o$o*iei

po!itice !ibera!e e,a!itatea *orma!ă4 !ibertatea4 opoi%ia comer% : răboi4 ,u#ernarea repreentati#ă4 neutra!itatea puterii4 $epara%ia $tat : $ocietate4 $uprema%ia idei!or ş.a. Cea mai conci$ă *ormu!are acreu!ui $ău po!itic şi *i!o$o*ic e$te dată n pre*a%a pentru #mestecuride literatură şi politică4 apărută n 1829 Am apărat =0 de aniace!aşi principiu !ibertate n toate : n re!i,ie4 n *i!o$o*ie4 n!iteratură4 n indu$trie4 n po!itică6 şi prin !ibertate n%e!e, trium*u!indi#idua!ită%ii4 att a$upra autorită%ii care ar #rea $ă ,u#erneede$potic4 ct şi a$upra ma$e!or care rec!amă dreptu! de a a$er#iminoritatea maMorită%ii1.

Ce!e mai importante !ucrări a!e !ui <enMamin Con$tant $unt Despre forţa guvernului actual al 2ranţei şi despre necesitatea de a i se alătura4 o rep!ică !a &eflecţiile !ui 'dmund <urNe apărută n 179;6

Despre spiritul de cucerire şi de uzurpare4 un pam*!etantinapo!eonian pub!icat n 181= şi urmat n ace!aşi an de &eflecţiiasupra Constituţiilor. distribuţia puterilor şi garanţiilor într!omonarie constituţională6 Colecţie completă de lucrări publicateasupra guvernului reprezentativ şi constituţia actuală4 *ormnd un *e!de cur$ de po!itică con$titu%iona!ă4 apărută n 18186 #mestecuri deliteratură şi politică4 apărută n 18296 %emorii asupra celor GRR de zile4 pub!icată n 18226 Despre libertatea anticilor şi modernilor 4 ce!mai cuno$cut te?t a! $ău4 ini%ia! *iind un di$cur$ ro$tit !a #teneul &egal n 18196 n $*rşit4 o monumenta!ă !ucrare n 5 #o!umecon$acrată re!i,iei4 u!time!e două apărnd abia n 1831.

Anticii4 $cria <enMamin Con$tant4 urmăreau o mpăr%ire a puterii $ocia!e ntre to%i cetă%enii. A$ta numeau ei !ibertate. odernii

1 curt i$toric a! !ibera!i$mu!ui XonlineY. n httpSSba$arabia.di$cut*ree.comSt212>$curt>i$toric>a!>!ibera!i$mu!ui (citat 11.05.2011).

207

http://basarabia.discutfree.com/t212-scurt-istoric-al-liberalismului










urmăre$c $ecuritatea po$e$iuni!or pri#ate4 numind !ibertate ,aran%ii!eacordate prin intermediu! unor in$titu%ii4 ace$tor po$e$iuni pri#ate. &ede a!tă parte4 !a popoare!e antice era caracteri$tică libertatea politică

(dreptu! cetă%eanu!ui de a participa !a rea!iarea puterii de $tat : !areo!#area prob!eme!or răboiu!ui şi a!e păcii)4 n timp ce !a popoare!e ci#i!iate moderne a apărut libertatea civilă n !ocu! ce!e po!itice epuiate4 di$părute4 care preintă un anumit ,rad deindependen%ă *a%ă de $tat4 iar indi#idu! a căpătat un şir de drepturica!itati#e noi. acă n $ocietă%i!e antice indi#idu! era independent n#ia%a pub!ică şi $c!a# n #ia%a pri#ată4 apoi n $ocietă%i!e ci#i!iate4contemporane4 !ibertatea are o $emni*ica%ie mai re$trn$ă4 main,rădită. e aceea a$tăi $e cere a*irmarea unei !ibertă%i mai dep!ine4a unei !ibertă%i ci#i!e4 cetă%eneşti4 a$i,urată de către $tat.

pre deo$ebire de Ch. onte$Fuieu4 Con$tant propunedi#iarea puteri!or n $tat n cinci şi nu n trei re,a!ă4 e?ecuti#ă4repreentati#ă $au a pa!ate!or pări!or4 opiniei pub!ice $au a pa!ateiin*erioare şi Mudecătorea$că. otodată4 e! $e pronun%ă pentru !ăr,ireadrepturi!or autoconducerii !oca!e4 e#iden%iind a$t*e! şi puterea

municipa!ă care trebuie $ă *ie independentă de ce!e!a!te cinci puteria!e $tatu!ui.

Ae=is de Toc/uevie (1805>1859) a *o$t un ,nditor po!itic4i$toric şi $criitor *rance. n !ucrări!e $a!e e$pre democra%ia nAmerica (1835>18=04 n 2 #o!ume)4 e$pre $i$temu! penitenciar ntate!e "nite şi de$pre ap!icarea $a şi n Vechiu! re,im şire#o!u%ia pune prob!ema centra!ă pri#ind compatibi!itatea dintrenobi!ime şi democra%ie4 e#o!u%ia umanită%ii $pre era democra%iei.&rob!ema e$te cea a caue!or e,a!ită%ii şi a con$ecin%e!or ei a$upraci#i!ia%iei. &arado?a!4 dar autoru! nu con$ideră $tatu! american une?emp!u pentru %ări!e europene4 ci !e o*eră doar materia! de ,ndirede$pre ace$t po$ibi! #iitor a! !or4 pentru a e?tra,e ma?imum dea#antaMe şi minimum de incon#eniente a!e ace$tui nou $i$tem de,u#ernare4 precum e$te democra%ia. A$t*e!4 e! e$te con$iderat unu!

208



dintre *i!o$o*ii po!itici care au pre#ăut cu o uimitoare !uciditatee#o!u%ia $ocietă%ii democratice moderne1.

'! e$te con#in$ că n per$pecti#ă $unt po$ibi!e două tipuri de

guvernare : democratică şi ab$o!ută4 unde ,u#ernarea democraticăn!ocuieşte ,radua! ari$tocra%ia4 iar pro,re$u! pe ca!ea democra%iein$eamnă şi o e#o!u%ie $pre rea!iarea e,a!ită%ii ntre oameni. &entru,nditor democra%ia n conte?t po!itic con$tituie un $i$temrepreentati#4 iar n p!an $ocia! : o $ocietate n care e,a!itatea e$teacceptată ca prima #a!oare $ocia!ă.

uc!eu! democra%iei4 după ocFue#i!!e4 e$te principiu!e,a!ită%ii cu a!e $a!e particu!arită%i de baă (caracter uni#er$a!4nde!un,at4 mica dependen%ă de #oin%a cetă%eni!or etc.). '! pune$oarta !ibertă%ii indi#idua!e n dependen%ă de per$pecti#e!ede#o!tării democra%iei şi e,a!ită%ii4 *ăcnd4 totodată4 deo$ebire ntreno%iuni!e de !ibertate şi e,a!itate4 *iindcă atitudinea oameni!or *a%ă dee!e e$te di*erită (oamenii ntotdeauna4 reieşind din intere$e!e !or4 dau prioritate e,a!ită%ii şi nu !ibertă%ii). Ca atare4 !ibertatea şi4 n $pecia!4!ibertatea po!itică $e deo$ebeşte n mod radica! de e,a!itate4 deoarece

e?i$ten%a omu!ui n condi%ii de !ibertate cere de !a e! mu!te e*orturi.nditoru! e$te con#in$ că democra%ia contemporană e$te po$ibi!ănumai n unitatea $trn$ă dintre e,a!itate şi !ibertate. Diind şi un$ocio!o, comparati$t4 care4 $tudiind di*erite $ocietă%i4 ncearcă $ă,ă$ea$că ,enera!u!4 $peci*icu! şi particu!aru!4 a$t*e! nct e! apare caun futurolog ;viitorolog)4 preicnd mai mu!te e#enimente şi proce$ece urmau $ă aibă !oc n 'uropa şi n America de ord.

ocFue#i!!e arată că America nu con$tituie pentru 'uropa unmode! demn de urmat (democra%ia americană ,enereaăindi#idua!i$m şi e,oi$m4 o $!abă preocupare pentru prob!eme!e pub!ice4 o !uptă $ă!batică pentru accederea !a putere4 iar caracteru!e,oi$t a! $ocietă%ii4 apatia *a%ă de re$pon$abi!ită%i!e pub!ice4atomiarea $ocietă%ii etc. $unt datorate indi#idua!i$mu!ui e?ce$i#). '!e?p!ică *aptu! că popu!a%ia re$pin,e o nouă *ormă de ,u#ernare prin

1 Vei ic%ionar de $crieri po!itice *undamenta!e4 p. 393>=00.209



trecutu! continentu!ui european. n 'uropa $tate!e au *o$t ntotdeaunacentra!iate4 acea$tă ,u#ernare pe baa monarhii!or *iind men%inutădin ,enera%ie n ,enera%ie. pre deo$ebire de 'uropa4 America nu a

a#ut un trecut n care monarhii erau $in,urii conducători ei *ăceau!e,ea4 #a!abi!ă de$i,ur4 numai pentru $upuşii !or.

Ana!ind e#o!u%ia 'uropei4 dnd ca e?emp!u Dran%a4 A!e?i$de ocFue#i!!e aMun,e !a conc!uia că perico!u! ce! mai mare !con$tituie rein$taurarea unei puteri centra!e4 cu ade#ărat ab$o!ute.Autoru! con$ideră că ace$ta e$te perico!u!4 care trebuie cuno$cut pentru a *i e#itat. &e acea$tă !inie4 ocFue#i!!e aMun,e din nou !antrebarea daca e,a!itatea e compatibi!ă cu ce!ă!a!t principiu*undamenta! a! democra%iei : !ibertatea : şi ră$pun$u! e ne,ati#$porirea e,a!ită%ii $e *ace ntotdeauna n detrimentu! cui#a. B $o!u%ie po$ibi!ă4 !a parado?4 $u,erată de ocFue#i!!e4 con$tă n re$taurareacorpuri!or intermediare e?i$tente nainte de /e#o!u%ie (par!amente!oca!e4 a$ocia%ii ci#ice şi po!itice etc.). Ace$tea ar permite indi#idu!uiio!at $ă rei$te autorită%ii centra!e şi imperiu!ui mora! a!maMorită%ii. umai un atare aranMament in$titu%iona! ar putea atenua

tendin%a irei$tibi!ă către un nou de$poti$m4 a cărui tră$ăturăde*initorie e b!nde%ea4 a cărui ima,ine e$te $chi%ată pro*etic deocFue#i!!e4 *iind o $inteă ntre con*ormi$mu! opiniei pub!ice şicentra!i$mu! birocratic4 adică ntre ceea ce ,nditoru! *ranceidenti*ică ca *iind4 n epocă4 $peci*icu! democra%iei americane şi ace!ei *rancee.

+$toria po!itică modernă e$te n%e!ea$ă de ocFue#i!!e ca otendin%ă ,enera!ă4 continuă şi ine#itabi!ă $pre e,a!itatea condi%ii!or $au democratiare. ',a!itatea condi%ii!or n$eamnă4 n primu! rnd4in$taurarea unei e,a!ită%i de drept ntre indi#ii n !ocu! unei Muri$pruden%e di$tincte pentru *iecare $tare $au ordin4 cum $e ntmp!an $eciul &egim. n a! doi!ea rnd4 e,a!itatea condi%ii!or n$eamnămobi!itate $ocia!ă poten%ia!ă ca urmare a abandonării principiu!uieredită%ii. n $*rşit4 e,a!itatea condi%ii!or n$eamnă o puternică şicontinuă a$pira%ie $pre e,a!itate ce ia !ocu! #iiunii ierarhice

tradi%iona!e a$upra $ocietă%ii. n$ă e,a!itatea condi%ii!or nu $emni*ică210



şi di$pari%ia di*eren%e!or şi ine,a!ită%i!or economice şi $ocia!e dintreindi#ii. e *apt4 $pune ocFue#i!!e4 principiu! democratic impune oe,a!itate ima,inară n ciuda ine,a!ită%ii rea!e dintre aceştia. Br4 ace$t

re*u a! ine,a!ită%ii n $ocietă%i!e moderne preintă un perico! cu ct$e cred şi $e dore$c mai e,a!i4 cu att indi#iii din $ocietateademocratică $unt4 n mod parado?a!4 mai $!abi4 mai io!a%i4 maidependen%i4 căci dacă *iecare e$te !a *e! de bun ca oricare a!tu!4$in,uru! arbitru şi criteriu a! ade#ăru!ui acceptabi! tuturor trebuie,ă$it n e?terioru! *iecăruia4 şi anume4 n Mudecata opiniei pub!ice $aun Mudecata ce!or mai mu!%i (cau! democra%iei americane) ori nde!e,area unor puteri a$*i?iante admini$tra%iei pub!ice centra!e (cau!Dran%ei).

&# Li8e<ali9m6l =e<man !ilelm @on K6m8ol5t:i Lo<en7 @on Stein"&uncte!e de pornire a!e !ibera!i$mu!ui n ermania au *o$t

e#enimente!e din Jambacher (1832) şi re#o!u%ia de !a 18=8 n $tate!e,ermane. Ace$te şi a!te e#enimente au *a#oriat apari%ia idei!or

pri#ind monarhia con$titu%iona!ă4 $u#eranitatea popu!ară şi repub!ica par!amentară. "!terior4 !ibera!i$mu! ,erman $>a de#o!tat4 combinndcurente!e precedente !ibera!e şi democratice şi mpăr%indu>$e n!ibera!i$m pro,re$i#4 n *ac%iuni !ibera!e şi na%iona!>!ibera!e.

5i+e" vo# Hu"bodt (17;7>1835) e$te !ibera! pru$ac4!in,#i$t şi re*ormator a! $i$temu!ui de n#ă%ămnt ,erman. '! e$te ce!mai mu!t amintit a$tăi n ermania pentru contribu%ia $a !are*orme!e $i$temu!ui de n#ă%ămnt a!e $ec. R+R. Ca membru a!,u#ernu!ui re*ormei educa%iona!e4 e! a creat imnaiu! umani$t şi a*ondat "ni#er$itatea din <er!in care i poartă nume!e. n re*orme!e$a!e de n#ă%ămnt4 Jumbo!dt a e?tin$ ro!u! $tatu!ui n anumite pri#in%e4 n $peran%a de educare a cetă%eni!or care ar a#ea capacitateade a ridica ni#e!u! de indi#idua!i$m şi de ncredere n $ine.

"nii autori #orbe$c de$pre !ibera!i$mu! te!eo!o,ic a! !uiHi!he!m #on Jumbo!dt care punea (mpreună cu .. i!!) un mare

accent pe educa%ia şi per*ec%ionarea capacită%i!or indi#idu!ui.211



ucrări!e '?perien%a $tabi!irii ,rani%e!or acti#ită%ii $tatu!ui şinduri !a ncercarea de a de*ini !imite!e de ac%iune a!e $tatu!ui auca idee principa!ă core!a%ia ntre om şi $tat $au indi#idua!i$mu!

umani$tic. '! şi propune drept $cop ,ă$irea ce!or mai prie!nicecondi%ii pentru om n $tat4 acordnd aten%ie di*eren%ierii $ocietă%ii(ci#i!e) şi $tatu!ui4 iar e$en%a di*eren%ierii con$tă n deo$ebiri!e dintre$i$temu! de in$titu%ii a! $tatu!ui.

'! e$te un !uptător pentru !ibertatea indi#idua!ă comp!etă şi!imiteaă ro!u! $tatu!ui doar !a $ecuritatea e?ternă. Jumbo!dt a*ormu!at doctrina de$pre indi#idua!itate. Credea că n *iecareindi#idua!itate e$te a$cun$ $ecretu! oricărei e?i$ten%e4 e?primnd pentru prima dată acea$tă idee de di#er$itate. tatu!4 după Jumbo!dt4ar trebui $ă *ie !imitat numai de in$tituirea $ecurită%ii interne şie?terne. Brice inc!udere a $tatu!ui n prob!ema bună$tării cetă%eni!or e$te impo$ibi!ă *ără inter#en%ia $a n toate $ectoare!e #ie%ii umane. Ba$t*e! de imp!icare a $tatu!ui4 de care $e temea Jumbo!dt4 #a !imita!ibertatea per$ona!ă şi #a mpiedica de#o!tarea unui $au a!tuiindi#id. copu! $uprem4 care ar trebui $ă de*inea$că !imite!e ac%iunii

$tatu!ui4 ,nditoru! ,erman !>a tra$at n de#o!tarea uni#er$a!ă aindi#idua!ită%ii.

Jumbo!dt $u$%ine că $in,ura $ur$ă de pro,re$ ntr>o $ocietate!ibera!ă e$te interac%iunea !iberă ntre oameni !iberi. '! credea că*iin%a umană trebuie $ă depună e*orturi pentru autocu!ti#are n cadru!$ocietă%ii pentru de#o!tarea !or dep!ină. e aceea $tatu! trebuie $ă pună n ap!icare !e,i!e nece$are pentru !ibertatea indi#idua!ă şi proprietatea pri#ată. ar ace$t !ucru nu n$eamnă ca $tatu! $ă $en!ocuia$că cu o creştere a unei birocra%ii care năbuşă di*eren%e!eindi#idua!e şi care are o tendin%ă pro*undă de a pă$tra n creştere şide a $e reproduce pe ea n$ăşi.

Lore#* vo# Stei# (1815>1890)4 cuno$cut !ibera! ,erman4i$toric4 economi$t şi critic a! idei!or $ocia!i$mu!ui şi comuni$mu!uiutopic. n !ucrări!e $a!e (o%iunea de$pre $ocietate4 n#ă%ăturade$pre admini$trare4 &reentu! şi #iitoru! ştiin%ei de$pre drept n

ermania4 ocia!i$mu! şi comuni$mu! n Dran%a contemporană212



ş.a.) promo#eaă con$ec#ent idei!e !ibera!i$mu!ui european.emni*ica%ia !ibera!i$mu!ui !ui tein con$tă n *aptu! că n *runteadoctrinei $a!e $ocia!>po!itice a pu$ prob!ema de$pre indi#id4

drepturi!e şi proprietă%i!e !ui. oti#u! principa!4 care ! *ace peindi#id $ă ac%ionee4 autoru! ! #ede n tendin%a $pre autorea!iare4e$en%a căreia e$te dobndirea4 pre!ucrarea şi nmu!%irea bine!ui şi a*ericirii. Brice bun produ$ de indi#id i apar%ine !ui4 de#ine in#io!abi!4iar acea$tă in#io!abi!itate a bunuri!or şi e$te dreptu!4 iar dreptu! unitcu indi#idu! ntr>un tot ntre, preintă proprietatea.

&rob!ema comunită%ii (a $ocietă%ii) apare !a tein din cauacă omu! $in,ur nu poate $ă $e autorea!iee io!at de a!%i oameni4 iar punctu! ini%ia! de ornduire a! oricărei $ocietă%i e$te mpăr%irea proprietă%ii. e aici ,nditoru! aMun,e !a conc!uia că $ocietatea $emparte n c!a$e şi ,rupuri4 iar !upta dintre c!a$e!e $ocia!e !>a preocupat pe tein4 nct e! $>a intere$at de ideea $ocia!i$mu!ui şicomuni$mu!ui utopic.

tatu!4 după tein4 e$te *orma $uperioară a $ocietă%ii care area!te $copuri şi moda!ită%i de or,aniare dect $tatu!. Ace$ta din urmă

e$te un or,ani$m per$oni*icat de #oin%ă ,enera!ă şi de aceea trebuie$ă $er#ea$că ,enera!u!4 ceea ce n$eamnă că anume $tatu! a$i,ură!ibertatea. tatu! şi $ocietatea4 $priMinindu>$e pe principii opu$e4 $untcontrapu$e şi in*!uen%eaă unu! a$upra a!tuia. tatu!4 ,ă$indu>$edea$upra $ocietă%ii4 trebuie $ă rămnă şi ndrumătoru! ei.

Con*orm concep%iei po!itice a !ui tein4 $tatu! şi ndep!ineşte*unc%ii!e $a!e n cau! cnd puterea e?ecuti#ă #a $er#i de nădeMde puterea !e,i$!ati#ă4 iar acea$ta e$te ,aran%ia tran$*ormării $tatu!ui$imp!u n $tat de drept4 iar *orma optima!ă a $tatu!ui de drept poate *imonarhia con$titu%iona!ă4 care $er#eşte intere$e!e ,enera!e şi nuintere$e!e e,oi$te a!e unor c!a$e aparte.

213



TEMA **# DOCTRINA COMUNISMULUI UTOPICŞI TEORIILE SOCIALISTE

DE LA MI2LOCUL SEC# *I*

,# Uto;iile 9o4iale ale l6i Ken<i 5e Saint%SimonCa<le9 +o6<ie< :i Ro8e<t Oen&ara!e! cu a$cen$iunea !ibera!i$mu!ui4 ca principa!a

me,atendin%ă din ,ndirea po!itică modernă4 n $ec. RV++ şi RV+++ iaamp!oare un curent de idei opu$4 n e,a!ă mă$ură4 att nedreptă%i!or din *euda!i$m ct şi ce!or ,enerate de economia modernă de pia%ă(ine,a!ită%i4 mierie4 oprimare etc.)4 denumit u!terior $ocia!i$mmodern. Ace$ta a parcur$ o $erie de trepte n proce$u! con$tituirii4maturiării şi ră$pndirii !ui4 cum au *o$t $ocia!i$mu! epi$odic(ore!!I4 <abeu*)4 $ocia!i$mu! idea!i$t !aic (/ou$$eau)4 $ocia!i$mu! producti#i$t (aint>imon)4 $ocia!i$mu! a$ocia%ioni$t (Dourier4 BPen4<!anFui)4 $ocia!i$mu! mic>bur,he4 $ocia!i$mu! mar?i$t denumitştiin%i*ic4 $ocia!i$mu! de $tat4 $ocia!i$mu! de catedră etc. ocia!iştii preconiau o *ormă de or,aniare $ocia!ă4 n care intere$u! $ocietă%ii

primeaă n *a%a intere$u!ui indi#idua! $au a! unui ,rup re$trn$.ermenu! de $ocia!i$m a *o$t introdu$ şi *o!o$it re!ati# triu4

cu mu!t după con$tituirea curentu!ui de idei pe care ! de$emneaăace$ta4 mai preci$ !a nceputu! $ec. R+R. '$te de re%inut şi *aptu! cădacă prima generaţie a socialiştilor utopişti din $ec. RV+>RV++4 poate *i numită şi $ocia!i$mu! utopic timpuriu (homa$ oru$ şiomma$o Campane!!a)4 a doua generaţie este a comunismului utopicdin $ec. RV+++4 numită şi $ocia!i$mu! utopic ra%iona!i$t (e$!ier4ore!!I şi ab!I)4 atunci cea de>a treia generaţie a socialismuluiutopic n prima Mumătate a $ec. R+R e$te numită n !iteratura de$pecia!itate soci!is"u pre"!r=ist s!u co"u#is"u critic4 pentru cărepreentan%ii ei (aint>imon4 Dourier şi BPen) criticau #ehementnoi!e re!a%ii $ocia!e de tip capita!i$t care $e a*irmau n $ocietă%i!eoccidenta!e4 proiectnd o $ocietate cu ade#ărat4 o $ocietate ideatică4

21=



o $ocietate a e,a!ită%ii4 !ibertă%ii şi pro,re$u!ui $ocia!>economic1.recerea !a o a$t*e! de $ocietate $e preconia *ără !uptă de c!a$ă şi decea po!itică.

pre $*r$itu! $ec. a! R+R>!ea idei!e $ocia!i$te au pătrun$ şi n/omZnia. &rincipa!u! teoretician a! $ocia!i$mu!ui a *o$t Con$tantinobro,eanu herea4 care a pub!icat n 188; mani*e$tu! Ce #or $ocia!iştii romZni[. +dei!e cuprin$e n ace$t mani*e$t au $tat !a baa pro,ramu!ui &artidu!ui ocia! emocrat a! uncitori!or din/omZnia4 n*iin%at n 1893.

He#ri de S!i#t)Si"o# (17;0>1825)4 de$cendentu! unei*ami!ii nobi!iare *rancee4 *iind a$i$tat n acti#itatea $a n ca!itate de$ecretar pe cuno$cutu! *i!o$o* şi $ocio!o, *rance #uguste Comte(1798>1857). '! e$te autoru! unei opere ntin$e4 din care men%ionăm!ucrări!e (istemul industrial (1821)4 Noul creştinism (1825)4 %emoriiasupra ştiinţei despre om4 "oliticianul 4 Introducere în lucrările ştiinţifice ale sec, ş.a. aint>imon $u$%inea4 $ub in*!uen%a*iiocra%i!or4 e?i$ten%a unor !e,ită%i att n natură4 ct şi n $ocietate. ne#o!u%ia i$torică4 perioade!e de n*!orire economică4 numite $tări

or,anice4 a!ternau cu ce!e de $ta,nare $au dec!in4 numite $tări critice.&ro,re$u! $ocia! $e mani*e$tă prin de$compunerea *orme!or deor,aniare $ocia!>economică n#echite şi n!ocuirea !or cu a!te!e maia#an$ate4 a*!ate n concordan%ă cu ni#e!u! de de#o!tare a! indu$triei4termen care4 n n%e!e$u! !ui aint>imon4 de$emna ştiin%a4 tehnica şior,aniarea produc%iei.

ocietatea *ranceă de după re#o!u%ia din 1789 parcur,ea4 nopinia $a4 o $tare critică4 caracteriată4 ntre a!te!e4 prin con*runtareadintre c!a$e!e $ocia!e anta,oni$te. &e de o parte4 c!a$a producti#ă4numită şi indu$tria!ă4 *ormată din muncitori4 me$eriaşi4 %ărani4ntreprinători4 $a#an%i4 artişti şi a!te ,rupuri $ocia!e care de$*ăşurauacti#ită%i $ocia!mente uti!e. &a de a!tă parte4 c!a$e!e neproducti#e4

1 "ne!e e?tra$e din crea%ia $ocia!işti!or premar?işti #ei _`fgfjkl4 . 21=>23;4 2=;>29=4 307>3=0.

215



numite şi intermediare $au paraitare4 compu$e din Murişti4 c!erici4mi!itari4 *i!o$o*i ş.a.4 care e?ercitau puterea po!itică.

Diind un adept a! ideii de pro,re$ şi in$pirndu>$e din

determini$mu! mecanici$t nePtonian4 aint>imon a ncercat $ăe!aboree un mode! a! e#o!u%iei $ocietă%ii. &rintre primii autori e! ade$cri$ tră$ături!e #iitoarei $ocietă%i indu$tria!e4 promo#nd ideeaconducerii $ocietă%ii de către e?per%i (tehnocra%i). n ace!aşi conte?t4e! a !an$at ideea de$pre tran$*ormarea $tatu!ui dintr>o armă deconducere a oameni!or ntr>o armă de or,aniare a produc%iei.

n noua ornduire $ocia!ă preconiată de ,nditor4 e! nue?c!ude *orma monarhică de conducere4 uniunea indu$triaşi!or şi$a#an%i!or ca *or%ă conducătoare4 pă$trarea con$i!iu!ui miniştri!or n$i$temu! par!amentar de două pa!ate4 iar de#o!tarea indu$triei e$teunicu! $cop n proiectu! $ău a! noii $ocietă%i. Criticnd #ehementmora!itatea indi#idua!i$tă a !ibera!i$mu!ui cu incapacitatea $a de ao*eri condi%ii decente popu!a%iei4 aint>imon a !an$at ideea uneire!i,ii creştine noi4 capabi!e $ă creee un paradi$ tere$tru pe baaindu$triei moderne care ar putea $ati$*ace ne#oi!e de baă a!e

oameni!or.&roiectu! $ocia!>economic a! !ui aint>imon pre#edea

n*ăptuirea unei $ocietă%i indu$tria!e or,aniate4 n care $tatu! urma $ădi$pară treptat4 iar preocuparea puterii po!itice a#ea $ă $e ndrepte de!a ,u#ernarea oameni!or !a admini$trarea !ucruri!or. n $ocietateaindu$tria!ă4 acti#itatea economică urma $ă $e de$*ăşoare după un p!an,enera!4 e!aborat potri#it unor obiecti#e pre$tabi!ite. &entrude$*ăşurarea produc%iei4 aint>imon preconia con$tituirea unor a$ocia%ii !a $cară na%iona!ă şi mondia!ă4 care ar *i *o$t n mă$ură $ăe!imine anarhia din produc%ie şi deechi!ibre!e economice.Contemporan cu re#o!u%ia indu$tria!ă4 e! atribuia produc%ieiindu$tria!e un ro! e$en%ia! n moderniarea şi re$tructurareaeconomiei na%iona!e4 moti# pentru care doctrina !ui e$te numităuneori $ocia!i$m producti#i$t.

ntreprinătorii care continuau $ă di$pună de dreptu! de

proprietate pri#ată şi $a#an%ii a#eau $ă a$i,ure or,aniarea produc%iei21;



pe bae ra%iona!e4 e*iciente4 *apt de natură $ă n!ăture e?p!oatarea şi$ărăcia ma$e!or muncitoare. /eparti%ia #enituri!or urma $ă $e *acă potri#it principiu!ui co!ecti#i$t e !a *iecare după capacită%i4

*iecăruia după ne#oi.upă cum $e con$tată4 ,ndirea po!itico>economică a !ui

aint>imon nu e$te !ip$ită de ambi,uită%i şi con*uii. n$ăimportan%a ei reidă4 nainte de toate4 n aducerea n circuitu! de idei po!itice a unor principii4 teorii şi concepte care a#eau $ă *ie pre!uatede teoreticienii $ocia!işti din ,enera%ii!e u!terioare4 ca şi de e?ponen%iinoii şco!i i$torice ,ermane4 de in$titu%iona!işti şi de radica!ii de$tn,a4 inc!u$i# de mar?işti.

0r!#ois)M!rie C+!res 0ourier (1772>1837) $>a *ormat şişi>a petrecut aproape ntrea,a #ia%ă n mediu! comercian%i!or (cantreprinător4 *unc%ionar comercia!)4 *apt ce i>a permi$ $ă cunoa$căn mod direct e*ecte!e $ocia!e ne,ati#e a!e *!uctua%iei pre%uri!or4ruinării mici!or producători4 opera%iuni!or $pecu!ati#e şi a!te*enomene ne,ati#e a!e re!a%ii!or capita!i$te.

intre !ucrări!e $a!e men%ionăm Noua lume industrială

(1829)4 9eoria unităţii universului n care e$te e!aborată o $chemă,enera!ă a e#o!u%iei $ocietă%ii omeneşti4 n care *ae!e $uperioarecunoşteau *orme a$ociati#e de or,aniare $ocia!ă4 denumite garantismul ($emi>a$ocia%ie)4 sociantismul (a$ocia%ia $imp!ă) şiarmonismul (a$ocia%ia compu$ă). &entru a Mu$ti*ica principia!nece$itatea a$ocierii oameni!or n entită%i $ocia!>economice re$trn$e4e! a formulat legile mişcării omeneşti4 prin ana!o,ie cu !e,i!emişcării *iice. Bamenii ar tinde $ă $e aproprie unu! de ce!ă!a!tcon*orm atrac%iei şi re$pin,erii dintre ei4 pe baa unor tipuri de pa$iuni care i une$c. "rincipiile organizării asociative erau4 noptica !ui Dourier4 următoare!e atrac%ia dintre oameni6 dotarea propor%iona!ă cu capita!4 muncă şi ta!ent6 reducerea ponderii,rupuri!or $ocia!e neproducti#e şi inacti#e. Ace$te principii puteau *imateria!iate prin a$ocierea #o!untară a membri!or $ocietă%ii nco!ecti#ită%i cuprinnd 1500>3000 per$oane4 numite falanstere

(a$ocia%ii de produc%ie). embrii ace$tor comunită%i urmau $ă $e217



nde!etnicea$că4 potri#it proprii!or aptitudini şi dorin%e4 cua,ricu!tura4 acti#ită%i!e indu$tria!e4 ştiin%a şi arta.

&ro,ramu! acti#ită%i!or i!nice era $trict re,!ementat4 oamenii

bucurndu>$e de a#antaMe!e muncii şi #ie%ii n comun. Capita!u! urma$ă pro#ină att de !a membrii comunită%ii4 ct şi de !a unii *i!antropi4con#inşi de uti!itatea ace$tui mod de or,aniare. /eparti%iareu!tate!or muncii a#ea $ă $e *acă n propor%ie de 5S12 pentru muncadepu$ă de membrii ap%i ai *a!an$teru!ui4 de 3S12 pentru ta!entu!ace$tora şi de =S12 pentru capita!u! in#e$tit.

&roiectu! $ocia!>economic a! !ui Dourier cuprinde di#er$eipotee4 con$tatări şi pre#iiuni *antei$te4 ce au con$tituit obiectu!unor repetate acua%ii de ne$erioitate ştiin%i*ică4 att n perioada#ie%ii $a!e4 ct şi mai triu. Cu toate ace$tea4 idei!e $a!e $>au bucuratde un ecou puternic n rndu! re*ormatori!or $ocia!i de !a miM!ocu! $ec.a! R+R>!ea. C%i#a di$cipo!i ai $ăi4 ntre care şi -ouis lan>ui auntemeiat şcoa!a $ocietară4 care $e con$idera $in,ura repreentantăautentică a ,ndirii $ocia!i$te. "n di$cipo! a! !ui Dourier a *o$t şiromZnu! eodor iamant (1810>18=1)4 ntemeietoru! *a!an$teru!ui de

!a căieni4 &raho#a4 n 18351. Robert Oe# (1771>1858)4 ce! mai important repreentant a!

$ocia!i$mu!ui utopic din prima Mumătate a $ec. R+R. &rincipa!e!e $a!e!ucrări $unt Noua lume morală (183=)4 Ce este socialismul (18=1)4 precum şi -ecţii despre o stare absolut nouă a societăţii. a baadoctrinei $a!e utopice $tau două idei *undamenta!e rău! care $e a*!ăn $tructura $ocietă%ii şi ideea de$pre $chimbarea ace$teia n baatran$*ormării condi%ii!or (mediu!ui) n care trăie$c membrii ei.

oua $ocietate4 arată ,nditoru!4 poate *unc%iona prin creareaunor comitete mode!4 prin ,ă$irea a!tor *ormu!e de or,aniare$ocia!ă. n $ocietatea mode!4 numită de e! oua armonie4 propunecte#a principii utopice de *unc%ionare (principiu! muncii ,enera!e4de$*iin%area $a!ariu!ui4 n!ocuirea bani!or cu a!tă mă$ură de p!ată

1 Vei <ă!an C.&. ono,ra*ia oraşu!ui <o!deşti>căieni. &!oieşti4 2007XonlineY. n httpSSPPP.bo!de$ti>$caieni.roSima,e$Sbo!de$ti.pd* (citat 13.03.2011).218



etc.). &roiectu! $ocia!>economic a! !ui BPen pre#edea aşearea produc%iei şi a muncii pe bae co!ecti#e4 prin trecerea n proprietatecomună a miM!oace!or de produc%ie4 n!ocuirea concuren%ei cu

unitatea de intere$e şi mp!etirea muncii manua!e cu cea a maşini!or.n ace$t $cop4 e! preconia con$tituirea unor co!onii comuni$te4 $ub*orma unor a$ocia%ii ($au cooperati#e) de produc%ie şi con$um4a!cătuite din cte 300>3000 de membri. Acea$tă *ormă de or,aniareurma $ă $e e?tindă pro,re$i# !a ni#e!u! unor re,iuni4 a! unor %ări şi4 n*ina!4 a! !umii.

n opinia !ui BPen4 depo$edarea ce!or ce depun o acti#itate producti#ă (muncitori4 dar şi meşteşu,ari şi indu$triaşi) de cătrene,u$tori4 bancheri şi a!%i intermediari $e datora4 n primu! rnd4uti!iării bani!or n proce$u! de reparti%ie a #enitu!ui na%iona!4 *apt ceimpunea de$*iin%area !or. n !ocu! bani!or propriu>işi4 urmau $ăcircu!e banii>muncă4 care $e preentau $ub *orma unor chitan%e ($auvoucere)4 ate$tnd pre$tarea n produc%ie a unei anumite cantită%i demuncă. Ace$te chitan%e puteau *i pre$chimbate4 *ără intermediari4 cuorice a!te produ$e nece$are traiu!ui4 n,!obnd o cantitate $imi!ară de

muncă. chimbu! de produ$e şi4 imp!icit4 de acti#ită%i a#ea !oc nma,aine $pecia! amenaMate4 numite bazare ale muncii.

+ntroducerea bani!or>muncă o*erea4 n #iiunea !ui BPen4 uncriteriu echitabi! att pentru reparti%ia #enitu!ui na%iona! ntre participan%ii !a proce$u! de produc%ie4 ct şi pentru circu!a%iamăr*uri!or ntre producătorii direc%i. uportu! teoretic şi metodo!o,ica! conceptu!ui de bani>muncă era n$ă4 de*icitar4 denotndin$u*icien%a n%e!e,ere a ro!u!ui şi a *unc%ii!or bani!or n economiamodernă de $chimb4 indi*erent de modu! de or,aniare a ace$teia6impo$ibi!itatea mă$urării directe şi #a!idării $ocia!e a cantită%ii demuncă pre$tate de a,en%ii economici indi#idua!i.

Ca şi a!%i utopişti4 /. BPen #edea ca!ea rea!iării obiecti#e!or propu$e prin per*ec%ionarea mora!ă4 prin a#antaMe!e uti!iării ştiin%eişi tehnicii4 pe ra%iunea umană. i,ur4 ace$te tee re#o!u%ionare nacea perioadă erau !imitate de cadru! $ocia!>i$toric şi #a!oric a!

epocii. Bpera $a a#ea $ă e?ercite o in*!uen%ă durabi!ă a$upra !ui G.219



ar? (care a pre!uat4 ntre a!te!e4 conceptu! de *or%e de produc%ie) şi aa!tor ,nditori $ocia!işti ai epocii. BPen a de$prin$ din teoria #a!orii>muncă conc!uii pri#ind nece$itatea n!ocuirii economiei de pia%ă cu

o *ormă de or,aniare $ocia!>economică opu$ă ace$teia. eşi criticcon$ec#ent a! proprietă%ii pri#ate4 e! nu a *ormu!at4 n mod parado?a!4ideea abo!irii ei.

/# Con4e;Biile 4om6ni9m6l6i <e@ol6Biona<%6to;i4!tienne Ca8et Teo5o< De7amJ Lo6i9 A6=69te $lanF6i:i ilelm eitlin="Co"u#is"u revou:io#!r)utopic4 ca orientare a ,ndirii

po!itice4 $e deo$ebeşte de a!te orientări utopice a!e ,ndirii po!iticeana!iate mai $u$4 *iindcă $ocia!iştii utopişti n proiecte!e !or detrecere !a a!tă $ocietate a#eau o atitudine ne,ati#ă *a%ă de !upta dec!a$ă şi !upta po!itică4 n timp ce repreentan%ii comuni$mu!uire#o!u%ionar>utopic recunoşteau nece$itatea uti!iării #io!en%ei4 !upteide c!a$ă şi po!itice. Do!o$ind une!e idei a!e predece$ori!or $ăicontemporani (aint>imon4 Dourier şi BPen)4 teoreticienii

comuni$mu!ui utopic din a. W30>W50 ai $ec. R+R au *ăcut une!e propuneri mai radica!e a$upra con$truc%iei #iitoare $ocietă%icomuni$te. &urtnd n ace$te con$truc%ii teoretice (ideatice) e!ementede e,a!itari$m4 comuniştii re#o!u%ionari>utopişti au uti!iat !oincacomuni$tă e !a *iecare după capacită%i4 *iecăruia după nece$ită%i(pre!uată u!terior de teoria şi practica mar?i$t>!enini$tă)4 re$pin,eaudin $trat compromi$u! dintre muncitori şi bur,heie4 $a!ariat : năimit4muncă : capita!4 p!edau pentru nece$itatea reor,aniării dep!ine a$ocietă%ii pe baa proprietă%ii comune (obşteşti). Cu a!te cu#inte4teoreticienii comuni$mu!ui utopic (re#o!u%ionar4 po!itic4 pro!etar4comp!oti$t) $e ndreptau n ra%ionamente!e !or de !a predece$orii $ăi($ocia!işti utopişti)4 de !a $ocia!i$mu! nepo!itic şi $e apropiau de,ndirea po!itică re#o!u%ionară4 deoarece n opere!e !or ei p!edau pentru renaşterea p!anuri!or ,!oba!e de $chimbare a $ocietă%ii printran$*ormări re#o!u%ionare şi dictatură re#o!u%ionară4 *iind a$t*e! un

*e! de mar?i$m prematur4 near,umentat4 neştiin%i*ic.220



tie##e C!bet (1788>185;)4 cuno$cut *i!o$o* şi $ocia!i$t*rance4 conducătoru! unei şco!i comuni$te. ub in*!uen%a "topiei!ui h. oru$ de#ine un comuni$t con#in$ şi n 18=0 editeaă

romanu! utopic B că!ătorie n +carie n care $u$%ine o *ormă decomuni$m ri,uro$ or,aniat4 mai apoi : Credo communi$te (18=1)4/ea!i$ation de !a communautT dW+carie (18=7>1850) ş.a.4 editnd şire#i$ta &opu!aire de orientare de$chi$ă comuni$tă. n 18=74 n#ederea punerii n ap!icare a idei!or $a!e4 e! a cumpărat pămnt n+!!inoi$ şi or,anieaă rein$ta!area aco!o a cte#a $ute de muncitori*rancei pentru or,aniarea unei co!onii icariene (cu $ucce$ !imitat).

nd tribut idei!or i!uminişti!or *rancei că natura e$te in*initra%iona!ă şi dreaptă4 Cabet arată că ,reşe!i!e comi$e de oameni (cereu!tat a! incu!turii) au adu$ !a in$taurarea $piritu!ui !uptei4ine,a!ită%ii şi concuren%ei. '! contrapune ace$tei $ocietă%iconcuren%ia!e un nou $i$tem $ocia! in$taurat ntr>o %ară utopicănumită +caria. n ea e$te preentă e,a!itatea ,enera!ă şi proprietateacomună4 cetă%enii *ormeaă o a$ocia%ie (*ami!ie) comună4 iar muncae$te ob!i,atorie pentru *iecare cetă%ean a! $ocietă%ii.

'! e$te primu! autor care ar,umenteaă nece$itatea,o$podării!or p!ani*icate4 unde !ucru! ,reu ! ndep!ine$c maşini!e4durata i!ei de muncă e$te de ;>7 ore. Aici4 n Icaria4 $untrecuno$cu%i *ermierii indi#idua!i4 n$ă reu!tate!e muncii (cu e?cep%ianece$aru!ui) $unt predate n depoite!e pub!ice a!e $tatu!ui.

i$temu! de $tat a! $ocietă%ii idea!e nu pretinde !a teritorii$trăine4 co!abornd chiar cu a!te popoare şi proc!amnd principiu!*ră%iei ntre popoare. u#eranitatea poporu!ui e$te principiu! $tatu!uiidea!4 *iind a$t*e! recuno$cută puterea !e,i$!ati#ă directă a poporu!ui.upă Cabet4 educa%iei i re#ine un ro! deo$ebit ca baa nou!ui $i$tem$ocia!>po!itic4 iar $copu! educa%iei e$te de a>! *ace pe om $ănăto$4 pro*e$ioni$t4 de#o!tat mu!ti!atera!4 cuno$cător a! con$titu%iei %ării4!e,i!or $tatu!ui.

T+eodor De*!"6 (1803>1850)4 repreentant a! aşa>i$u!uicomuni$m popu!ar a! a. W=0 ai $ec. R+R. n a. W30 a aderat !a

$ocietatea c!ande$tină Anotimpuri!e anu!ui4 *ondeaă re#i$ta221



WT,a!itaire4 Mourna! de !Wor,ani$ation $ocia!e4 iar n 18=8 editeaă,aeta e$ droit$ de !Whomme. ribune de$ pro!Ttaire$.

n !ucrarea Codu! comunită%ii din 18=2 (a!te !ucrări

i$cour$ $ur !WT,a!itT4 18=06 oute !a #TritT au peup!e4 18=26 e MT$uiti$me #aincu et anTanti par !e $ocia!i$me4 18=56 Br,ani$ationde !a !ibertT et du bien>•tre uni#er$e!4 18=; ş.a.) arată că noua$ocietate trebuie con$truită pe bae ştiin%i*ice4 ce! mai principa! *iind principiu! comunită%ii (a! *ericirii4 e,a!ită%ii4 *ră%iei4 unită%ii)4 a#nd n#edere unitatea educa%iei4 !imbii4 muncii4 a#erii4 !ocuin%ei4 modu!uide #ia%ă4 !e,i$!a%iei4 acti#ită%ii po!itice etc. recerea !a o a$t*e! de$ocietate trebuie rea!iată n baa dictaturii principi!or şi nu adictaturii per$oane!or4 a e?proprierii *or%ate a proprietă%ii pri#ate.

eamI con$idera că baa noii $ocietă%i con$tituie munca*iecăruia4 iar toate roade!e muncii şi bunuri!e $tatu!ui $e a*!ă n*o!o$in%ă comună4 pub!ică. n ,o$podăria $ătea$că #or *i *o!o$ite nunumai anima!e dome$tice4 dar şi maşini!e. otodată4 $e #a $chimba şimodu! de #ia%ă a! membri!or $ocietă%ii utopice to%i #or !ocui ntr>un pa!at mare cu apartamente4 #or *i şco!i4 ma,aine4 iar cu ştiin%a şi arta

#or *i antrena%i to%i membrii $ocietă%ii. '! preicea că une!e pro*e$ii#or di$părea cu timpu! (de preot4 de po!i%i$t4 de a#ocat4 de !e,i$!ator4de medic curati#)6 !a *e!4 #a di$părea şi armata.

n ceea ce pri#eşte $i$temu! po!itic4 eamI arată că e$tenece$ar a in$taura o democra%ie pură (o ornduire de $tat n care!e,ea #a core$punde intere$e!or membri!or $ocietă%ii)4 *iindcă$ocietatea contemporană !ui (cuprin$ă de bo,ă%ie şi $ărăcie4 be!şu, şi*oamete) şi mora#uri!e ei nu $unt per*ecte (chiar şi comer%u! e$teamora!). e aceea e$te nece$ar de re*ăcut $ocietatea n mod radica!.n *ine4 e! $pera că $ocietatea #iitoru!ui #a de#eni o $ocietate a*rumo$u!ui4 a armoniei4 iar omenirea $e #a tran$*orma ntr>o *ami!ieunică mare.

Louis Au&uste 4!#/ui (1805>1881)4 acti#i$t po!itic4re#o!u%ionar de ac%iune şi comuni$t utopi$t *rance. '! a n*iin%ator,ania%ia repub!icană &rietenii poporu!ui şi a!te or,ania%ii

$ecrete după re#o!u%ia din 18=84 de#enind u!terior şi comunard (adept222



a! Comunei din &ari$ din 1871). '$te ce! care datorită nereuşite!or detip *ourieri$t (a *o$t di$cipo!u! !ui Char!e$ Dourier)4 şi>a denumit nouaordine $ocia!ă comuni$m4 ordine n care ma$e!e $unt condu$e de un

partid unic4 un ro! *undamenta! n tran$*ormarea $ocietă%ii a#ndu>!educa%ia. +dei!e $a!e $e re,ă$e$c n or,aniarea ate!iere!or na%iona!e nDran%a n timpu! re#o!u%iei din 18=8. upă retra,erea $ub#en%ii!or primite din partea $tatu!ui4 ate!iere!e na%iona!e nu au putut rei$ta n!upta de concuren%ă4 ncetndu>şi acti#itatea.

n condi%ii!e $ocietă%ii contemporane !ui4 <!anFui con$ideracă ,re#a e$te un miM!oc important de !uptă a! muncitori!or mpotri#ae?p!oatării (oprimării)4 unde ace$t miM!oc e$te $ocotit unica armă popu!ară de !uptă cu capita!u!. n !ucrarea e?te a!e$e (editată !a&ari$4 1955) e$te de$cri$ă teoria pre!uării puterii pe ca!ere#o!u%ionară4 teorie care pune accentu! pe nece$itatea unei !o#ituride $tat e?ercitate rapid de o a#an,ardă de con$piratori4 ce şicon$o!ideaă puterea prin metode dictatoria!e4 reer#nd ace$tei e!iteun ro! important a,itatori!or indi#idua!i chiar şi din rndu! bur,heiei.n$ă poporu! rămne a *i *or%a motrică a pro,re$u!ui i$toric şi doar

re#o!u%ia $ocia!ă poate !ichida e?p!oatarea de c!a$ă4 iar dictaturare#o!u%ionară n perioada de trani%ie de !a capita!i$m !a comuni$mtrebuie $ă ndep!inea$că *unc%ii!e $a!e aparte (dearmarea c!a$e!or contrare#o!u%ionare4 narmarea pro!etariatu!ui4 paa noii ornduiri deatacuri!e duşmani!or $ăi etc.).

n $ocietatea po$tre#o!u%ionară e! pune accent pe importan%acredin%e!or şi a idei!or re#o!u%ionare n mode!area or,aniării $ocia!e4iar educa%ia e$te principa!u! a,ent a! pre*aceri!or $ocia!e. n condi%ii!ecomuni$mu!ui4 $crie <!anFui4 puterea de $tat #a *i *o!o$ită pentrucrearea unei $ocietă%i a muncitori!or care $ă trăia$că n condi%ii dee,a!itate şi care creeaă cooperati#e muncitoreşti (un ,en de$o#houri).

Apar%innd unei ,enera%ii mai tinere de $ocia!iştia$ocia%ionişti4 <!anFui a de$prin$ une!e n#ă%ăminte din eşecuri!enre,i$trate pe termen !un, de a$ocia%ii!e muncitoreşti. Ca $o!u%ie de

reo!#are durabi!ă a ocupării *or%ei de muncă şi de ame!iorare a223



$itua%iei materia!e a muncitori!or4 e! preconia con$tituirea unor a$ocia%ii $au cooperati#e de produc%ie cu $priMinu! *inanciar şi $ubcontro!u! $tatu!ui. <ene*icii!e ob%inute de a$ocia%ii!e de produc%ie

urmau $ă *ie repartiate att muncitori!or (direct4 $ub *ormă de primeşi indirect4 $ub *ormă de contribu%ii !a *ondu! de a$i,urare pentru boa!ă4 in#a!iditate $au şomaM)4 ct şi pentru noi in#e$ti%ii.

5i+e" 5eiti#& (1808>1871) e$te con$iderat primu!teoretician ,erman a! comuni$mu!ui utopic4 a,itator4 propa,andi$t şior,aniator a! mişcării muncitoreşti ,ermane. Diind unu! dintreteoreticienii aşa>numitu!ui comuni$mu! e,a!itar4 e! demon$treaă căe,a!itatea dep!ină (economică şi $ocia!ă) $e e*ectueaă prin ni#e!areane#oi!or indi#idua!e şi re,!ementarea $trictă a #ie%ii. n ace$t conte?t4e! a meditat a$upra prob!emei echită%ii şi $emni*ica%iei ei pentrumuncitori. Acea$ta pentru că a aderat !a a$ocia%ia cercuri!or muncitoreşti "niunea dreptă%ii4 $criind şi !ucrarea de pro,ram Cee$te omenirea şi cum ea trebuie $ă *ie (1838). "!terior4 a e!aborat!ucrarea aran%ii!e armoniei şi !ibertă%ii care e$te prima operă demare ca!ibru n !iteratura $ocia!i$tă ,ermană a epocii.

Criticnd $ocietatea contemporană !ui4 ana!ieaă $tareadep!orabi!ă a muncitori!or şi proiecteaă n ace$t *e! o $ocietatecomuni$tă care ar a$i,ura armonie ntre #oca%ia şi pa$iuni!e *iecăruiindi#id n parte şi a ntre,ii $ocietă%i. Br,aniarea unei conduceridrepte n $ocietate ar ndrepta pa$iuni!e oameni!or ntr>o direc%iecu#enită. &entru opinii!e $a!e $unt caracteri$tice recunoaştereanece$ită%ii căii re#o!u%ionare pentru $tabi!irea $ocietă%ii comuni$te.n$ă re#o!u%ia comuni$tă era ana!iată de e! ca un proce$ $pontan4 ncare ro!u! principa! i apar%ine e!emente!or dec!a$ate a!e $ocietă%ii.

Conducerea n #iitoarea $ocietate comuni$tă4 după Heit!in,4are o $tructură comp!e?ă4 n *runtea ei $>ar a*!a Colegiul Central al %aeştrilor care a!e,e un trio4 iar pe treapta următoare $>ar a*!aColegiul %aeştrilor care ,e$tioneaă cu re,iuni!e şi raioane!e$ocietă%ii. Cei de !a ,u#ernare nu $e bucură de anumite pri#i!e,ii4*iind remunera%i4 ca şi *unc%ionaru! in*erior4 de ,u#ernarea centra!ă a

22=



$tatu!ui. n *ine4 reparti%ia bunuri!or are !oc n baa re$pectării $trictea principiu!ui e,a!ită%ii.

0# I5eolo=ia ;oliti4> a ana<i9m6l6i !Pie<<e%2o9e;P<o65on Ma Sti<ne< P#A# <o;otin:i $enamin T64e<"

A#!r+is"u e$te o doctrină po!itică ce $u$%ine că $ocietatea poate *i or,aniată *ără autoritatea coerciti#ă a $tatu!ui4 de#o!tndauto,u#ernarea n acord cu ra%iunea şi Mu$ti%ia. ermenu! pro#ine de!a ,rece$cu! an şi arcos4 adică *ără conducător4 ab$en%a conducerii.n $en$u! ce! mai ,enera!4 anarhi$mu! e$te con#in,erea *ermă căto%i conducătorii $unt n u!timă in$tan%ă opre$i#i (a$upritori) şi4 caatare4 trebuie n!ătura%i.

e,nd nece$itatea oricărui $tat4 anarhiştii $u$%in că ab$en%aconducători!or e$te o *ormă #iabi!ă de $i$tem $ocia! care*unc%ioneaă pentru ma?imiarea !ibertă%ii indi#idua!e şi a echită%ii$ocia!e. +dea!u! anarhic e$te o $ocietate n care !ibertatea per$ona!ăe$te ma?imă4 bunuri!e materia!e $unt repartiate Mu$t4 iar ob!i,a%ii!e

comune ndep!inite : n mod #o!untar.Ace$t curent a apărut n a. W=0>W70 ai $ec. R+R n %ări!e

'uropei Bccidenta!e4 a#nd numeroa$e #ariante : de !a cei ce apără proprietatea şi concuren%a prin pia%ă pnă !a partianii proprietă%ii şimuncii n comun şi a di$tribu%iei produ$e!or după ne#oi. nditoriianarhişti nu *ormeaă un ,rup omo,en4 iar $in,ura tră$ătură ce>i!ea,ă e$te recunoaşterea unui duşman comun care e$te $tatu!4 ace$ta*iind un rău $ocia!. Curente!e po!itice anarhi$te $e deo$ebe$c prinmodu! de a concepe *unc%ionarea economiei ntr>o $ocietate *ără $tat4 prin n%e!e,erea unor che$tiuni ca ideea de dreptate4 !ibertate şi po$ibi!ită%i!e naturii umane. Anarhiştii nu obiecteaă neapărat !aorice *e! de autoritate4 recuno$cnd4 de a!t*e!4 autoritatea $pecia!işti!or (a $a#an%i!or4 medici!or etc.)4 autoritatea mora!ă a deciii!or co!ecti#e. Critici!e !or $unt orientate nu numai a$upra $tatu!ui4 dar şia a!tor *orme de autoritate ierarhică : bi$erica4 armata4 ntreprinderi!e

condu$e de patroni capita!işti4 birocra%ii!e imper$ona!e ş.a. n$ă225



anarhi$mu! nu promo#eaă !ip$a ordinii $ocia!e4 ci men%inerea ei *ărăaMutoru! in$titu%ii!or ierarhice4 $u$%innd că Mu$ti%ia rea!ă e$te natura!ă4inerentă4 şi $e #a a*irma prin de#o!tarea !iberă a $ocia!ită%ii

omu!ui.eşi tendin%e anarhi$te $e pot recunoaşte !a unii ,nditori din

antichitate4 primu! teoretician a! ace$tei doctrine a *o$t ,nditoru!en,!e Eilliam 6odQin (175;>183;). n cartea $a Cercetareaconcernu!ui Mu$ti%iei po!itice (1793) acuă $tatu! ca i#or a! tuturor re!e!or $ocia!e4 ar,umentnd a$t*e! neechi#oc n *a#oarea unei$ocietă%i *ără $tat. n$ă primu! care $>a ntitu!at anarhi$t a *o$t ",!4, "roudon4 iar cei mai recuno$cu%i teoreticieni şi ideo!o,i aianarhi$mu!ui $unt %, (tirner 4 , 9uc0er 4 %,#, a0unin şi ",#, :ropot0in.

n cadru! ,ndirii anarhi$te e?i$tă patru curente principale 1)indi#idua!i$mu! (ca punct de p!ecare părtaşii ace$tui curent iauindi#idu! $u#eran6 ace$t curent a! anarhi$mu!ui a *o$t re#i,orat a$tăin cadru! mişcării !ibertariene care $e autode*ineşte ca anarhio>capita!i$tă)6 2) mutua!i$mu! ($e p!a$eaă ntre #er$iunea

indi#idua!i$tă şi cea co!ecti#i$tă)6 3) co!ecti#i$mu! (preconiaumunca or,aniată n comun) şi =) comuni$mu! (pre#edeau caindi#idu! $ă $e *o!o$ea$că după ne#oi de re$ur$e!e comune).

Anarhi$mu! şi mar?i$mu! $unt a$emănătoare după ideo!o,ie4n$ă $>au răboit ntre e!e (n urma căr%ii Di!o$o*ia mieriei a !ui &.>. &roudhon4 G. ar? a ripo$tat prin !ucrarea ieria *i!o$o*iei)din caua !ocu!ui şi ro!u!ui $tatu!ui n $ocietate. n $ocietateacontemporană anarhi$mu! $upra#ie%uieşte prin anumite ,rupări po!itice mar,ina!e şi terori$te (brigăzile roşii4 $pre e?emp!u) $au prinmişcări!e *emini$te4 ,rupări paci*i$te ş.a.m.d. e a$emenea4 e! are oin*!uen%ă predominantă n mu!te mişcări po!itice contemporane4inc!u$i# n campanii!e mpotri#a bruta!ită%ii po!i%iei4 pedep$eicapita!e4 n mişcări!e pentru drepturi!e homo$e?ua!i!or şi ce!e pentrudrepturi!e anima!e!or4 #e,etariani$m4 dreptu! !a a#ort4 abo!irea penitenciare!or4 !e,a!iarea mariMuanei etc. Anarhiştii de a$tăi nu

22;



re*uă de ce!ebru! $!o,an de !a nceputu! $ec. RR Anarhia : mamaordinii}.

Pierre)3osep+ Proud+o# (1809>18;5)4 *i!o$o* şi $ocio!o,

*rance4 teoretician a! $ocia!i$mu!ui4 con$iderat părinte!eanarhi$mu!ui. '! *o!o$ea ini%ia! conceptu! de $ocia!i$m ştiin%i*ic.

n 18=0 pub!ică !ucrarea $a de căpetenie4 Ce e proprietateaM4ntrebare !a care ră$punde &roprietatea e *urt}. &rincipa!acontribu%ie a !ui &roudhon n domeniu! teoriei po!itice o con$tituiear,umente!e $a!e mpotri#a ,u#ernării !e,a!e şi propunerea unuimode! mutua!i$t de $ocietate (căuta o ca!e de miM!oc ntre principii!e proprietă%ii pri#ate şi comuni$m prin crearea de a$ocia%iimuncitoreşti de credit mutua!)4 iar cooperarea $ă $e rea!iee *ărăcon$trn,ere din partea $tatu!ui.

&.>. &roudhon şi e?primă ataşamentu! $ău *a%ă de #a!oareaindi#idu!ui ca membru a! comunită%ii. Diecare indi#id trebuie $ădi$pună de miM!oace de protec%ie ($in,ur $au n co!ecti#)4 dar $ă *ierecompen$at pentru munca $a4 iar $chimbu! ntre indi#ii trebuie $ă$e rea!iee prin ne,ocieri.

M!= Stir#er (180;>185;)4 p$eudonimu! !ui ohann Ca$per chmidt4 *i!o$o* ,erman4 con$iderat apărător a! #arianteiindi#idua!i$te a anarhi$mu!ui.

n principa!a $a !ucrare : "nic şi proprietatea $a : de#o!tăidei de$pre indi#idua!itatea care $e identi*ică cu per$ona!itateaempirică4 acea$ta din urmă ob%innd $emni*ica%ia unei rea!ită%ii uniceşi ab$o!ute. <andu>$e pe indi#id ca centru a! uni#er$u!ui4 tirner aMun,e !a ne,area no%iunii de ob!i,a%ie şi a!tor cate,orii mora!e. ea principa!ă a !ui con$tă ntr>aceea că indi#idu! trebuie $ă ac%ionee aşacum i p!ace *ără $ă %ină $eama de umneeu4 $tat $au re,u!i mora!e.

A$t*e!4 ,nditoru! aMun,e !a ne,area *enomenu!ui de $ocietateşi a ce!ui de $tat. Ace$tea ar *i #a!ori intrin$eci şi ar *i numai unin$trument a! intere$e!or *iin%e!or umane aparte. reptu! omu!ui de aurmări intere$e!e $a!e e$te *ără !imită. e,area comp!etă a oricărui*e! de mora!itate şi anarhia per*ectă : iată tră$ături!e principa!e a!e

concep%iei !ui . tirner. Anarhi$mu! !ui e$te un anarhi$m a! unei227



per$ona!ită%i puternice şi domnitoare şi nu a unei per$ona!ită%i umi!iteşi oprimate.

Piotr Ae=eevici 1ropot;i# (18=2>1921)4 Nnea ru$4 $a#ant

,eo,ra*4 $ocio!o, şi ideo!o, a! anarhi$mu!ui4 dndu>i ace$tei doctrineo baă ştiin%i*ică. '! a demon$trat !e,ea $a de#enită ce!ebrăAnarhi$mu! e$te nă$cut printre oameni şi #a pă$tra #ita!itatea şi puterea $a creatoare numai atta timp ct are popu!aritate. n 1873 ae!aborat documentu!>pro,ram a! anarhişti!or Ar trebui $ă ne ocupămde idea!u! #iitoarei ornduiri[4 demon$trnd că n orice a!tă ordine$ocia!ă4 n care predomină concuren%a4 cooperarea poate *icon$iderată antiumană.

nditoru! promo#a ideea anarho>comuni$tă4 con*orm căreiacomuni$mu! poate *i rea!iat *ără inter#en%ia $tatu!ui. n #iiunea $a4re$ur$e!e $unt po$edate n comun4 iar munca e$te or,aniată pe bae#o!untare n cadru! a$ocia%ii!or de muncitori or,aniate !a ni#e! !oca!4*ormnd comune şi *edera%ii baate pe !e,ea aMutoru!ui reciproc. ncomun cu to%i $ocia!iştii4 $cria &.A. GropotNin4 anarhiştii $u$%in că proprietatea pri#ată a pămntu!ui4 capita!u!ui şi miM!oace!or de

produc%ie a *o$t uti!ă4 dar timpu! ei a trecut şi trebuie $ă di$pară.oate trebuie $ă de#ină proprietatea comună a $ocietă%ii şi $ă *ie,e$tionate n comun de producători +dea!u! or,aniării $ocietă%iie$te de a reduce !a minim *unc%ii!e ,u#ernu!ui4 pnă !e anu!eaă şi $eaMun,e !a anarhie.

n !ucrări!e $a!e (&inea şi !ibertatea4 Anarhi$mu!4 *i!o$o*iaşi idea!u! $ău4 tatu! şi ro!u! !ui n i$torie4 Anarhia şi *i!o$o*ia$a4 -tiin%a contemporană şi anarhia ş.a.) e! arăta că anarhi$mu!atacă nu numai capita!u! Xca *ormă de e?ercitare a autorită%iiY4 ci şi$ur$e!e principa!e de putere n capita!i$m !e,ea4 autoritatea şi $tatu!.&.A. GropotNin con$idera re#o!u%ia drept un *enomen !e,itim4demon$trnd nece$itatea re#o!u%iei4 ca4 de a!t*e!4 şi a in$taurării uneinoi ordini $ocia!e4 din idea!u! $ău utopic creat de anarhişti n timpu!epocii. +dea!u! $ău $ocia!4 *iind baat pe *edera%ia comune!or de produc%ie !ibere4 pre#edea o per$ona!itate e!iberată de $ub tute!a

$tatu!ui care #a primi po$ibi!ită%i ne!imitate de de#o!tare.228



e aici şi importan%a prob!eme!or mora!ită%ii de care a *o$t preocupat,nditoru! ru$ n concep%ia $a $ocio!o,ică.

4e#<!"i# Tuc;er (185=S1859>1939)4 anarhi$t american4

e?ponent moderat a! anarhi$mu!ui indi#idua!i$t. '! n$uşi pre*eranume!e de $ocia!i$m anarhic4 icnd ocia!i$mu! per*ect e$te po$ibi! doar cu condi%ia unui per*ect indi#idua!i$m. n$ă nu poate *icon$iderat $ocia!i$t n termino!o,ia contemporană4 pentru că petimpu! !ui prin $ocia!i$m $e n%e!e,ea orice ideo!o,ie care cereamodi*icări n $ocietatea capita!i$tă şi protec%ia Muridică a drepturi!or muncitori!or. e a!t*e!4 <. ucNer $>a opu$ n mod con$tantcomuni$mu!ui4 $ub!iniind că $ocietatea comuni$tă chiar abo!ită de$tat #a re$trn,e n mod ine#itabi! !ibertatea indi#idu!ui (idee contrară!ui ",#, :ropot0in de$pre !ibertatea indi#idu!ui).

in 'uropa anarhi$mu! $e e?tinde şi n "A. <. ucNer şia!%i ,nditori ( -1sander (pooner 4 4osia Earren ş.a.) pun bae!e unuicurent anarhi$t di$tinct *a%ă de ce! european4 ace$ta caracterindu>$e prin pra,mati$m şi indi#idua!i$m. A$t*e!4 e?i$tă două mari curenteanariste core$punătoare !ocuri!or de apari%ie4 conturndu>$e un

anarhi$m de $tn,a (european)4 baat pe $crieri!e !ui ",!4, "roudon$au ",#, :ropot0in4 şi un anarhi$m de dreapta (american)4*undamentat prin $crieri!e !ui , 9uc0er 4 , (pooner 4 %, &otbard 4 D, 2riedmann ş.a. &unctu! !or comun e$te opoi%ia !a orice *ormă de,u#ernare de către om $au capita!. a *e!4 şi <. ucNer in$i$ta pentruabo!irea $tatu!ui şi abo!irea dobni!or n orice *ormă.

Cea mai cuno$cută operă a $a e$te ntitu!ată n !ocu! căr%ii4a#nd ca po$tu!at ideea că pentru anarhişti4 anarhia nu n$eamnăab$en%a ordinii4 ci ab$en%a autorită%ii. '! p!eda pentru un ma?imumde !ibertate per$ona!ă compatibi!ă cu !ibertatea a!tora şi dreptu! de adi$pune *ără !imită de bunuri!e de pe pia%ă. n !ip$a $tatu!ui4 indi#iiişi apără !ibertatea $in,uri $au ape!nd !a a$ocia%ii pri#ate de protec%ie. ucNer4 anarhi$tu! ce! mai in*!uen%at de !ibera!i$m4 $u$%ineacă ntr>o $ocietate anarhi$tă4 noncapita!i$tă4 de pia%ă !iberă4capita!iştii #or de#eni neuti!i şi e?p!oatarea muncii de către capita! #a

nceta4 pentru că munca #a primi recompen$a ei natura!ă produ$u! ei229



n ntre,ime. B a$emenea economie ar *i baată pe un $i$tem !iber şimutua! de $chimb a! produ$e!or ntre cooperati#e4 artiani şi %ărani.&entru ucNer4 şi a!%i anarhişti indi#idua!işti4 capita!i$mu! nu e$te o

pia%ă !iberă ade#ărată4 deoarece e$te dominată de di#er$e !e,i şimonopo!uri care a$i,ură a#antaMu! capita!i$tu!ui a$upra an,aMa%i!or !ui.

TEMA **I# DOCTRINA POLITICĂ MAR*ISTĂŞI DESTINELE EI ISTORICE

,# So4iali9m6l :i 4om6ni9m6l H ;iat<a 5e temeliea 5o4t<inei ma<i9te+deo!o,ia $ocia!i$tă propriu>i$ă4 aşa>numitu! $ocia!i$m

ştiin%i*ic4 a *o$t *undamentată de ,ermanii 1!r M!r= 4 1818>18834şi 0riedric+ E#&es4 1820>1895. Aceştia pub!ică n 18=8 !ucrareaani*e$tu! &artidu!ui Comuni$t care de#ine baa teoretică aideo!o,iei $ocia!i$te. ar? $u$%inea că $ocietatea capita!i$tă e$te

mpăr%ită n c!a$e $ocia!e anta,onice datorită modu!ui inechitabi! dereparti%ie a miM!oace!or de produc%ie şi a bunuri!or. ocia!i$mu!mar?i$t e$te o teorie baată pe concep%ia materia!i$mu!ui i$toriccare $u$%ine ideea ca !upta de c!a$ă e$te motoru! i$toriei. C!a$amuncitoare e$te cea oprimată şi munca ei e?p!oatată de bur,heie.e aceea pro!etariatu! era c!a$a re#o!u%ionară care #a n!ocuicapita!i$mu! cu o nouă $ocietate4 cea $ocia!i$tăScomuni$tă4 n care $e#a in$titui proprietatea comună4 #a a#ea !oc o reparti%ie echitabi!ă a bunuri!or4 iar membrii $ocietă%ii $e #or bucura de e,a!itate dep!ină.

M!r=is"u a abordat o mu!titudine ntrea,ă de *enomene şi proce$e po!itice4 $ocia!e4 economice şi cu!tura!>$piritua!e4 n$ăchinte$en%a doctrinei mar?i$te ! con$tituie ideea $ocia!i$mu!ui şicomuni$mu!ui ca două *ae a!e $ocietă%ii comuni$te4 proiect utopicdemon$trat de practica $ocia!>po!itică a unor %ări n perioada $ec. RR.Gar! ar? şi Driedrich 'n,e!$ $ub!iniau că rădăcini!e idei!or

$ocia!i$te şi comuni$te4 ca *ormă deo$ebită a de#o!tării omenirii4230



trebuie căutate n primu! rnd n *actorii materia!i4 economici4 n proprietatea pri#ată a$upra miM!oace!or de produc%ie. in acea$tă per$pecti#ă4 ei deo$ebeau trei forme ale comunismului comuni$m

$ă!batic4 comuni$m cu caracter po!itic democratic $au de$potic şicomuni$m *ără $tat $au comuni$m de$ă#rşit.

Co"u#is"u e$te un termen care $e poate re*eri !a una dinmai mu!te no%iuni un anume $i$tem $ocia!4 o ideo!o,ie care promo#eaă ace$t $i$tem $ocia!4 $au o mişcare care doreşte $ăimp!ementee ace$t $i$tem. C! siste" soci! 4 comuni$mu! e$te un tipde $ocietate e,a!itari$tă n care nu e?i$tă proprietate pri#ată şi nicic!a$e $ocia!e. n comuni$m toate bunuri!e apar%in $ocietă%ii ca ntre,şi to%i membrii ace$teia $e bucură de ace!aşi $tatut $ocia! şi economic.Ce! mai cuno$cut principiu a! unei $ocietă%i comuni$te e$te De la fiecare după posibilităţi. fiecăruia după necesităţi. inta,ma a *o$t pre!uată (aproape !itera!) din Noul 9estament, Comuni$mu! are4a$t*e!4 o i$torie $tră#eche după ce a *o$t propu$ n &epublica !ui&!aton4 e! a *o$t adoptat de apostolii creştinismului. ei ntemeind o$ocietate comuni$tă4 ob!i,atorie pentru to%i creştinii primari din

+$rae! ( primele comunităţi creştine n $ec. + d.Jr.). B a$t*e! de *ormăde or,aniare $ocia!ă baată pe $inta,ma enun%ată4 de>a !un,u!i$toriei a mai *o$t ncercată n epoca modernă ( falansterul de !acăieni4 Mude%u! &raho#a4 de !a Mumătatea $ec. R+R4 $au mai nou4or,aniarea cibuţurilor din +$rae! pentru noii imi,ran%i).

a ori,inea comuni$mu!ui c! ideoo&ie a $tat -igaComuniştilor (or,ania%ie comuni$tă *ondată !a ondra n 183; $ubnume!e de -iga celor Drepţi4 membru *iind u!terior şi G. ar?)4 maiapoi Internaţionala Comuni$tă (G. ar? şi Dr. 'n,e!$ *iind*ondatorii Internaţionalei I 4 18;=>187;). Ca ideo!o,ie mai nouă4comuni$mu!4 după re#o!u%ia bo!şe#ică din octombrie 1917 din /u$ia%ari$tă4 e$te $inonim cu mar?i$mu! şi di#er$e!e ideoo&ii deriv!te(mar?i$m>!enini$mu!4 mar?i$m tro%Ni$t4 mar?i$m ,ram$cian4

231



mar?i$mu! şco!ii de !a DranN*urt şi maoi$mu!) 14 cea mai notabi!ă*iind a mar?i$m>!enini$mu!ui.

Comuni$mu!4 c! "i'c!re poitic, soci!, 'i eco#o"ic, a

*o$t imp!ementat ini%ia! n /u$ia după re#o!u%ia bo!şe#ică din 25octombrie 19174 precum şi n a!te %ări (ermania de '$t :/4&o!onia4 Ceho$!o#acia4 "n,aria4 /omZnia4 <u!,aria4 +u,o$!a#ia4China4 Vietnam4 ao$4 Coreea de ord4 Cuba ş.a.) după ce! de>a!oi!ea /ăboi ondia!. ar?i$mu! ca doctrină are dreptu! !ae?i$ten%ă ca4 de a!t*e!4 şi a!te doctrine contemporane4 n$ă caideo!o,ie şi practică a eşuat $pre $*rşitu! $ec. RR. A#nd n #ederencercări!e de a rea!ia proiectu! $ocia!i$t n *o$ta "/ şi n a!te %ăria!e !umii4 ace$t eşec e$te interpretat ca o #er$iune e?perimenta!ă careob!i,ă partide!e şi a!te mişcări po!itice4 ce $u$%in idei!e mar?i$mu!ui4$ă ree?aminee tee!e $a!e prin pri$ma noi!or *enomene a!e $ec. RR>RR+. n preent4 $ocietă%i!e de tip $ocia!i$t din China4 Vietnam4 ao$4Coreea de ord şi Cuba $e a*!ă ntr>un proce$ de adaptare !a $itua%iacreată după prăbuşirea $i$temu!ui $ocia!i$t !a $*rşitu! a. W80 ai $ec.RR.

a baa teoriei mar?i$te a $ocia!i$mu!ui şi comuni$mu!ui au$tat trei i*vo!re teoretice *i!o$o*ia c!a$ică ,ermană (metodadia!ectică şi ideea n%e!e,erii materia!i$te a i$toriei4 $pre e?emp!u)4economia po!itică c!a$ică en,!eă (cum ar *i4 de pi!dă4 teoria p!u$#a!orii) şi $ocia!i$mu! utopic (critica a$pră a ornduirii capita!i$te4caracteri$tica unor tră$ături a!e #iitoarei $ocietă%i comuni$te etc.)4idei!e cărora au du$ !a crearea aşa>i$u!ui comuni$m ştiin%i*ic2.

G. ar? şi Dr. 'n,e!$4 n !ucrări!e !or (+deo!o,ia ,ermană418=;6 ieria *i!o$o*iei4 18=76 ani*e$tu! &artidu!ui Comuni$t418=86 Critica economiei po!itice4 18836 Capita!u! n 3 #o!ume : 18;74 1885 şi 189= ş.a.) au arătat că socialismul este o etapă legică

1 e$pre idei!e po!itice a!e repreentan%i!or ace$tor ideo!o,ii mar?i$te şiS$aua!e mar?i$mu!uire#o!u%ionar după 1917 #ei ic%ionaru! mari!or ,nditori po!itici S Coord. /.<ehePPicN şi&h. reen. <ucureşti4 20024 p. 111>11=4 119>1224 173>1774 20=>2106 aI B.Bp. cit.4 p. 5=0>5;=.2 Vei4 $pre e?emp!u &i$ier Q#. Bp. cit.4 p. 1;1>17=.232



în dezvoltarea societăţii4 a n!ocuirii *orma%iuni!or $ocioeconomice#echi cu a!ta nouă : cea comuni$tă. ar?i$mu! nu numai că a*undamentat ine#itabi!itatea n!ocuirii capita!i$mu!ui prin $ocia!i$m4

dar a de$coperit şi *or%a $ocia!ă care e$te capabi!ă $ă ndep!inea$căacea$tă $arcină : c!a$a muncitoare4 *iindcă ea are mu!te tră$ături$peci*ice ei. otodată4 e! a ar,umentat tea că pro!etariatu! trebuie $ăaibă propriu! $ău partid po!itic : &artidu! Comunişti!or4 *iind chemat$ă n*ăptuia$că conducerea mişcării muncitoreşti pentru ră$turnareacapita!i$mu!ui şi con$truirea $ocia!i$mu!ui şi comuni$mu!ui4 adică onouă $ocietate baată pe anumite principii.

Con*orm doctrinei mar?i$te4 socialismul şi comunismul constituie faza inferioară şi cea superioară a formaţiunii social!economice comuniste4 ace$tea deo$ebindu>$e prin ,radu! dematuritate economică4 po!itică şi $piritua!ă. <aa !or comună ocon$tituie domina%ia n economie a re!a%ii!or de co!aborare şi deaMutor reciproc ntre oameni !iberi de e?p!oatare4 re!a%ii ce core$pundcaracteru!ui $ocia! a! *or%e!or de produc%ie. n prima fază acomunismului4 n $ocia!i$m4 iau naştere două *orme a!e proprietă%ii

$ocia!i$te (a ntre,u!ui popor şi cea de ,rup) şi4 re$pecti#4 două c!a$ede baă (c!a$a muncitoare şi %ărănimea cooperată). ocia!i$mu! $emai caracterieaă prin deo$ebiri dintre oraş şi $at4 munca *iică şicea inte!ectua!ă4 prin e?i$ten%a inte!ectua!ită%ii ca ,rup $ocia! $peci*ic4 prin reparti%ia bunuri!or de con$um4 prin pă$trarea raporturi!or demar*ă>bani etc. upă con$truc%ia $ocietă%ii $ocia!i$te de#o!tate4$ocia!i$mu! $e per*ec%ioneaă pe propria>i baă.

recerea *orma%iunii comuni$te în faza superioară(comunism) duce !a crearea baei tehnico>materia!e a comuni$mu!ui4 per*ec%ionarea tuturor re!a%ii!or $ocia!i$te şi tran$*ormarea !or nre!a%ii comuni$te4 *ormarea omu!ui nou cu o conştiin%ă comuni$tă. nacea$tă *aă $e nrădăcineaă proprietatea obştea$că unică a$upramiM!oace!or de produc%ie4 di$par deo$ebiri!e de c!a$ă4 $e şter,deo$ebiri!e e$en%ia!e dintre oraş şi $at4 dintre munca *iică şi ceainte!ectua!ă4 iar munca #a de#eni o cerin%ă #ita!ă a *iecăruia şi

reparti%ia bunuri!or materia!e $e #a rea!ia după nece$ită%i.233



Concomitent4 odată cu in$taurarea comuni$mu!ui n toată !umea #adi$pare cu totu! $tatu! şi toată $upra$tructura !ui po!itico>Muridică.

/# I5eea <e@ol6Biei 9o4iali9te :i a 5i4tat6<ii ;<oleta<iat6l6i 3n 4on4e;Bia ma<i9t>+deea re#o!u%iei $ocia!i$te şi a dictaturii pro!etariatu!ui e$te

e?pu$ă n ani*e$tu! &artidu!ui Comuni$t4 document de pro,ram pre,ătit de G. ar? şi Dr. 'n,e!$ din n$ărcinarea -igii Comuniştilor : primu! partid comuni$t din !ume creat n a. 18=7. Revou:i!soci!ist,4 n concep%ia mar?i$tă4 e$te o tran$*ormare ca!itati#ă4radica!ă a $ocietă%ii #echi4 care marcheaă trecerea de !a capita!i$m !a$ocia!i$m. 'a n!ocuieşte re!a%ii!e de produc%ie de domina%ie şi$upunere4 baate pe proprietatea pri#ată4 cu re!a%ii!e de co!aborare şintraMutorare4 !ichidnd a$t*e! e?p!oatarea omu!ui de către om.Acea$tă re#o!u%ie e$te reu!tatu! !e,ic a! de#o!tării $ocietă%ii4 a!mi$iunii i$torice a c!a$ei muncitoare4 iar pentru con$truirea$ocia!i$mu!ui e$te nece$ară in$taurarea dictaturii proletariatului cain$trument de rea!iare a obiecti#e!or şi $arcini!or re#o!u%iei

$ocia!i$te.Cucerirea puterii (po!itice) de către c!a$a muncitoare4 ca

reu!tat a! re#o!u%iei $ocia!i$te4 con$tituie doar4 după concep%iamar?i$tă4 nceputu! tran$*ormări!or $ocia!i$te. Con$truc%ia $ocietă%iinoi4 comuni$te4 ocupă o ntrea,ă perioadă i$torică de tran$*ormări$ocia!e radica!e4 numită de G. ar?4 perioadă deo$ebită detrecereStrani%ie de !a capita!i$m !a $ocia!i$m.

$,I, -enin (1870>192=)4 pe baa ana!iei aşa>i$u!ui $tadiu!uiimperia!i$t a! capita!i$mu!ui a mbo,ă%it teoria revoluţiei socialistecu o $erie de tee *oarte importante pentru doctrina mar?i$tă de$pre biruin%a re#o!u%iei $ocia!i$te mai nti ntr>o $in,ură %ară $au n cte#a%ări4 de$pre he,emonia pro!etariatu!ui n re#o!u%ia bur,heo>democratică şi tran$*ormarea ace$teia n re#o!u%ie $ocia!i$tă4 de$pre*or%e!e motrice a!e re#o!u%iei $ocia!i$te4 de$pre importan%a deci$i#ă pentru #ictoria re#o!u%iei a a!ian%ei dintre c!a$a muncitoare şi

23=



%ărănime4 de$pre $itua%ia re#o!u%ionară4 de$pre di#er$itatea de *ormea!e re#o!u%iei $ocia!i$te ş.a.

%arxologii $ec. RR au de#o!tat şi comp!etat teoria

re#o!u%iei prin cte#a ipotee importante de$pre e?i$ten%a condi%ii!or *a#orabi!e pentru n*ăptuirea re#o!u%iei $ocia!i$te pe ca!e paşnică4de$pre po$ibi!itatea căii necapita!i$te de de#o!tare n %ări!e $!abde#o!tate şi *ormarea $tatu!ui de democra%ie na%iona!ă (popu!ară)4de$pre unirea tuturor *or%e!or democratice4 de$pre !upta pentrudemocra%ie şi !upta pentru $ocia!i$m etc. &ractica con$truc%iei$ocia!i$te n *o$ta "/ şi n a!te %ări $ocia!i$te4 n opinia *oşti!or mar?o!o,i4 arată că re#o!u%ia $ocia!i$tă po$edă une!e !e,ită%i aparte4!e,ită%i ce reie$ din condi%ii!e $peci*ice unei $au a!tei %ări.

Dict!tur! proet!ri!tuui 4 ca mecani$m de rea!iare are#o!u%iei $ocia!i$te4 con$tituie4 după mar?i$m4 con%inutu! principa! a!re#o!u%iei $ocia!i$te. Acea$tă dictatură $e in$taureaă pentru ntrea,a perioadă de trecere de !a capita!i$m !a $ocia!i$m4 iar odată cu #ictoriadep!ină şi de*initi#ă a $ocia!i$mu!ui statul dictaturii proletariatului$e tran$*ormă ntr>un stat al întregului popor .

ictatura pro!etariatu!ui preintă4 n opinia mar?işti!or4 puterea c!a$ei muncitoare4 n*ăptuită n a!ian%ă cu toate ma$e!e deoameni ai muncii n $copu! con$truirii $ocia!i$mu!ui. eci4 acea$tădictatură nu n$eamnă numai #io!en%ă4 *iindcă *unc%ia ei de baă e$tecreatoare4 con$tructi#ă4 con$iderndu>$e tipul superior al democraţieicontemporane. n$ă trebuie de a#ut n #edere *aptu! că dictatura pro!etariatu!ui pre#ede unirea puterii !e,i$!ati#e cu a ce!ei e?ecuti#eşi deci nu poate *i #orba de di#iarea puteri!or n $tatu! de tip$ocia!i$t.

n *ine4 #om $ub!inia şi *aptu! că c!a$icii mar?i$m>!enini$mu!ui au determinat4 de a$emenea4 *orme!e de dictatură a pro!etariatu!ui (Comuna din &ari$ din martie 18714 $o#iete!e n *o$ta"/ după 1917 şi democra%ia popu!ară n %ări!e 'uropei '$t>Centra!e după ce! de>a! oi!ea /ăboi ondia!)4 $arcini!e principa!e4*unc%ii!e ei interne şi e?terne.

235



0# Cont<a5i4Biile :i 5e9tinele i9to<i4e ale 5o4t<ineima<i9teCo#tr!dic:iie F#v,:,turii "!r=iste $unt de aşa natură4 nct

critici!e adu$e concep%iei e!aborate de G. ar? şi Dr. 'n,e!$ pot *i pri#ite $ub mu!tip!e un,hiuri şi de pe di*erite poi%ii. Ace$te criticireie$4 de$i,ur4 din n$ăşi doctrina mar?i$tă şi din practica con$truc%iei$ocia!i$te n une!e %ări n perioada $ec. RR1.

Crizele marxismului4 $pre e?emp!u4 $unt una din direc%ii!ecriticii doctrinei mar?i$te4 criă ncepută ndată după perioadaacti#ită%ii !ui G. ar? şi Dr. 'n,e!$. Acea$tă critică a *o$t ncepută derepreentan%ii $ocia!>democra%iei ,ermane n primii ani ai $e?. RR prin prota,oniştii ei : :arl :auts01 (185=>19386 !ider a! $ocia!>democra%iei ,ermane) şi 'duard <er$tein (1850>19326 promotoru! de*runte a! re#iioni$mu!ui).

# doua criză a gîndirii marxiste a *o$t criza bolşevismului ncadru! &artidu!ui Comuni$t condu$ de V.+. enin. Acea$tă criă a *o$tdec!anşată de -,D, 9roţ0ii (<er$tein6 1879>19=0 ) şi N,I, uarin(1888>1838) n a. W20>W30 ai $ec. RR4 nemai#orbind de 6,$,

"leanov (185;>1918) $au de menşe#ici4 aceştia *iind di$truşi ndatădupă re#o!u%ia bo!şe#ică din 1917.

ot n aceşti ani are !oc o revizuire a ideologiei marxiste (aunor tee pri#ind $tatu!4 !ocu! şi ro!u! inte!ectua!ită%ii)4 nceputu! *iind pu$ de comuni$tu! ita!ian #ntonio 6ramsci (1891>19376 con$ideratteoreticianu! căii ita!iene $pre $ocia!i$m)4 urmat şi de a!%i critici ca -, #ltusser (1918>19906 *i!o$o* *rance)4 N, "oulantzas (193;>19796$ocio!o, ,rec)4 . Go!aNoP$Ni (1927>20096 *i!o$o* po!one)4 %, D3ilas (1911>19956 po!itician şi po!ito!o, iu,o$!a#)4 %, $oslens0i(1920>19976 i$toric şi $ocio!o, ru$)4 &, aro (1935>19974 *i!o$o* şi$ocio>eco!o,i$t ,erman)4 (, rucan (191;>200;4 po!ito!o, şi dip!omatromZn) şi mu!%i a!%i adep%i. &robabi!4 nu e$te ntmp!ător *aptu! că de!a medita%ii!e a$upra concep%iei mar?i$te n une!e %ări e$t>europene $e

1 Vei trah . +$toria ,ndirii po!itice. in $ec. RV+++ pnă !a apari%iaştiin%e!or po!iticecontemporane (&re!e,eri). Chişinău4 19994 p. 151>155.23;



trece direct !a practica re#o!u%ionară4 a#ndu>$e n #edere re#o!te!eantitota!itare n "n,aria (195;)4 n Ceho$!o#acia (19;8)4 n &o!onia(1970 şi 1980)4 năbuşite direct $au indirect !a comanda &C" şi de

*or%e!e $a!e armate. # treia criză a marxismului $>a ob$er#at n a. W;0>W70 ai $ec.

RR4 cnd n cadru! mişcării comuniste4 ce $e baa pe ideo!o,iamar?i$t>!enini$tă4 au apărut mai mu!%i conducători şi acti#işti de partid4 po!ito!o,i şi *i!o$o*i cuno$cu%i4 ncercnd $ă pună !a ndoia!ădoctrina (do,matică) mar?i$tă (/. araudI4 '. Di$cher etc.). a *e!4$unt cuno$cu%i *i!o$o*ii şi po!ito!o,ii iu,o$!a#i ,rupa%i n Muru!re#i$tei &ra?i$ care au ncercat $ă interpretee une!e tee de principii mar?i$te4 e!abornd concep%ii $ocia!i$te de a!ternati#ă$ocia!i$mu!ui tota!itar şi do,matic de tip $o#ietic. n ace$t conte?t4 putem #orbi de socialismul cinez (a !ui %ao <edong 4 1893>197;)4 precum şi de eurocomunism. Ace$t termen e$te *o!o$it pentrude$crierea proce$u!ui de e#o!u%ie a partide!or comuni$tecontemporane4 a#ndu>$e n #edere căutarea de către ace$te partide(din +ta!ia4 Dran%a4 pania ş.a.) a căi!or na%iona!e de trecere $pre

$ocia!i$m.n urma proce$u!ui de deinte,rare a re,imuri!or comuni$te

din 'uropa4 doctrina po!itică mar?i$t>!enini$tă de or,aniare şiconducere a $ocietă%ii e$te tot mai mu!t e!iminată din ,ndirea po!itica contemporană4 datorită caracteru!ui ei noci# care a mpin$>o!a *a!iment. '$te de men%ionat4 totodată4 şi *aptu! că n societateadescisă (termen introdu$ n circuitu! ştiin%i*ic de către $ocio!o,u! şi*i!o$o*u! au$truo>britanic :, "opper 4 1902>199=) circu!ă !iber cunoştin%e!e şi idei!e noi4 #a!ori!e şi doctrine!e de di#er$ă co!oratură4oamenii şi capita!u!4 măr*uri!e şi or,ania%ii!e4 con#in,eri!ere!i,ioa$e şi po!itice4 circu!a%ie care are !oc n cadru! !e,i$!a%iei unei$au a!tei %ări. Cu a!te cu#inte4 doctrina şi ideo!o,ia$ocia!i$tăScomuni$tă e$te ncă de$tu! de ră$pndită n !ume şi deci aredreptu! !a #ia%ă ca şi a!te doctrine şi ideo!o,ii4 ace$tea *iindmpărtăşite de unii adep%i şi ,rupuri $ocia!e.

237



TEMA **II# GNDIREA SOCIAL%POLITICĂ N RUSIAN PRIMA 2UMĂTATE A SEC# *I*

,# I5eolo=ia ;<ote4Bioni9t> a l6i N#M# a<am7in :i;<oie4tele <e?o<melo< ale l6i M#M# S;e<an9iec. R+R e$te o perioadă din i$toria omenirii caracteriată

prin importante *enomene po!itice4 ideo!o,ice şi cu!tura!e. n timp ce portu,heii4 $panio!ii şi *ntu! +mperiu /oman $e prăbuşeau4+mperiu! <ritanic4 ce! erman şi America au cuno$cut o de#o!tarerapidă. upă răboaie!e napo!eoniene4 area <ritanie a de#enit ceamai importantă putere mondia!ă4 contro!nd un $*ert din popu!a%ia,!obu!ui şi o treime din $upra*a%a teritorii!or de pe u$cat. ea$emenea4 a nceput re#o!u%ia tehno!o,ică n 'uropa4 pentru că ace$t$eco! a *o$t o perioadă a ino#a%iei şi a de$coperiri!or ce au con$tituit baa e#o!u%iei tehno!o,ice din $ec. RR.

otodată4 !ibera!i$mu! a de#enit principa!a mişcare dere*ormă n 'uropa. c!a#ia a *o$t redu$ă con$iderabi! pe ,!ob area<ritanie a abo!it $c!a#ia n 18=34 ce! de>a! 13>!ea amendament a!

Americii ce a urmat după răboiu! ci#i! a pu$ capăt $c!a#iei n 18;54iar n <rai!ia $c!a#ia a *o$t abo!ită n 1888. imi!ar4 iobă,ia a !uat$*rşit şi n /u$ia (18;1). A$t*e!4 $ec. R+R4 numit şi $eco!u! de *ier4indu$tria!i$t (apud 'd#ard /adin$NI4 cuno$cut $criitor ru$)repreintă o perioadă i$torică de o mare n$emnătate pentru cu!tură şi!ă$a o moştenire bo,ată $eco!e!or ce>i #or urma.

n ace!aşi timp4 $ocietatea ru$ă rămnea cu mu!t n urmă *a%ăde ce!e europene pe direc%ia moderniării %ării. Bb%innd #ictoria nrăboiu! din 1812 mpotri#a !ui apo!eon4 /u$ia a $căpat dedomina%ia puteri!or $trăine şi4 totodată4 n>a *o$t in*!uen%ată dere*orme!e !ibera!>bur,hee napo!eoniene. '$te de remarcat doar *aptu! că idei!e i!umini$mu!ui european şi a re#o!u%iei *rancee din1789>179= erau ră$pndite doar n rnduri!e inte!ectua!ită%ii d#oreneru$e. Concomitent4 bur,heia ru$ă (n %ări!e occidenta!e bur,heia eracea mai cointere$ată *or%ă de moderniare a $ocietă%ii) era *oarte

$!abă4 pu%in numeroa$ă şi depindea de puterea de $tat. obi!imea $au238



d#orenimea ru$ă4 care con$tituia cea mai mică parte a popu!a%iei4rămnea o pătură $ocia!ă dominantă4 pri#i!e,iată4 din care $e recrutaurepreentan%i ai aparatu!ui birocratic pentru cance!aria imperia!ă.

u#ernu! ncerca ădarnic $ă e*ectuee une!e re*orme $ocia!edin caua mai mu!tor prob!eme4 inc!u$i# $tructura $ocia!ă a /u$iei.pre e?emp!u4 ponderea di*eritor c!a$e $ocia!e !a recen$ămntu! din1897 reie$e din ci*re!e de mai Mo$ c!a$a conducătoare (%aru!4 curteaimperia!ă şi ,u#ernu!) con$tituia 045^4 c!a$a dominantă (nobi!imea4c!eru! de ran, na!t4 o*i%erii) : 1240^4 c!a$a comercia!ă (comercian%ii4 proprietarii de *abrici şi bancherii) : 145^4 c!a$a muncitoare(muncitorii din *abrici şi micii ne,u$tori) : =40^4 %ărănimea(!ocuitorii de !a $ate şi muncitorii din a,ricu!tură) : 8242^1. Bcaracteri$tică ibitoare a ace$tei $tructuri e$te ponderea mică ac!a$e!or comercia!ă4 pro*e$iona!ă şi muncitoare n raport cu uriaşa preponderen%ă a %ărănimii. &nă n 18;14 Mumătate dintre %ărani a#eau$tatut de ioba,i6 ei apar%ineau n mod e,a! proprietari!or de pămntcare con$tituiau nobi!imea ru$ă. Cea!a!tă Mumătate era pu%in mai!iberă dect ioba,ii. Aceştia erau %ărani ai $tatu!ui4 termen ce arată că4

deşi nu erau n po$e$ia niciunui moşier4 con$tituiau totuşi proprietatea $tatu!ui şi $e $upuneau repreentan%i!or ,u#ernamenta!işi o*icia!ită%i!or de !a $ate. n ncercarea de a $pori $tabi!itatea şi$ecuritatea n one!e rura!e4 %aru! A!eN$andru a! ++>!ea a $emnat !a 19*ebruarie 18;1 %anifestul privind abolirea iobăgiei4 numit şi Decretul de eliberare a %ărani!or $au re*orma %ărănea$că.

upă rea!iarea re#o!u%iei de $u$4 !ichidarea şerbieicon*orm %anifestului şi /e,u!amentu!ui cu pri#ire !a %ăraniie!ibera%i din şerbie (18;1)4 n +mperiu! /u$ au !oc anumite proce$ede de$compunere a re!a%ii!or de şerbie şi de#o!tarea re!a%ii!or capita!i$te4 iar antrenarea ,o$podării!or moşiereşti n re!a%ii!e de pia%ă$ubminau *orme!e *euda!e de oprimare a %ărani!or şerbi. C!a$a,u#ernantă ru$ă4 to%i mpăra%ii ruşi (monarhii $au %arii din acea$tă

1 A $e #edea orin .. /u$ia imperia!ă XonlineY. nhttpSSPPP.$cribd.comSdocS=8595975S/u$ia>imperia!a (citat 13.02.2011).

239



perioadă : &a#e! +4 A!eN$andru + şi A!eN$andru a! ++>!ea) n%e!e,eaunece$itatea de$*ăşurării unor re*orme de propor%ii4 dar ace$tea eraure%inute din mai mu!te moti#e obiecti#e şi $ubiecti#e1. -i totuşi n

perioada dată $e creeaă une!e condi%ii *a#orabi!e pentru ,ndirea$ocia!>po!itică ru$ă. A$t*e!4 n anturaMu! %aru!ui A!eN$andru + acti#acercu! &rietenii ineri4 $e e!aboreaă une!e proiecte re*ormatoare!ibera!e4 care n$ă a#eau duşmani din partea con$er#atoare anobi!imii ru$e4 *apt ce a condu$ !a or,aniarea $ocietă%i!or $ecrete(c!ande$tine4 tainice) şi !a re#o!ta decembrişti!or din 1= decembrie18254 !a apari%ia ,ndirii !ibera!e şi narodnici$te. n$ă tra,i$mu!trecutu!ui şi preentu!ui /u$iei e$te !e,at direct de *aptu! că idei!e!ibera!i$mu!ui şi moderni$mu!ui nu prea au a#ut teren *erti! pentrude#o!tarea şi ap!icarea !or.

Ni;o!i Mi+!iovici 1!r!"*i# (17;;>182;)4 $criitor4 poet şieminent i$toric ru$4 *iind autoru! #e$titei !ucrări vf`€fjf`zj ‚fffg€ (+$toria $tatu!ui /u$) n 12 #o!ume4care e$te citată de mare!e poet ru$ A.. &uşNin n *e!u! următor/u$ia antică a *o$t ,ă$ită de Garamin ca America de Co!umb. n

aceeaşi !ucrare citim următoare!e cu#inte de$pre domnitoru!o!do#ei -te*an ce! are a ndrănit $ă $coată $pada mpotri#atemutu!ui ehmet a! ++>!ea şi datorită *a!nice!or #ictorii ob%inutea$upra numeroa$e!or armate turce4 e! şi>a n$cri$ nume!e n i$toriamari!or eroi6 hotărt n primeMdii4 tare n nenorociri4 mode$t n*ericire4 e! era mirarea re,i!or şi popoare!or4 cu miM!oace pu%ine4*ăcnd *apte mari 2. +dei!e $a!e $ocia!>po!itice şi Muridice4 ideo!o,ia $a

protec%ioni$tă şi deci prote$tu! $ău mpotri#a oricăror re*orme !ibera!e(e! era duşmanu! re*orme!or !ibera!e propu$e de .. peran$Ni)$unt e!aborate n !ucrări!e n$emnări de$pre /u$ia antică şi ceanouă4 ărmana iă ş.a.

Apărător con$ec#ent a! autocra%iei şi de$poti$mu!ui ru$e$c4 e!a ncercat $ă *ormu!ee n opere!e $a!e un pro,ram coerent de

1 Vei vf` k`fgƒ jzz„ƒ x S … s . q.†.‡f`j. yfgzj420004 p. 370>371.2 #pud -te*an ce! are XonlineY. n httpSSmo!do#a;50.a$m.mdSnodeS35 (citat13.05.2011).2=0



*unc%ionare a $tatu!ui şi $ocietă%ii tradi%iona!e ru$e. Criticndre*orme!e ini%iate de .. peran$Ni şi ino#a%ii!e propu$e de,u#ernu! ru$4 pro,ramu! $ău po!itic e?c!udea po$ibi!itatea

moderniării $tructuri!or po!itice din /u$ia4 con*irmă principiu!$tabi!ită%ii autocra%iei ru$e4 iar ideea conducerii repreentati#e !a .. Garamin era !e,ată numai cu tendin%e!e arhaice. e pe ace$te poi%ii4 e! critica ideea $epara%iei puteri!or n $tat4 $ub!iniind că două puteri de $tat ntr>o %ară $unt ca doi !ei ntr>o cuşcă4 ,ata $ă $e $*şieunu! pe a!tu!4 iar dreptu! *ără putere nu e$te nimic.

Do!o$ind pe !ar, n opere!e $a!e no%iunea de !e,e4 ..Garamin condamnă dur orice ncercare de a in$titui con$titu%ia(codu! de !e,i preconiat pentru imp!ementare)4 care ar !imita puterea%aru!ui. otodată4 e! $u$%inea şi de#o!ta tea !ui Ch. onte$Fuieude$pre importan%a !e,ii n determinarea *orme!or de $tat4 de$predependen%a ordinii po!iticii de $tat de dimen$iuni!e !ui teritoria!e(cau! /u$iei). n ace$t $en$4 idea!u! !ui n ceea ce pri#eşte *orma deconducere era un monarh puternic4 iar moti#u! pre*erin%ei *a%ă deacea$tă *ormă de ,u#ernare con$tă şi n *actoru! ,eo,ra*ic ru$e$c. n

ace!aşi timp4 e! critica tirania ca *ormă de conducere n timpu! !ui+#an a! +++>!ea.

ntre,u! $i$tem $ocia!>po!itic a! /u$iei autoru! ! con$truia n*ormu!a d#orenimea4 preo%imea4 enatu! şi inodu!4 care e?primăun depoit de !e,i4 iar dea$upra ace$tor actori $e a*!ă $u#eranu!4 %aru!4ca unicu! !e,i$!ator4 $in,uru! i#or a! puterii. n ace!aşi timp4 ..Garamin critică dur aparatu! *unc%ionăre$c de $tat4 arătndincompeten%a !ui4 mituirea *unc%ionari!or4 ire$pon$abi!itatea ace$tora4iar re$tructurarea ace$tui aparat de conducere con$tă n pre,ătireacadre!or de $pecia!işti bine pre,ăti%i.

pre deo$ebire de .. peran$Ni4 .. Garamin $e pronun%ă #ehement mpotri#a e!iberării %ărani!or de $ub şerbia ru$ă4căci4 n ca contrar4 ei $e #or ocupa de !ucruri nedemne (be%ii4crime ş.a.)4 iar ca urmare : decăderea mora!ei şi $ecurită%ii $tatu!ui.a drept #orbind4 di*eren%a dintre proiecte!e !ibera!e a!e !ui peran$Ni

şi ideo!o,ia protec%ioni$tă a !ui Garamin con$tă nu n con%inutu!2=1



concep%ii!or ace$tora (amndoi doreau o /u$ie baată pe !e,i *erme)4ci n moda!ită%i!e de rea!iare a !or. -i totuşi ideo!o,ia protec%ioni$tăa !ui .. Garamin era orientată $pre con$o!idarea ideii

poporaneită%ii o*icia!e (ˆjk‰xj xjxf`‰4 teoriee!aborată de mini$tru! n#ă%ămntu!ui a! /u$iei conte!e .. "#aro#)4con*orm căreia *undamentu! /u$iei $>ar baa pe creştini$m4autocra%ie şi popor.

Mi+!i Mi+!iovici Sper!#s;i (1772>1839)4 nume!e ade#ăratretiaNo#4 cuno$cut acti#i$t de $tat (*unc%ionar)4 ,nditor po!itic şire*ormator !ibera!4 $upranumit a$tru! birocra%iei ru$eşti. '! e$teautoru! unor proiecte ce #iau rea!iarea unor re*orme de $u$ ntimpu! mpără%iei !ui A!eN$andru +4 care *ormeaă !a nceputu! $ec.R+R un ,rup de oameni tineri n $copu! proiectării re*orme!or !ibera!e. '!aboreaă mai mu!te proiecte de per*ec%ionare a ornduirii$tata!e imperia!e4 inc!u$i# wzx g kŠx‹€fjf`zxx„ƒ ljgxz4 …g` kŠx €fjf`zxx„ƒljgxz ‚fffg şi a!te proiecte re*ormatoareimportante4 iar codu! de !e,i radica!e e$te numit de autor

con$titu%ie. /e*ormatoru! ru$ nu a e!aborat !ucrări aparte4 n$ă n proiecte!e $a!e a$upra re*ormării $ocietă%ii ru$e şi n memorii!e $a!e poate *i de$prin$ă concep%ia $a $ocia!>po!itică şi Muridică4 unde e!apare ca un repreentant a! tendin%e!or moderate a!e !ibera!i$mu!ui bur,he.

n concep%ia !ui po!itică $e re*!ectă idei!e *i!o$o*iei i!umini$teeuropene din $ec. RV+++ şi a!e şco!ii dreptu!ui natura!4 iar ace$te ideii>au $er#it ca baă ntru $u$%inerea teoretică a !ibera!i$mu!ui nobi!imii(d#orenimii) ru$e şi a re*ormării ntre,ii $ocietă%i. .. peran$Niarăta că /u$ia n de#o!tarea $a i$torică a trecut trei perioade 1) n'#u! ediu : perioada de apanaM (*aa de *ărmi%are *euda!ă)6 2) n perioada modernă : *aa monarhiei ab$o!ute şi 3) n perioadacontemporană !ui (prima Mumătate a $ec. R+R) : *aa $tării indu$tria!ecare nece$ită !imitări con$titu%iona!e a puterii $upreme şi acordareadrepturi!or po!itice şi ci#i!e tuturor $upuşi!or ($ecuritatea per$oanei4

protec%ia proprietă%ii4 a$i,urarea drepturi!or per$ona!e etc.). A$t*e!4 e!2=2



acordă o aten%ie importantă drepturi!or cetă%eni!or4 deo$ebinddrepturi!e po!itice de ce!e ci#i!e. ibertatea ci#i!ă con$tă n !ibertatea per$ona!ă4 care reidă n *aptu! că nimeni nu poate *i pedep$it *ără

Mu$ti%ie4 adică totu! trebuie re,!ementat n con*ormitate cu !e,ea.Ct pri#eşte drepturi!e po!itice4 ace$tea con$tau4 după autor4

n participarea cetă%eni!or cu dreptu! de a!e,ere (acti#ă şi pa$i#ă)n #ia%a po!itică. .. peran$Ni $peci*ică *aptu! că drepturi!e po!itice trebuie $ă apar%ină n e?c!u$i#itate doar proprietari!or4 iar !imite!e ace$tor drepturi $e $tabi!e$c n raport cu #a!oarea bunuri!or pe care !e di$pun. eci4 autoru! acordă dreptu! de #ot numai proprietari!or n baa introducerii cen$u!ui de a#ere.

'! nainteaă ideea de$pre nece$itatea ap!icării teoriei$epara%iei puteri!or4 care #a diminua de$poti$mu! ru$e$c n #ia%a$ocietă%ii4 aducnd n ace$t $en$ e?emp!e şi ar,umente i$torice. n$piritu! ,ndirii i!umini$te europene pri#ind drepturi!e po!itice şicetă%eneşti4 .. peran$Ni ana!ieaă no%iuni!e $c!a#ie po!itică şi!ibertate po!itică4 $c!a#ie ci#i!ă şi !ibertate ci#i!ă. ub sclavie politică4 e! n%e!e,ea o a$t*e! de $tare cnd #oin%a unuia e !e,e pentru

to%i4 iar libertatea politică e$te o $upunere a tuturor şi a *iecăruia!e,i!or. ub sclavie civilă autoru! n%e!e,ea $upunerea unei c!a$e(pături $au $tări $ocia!e) a!tei c!a$e4 iar libertatea civilă $e e?primă nindependen%a baată pe !e,e a tuturor c!a$e!or4 pături!or şi $tări!or $ocia!e.

e a!t*e!4 .. peran$Ni pre$upunea că n reu!tatu!ap!icării adec#ate a re*orme!or propu$e poporu! ru$ $e #a di#ia ntrei clase (,rupuri mari) nobi!imea (d#orenimea)4 $tarea miM!ocie şic!a$a (pătura4 $tarea) a treia compu$ă din poporu! muncitor (meşteşu,ari4 ne,u$tori şi mici>bur,hei $au meşceane4 precum şico!onişti)4 care po$edă drepturi ci#i!e ,enera!e4 n$ă nu po$edădrepturi po!itice.

Diind adeptu! teoriei contractua!i$te4 e! con$idera că orice $tate$te con$tituit n baa #oin%ei comune a poporu!ui şi tran$*erării,u#ernu!ui a unor anumite mputerniciri. copu! oricărui $tat con$tă

n a$i,urarea $ecurită%ii per$ona!e4 a proprietă%ii şi onoarei *iecăruia.2=3



Ana!ind /u$ia ca $tat de$potic şi e#iden%iind două mari stări sociale ($c!a#ii monarhu!ui : nobi!imea şi robii moşieri!or : %ărănimea ru$ea$că)4 .. peran$Ni mi!iteaă pentru o monarhie

con$titu%iona!ă care ar *i baată pe !e,e şi *undamentată pe un aparat*unc%ionăre$c ca!i*icat4 propunnd n ace$t $en$ şi acceptat deCon$i!iu! de tat a! /u$iei două proiecte de legi despre funcţionarul de stat n a. 1809.

/# I5eolo=ia <e@ol6Biona<> :i ;<o=<am6l ;oliti4al 5e4em8<i:tilo<a 1= decembrie 18254 re#o!u%ionarii ruşi de ori,ine

nobi!iară (dvoreană) au or,aniat !a anNt>&eter$bur, pe &ia%aenatu!ui o re#o!tă4 o ră$coa!ă armată (puci) mpotri#a autocra%ieişi şerbiei4 iar participan%ii !a ace$t *enomen i$toric $unt numi%idecembrişti. Aproape to%i *ondatorii şi maMoritatea membri!or acti#iai mişcării re#o!u%ionare din decembrie 1825 au *o$t participan%i !arăboiu! din 1812 (denumit de ruşi răboi pentru apărarea &atrieimpotri#a oştiri!or !ui apo!eon care au in#adat /u$ia şi de$cri$

$tră!ucit de .. o!$toi n epopeea $a /ăboi şi pace).&atrioti$mu! şi eroi$mu! ruşi!or4 mani*e$tat n ace$t răboi4$entimente!e nobi!e de mndrie na%iona!ă4 de care a *o$t cuprin$ă popu!a%ia %ării4 au !ă$at o amprentă adncă n ,ndirea $ocia!>po!iticăşi n une!e ac%iuni re#o!u%ionare a!e ,rupuri!or $ocia!e pro,re$i$te4 n$pecia!4 a!e o*i%erimii ru$e.

işcarea decembrişti!or re*!ecta nemu!%umirea ma$e!or popu!are #ia#i de $tarea $ocia!>po!itică şi economică a %ării.&ro,ramu! ei po!itic propunea $ă de$*iin%ee autocra%ia4 $ă !ichideeine,a!itatea n drepturi4 $ă in$tituie !ibertă%i!e democratice4 $ădi$tru,ă di#iarea $ocietă%ii n $tări $ocia!e4 $ă anu!ee şerbia4 $ă promo#ee re*orme a,rico!e etc. ecembriştii tindeau $pren*iin%area unei a$t*e! de ordine $ocia!>po!itică care ar da cetă%eni!or toate bunuri!e !ibertă%ii. &rincipa!u! miM!oc (metodă) de atin,ere a$copuri!or propu$e membrii ace$tei mişcări ! #edeau n !o#itura

(ră$turnarea) mi!itară4 n$ă *ără nicio inter#en%ie acti#ă a ma$e!or 2==



popu!are. e aceea !imitarea $ocia!ă a re#o!tei decembrişti!or $>ae?primat n *rica de re#o!u%ia popu!ară şi n tactica nehotărtă n perioada pre,ătirii puciu!ui.

n cadru! $ocietă%i!or $ecrete4 care acti#au n une!e re,iuni a!e%ării (!a nord : n anNt &eter$bur,4 !a centru : !a Gie# şi !a $ud : !aBde$$a)4 nu e?i$ta o unitate tota!ă de #iiuni a$upra prob!eme!or radica!e de pro,ram. Chiar n prime!e $ocietă%i $ecrete ("niuneaa!#ării4 tran$*ormată u!terior n "niunea &ropăşirii) $>aue#iden%iat de$tu! de c!ar trei grupări politice 1) ,ruparea !ibera!ă(partiani ai re*orme!or paşnice)6 2) ,ruparea radica!ă (adep%i aimonarhiei con$titu%iona!e) şi 3) ,ruparea repub!icană (repub!icanicon#inşi)4 ace$tea toate optnd pe căi di*erite de $o!u%ionare a$copuri!or pro,ramate (re*orme paşnice de $u$4 !ichidarea *or%ată aşerbiei şi !upta deci$i#ă). &ro,rame!e po!itice a! ace$tor $ocietă%i("niunea *eciori!or ade#ăra%i şi de#ota%i ai &atriei $au "niuneaa!#ării4 181;4 care a#ea un $tatut n $piritu! ma$oneriei europene6"niunea &ropăşirii apărută n 1818 n urma tran$*ormării "niuniia!#ării6 ocietatea de ord n *runte cu .. ura#io# şi

ocietatea de ud condu$ă de &.+. &e$te!4 $ocietă%i de$prin$e n1821 din "niunea &ropăşirii)4 a#nd $copuri comune (!ichidareaşerbiei şi autocra%iei4 *ormarea in$titu%ii!or repreentati#e *ierepub!icane $au de $or,inte monarhică con$titu%iona!ă4 introducereaechită%ii ,enera!e n *a%a !e,ii4 introducerea drepturi!or şi !ibertă%i!or ci#i!e4 !ichidarea d#orenimii ca c!a$ă $ocia!ă4 iar drept miM!oc principa! de ac%iune era pre#ăut aşa>i$u! p!an a! re#o!u%ieimi!itare)4 $e deo$ebeau unu! de a!tu! #ia#i de prob!eme!e debătute(prob!ema pămntu!ui4 drepturi!e po!itice4 *orma de conducere ş.a.)."n !oc aparte n mişcarea decembrişti!or a ocupat ocietatea$!a#i!or uni%i4 apărută n $udu! /u$iei n 1823 şi care *uioneaă cuocietatea de ud n toamna a. 1825. embrii ei şi propuneau ca$cop e!iberarea şi unirea popoare!or $!a#e n baa unei *edera%ii.

a baa concep%ii!or $ocia!>po!itice a!e decembrişti!or $ea*!au4 de$i,ur4 teoria dreptu!ui natura! (!e dădea po$ibi!itate $ă

demon$tree e,a!itatea natura!ă a indi#ii!or4 nece$itatea acordării2=5



drepturi!or ci#i!e e,a!e pentru to%i) şi teoria contractu!ui $ocia! a! pro#enien%ei $tatu!ui (condi%iona ataşamentu! decembrişti!or !a pro,re$u! $ocia!4 !a promo#area re*orme!or pro,ramate)4 precum şi

,ndirea i!umini$tă europeană4 pronun%ndu>$e a$t*e! mpotri#aşerbiei4 re!i,iei şi mi$tici$mu!ui care erau tră$ături proprii $ocietă%iiru$e n perioada $ec. R+R.

atorită *aptu!ui că decembriştii au urmărit şi imp!ementareaunui pro,ram !ibera! de re*orme4 anumi%i i$torici ruşi au con$ideratre#o!ta !or ca nceputu! unei mişcări re#o!u%ionare. /e#o!tadecembrişti!or a *o$t prima ruptură de$chi$ă ntre conducereaimperiu!ui şi e!emente!e !ibera!e4 ruptură care a#ea $ă $e !ăr,ea$căodată cu trecerea timpu!ui. "nii cercetători ruşi men%ioneaă şi *aptu!că decembriştii au *o$t4 ca atare4 primii re#o!u%ionari din /u$ia.işcarea dată a a#ut o puternică in*!uen%ă a$upra *ormării ce!ei de>adoua ,enera%ii de re#o!u%ionari ruşi4 repreentan%ii căreia $unt numi%in i$torio,ra*ia ru$ă democraţi revoluţionari (V.r. <e!in$Ni4 A.+.Jeren4 .&. B,ario#4 .. Cernşe#$Ni4 .A. obro!iubo#4 .G.ihai!o#$Ni ş.a.)4 !a idei!e $ocia!>po!itice a!e unora din aceştia #om

re#eni n următoarea temă.

0# Con4e;Biile ;oliti4e ale 9la@o?ililo< :i o44i5entali:tilo<n prima Mumătate a $ec. R+R att re*ormatorii4 ct şi

re#o!u%ionarii erau de acord că /u$ia trebuie $ă *ie moderniată4 n$ăei a#eau păreri di*erite a$upra modu!ui n care urma $ă *ie ndep!initace$t deiderat. +dei!e pro,re$i$te4 care circu!au n epocă nu au putut*i reprimate. A$t*e!4 cenura a $căpat din #edere un artico! a! !ui PI!Ci!!d!ev (179=>185;) cri$oare *i!o$o*ică din ecropo!i$ (una dince!e 8 $cri$ori a!e $a!e din !ucrarea cri$ori *i!o$o*ice4 1829>18314*o$t decembri$t4 *iind membru a! "niunii &ropăşirii şi mai apoi a!ocietă%ii de ord)4 care4 deşi nu ataca idei!e o*icia!e4 a de$chi$ omare debatere n $ocietatea ru$ă a$upra căi!or de urmat pentru

2=;



pro,re$u! $ocietă%ii 1. A$t*e!4 au apărut două curente $ocia!>po!itice : s!vo$iii (ntemeietori $unt con$idera%i I,$, :ireevs0i4 180;>185;4 şi #,(, *omea0ov4 180=>18;04 iar părtaşii !or $>au ra!iat n Muru!

re#i$te!or ‚ffgj fj şi yfgz`xx) şi occide#t!i'tii ( ",Ia, Ciaadaev4 9,N, 6ranovs0i4 :,D, :avelin4 #,I, *erzen4 $,6r, elins0i ş.a.)4 care au repreentat naşterea inte!ectua!ită%iire#o!u%ionare ru$e de mai triu. e a!t*e!4 inte!ectua!itatea(STUVWWSXVTYSZ) ru$ă era re!ati# di#er$i*icată4 *iind compu$ă din cead#oreană (de ori,ine nobi!iară)4 ranocină (oameni de di*eriteran,uri şi tit!uri in*erioare) şi din cea $tructurată din di*erite ,rupări : de !a radica!i !a !ibera!ii modera%i.

!a#o*i!ii şi occidenta!iştii4 două curente a!e ,ndirii $ocia!> po!itice ru$e4 au apărut pe $cena $ociopo!itică a /u$iei !a $*rşitu! a.W30 ai $ec. R+R drept reu!tat a! di$cu%ii!or aprin$e #ind ca!ea pecare o poate urma /u$ia n de#o!tarea $a. n dependen%ă deră$pun$u! dat4 $>au e#iden%iat două orientări4 n care repreentan%ii primei ,rupări erau denumi%i s!vo$ii (ei #edeau ca!ea de $ine$tătătoare de de#o!tare a %ării4 precum că acea$ta po$edă baa

proprie a cu!turii na%iona!e4 a$t*e! nct $e idea!iau bae!e ori,ina!ea!e %ării4 mi$iunea i$torică deo$ebită a /u$iei4 condamnnd par!amentu!4 *ormu!a !e,i$!ati#>admini$trati#ă potri#ită /u$iei *iindcea a adunări!or con$u!tati#e : *ormu!ă birocratică ru$ă)4 ce!ei de>adoua : occide#t!i'ti (aceştia #edeau ca!ea de de#o!tare a /u$iei pe !inie apu$eană4 căci cu!tura occidenta!ă e$te u!timu! cu#nt a!ci#i!ia%iei mondia!e)4 ambe!e curente *iind criticate din parteademocra%i!or re#o!u%ionari ruşi. Ace$te două curente a#eau punctecomune #ia#i de une!e prob!eme cu care $e con*runta $ocietateaatitudinea ne,ati#ă *a%ă de şerbie4 !upta mpotri#a birocrati$mu!uiru$e$c4adeiunea pentru !ibertatea opiniei pub!ice etc. n ace!aşi timp4occidenta!iştii !ibera!i erau mai aproape de democra%ii re#o!u%ionaridupă ideo!o,ia !or4 n timp ce $!a#o*i!ii e#iden%iau trei trăsături

1 vf` k`fgƒ jzz„ƒ x S … s . w.Œ.ffxj. yfgzj420004 p. =53>=5;.

2=7



caracteristice ce deo$ebe$c /u$ia de %ări!e occidenta!e şi anume : baa comunitară (sxx xjjk)4 $inoda!itate(fxf`‰) şi unanimitate şi adeiune (xŽ

f€kjf).+dei!e $!a#o*i!i!or au *o$t n$uşite de p!#s!vis" şi de

emi,ra%ia ru$ă de după re#o!u%ia bo!şe#ică din 19174 con$iderndro!u! me$ianic a! /u$iei n !umea contemporană. u e$te de pri$o$de men%ionat şi *aptu! că n a doua Mumătate a $ec. R+R pe $cena$ocia!>po!itică a /u$iei $>au mani*e$tat şi #eos!vo$iii : adep%i ai$!a#o*i!i!or primei ,enera%ii din prima Mumătate a $ec. R+R4mprumutnd de !a predece$orii !or tea de$pre de#o!tarea $ocia!>economică cu totu! di*erită a Bccidentu!ui4 precum şi ideea de$prero!u! i$toric deo$ebit a! $!a#i!or4 mai a!e$ ai ruşi!or. &rintre principa!iirepreentan%i a! ace$tui curent pot *i numi%i .+. ani!e#$Ni (1822>18856 *i!o$o*4 $ocio!o, şi cu!turo!o,4 care a *undamentat teoriade#o!tării i$torice cic!ice)4 V.. o!o#io# (1853>19006 cuno$cut*i!o$o*4 teo!o,4 poet4 e$ei$t şi critic !iterar) ş.a.

Aşadar4 idei!e $!a#o*i!i!or au in*!uen%at pe mu!%i ,nditori

ruşi4 pe democra%ii re#o!u%ionari4 pe urmaşii $!a#o*i!i!or : penarodnici (care ncercau $ă pre,ătea$că %ăranii pentru o #iitoarere#o!u%ie po$ibi!ă) şi pe or,ania%ii!e narodnici$te care promo#auteroarea ca una din căi!e de !uptă mpotri#a c!a$ei ,u#ernante. nace!aşi timp4 idei!e occidenta!işti!or au ,ă$it ecou !a o parte dinnarodnici (deamă,i%i de ca!e terori$tă de !uptă)4 !a !ibera!i4 număru!cărora creştea odată cu de#o!tarea capita!i$mu!ui4 !a modernişti şi !ao parte din $ocia!>democra%i ruşi4 numi%i şi mar?işti !e,a!i.

2=8



TEMA **III# GNDIREA SOCIAL%POLITICĂA DEMOCRAŢILOR REVOLUŢIONARI RUŞI

N A DOUA 2UMĂTATE A SEC# *I*

,# I5eolo=ia ;oliti4> a na<o5ni4i9m6l6i!„9o4iali9m6l <69”" N!rod#icis"u 14 mişcare $ocia!>po!itică a inte!ectua!i!or

raznocinţi (nume dat4 ncepnd cu $ec. RV+++4 inte!ectua!ită%ii ridicatedin rnduri!e *unc%ionărimii4 micii bur,heii4 ne,u$torimii şi%ărănimii care au a#ut un ro! important n mişcarea re#o!u%ionară şi nde#o!tarea ştiin%ei şi cu!turii) din /u$ia n a doua Mumătate a $ec.R+R4 care4 $ubapreciind de#o!tarea şi ro!u! c!a$ei muncitoare4$u$%inea că principa!a *or%ă re#o!u%ionară e$te %ărănimea şiinte!ectua!itatea4 şi care acordă per$ona!ită%i!or4 eroi!or ro!u! decreator a! i$toriei.

arodnici$mu! ($ocia!i$mu! ru$) e$te un *enomen pur ru$e$c4 *iind #orba de$pre perioada con$tituirii $ocia!i$mu!ui utopicre#o!u%ionar pe teren ru$e$c4 care a apărut din unirea a două

curenteSmişcări : din $ocia!i$mu! utopic (%ărăne$c) ru$ şi dinmişcarea re#o!u%ionară de ma$ă n mediu! inte!ectua!ită%ii ranocine.n !inii mari4 narodnici$mu! e$te un $i$tem de concep%ii a!edemocra%iei %ărăneşti mic>bur,hee din /u$ia n a doua Mumătate a$ec. R+R. <aa ideo!o,ică a narodnici$mu!ui o a!cătuia teoria$ocia!i$mu!ui ru$4 n$ă n proce$u! promo#ării ace$tei teorii ninterioru! narodnici$mu!ui $>au determinat di#er$e orientări şidirec%ii4 a#nd n *runtea !or ideo!o,ii $ăi. e cuno$c trei direcţii a!enarodnici$mu!ui direc%ia anarhi$tă ( %,#, a0unin)4 direc%ia propa,andi$tică ( ",-, -avrov) şi cea comp!oti$tă ( ",N, 90aciov). nrea!itate4 narodnici$mu! $e $cindeaă mai nti n ce! re!i,io$($criitoru! 2,%, Dostoevs0i4 $!a#o*i!ii ş.a.) şi n ce! materia!i$t. n$ă n

1 Narodnicism : !itera!mente n rom. : poporanism (curent $ocia!> po!itic apărut n /omZnia !ainter$ec%ia $ec. R+R>RR4 care con$idera %ărănimea drept e!ementu! de baă a! na%iunii şi principa!a *or%ă a de#o!tării $ocia!e. C. tere4 18;5>193;4 e$tedoctrinaru! şi !ideru! curentu!ui poporani$t).

2=9



narodnici$mu! materia!i$t4 care e opera e!itei cu!tura!e4 $e a$cundeaceeaşi p$iho!o,ie ca şi n ce! re!i,io$. a $ocia!iştii narodnici e?i$tăace!eaşi tră$ături ca şi !a narodnicii $!a#o*i!i4 aceeaşi idea!iare a

poporu!ui4 aceeaşi $u$pectare a cu!turii. Co!ecti#i$mu! şiecumeni$mu! ru$ au *o$t $ocotite drept *actori de $uperioritate ai poporu!ui ru$4 $uperioritate care !>ar na!%ă dea$upra popoare!or 'uropei. n rea!itate4 a$ta n$eamnă că per$ona!itatea şi $piritu!indi#idua! ncă nu $>au deşteptat $u*icient n poporu! ru$4 per$ona!itatea era mu!t prea mpo#ărată de e!ementu! natura! a! #ie%ii popu!are.

Caracterind aici principii!e de baă a!e narodnici$mu!uiru$4 trebuie $ă %inem $eama de tră$ătura $peci*ică a narodnici$mu!uica ideo!o,ie mbinarea democra%iei %ărăneşti (a,rare4 de obşte)cu $ocia!i$mu! utopic %ărăne$c şi $peran%a de a oco!i ca!eacapita!i$mu!ui n de#o!tarea $ocietă%ii. Diind după caracteru! $ău$ocia!>po!itic o ideo!o,ie a democrati$mu!ui re#o!u%ionar mi!itant4narodnici$mu! ru$ tindea $ă rea!iee acea$tă ideo!o,ie n practică prin di#er$e metode şi moda!ită%i mer$u! n miM!ocu! poporu!ui4

propa,area ideo!o,iei $ocia!i$te4 a,ita%ia pentru un $ocia!i$m ru$(na%iona!)4 ne$upunerea *a%ă de autorită%i etc. A$t*e!4 e #orba de$preun narodnici$m acti#4 pentru care re#o!u%ia %ărănea$că de#ine eche$tiune de practică directă. arodnicii şi *undamentau poi%ii!e şitee!e $a!e prin re*eriri !a particu!aritatea proce$u!ui i$toric4 !aimportan%a n ace$t proce$ a acti#ită%ii $ubiecti#>te!eo!o,ice aomu!ui4 !a ca!ea deo$ebită de de#o!tare a /u$iei şi mi$iunii eii$torice4 precum şi prin e?aminarea tuturor *enomene!or $ocia!e din punct de #edere a! unui anumit idea! mora!1.

'$te de $ub!iniat şi *aptu! că $chimbări!e şi !ibertă%i!eapărute după aşa>i$a re*ormă din 18;14 care au deri#at dintr>un principiu cuno$cut a! ,u#ernării monarhiei hab$bur,ice !a nceputu!$ec. R+R : u#erneaă4 dar nu $chimba nimic}4 au contribuit !a

1 "ne!e $ec#en%e din crea%ia repreentan%i!or $ocia!i$mu!ui ru$ #ei_`fgfjkl4 . 3=7>3824 391>=234 =31>=;94 =7;>=9;.250



naşterea unor $ocietă%i $ecrete. A$t*e!4 n 18;9 a apărut $ocietateac!ande$tină Cercu! CeaiNo#$Ni4 iar !a 187; : mişcarea &ămnt şi!ibertate. in acea$ta4 n 18794 $>a de$prin$ $ocietatea Voin%a

poporu!ui4 radica!ă şi terori$tă4 precum şi &artaMu! ne,ru. arodnici$mu!4 curentu! ,enerat de acea$tă or,ania%ie4 a de#enit ce!mai radica! şi deopotri#ă terori$t din /u$ia4 an,aMndu>$e ntr>o $eriede atentate n urma căruia n$uşi %aru! a#ea $ă>şi piardă #ia%a.

n$ă de !a miM!ocu! deceniu!ui a! nouă!ea a! $ec. R+Rnarodnici$mu! intră n perioada unei crie acute4 condi%ionate4 pe deo parte4 de in$ucce$u! propa,ării $ocia!i$te !a $at şi di$tru,erea decătre autorită%i a or,ania%iei c!ande$tine &ămnt şi !ibertate4 iar pede a!tă parte4 de $chimbări!e $ocia!e4 $tructura!e şi economice ce aua#ut !oc n $ocietatea ru$ă. in acea$tă cauă o parte dinre#o!u%ionarii ruşi (6,$, "leanov ş.a.) au rupt>o cu narodnici$mu!4trecnd pe poi%ii!e mar?i$mu!ui. n narodnici$m a nceput $ă predomine curentu! !ibera!4 repreenta%ii căreia renun%a$e !a !uptă pentru ră$turnarea re#o!u%ionară a ordinii $ocia!>po!itice e?i$tente.&ărtaşii narodnici$mu!ui !ibera! duceau o !uptă acti#ă mpotri#a

ideo!o,iei mar?i$te care !ua amp!oare n /u$ia !a $*rşitu! $ec. a!R+R>!ea4 !uptă ce $>a terminat cu drobirea comp!etă a ideo!o,ieinarodnici$te. A#ntu! mişcării %ărăneşti de !a nceputu! $ec. RR şire#o!u%ia din 1905>1907 au condi%ionat apari%ia unui şir de ,rupări şi partide narodnici$te4 inc!u$i# &artidu! ocia!i$t /e#o!u%ionar. Vomadău,a şi *aptu! că a e?i$tat şi o in*!uen%ă narodnici$tă4 n $pecia!după re#o!u%ia din octombrie 19174 atunci cnd numeroşi membri ai&artidu!ui '$eri!or $e a!ătură bo!şe#ici!or4 deoarece credeau că odatăce $ocia!iştii re#o!u%ionari $e opun capita!i$mu!ui de tip occidenta!4 poporu! ru$ ar putea crea o *ormă ori,ina!ă a! $ocia!i$mu!ui4 care ar $er#i un mode! pentru ntrea,a umanitate.

a $*rşitu! $ec. R+R : nceputu! $ec. RR idei!enarodnici$mu!ui şi a!e democrati$mu!ui re#o!u%ionar $>a ră$pndit şin a!te %ări n &o!onia ( =, Dembovs0i)4 n <u!,aria ( *r, otev)4 n+u,o$!a#ia ( :, %ar0ovici)4 n Ceho$!o#acia ( :, (abina)4 n "n,aria

((t, "etefi)4 n /omZnia ( N, ălcescu)4 n China ((un!Iat!(en)4 n251



Cuba ( *, %arti) etc. n aceeaşi perioadă <a$arabia de#ine unu! dincentre!e narodnici$mu!ui re#o!u%ionar din /u$ia4 a#nd repreentan%ii$ăi acti#i ( N,", <ubcu!Codreanu4 <,C, &all1!#rbore4 %,2, Negrescul 4

$,=, $arzari ş.a.) 1.

/# Do4t<ina na<o5ni4i9t> !9o4iali9t>" a l6i M#A# $a6ninP#L# La@<o@ :i P#N# Ta4io@ Mi+!i Ae=!#drovici 4!;u#i# (181=>187;)4 re#o!u%ionar

(participă !a re#o!u%ia paşopti$tă şi !a Comuna din &ari$ din martie1871)4 narodnici$t şi anarhi$t ru$4 con$iderat de mu!%i tată!anarhi$mu!ui modern. +ată una din cuno$cute!e $a!e tee Vrei $ă*aci impo$ibi! ca un om $ă>! e?p!oatee pe a!tu![ Atunci *ă n aşa *e!nct niciun om $ă nu aibă putere.

eamă,it de eşecu! Comunei din &ari$ din 18714 e! pub!icăn 1873 cuno$cuta $a !ucrare tatu! şi anarhia. <aNunin şi ,rupu! deanarhişti din Muru! $ău4 pornea de !a teoria că rău! principa! a!$ocietă%ii contemporane nu era capita!i$mu! şi anta,oni$mu! de c!a$adintre capita!işti şi muncitori4 ci $tatu!. Capita!u! a *o$t creat de $tat4

$punea ,nditoru!4 odată cu de$*iin%area $tatu!ui #a di$părea şicapita!i$mu!. <aNuniştii propuneau ca $tatu! $ă *ie imediat #r!it naer. ocu! $tatu!ui urma $a *ie pre!uat apoi de $ocietatea baată peanarhie4 o $ocietate n care nu #a mai e?i$ta nicio autoritate4 nicio putere4 niciun *e! de re$tric%ii4 n care #a e?i$ta o !ibertate tota!ă şiindi#idua!ă. +ndi#iii tota!mente !iberi $e #or uni n mici comune4ace$tea4 !a rndu! !or4 a#eau $ă $e unea$că n *edera%ii !ibere4 din care*iecare putea ieşi oricnd dorea. &recum $e #ede4 punctu! de #edere baNuni$t a$upra $tatu!ui era comp!et opu$ concep%ii!or !ui G. ar? şiDr. 'n,e!$4 care preconiau nece$itatea $*ărmării maşinii de $tat bur,hee şi n!ocuirea ei cu un $tat nou4 $tatu! pro!etar. B a$t*e! de*ormă de trecere4 tot un $tat4 e$te dictatura pro!etariatu!ui4 $punea V.+.enin.

1 A $e #edea uc. V. Bp. cit.4 p. 83>97.252



ub in*!uen%a !ui .A. <aNunin $e con$tituie #ariantaanarhi$mu!ui co!ecti#i$t care mi!ita pentru e?proprierea capita!u!ui4iar *iecare co!ecti# de muncitori şi admini$treaă proprii!e miM!oace

de produc%ie. otodată4 di$tribu%ia bunuri!or $e *ace prin deciiico!ecti#e4 dar propor%iona! cu munca depu$ă. Ace$t ,en de anarhi$m$e opunea comuni$mu!ui mar?i$t cu a $a teorie a dictaturii pro!etariatu!ui4 pe care .A. <aNunin o critica #ehement dictatura pro!etariatu!ui4 ca şi orice a!tă dictatură4 nu e$te de caracter democratic4 căci n condi%ii!e ei %ărănimea4 de a$emenea4 #a *ioprimată şi orop$ită.

Ca narodnici$t de orientare anarhică4 .A. <aNunin aprecia poporu! ru$ ca *iind $ocia!i$t după in$tinct şi re#o!u%ionar după natura$a4 in$pirnd con#in,erea n pre,ătirea permanentă a ma$e!or popu!are ru$e de in$urec%ie. Dor%a motrică a re#o!u%iei e$te %ărănimeaşi e!emente!e dec!a$ate a!e $ocietă%ii. upă e!4 ma$e!e popu!are au oatitudine indi*erentă *a%ă de !ibertatea po!itică4 n$ă !ibertateaeconomică #a ,enera !ibertatea po!itică. A$t*e!4 anarhi$tu! şinarodnici$tu! ru$ ne,a nece$itatea participării %ărănimii !a !upta

po!itică şi propa,ării idei!or re#o!u%ionare n rndu! ma$e!or4$u$%innd că poporu! datorită condi%ii!or mierabi!e de e?i$ten%ă e$tedeMa pre,ătit pentru re#o!u%ia $ocia!ă4 iar mi$iunea inte!ectua!ită%iie$te doar de a uni mişcarea rebe!ă %ărănea$că ntr>un $in,ur şu#oi.

Piotr L!vrovici L!vrov (1823>1900)4 ce!ebru teoretician a!narodnici$mu!ui. '! emi,reaă n 1870 n $trăinătate şi pub!icăre#i$ta w (nainte).

n principa!a $a !ucrare cri$ori i$torice cere per$oane!or cu ,ndire critică $ă $e treea$că şi $ă n%e!ea,ă $arcina momentu!uii$toric4 nece$ită%i!or poporu!ui4 aMutndu>! $ă conştientiee *or%e!e$a!e ca $ă nceapă crearea i$toriei şi $ă !upte mpotri#a !umi #echicare $>a mpotmo!it n minciună şi nedreptate. Caracteru! academic şimora!iator a! predicii $a!e !>a *ăcut !ideru! de dreapta are#o!u%ionari!or ruşi ai a. W70 ai $ec. R+R. Chemnd !a unitate toateorientări!e $ocia!i$te4 a căutat $ă introducă n $i$temu! $ău conceptua!

şi e!emente a!e mar?i$mu!ui. n po*ida ace$tui *apt4 $ocia!i$mu! !ui253



&.. a#ro# purta un caracter tipic popu!ar (n#ă%ătura de$pre căi!edeo$ebite de de#o!tare a /u$iei4 de$pre %ărănime ca purtător a!idea!u!ui $ocia!i$t ş.a.m.d.).

'! $u$%inea ideea că pro,re$u! $ocia! e$te a$i,urat de muncama$e!or $ubMu,ate4 iar !ibertatea4 a$i,urarea materia!ă4 i!uminarea poporu!ui pot *i cucerite numai pe ca!ea cotiturii radica!e4 pe ca!eare#o!u%iei. Dor%a motrică a re#o!u%iei4 după &.. a#ro#4 e$te%ărănimea or,aniată n comune4 *iindcă comuna %ărănea$că e?primanatura $ocia!i$mu!ui.

'$te intere$antă şi ipotea !ui &.. a#ro# de$pre $tat care4*iind o con$ecin%ă a acordu!ui !iber4 e$te o in$titu%ie $ocia!ă nece$arăn perioada !uptei re#o!u%ionare şi con$tituirii noi!or re!a%ii $ocia!e.enea $tatu!ui şi a dreptu!ui $emni*ică proce$u! e#o!u%iei or,anice a$ocietă%ii4 iar caracteru! obiecti# a! apari%iei !ui pre$upunede#o!tarea şi tran$*ormarea !ui treptată din e?ponent a! minorită%ii nce! a! maMorită%ii4 a ma$e!or popu!are. tatu! #a di$părea ntr>un #iitor ndepărtat : n condi%ii!e $tatu!ui $uperior a! $ocia!i$mu!ui. Acceptndtea că teoria mar?i$tă de$pre re#o!u%ia $ocia!i$tă e$te Mu$tă pentru

%ări!e capita!i$te de#o!tate din 'uropa4 &.. a#ro# punea !a ndoia!ă po$ibi!itatea ap!icării ei n /u$ia.

Piotr Ni;itici T;!ciov (18==>188;)4 ideo!o, a! direc%ieiiacobine n narodnici$m4 a editat n $trăinătate re#i$ta jj`(C!opotu! de a!armă). '! e$tre recuno$cut unu! din or,aniatoriiocietă%ii e!iberării popu!are (qsf`z xjx€fzŠx).

&otri#it ace$tuia4 toate *enomene!e Muridice şi po!iticecon$tituie nimic mai mu!t dect con$ecin%e directe Muridice a!e*enomene!or #ie%ii economice6 acea$tă #ia%ă e$te una Muridică şi po!itică4 ca $ă ic aşa4 o o,!indă care re*!ectă #ia%a economică a poporu!ui ... &une%i pe to%i n ace!eaşi condi%ii de de#o!tare şi dea$i,urare materia!ă şi #e%i crea o e,a!itate n drepturi cu ade#ăratrea!e. A$t*e!4 e! cheamă oamenii #iitoru!ui !a rea!iarea unui#i$. /ea!iarea idea!u!ui $ocia!4 $au4 ce! pu%in4 o $chimbare

*undamenta!ă pentru o mai bună ordine economică trebuie $ă de#ină425=



con*orm opinii!or $a!e4 o prob!emă de acti#itate conştientă pentru*iecare.

&.. Nacio# a re$pin$ ideea de identitate proprie a ordinii

$ocia!e a /u$iei4 a*irmnd că de#o!tarea po$t>re*ormă a %ării are !oc$pre capita!i$m. '! credea că pentru a pre#eni #ictoria capita!i$mu!uie$te nece$ar de n!ocuit principiu! bur,heo>economic cu ce!$ocia!i$t. Ca şi a!%i narodnici4 Nacio# şi pune $peran%e!e pri#ind#iitoru! $ocia!i$t din /u$ia doar n %ărănime4 care e$te comuni$tă prin in$tincte4 prin tradi%ie4 şi pătrun$ă de principii!e proprietă%iicomunitare. ar $pre deo$ebire de a!%i narodnici4 e! credea că%ărănimea4 din caua pa$i#ită%ii şi i,noran%ei $a!e4 nu e$te capabi!ă $ăe*ectuee re#o!u%ia $ocia!ă4 iar comuna (sxj) poate de#eninuc!eu! $ocia!i$mu!ui doar după di$tru,erea ornduirii $ocia!e şi de$tat e?i$tente. n opoi%ie cu mişcarea re#o!u%ionară apo!iticădominantă4 ,nditoru! ru$ de#o!ta ideea re#o!u%iei po!itice n ca!itatede prim pa$ $pre re#o!u%ia $ocia!ă. '! credea că *ormarea uneior,ania%ii re#o!u%ionare con$pirati#e şi centra!iate e$te o ,aran%ieimportantă pentru $ucce$u! re#o!u%iei po!itice. /e#o!u%ia e$te redu$ă

de &.. Nacio# !a pre!uarea puterii şi in$taurarea dictaturiiminorită%ii re#o!u%ionare4 de$chind a$t*e! ca!ea pentru acti#itateare#o!u%ionară con$tructi#ă care4 n contra$t cu acti#itateare#o!u%ionară di$tructi#ă4 e$te rea!iată prin con#in,ere. &redica!uptei po!itice4 e?c!uderea %ărănimii n proce$u! re#o!u%iei $ocia!e ca*or%ă motrică4 #oin%a minorită%ii acti#e e$te i#oru! pro,re$u!ui $ocia!4cerin%a de or,aniare a *or%e!or re#o!u%ionare4 or,aniarea unuicomp!ot de către un ,rup de re#o!u%ionari bine or,aniat (&artid a!ac%iunii)4 recunoaşterea nece$ită%ii dictaturii re#o!u%ionare şi a!teidei di$tin, concep%ia !ui &.. Nacio# de n#ă%ătura !ui .A.<aNunin şi a !ui &.. a#ro#.

255



0# Con4e;Biile 9o4ial%;oliti4e ale 5emo4<aBilo<<e@ol6Biona<i <6:i !A#I# Ke<7en N#G# Ce<n3:e@9i:i N## Miailo@9i)

n#ă%ătura $ocia!>po!itică a democra%i!or re#o!u%ionari ruşi na doua Mumătate a $ec. R+R a *o$t repreentată de mai mu!%i ,nditori($,6r, elins0i4 #,I, *erzen4 N,", 'gariov4 N,6, Cernîşevs0i4 N,#, Dobroliubov4 N,:, %iailovs0i ş.a.)4 care4 ntr>un *e! $au a!tu!4 $>auinc!u$ n mişcarea narodnici$tă. '$en%a doctrinei $ocia!e a ace$teimişcări e$te ideea de#o!tării necapita!i$te a /u$iei4 trecerea !a$ocia!i$m prin intermediu! şi tran$*ormarea in$titu%ii!or co!ecti#i$teşi4 n $pecia!4 a comunei %ărăneşti cu aMutoru! di#er$e!or metode(paşnice $au nepaşnice). intea ideo!o,ică reu!tată e$tenarodnici$mu!4 n *ormu!a unui $ocia!i$m a,rar.

Ae=!#dr Iv!#ovici Her*e# (1812>1870)4 $criitor4 *i!o$o* şidemocrat>re#o!u%ionar ru$ occidenta!i$t4 năuind $ă creee o teorieştiin%i*ică nouă4 rea!i$tă4 care $ă con$tituie o *undamentareideo!o,ică a #iitoarei re#o!u%ii $ocia!e. '! emi,reaă din /u$ia n18=7 şi *ondeaă primu! Murna! anti%ari$t pub!icat n $trăinătate4 !a

ondra4 kgk (C!opotu!)4 care4 deşi interi$ă4 a e?ercitat omare in*!uen%ă n /u$ia. e a$emenea4 n An,!ia pub!ică cu!e,erea…kxj ‘zlj (teaua &o!ară)4 n care cerea e!iberarea%ărani!or din şerbie4 !ichidarea cenurii4 Mudecată pub!ică şi a!tere*orme. '$te autor de memorii de$pre timpu! $au Amintiri şicu,etări. crieri!e $a!e de#o!tă4 după mode!u! şcolii naturale4 ideeaimpactu!ui $ocietă%ii a$upra per$ona!ită%ii.

n domeniu! $ocia!>po!itic !oinca unită%ii dintre teorie şi practică ! duce pe Jeren !a !upta pentru in$truirea re#o!u%ionară ama$e!or popu!are şi pre,ătirea !or pentru re#o!u%ia $ocia!i$tă. n$ăn*rn,erea re#o!u%iei din 18=8 a de#enit o cauă a dramei $piritua!e a,nditoru!ui ru$4 *iind cuprin$ de pe$imi$m şi $ceptici$m n ceea ce pri#eşte po$ibi!a per$pecti#ă a unei re#o!u%ii $ocia!i$te n Bccident. Bncercare de a n#in,e ace$t pe$imi$m a con$tituit teoria $a a$ocia!i$mu!ui ru$4 %ărăne$c4 #ănd n comuna %ărănea$că un

,ermen rea! a! #iitoru!ui $ocia!i$m. e#enind unu! din *ondatorii25;



narodnici$mu!ui4 n $ocia!i$mu! ru$ e! tindea $pre o teoriere#o!u%ionară care ar arăta concret ca!ea practică de ră$turnare aautocra%iei din /u$ia a,rară

e aceea e! şi nchipuia că i$toria ru$ă trebuie $ă $ede$*ăşoare n direc%ia e!iberării %ărani!or de toate cătuşe!e *euda!>autocratice şi a mbinării traiu!ui patriarha!>co!ecti#i$t a! %ărănimii cuteoria $ocia!i$tă. n acea$tă ordine de idei4 Jeren nu numai cerea oreo!#are radica!ă a prob!emei %ărăneşti n /u$ia4 dar punea şi prob!ema po$ibi!ită%ii e#itării *aei capita!i$te de de#o!tare a %ării.Ar,umentnd ro!u! i$toric a! /u$iei ca ncepătoarea unui nou cic!u a!ci#i!ia%iei4 e! enun%a ipotea că pe ruine!e capita!i$mu!ui occidenta!$e #a nă!%a $picu! ră$ăritean a! /u$iei4 pentru că ea e$te acea *or%ăcare atra,e a!te popoare $!a#e4 iar $a!#area !or de !a ,ermani poatea#ea !oc numai n urma creării federaţiei slave n *runte cu /u$ia.

"na din idei!e !ui A.+. Jeren e$te că $ocia!i$mu! ru$ ar putea pro*ita de pan$!a#i$m şi că /u$ia ar *i o na%iune tnără4 cu mu!tmai $ănătoa$ă dect 'uropa occidenta!ă4 a! cărei $arcină con$tă ncrearea unui imperiu care ar n,!oba teritorii!e din Muru! ru!u! /in4

naintnd $pre <o$*or şi pnă !a &aci*ic. '! condamna imobi!i$mu!in$titu%iona! a! /u$iei4 $e$ind ne#oia unei con$titu%ii şi a unui$i$tem in$titu%iona! modern. n !ucrări!e $a!e $e pot depi$ta şi a!te ideide$pre pro,re$u! $ocia!4 de$pre prob!ema na%iona!ă (a popoare!or ce!ocuiau n +mperiu! /u$)4 de$pre $tat şi drept4 $u$%innd dreptu! popoare!or !a autodeterminare şi a!te idei pro,re$i$te !a #remea $a.e$tinu! !ui Jeren $pune *oarte mu!te de$pre ct de adnc eraunrădăcinate ace$te idei n menta!u! co!ecti# a! ,rupu!ui care !e$u$%inea. ncepnd ca $!a#o*i!4 trecut n tabăra occidenta!işti!or4Jeren $e #a con#erti după 18=8 !a ideo!o,ia miru!ui4 ntorcndu>şi pri#iri!e de !a Ve$t.

Ni;o!i G!vriovici Cer#F'evs;i (1828>1889)4 ,nditor utopi$t4 democrat re#o!u%ionar4 $a#ant4 critic !iterar şi $criitor4 unu!din precur$orii de $eamă a $ocia!>democra%i!or ruşi. +dea!uri!e $a!eutopice4 *iind $imi!are cu ce!e a!e $ocia!i$tu!ui *rance Char!e$

Dourier4 au *o$t e?primate n !ucrarea Ce>i de *ăcut[ (18;3).257



.. Cernşe#$Ni a *o$t un adept a! ,ndirii *i!o$o*ice pro,re$i$te europene şi a! tradi%ii!or democratice re#o!u%ionare ru$e.ateria!i$mu! $er#ea drept Mu$ti*icare teoretică pentru pro,ramu!

po!itic a! democratu!ui re#o!u%ionar4 criticnd a$t*e! $peran%e!ere*ormi$te a unui monarh !uminat şi a unui po!itician cin$tit.ati$*acerea ne#oi!or $ocia!e4 din punctu! !ui de #edere4 ar e!iminaob$taco!e!e din ca!ea de#o!tării per$ona!ită%ii şi a caue!or pato!o,ii!or mora!e4 iar pentru acea$ta e$te nece$ar de a $chimbacondi%ii!e de #ia%ă printr>o re#o!u%ie. e#o!tarea i$torică4 con*ormopiniei ,nditoru!ui ru$4 poate a#ea !oc numai pe ca!e re#o!u%ionară4*iind di$tru$ totu! ce e$te #echi4 !ichidate in$titu%ii!e po!itice depăşiteşi in$taurate a!te!e noi. işcarea i$toriei neapărat #a duce !a !upta dec!a$ă şi derobirea ma$e!or popu!are4 !a nimicirea oricărei *orme dee?p!oatare4 !a !ichidarea proprietă%ii pri#ate n ,enere4 !a crearea$ocia!i$mu!ui pe baa tehnicii de#o!tate. +deea de#o!tării continueşi cea a pro,re$u!ui $ocia!4 a #ictoriei de*initi#e a tot ce e$te nou pătrunde ntrea,a operă a !ui .. Cernşe#$Ni.

Diind un ad#er$ar a! ari$tocra%iei4 e! $u$%inea nece$itatea

pre!uării puterii de către c!a$a cea mai de Mo$4 *ormată din a,ricu!torişi muncitori. nditoru! con$idera n$ă că acea$tă trani%ie a puteriinu poate a#ea !oc paşnic4 dect printr>o mişcare re#o!u%ionară ama$e!or popu!are care e$te creatoru! noii $ocietă%i. '! nu con$iderăcomuna ca baă a #iitoarei $ocietă%i4 ci de#o!tarea cooperării dintreindu$trie şi ,o$podăria a,rico!ă ca *undament a! $ocia!i$mu!ui.Viitoarea $ocietate4 arată .. Cernşe#$Ni4 $e #a *orma dintr>o*edera%ie de nto#ărăşiri de produc%ie.

n !ucrarea Cu pri#ire !a noi!e condi%ii a!e #ie%ii rura!e(1858>1859)4 ntr>o *ormă cenurată4 autoru! enun%ă ideea de$preemanciparea imediată a %ărani!or cu teren *ără compen$a%ie4 ceea ce#a conduce treptat $pre o e?p!oatare $ocia!i$tă a pămntu!ui. &entru .. Cernşe#$Ni comuna e$te o in$titu%ie patriarha!ă a #ie%ii din/u$ia. n comună e?i$tă o *ormă de produc%ie to#ărăşea$că n para!e! cu produc%ia capita!i$tă care4 n ce!e din urmă4 #a di$părea.

umai atunci $e #a a*irma produc%ia şi con$umu! co!ecti#4 după care258



comuna4 ca *ormă de a$ocia%ie de produc%ie4 #a *i inuti!ă. ermenu!de trani%ie de !a cu!ti#area terenuri!or de către proprietarii particu!ari!a cu!ti#area pămntu!ui n comun era e$timată de ,nditor !a 20>30

de ani. Do!o$ind idei!e !ui Dourier4 Cernşe#$Ni de$ci*reaă n#ă%ătura$ocia!i$tu!ui utopi$t *rance de$pre muncă şi demon$treaănece$itatea marii produc%ii4 precum şi dea#antaMu! muncii năimite4con$idernd că con$umatoru! produ$u!ui ar trebui $ă *ie şi proprietaru! producător.

nditoru! ru$ mai debate şi prob!ema apari%iei $tatu!ui şidreptu!ui4 arătnd că $tatu! e$te o cate,orie i$torică4 care a apărut prinunirea triburi!or ră!e%e. priMinindu>$e pe teoria dreptu!ui natura!4 .. Cernşe#$Ni ar,umenteaă nece$itatea e!aborării noii !e,i$!a%iicare ar determina noi!e $chimbări $ocia!e. e a$emenea4 e! a *o$t preocupat şi de prob!ema na%iona!ă4 mpotri#indu>$e teorii!or (ra$ia!e)4 precum că une!e popoare $unt incu!te şi in*erioare.

Ni;o!i 1o#st!#ti#ovici Mi+!iovs;i (18=2>190=)4 $ocio!o,şi pub!ici$t ru$4 democrat re#o!u%ionar şi teoretician a!narodnici$mu!ui4 redactor>şe* a! re#i$tei ‚ffg €j`f`z

(A#erea ru$ă)4 care $e a*!a din anii W90 ai $ec. R+R n *runtea !upteinarodnici$mu!ui !ibera! mpotri#a mar?i$mu!ui.

n anii W;0 ai $ec. R+R4 narodnici$mu! capătă *orma ru$ea$căa $ocia!i$mu!ui importat pe *i!iera Ch. Dourier4 /. BPen şi chiar aanarhi$tu!ui &.>. &roudhon. a #remea aceea4 curentu! care ar *i *o$tde aşteptat $ă $e concretiee ntr>o mişcare !ibera!ă4 a !uat *ormaunei utopii a$cetice şi Mui$ate4 pe care o redă .G. ihai!o#$Ni nromanu! Ce e$te pro,re$u![ (18;3) o mi?tură de $ocia!i$m şiidea!i$m #iionar4 *ondată pe credin%a na%iona!ă şi bruta!itateae?tremă a miM!oace!or de ac%iune. oua mişcare de idei *ondată penuc!eu! anterior a! occidenta!iării : ,u#ernare pe temeiu! uneicon$titu%ii4 !ibertate de e?primare4 #a!ori !ibera!e4 a$imi!areacuceriri!or ştiin%ei4 p!u$ o re#o!tă imp!icită : capătă mii de aderen%i nrndu! păturii de inte!ectua!i care $e imp!icau acti# n ră$pndirea noiidoctrine a emancipării poporu!ui.

259



upă concep%ii!e $a!e $ocia!>po!itice4 .G. ihai!o#$Ni era părtaş a! aripii !ibera!e a narodnici$mu!ui4 *iind a$t*e! mpotri#ametode!or re#o!u%ionare4 #io!ente de !uptă mpotri#a autorită%i!or.

+ni%ia!4 ,nditoru!4 *iind apropiat de or,ania%ia c!ande$tină Voin%a poporu!ui4 aMun,e !a conc!uia de$pre nece$itatea $chimbăriiradica!e a ordinii po!itice din /u$ia. n$ă e! e?c!udea po$ibi!itateanaşterii n /u$ia a unei mişcări re#o!u%ionare de ma$ă4 a uneiră$coa!e popu!are. '! $u$%inea teoria de$pre eroi şi ,!oată care tratamişcări!e de ma$ă ca *iind4 n e$en%a !or4 inconştiente şi imitati#e. n!ucrări!e $a!e ('roii şi mu!%imea4 cri$ori ştiin%i*ice cu pri#ire !a prob!ema eroi!or şi mu!%imii4 a,ia pato!o,ică4 ncă o datăde$pre mu!%ime ş.a.) .G. ihai!o#$Ni de#o!tă ideea că impactu! p$iho!o,ic a! indi#idu!ui4 mecani$mu! ac%iunii comune depinde de percep%ia ma$e!or. n principiu4 orice per$oană şi nu neapărat o per$ona!itate remarcabi!ă4 *iind accidenta! n *a%a mu!%imii4 poate Mucaun ro! important n anumite e#enimente.

ui .G. ihai!o#$Ni4 a!ături de &.. a#ro#4 i apar%inee!aborarea ideii cu pri#ire !a !ibera a!e,ere a idea!u!ui4 care

Mu$ti*ica din punct de #edere *i!o$o*ic po$ibi!itatea $chimbăriide#o!tării $ocia!e n direc%ia dorită de inte!ectua!itatea pro,re$i$tăru$ă n epoca #remii. '?pre$ia cea mai comp!etă a ace$tei idei a primit n $ocio!o,ie denumirea de metodă $ubiecti#i$tă care4 nca!itate de criteriu a! pro,re$u!ui $ocia! şi ca punct de p!ecare a!cunoaşterii i$torice4 pre$upune e?aminarea indi#idu!ui prin pri$maidea!u!ui mora! (idee e?pu$ă n !ucrări!e Ce e$te pro,re$u![4etoda ana!o,ică n ştiin%a $ocia!ă4 eoria !ui arPin şi ştiin%a$ocia!ă ş.a.). &recum $e #ede4 acea$tă metodă de ana!iă a re!a%ii!or $ocia!e i,nora !o,ica obiecti#ă a de#o!tării i$toriei4 *or%e!e $ocia!erea!e4 capabi!e $ă n*ăptuia$că idea!u! $ocia!i$t.

n !ucrări!e $a!e ,nditoru! ru$ dădea aten%iei şi prob!emeiinterac%iunii dintre per$ona!itate şi $ocietate. n prim>p!an4 con$idera .G. ihai!o#$Ni4 $e a*!ă indi#idu!4 ar,umentnd principiu!$uperiorită%ii indi#idu!ui a$upra $ocietă%ii (indi#idu!ui trebuie de

acordat mai mu!tă !ibertate şi independen%ă). a *e!4 e! a abordat şi2;0



a!te prob!eme ce %in de teoria pro,re$u!ui $ocia! ($ocietatea e$teob!i,ată $ă creee condi%ii pentru de#o!tarea mu!ti!atera!ă a *iecăruiindi#id)4 de di#iiunea muncii (n cea or,anicăS*iio!o,ică şi

$ocia!ă)4de i$toria umană (care e$te di#iată n trei perioade n *unc%iede core!a%ia dintre indi#id şi $ocietate) etc.

TEMA **IV# APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA ŞTIINŢELOR POLITICE CONTEMPORANE

,# P<emi9e i9to<i4e :i 9o4ial%;oliti4e ale a;a<iBiei :tiinBelo<;oliti4e 4ontem;o<ane-tiin%e!e po!itice nu au aparut ex niilo. niil ( -ucretius6 !at.

: din nimic4 nu $e creeaă nimic). Apari%ia po!ito!o,iei e$te datorată*i!o$o*i!or ,reci &!aton şi Ari$tote!4 aceştia ana!ind po!itica din per$pecti#a cerin%e!or ,enera!e a!e polis>u!ui4 n care indi#idu!trebuie $ă $e inte,ree ca cetă%ean. &o!ito!o,ia şi a!te ştiin%e po!iticecapătă o de#o!tare a$cendentă tocmai n perioada modernă

(timpurie)4 ncepnd cu . achia#e!!i şi a!%i ,nditori po!itici aitimpu!ui.

i$ocierea po!ito!o,iei4 indi#idua!iarea ei ca ştiin%a de $ine$tătătoare a nceput abia !a miM!ocu! $ec. a! R+R>!ea4 odată cucreşterea con$iderabi!ă a ro!u!ui şi !ocu!ui po!iticu!ui n domeniu!cunoaşterii teoretice şi a practicii $ocia!e. Ace$t proce$ deemancipare a ştiin%ei po!iticeSteoriei po!itice $>a de$*ăşurat n 5o6>eta;e 1) miM!ocu! $ec. a! R+R>!ea a #iat4 n principa!4 de$prinderea po!ito!o,iei mpreună cu $ocio!o,ia de ce!e!a!te ştiin%e $ocio>umane62) $*rşitu! $ec. a! R+R>!ea de$emneaă $epararea ştiin%ei po!itice de$ocio!o,ie4 *enomen a$ociat şi cu apari%ia nou!ui $ău $en$ şi con%inutde ştiin%ă a $tudierii po!iticu!ui şi tot ce %ine de ace$ta. "n ro!important n de*initi#area or,aniării po!ito!o,iei ca domeniuştiin%i*ic i $e atribuie n*iin%ării şco!i!or $uperioare de ştiin%e po!iticen $pa%iu! occidenta! (Dran%a4 +ta!ia4 An,!ia4 "A4 pania ş.a.)4

urmărind obiecti#u! pre,ătirii $pecia!işti!or pentru aparatu! de $tat şi2;1



admini$tra%ie. e aceea nou! ei $tatut a *o$t determinat de de#o!tarea po!iticii pub!ice ca $*eră re!ati# autonomă a #ie%ii $ocietă%ii4 decon$o!idarea ntr>un şir de %ări indu$tria! de#o!tate a in$titu%ii!or

po!itice şi de $tat ce repreintă $i$temu! po!itic actua! (apari%ia$tate!or na%iune4 di#iarea puteri!or n $tat4 a*irmarea partide!or po!itice şi a p!uripartidi$mu!ui4 de#o!tarea par!amentari$mu!ui4con$titu%iona!i$mu!ui4 $i$teme!or e!ectora!e etc.).

Aşadar4 datorită anumitor circum$tan%e (po!itice4 economice4$piritua!e ş.a.)4 n decur$u! $ec. R+R ştiin%a po!itică cunoaşte o !ar,ăde#o!tare şi de#ine o ştiin%ă po!itică di$tinctă. Apar noi teorii po!itice (doctrina e#o!u%ioni$tă4 or,anici$tă4 e!iti$tă4 $ocia!>democrată4 $ocia!i$tăScomuni$tă etc.)4 iar recunoaşterea ştiin%ei po!itice n %ări!e apu$ene n ca!itate de ştiin%ă de $ine $tătătoare a a#ut!oc treptat. acă n "A4 $pre e?emp!u4 ştiin%a po!itică $>a de#o!tatmu!t timp n interioru! ştiin%e!or i$torice4 apoi n 'uropa Bccidenta!ăea era parte componentă a $ocio!o,iei4 *i!o$o*iei şi Muri$pruden%ei. nciuda *aptu!ui că n mu!te %ări occidenta!e $e e*ectueaă cercetări po!ito!o,ice ncă n prima Mumătate a $ec. R+R4 po!ito!o,ia $e

de#o!ta *ără a *i o*icia!iată ca ştiin%ă de$pre $tat şi teorie po!itico>*i!o$o*ică. Cu ace$t *apt $unt !e,ate şi une!e di*icu!tă%i ndeterminarea timpu!ui apari%iei şi terminării proce$u!ui de con$tituirea ştiin%ei po!itice ca atare.

otuşi proce$u! de de#o!tare a ştiin%ei po!itice a determinatapari%ia n "A4 n 18574 !a "ni#er$itatea din Co!umbia a primeicatedre de i$torie şi ştiin%e po!itice n *runte cu 2rancis -ieber . n18804 n aceeaşi uni#er$itate4 $e inau,ureaă prima şcoa!ă de ştiin%e po!itice. n Dran%a4 n 18724 #, outlit de$chide şcoa!a !iberă deştiin%e po!itice (actua!mente +n$titutu! de Cercetări &o!itice). n 1895 pe !n,ă "ni#er$itatea din ondra a *o$t ntemeiată -coa!a de'conomie şi -tiin%ă &o!itică. n aceeaşi perioadă şi *ac apari%ia unnumăr impunător de !ucrări ştiin%i*ice4 a#ndu>i ca autori pe renumi%ii$a#an%i . ump!o#ic4 J. pencer4 Dr. iet$che4 J. pencer4 H.Hi!$on4 .+a. B$tro,or$Ni4 . Heber4 A. <ent!I4 . o$ca4 V.

&areto4 /. iche!$ ş.a. n 'uropa şi "A $e creeaă o re%ea ntrea,ă2;2



de in$titu%ii $uperioare şi ştiin%i*ice po!ito!o,ice4 ncep a *i editatere#i$te de pro*i! n domeniu! ştiin%e!or po!itice. a nceputu! $ec. RRare !oc crearea a$ocia%ii!or de pro*i!. A$t*e!4 n "A4 n 19034 şi *ace

apari%ia A$ocia%ia Americană de -tiin%ă &o!itică4 număru! membri!or ei con$tituind a$tăi circa 17 mii. n ,enera!4 $e con$ideră că perioadaa. W70>W90 ai $ec. R+R a con$acrat>o apari%iei ştiin%ei po!itice cadi$cip!ină autonomă1.

n perioada interbe!ica şi ndeo$ebi po$tbe!ică4 $tudierea po!ito!o,iei n "A4 n 'uropa apu$eană şi nordică4 Canada şiaponia $>a ,enera!iat4 att ca ştiin%ă4 ct şi ca obiect de n#ă%ămnt.Ca urmare4 !a &ari$4 n 19=94 $ub e,ida "'CB a *o$t creatăA$ocia%ia +nterna%iona!ă de -tiin%e &o!itice. A$tăi po!ito!o,iaSştiin%a po!iticăSteoria po!itică n %ări!e apu$ene con$tituie4 n $ine4 una dindomenii!e principa!e şi de pre$ti,iu a cunoştin%e!or $ocia!e. otodată4cercetări!e teoretice n domeniu! ştiin%e!or po!itice $unt amp!i*icate cucercetări ap!icati#e : $tudierea opiniei pub!ice. A$t*e!4 n perioadainterbe!ică4 n 19354 6, 6alupp n*iin%eaă n "A primu! in$titut de$ondare a opiniei pub!ice (a$tăi renumitu! Institutul 6alupp)4 iar n

Dran%a4 n 19374 $e *ormeaă o in$titu%ie $imi!ară. n 195= =ugen 2iser!aling propune termenu! de politologie ca denumire pentruştiin%e!e po!itice. e pre$upune că n ace!aşi an4 n Dran%a4 a *o$t propu$ ace!aşi termen şi de #ndrO 9Orive.

a ora actua!ă4 n !umea ci#i!iată şi democratică nimeni numai poate concepe rea!iarea şi *unc%iona!itatea $i$temu!ui po!itic4 aomu!ui modern *ără o cu!tură po!itică n*ăptuită pe ca!eain$titu%iona!iată. Cuno$cutu! *iician en,!e4 mi!itant pe tărmu! pub!ic4 membru a! ocietă%ii /e,a!e din ondra4 4on ernal (1901>1971) n !ucrarea -tiin%a n i$toria $ocietă%ii (195=) remarcaurmătoare!e n #iitor ştiin%a po!itică nu #a *i o de$criere academicăa dimen$iunii $ocia!e şi niciun manua! pentru po!iticieni dornici de

1 Vei mai deta!iat &o!ito!o,ie. anua! (pentru $pecia!ită%i!enonpro*i!) S Coord. V. oşnea,a4h. /u$nac4 V. aco#ici. Chişinău4 20074 p. 9>106 …k`k€_xg fjk‰xf`yŠxjx„ `xŽx. ’ + S o. w. yŽx€j4 “.‚fxjg4 w. Œjgz4 w.Œjgj. Chişinău4 20084 p. 13>1= ş.a.

2;3



$ucce$4 ci #a con$titui o parte inte,rantă din $tudii!e şi acti#itatea practică a *iecărui cetă%ean 1.

n o!do#a4 n perioada interbe!ică şi cu att mai pu%in n cea

po$tbe!ică4 po!ito!o,ia nu a e?i$tat nici ca di$cip!ină de $tudiu şi nicica ştiin%ă de cercetare a *enomenu!ui po!itic. n perioada $o#ietică po!iticu! era in#e$ti,at din per$pecti#a i$torică $au $ocio!o,ică n$trn$ă interac%iune cu ace$tea. n perioada domina%iei comuni$te4ceea ce $e rea!ia n domeniu! po!iticu!ui era n rea!itate ondoctrinare a cetă%eni!or cu ideo!o,ia tota!itară comuni$tă. ai mu!tchiar4 ştiin%e!e po!itice4 inc!u$i# po!ito!o,ia4 nu a#eau ce căuta n$ă!i!e de $tudii şi nici nu $e *ăceau cercetări po!ito!o,ice (po!ito!o,ia4ca şi a!te ştiin%e : cibernetica $au ,enetica4 erau dec!arate ştiin%e bur,hee).

umai odată cu de$trămarea "/ ($*rşitu! a. W80 : nceputu! a. W90 ai $ec. RR)4 adoptarea Declaraţiei de (uveranitate(23 iunie 1990) şi a Declaraţiei de Independenţă a &epublicii %oldova (27 au,u$t 1991) ştiin%e!e po!itice4 inc!u$i# po!ito!o,ia4 şi*ac apari%ia n au!e!e $tuden%eşti şi n in$titu%ii!e de cercetare. A$t*e!4

po!ito!o,ia e$te recuno$cută ca di$cip!ină de $tudiu !a "ni#er$itateade tat din o!do#a (Catedra de &o!ito!o,ie4 n *runte cu #lexandru <avtur 4 e$te de$chi$ă n 1990). n 19914 $ub redac%ia !ui A. Ua#tur4 $eediteaă primu! manua! &re!e,eri !a cur$u! uni#er$itar de po!ito!o,ie (manua! $o!icitat şi n a!te %ări a!e C+). n cadru! A-$e de$chide prima $tructură academică de cercetare n domeniu : ec%ia de Di!o$o*ie ocia!ă şi &o!ito!o,ie (u!terior4 ec%ia de&o!ito!o,ieS-tiin%e &o!itice) n *runte cu acad. #lexandru &oşca. n199;4 n cadru! "4 $e de$chide Dacu!tatea de /e!a%ii+nterna%iona!e4 -tiin%e &o!itice şi Admini$trati#e. otodată4 $econ$tituie A$ocia%ia &o!ito!o,i!or din /epub!ica o!do#a4 $e editeaăre#i$te ştiin%i*ice de $pecia!itate (o!do$copie (prob!eme de ana!iă po!itică)4 /e#i$ta de *i!oo*ie4 $ocio!o,ie şi ştiin%e po!itice şiAdmini$trare &ub!ică)4 iar n cadru! " şi A- $e de$chid două

1 <erna! . -tiin%a n i$toria $ocietă%ii. <ucureşti4 19;=4 p. 8;5.2;=



con$i!ii ştiin%i*ice $pecia!iate de $u$%inere a tee!or de doctorat ndomeniu! ştiin%e!or po!itice. n 200= de către &ar!amentu! /epub!iciio!do#a adoptă Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al &epublicii

%oldova4 act normati# care re,!ementeaă raporturi!e Muridice ce %inde e!aborarea şi promo#area po!iticii de $tat n $*era ştiin%ei şiino#ării4 de acti#itatea de cercetare ştiin%i*ică4 ino#are şi tran$*er tehno!o,ic4 de in*orma%ii!e ştiin%i*ico>tehno!o,ice4 de acreditareaor,ania%ii!or n $*era ştiin%ei şi ino#ării4 de ate$tarea cadre!or ştiin%i*ice şi ştiin%i*ico>didactice de na!tă ca!i*icare4 de protec%ia proprietă%ii inte!ectua!e4 de $tatutu! Muridic a! $ubiecte!or din $*eraştiin%ei şi ino#ării.

A$tăi4 n condi%ii!e re*acerii #ie%ii $ocia!e şi $i$temu!ui po!itic democratic4 a nece$ită%ii *ormării şi pre,ătirii cetă%eni!or4 aracordării n#ă%ămntu!ui na%iona! !a ce! european şi uni#er$a!4 $tudiu!ştiin%ei po!itice n /epub!ica o!do#a a de#enit o nece$itateimperioa$ă.

/# Teo<ia o<=ani4i9t> a l6i Ke<8e<t S;en4e<

Herbert Spe#cer (1820>1903)4 $ocio!o, en,!e4 n !ucrări!e "rimele principii4 "rincipii de biologie4 "rincipii de psiologie4 "rincipii de sociologie4 "rincipii de etică4 (tatistica socială4 Individul contra statului4 Despre educaţie ş.a. apreciaă *enomene!e$tudiate prin pri$ma timpu!ui şi e#o!u%iei. '! e$te con$iderat a! doi!ea*ondator principa! a! $ocio!o,iei (primu! e$te con$iderat #ugusteComte)4 propunnd prin teoria or,anici$mu!ui a$upra $ocietă%ii oabordare e#o!u%ioni$tă4 de*inită din acea$tă cauă şi prin $inta,madarPini$mu!ui $ocia!.

Br,anici$mu! e#o!u%ioni$t a! !ui J. pencer e$te *undamentat pe teoria e#o!u%iei bio!o,iceSor,anice e!aborată de ce!ebru! natura!i$t4,eo!o, şi bio!o, britanic Carles DarQin (1809>1882). octrina !uiuti!ieaă !e,ită%i!e de#o!tării !umii or,anice inte,rarea (e#o!u%ia de!a $imp!u !a comp!e?) şi di*eren%ierea (de !a unitar !a di*eren%iat) ne?p!icarea etape!or de de#o!tare şi *unc%ii!or $ocietă%ii şi $tatu!ui4

*iind a$t*e! adeptu! curentu!ui *i!o$o*ic e#o!u%ioni$t.2;5



e#o!tarea or,ani$mu!ui $ocia! e$te $imi!ară de#o!tăriior,ani$me!or bio!o,ice. en$u! ,enera! a! e#o!u%iei umane e$tetran$*ormarea de !a o $tare de omo,enitate re!ati# nede*inită şi

incoerentă !a o $tare de etero,enitate re!ati# de*inită şi coerentă.pencer ncearcă a contura o doctrină care ar e?p!ica tran$*ormarea pro,re$i#ă a $ocietă%i!or şi a pro,noa #iitoru! ace$tora. ocietatea nue$te un produ$ arti*icia!4 dar un reu!tat a! e#o!u%iei continue ain$titu%ii!or $ocia!e. A$t*e!4 de#o!tarea $ocietă%ii a nceput cu tribu!4uniunea de triburi4 oraşe!e>$tate4 imperii!e4 pentru a aMun,e !a *orma$ocietă%ii ci#i!iate4 indu$tria!e de a$tăi. ub a!t a$pect4 n cadru!ace$tor comunită%i4 $ub in*!uen%a unui cumu! de *actori are !oc un proce$ de di*eren%iere *ormarea or,ane!or de conducere4$pecia!iarea şi di#iiunea muncii (a,ricu!tura4 meşteşu,ăritu!4comer%u!)4 de#o!tarea *iind cauată de către !ibertatea de ac%iune aindi#ii!or.

&e parcur$u! e#o!u%iei pot *i di$tin$e următoare!e două tipuride $ocietă%i mi!itare (baate pe autoritate) şi indu$tria!e (baate peinterdependen%a *unc%ii!or economice). n $ocietă%i!e indu$tria!e4

e!emente!e $tructura!e $unt din ce n ce mai or,aniate4 mai coerente4mai puternice. pencer preintă $tructura şi *unc%ii!e e!emente!or de$tructură a!e $ocietă%ii prin ana!o,ie cu $tructura şi *unc%ii!eor,ani$mu!ui uman. acă o anumită parte a ace$tui or,ani$m $ocia!nu>şi ndep!ineşte *unc%ii!e4 acea$ta duce !a pieirea ntre,u!uior,ani$m. '! $tabi!eşte n$ă !imite de ana!o,ie a or,ani$mu!ui $ocia!cu ce! uman. Br,ani$mu! $ocia! nu poate *i comparat cu niciunor,ani$m indi#idua! de natură #e,eta!ă $au anima!ă !uat n parte.eci e$te doar o ana!o,ie a principii!or de or,aniare.

/ea!itatea $ocia!ă e$te ca!i*icată ca or,ani$m ce $e de#o!tăn *unc%ie de determinări!e $a!e interne4 ace$te determinări interne*iind !e,ate de principiu! adaptării. &rincipiu! adaptării $pontane pre$upune ca e*ect di$pari%ia or,ane!or inuti!e a!e $ocietă%ii şide#o!tarea ce!or nece$are şi uti!e. Acea$tă e#o!u%ie e$te $ubordonată!e,ită%i!or bio!o,ice.

2;;



&entru pencer4 $ocietatea e$te o comunitate de indi#ii4 a!cărei caracter e$te determinat de natura indi#ii!or din care $ecompune. ocietatea e?i$tă pentru bine!e tuturor indi#ii!or şi

nicidecum indi#iii pentru bine!e $ocietă%ii. eci bună$tarea$ocietă%ii nu poate *i concepută *ără a !ua n con$iderare bine!ee!emente!or din care $e compune. e aici ideea că oricare ar *ie*orturi!e de per*ec%ionare a mecani$mu!ui po!itic4 ace$te tendin%e de per*ec%ionare nu #or aduce $ucce$ dect prin per*ec%ionareaindi#ii!or care compun $ocietatea.

+ndi#idu! $e adapteaă !a mediu! $ocia!4 n ca contrar e$tee!iminat. Diecare ,enera%ie4 prin adaptarea !a mediu! $ocia!4 ob%ine oanumită e?perien%ă4 pe care o tran$mite ereditar următoarei ,enera%ii.Adaptarea $ocia!ă e$te un proce$ continuu4 dar care !a o anumităetapă #a duce !a un echi!ibru ntre e,oi$m şi a!trui$m. a acea$tă *aăde !imită per*ectă de adaptare4 e?perien%e!e $peciei repreintă oetică ab$o!ută. &entru indi#id4 autoritatea $emni*ică con$trn,ere4 dar una nece$ară4 deoarece daca mora!itatea pub!ică ar *i de$ă#rşită nuar mai *i ne#oie de con$trn,erea autorită%ii. u#ernu! e$te un rău

nece$ar. &ro,re$u! uman con$tă n de#o!tarea $im%u!ui mora!4 ceace pre$upune de !a $ine o diminuare a con$trn,erii $tata!e.

u$ti%ia e$te mora!a #ie%ii $ocia!e şi are importan%ă de principiu att pentru $ocietate4 ct şi pentru indi#id. Con$*in%irea!ibertă%ii după principiu! Diecare trebuie $ă $uporte con$ecin%e!e propriei naturi şi a!e propriei $a!e conduite repreintă !atura poiti#ăa Mu$ti%iei. imitarea !ibertă%ii indi#idu!ui repreintă !atura ne,ati#ă a Mu$ti%iei4 deşi acea$tă !imitare e$te condi%ionată de $peci*icu!con#ie%uirii $ocia!e. reptu!4 $u$%ine pencer4 e$te ,arantu! rea!iării!ibertă%ii4 deoarece numai dreptu! ob!i,ă indi#idu! $ă re$pecte!imitări!e condi%ionate de $piritu! Mu$ti%iei. eci e! de*ineşte ma?imadreptu!ui ntr>o manieră a$emănătoare ce!ei a !ui Gant o%i oamenii pot *ace ceea ce !or !e p!ace4 cu condi%ia $ă nu aducă atin,ere!ibertă%ii e,a!e a ce!or!a!%i.

pencer deduce anumite drepturi natura!e a!e indi#idu!ui :

!ibertatea cu#ntu!ui4 dreptu! de proprietate4 !ibertatea muncii42;7



!ibertatea circu!a%iei4 !ibertatea conştiin%ei etc.4 deşi con$ideră căindi#idu! are numai ace!e drepturi pe care i !e con*eră $tatu! prin!e,e. Bricare drept trebuie $ă *ie temperat4 iar !ibertatea trebuie $ă *ie

n$o%ită de principiu! re$pon$abi!ită%ii.Adept a! neinter#en%ioni$mu!ui4 pencer con$ideră

inacceptabi!ă tendin%a cre$cndă a ,u#ernu!ui de a re,!ementae?ce$i# şi nece$ar re!a%ii!e $ocia!e. u#ernu!4 n *ond4 are doar *unc%iiadmini$trati#e4 $u$%ine autoru!. +nter#en%ioni$mu! e?ce$i# poatecaua daune con$iderabi!e $ocietă%ii.

B #ariantă a or,anici$mu!ui e#o!u%ioni$t4 a *i!o$o*ieior,anice o con$tituie darQinismul social care a mer$ mai departe cuana!o,ia $ocietate : or,ani$m bio!o,ic4 introducnd n e?p!icarea#ie%ii $ocia!e !e,i proprii bio!o,iei. A$t*e!4 !upta pentru e?i$ten%ă dee?emp!u4 $au !upta inter$peci*ică şi intra$peci*ică ap!icate !a$pa%iu! $ocia! au condu$ !a depăşirea oriontu!ui de !e,itimitateepi$temică a $ocio!o,iei. Cei mai importan%i repreentan%i ai $ăi $unt =, #, -ange4 ', #mmon4 -, Eoltman (ermania)4 -, 6umplovicz4 6, &atzenofer (Au$tria)4 6, $acer de -apioge (Dran%a)4 E, 6, (ummer

("A)4 %, $accaro (+ta!ia) ş.a. 1.

0# Teo<ia elitei 3n o;e<ele l6i Vil?<e5o Pa<eto:i Gaetano Mo94aA*irmarea şi de#o!tarea teoriei e!itei cuprinde u!timii o $ută

de ani. Dondatorii recuno$cu%i ai e!ito!o,iei4 patriarhii ei4 $unt doi$ocio!o,i ita!ieni4 $ilfredo "areto4 6aetano %osca4 precum şi,ermanu! &obert %icels (187;>193;4 de#enit &oberto %icels4după ce şi>a !uat n 1913 cetă%enia ita!iană) 2.

Vi$redo P!reto (18=8>1923)4 $ocio!o, po!itic şi economi$tita!ian4 a propu$ o teoretiare $peci*ic $ocio!o,ică e!iti$mu!ui4 *iind

1 A $e #edea +$toria doctrine!or XonlineY. httpSSPPP.$cribd.comSdocS82=9918S+$toria>octrine!or (citat 09.01.2011).2 eta!ii de$pre patriarhii teoriei po!itice e!iti$te #ei Varari &. +ntrodicere ne!ito!o,ie(tudiu). Chişinău4 20034 p. =9>586 Varari &. '!ita po!itică din /epub!icao!do#a rea!ită%i şi per$pecti#e. Chişinău4 20084 p. ;>27 etc.2;8

http://www.scribd.com/doc/8249918/Istoria-Doctrinelor









primu! teoretician care a con*erit conceptu!ui de e!ită un $en$ preci$şi un con%inut bine determinat. Concep%ia !ui e!iti$tă e$te e?pu$ă n!ucrări!e #scensiunea şi decăderea elitelor (1899)6 ' aplicare a

teoriilor sociologice (1901)6 9ratat de sociologie generală (191;)etc.

n #iiunea !ui V. &areto4 $ocietatea e$te di#iată în două pături pătura $uperioară (c!a$a ,u#ernantă4 e!ita) şi pătura in*erioară(ma$e!e). An$amb!u! indi#ii!or4 a cărora acti#itate ntr>o $*eră $aua!ta de acti#itate $e deo$ebeşte printr>o e*icien%ă $porită4 con$tituie caatare e!ita. "ti!ind abordarea $ocio>p$iho!o,ică n ana!ia $ocietă%iişi a po!iticii4 $ocio!o,u! ita!ian a e!aborat criterii!e apartenen%ei per$oanei !a e!ită4 baate pe un $i$tem de indici (capacită%i4 a#ere4autoritate4 i$cu$in%ă4 $tudii etc.) care caracterieaă #irtu%i!e unuiindi#id. ece$itatea di#iării $ocietă%ii n e!ită şi ma$ă e! o deduceadin $uperioritatea natura!ă p$iho!o,ică4 din di*eren%a de temperamentntre cei $!abi şi cei tari4 din ine,a!itatea capacită%i!or indi#idua!e a!eoameni!or.

e *apt4 e!ita4 con*orm concep%iei paretiene4 $e mparte n

două părţi e!ita ,u#ernantă şi e!ita ne,u#ernantă (contrae!ita). '!ita,u#ernantă (e!ita n $en$u! n,u$t a! cu#ntu!ui) de$emneaă per$oane!e care participă nemiM!ocit !a conducere4 e$te pu%innumeroa$ă4 iar puterea ei $e ntemeiaă pe o combina%ie ntrecoerci%iune şi con$im%ămnt. u#ernarea pre$upune *!e?ibi!itate4 dar şi capacitate de a *o!o$i #io!en%a pentru a $uprima opoi%ia. eci nuto%i membrii e!itei *ormeaă e!ita ,u#ernantă (propriu>i$ă4 n $en$u!n,u$t a! cu#ntu!ui)4 *iindcă o parte din ei con$tituie e!itane,u#ernantă (contrae!ita).

in punctu! $ău de #edere4 e#o!u%ia $ocieta!ă are !oc princombinarea a trei cicluri (po!itic4 economic şi ideo!o,ic)4 *iecare*iind terenu! con*runtări!or a două tipuri psiologice opuse (e!ite!ei şi e!ite #u!pi)4 urmnd a$t*e! e?emp!u! !ui . achia#e!!i.acă n p!an po!itic nt!nim !eii şi #u!pi!e4 n p!an economic : rentierii şi $pecu!an%ii4 n timp ce n p!an ideo!o,ic $e depi$teaă

optimiştii şi $cepticii. n po!itică !eii $unt con$er#atori42;9



mpărtăşe$c o credin%ă ab$o!ută pentru idea!uri!e !or şi uti!ieaămetode autoritare de conducere. n $chimb4 #u!pi!e nu cred n %e!uriab$o!ute şi $unt *!e?ibi!e4 recur,nd !a $pecu!a%ii po!itice4 intri,i4

#ic!enie4 nşe!ăciune etc. Diecărei e!ite i e$te $peci*ică4 n modnatura!4 una dintre ce!e două metode de conducere pentru e!ite !ei : metoda de reprimare ,ro$o!ană4 iar pentru e!ite #u!pi : metoda demanipu!are. acă !eii4 *iind con$er#atori4 $unt buni n $itua%ii!e$tabi!e a!e $ocietă%ii4 #u!pi!e predomină n condi%ii!e in$tabi!e4 n perioade!e de trani%ie a!e de#o!tării $ocietă%ii cnd $e cer conducători pra,matici4 ener,ici4 capabi!i de mari tran$*ormări.ocietatea n care domină e!ite !ei e$te condamnată !a $ta,nare4 iar $ocietatea n care domină e!ite #u!pi $e deo$ebeşte printr>ode#o!tare dinamică.

upă V. &areto4 $chimbări!e $ocia!e4 inc!u$i# ce!e po!itice4$unt o con$ecin%ă a !uptei şi circu!a%iei e!ite!or. ecani$mu!echi!ibru!ui $ocia! *unc%ioneaă norma! cnd are !oc a*!u?u! propor%iona! n e!ită a! !ideri!or de prima (!ei) şi a doua orientare(#u!pi”). n$ă $u$pendarea circu!a%iei conduce !a de,radarea e!itei

dominante şi deci !a e#iden%ierea noii e!ite unde predomină #u!pi!e4care cu timpu! de,enereaă n !ei şi a$t*e! cic!u! $ocia!core$punător $e repetă din nou. n ace!aşi timp4 proce$u! i$toric e$teo circu!a%ie continuă a tipuri!or de e!ită4 o $ucce$iune permanentă aminorită%ii ,u#ernante care $e *ormeaă4 !uptă pentru putere4 e?ercită puterea4 de,enereaă şi e$te $chimbată de a!tă minoritate pri#i!e,iată.

G!et!#o Mosc! (1858>19=1)4 $ocio!o, po!itic4 i$toric şi Muri$t ita!ian preocupat de teoria po!itică4 care4 a!ături de V. &areto4e$te con$iderat ntemeietoru! e!iti$mu!ui prin !ucrări!e Clasaconducătoare (189;)4 azele ştiinţei politice (189;)4 Istoriadoctrinelor politice (1933) ş.a. ocio!o,u! ita!ian a ncercat $ădemon$tree ine#itabi!itatea di#iării $ocietă%ii n două grupuriinegale c!a$a conducătoare (e$te pu%in numeroa$ă4 monopo!ieaă puterea şi $e bucură de a#antaMe!e ace$teia) şi c!a$a condu$ă (e$te mainumeroa$ă4 *iind ,u#ernată şi contro!ată de prima c!a$ă). Ana!ia

c!a$ei po!itice (pentru de$emnarea e!itei . o$ca mai *o!o$eşte şi270



termenii c!a$ă conducătoare4 c!a$ă dominantă4 c!a$ă$uperioară) o n*ăptuieşte n baa abordării or,ania%iona!e4 numităuneori şi abordare de domina%ie. &uterea minorită%ii dominante

a$upra maMorită%ii e$te ine#itabi!ă pe moti# că c!a$a po!itică e$te #ăditor,aniată4 po$edă o $uperioritate materia!ă4 mora!ă şi inte!ectua!ă4iar acea$tă $uperioritate $tă !a baa unită%ii de ,rup şi de idei aminorită%ii dominante.

Aşadar4 c!a$a conducătoare (po!itică) $e di$tin,e de ma$e prin or,aniarea $a şi prin po$edarea de către indi#ii a ca!ită%i!or şicapacită%i!or deo$ebite. upă . o$ca4 ca!ită%i!e ce>i permitindi#idu!ui acce$u! !a e!ită n decur$u! i$toriei $>au $chimbat. ur$e!e puterii c!a$ei dominante !a nceput erau *or%a (#iteMia) mi!itară4 bo,ă%ia (pro$peritatea) şi cunoştin%e!e teo!o,ice4 de e!e *iind !e,atetrei forme ale aristocraţiei (mi!itară4 *inanciară şi bi$ericea$că).reptat n$ă tot mai mu!t $poreşte n$emnătatea capacită%i!or inte!ectua!e4 a $tudii!or4 a i$cu$in%ei de a conduce (,u#erna).

upă . o$ca4 pentru a>şi $u$%ine $uprema%ia4 minoritateadominantă ap!ică att metode !e,a!e4 ct şi metode arbitrare. C!a$e!e

conducătoare nu ,u#erneaă doar prin #io!en%ă şi manipu!are4 ci şi prin ideo!o,ie $au *ormu!ă po!itică aptă $ă con#in,ă popu!a%ia de!e,itimitatea mora!ă a domina%iei re$pecti#ei e!ite.

chimbarea $ocia!ă şi po!itică e$te ,enerată de con*!icte!edintre c!a$a conducătoare4 care urmăreşte $ă pă$tree puterea4 şi noi!e*or%e $ocia!e4 care $e $trăduie$c $ă !e ia !ocu!. e aceea4 pentru acore$punde cerin%e!or timpu!ui4 c!a$a po!itică are ne#oie de rennoire.n ace$t conte?t4 . o$ca numeşte trei modalităţi de reînnoire aclasei dominante şi anume moştenirea4 a!e,erea şi cooptarea.Acea$tă c!a$ă e$te $upu$ă $chimbări!or ,radua!e şi n de#o!tarea ei$e identi*ică două tendinţe. acă tendin%a ari$tocratică $e mani*e$tăn năuin%a c!a$ei po!itice de a de#eni moştenitoare de 3ure şi de facto4 tendin%a !ibera!ă $au democratică $e e?primă n rennoireac!a$ei po!itice cu cei mai capabi!i şi dinamici repreentan%i ai c!a$eicondu$e rennoite. n ceea ce pri#eşte cooptarea (inc!uderea

#o!untară a noi!or membri n c!a$a dominantă) ca moda!itate de271



reno#are a ace$tei c!a$e4 . o$ca $ub!inia că e$te o metodă uti!ă pentru orice comunitate ($ocietate).

Bdată ce conducerea che$tiuni!or pub!ice $e a*!ă n mini!e

minorită%i!or dominante (a e!ite!or)4 cu care conştient $au inconştient$e $ocoate maMoritatea condu$ă (ma$e!e)4 . o$ca pune !a ndoia!ătermenu! democra%ie. upă $ocio!o,u! ita!ian4 democra%ia !aAri$tote! era4 de *apt4 ari$tocratică pentru un număr mai mare demembri ai $ocietă%ii. A$tăi n$ă4 con$ideră e!4 democra%ia e$te uncamu*!aM a! puterii minoritare4 a! democra%iei p!utocratice. eci .o$ca con$idera democra%ia drept o utopie4 un miraM4 n ,oană dupăcare ma$e!e incompetente de#in un obiect de manipu!are din parteadema,o,i!or şi a$t*e! e!e (ma$e!e) croie$c ca!ea dictaturii n#arietă%i!e ei contemporane ($ocia!i$mu! şi *a$ci$mu!).

&uterea minorită%ii dominante4 a e!itei4 a$upra maMorită%iicondu$e4 a ma$e!or4 e$te !e,itimată4 adică ea $e n*ăptuieşte cuacordu! ma$e!or4 deoarece4 n ca contrar4 maMoritatea ar conduceminoritatea. Ace$t *enomen4 după $ocio!o,u! ita!ian4 poate *i e?p!icatdin două per$pecti#e. n primu! rnd4 minoritatea dominantă e$te o

minoritate or,aniată n compara%ie cu ma$e!e neor,aniate şi $e$priMină pe o $uperioritate inte!ectua!ă şi inte!ectua!ă. n a! doi!earnd4 e!ite!e po$edă anumite ca!ită%i care !e a$i,ură $uperioritateamateria!ă4 inte!ectua!ă şi mora!ă4 cea mai mare ca!itate *iind a#erea a*i bo,at n$eamnă a *i puternic6 a#erea creeaă puterea po!itică4 precum puterea po!itică creeaă a#erea.

&# Teo<ia =<6;6<ilo< 4ointe<e9ate a l6i A<t6< $entleJ Art+ur 4e#te6 (1870>1957)4 po!ito!o, american4 e$te unu!

din autori care a *o!o$it idei!e beha#iori$mu!ui n ştiin%a po!itică4$tudiind comportamentu! po!itic şi4 ndeo$ebi4 a! comportamentu!uide #otare şi a! acti#ită%ii ,rupuri!or de intere$. ocio!o,ia po!itică a po!ito!o,u!ui a a#ut o in*!uen%ă maMoră a$upra de#o!tării concep%ieide putere a !ui D, 9ruman4 &, Dal ş.a.

n !ucrarea $a capita!ă &roce$u! ,u#ernării $tudierea

pre$iuni!or $ocia!e (1908) e! a e#a!uat no%iuni!e de acti#itate4 de272



,rupuri intere$ate şi ,rupuri de pre$iune4 e?aminnd po!itica ca ointerac%iune a in$titu%ii!or şi ,rupuri!or $ocia!e. +nterac%iunea ace$toradin urmă $tau !a baa #ie%ii po!itice4 re$pin,nd orice ab$trac%iuni

etati$te. A. <ent!eI a $u$%inut nece$itatea in#e$ti,ăriicomportamentu!ui po!itic pe ca!e de$crierii interac%iunii dintre,rupuri!e $ocia!e. n ace$t $en$4 a $priMinit importan%a opera%ii!or demă$urare n ştiin%a po!itică1.

A. <ent!eI a $tudiat n deta!ii ,rupuri!e de intere$ n termenii$copuri!or4 or,aniării şi a *unc%ii!or ndep!inite n $ocietate. a baateoriei ,rupuri!or de intere$4 după autor4 $e a*!ă acti#itatea oameni!or determinată de intere$e!e !or. oar acti#itatea oameni!or4 n $copu!ob%inerii obiecti#e!or propu$e4 $e n*ăptuieşte nu !a ni#e!u! per$ona!4indi#idua!4 dar prin a$ocierea !or n ,rupuri n baa comunită%ii !or deintere$e. A$t*e!4 e! aMun,e !a conc!uia că proce$u! ,u#ernării4inc!u$i# şi a ce!ui po!itic4 e$te determinat de intere$e!e ,rupuri!or in*!uente4 care ade$ea nu coincid. upă A. <ent!eI4 toate*enomene!e ,u#ernării de $tat $unt *enomene!e ,rupuri!or care pre$eaă unu! a$upra a!tuia şi care e#iden%iaă ,rupuri noi şi

repreentan%i ai ,rupuri!or pentru medierea acorduri!or comune.rupuri!e de intere$ $e deo$ebe$c de partide!e po!itice4

*iindcă prime!e nu participă ca partide!e !a a!e,eri şi deci nu tind de a participa !a e?ercitarea puterii. arcina ace$tor ,rupuri con$tă mainti de toate n in*ormarea $ocietă%ii şi puterii de$pre nece$ită%i!e şi#iiuni!e ,rupuri!or $ocia!e4 uti!ind di#er$e moda!ită%i de ac%iune(con#in,erea4 ndrumarea4 con$u!tarea ş.a.).

Con*orm opiniei !ui A. <ent!eI4 toate in$titu%ii!e de $tat $unto parte a acti#ită%ii ,rupuri!or şi e?primă intere$e!e ace$tor ,rupuri.eo$ebiri!e n re,imuri!e po!itice preintă n $ine deo$ebiri n tipuri!ede acti#ită%i a!e ,rupuri!or. Admini$tra%ia americană4 n #iiunea po!ito!o,u!ui4 preintă un mare număr de ,rupuri şi $ub,rupuri4 care$e combină şi $e de$*ac n *unc%ie de $arcini!e pe care ace$tea !ereo!#ă. eoria po!ito!o,u!ui american a in*!uen%at a!te ,rupuri de

1 A $e #edea ic%ionaru! mari!or ,nditori po!itici4 p. 23>25.273



cercetare4 cum ar *i +coala de la Cicago4 care4 de a$emenea4 ancercat $ă de#o!te ana!ie obiecti#e n cmpu! po!itic american.

(# Ma e8e< : ?on5ato<6l 9o4iolo=iei ;oliti4e a 9e4# ** M!= 5eber (18;=>1920)4 economi$t4 i$toric şi $ocio!o,

po!itic ,erman4 care a ncercat $ă demon$tree că $ocio!o,ia e$teştiin%a cunoaşterii $ocietă%ii prin interpretarea şi n%e!e,erea$emni*ica%ii!or atribuite de cei!a!%i ac%iuni!or şi conduite!or umane4orientate şi raportate n ace$t $en$. ocio!o,ia Peberiană e$te numităşi $ocio!o,ie comprehen$i#ă4 deoarece nu #ieaă $en$u! obiecti#a! ac%iunii4 ci $en$u! ,ndirii. otodată4 e! a adu$ o contribu%ie#a!oroa$ă n de#o!tarea metodo!o,iei ştiin%e!or umani$te şi4 n$pecia!4 a ştiin%e!or po!itice.

Ceea ce dădea unitate $crieri!or !ui . Heber (Caue!e principa!e a!e pieririi ci#i!ia%iei antice4 189;6 'tica prote$tantă şi$piritu! capita!i$mu!ui4 19056 Cu pri#ire !a democra%ia bur,heă n/u$ia)4 190;6 e$pre une!e cate,orii a!e $ocio!o,iei n%e!epte419136 'conomie şi $ocietate4 19196 &o!itica4 o #oca%iei şi o

pro*e$ie4 1919 etc.) era preocuparea pentru re!a%ia reciprocă dintre*orma%iuni!e Muridice4 po!itice şi cu!tura!e4 pe de o parte4 şi acti#itateaeconomică4 pe de a!tă parte. odu! $ău de abordare a ace$tor prob!eme a du$ !a o $i$tematiare a mu!tor cate,orii a!e #ie%ii $ocia!eşi po!itice4 *iind4 de a$emenea4 imp!icat n mod acti# şi4 de$eoricontro#er$at4 n prob!eme!e po!itice a!e ermaniei Pi!he!miene. '! aoptat pentru mode!u! monarhiei con$titu%iona!e4 pentru că ace$tmode! e cea mai acceptabi!ă #ariantă din punctu! de #edere a!continuită%ii po!itice.

&entru . Heber4 *ondatoru! $ocio!o,iei po!itice a $ec. RR4democratiarea nu n$emna nici redi$tribuirea puterii n *a#oareama$e!or şi nici contro! a$upra $*erei po!itice din partea pub!icu!uiS$ocietă%ii. A$t*e! de idei erau i!uorii n $eco!u! ideo!o,ii!or contrare(a mar?i$mu!ui4 $indica!i$mu!ui4 bo!şe#i$mu!ui4 nai$mu!ui etc.).emocra%ia n$emna4 n primu! rnd4 un mod de $e!ectare a !ideri!or

prin $u*ra,iu! ,enera! care !e con*erea !e,itimitate4 şi4 n a! doi!ea27=



rnd4 o tran$*ormare a or,anu!ui !e,i$!ati# ntr>un *orum de di$cu%ie a po!iticii şi un mecani$m de e!iminare a !ideri!or care au pierdutncrederea. eci democra%ia nu e$te un $cop n $ine4 ci un miM!oc

pentru a>i ob!i,a pe to%i $ă re$pecte !e,i!e4 precum şi pentru atra,erea popu!a%iei !a treburi!e pub!ice a!e $tatu!ui. a *e!4 e! mai $ub!inia*aptu! că prob!ema principa!ă reidă n ,u#ernarea democratică a$ocietă%ii4 n re!a%ia reciprocă ntre !ider : $tat : ma$e.

Contribu%ia !ui n $ocio!o,ia po!itică reidă mai nti de toaten e?aminarea prob!emei birocra%iei n $ocietate 1. n !ucrarea $a*undamenta!ă 'conomie şi $ocietate (apărută po$tum n 1922) e! preintă prob!ematica birocra%iei ntr>un mod $i$temic4 $ub!iniind4 n$pecia!4 *aptu! că birocra%ia e$te cea mai ra%iona!ă *ormă de e?ercitarea puterii4 mai a!e$ n $tatu! care *unc%ioneaă pe principii de drept.&otri#it $ocio!o,u!ui ,erman4 e!ita birocratică a n!ocuit>o pe ceaari$tocratică. &uterea #o!untari$tă (baată pe capricii4 $entimente4 preMudecă%i a!e purtători!or ace$teia) şi4 prin urmare4 putereaimpre#iibi!ă4 e$te n!ocuită cu ,u#ernarea e?per%i!or care iau deciiioptima!e4 cu puterea baată pe norme şi proceduri impa$ibi!e4 pe o

di$cip!ină ri,idă Cu a!te cu#inte4 admini$tra%ia ira%iona!ă $en!ocuieşte cu una ra%iona!ă.

Cunoaşterea $ocio!o,ică !a . Heber $e baeaă pe un po$tu!at metodo!o,ic a! tipu!ui idea!. Ace$ta e$te un in$trumentconceptua! con$tituit de $ocio!o, pentru a cerceta proprietă%i!ee$en%ia!e a!e unui $au a!tui *enomen $ocia! in#e$ti,at. '! e$te un procedeu de recon$truc%ie ab$tractă a rea!ită%i!or empirice şi e$tein#e$tit cu #irtu%i de in$trument metodo!o,ic a! cunoaşterii$ocio!o,ice. eci concep%ia tipu!ui idea! nu re*!ectă ca atarerea!itatea empirică4 ci $e con$truieşte ntr>o $chemă teoretică şi maiapoi $e raporteaă cu rea!itatea empirică. Heber a $tudiat cu aMutoru!

1 ai mu!te deta!ii #ei Varari &. '!ita po!itică şi birocra%ia n $i$temu!re!a%ii!or de putere.n &uterea po!itică şi coeiunea $ocia!ă n /epub!ica o!do#a din per$pecti#a inte,răriieuropene S Coord. şt. A. /oşca. Chişinău4 20104 p. 99>1306 &uterea po!itică şi coeiunea $ocia!ăn /epub!ica o!do#a din per$pecti#a inte,rării europene. Chişinău42010 XonlineY. nhttpSSiie$p.a$m.mdSPp>contentSup!oad$S2011S01S++'&>A|on..t|.&o!|.| &.VA/UA/+. pd* (citat 13.05.2011).

275

http://iiesp.asm.md/wp-content/uploads/2011/01/IIESP-ASM_Mon.S.St_.Pol_._%20P.VARZARI.%20pdf









tipu!ui idea! birocra%ia4 capita!i$mu!4 bi$erica4 creştini$mu!4autoritateaSdomina%ia etc. A$t*e!4 prin $intea ab$tracti#ă4 a tipuri!or idea!e4 ,nditoru! ,erman e!aboreaă tipuri!e idea!e a!e $ocio!o,iei

economice4 re!i,ioa$e4 Muridice şi po!itice.Care e$te4 după . Heber4 tipu! idea! a! po!iticianu!ui4

$a#antu!ui[ '! ana!ieaă po!itica n două sensuri. n $en$u! !ar, a!cu#ntu!ui4 po!itica cuprinde toate tipuri!e de acti#itate a!econduceriiS ,u#ernării autonomă (po!itica #a!utară a bănci!or4 po!itica$indicate!or n timpu! ,re#e!or4 po!itica educa%iona!ă4 po!itica,u#ernării etc.). n $en$u! n,u$t a! cu#ntu!ui4 e$te #orba de$prein*!uen%a a$upra ,u#ernării unei a$ocia%ii po!itice (a $tatu!ui)4 iar nace$t ca po!itica n$eamnă tendin%a de a participa !a putere (ntre$tate4 n interioru! $tatu!ui ntre anumite ,rupuri $ocia!e etc.).ocio!o,u! ,erman $crie că a *ace (a te ocupa) de po!itică e po$ibi!att n ca!itate de po!itician de ocaie4 ct şi n ca!itate de po!iticiancnd acea$ta e$te au?i!iară $au principa!a pro*e$ie a !ui4 a po!iticianu!ui (ca!ită%i!e !ui principa!e $unt re$pon$abi!itate4 pa$iuneaşi aprecierea). &o!itica ca pro*e$ie (n ca!itate de pro*e$iune)4

precieaă e!4 e$te nece$ară pentru unii de a trăi pentru po!itică(aceştia tind pentru a>şi rea!ia un $cop) $au n contu! po!iticii(aceştia tind $ă *acă din po!itică un i#or con$tant de #enit).

ui . Heber i apar%ine o concep%ie diametra! opu$ăconcep%iei mar?i$te a$upra *enomenu!ui puterii po!itice. '! dăurmătoarea de*ini%ie puterii 44puterea e$te şan$a de a *ace $ă trium*en $nu! unei re!a%ii $ocia!e propria #oin%ă4 chiar n ciudarei$ten%e!or. Acea$tă de*ini%ie antreneaă trei consecinţe 1)rea!iarea puterii nece$ită preen%a a ce! pu%in două per$oane6 2) puterea nu e$te de e$en%ă ab$tractă4 ea e$te o practică $ocia!ă6 3)e?ercitarea puterii e$te o $ur$ă de comportament. &o!ito!o,u!american &obert Dal n$ă de*inea a$t*e! ace$t !ucru 44 # e?ercită o putere a$upra !ui n mă$ura n care ob%ine de !a o ac%iune pe careu!timu! nu ar *i e*ectuat>o a!t*e!. '?ercitarea puterii antreneaă decio anumită re$pon$abi!itate.

27;



acă abordarea marxistă *ace parte din cadru! teoriei,enera!e a domina%iei de c!a$ă şi a !uptei de c!a$ă4 n ace!aşi timp paradi,ma Peberiană $e a*!ă n $trn$ă !e,ătură cu teoria ,enera!ă a

domina%iei po!itice. omina%ia po!itică4 după . Heber4 e$te ombinare a două e!emente pe de o parte4 o !e,itimitate care i a$i,ură$tabi!itatea şi4 pe de a!tă parte4 o autoritate care i con*eră o *ormă. '! propune şi ana!ieaă tipo!o,ia domina%iei po!itice (*iind #orba detri!o,ia domina%iei puterii n $ocietatea umană domina%iatradi%iona!ă4 care predomina n trecut4 n $ocietatea tradi%iona!ă6domina%ia chari$matică şi domina%ia ra%iona!>!e,a!ă4 identi*icată cucea birocratică4 mode! care predomină n $ocietatea contemporană) şiro!u! cunoştin%e!or $pecia!e n $ocietatea indu$tria!ă. Acea$tăc!a$i*icare a domina%iei reie$e din po$ibi!e!e moti#e a!e $upunerii4iar domina%ia ca atare4 n opinia !ui . Heber4 e$te puterea baată pe#io!en%ă !e,itimă (u!timu! tip de domina%ie4 ra%iona!>!e,a!ă4 e$te puterea baată pe *or%a economică).

n !ucrări!e $a!e . Heber a debătut şi a!te prob!eme a!e$ocio!o,iei po!itice prob!ema interac%iunii dintre po!itică şi ştiin%ă

(po!itica nu are ce căuta n auditorii4 pentru că pro*e$oru! nu propunedirecti#e po!itice4 *erindu>$e4 n ace!aşi timp4 de a impune de !acatedră !uarea unei $au a!tei poi%ii)4 prob!ema tipo!o,iei re,imuri!or po!itice (ana!iată n baa tipuri!or de domina%ie)4 prob!ema *ormării$i$temu!ui po!itic ($ocio!o,u! ,erman cheamă !a *ormarea unui$i$tem po!itic nou după mode!u! democra%iei din "A4 n careaccentu! $e pune pe un par!ament puternic şi pe acti#itatea partide!or po!itice na%iona!e)4 ideea chari$mei (nece$ară $ocio!o,u!ui pentru a c!ari*ica caue!e $chimbări!or po!itice n $ocietate)4 prob!ema re!a%ii!or dintre putere şi proprietate şi a!te prob!emeimportante n $ocio!o,ia po!itică şi n a!te ştiin%e umani$te.

277



IDEEA EUROPEANĂ N ISTORIA GNDIRII POLITICE

!3n lo4 5e 4on4l67ii"

n *ina!u! ace$tor Note de curs #om $ub!inia că "niunea'uropeană4 ce! mai ,randio$ şi mai democratic proiect din i$toriamodernă a omenirii4 aşa cum e$te caracteriat de !ideriicontinentu!ui4 e$te n rea!itate şi opera mu!tor ,enera%ii de ,nditori po!itici. +deea de 'uropă unită4 care de$emneaă un $pa%iu ,eo,ra*ic4 po!itic şi $piritua! $peci*ic4 dateaă de cte#a mi!enii. Au *o$te!aborate di*erite proiecte pri#ind materia!iarea ace$tui concept deunitate europeană. a nceputuri4 idea!u! unită%ii europene a *o$tabordat din per$pecti#a ,ă$irii unei $o!u%ii pentru e#itareacon*!icte!or de ordin po!itic4 teritoria! şi economic4 di*erende ce aumăcinat na%iuni!e 'uropei ncă din antichitate.

+deea de unitate europeană4 *iind *oarte #eche4 a *o$tin*!uen%ată mai nti de cea de unitate antică. ec. V>+V .Jr. $unt

con$iderate apo,eu! ci#i!ia%iei e!enice4 #r$ta ei c!a$ică4 epocă ncare a n*!orit mode!u! in$titu%iona! şi cu!tura! in$pirat ,reci!or deAtena. P!to# a *o$t primu! ,nditor care a $u$%inut ideea păcii prinor,aniarea de con*edera%ii. n acea #reme4 con*edera%ia cetă%i!or ,receşti di$punea de in$titu%ii re!i,ioa$e şi po!itice comune4 *orumu!de $o!u%ionare a di*erende!or dintre cetă%i con$tituindu>! Consiliul #mfictionilor ! #mpict1on4 re,e a! Cetăţii #tenae".

n epoca romană4 datorită pre#a!ării porniri!or răboinice4 decucerire4 a *o$t pără$ită ideea de arbitraM4 romanii neconcepnd$o!u%ionarea n a!t mod dect prin răboi a di*erende!or dintre ei şi popoare!e con$iderate barbare. &a? romana : a$pira%ia /omei : a#ea n #edere uni*icarea ntre,ii 'urope4 dar $ub domina%ie romană.Ca şi +mperiu!4 P!ce! Ro"!#, era con$iderată un concept po!iticcaracteriat prin uni#er$a!itate şi a cărui #a!oare depăşea *rontiere!e propriu>i$e a!e $tatu!ui roman.

278



B a!tă ncercare de uni*icare europeană $e #a con$uma n'#u! ediu $ub autoritatea <i$ericii creştine. Vi$u! unită%ii !umiicreştine4 baat pe ideea uni#er$a!i$mu!ui creştin4 #a *i repede

$pu!berat de marea $chi$mă din 105=4 bi$erica creştină neputnd *idect un *actor $piritua!4 con*i$cat rapid de dimen$iunea po!itică. &nă!a acea dată $e mai reuşi$e o uniune par%ia!ă a 'uropei $ub $ceptru!!ui C!ro ce M!re (7=2S7=8>81=)4 re,e a! *ranci!or4 *ondatoru! Imperiului Carolingian. pa%iu! caro!in,ian pre*i,ureaă 'uropa şi pune bae!e primei uni*icări europene4 #iitoarea &epublicaCristiana a $ec. R++>R+V. /ea!iată pentru o $curtă perioadă $ub+mperiu! caro!in,ian4 unitatea po!itică a unei mari păr%i a 'uropei $e#a de$trăma odată cu "acea de la $erdun din 8=3 care a a#ut careu!tat mpăr%irea +mperiu!ui Dranc.

&rime!e doctrine re*eritoare !a nece$itatea unită%ii 'uropei auapărut de abia n '#u! ediu de miM!oc4 n condi%ii!e n care 'uropaera di#iată4 ace$tea e#o!und pnă !a teorii!e *edera!i$te. n p!anteoretic4 apar numeroa$e proiecte de or,aniare a păcii. "n prim proiect bine articu!at şi coerent n ace$t $en$ i apar%ine Muri$tu!ui

Pierre Dubois (1250>1320)4 proiect care pune pentru prima oară prob!ema raportu!ui ntre $u#eranitatea $tata!ă şi in$titu%ii!e$uprana%iona!e4 prob!emă>cheie a debateri!or u!terioare n acea$tămaterie. are!e poet şi ,nditor ita!ian D!#te Ai&+ieri 4 n eonarchia !1311>1313)4 preconia o $o!u%ie de tip *edera!i$t a'uropei4 o pace uni#er$a!ă prin $ubordonarea monarhi!or europeniunui conducător $uprem4 unei unice şi !e,itime autorită%i. upă maimu!te ncercări de re*acere a #echiu!ui +mperiu /oman4 ideea deunitate europeană reapare !a umanişti. Ce! care a *undamentatconceptu! de „'uropa” a *o$t Er!s"us di# Rotterd!" (1=5;>153;)4e! identi*icnd două căi po$ibi!e de rea!iare a unită%ii europene !aacea #reme 1) !upta pentru apărarea ci#i!ia%iei europene n *a%a perico!u!ui otoman6 2) to!eran%a ntre $tat şi ap!ecarea $pre concepte!ecreştine a!e *ericirii4 iubirii şi păcii.

&enaşterea şi Bmanismul 4 trecerea 'uropei !a timpuri!e

moderne4 şi pun amprenta şi a$upra per$pecti#e!or şi opinii!or 279



pri#ind moda!ită%i!e şi obiecti#e!e de rea!iare a uni*icării. acă 3e!# 4odi# $u$%ine n opere!e $a!e $u#eranitatea ab$o!ută a $tate!or ce nu pot *i reunite ntr>o $in,ură repub!ică4 Niccoo M!c+i!vei con$idera

că e?i$ten%a $tate!or $u#erane4 n con*!ict une!e cu a!te!e repreintă$ur$a #irtu%i!or mi!itare şi a apari%iei mari!or per$ona!ită%i4 unirea !or pro#ocnd decăderea (in#oca e?emp!u! +mperiu!ui /oman). ncondi%ii!e e?perien%e!or dramatice determinate de răboaie!ere!i,ioa$e şi de ri#a!ită%i!e inter$tata!e di$cu%ii!e a$upra #iitoru!ui'uropei $unt concentrate n cte#a proiecte $emni*icati#e. Dără e*ect practic4 e!e rămn idei de re*erin%ă pentru ini%iati#e!e u!terioare.A$t*e!4 n 1;52 ,nditoru! o!ande Hu&o Grotius preconieaă oa$ocia%ie interna%iona!ă a principii!or creştine4 iar ,ermanu! Gott$ried 5i+e" Leib#i* medita !a o #cademie =uropeană4 care $a ,rupee$a#an%ii continentu!ui şi $ă coordonee căutări!e pri#ind o !imbăuni#er$a!ă. '! propune4 de a$emenea4 ideea unui tribuna! cato!iceuropean.

ec. a! RV+++>!ea aduce o di#er$i*icare a puncte!or de #edere pri#ind po$ibi!ită%i!e4 moda!ită%i!e şi căi!e n*ăptuirii unită%ii

europene. acă 4e#<!"i# Co#st!#t rămne un precur$or a!*edera!işti!or moderni4 partian a! unei 'urope unite n di#er$itate4opu$ă na%iona!i$mu!ui4 3ere"6 4e#t+!" n a! $au &!an a! unei păciuni#er$a!e şi eterne (1789) proiecteaă reducerea şi $tabi!iarea*or%ei di*eritor na%iuni componente a!e $i$temu!ui european4 prine!iminarea tratate!or de a!ian%ă4 a acorduri!or comercia!e cu a#antaMeuni!atera!e4 a *or%e!or na#a!e n e?ce$4 prin de$*iin%area $i$temu!uico!onia!. '! propune ncheierea unui tratat ,enera! şi permanent.&entru punerea $a n ap!icare4 $ă $e con#oace un Congres =uropeanşi o Curte de 4ustiţie comună pentru re,!ementarea di*erende!or ntrena%iuni. A$tăi nu mai e?i$tă *rancei4 ,ermani4 $panio!i şi nicien,!ei4 nu e?i$tă dect europeni4 a*irma C+!res Mo#tes/uieu.

3)3 Rousse!u #edea o repub!ică europeană numai dacămonarhii şi #or abandona natura !or !acomă şi be!icoa$ă4 iar popoare!e $e #or emancipa şi ca urmare #or de#eni mai n%e!epte. a

rndu! $ău4 Vot!ire concepea unitatea continentu!ui ca *iind280



rea!iabi!ă de către Drederic a! ++>!ea4 re,e!e &ru$iei. nditoru! a$u$%inut că e!emente!e de ci#i!ia%ie comune con$tituie baa unită%iieuropene. n ace$t $en$4 e! a a*irmat că 'uropa era un *e! de

/epub!ică imen$ă4 mpăr%ită n mai mu!te $tate4 une!e monarhice4a!te!e mi?te4 a!te!e ari$tocratice4 a!te!e popu!are4 dar toate n $trn$ă!e,ătură une!e cu a!te!e4 toate a#nd ace!aşi *ond re!i,io$4 toate a#ndace!aşi principii de drept pub!ic şi po!itice4 necuno$cute n a!te păr%ia!e !umii. Aceeaşi idee a *o$t e?pu$ă şi de unu! din pioneriidreptu!ui interna%iona!4 de Muri$tu! e!#e%ian E""eric+ de V!tte (171=>17;7)4 care n -egea Naţiunilor $cria că 'uropa con$tituie un$i$tem po!itic4 un corp *ormat printr>o mu!titudine de re!a%ii şiintere$e şi că toate ace$tea *ac din $tate!e continentu!ui un *e! derepub!ică a!e cărei membre4 cu toate că $unt independente4 $untunite prin intermediu! intere$u!ui comun pentru a men%ine ordineaşi !ibertatea.

in aceeaşi perioadă printre partianii unită%ii putem aminti4de a$emenea4 pe Ed"u#d 4ur;e4 3o+!## Gott$ried vo# Herder 40riedric+ vo# Sc+ier 4 3o+!## 5o$&!#& vo# Goet+e4 3o+!##

Gottieb 0ic+te4 0riedric+ 5i+e" Sc+ei#& ş.a. Vom $peci*ican$ă n mod aparte proiectu! pentru pacea eternă a! !ui I""!#ue ant din 17954 a cărui in*!uen%ă a$upra preşedinte!ui americanEoodroQ Eilson #a *i con$iderabi!ă. &reconind $tabi!irea uneiocietă%i a a%iuni!or pe baa unui tat de rept interna%iona!*i!o$o*u! ,erman $chi%eaă o #eritabi!ă teorie paci*i$tă şiinterna%iona!i$tă. '! ncearcă4 pentru prima dată4 $tudierea ştiin%i*ică acaue!or răboiu!ui4 propunnd cerin%a con*ormită%ii con$titu%iona!e a$tate!or membre6 e! !ea,ă4 pentru prima oara4 democra%ia şiinterna%iona!i$mu!.

n $ec. a! R+R>!ea4 numit prin e?ce!en%ă epocaromanti$mu!ui4 dar cuno$cut şi ca perioada treirii na%iuni!or ”4 e$te preentă o #eritabi!ă e?a!tare a ideii europene. A$t*e!4 He#ri de S!i#t)Si"o# propunea n !ucrarea e$pre reor,aniarea $ocietă%iieuropene (181=) !e,area tuturor popoare!or europene printr>o

in$titu%ie po!itică prin in$tituirea unui "arlament =uropean. Conte!e281



aint>imon pub!ică chiar şi un p!an intitu!at tate!e "nite a!e'uropei4 anun%nd4 de *apt4 #iitoarea *ormu!ă a !ui 4ean %onnet . +deia$emănătoare au *o$t pro*e$ate şi de a!%i $ocia!işti ai timpu!ui care

$u$%ineau ideea unei =urope Internaţionaliste4 iar cei care auteoretiat ace$te idei au *o$t 1 M!r= şi 0r E#&es4 tot ei *iind şicreatorii comuni$mu!ui ştiin%i*ic. e *apt4 perioada de con#u!$iicare a urmat /e#o!u%iei *rancee a du$ !a apari%ia mai mu!tor proiectede inte,rare europeană4 une!e răma$e !a $tadiu ideatic4 a!te!e aMun,nd!a nişte rea!iări e*emere. e a!t*e!4 ace$t curent de opinie4 de unitateeuropeană4 era promo#at şi de mari per$ona!ită%i a!e epocii re$pecti#edin $pa%iu! romZne$c4 cum ar *i Nico!e 4,cescu4 Io# G+ic!4 Du"itru 4r,ti!#u4 C A Rosetti 4 A C Goescu)Ar!pi! ş.a.

e *apt4 $ec. R+R e$te perioada unor propuneri *edera!i$te.a Congresul "acifist de !a &ari$ din 18=94 cuno$cutu! $criitor *rance Victor Hu&o (1802>1885)4 care $e pronun%a pentru tate!e"nite a!e 'uropei $au /epub!ica *edera!ă europeană4 ro$teştece!ebre!e cu#inte Va #eni iua cnd arme!e #or cădea din mini şi bombe!e tunuri!or #or *i n!ocuite cu cu#ntu! şi cu dreptu! de #ot

uni#er$a! a! popoare!or ...6 #a #eni o i cnd tunuri!e nu $e #or mai#edea dect prin muee4 şi !umea $e #a mira că a *o$t #reodată cu putin%ă -i #a #eni iua cnd #om #edea două ,rupări uriaşe tate!e"nite a!e 'uropei şi tate!e "nite a!e Americii4 dndu>şi mna prietenea$că pe$te ocean.... n 18784 Muri$tu! e!#e%ian 3o+!## 1!sp!r 4u#ts+c+i a#an$eaă ideea unei con*edera%ii a $tate!or europene4 condu$ă de un Consiliu federal cuprinnd de!e,a%i aituturor $tate!or europene şi un (enat 4 n$umnd de!e,a%ii par!amentare din partea $tate!or membre a!e con*edera%iei. B inten$ădebatere $e de$*ăşoară şi n opinia pub!ică inte!ectua!ă din /u$ia pri#ind raporturi!e ace$teia cu 'uropa4 !ocu! şi ro!u! ei n p!ancontinenta! şi ,!oba!4 n care $e con*runta doua concep%ii cea aoccidentaliştilor şi cea a slavofililor .

ec. RR e$te #eacu! n care ideea de unitate europeană #ade#eni rea!itate. iciunu! din e#enimente!e de !a nceputu! !ui nu

pre#e$tea po$ibi!itatea unei 'urope unite. otuşi prima Mumătate a282



ace$tui $eco! a *o$t marcată tocmai de eşecu! democra%ii!or europenede a re$tabi!i o pace durabi!ă pe continent. Caue!e ce!ui de>a! oi!ea/ăboi ondia! şi au n e$en%ă ori,inea n mă$uri!e !uate de către

mari!e puteri de a>! pre#eni. Dactorii care au du$ n ce!e din urmă !an*ăptuirea ideii de unitate europeană au *o$t ,!oba!iarea şi ne#oiade $ecuritate.

Artianii prime!or proiecte de uni*icare după 19=5 au *o$t Robert Sc+u"!#4 1o#r!d Ade#!uer 4 Acide De G!speri 4 P!u) He#ri Sp!!; 4 5i#sto# C+urc+i şi 3e!# Mo##et 4 $u*!etu! creatora! 'uropei. atorită acti#ită%ii !or şi a!tora ca ei4 n 19=9 $e #or n*iin%a două organisme ce #or marca #iitoru! po!itic şi economic a!'uropei Br,ania%ia At!anticu!ui de ord ( N#9') şi Con$i!iu!'uropei4 iar din 1950 ncepe practic con$truc%ia "niunii 'uropene4odată cu dec!ara%ia *ăcută !a 9 mai de către Robert Sc+u"!#4mini$tru! de e?terne a! Dran%ei4 n care e?p!ica moti#e!e şi dorin%a dea trăi mpreună n 'uropa oi ntindem mna inamici!or de ieri4 nu pentru iertare4 ci pentru a con$trui mpreună 'uropa de mine.

A$t*e!4 ideea de o 'uropă unită e$te preentă n i$toria

,ndirii po!itice uni#er$a!e prin di#er$e idei4 concepte şi abordări4 ncare $ecuritatea şi bună$tarea $ocia!ă $>au pă$trat de>a !un,u!timpu!ui pnă n iua de ai ca principa!e!e *or%e motrice a!e inte,răriieuropene.

283



$I$LIOGRA+IE SELECTIVĂ

Andrei%ă .>. radi%ii a!e ,ndirii po!itico>MuridiceromZneşti. <ucureşti4 1993.

x`k€ z k`fg „fk. w 5>` `.yfgzj4 1997.

ljgx ..4 ‡zxg w..4 yj`„Žx q.w. vf`k`fgƒ x. w 3>ƒ z„. yfgzj4 199=.

<ourdin .4 ui$!ain .4 acopin &. 100 teme de cu!tură

,enera!ă din i$toria ,ndirii. <ucureşti4 2010.<raun$tein>i!#e$tre D!.4 DranLoi$>&epin . ari!e doctrine.

<ucureşti4 1997.

<răde$cu D. octrine po!itice. Di!o$o*ie po!itică şi $ocia!ă.Vo!.2. <ucureşti4 2000.

Carpin$chi A. e$chidere şi $en$ n ,ndirea po!itică. +aşi4

1995.Ciupercă +. +$toria 'uropei şi a ideii de 'uropa (uport de

cur$). +aşi4 2007.

ChZte!et Dr.4 &i$ier Q#. Concep%ii!e po!itice a!e $ec. RR.<ucureşti4 199=.

Co!a$ . ic%ionar de ,ndire po!itică. <ucureşti4 2010.

jx„Žz . . vf` k`fgƒ x.kjfffgj ljjxj `j (jx`xf`‰ : zj `z`‰R+R z.). yfgzj4 2001.

ic%ionar de $crieri po!itice *undamenta!e S Coord. . -te*an>ca!at. <ucureşti4 2000.

ic%ionar de po!itică S Coord. de +. cean. <ucureşti4 2001.

28=



ic%ionaru! mari!or ,nditori po!itici S Coord. /. <ehePPicN şi &h. reen. <ucureşti4 2002.

'ncic!opedia <!acNPe!! a ,ndirii po!itice S Coord. . i!!er.<ucureşti4 2000.

Dundamente!e ,ndirii po!itice moderne (Anto!o,iecomentată) S Coord. A.>&. +!ie$cu4 '.>. ocaciu. +aşi4 1999.

rama . endin%e!e e#o!u%iei doctrine!or Muridice no!do#a (177=>1859). <ucureşti4 2000.

uc V. in i$toria ,ndirii po!itice romZneşti (n o!do#a).

Chişinău4 1997.vf` k`fgƒ jzz„ƒ x S … s

. w.Œ. ffxj. yfgzj4 2000.

vf` k`fgƒ jzz„ƒ x S … s . q.†. ‡f`j. yfgzj4 2000.

unteanu -t. /epere n i$toria *i!o$o*iei dreptu!ui. <ucureşti4

2009.ykk –. …k`fg x (j`g zzx).

yfgzj4 2007.

aI B. +$toria idei!or po!itice. +aşi4 2008.

&i$ier Q#. +$toria idei!or po!itice. imişoara4 2000.

…k`k€. †xgkfg fkzj‰. Sqsj . ff`jz`k‰ —.v. z‰xz. yfgzj4 1993.

/bca '.4 Uaharia V.4 ăr,ineanu V. +$toria doctrine!or po!itice şi de drept. Chişinău4 2005.

tanciu,e!u -t. +$toria idei!or po!itice. &. +. <ucureşti4 2002XonlineY. n httpSS*i!o$o*iepo!itica.*i!e$.Pordpre$$.comS2008S03S$te*an>$tanciu,e!u>idei>po!itice>1.pd* (citat 23.01.2011).

285



tanciu,e!u -t. +$toria idei!or po!itice. &. ++. <ucureşti4 2002XonlineY. n httpSS*i!o$o*iepo!itica.*i!e$.Pordpre$$.comS2008S03S$te*an>$tanciu,e!u>idei>po!itice>2.pd* (citat 23.01.2011).

trah . +$toria ,ndirii po!itice. in antichitate pnă n $ec.RV+++ (&re!e,eri). Chişinău4 199;.

trah . +$toria ,ndirii po!itice. in $ec. RV+++ pnă !aapari%ia ştiin%e!or po!itice contemporane (&re!e,eri). Chişinău4 1999.

troe C.4 Cu!ic. . omente din i$toria *i!o$o*iei dreptu!ui.<ucureşti4 199=.

ămaş . ic%ionar po!itic. +n$titu%ii!e democra%iei şi cu!turaci#ică S 'd>a a 2>a. <ucureşti4 199;.

rou$$on /. +$toria ,ndirii !ibere. e !a ori,ini pnă n 1789.<ucureşti4 1997.

28;



Pantelimon VARZARI

ISTORIA GNDIRII POLITICE! Note de curs"

Dormatu! A5. Co!i de tipar 18. Co!i editoria!e 184;. iraMu! 100 e?.'uropre$$ /4 2011

mun. Chişinău4$tr. . ătăre%u4 32

te!S*a? S373 22S 755902

287

Istoria GP Varzari

Documents

Transcript of Istoria GP Varzari