GP 121-2013

GHID DE PROIECTARE �I EXECU�IE

PRIVIND PROTEC�IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII,

indicativ GP 121 - 2013

PARTEA I - PROIECTAREA �I EXECU�IA PROTEC�IEI ÎMPOTRIVA

COROZIUNII A CONSTRUC�IILOR DIN O�EL, indicativ GP 121/1 -2013

CUPRINS

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiect �i domeniu de aplicare 1.2. Terminologie

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

3. CONDI�II GENERALE DE PROIECTARE �I CERIN�E DE BAZ� PRIVINDALC�TUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUC�II DIN O�EL PENTRUASIGURAREA PROTEC�IEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII

3.1. Principii �i criterii privind concep�ia �i proiectarea, pentru protec�ia împotriva coroziunii a construc�iilor din o�el

3.2. Condi�ii de proiectare pentru protec�ia împotriva coroziunii 3.3. Desf��urarea procesului de proiectare pentru protec�ia împotriva coroziunii

4. CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� PENTRU STRATUL SUPORT �IPENTRU SISTEMELE DE PROTEC�IE ANTICOROZIV� 4.1 Cerin�e specifice 4.2. Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport 4.3. Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�

5. SISTEME DE PROTEC�IE ANTICOROZIV� A CONSTRUC�IILOR DIN O�EL 5.1. Condi�ii generale 5.2. Alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv� 5.3. Sisteme de protec�ie anticoroziv� pentru diferite clase de corozivitate

6. EXECUTAREA LUCR�RILOR DE PROTEC�IE ANTICOROZIV�

6.1. Condi�ii generale 6.2. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

6.2.1. Preg�tirea suprafe�ei (suportului) 6.2.2. Preg�tirea produselor de protec�ie 6.2.3. Aplicarea produselor de protec�ie

6.3. Verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� 6.3.1. Generalit��i 6.3.2. Recep�ia produselor de protec�ie 6.3.3. P�strarea �i depozitarea produselor de protec�ie 6.3.4. Asigurarea condi�iilor prealabile pentru punerea în oper� 6.3.5. Verific�ri înaintea aplic�rii acoperirilor protectoare 6.3.6. Verific�ri în timpul aplic�rii acoperirilor protectoare 6.3.7. Verific�ri dup� aplicarea acoperirilor protectoare

7. M�SURI PRIVIND PROTEC�IA �I IGIENA MUNCII

8. M�SURI PRIVIND AP�RAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

ANEXA 1 - REFERIN�E LEGISLATIVE �I TEHNICE

ANEXA 2 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTEC�IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII CARE TREBUIE CUPRINSE ÎN PROIECT

4

LIST� TABELE

Nr. crt. Num�r tabel Denumire tabel 1 Tabel 2.1 Exemple de medii corespunz�toare claselor de corozivitate 2 Tabel 3.1 Distan�a minim� între profile3 Tabel 3.2 Grosimea minim� a sec�iunii elementelor de rezisten��

4 Tabel 4.1 Cerin�e specifice pentru stratul suport �i sistemele de protec�ie anticoroziv�

5 Tabel 4.2 Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport

6 Tabel 4.3 Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu imperfec�iuni

7 Tabel 4.4 Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�

8 Tabel 5.1 Alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv�

9 Tabel 5.2 Sisteme de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2

10 Tabel 5.3 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C2

11 Tabel 5.4 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C2



14 Tabel 5.7 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C3



17 Tabel 5.10 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (o�el zincat la cald)

18 Tabel 5.11 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (o�el metalizat)

19 Tabel 5.12 Sisteme de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

20 Tabel 5.13 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

21 Tabel 5.14 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (o�el zincat la cald)

22 Tabel 5.15 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (o�el metalizat)

23 Tabel 5.16 Sisteme de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

24 Tabel 5.17 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

25 Tabel 5.18 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (o�el zincat la cald)

26 Tabel 5.19 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (o�el metalizat)

5

1. PREVEDERI GENERALE

1. 1. Obiect �i domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid are ca obiect detalierea principiilor, criteriilor �i condi�iilor privind m�surile de protec�ie împotriva coroziunii pentru construc�iile supraterane din o�el, noi �i existente, precum �i condi�iile de executare a lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a acestora.

Prevederile specifice din prezentul ghid se aplic�, în fazele de proiectare �i execu�ie, astfel încât s� r�spund� cerin�elor fundamentale aplicabile construc�iilor.

1.1.2. Protec�ia împotriva coroziunii a elementelor/construc�iilor supraterane din o�el se realizeaz�, în etapa de proiectare, în func�ie de clasa de corozivitate a mediului preconizat, astfel:

a) prin concep�ia de ansamblu �i de detaliu �i prin alegerea materialelor adecvate;b) prin prevederea de m�suri constructive �i de condi�ii pentru modul de executare

a lucr�rilor;c) prin prevederea unor sisteme de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafa�a

elementelor, sisteme adecvate naturii �i clasei de corozivitate a mediului.

1.1.3. Ghidul nu se refer� la: a) construc�iile/elementele din o�el îngropate în teren;b) construc�iile/elementele din o�el imersate par�ial sau total în solu�ii sau lichide

agresive;c) construc�iile/elementele din o�el inoxidabil;d) construc�iile/elementele speciale (turnuri, piloni, co�uri, silozuri, rezervoare, c�i de

rulare, conducte etc.).

1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protec�ie împotriva coroziunii a construc�iilor din o�el, cum sunt: protec�ia electrochimic� (catodic�, anodic�), inhibitori de coroziune �.a.

1.1.5. Prevederile prezentului ghid se adreseaz� investitorilor, proiectan�ilor, executan�ilor de lucr�ri, proprietarilor/utilizatorilor de lucr�ri de construc�ii din o�el precum �i organismelor de verificare �i control (verificarea �i/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul �i/sau expertizarea lucr�rilor).

�

1.2. Terminologie

În prezentul ghid sunt utiliza�i urm�torii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu ce ac�ioneaz� distructiv asupra construc�iei sau a diverselor salep�r�i componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construc�ie;

- acoperire metalic�: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiuetc.), aplicat (e) pe suprafa�a elementelor din o�el;

- acoperire organic�: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele,alc�tuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafa�a elementelor din o�el;

6

- clas� de corozivitate: caracteristic� tehnic� m�surabil� a intensit��ii ac�iunii mediului agresivasupra materialului de construc�ie;

- coroziune: interac�iune fizico-chimic� între un material / produs (de construc�ie) �i mediul s�uînconjur�tor, care conduce la modificarea propriet��ilor materialului �i adeseori la degradarea unor caracteristici �i/sau func�ional� a acestuia, a mediului înconjur�tor sau a sistemului constituit din cei doi factori;

Not� : Aceast� interac�iune este în general de natur� electrochimic�.

- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziunedat;

- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem decoroziune dat;

- degradare datorat� coroziunii: efect al coroziunii considerat d�un�tor pentru utiliz�rilematerialului de construc�ie, mediul sau sistemul pe care ace�ti doi factori îl formeaz�;

- durabilitatea protec�iei: durata de via�� estimat� a unui sistem de protec�ie anticoroziv� aplicatpe suprafa�a din o�el pân� la prima lucrare de refacere complet� a protec�iei;

Not�: Durata de via�� estimat� nu constituie o durat� de garan�ie.

- durata de men�inere a umidit��ii pe suprafa��: interval de timp în care o suprafa�� metalic�este acoperit� cu o pelicul� adsorbit� �i/sau un lichid electrolitic, capabil s� provoace coroziunea atmosferic�;

- mediu agresiv: mediu care con�ine unul sau mai mul�i agen�i agresivi (corozivi);

- protec�ie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât s� diminuezedegrad�rile datorate coroziunii;

- rezisten�a la coroziune: capacitatea unui material de construc�ie (o�el) de a rezista la coroziuneîntr-un sistem de coroziune dat;

- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale �i diferite elemente alemediului care pot influen�a coroziunea;

Not�: Elemente ale mediului pot fi considerate: acoperirile, straturile superficiale etc.

- sistem de protec�ie anticoroziv�: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafa�� suport, pentru arealiza protec�ia acesteia împotriva coroziunii;

- tipul atmosferei: no�iune care caracterizeaz� atmosfera pe baza criteriilor de clasificarecorespunz�toare, altele decât corozivitatea (rural�, urban�, industrial�, marin�) sau factori op�ionali complementari (chimici etc.);

- vitez� de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construc�ie (o�el) raportat launitatea de timp.

Not�: Expresia utilizat� pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat �i de tipul acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimat� prin cre�terea adâncimii coroziunii raportat� la unitatea de timp, prin masa de metal transformat� în produ�i de coroziune raportat� la unitatea de suprafa�� i unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate varia în timp �i poate s� nu fie acela�i în toate punctele suprafe�ei care se corodeaz�. De aceea, referirile la viteza de coroziune trebuie s� fie înso�ite de informa�ii despre tipul, dependen�a de timp �i localizarea efectului coroziunii.

7

2. CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE

2.1. În concordan�� cu SR EN ISO 12944-2 �i SR EN ISO 9223, mediile agresive care ac�ioneaz� asupra construc�iilor din o�el supraterane �i a elementelor lor componente se clasific� în �ase clase de corozivitate atmosferic�:

C1 - foarte slab�; C2 - slab�; C3 - medie; C4 - ridicat�; C5-I - foarte ridicat� (industrial�); C5-M - foarte ridicat� (marin�).

În tabelul 2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunz�toare claselor de corozivitate.

Tabelul nr. 2.1 Exemple de medii corespunz�toare claselor de corozivitate

Clas� de corozivitate

Exemple de medii tipice (caracter informativ)

Exterior Interior

C1

foarte slab� -

Cl�diri înc�lzite cu atmosfer� curat�, de exemplu, birouri, magazine, �coli, hoteluri.

C2

slab� Atmosfere cu nivel sc�zut de poluare, mai ales zone rurale.

Cl�diri neînc�lzite unde poate s� apar� condens, de exemplu, depozite, s�li de sport.

C3

medie

Atmosfere urbane �i industriale, poluare moderat� cu SO2. Zone de coast� cu salinitate sc�zut�.

Camere de produc�ie cu umiditate ridicat� �i anumit� poluare a aerului, de exemplu instala�ii de prelucrare a alimentelor, sp�l�torii, fabrici de bere, fabrici de produse lactate.

C4

ridicat� Zone industriale �i zone de coast� cu salinitate moderat�.

Industria chimic�, piscine, nave de coast� �i �antiere navale.

C5-I

foarte ridicat� (industrial�)

Zone industriale cu umiditate ridicat� �i atmosfer� agresiv�.

Cl�diri sau zone cu condensare aproape permanent� �i cu grad ridicat de poluare.

C5-M

foarte ridicat� (marin�)

Zone de coast� �i litorale, zone cu grad ridicat de salinitate.


8

2.2. Clasificarea corozivit��ii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 �i SR EN ISO 12944-2, prin dou� metode de determinare:

a) clasificare bazat� pe m�surarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO9226);

b) clasificare în func�ie de caracteristicile mediului înconjur�tor (durata de men�inere aumidit��ii �i gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).

Valorile de referin�� ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas� sunt prev�zute în SR EN ISO 9224.

2.3. Stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care se va amplasa o construc�ie nou� se face de c�tre proiectant, pe baza analizei mediului exterior �i a datelor furnizate de proiectantul de specialitate privind existen�a, natura �i concentra�ia agen�ilor agresivi care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediu interior.

2.4. Pentru stabilirea clasei de corozivitate a mediului în care este amplasat� o construc�ie aflat� în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative �i cantitative privind agen�ii agresivi (noxe) �i ale umidit��ii relative a aerului, atât pentru interior, cât �i pentru exterior, efectuate de un operator economic de specialitate în domeniu.

2.5. În medii cu clasa de corozivitate mai mare de C5, se vor prevedea m�suri pentru reducerea corozivit��ii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabrica�ie sau, în caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz în parte.

3. CONDI�II GENERALE DE PROIECTARE �I CERIN�E DE BAZ� PRIVINDALC�TUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUC�II DIN O�EL PENTRUASIGURAREA PROTEC�IEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII

3.1. Principii �i criterii, privind concep�ia �i proiectarea, pentru protec�ia împotriva coroziunii a construc�iilor din o�el

3.1.1. La conceperea �i proiectarea construc�iilor din o�el, se vor avea în vedere urm�toarele principii, pentru asigurarea durabilit��ii acestor construc�ii prin m�suri de protec�ie împotriva coroziunii:

a) m�surile de protec�ie împotriva coroziunii se refer� la ansamblul de ac�iuni întreprinseîncepând de la conceperea �i alc�tuirea elementelor construc�iei �i continuate pe parcursul execut�rii �i exploat�rii acesteia. Aceste m�suri se refer�, în principal, la :

i) conceperea, alc�tuirea �i proiectarea elementelor/construc�iei, cu luarea în considerare aac�iunii corozive a mediului asupra acesteia;

ii) evitarea riscului de coroziune prin pile galvanice (pile de coroziune) datorit�contactulului materialelor de natur� diferit� la alc�tuirea constructiv� (o�el carbon �i o�elinoxidabil, aluminiu, cupru �.a.), inclusiv la elementele de îmbinare (�uruburi, �aibe,bol�uri �.a.);

iii) prevederea sistemelor adecvate de protec�ie anticoroziv�;iv) asigurarea execut�rii corespunz�toare a lucr�rilor de protec�ie, astfel încât s� nu fie

favorizat� ini�ierea ac�iunii corozive;v) între�inerea/mentenan�a sistemelor de protec�ie anticoroziv� pe durata exploat�rii

construc�iei;vi) evitarea accentu�rii condi�iilor de mediu agresiv pe durata exploat�rii, în special prin

9

asigurarea func�ionalit��ii tuturor elementelor construc�iei (hidroizola�ie, ventila�ii, instala�ii �.a.).

b) m�surile de protec�ie împotriva coroziunii se stabilesc prin proiect, pentru toate aspectelear�tate, cu un grad de detaliere diferen�iat, determinat de clasa de corozivitate a mediului �i de sensibilitatea la coroziune a elementelor/construc�iei. M�surile adoptate trebuie s� asigure o protec�ie uniform� pentru toate zonele elementelor sau construc�iei.

În anexa 2 sunt prezentate prevederile specifice minime, referitoare la executarea lucr�rilor, care trebuie s� fie cuprinse în proiect.

c) m�surile de protec�ie împotriva coroziunii sunt indisolubil legate de concep�ia �i alc�tuireaelementelor �i a construc�iei în ansamblu, pentru fiecare proiect, �i, în consecin��, acestea trebuie s� fie adoptate �i rezolvate concomitent �i având în vedere interdependen�a dintre ele.

d) concep�ia �i detalierea m�surilor de protec�ie împotriva coroziunii trebuie s� ia în consideraretoate aspectele, pân� la detaliu, atât pe cele legate de manipulare, depozitare �i transport, de executare a lucr�rilor (spre exemplu pentru unele zone ale sudurilor la montare la pozi�ie), cât �i pe cele legate de între�inere/mentenan��.

e) solu�iile adoptate pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� trebuie s� respecte prevederilelegale privind:

- rezisten�a la foc (dac� este cazul);- reac�ia la foc;- emisia de substan�e periculoase.

f) eventualele cereri de înlocuire/modificare, la executarea lucr�rilor, a unor elementeconstructive, produse sau tehnologii utilizate, trebuie s� fie analizate �i sub aspectul implica�iilor �i eventualelor modific�ri privind m�surile de protec�ie împotriva coroziunii. Acestea trebuie s� fie stabilite de c�tre proiectant, prin aplicarea principiilor de mai sus la situa�ia nou creat�, dup� caz.

3.1.2. Principalele criterii pentru stabilirea �i alegerea sistemelor de protec�ie anticoroziv� sunt urm�toarele :

a) corelarea între caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protec�ieanticoroziv� �i clasa de corozivitate preconizat�;

b) asigurarea protec�iei pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru oaceea�i clas� de corozivitate;

c) durabilitatea sistemelor �i produselor de protec�ie anticoroziv� utilizate;d) simplitatea verific�rii calit��ii acestora la executare �i a performan�elor în timp;e) raportul eficacitate/complexitate;f) accesibilitatea pentru executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� �i

monitorizarea comport�rii in situ;g) raportul între executarea în atelier �i pe �antier (la montare), în special sub aspectul

asigur�rii calit��ii;h) raportul eficacitate/cost total;i) raportul cost ini�ial/cost mentenan��.

3.1.3 Prin proiect se vor prevedea urm�toarele condi�ii privind verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie împotriva coroziunii:

a) în cazurile în care mediul în care se prevede a fi exploatate elementele/structurametalic� protejat� este încadrat în clasele de corozivitate C4-C5, nivelul verific�rii laexecutarea lucr�rilor de protec�ie va fi IL1 (a se vedea SR EN 1990, anexa B);

b) preg�tirea suprafe�elor în vederea aplic�rii protec�iei �i verificarea acesteia înintervalul de maximum 3 ore înainte de efectuarea lucr�rilor de aplicare a sistemuluide protec�ie anticoroziv� pe aceste suprafe�e;

10

c) precizarea num�rului �i dimensiunilor suprafe�elor etalon pe care se vor aplicasistemele de protec�ie anticoroziv�.

3.1.4. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la reglement�rile tehnice aplicabile în vigoare �i la standarde, ale c�ror prevederi trebuie s� fie respectate la executarea lucr�rilor. În cazurile unorlucr�ri de protec�ie sau opera�iuni care nu sunt prev�zute în reglement�ri tehnice sau standarde,proiectantul va prevede în caietul de sarcini, toate detaliile �i condi�iile pentru efectuarea acestora.

3.2. Condi�ii de proiectare pentru protec�ia împotriva coroziunii

3.2.1. Principalele condi�ii �i cerin�e de baz� ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru protec�ia împotriva coroziunii, se refer� la :

a) alegerea materialelor pentru elementele de construc�ie;b) alc�tuirea constructiv�;c) prevederea, dup� caz, a condi�iilor privind zonele de ridicare pentru manipulare,precum �i pentru transport �i depozitare;d) accesibilitatea pentru executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� �i monitorizareacomport�rii in situ;e) alegerea sistemelor de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafa�a elementelor dino�el.

Aplicarea lor se face având în vedere principiile �i criteriile ar�tate la pct. 3.1.1 �i 3.1.2.

3.2.2. Alegerea materialelor constitutive ale elementelor/construc�iilor se refer� atât la evitarea form�rii pilelor de coroziune la contactul unor materiale diferite din alc�tuirea acestora, cât �i la corelarea dintre clasa de corozivitate a mediului �i categoriile de o�el, caracterizate prin rezisten�a la coroziune, din care sunt constituite elementele de construc�ie �i elementele de asamblare (�uruburi �i piuli�e, �aibe, nituri, electrozi pentru sudur� �.a.). Având în vedere criteriile men�ionate la pct. 3.1.2, alegerea materialelor componente trebuie s� constituie o baz� pentru prevenirea coroziunii, care r�spunde îndeosebi criteriilor a) - c); h); i).

3.2.3. Condi�iile privind alc�tuirea constructiv� au în vedere urm�toarele: a) forma (deschis� sau chesonat�) �i pozi�ia relativ� a elementelor componente însec�iuni;b) grosimea în sec�iune �i m�rimea suprafe�ei perimetrale (expus�);c) îmbin�rile �i zonele de rezemare;d) vecin�tatea cu elemente din alte materiale.

3.2.4. Forma �i pozi�ia relativ� a elementelor componente în sec�iuni, trebuie s� fie astfel prev�zute încât s� nu favorizeze ini�ierea �i dezvoltarea coroziunii. Principalele condi�ii în acest sens, se refer� la (detalii �i exemplific�ri în SR EN ISO 12944-3, anexa D):

a) evitarea posibilit��ii de acumulare a apei/condensului �i a materialelor pulverulentedin aer;

b) prevederea g�urilor de ventilare la profilele chesonate care nu permit accesul lainterior (�evi, sec�iuni închise prin sudur� �.a.). G�urile de ventilare vor fi suficientde mari (diametrul minim 10 mm) �i astfel amplasate încât s� asigure circula�iapermanent� a aerului, f�r� a permite intrarea direct� a apei (a se vedea �i pct.3.3.3.a);

c) evitarea detaliilor de îmbinare care creaz� intersti�ii în care se pot acumulaap�/condens �i pulberi din aer;

11

d) limitarea distan�ei minime dintre profilele care alc�tuiesc o sec�iune compus�,precizat� în tabelul nr. 3.1.

Tabelul nr. 3.1Distan�a minim� între profile

În�l�imea suprapus� minim�, h

(mm)

Distan�a minim� între

profile, a (mm)

Ilustrare exemplificativ� ( se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa C)

� 100 50

100...700 0,42h + 8

> 700 300

În cazurile în care din calculele de rezisten�� rezult� c� nu se poate respecta aceast� condi�ie, se vor lua m�suri adecvate, �inând seama de inaccesibilitatea spa�iilor dintre profile �i de clasa de corozivitate a mediului. În principal, prin solu�iile adoptate trebuie ca elementele astfel alc�tuite s� fie preuzinate �i protec�ia împotriva coroziunii s� fie aplicat� în uzin�, urmând ca îmbin�rile prev�zute pentru montare, pe �antier, s� fie astfel alese încât s� nu degradeze protec�ia deja realizat�. e) prevederea spa�iului necesar pentru preg�tirea suprafe�ei �i aplicarea sistemului de

protec�ie, în zonele de intersec�ie a elementelor componente, în special larigidiz�ri, prin decup�ri având raza de minimum 50 mm;

f) asigurarea spa�iului necesar pentru preg�tirea suprafe�ei �i aplicarea sistemului deprotec�ie la g�urile prev�zute în elementele componente, prin prevederea realiz�riilor cu o raz� de minimum 50 mm, cu observa�ia c� pentru pl�ci mai groase de 10mm, raza trebuie s� fie corelat�, în acela�i scop, cu grosimea pl�cilor;

g) condi�ii prev�zute explicit în proiect privind preg�tirea suprafe�ei sudurilor, amarginilor �i a zonelor cu imperfec�iuni, precum �i a muchiilor (a se vedea SR ENISO 8501-3).

3.2.5. Grosimea în sec�iune �i m�rimea suprafe�ei perimetrale (expus�) a elementelor care alc�tuiesc structura de rezisten�� a construc�iei, inclusiv a celor care asigur� contravântuirea, sunt caracteristici ale sec�iunilor elementelor, care rezult� din dimensionarea la rezisten�� i stabilitate, dar trebuie s� îndeplineasc� �i condi�iile privind protec�ia împotriva coroziunii, precizate în continuare.

3.2.5.1. Grosimea minim� a pieselor care alc�tuiesc elementele de rezisten��, inclusiv rigidiz�rile acestora, precum �i a celor care realizeaz� contravântuirea, va fi conform tabelului 3.2.

12

Tabelul 3.2 Grosimea minim� a sec�iunii elementelor de rezisten��

Nr. crt. Clasa de corozivitate Grosimea minim� (mm) Protec�ia prin acoperirea

suprafe�ei 1. C1 3,0 f�r� condi�ii speciale

2. C2 – C5 3,0 + 10 rcor

sisteme stabilite conform prevederilor din capitolele 4 �i 5

în care:

rcor - viteza de coroziune definit� în subcapitolul 1.2, valorile fiind prev�zute în SR EN ISO 9223 �i SR EN ISO 12944-2.

Pentru elementele cu grosimea sub 3 mm, inclusiv fe�ele panourilor sandwich, se aplic� protec�ia anticoroziv� prin zincare �i vopsire.

3.2.5.2. Suprafa�a perimetral� a elementelor de rezisten��, inclusiv a contravântuirilor, trebuie s� fie minim� �i, în func�ie de clasa de corozivitate a mediului în care se afl� expus� construc�ia, s� fie astfel alc�tuit� încât s� respecte �i urm�toarele prevederi:

a) reducerea la minimum a num�rului de îmbin�ri, preferându-se sec�iuni compacte,laminate sau sudate continuu;

b) evitarea formelor complicate în sec�iune care con�in unghiuri intrânde �i îngreuneaz�ventilarea �i aplicarea/refacerea sistemului de protec�ie anticoroziv� prin acoperire;

c) condi�ionarea, pentru executarea lucr�rilor, a st�rii suprafe�ei, în sensul de a fi lipsit�de neregularit��i, bavuri, �under �.a., cu precizarea limitelor maxime ale acestora �i,dac� este cazul, a modalit��ilor de corectare a suprafe�ei (a se vedea SR EN ISO8501-3).

Se precizeaz� c� prin suprafa�a perimetral� se în�elege �i: (i) suprafa�a interioar�, în cazul elementelor cu goluri interioare (�evi, profile cheson

�.a.);(ii) ambele suprafe�e, pe latura pe care profilele sunt eventual lipite, dac� nu exist�

certitudinea etan��rii sigure �i durabile a interspa�iului respectiv.

3.2.6. Îmbin�rile, care constituie zone sensibile la coroziune, trebuie reduse ca num�r la minimum �i trebuie s� fie alc�tuite având în vedere condi�iile prev�zute în continuare, pe tipuri de îmbin�ri.

3.2.6.1. Din punctul de vedere al condi�iilor de aplicare a sistemelor de protec�ie anticoroziv� se deosebesc:

a) îmbin�rile realizate în uzin� la elementele preuzinate, pentru care trebuie s� existecondi�ii pentru aplicarea oric�rui sistem de protec�ie;

b) îmbin�rile realizate la montare, pe �antier, pentru care condi�iile de aplicare suntmult mai restrânse; aceste îmbin�ri trebuie astfel proiectate încât s� se poat� realizaprotec�ia zonei, dup� efectuarea îmbin�rii, în condi�ii corespunz�toare.

3.2.6.2. La îmbin�rile prin sudur� se vor avea în vedere urm�toarele:

a) rezisten�a la coroziune, în mediul agresiv respectiv, a materialului de adaos(electrozi, sârm� �.a.), precum �i a zonei influen�at� termic;

b) prelucrarea suprafe�ei, pentru îndep�rtarea neregularit��ilor (pct. 3.2.5.2.c) �i creareacondi�iilor optime de aplicare a sistemelor de protec�ie anticoroziv�;

13

c) precizarea condi�iilor speciale, dup� caz, pentru protec�ia în zona sudurilor demontaj, executate pe �antier (pentru ambele fe�e ale zonei sudate).

3.2.6.3. La îmbin�rile cu �uruburi (inclusiv pretensionate) sau nituri se vor avea în vedere urm�toarele:

a) compatibilitatea între materialele în contact (piesele îmbinate, �aibe, �uruburi,piuli�e, nituri), pentru a nu forma pile de coroziune;

b) precizarea condi�iilor pentru protec�ia în zona îmbin�rilor definitive, precum �i acelor demontabile, dac� este cazul (având în vedere �i condi�iile impuse deproiectarea de rezisten��, privind starea suprafe�elor în contact).

3.2.7. Zonele de rezemare sunt de asemenea sensibile la coroziune, atât datorit� expunerii la mediul agresiv, cât �i a faptului c� sunt supuse unor concentr�ri de eforturi �i deplas�ri relative între elementele componente. Pentru aceste zone se vor avea în vedere urm�toarele condi�ii :

a) compatibilitatea între materialele în contact pentru a nu forma pile de coroziune;b) compatibilitatea între sistemele de protec�ie anticoroziv� �i condi�iile, determinate

prin calcul, privind presiunile locale �i deplas�rile relative între piesele componente;c) accesibilitatea pentru verificarea periodic�, prin observare direct�, a suprafe�elor

pieselor componente.

3.2.8. Vecin�tatea cu elemente din alte materiale se refer� la contactele directe cu acestea, cum sunt, spre exemplu: funda�ii sau reazeme din beton; reazeme din neopren sau alte materiale; pere�i sau tavane din c�r�mid� sau lemn (lipite de metal sau cu rosturi închise cu materiale de etan�are, cum sunt spumele poliuretanice). Pentru aceste zone se vor avea în vedere urm�toarele condi�ii:

a) protec�ia suprafe�elor metalice considerând cel pu�in situa�ia în care umiditatea estede 100% (producerea condensului, pe diferite perioade �i la diferite intervale detimp) pe aceste suprafe�e;

b) mediul agresiv care poate ap�rea, în prezen�a umidit��ii �i a produselor dinmaterialele al�turate (inclusiv, spre exemplu, produse pentru tratarea lemnului, dac�este cazul);

c) electricitatea static� sau curen�ii de dispersie (vagabonzi), care pot s� apar� datorit�sau în prezen�a acestor materiale.

3.2.9. Accesibilitatea elementelor din o�el, a celor structurale în orice situa�ie, este o condi�ie de baz� pentru asigurarea realiz�rii lucr�rilor de protec�ie �i a între�inerii sistemelor de protec�ie anticoroziv�, deoarece:

a) permite efectuarea lucr�rilor de preg�tire a suprafe�ei elementelor de construc�ii dino�el �i de aplicare a produselor de protec�ie anticoroziv�;

b) permite investigarea periodic�, prin observare direct� �i efectuarea unordetermin�ri/m�sur�ri, pentru a stabili starea sistemelor de protec�ie anticoroziv�;

c) permite efectuarea lucr�rilor de interven�ie, începând cu remedierea sistemelor deprotec�ie anticoroziv�, în cazul în care se constat� degradarea acestora, înainte de aîncepe procesul de coroziune a o�elului.

3.2.9.1. Accesibilitatea se realizeaz� prin respectarea urm�toarelor condi�ii: a) prevederea, pentru fiecare suprafa�� exterioar� a elementelor structurale (inclusiv

contravântuirile), a unui spa�iu liber care s� permit� efectuarea activit��ilor precizatela pct. 3.2.9; spa�iul minim este de 350 mm, iar în cazul în care acesta nu poate firespectat, se vor specifica condi�iile �i sistemele de protec�ie anticoroziv� �i de

14

mentenan�� aplicabile în situa�ia respectiv� (având în vedere �i mediul agresiv respectiv) (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa A);

b) prevederea, pentru suprafe�ele interioare ale elementelor chesonate accesibile îninterior, a posibilit��ilor de intrare în interior; aceste intr�ri de acces sunt cele avândsec�iunea:

- rotund�, cu diametrul de cel pu�in 600 mm;- dreptunghiular� sau oval�, având dimensiunile minime de cel pu�in 700

x 500 mm (a se vedea SR EN ISO 12944-3, anexa B);c) prevederea, pentru fiecare element, a mijloacelor de acces pentru realizarea

activit��ilor precizate la pct. 3.2.9, mijloace prin care se în�elege:(i) mijlocul de a ajunge la nivelul elementelor respective (schel�, platform�

ridic�toare, scar� �.a.);(ii) platforma de lucru, de pe care s� fie accesibile toate suprafe�ele

elementelor respective.3.2.9.2. Principalele condi�ii, pentru mijloacele de acces, sunt urm�toarele:

a) asigurarea cerin�elor pentru desf��urarea activit��ilor prev�zute (cot�, suprafa��,stabilitate �.a.);

b) asigurarea condi�iilor privind igiena �i protec�ia muncii (rezisten��, balustrade �.a.).Mijloacele de acces nu sunt lucr�ri permanente, dar ele trebuie s� fie proiectate �i executate,

astfel încât s� poat� fi montate �i utilizate ori de câte ori este necesar.

3.2.10. Alegerea sistemelor de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafa�a elementelor din o�el, are în vedere urm�toarele:

a) criteriile �i condi�iile specifice prev�zute la pct. 3.1.2. �i cap. 4 �i 5;b) utilizarea numai a produselor de protec�ie având caracteristicile bine cunoscute �i

definite în documentele tehnice ale produc�torului.

3.3. Desf��urarea procesului de proiectare pentru protec�ia împotriva coroziunii

3.3.1. Odat� cu stabilirea datelor de intrare privind proiectarea din punct de vedere al rezisten�ei mecanice �i stabilit��ii (ac�iunile, conceptul privind alc�tuirea construc�iei, a structurii acesteia �i a elementelor componente), se vor stabili �i datele de intrare privind mediul în care va fi exploatat� construc�ia (mediul interior �i mediul exterior), respectiv clasele de corozivitate ale acestuia, precum �i agen�ii agresivi care se preconizeaz� c� vor ac�iona asupra construc�iei.

Predimensionarea, care are la baz� datele privind rezisten�a mecanic� �i stabilitatea, va avea în vedere �i condi�iile privind protec�ia împotriva coroziunii, precizate în subcapitolele 3.1 �i 3.2, precum �i criteriile �i nivelurile de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�, precizate însubcapitolul 4.3.

3.3.2. La dimensionarea definitiv�, pentru mediile având clasa de corozivitate C3 - C5, sistemele de protec�ie anticoroziv�, precum �i condi�iile speciale, dac� este cazul, se vor stabili de c�tre proiectant.

3.3.3. Proiectul va prevedea, explicit, la executarea lucr�rilor, m�surile obligatorii privind protec�ia împotriva coroziunii:

a) privind spa�iile închise:(i) g�urile de aerisire �i drenare;(ii) protec�ia prin zincare termic� a suprafe�elor interioare �i, dac� nu, dac� acestespa�ii se închid �i în ce mod;

15

(iii) dac� spa�iile se închid prin sudur�, trebuie prev�zut modul de verificareal etan�eit��ii sudurii �i dac� este necesar� etan�area imperfec�iunilor sudurii cu oalt� metod� (material adecvat);(iv) prevederea de orificii de aerisire, în cazul zinc�rii suprafe�ei exterioare,inclusiv în zonele de suprapunere a tablelor sudate pe contur, cu excep�iacazurilor în care se apreciaz� c� în aceste zone riscul ie�irii explozive a gazelordin interior este nesemnificativ;

b) privind decaparea pentru zincare: toate intersti�iile sudurilor trebuie etan�ate înainte,pentru a preveni p�trunderea acidului, având în vedere �i prevederea de la pct.3.3.3.a).(iv);

c) pe suprafe�ele în contact cu betonul se aplic� sistemul de protec�ie, dar nu �i cel definisare, astfel:

(i) la pl�cile de baz�, pe toat� suprafa�a în contact cu betonul;(ii) la piesele înglobate, pe primii 50 mm din zona înglobat�, în continuareacestea fiind cur��ate prin sablare sau cu periere mecanic�/manual�, �i verificate�i cur��ate, din nou, imediat înainte de turnarea betonului;

d) modul de tratare a suprafe�elor care, dup� asamblare, au acces dificil (tratarea înaintede asamblare, prevederea de îmbin�ri care nu deterioreaz� tratarea anterioar�);

e) modul de tratare pentru repara�ii dup� t�iere sau sudare (modul de tratare �iîntinderea suprafe�ei care trebuie reparat� �i tratat� din nou);

f) cur��rea elementelor, în special a celor pe care se efectueaz� opera�iuni de montare(spre exemplu, cur��area zilnic� a panourilor din tabl� pe care r�mân tije de niturioarbe, �pan de g�urire �.a.);

g) interzicerea cur��rii cu solu�ii agresive a zid�riei sau altor elemente din vecin�tateaimediat�, pentru a nu contamina elementele metalice.

4. CRITERII �I NIVELURI DE PERFORMAN�� PENTRU STRATUL SUPORT �IPENTRU SISTEMELE DE PROTEC�IE ANTICOROZIV�

4.1 Cerin�e specifice

4.1.1. Abordarea exigen�ial� privind criteriile �i nivelurile de performan�� care trebuie satisf�cute de stratul suport de o�el/o�el zincat pe suprafa�a c�ruia se aplic� sistemele de protec�ie anticoroziv�, se face în conformitate cu cerin�ele fundamentale aplicabile construc�iilor conform matricei din tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Cerin�e specifice pentru stratul suport �i sistemele de protec�ie anticoroziv�

Cerin�e fundamentale aplicabile construc�iilor

Cerin�e specifice

Stratul suport (o�el) Sisteme de protec�ie anticoroziv�Rezisten�� mecanic� �i stabilitate X - Securitate la incendiu - Clas� de reac�ie la foc - X- Grad de rezisten�� la foc X -Igien�, s�n�tate �i mediu înconjur�tor - Emisii de substan�e periculoase X X

16

- Compatibilitate alimentar� - X Siguran�� i accesibilitate în exploatare - Rezisten�� la agen�i agresivi - X- Rezisten�� la solicit�ri mecanice - X- Rezisten�� la alunecare - XProtec�ie împotriva zgomotului - - Economie de energie �i izola�ie termic� - -

4.2. Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport

4.2.1. Principalele criterii �i niveluri de performan�� care trebuie satisf�cute de stratul suport de o�el/o�el zincat pe suprafa�a c�ruia se aplic� sistemele de protec�ie anticoroziv� sunt prezentate întabelele 4.2 �i 4.3.

Tabelul 4.2 Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport

Nr. crt.

Criterii de performan�� Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan��

1.

Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cuimperfec�iuni

SR EN ISO 8501-3 grad

P1, P2, în func�ie de durabilitatea sistemului de protec�ie anticoroziv� �i clasa de corozivitate,conform tabelului 4.3

2. Gradul de preg�tire a suprafe�ei

SR EN ISO 12944-4 SR EN ISO 8501-1, 2 �i 4 grad

min. : St 3, PSt 3 optim: Sa 3, PSa 3 sau Sa 2,5, PSa 2,5

3. Rugozitatea suprafe�ei (1) SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clas� profil min. "mediu"

4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 % lips�

5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 0C min. +3 peste punctul de rou� (2); max. +40 (2)

6. Prezen�a clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5 �i 6 �g/cm2 max.: 7 7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2

8.

Alte impurit��i - s�ruri- uleiuri, gr�simi,rugin�, etc.

SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12 vizual - lips�

(1) Se refer� la profilul ob�inut dup� preg�tirea suprafe�ei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele decur��are Sa 2,5 �i Sa 3. Rugozitatea suprafe�ei se coreleaz� cu grosimea stratului de grund.

(2) Dac� în fi�a produsului de protec�ie anticoroziv� nu se specific� altfel.

Tabelul 4.3 Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu imperfec�iuni

Durabilitatea estimat� a sistemului de protec�ie

anticoroziv� a)

Clasa de corozivitate a mediului b)

Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu

imperfec�iuni c)

> 15 ani C1 - C2 P1

17

C3...C5 P25...15 ani C1...C3 P1

C4-C5 P2< 5 ani C1...C4 P1

C5 P2a), b) Durabilitatea estimat� a sistemului de protec�ie anticoroziv� �i clasa de corozivitate a mediului sunt definite, dup� caz, în SR EN ISO 12944-1 �i SR EN ISO 14713-1. c) Gradul de preg�tire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.

4.3. Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�

4.3.1. Principalele criterii �i niveluri de performan�� pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafe�ele de o�el/o�el zincat, în func�ie de clasa de corozivitate a mediului, precum �i metodele de determinare (evaluare �i/sau verificare a performan�elor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.4. Nivelurile de performan�� sunt stabilite sub form� de valori concrete pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemul de protec�ie. Experien�a a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a ob�ine o protec�ie anticoroziv� eficient�.

18

Tab

elul

4.4

C

rite r

ii �i

niv

elur

i de

perf

orm

an��

pen

tru si

stem

ele

de p

rote

c�ie

ant

icor

oziv

�

Nr.

crt.

Crit

erii

de p

erfo

rman

��

Met

oda

de

dete

rmin

are

U.M

.N

ivel

urile

de

perf

orm

an��

pen

tru c

lasa

de

coro

zivi

tate

C

1 C

2 C

3 C

4 C

5-I

C5-

M

1.

Ade

ren�

a la

supo

rt-m

etod

a gr

ilei (1

) SR

EN

ISO

240

9 ni

vel

- 2

10

00

2.

Ade

ren�

a la

supo

rt-m

etod

a sm

ulge

rii (2

) SR

EN

ISO

462

4 M

Pa

- m

in.0

,5

min

.0,7

m

in.1

,0

min

.1,0

m

in.1

,0

3.

Rez

iste

n�a

la lo

vire

(3)

(în�l

�imea

min

im�

de

c�de

re a

une

i mas

e, la

car

e ap

ar a

mpr

ente

cu

fisur

i)

SR E

N IS

O 6

272-

1 SR

EN

ISO

627

2-2

cm

- m

in.4

0 m

in.5

0 m

in.6

0 m

in.6

0 m

in.6

0

4.

Rez

iste

n�a

la z

gârie

re

(gre

utat

ea m

inim

� la

car

e ap

ar z

gârie

turi

fine)

SR

EN

ISO

151

8-1

g -

min

.250

m

in.2

50

min

.300

m

in.4

00

min

.400

5.

Flex

ibili

tate

a pe

dor

n (d

iam

etru

l la

care

apa

r fis

uri)

SR E

N IS

O 6

860

SR E

N IS

O 1

519

mm

-

min

.20

min

.10

min

.10

min

.7

min

.7

6.

Dur

itate

a (p

endu

l) SR

EN

ISO

152

2 s

- m

in.7

0 m

in.7

0 m

in.7

0 m

in.7

0 m

in.7

0 7.

R

ezis

ten�

a la

cea

�� sa

lin�

SR E

N IS

O 9

227

ore

- -

min

.480

m

in.7

20

min

.144

0 m

in.1

440

8.

Rez

iste

n�a

la u

mid

itate

SR

ISO

115

03

SR E

N IS

O 6

270-

1 SR

EN

ISO

627

0-2

ore

- m

in.1

20

min

.240

m

in.4

80

min

.720

m

in.7

20

9.

Rez

iste

n�a

la c

�ldu

r� �i

um

idita

te

SR E

N 6

0068

-2-7

8 or

e -

min

.120

m

in.2

40

min

.480

m

in.7

20

min

.720

10.

Rez

iste

n�a

la v

aria

�ii d

e te

mpe

ratu

r�

SR E

N 6

0068

-2-1

4 ci

clur

i -

min

.25

min

.25

min

.56

min

.56

min

.56

11.

Rez

iste

n�a

la ra

dia�

ii U

V (4

)SR

EN

600

68-2

-5

cicl

uri

- m

in.5

6 m

in.5

6 m

in.5

6 m

in.5

6 m

in.5

6

12.

Rez

iste

n�a

chim

ic�

(5)

SR E

N IS

O 2

812-

1 SR

EN

ISO

281

2-2

ore

- -

min

.24

min

.168

m

in.1

68

-

19

13.

Rea

c�ia

la fo

c

SR E

N 1

3501

-1

+A1

Euro

-cl

ase

A1…

F

Con

form

Reg

ulam

entu

lui p

rivin

d cl

asifi

care

a �i

înca

drar

ea p

rodu

selo

r pen

tru c

onst

ruc�

ii pe

baz

a pe

rfor

man

�elo

r de

com

porta

re la

foc,

cu m

odifi

c�ril

e �i

com

plet

�rile

ulte

rioar

e.

14.

Com

patib

ilita

tea

dint

re

prot

ec�ia

la fo

c re

activ

� �i

pr

otec

�ia a

ntic

oroz

iv�(6

)

Nec

esar

� pe

ntru

sist

emel

e in

tegr

ate

de p

rote

c�ie

, rea

lizat

� di

n pr

odus

e de

pro

tec�

ie la

foc

�i p

rodu

se d

e pr

otec

�ie

antic

oroz

iv�,

com

patib

ile în

tre e

le.

15.

Com

patib

ilita

te a

limen

tar�

(c

onfo

rmita

te c

u ce

rin�e

sa

nita

re)

Nec

esar

� pe

ntru

sist

emel

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

care

pot

ven

i în

cont

act d

irect

cu

prod

use

alim

enta

re.

16.

Emis

ii de

subs

tan�

e pe

ricul

oase

Hot

�râr

ea G

uver

nulu

i nr.

735/

2006

priv

ind

limita

rea

emis

iilor

de

com

pu�i

org

anic

i vol

atili

dat

orat

e ut

iliz�

rii

solv

en�il

or o

rgan

ici î

n an

umite

vop

sele

, lac

uri �

i în

prod

usel

e de

refin

isar

e a

supr

afe�

elor

veh

icul

elor

, cu

mod

ific�

rile

�i c

ompl

et�r

ile u

lterio

are.

(1

)M

etod

a gr

ilei s

e ut

ilize

az�

pent

ru d

eter

min

area

ade

ren�

ei a

cope

ririlo

r cu

gros

imi d

e pâ

n� la

250

mic

roni

.(2

)M

etod

a sm

ulge

rii se

util

izea

z� p

entru

det

erm

inar

ea a

dere

n�ei

aco

perir

ilor c

u gr

osim

i de

pest

e 25

0 m

icro

ni.

(3)D

eter

min

area

nu

se e

fect

ueaz

� pe

ntru

aco

perir

i de

prot

ec�ie

cu

defo

rmab

ilita

te ri

dica

t�.

(4)D

eter

min

area

se e

fect

ueaz

� pe

ntru

aco

perir

i de

prot

ec�ie

apl

icat

e la

ext

erio

r sau

la in

terio

r, da

c� su

nt su

puse

, teh

nolo

gic,

uno

r ase

men

ea a

c�iu

ni.

(5)Pe

ntru

med

ii cu

cla

sa d

e co

rozi

vita

te C

5-I s

e re

com

and�

util

izar

ea d

e cr

iterii

supl

imen

tare

, ca

de e

xem

plu

rezi

sten

�a la

atm

osfe

r� u

med

� cu

bio

xid

de su

lf (a

se v

edea

SR

EN

ISO

323

1), r

ezis

ten�

a la

îmb�

trâni

re a

rtific

ial�

(pen

tru p

rote

c�ii

antic

oroz

ive

de e

xter

ior)

etc

. (6

) În m

edii

cu c

lase

le d

e co

rozi

vita

te C

1- C

3 or

dine

a ap

lic�r

ii st

ratu

rilor

de

prot

ec�ie

pe

supo

rtul d

in o

�el v

a fi

urm

�tor

ul: 1

- stra

t prim

ar (g

rund

)an

ticor

oziv

; 2 -

stra

t (ur

i) de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�;

3 -

stra

t (ur

i) de

pro

tec�

ie la

foc,

cu

cond

i�ia

ca a

cest

(e) s

trat (

uri)

s� re

zist

e la

ac�

iune

a ag

en�il

or

agre

sivi

cor

espu

nz�t

ori c

lase

lor d

e co

rozi

vita

te C

2-C

3.

În m

edii

cu c

lase

le d

e co

rozi

vita

te C

4-C

5 or

dine

a ap

lic�r

ii st

ratu

rilor

de

prot

ec�ie

pe

supo

rtul d

in o

�el v

a fi

urm

�tor

ul: 1

- stra

t prim

ar (g

rund

) an

ticor

oziv

; 2

- stra

t (ur

i) de

pro

tec�

ie la

foc;

3 -

stra

t (ur

i) de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�.

20

5. SISTEME DE PROTEC�IE ANTICOROZIV� A CONSTRUC�IILOR DIN O�EL

5.1. Condi�ii generale

5.1.1. Sistemele de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor din o�el se vor alege în func�ie de clasa de corozivitate a mediului, de starea suportului de o�el, de durabilitatea estimat� a protec�iei �i de considerente economice.

Protec�ia împotriva coroziunii este, de regul�, cu atât mai economic�, cu cât are o durabilitate mai ridicat�, deoarece astfel se reduc la minimum lucr�rile de între�inere/refacere a protec�iei pe durata de serviciu a construc�iei.

5.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafe�ele de o�el se clasific� în trei clase de durabilitate, conform SR EN ISO 12944-1:

a) durabilitate mic� (L) : 2…5 ani ;

b) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;

c) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.

5.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafe�ele de o�el se clasific� în cinci clase de durabilitate, conform SR EN ISO 14713-1:

a) durabilitate foarte mic� (VL): 0…< 2 ani;

b) durabilitate mic� (L): 2... < 5 ani;

c) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;

d) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;

e) durabilitate foarte mare (VH): � 20 ani.

5.1.4. Principalii factori care determin� durabilitatea sistemelor de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafe�ele de o�el sunt urm�torii :

a) tipul sistemului de protec�ie;

b) concep�ia structurii;

c) starea suportului înainte de preg�tire;

d) gradul de preg�tire a suportului;

e) calitatea metodei de preg�tire a suportului;

f) starea îmbin�rilor, marginilor �i sudurilor înainte de preg�tire;

g) metoda de aplicare;

h) condi�iile în care se efectueaz� aplicarea;

i) condi�iile de expunere dup� aplicare.

5.1.5. Elementele de construc�ii din o�el expuse la ac�iunea coroziv� a mediului �i care, dup� montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii în a�a fel încât, pe durata de serviciu a construc�iei s� nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protec�ie anticoroziv� pe suprafa�a suportului de o�el nu este posibil, se vor prevedea alte m�suri, ca de exemplu: execu�ia elementelor de construc�ii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilit��ii înlocuirii elementelor degradate datorit� coroziunii.

21

5.1.6. În cazul reperelor din o�el protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul îmbin�rilor sudate prin polisare �i aplicarea unei paste de zincare la rece.

5.1.7. Principalele criterii �i niveluri de performan�� care trebuie satisf�cute de stratul suport de o�el (o�el zincat) pe suprafa�a c�ruia se aplic� sistemele de protec�ie anticoroziv� sunt precizate la pct. 4.2 (tabelele 4.2 �i 4.3).

5.1.8. Principalele criterii �i niveluri de performan�� pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemele de protec�ie anticoroziv�, în func�ie de clasa de corozivitate a mediului, sunt precizate la pct. 4.3 (tabelul 4.4).

5.1.9. La aplicarea sistemelor de protec�ie anticoroziv� trebuie s� se respecte reglement�rile în vigoare privind protec�ia mediului înconjur�tor, m�surile de protec�ia muncii �i m�surile pentru ap�rarea împotriva incendiilor.

5.2. Alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv�

În tabelul 5.1 sunt prezentate tipurile, alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafa�a elementelor de construc�ii din o�el, precum �i domeniul de utilizare a acestora.

Tabelul 5.1 Alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv�

Nr. crt.

Tipul sistemului de protec�ie

Alc�tuirea sistemului de protec�ie Domeniul de utilizare

1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

- strat primar (grund)- strat(uri) intermediar(e) (stratde nivelare, vopsea)- strat(uri) final(e)/de finisare(vopsea, email)

protec�ia împotriva coroziunii a elementelor de construc�ii din o�el noi sau remedierea/refacereasistemelor de protec�ie existente

2. Sisteme de acoperiri metalice

a) strat de zinc depus termicb) strat de zinc sau aluminiu

depus prin metalizare(pulverizare)

c) strat de zinc depuselectrochimic

protec�ia împotriva coroziunii a elementelor de construc�ii din o�el noiprotec�ia elementelor/pieselor de îmbinare (�uruburi, piuli�e, �aibe �.a.)

3.

Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

a) strat de zinc depus termic,protejat cu sisteme deacoperire prin vopsire

b) strat de zinc sau aluminiudepus prin metalizare,protejat cu sisteme deacoperire prin vopsire

c) strat de zinc depuselectrochimic, protejat cusisteme de acoperiri prinvopsire

protec�ia împotriva coroziunii a elementelor de construc�ii din o�el noi, în special a celor greuaccesibile remedierilor pe duratade serviciu a construc�ieiprotec�ia elementelor/pieselor de îmbinare (�uruburi, piuli�e, �aibe �.a.)

22

5.3. Sisteme de protec�ie anticoroziv� pentru diferite clase de corozivitate Alc�tuirea detaliat� a sistemelor de protec�ie anticoroziv� prev�zute în tabelul 5.1,

precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor �i nivelurilor de performan�� men�ionate în tabelul 4.4, se prezint� la pct. 5.3.1…5.3.6 (exemplific�ri).

Sistemele de protec�ie anticoroziv� prev�zute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor sisteme alc�tuite din alte produse de protec�ie sau din produse noi dac� aceste sisteme îndeplinesc criteriile �i nivelurile de performan�� men�ionate în tabelul 4.4, corespunz�toare clasei de corozivitate a mediului �i durabilit��ii estimate a protec�iei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de corozivitate egal� sau mai mare decât C3 se va stabili de c�tre proiectant.

5.3.1. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasa de corozivitate C1 În medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesar� protec�ia împotriva coroziunii a

suprafe�elor de o�el. În cazul în care din criterii estetice/de finisare rezult� necesitatea acoperirii suprafe�elor de

o�el, se vor prevedea sistemele de protec�ie pentru clasa de corozivitate C2, men�ionate la pct. 5.3.2.

5.3.2. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasa de corozivitate C2

5.3.2.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate

C2 sunt prezentate în tabelul 5.2 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

5.3.2.2. Sisteme de acoperiri metalice

Sistemele de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc �i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 5.3 (a se vedea SR EN ISO 2063).

5.3.2.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate


23

Tab

elul

5.2

Si

stem

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

aplic

ate

prin

vop

sire

pen

tru m

edii

cu c

lasa

de

coro

zivi

tate

C2

Nr.

crt.

Stra

turi

prim

are

(gru

nd)

Stra

t(uri)

ur

m�t

o(a)

r(e)

Si

stem

de

prot

ec�ie

D

urab

ilita

tea

estim

at�

(v

ezi p

ct. 5

.1.2

)

Lian

t Ti

p de

gr

und

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) , �m

Tip

de li

ant

Num

�r d

e str

atur

i G

rosi

me(1

) to

tal�

, �m

m

ic�

med

ie

mar

e

1.

alch

idic

dive

rs(2

)

140

alch

idic

2

8 0

X2.

1

pân�

la 2

80

2

pân�

la 3

1 2

0X

X

3.

1 pâ

n� la

2

80

Alc

hidi

c, a

crili

c,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

) 2

pân�

la 4

1 6

0X

X

X

4.

1 pâ

n� la

2

100

- 1

pân�

la 2

10

0X

X

5.

acril

ic,

pol

iclo

rura

de

vini

l, cl

orca

uciu

c di

vers

(2)

1 pâ

n� la

2

80

acril

ic,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

) 2

pân�

la 4

1 6

0X

X

X

6.

epox

idic

dive

rs(2

) 1

pân�

la 2

80

ep

oxid

ic,

poliu

reta

nic

2 pâ

n� la

3

120

X

X7.

1

pân�

la 2

80

2

pân�

la 4

16

0X

X

X

8.

epox

idic

, pol

iure

tani

c,

silic

at d

e et

il(4)

grun

d bo

gat

în z

inc

1 6

0(5)

- 1

60

X

X

X

(1) G

rosi

mea

nom

inal

� de

film

usc

at;

(2) D

iver

s – g

rund

uri c

u di

vers

e tip

uri d

e pi

gmen

�i an

ticor

oziv

i;(3

)Es

te re

com

anda

t s�

se v

erifi

ce c

ompa

tibili

tate

a co

nfor

m p

reci

z�ril

or p

rodu

c�to

rulu

i de

vops

ea;

(4) Pe

ntru

gru

ndur

ile p

e ba

z� d

e si

licat

de

etil,

est

e re

com

anda

t s�

se u

tiliz

eze

unul

din

stra

turil

e su

plim

enta

re c

a st

rat b

arie

r�;

(5) Es

te d

e as

emen

ea p

osib

il s�

se lu

crez

e cu

o g

rosi

me

de 4

0�m

pân

� la

80 �m

cu

cond

i�ia

ca g

rund

ul a

les b

ogat

în z

inc

s� c

onvi

n� p

entru

acea

st�

gros

ime.

24

Tab

elul

5.3

Si

stem

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

din

acop

eriri

met

alic

e pe

ntru

med

ii cu

cla

sa d

e co

rozi

vita

te C

2

Nr.

crt.

Mat

eria

lele

de

baz�

ale

sist

emul

ui

de p

rote

c�ie

(a

cope

riri m

etal

ice)

Stan

dard

de

refe

rin��

G

rosi

mea

min

im�

a

acop

eriri

i, m

icro

ni

Dur

abili

tate

a es

timat

�(1)

(vez

i pct

. 5.1

.3)

1.

stra

t de

acop

eriri

met

alic

e de

pus

prin

pul

veriz

are

term

ic�,

ne

colm

atat

sau

colm

atat

(2) :

-zin

c-a

lum

iniu

-alia

j AlM

g5-a

liaj Z

nAl1

5

SR E

N IS

O

2063

10

0 15

0 15

0 10

0

foar

te m

are

fo

arte

mar

e

foar

te m

are

fo

arte

mar

e (1

) Dur

ata

de v

ia��

pân

� la

prim

a m

ente

nan�

� a

sist

emul

ui d

e pr

otec

�ie;

(2)Pr

odus

ele

de c

olm

atar

e îm

bun�

t��e

sc a

spec

tul �

i dur

abili

tate

a ac

oper

irilo

r de

zinc

, alu

min

iu �i

alia

jelo

r lor

dep

use

prin

met

aliz

are

(pul

veri z

are)

.

25

Tabelul 5.4 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C2

Suport: o�el zincat la cald Preg�tirea suprafe�ei: Se va indica de produc�torul vopselei

Nr. crt.

Straturi primare (grund) Strat(uri) urm�to(a)r(e) Sistem de protec�ie Durabilitatea estimat�(2)

(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi

Grosime(1), �m Tip de liant

Num�r de

straturi

Grosime(1) total�, �m

mic� medie mare

1. - - -policlorura de

vinil

1 80 X X X 2. policlorura

de vinil 1 40 2 120 X X X

3. 1 80 2 160 X X X 4. 1 80 3 240 X X X 5. - - -

acrilic

1 80 X X X 6.

acrilic 1 40 2 120 X X X

7. 1 80 2 160 X X X 8. 1 80 3 240 X X X 9. - - -

epoxidic, poliuretanic

1 80 X X X 10.

Epoxidic, poliuretanic,

1 60 2 120 X X X 11. 1 80 2 160 X X X 12. 1 80 3 240 X X X 13. 1 80 3 320 X X X (1) Grosimea nominal� de film uscat;(2) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el zincat.

Primul strat din alc�tuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s� asigure aderen�a la suport �i s� fie compatibil cu straturile ulterioare din componen�a sistemului de protec�ie.

26


5.3.3.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

Sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 5.5 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).


Sistemele de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc �i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 5.6 (a se vedea SR EN ISO 14713-1 �i SR EN ISO 2063).

5.3.3.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

Sistemele de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 5.7 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

27

Tab

elul

5.5

Si

stem

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

aplic

ate

prin

vop

sire

pen

tru m

edii

cu c

lasa

de

coro

zivi

tate

C3

Supo

rt : o

�el c

arbo

n u�

or a

liat

Preg

�tire

a su

praf

e�ei

: Pe

ntru

Sa

2,5,

gra

d de

rugi

nire

A, B

sau

C (S

R E

N IS

O 8

501-

1)

Nr.

crt.

Stra

turi

prim

are

(gru

nd)

Stra

t(uri)

ur

m�t

o(a)

r(e)

Si

stem

de

prot

ec�ie

D

urab

ilita

tea

estim

at�

(v

ezi p

ct. 5

.1.2

)

Lian

t Ti

p de

gr

und

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) , �m

Tip

de li

ant

Num

�r d

e str

atur

i G

rosi

me(1

) to

tal�

, �m

m

ic�

med

ie

mar

e

1.

alch

idic

dive

rs(2

)

1 pâ

n� la

2

80

alch

idic

2

pân�

la 3

1 2

0X

2.

1 pâ

n� la

2

80

2 pâ

n� la

4

1 60

X

X3.

1

pân�

la 2

80

3

pân�

la 5

20

0X

X

X

4.

1 pâ

n� la

2

80

Alc

hidi

c, a

crili

c,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

) 2

pân�

la 4

20

0X

X

X

5.

acril

ic,

pol

iclo

rura

de

vini

l, cl

orca

uciu

c di

vers

(2)

1 pâ

n� la

2

80

acril

ic,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

)

2 pâ

n� la

4

1 60

X

X

6.

1 pâ

n� la

2

80

3 pâ

n� la

5

200

X

X

X7.

ep

oxid

icdi

vers

(2)

180

epo x

idic

, po

liure

tani

c

2 pâ

n� la

3

120

X8.

1

80

2 pâ

n� la

4

160

X

X9.

180

3 pâ

n� la

5

200

X

X

X10

.

epox

idic

, pol

iure

tani

c,

silic

at d

e et

il(4)

grun

d bo

gat

în z

inc

160

(5)

-1

60

X

X

11.

1 60

(5)

epox

idic

, po

liure

tani

c 2

1 20

X

X

X

12.

160

(5)

acril

ic,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

)

2 la

3

160

X

X

13.

1 60

(5)

3 20

0 X

X

X(1

) Gro

sim

ea n

omin

al�

de fi

lm u

scat

;(2

) Div

ers -

gru

ndur

i cu

dive

rse

tipur

i de

pigm

en�i

antic

oroz

ivi;

(3)Es

te re

com

anda

t s�

se v

erifi

ce c

ompa

tibili

tate

a co

nfor

m p

reci

z�ril

or p

rodu

c�to

rulu

i de

vops

ea;

(4) Pe

ntru

gru

ndur

ile p

e ba

z� d

e si

licat

de

etil,

est

e re

com

anda

t s�

se u

tiliz

eze

unul

din

stra

turil

e su

plim

enta

re c

a st

rat b

arie

r�;

(5) Es

te d

e as

emen

ea p

osib

il s�

se lu

crez

e cu

o g

rosi

me

de 4

0�m

pân

� la

80 �m

cu

cond

i�ia

ca g

rund

ul a

les b

ogat

în z

inc

s� c

onvi

n� p

entru

acea

st�

gros

ime.

28

Tabelul 5.6 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C3

Nr. crt.

Materialele de baz� ale sistemului de protec�ie

(acoperiri metalice)

Standard de referin��

Grosimea minim� a acoperirii, microni

Durata de via�� (1)

min./max., ani

Durabilitatea estimat�(1) (vezi pct. 5.1.3)

1. strat de zinc depus termic pe elemente din o�el

SR EN ISO 1461

85 40/>100 foarte mare140 67/>100 foarte mare200 95/>100 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o�el SR EN 10346 20 10/29 mare

42 20/60 foarte mare3. strat de zinc depus

termic pe �evi din o�el SR EN 10240 55 26/79 foarte mare

4. strat de zinc depus prin difuzie (�erardizare)

SR EN 13811 15 7/21 mare30 14/43 foarte mare45 21/65 foarte mare

5. strat de zinc depus electrochimic pe table din o�el

SR EN ISO 2081

5 2/7 mic�

25 12/36 mare

6.

strat de acoperiri metalice depus prin pulverizare termic�, necolmatat sau colmatat (2): - zinc- aluminiu- aliaj AlMg5- aliaj ZnAl15

SR EN ISO 2063 100

150 150 100

48/>100 - -

48/>100

foarte mare foarte mare foarte mare foarte mare

7. strat de zinc depus mecanic

SR EN ISO 12683

8 4/11 medie25 12/36 mare

(1) Durata de via�� pân� la prima mentenan�� a sistemului de protec�ie;Cifrele pentru durata de via�� au fost rotunjite la numere întregi.Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat� minim� �i maxim� pâna laprima mentenan��, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni înclasa de corozivitate C3 (viteza de coroziune a zincului este cuprins� între 0,7 microni/an�i 2,1 microni/an) rezult� o durabilitate estimat� de 85/0,7 = 170 ani (>100 ani) �i 85/2,1 =40,746 ani (rotunjit� la 40 ani). Durabilitatea estimat� medie este de (40 + 170)/2 = 105 ani�i este este încadrat� în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).

(2) Produsele de colmatare îmbun�t��esc aspectul �i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,�i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

29

Tabelul 5.7 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C3

(1) Grosimea nominal� de film uscat; (2) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el zincat.

Primul strat din alc�tuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s� asigure aderen�a la suport �i s� fie compatibil cu straturile ulterioare din componen�a sistemului de protec�ie.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare

1. - - -policlorura de

vinil

1 80 X2 policlorura

de vinil 1 40 2 120 X X

3. 1 80 2 160 X X X 4. 1 80 3 240 X X X 5. - - -

acrilic

1 80 X6.

acrilic 1 40 2 120 X X

7. 1 80 2 160 X X X 8. 1 80 3 240 X X X 9. - - -

epoxidic, poliuretanic

1 80 X X10

Epoxidic, poliuretanic,

1 60 2 120 X X X 11 1 80 2 160 X X X 12 1 80 3 240 X X X 13 1 80 3 320 X X X

30




5.3.4.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc �i

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt prezentate în tabelul 5.9 (a se vedea SR EN ISO 14713-1 �i SR EN ISO 2063).


C4 sunt prezentate în tabelele 5.10 �i 5.11 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

31

Tab

elul

5.8

Si

s tem

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

aplic

ate

prin

vop

sire

pen

tru m

edii

cu c

lasa

de

coro

zivi

tate

C4

(1)G

rosi

mea

nom

inal

� de

film

usc

at;

(2) D

iver

s – g

rund

uri c

u di

vers

e tip

uri d

e pi

gmen

�i an

ticor

oziv

i;(3

)Es

te re

com

anda

t s�

se v

erifi

ce c

ompa

tibili

tate

a co

nfor

m p

reci

z�ril

or p

rodu

c�to

rulu

i de

vops

ea;

(4) Pe

ntru

gru

ndur

ile p

e ba

z� d

e si

licat

de

etil,

est

e re

com

anda

t s�

se u

tiliz

eze

unul

din

stra

turil

e su

plim

enta

re c

a st

rat b

arie

r�;

(5) Es

te d

e as

emen

ea p

osib

il s�

se lu

crez

e cu

o g

rosi

me

de 4

0�m

pân

� la

80�

m c

u co

ndi�i

a ca

gru

ndul

ale

s, bo

gat î

n zi

nc, s

� co

nvin

� pe

ntru

acea

st�

gros

ime.

Supo

rt : o

�el c

arbo

n u�

or a

liat

Preg

�tire

a su

praf

e�ei

: Pe

ntru

Sa

2,5,

gra

d de

rugi

nire

A, B

sau

C (S

R E

N IS

O 8

501-

1)

Nr.

crt.

Stra

turi

prim

are

(gru

nd)

Stra

t(uri)

ur

m�t

o(a)

r(e)

Si

stem

de

prot

ec�ie

D

urab

ilita

tea

estim

at�

(v

ezi p

ct. 5

.1.2

)

Lian

t Ti

p de

gr

und

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) , �m

Tip

de li

ant

Num

�r d

e str

atur

i G

rosi

me(1

) to

tal�

, �m

m

ic�

med

ie

mar

e

1.

alch

idic

dive

rs(2

)

1 pâ

n� la

2

80

alch

idic

3

pân�

la 5

20

0 X

2.

1

pân�

la 2

80

al

chid

ic, a

crili

c,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

)

3 pâ

n� la

5

200

X

3.

1 pâ

n� la

2

3 pâ

n� la

5

240

X

X

4.

acril

ic,

pol

iclo

rura

de

vini

l, cl

orca

uciu

c di

vers

(2)

1 pâ

n� la

2

80

acril

ic,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

)

3 pâ

n� la

5

200

X

5.

1 pâ

n� la

2

80

3 pâ

n� la

5

240

X

X

6.

epox

idic

dive

rs(2

)

1 pâ

n� la

2

160

acril

ic,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

)

2 pâ

n� la

3

200

X

7.

1 pâ

n� la

2

160

2 pâ

n� la

3

280

X

X

X

8.1

80

ep

oxid

ic,

poliu

reta

nic

2 pâ

n� la

3

240

X

X

9.

1 80

2

pân�

la 3

28

0 X

X

X

10

.

epox

idic

, pol

iure

tani

c,

silic

at d

e et

il(4)

grun

d bo

gat

în z

inc

160

(5)

acril

ic,

polic

loru

ra d

e vi

nil,

clor

cauc

iuc(3

)

2 pâ

n� la

3

160

X

11.

1 60

(5)

2 pâ

n� la

3

200

X

X

12.

1 60

(5)

3 pâ

n� la

4

240

X

X

X

13.

1 60

(5)

epox

idic

, po

liure

tani

c

2 pâ

n� la

3

160

X

14.

1 60

(5)

2 pâ

n� la

3

200

X

X

15.

1 60

(5)

3 pâ

n� la

4

240

X

X

X

16.

160

(5)

-1

60

X

32

Tabelul 5.9 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C4

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)




min./max., ani



SR EN ISO 1461

85 20/40 foarte mare140 33/67 foarte mare200 48/95 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o�el SR EN 10346 20 5/10 medie

42 10/20 mare3. strat de zinc depus

termic pe �evi din o�el SR EN 10240 55 13/26 mare


SR EN 13811 15 4/7 medie30 7/14 mare45 11/25 mare


SR EN ISO 2081

5 1/2 foarte mic�

25 6/12 medie

6.


SR EN ISO 2063 N.R.(3)

200200150

- - -

36/71

- foarte mare foarte mare foarte mare


SR EN ISO 12683

8 2/4 mic�25 6/12 medie

(1) Durata de via�� pân� la prima mentenan�� a sistemului de protec�ie;Cifrele pentru durata de via�� au fost rotunjite la numere întregi.Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de via�� minim� �i maxim� pâna laprima mentenan��, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni înclasa de corozivitate C4 (viteza de coroziune a zincului este cuprins� între 2,1 microni/an�i 4,2 microni/an) rezult� o durabilitate estimat� de 85/2,1 = 40,746 ani (rotunjit� la 40 ani)�i 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit� la 20 ani). Durabilitatea estimat� medie este de (20 + 40)/2= 30 ani �i este încadrat� în clasa “foarte mare” (vezi pct. 5.1.3).

(2) Produsele de colmatare îmbun�t��esc aspectul �i durabilitatea acoperirilor de zinc aluminiu,�i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare);

(3) N.R.= nerecomandat.

33

Tabelul 5.10 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (o�el zincat la cald)


Primul strat din alc�tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s� asigure aderen�a la suport �i s� fie compatibil cu straturile ulterioare din componen�a sistemului de protec�ie.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare

1. policlorura de vinil

1 80 policlorura de vinil

2 160 X X2. 1 80 3 240 X X X 3. acrilic 1 80 acrilic 2 160 X X4. 1 80 3 240 X X X

5. epoxidic,

poliuretanic

1 60epoxidic,

poliuretanic

2 120 X X

6. 1 80 2 160 X X X 7. 1 80 3 240 X X X 8. 1 80 3 320 X X X

34

Tabelul 5.11 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C4 (o�el metalizat)Suport: suprafe�e metalizate prin pulverizare termic� (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu �i aluminiu) Se recomand� s� se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup� un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s� fie compatibil cu sistemul urm�tor de vopsire.

Nr. crt.

Astuparea porilor Strat(uri) urm�to(a)r(e) Sistem de protec�ie Durabilitatea estimat�(3)

(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare

1. epoxidic, poliuretanic

1 NA(2) epoxidic,

poliuretanic 2 160 X X X

2. 1 NA(2) 3 240 X X X 3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic,

combina�ie de epoxi

3 450 X X X

4. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X X (1) Grosimea nominal� de film uscat;(2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o

manier� semnificativ� la grosimea total� a filmului uscat al sistemului;(3) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el metalizat.

35

5.3.5. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

5.3.5.1. Sisteme de acoperiri prin vopsire

Sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelul 5.12 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).


Sistemele de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc �i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelul 5.13(a se vedea SR EN ISO 14713-1 �i SR EN ISO 2063).

5.3.5.3. Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

Sistemele de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt prezentate în tabelele 5.14 �i 5.15 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

36

Tab

elul

5.1

2 Si

s tem

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

aplic

ate

prin

vop

sire

pen

tru m

edii

cu c

lasa

de

coro

zivi

tate

C5-

I

(1) G

rosi

mea

nom

inal

� de

film

usc

at;

(2) D

iver

s – g

rund

uri c

u di

vers

e tip

uri d

e pi

gmen

�i an

ticor

oziv

i;(3

)Es

te re

com

anda

t s�

se v

erifi

ce c

ompa

tibili

tate

a co

nfor

m p

reci

z�ril

or p

rodu

c�to

rulu

i de

vops

ea;

(4) Pe

ntru

gru

ndur

ile p

e ba

z� d

e si

licat

de

etil,

est

e re

com

anda

t s�

se u

tiliz

eze

unul

din

stra

turil

e su

plim

enta

re c

a st

rat b

arie

r�;

(5) Es

te d

e as

emen

ea p

osib

il s�

se lu

crez

e cu

o g

rosi

me

de 4

0�m

pân

� la

80 �m

cu

cond

i�ia

ca g

rund

ul a

les b

ogat

în z

inc

s� c

onvi

n� p

entru

acea

st�

gros

ime.

Supo

rt : o

�el c

arbo

n u�

or a

liat

Preg

�tire

a su

praf

e�ei

: Pe

ntru

Sa

2,5,

gra

d de

rugi

nire

A, B

sau

C (S

R E

N IS

O 8

501-

1)

Nr.

crt.

Stra

turi

prim

are

(gru

nd)

Stra

t(uri)

urm

�to(

a)r(

e)

Sist

em d

e pr

otec

�ie

Dur

abili

tate

a es

timat

�

(vez

i pct

. 5.1

.2)

Lian

t Ti

p de

gr

und

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

)

, �m

Ti

p de

lian

t N

um�r

de

strat

uri

Gro

sim

e(1)

tota

l�, �

m

mic

� m

edie

m

are

1.

epox

idic

, pol

iure

tani

c di

vers

(2)

1 pâ

n� la

2

120

acril

ic, c

lorc

auci

uc,

polic

loru

ra d

e vi

nil (3

) 3

pân�

la 4

28

0 X

2.

1

80

epox

idic

, po

liure

tani

c 3

pân�

la 4

32

0 X

X

X

3.

1 15

0 2

30

0 X

X4.

ep

oxid

ic, p

oliu

reta

nic,

si

licat

de

etil(4

) gr

und

boga

t în

zin

c

160

(5)

epox

idic

, po

liure

tani

c 3

pân�

la 4

24

0 X

X

5.

1

60(5

)3

pân�

la 5

32

0 X

X

X

6.

1 60

(5)

acril

ic, c

lorc

auci

uc,

polic

loru

ra d

e vi

nil (3

) 4

pân�

la 5

32

0 X

X

X

37

Tabelul 5.13 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)




min./max., ani



SR EN ISO 1461

85 10/20 mare140 17/33 foarte mare200 24/48 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o�el SR EN 10346 20 2/5 mic�

42 5/10 medie3. strat de zinc depus



SR EN 13811 15 2/4 mic�30 4/7 medie45 6/11 medie


SR EN ISO 2081

5 1/1 foarte mic�

25 3/6 medie

6.

strat de acoperiri metalice depus prin pulverizare termic�, necolmatat sau colmatat (2): - zinc- aluminiu- aliaj Al-Mg- aliaj Zn-Al 15

SR EN ISO 2063 N.R.(3)

200200150

- - -

18/36



SR EN ISO 12683

8 1/2 foarte mic� 25 3/6 medie

(1) Durata de via�� pân� la prima mentenan�� a sistemului de protec�ie;Cifrele pentru durata de via�� au fost rotunjite la numere întregi.Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat� minim� �i maxim� pâna laprima mentenan��, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni înclasa de corozivitate C5-I (viteza de coroziune a zincului este cuprins� între 4,2 microni/an�i 8,4 microni/an) rezult� o durabilitate estimat� de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit� la 20 ani)�i 85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit� la 10 ani). Durabilitatea estimat� medie este de (10 + 20)/2= 15 ani �i este încadrat� în clasa “mare” (vezi pct. 5.1.3);


(3) N.R.= nerecomandat.

38

Tabelul 5.14 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (o�el zincat la cald)Suport: o�el zincat la cald Preg�tirea suprafe�ei: Se va indica de produc�torul vopselei

Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare



2 160 X2. 1 80 3 240 X X3. acrilic 1 80 acrilic 2 160 X4. 1 80 3 240 X

5. epoxidic,

poliuretanic

1 60epoxidic,

poliuretanic

2 120 X

6. 1 80 2 160 X X7. 1 80 3 240 X X8. 1 80 3 320 X X X


Primul strat din alc�tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s� asigure aderen�� la suport �i s� fie compatibil cu straturile ulterioare din componen�a sistemului de protec�ie.

39

Tabelul 5.15 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I (o�el metalizat)

(1) Grosimea nominal� de film uscat;(2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o

manier� semnificativ� la grosimea total� a filmului uscat al sistemului;(3) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el metalizat.

Suport: suprafe�e metalizate prin pulverizare termic� (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu �i aluminiu) Se recomand� s� se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup� un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s� fie compatibil cu sistemul urm�tor de vopsire.

Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare


1 NA(2) epoxidic,

poliuretanic 2 160 X

2. 1 NA(2) 3 240 X X3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic,


3 450 X X X

4. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X

40

5.3.6. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M


C5-M sunt prev�zute în tabelul 5.16 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

5.3.6.2. Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc �i

aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt prezentate în tabelul 5.17 (a se vedea SR EN ISO 14713-1 �i SR EN ISO 2063).


C5-M sunt prezentate în tabelele 5.18 �i 5.19 (a se vedea SR EN ISO 12944-5).

41

Tab

elul

5.1

6

Sis t

eme

de p

rote

c�ie

ant

icor

oziv

� ap

licat

e pr

in v

opsi

re p

entru

med

ii cu

cla

sa d

e co

rozi

vita

te C

5-M

(1) G

rosi

mea

nom

inal

� de

film

usc

at;

(2) D

iver

s – g

rund

uri c

u di

vers

e tip

uri d

e pi

gmen

�i an

ticor

oziv

i;(3

) Pent

ru g

rund

urile

pe

baz�

de

silic

at d

e et

il, e

ste

reco

man

dat s

� se

util

izez

e un

ul d

in st

ratu

rile

supl

imen

tare

ca

stra

t bar

ier�

;(4

) Este

de

asem

enea

pos

ibil

s� se

lucr

eze

cu o

gro

sim

e de

40�

m p

ân�

la 8

0�m

cu

cond

i�ia

ca g

rund

ul a

les b

ogat

în z

inc

s� c

onvi

n� p

entru

acea

st�

gros

ime.

Supo

rt : o

�el c

arbo

n u�

or a

liat

Preg

�tire

a su

praf

e�ei

: Pe

ntru

Sa

2,5,

gra

d de

rugi

nire

A, B

sau

C (S

R E

N IS

O 8

501-

1)

Nr.

crt.

Stra

turi

prim

are

(gru

nd)

Stra

t(uri)

urm

�to(

a)r(

e)

Sist

em d

e pr

otec

�ie

Dur

abili

tate

a es

timat

�

(vez

i pct

. 5.1

.2)

Lian

t Ti

p de

gr

und

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) , �m

Tip

de li

ant

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) to

tal�

, �m

m

ic�

med

ie

mar

e

1.

epox

idic

, pol

iure

tani

c di

vers

(2)

115

0ep

oxid

ic,

poliu

reta

nic

230

0 X

X

2.

1 80

3

pân�

la 4

32

0 X

X

X

3.

140

0-

2 40

0 X

X

4.1

250

epox

idic

, po

liure

tani

c 2

500

X

X

X

5.

epox

idic

, pol

iure

tani

c,

silic

at d

e et

il(3)

grun

d bo

gat

în z

inc

16 0

(4)

epox

idic

, po

liure

tani

c 4

240

X

X6.

1

60(4

)4

pân�

la 5

32

0 X

X

X

7.

1

60(4

)co

mbi

na�ie

de

epox

i 3

pân�

la 4

40

0 X

X

X

8.

com

bina

�ie d

e ep

oxi

dive

rs(2

) 1

100

com

bina

�ie d

e ep

oxi

3 30

0 X

X

42

Tabelul 5.17 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M

Nr. crt.


(acoperiri de zinc)




min./max., ani



SR EN ISO 1461

85 10/20 mare140 17/33 foarte mare200 24/48 foarte mare

2. strat de zinc depus termic pe table din o�el SR EN 10346 20 2/5 mic�

42 5/10 medie3. strat de zinc depus



SR EN 13811 15 2/4 mic�30 4/7 medie45 6/11 medie


SR EN ISO 2081

5 1/1 foarte mic�

25 3/6 medie

6.


SR EN ISO 2063 150

200 250(3) 150

18/36 - -

18/36



SR EN ISO 12683

8 1/2 foarte mic�25 3/6 medie

(1) Durata de via�� pân� la prima mentenan�� a sistemului de protec�ie ;Cifrele pentru durata de via�� au fost rotunjite la numere întregi.Durabilitatea s-a stabilit pe baza mediei între durata de viat� minim� �i maxim� pâna la primamentenan��, de exemplu pentru o acoperire de zinc cu grosimea de 85 microni în clasa decorozivitate C5-M (viteza de coroziune a zincului este cuprins� între 4,2 microni/an �i 8,4microni/an) rezult� o durabilitate estimat� de 85/4,2 = 20,238 ani (rotunjit� la 20 ani) �i85/8,4 = 10,119 ani (rotunjit� la 10 ani). Durabilitatea estimat� medie este de (10 + 20)/2 =15 ani �i este încadrat� în clasa “mare”(vezi pct. 5.1.3).


(3) Utilizare pentru construc�ii offshore.

43

Tabelul 5.18 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (o�el zincat la cald)

(1) Grosimea nominal� de film uscat;(2) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el zincat.

Primul strat din alc�tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s� asigure aderen�a la suport �i s� fie compatibil cu straturile ulterioare din componen�a sistemului de protec�ie.


Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare



2 160 X2. 1 80 3 240 X X3. acrilic 1 80 acrilic 2 160 X4. 1 80 3 240 X

5. epoxidic,

poliuretanic

1 60epoxidic,

poliuretanic

2 120 X

6. 1 80 2 160 X X7. 1 80 3 240 X X8. 1 80 3 320 X X X

44

Tabelul 5.19 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M (o�el metalizat)

(1) Grosimea nominal� de film uscat;(2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier�

semnificativ� la grosimea total� a filmului uscat a sistemului;(3) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el metalizat.

Suport: suprafe�e metalizate prin pulverizare termic� (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu �i aluminiu) Se recomand� s� se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup� un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s� fie compatibil cu sistemul urm�tor de vopsire.

Nr. crt.


(vezi pct. 5.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi


mic� medie mare


1 NA(2) epoxidic,

poliuretanic2 160 X X

2. 1 NA(2) 3 240 X X X 3. epoxidic 1 NA(2) epoxidic,


3 450 X X X

4. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X X

45

6. EXECUTAREA LUCR�RILOR DE PROTEC�IE ANTICOROZIV�

6.1. Condi�ii generale

6.1.1. La executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor din o�el se va asigura nivelul de calitate conform prevederilor din proiect/caiet de sarcini (a se vedea pct. 3.1.4).

6.1.2. Lucr�rile de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor din o�el se vor executa de c�tre operatori economici, cu personal calificat pentru aceast� categorie de lucr�ri.

6.1.3. Înaintea începerii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�, executantul va analiza documenta�ia de execu�ie �i solu�iile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucr�rilor �i va solicita proiectantului, dac� este cazul, clarificarea eventualelor neconcordan�e fa�� de situa�ia existent� la fa�a locului.

6.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm� îndeplinirea tuturor exigen�elor /condi�iilor prev�zute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan�� va fi semnalat� proiectantului pentru rezolvare, cu în�tiin�area beneficiarului.

6.1.5. Înaintea începerii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se vor realiza suprafe�e etalon (de referin��) cu sistemul de protec�ie adoptat, care constituie faz� determinant�, �i vor fi avizate de proiectant �i beneficiar. Num�rul �i dimensiunile suprafe�elor etalon se vor stabili de c�tre proiectant, de la caz la caz, în func�ie �i de complexitatea sistemului de protec�ie adoptat �i forma elementelor de construc�ie �i având în vedere recomand�rile prev�zute în anexa A din SR EN ISO12944-7.

6.1.6 Recep�ia lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� const� în consemnarea conformit��ii lucr�rilor, prin procese verbale de recep�ie calitativ� pe faze, pe baza verific�rior efectuate la terminarea lucr�rilor �i a rezolv�rilor eventualelor neconformit��i.

6.2. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor din o�el cuprinde urm�toarele faze principale:

a) preg�tirea suprafe�ei (suportului) care constituie faz� determinant�;b) preg�tirea �i aplicarea produselor de protec�ie.

6.2.1. Preg�tirea suprafe�ei (suportului)

6.2.1.1. Suprafe�ele elementelor de construc�ie din o�el, noi sau aflate în exploatare, ce urmeaz� a fi preg�tite, în vederea aplic�rii sistemelor de protec�ie anticoroziv�, pot fi:

a) suprafe�e neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de �under, rugin� sau al�i compu�i decoroziune aderen�i la suprafa�a de o�el; în func�ie de starea ini�ial� de coroziune a suportuluide o�el, suprafe�ele se clasific� în patru grade de coroziune conform SR EN ISO 8501-1;

b) suprafe�e protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO1461, SR EN 10346, SR EN 10240); straturi de zinc, aluminiu �i aliajele lor, depuse prinmetalizare (SR EN ISO 2063); strat de zinc depus electrochimic (SR EN ISO 2081); strat dezinc depus prin difuzie (�erardizare) (SR EN 13811); straturi de zinc depuse mecanic (SREN ISO 12683);

c) suprafe�e protejate cu un grund de protec�ie temporar� (conform SR EN 10238);

46

d) suprafe�e protejate cu straturi de vopsea, având diferite tipuri de defecte (conform SR ENISO 4628 cu p�r�ile sale).

6.2.1.2. Sistemul de protec�ie anticoroziv� se va aplica numai dup� executarea lucr�rilor de remediere a st�rii suprafe�ei elementelor de construc�ii din o�el, dac� este cazul, care pot consta din:

a) prelucrarea sudurilor, prin polizare, �lefuire etc., pentru asigurarea unor suprafe�e uniforme�i netede, pentru categoriile a), c) �i d) de la pct.6.2.1.1.;

b) remedierea defectelor suprafe�ei (bavuri, �under, rugozitate local� �.a.), dup� caz, prinpolizare, �lefuire, chituire etc., pentru toate categoriile de pct.6.2.1.1.

6.2.1.3. Preg�tirea suprafe�ei elementelor de construc�ii din o�el, noi sau aflate în exploatare, are ca scop, pe lâng� remedierile locale ale st�rii suprafe�ei, îndep�rtarea oric�ror depuneri care determin� reducerea/pierderea aderen�ei straturilor de protec�ie aplicate ulterior: acumul�ri de praf, urme de ulei �i gr�simi, �under, rugin�, s�ruri �i al�i compu�i contaminan�i.

Preg�tirea suprafe�ei se realizeaz� prin urm�toarele procedee principale: a) procedee de cur��are cu ap� sau cu solven�i �i cur��are chimic�;b) procedee de cur��are mecanic� (cur��are cu jet abraziv, periere mecanizat�, periere manual�

etc.);c) procedee de cur��are cu flac�r�.Înaintea cur��rii mecanice este necesar� degresarea suprafe�elor.În anexa C din SR EN ISO 12944-4. sunt prezentate procedeele de preg�tire a suprafe�ei, în

func�ie de tipul �i natura substan�elor ce trebuie îndep�rtate de pe suprafa�a de o�el, precum �i modul de realizare a preg�tirii suprafe�ei.

Procedeele, detaliate în continuare, se aplic� separat sau combinat, în func�ie de natura acoperirilor existente �i starea suprafe�ei.

6.2.1.4. Procedeele de cur��are cu ap� sau cu solven�i �i de cur��are chimic� se refer� la: a) cur��area cu jet de ap� sub presiune, pentru îndep�rtarea depunerilor de praf, a substan�elor

solubile în ap�, a ruginei �i a acoperirilor pu�in aderente; pentru îndep�rtarea urmelor deulei, gr�sime �.a. se folose�te solu�ie apoas� de detergent, dup� care urmeaz� o cl�tire cu jetde ap� curat� sub presiune �i uscarea cu aer cald;

b) cur��area cu aburi, pentru îndep�rtarea uleiului �i gr�simii; în cazul ad�ug�rii unui detergent,urmeaz� o cl�tire cu ap� curat� (cald� sau rece);

c) cur��area cu emulsii, pentru îndep�rtarea urmelor de ulei �i gr�sime, opera�ie urmat� decl�tirea cu ap� curat� (cald� sau rece);

d) cur��area alcalin�, pentru îndep�rtarea urmelor de ulei �i gr�sime, opera�ie urmat� decl�tirea cu ap� curat� (cald� sau rece);

e) cur��area cu solven�i organici corespunz�tori, pentru îndep�rtarea urmelor de ulei �igr�sime;

f) decaparea cu paste pe baz� de solven�i sau paste alcaline, pentru îndep�rtarea acoperirilorde vopsea, urmat� de o cur��are corespunz�toare; procedeul se aplic� pentru cur��areasuprafe�elor mici;

g) decaparea acid�, prin imersia elementului într-o solu�ie acid� corespunz�toare, cu adaos deinhibitor de coroziune, pentru îndep�rtarea �underului �i ruginii; procedeul se recomand� a fiutilizat numai în ateliere, cu supraveghere strict�.

6.2.1.5. Procedeele de cur��are mecanic� se refer� la : a) cur��area manual�, cu perii metalice, hârtie abraziv�, dispozitive de r�zuire etc. (SR EN

ISO 8504-3);

47

b) cur��area mecanizat�, cu perii metalice montate pe unelte ac�ionate pneumatic sau electric,polizoare, ma�ini pneumatice de cur��at cu ace etc. (SR EN ISO 8504-3);

c) cur��area cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2): sablare uscat�, sablare umed� etc.;d) cur��area cu jet de ap� la presiune ridicat� (70…170 MPa) �i foarte ridicat� (peste 170

MPa);e) În cazul procedeelor a)-c), dup� efectuarea cur��rii mecanice se realizeaz� o despr�fuire a

suprafe�ei prin suflare cu aer comprimat uscat �i f�r� urme de ulei sau prin aspirare.

6.2.1.6. Procedeul de cur��are prin ardere cu flac�r� se utilizeaz� pentru îndep�rtarea �underului, ruginii �i acoperirilor. Opera�ia este urmat� de cur��area mecanic� �i despr�fuire.

6.2.1.7. În func�ie de situa�ia existent�, sunt dou� tipuri de preg�tire a suprafe�ei: a) preg�tirea primar� (total�) a suprafe�ei, constând din îndep�rtarea �underului, ruginii,

contaminan�ilor �i acoperirii protectoare existente, pân� la o�el curat;b) preg�tirea secundar� (par�ial�) a suprafe�ei, constând din îndep�rtarea ruginii,

contaminan�ilor �i acoperirii protectoare pe zonele cu defecte �i degrad�ri, p�strând intactep�r�ile "s�n�toase" ale acoperirii protectoare.

6.2.1.8. În func�ie de tipul de preg�tire a suprafe�ei, gradele de preg�tire a suprafe�ei se clasific� în urm�toarele categorii :

a) pentru preg�tirea primar� (SR EN ISO 8501-1, SR EN ISO 8501-4 �i SR EN ISO 12944-4):

(i) grade de preg�tire Sa 1, Sa 2, Sa 2½ �i Sa 3, pentru cur��area cu jet abraziv;(ii) grade de preg�tire St 2 �i St 3, pentru cur��area manual� sau mecanizat�;(iii) gradul de preg�tire Fl, pentru cur��area cu flac�r�;(iv) grade de preg�tire Wa 1, Wa 2 �i WSa 2½, pentru cur��area cu ap� la presiune

ridicat�;(v) gradul de preg�tire Be, pentru cur��area prin decapare acid�;

b) pentru preg�tirea secundar� (SR EN ISO 8501-2 �i SR EN ISO 12944-4):(i) grade de preg�tire Psa 2, Psa 2,5 �i Psa 3, pentru cur��area local� cu jet abraziv;(ii) grade de preg�tire PSt 2 �i PSt 3, pentru cur��area local� mecanizat� sau manual�;(iii) gradul de preg�tire PMa, pentru cur��area local� mecanizat�.

Gradele de preg�tire a suprafe�ei, în func�ie de tipul de preg�tire a suprafe�ei, precum �i procedeele de cur��are recomandate, caracteristicile principale ale suprafe�elor preg�tite �i domeniul de aplicare sunt prezentate în SR EN ISO 12944-4 (anexele A, B �i C).

6.2.1.9. Preg�tirea suprafe�ei elementelor de construc�ii din o�el se va planifica astfel încât aplicarea primului strat din alc�tuirea sistemului de protec�ie anticoroziv� s� se realizeze dup� maximum 3 ore de la terminarea acesteia.

6.2.2. Preg�tirea produselor de protec�ie

Preg�tirea produselor de protec�ie, la locul de aplicare, const� în: a) verificarea men�inerii calit��ii produselor, în principal ca urmare a depozit�rii acestora;b) condi�ionarea produselor de protec�ie, respectiv aducerea acestora în condi�iile de

temperatur� impuse pentru aplicare;c) selectarea �i omogenizarea componen�ilor în ambalajele originale;

48

d) dozarea componen�ilor, în conformitate cu fi�a tehnic� a produsului de protec�ie �i numai încantit��ile corelate cu timpul de lucrabilitate a acestuia;

e) preg�tirea produsului ce urmeaz� a fi aplicat, cu respectarea ordinii, timpului �i modului deamestecare a componen�ilor, conform instruc�iunilor de aplicare ale produc�torului.

6.2.3. Aplicarea produselor de protec�ie

6.2.3.1. Aplicarea straturilor de protec�ie pe suprafa�a elementelor de construc�ii din o�el noi se va realiza, de regul�, înainte de montarea acestora (la sol, de preferat în atelier). Se poate accepta ca ultimul(ele) strat(uri) al(e) sistemului de protec�ie anticoroziv� s� se aplice dup� montarea elementelor. Nuan�a culorii trebuie s� difere de la strat la strat pentru a permite verificarea num�rului de straturi aplicat.

6.2.3.2. Aplicarea succesiv� a straturilor din alc�tuirea sistemului de protec�ie anticoroziv� se va realiza conform prevederilor din documenta�ia de execu�ie �i caietele de sarcini. Se vor respecta indica�iile produc�torului, referitoare la:

a) asigurarea condi�iilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare, umiditatea relativ�a aerului, absen�a noxelor �.a.;

b) asigurarea condi�iilor impuse suprafe�ei suport: temperatur�, umiditate, lipsacontaminan�ilor �.a.;

c) procedeul de aplicare a produselor de protec�ie (mecanizat sau manual);d) timpul de uscare/înt�rire;e) verificarea calit��ii stratului înt�rit înaintea aplic�rii stratului urm�tor;f) respectarea condi�ion�rilor de timp între aplicarea straturilor succesive, dac� este cazul;g) verificarea protec�iei aplicate �i eventuale remedieri;h) condi�iile de mediu pân� la darea în exploatare a protec�iei aplicate.

6.2.3.3. Aplicarea produselor de protec�ie din alc�tuirea sistemelor de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin urm�toarele procedee principale:

a) aplicarea cu pensula;b) aplicarea cu ruloul;c) aplicarea prin pulverizare cu pistolul.

6.2.3.4. Aplicarea cu pensula se utilizeaz� în general pentru protec�ia suprafe�elor mici, a muchiilor, a capetelelor �uruburilor �i niturilor, a unghiurilor �i a zonelor greu accesibile, precum �i pentru aplicarea unor grunduri anticorozive.

6.2.3.5. Aplicarea cu ruloul se utilizeaz� pentru aplicarea unor produse de protec�ie pe suprafe�e mari. Nu se recomand� pentru aplicarea grundurilor anticorozive.

6.2.3.6. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate �i se realizeaz� prin: a) pulverizare cu aer de presiune joas� (clasic);b) pulverizare f�r� aer (airless);c) pulverizare cu aer de presiune medie;d) pulverizare electrostatic�.Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomand� pentru protec�ia suprafe�elor mari,

permi�ând s� se ob�in� o acoperire de calitate superioar� �i într-un timp scurt, comparativ cu procedeele manuale de aplicare. În general, nu se recomand� pentru aplicarea grundurilor anticorozive, exceptând

49

grundurile cu zinc, care se aplic� de preferin�� prin pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a pigmentului.

Dac� nu se pot ob�ine grosimi corespunz�toare ale acoperirii în zonele greu accesibile, la muchii �i col�uri, aceste zone se vor proteja în prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat suplimentar.

Pentru ob�inerea unor acoperiri protectoare continue �i uniforme se vor alege în mod corespunz�tor vâscozitatea produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distan�a fa�� de suprafa�a de protejat �i unghiul de pulverizare.

6.3. Verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

6.3.1. Generalit��i

6.3.1.1. Dup� realizarea sistemului de protec�ie anticoroziv� pe suprafa�a etalon (faz� determinant�), proiectantul va consemna în scris printr-un proces verbal acceptarea, dup� verificare, a suprafe�elor etalon executate, precum �i, dac� este cazul, observa�ii sau condi�ii suplimentare pentru executarea lucr�rii respective.

Lucr�rile de preg�tire �i aplicare a produselor de protec�ie pot fi delimitate pe etape, care cuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe por�iuni delimitate ale suprafe�ei, fie aplicarea unor straturi pe întreaga suprafa��.

6.3.1.2. În cazul în care unitatea executant� are sistem propriu de management al calit��ii, atunci lucr�rile de protec�ie anticoroziv� vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execu�ie, plan de control al calit��ii etc.).

6.3.1.3. Verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� înaintea începerii aplic�rii acoperirilor protectoare, în timpul �i dup� aplicarea acestora, în scopul constat�rii îndeplinirii condi�iilor privind:

a) gradul de preg�tire a suprafe�ei suport;b) calitatea produselor de protec�ie anticoroziv�;c) procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protec�ie anticoroziv�;d) calitatea sistemului de protec�ie anticoroziv� realizat.

6.3.1.4. Pentru asigurarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor din o�el se impun urm�toarele verific�ri:

a) la recep�ia produselor de protec�ie anticoroziv�;b) privind p�strarea �i depozitarea produselor de protec�ie;c) privind asigurarea condi�iilor prealabile la punerea în oper�;d) înaintea aplic�rii acoperirilor protectoare;e) în timpul aplic�rii acoperirilor protectoare;f) dup� aplicarea acoperirilor protectoare.

6.3.2. Recep�ia produselor de protec�ie

6.3.2.1. Recep�ia produselor de protec�ie dup� procurare const�, în primul rând, în verificarea documentelor tehnice ale produselor de protec�ie.

6.3.2.2. Verificarea conformit��ii produselor de protec�ie cu documentele tehnice ale acestora, trebuie s� se realizeze pe �antier.

50

6.3.2.3. Verific�rile minimale, pe loturi de produse, sunt urm�toarele: a) pentru produse lichide:

- aspect (vizual);- culoare (vizual);- densitate (SR EN ISO 2811-1, 2, 3 �i 4);- timp de curgere (SR EN ISO 2431);- interval maxim de utilizare dup� amestecare (pot-life), pentru produse în doi sau

mai mul�i componen�i (SR EN ISO 9514);- timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;

b) pentru produse solide (pulverulente):- aspect (vizual);- culoare (vizual);- sorturi granulometrice (STAS 4606);- densitate aparent� în stare uscat� (STAS 4606);- umiditate (SR EN 1097-5).

6.3.3. P�strarea �i depozitarea produselor de protec�ie

6.3.3.1. Condi�iile de p�strare �i depozitare a produselor de protec�ie sunt precizate în documente tehnice ce înso�esc produsele de protec�ie.

6.3.3.2. Dac� nu sunt precizate condi�ii speciale, trebuie respectate urm�toarele condi�ii de depozitare:

a) componen�ii în stare lichid� se depoziteaz� în ambalaje originale, în spa�ii închise,ventilate �i la temperaturi cuprinse între +50C �i +300C;b) componen�ii în stare solid� (pulverulent�) se depoziteaz� în ambalajele originale, înspa�ii închise �i uscate (umiditatea relativ� a aerului maximum 70%).

6.3.4. Asigurarea condi�iilor prealabile pentru punerea în oper�

6.3.4.1. Asigurarea condi�iilor prealabile pentru punerea în oper� a protec�iilor anticorozive aplicate pe suprafa�a construc�iilor din o�el, se efectueaz� de c�tre executant, în conformitate cu prevederile documenta�iei de execu�ie, respectându-se urm�toarele condi�ii:

a) asigurarea utilajelor, sculelor �i dispozitivelor necesare, a spa�iilor de acces saunecesare pentru protec�ia muncii;b) asigurarea condi�iilor de microclimat necesare preg�tirii produselor; dac� îndocumentele tehnice ale produc�torului nu se fac preciz�ri, condi�iile trebuie s� fieurm�toarele: temperatura cuprins� între + 50C �i + 300C, umiditatea relativ� a aeruluimaximum 70%;c) condi�ionarea produselor, înainte de preparare �i aplicare; produsele trebuie aduse dinspa�iile de depozitare �i men�inute la temperaturi cuprinse între + 150C �i + 250C dac� îndocumentele tehnice ale produc�torului nu se fac alte preciz�ri;d) asigurarea calit��ii suprafe�ei suport din o�el, care trebuie s� îndeplineasc�urm�toarele condi�ii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rou�, max. + 400C; lips�umiditate, praf sau alte impurit��i;

51

e) cunoa�terea, pentru respectarea strict�, a urm�toarelor cerin�e la aplicarea straturilorde protec�ie:

i) compozi�iile �i dozajele;ii) intervalul maxim de utilizare dup� amestecare (pot-life);iii) modul de aplicare;iv) timpul �i condi�iile de p�strare pe perioada de reticulare.

6.3.4.2. Executantul va efectua, la realizarea suprafe�ei etalon, urm�toarele verific�ri: a) verificarea calit��ii produselor de protec�ie anticoroziv�, în ceea ce prive�te: aspectulproduselor (pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare dup� amestecare(pot-life) �i timpul de uscare (în func�ie de temperatura mediului ambiant) �.a.;b) stabilirea por�ion�rii amestecului din doi sau mai mul�i componen�i, la produsele cuînt�rire exoterm�, pe baz� de încerc�ri preliminare efectuate la fa�a locului;c) verificarea consumurilor specifice �i a grosimilor efective ale straturilor de protec�ieaplicate;d) verificarea, prin încerc�ri, a aderen�ei la suprafa�a suport;e) verificarea gradului de înt�rire a produselor de protec�ie puse în oper�.

6.3.5. Verific�ri înaintea aplic�rii acoperirilor protectoare

6.3.5.1. Verificarea calit��ii produselor de protec�ie conform pct. 6.3.2.2 �i 6.3.2.3. se face pe fiecare produs în parte �i înainte de a fi puse în oper�.

6.3.5.2. Verificarea calit��ii preg�tirii suprafe�ei construc�iilor din o�el se face la fiecare etap� de lucru atât în ceea ce prive�te aspectul, cât �i modul de execu�ie.

6.3.5.3. Dup� terminarea lucr�rilor de preg�tire a suprafe�ei se va efectua verificarea calit��ii preg�tirii suprafe�ei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare. Verificarea se va efectua pe cel pu�in 5% din suprafa�a total� a lucr�rilor efectuate; m�rimea suprafe�ei verificate se stabile�te prin proiect/caiet de sarcini, în func�ie de dimensiunile suprafe�ei de protejat (inclusiv în zonele greu accesibile), astfel încât aspectul acesteia s� poat� fi examinat corespunz�tor. Dac� se constat� c� aspectul suprafe�ei verificate nu este corespunz�tor gradului de preg�tire prev�zut în documenta�ia de execu�ie (caietul de sarcini), se verific� întreaga suprafa�� preg�tit�. Lucr�rile constatate ca fiind necorespunz�toare se refac. Constat�rile privind verific�rile efectuate se consemneaz� în procese verbale de recep�ie pentru lucr�ri ascunse.

6.3.6. Verific�ri în timpul aplic�rii acoperirilor protectoare

6.3.6.1. Verificarea condi�iilor de mediu în care se execut� lucr�rile de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� permanent, cu instrumente de m�surare adecvate (termometru, higrometru �.a.).

6.3.6.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protec�ie anticoroziv� �i de aplicare succesiv� a straturilor de protec�ie se efectueaz� permanent, urm�rindu-se respectarea strict� a prevederilor din documenta�ia de execu�ie (caietul de sarcini) �i din documentele tehnice ale produselor de protec�ie .

6.3.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafe�e, înainte de aplicarea fiec�rui strat de protec�ie, se efectueaz� permanent, vizual, urm�rindu-se :

52

a) aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protec�ie anticoroziv� s� se fac�numai pe suprafe�e curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurit��i;

b) fiecare strat de protec�ie s� fie continuu, uniform, lipsit de b��ici, încre�ituri, fisuri,exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu p�r�ile sale);

c) fiecare strat de protec�ie s� aib� o culoare uniform� pe toat� suprafa�a protejat�.Se va verifica grosimea stratului de protec�ie umed. Dac� un strat de protec�ie nu este continuu �i uniform sau are o culoare neuniform�, va fi

acoperit cu înc� un strat din acela�i produs, care nu se ia în considerare la num�rul total de straturi. Dac� un strat de protec�ie prezint� zone cu defecte de tipul celor men�ionate la pct. 6.3.6.3.b, se

îndep�rteaz� zonele cu defecte �i se aplic� din nou stratul, cu acela�i produs.

6.3.7. Verific�ri dup� aplicarea acoperirilor protectoare

6.3.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protec�ie anticoroziv� se face vizual, pe întreaga suprafa��. Sistemul de protec�ie se consider� corespunz�tor dac� acoperirea este continu�, uniform�, lipsit� de b��ici, încre�ituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.

6.3.7.2. Verific�rile privind grosimea, aderen�a �i num�rul de straturi ale sistemului de protec�ie anticoroziv� se vor efectua prin sondaj. Num�rul �i locul efectu�rii acestor verific�ri se vor stabili prin documenta�ia de execu�ie (caietul de sarcini).

6.3.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin metodele prev�zute în SR EN ISO 2808. În cazul utiliz�rii metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, dup� verificare, aplicând integral sistemul de protec�ie prev�zut.

6.3.7.4. Verificarea aderen�ei sistemului de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin metoda grilei (SR EN ISO 2409) �i prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dup� verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.7.5. Verificarea aplic�rii num�rului de straturi ale sistemului de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin îndep�rtarea succesiv� a straturilor componente ale sistemului de protec�ie �i examinarea cu ochiul liber. Dup� verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

6.3.7.6. Dac� aspectul, grosimea total� sau aderen�a sistemului de protec�ie anticoroziv� nu sunt corespunz�toare documenta�iei de execu�ie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra m�surilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea par�ial�/total� a sistemului de protec�ie sau alte m�suri).

6.3.7.7. Rezultatele tuturor verific�rilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de recep�ie a lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�.

53


7.1. Pe durata execut�rii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se vor respecta cu stricte�e m�surile de protec�ia �i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta�ia de execu�ie întocmit� de proiectant.

7.2. M�surile privind protec�ia �i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de produc�torii produselor de protec�ie anticoroziv�, precum �i pe prevederile legisla�iei aplicabile în domeniu, în vigoare:

a) Hot�rârea Guvernului nr.300/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tatepentru �antierele temporare sau mobile;

b) Legea nr.319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�;c) Hot�rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cumodific�rile �i complet�rile ulterioare;

d) Ordinul ministrului muncii �i solidarit��ii sociale �i al ministrului san�t��ii �i familiei nr.508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec�ia muncii, cumodific�rile ulterioare.

7.3. În afara prevederilor men�ionate la pct. 7.2 se fac urm�toarele preciz�ri: a) muncitorii care execut� lucr�rile de protec�ie anticoroziv�, precum �i persoanele care

supravegheaz� lucrul, trebuie s� poarte costume speciale, ochelari de protec�ie �i m�nu�ispeciale de protec�ie;

b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie s�-�i cure�e mâinile cu solven�i adecva�i dup�care se spal� cu ap� cu detergent sau s�pun �i se ung cu o crem� emoliant�; acesteopera�iuni se desf��oar� în afara ariei de lucru;

c) p�strarea alimentelor �i consumul lor la locul de munc� sunt strict interzise;d) în spa�iile de lucru, pe toat� durata execut�rii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�, sunt

interzise fumatul sau utilizarea focului deschis;e) instala�iile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s� fie corespunz�toare cerin�elor

pentru utilizarea în atmosfer� poten�ial exploziv�;f) se interzice folosirea, pentru �tergerea suprafe�elor, a materialelor din fibre sintetice sau

lân�, care pot produce scântei datorit� înc�rc�rilor electrostatice prin frecare;g) muncitorii trebuie s� fie instrui�i �i asigura�i, în special pentru lucrul la în�l�ime (coarde,

centuri de blocare etc.), conform reglement�rilor tehnice în vigoare.

7.4. Fa�� de prevederile men�ionate la pct. 7.2 �i 7.3, responsabilul cu protec�ia muncii �i responsabilul de lucrare vor lua m�suri specifice, suplimentare privind protec�ia �i igiena muncii.


8.1. Pe durata execut�rii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se vor respecta cu stricte�e m�surile privind ap�rarea împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta�ia de execu�ie întocmit� de proiectant.

8.2. M�surile privind privind ap�rarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de produc�torii produselor de protec�ie anticoroziv�, precum �i pe prevederile legisla�iei aplicabile în domeniu, în vigoare:

a) Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor;b) Ordinul ministrului administra�iei �i internelor nr.163/2007 pentru aprobarea

Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor.

8.3. Fa�� de prevederile men�ionate la pct. 8.2, personalul cu atribu�ii în domeniul ap�r�rii împotriva incendiilor �i responsabilul de lucrare vor lua m�suri specifice, suplimentare de ap�rare împotriva incendiilor

54

ANEXA 1 REFERIN�E LEGISLATIVE �I TEHNICE

Not�:

1. Referin�ele datate au fost luate în considerare la data elabor�rii prezentei reglement�ri tehnice.2. La data utiliz�rii reglement�rii tehnice se va consulta ultima form� în vigoare a referin�elorlegislative �i tehnice.

A1. Legisla�ie:

Nr. crt

Acte legislative Publica�ia

1. Hot�rârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 521/16.06.2006

2. Ordinul ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului �i al ministrului de stat, ministrului administra�iei �i internelor nr. 1822/394 din 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea �i încadrarea produselor pentru construc�ii pe baza performan�elor de comportare la foc, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27.01.2005

3. Hot�rârea Guvernului nr.300/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru �antierele temporare sau mobile


4. Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�


5. Hot�rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare


6. Ordinul ministrului muncii �i solidarit��ii sociale �i al ministrului san�t��ii �i familiei nr. 508/933 din 2002, privind aprobarea Normelor generale de protec�ia muncii, cu modific�rile ulterioare


7. Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor cu modific�rile ulterioare


8. Ordinul ministrului administra�iei �i internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor


55

A2. Standarde: 1. SR EN ISO 12944-1:2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire

a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 1: Introducere general�

2. SR EN ISO 12944-2: 2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 2: Clasificare a mediului

3. SR EN ISO 12944-3 : 2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 3: Proiectare �i dispozi�ii constructive

4. SR EN ISO 12944-4 : 2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri de suprafe�e �i de preg�tire a suprafe�elor

5. SR EN ISO 12944-5: 2008 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire

6. SR EN ISO 12944-7: 2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 7: Execurarea �i supravegherea lucr�rilor de vopsire

7. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Clasificare, determinare �i estimare

8. SR EN ISO 9226:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor . Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referin�� pentru evaluarea corozivit��ii

9. SR EN ISO 9225:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. M�surarea parametrilor de mediu care afecteaz� corozivitatea atmosferelor

10. SR EN ISO 9224: 2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Valori de referin�� pentru clasele de corozivitate

11. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor

12. SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor

13. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor

14. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor. Anex� na�ional�

15. SR EN 1990:2004//A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiect�rii structurilor. Anexa A2: Aplica�ie pentru poduri. Anex� na�ional�.

16. SR EN ISO 8501-3 :2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a cur��eniei suprafe�ei. Partea 3: Grade de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu imperfec�iuni

17. SR EN ISO 8501-1:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii

56

vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 1: Grade de ruginire �i grade de preg�tire a suporturilor de o�el neacoperite �i a suporturilor de o�el dup� îndep�rtarea acoperirilor anterioare

18. SR EN ISO 8501-2:2002 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a cur��eniei suprafe�ei. Partea 2: Grade de preg�tire a suporturilor de o�el acoperite anterior, dup� îndep�rtarea local� a acoperirilor

19. SR EN ISO 8501-4:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a cur��eniei suprafe�ei. Partea 4: Condi�iile ini�iale ale suprafe�ei, grade de preg�tire �i grade de îndep�rtare a ruginii dup� decaparea cu ap� la presiune ridicat�

20. SR EN ISO 8503-1:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 1: Preciz�ri �i defini�ii referitoare la pl�cile de comparare ISO pentru profilul suprafe�ei în vederea evalu�rii suprafe�elor decapate abraziv

21. SR EN ISO 8503-2:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 2: Metod� pentru clasificare a profilului unei suprafe�e de o�el decapate abraziv. Procedeul prin comparare

22. SR EN ISO 8503-3:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 3: Metod� de etalonare a pl�cilor de comparare ISO pentru profilul suprafe�ei �i de determinare a profilului suprafe�ei. Procedeul cu microscop

23. SR EN ISO 8503-4:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 4: Metod� de etalonare a pl�cilor de comparare ISO pentru profilul suprafe�ei �i de determinare a profilului suprafe�ei. Procedeul cu palpator

24. SR EN ISO 8502-2:2006 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a gradului de cur��are a suprafe�ei. Partea 2: Determin�rii de laborator a clorurilor de pe suprafe�ele cur��ate

25. SR EN ISO 8502-3:2003 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a cur��eniei suprafe�ei. Partea 3:

57

Evaluarea prafului pe suprafe�e de o�el preg�tite pentru vopsire (metoda cu band� sensibil� la ap�sare)

26. SR EN ISO 8502-4:2003 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a cur��eniei suprafe�ei. Partea 4: Linii directoare pentru estimarea probabilit��ii de condensare înainte de aplicarea vopselelor

27. SR EN ISO 8502-5:2005 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri pentru aprecierea gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafe�ele cur��ate (metoda cu tub detector de ioni)

28. SR EN ISO 8502-6:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 6: Extrac�ia contamina�ilor solubili în vederea analizei. Metoda Bresle

29. SR EN ISO 8502-9:2002 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a cur��eniei suprafe�ei. Partea 9: Metoda în situ pentru determinarea s�rurilor solubile în ap� prin conductometrie

30. SR EN ISO 8502-11:2006 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri pentru aprecierea gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 11: Metoda de teren pentru determinarea turbidimetric� a sulfa�ilor solubili în ap�

31. SR EN ISO 8502-12:2005 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri pentru aprecierea gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 12: Metoda de teren pentru determinarea prin titrare a ionilor fero�i solubili în ap�

32. SR EN ISO 2409:2013 Vopsele �i lacuri. Încercare la caroiaj 33. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele �i lacuri. Încercare la trac�iune 34. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de deformare rapid�

(rezisten�a la �oc). Partea 1: Încercarea prin c�derea unei mase cu penetrator cu suprafa�� mare

35. SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de deformare rapid� (rezisten�a la �oc). Partea 2: Încercarea prin c�derea unei mase cu penetrator cu suprafa�� mic�

36. SR EN ISO 1518 -1:2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la zgâriere. Partea 1: Metod� de încercare constant�.

37. SR EN ISO 6860:2006 Vopsele �i lacuri. Încercarea la îndoire (mandrin� conic�)

38. SR EN ISO 1519:2011 Vopsele �i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)

58

39. SR EN ISO 1522:2007 Vopsele �i lacuri. Încercarea de amortizare a pendulului

40. SR EN ISO 9227:2012 Încerc�ri la coroziune în atmosfere artificiale. Încerc�ri în cea�� salin�

41. SR ISO 11503:1997 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate (condensare repetat�)

42. SR EN ISO 6270-1:2002 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate. Partea 1: Condensarea continu�

43. SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate. Partea 2: Procedur� pentru expunerea epruvetelor în atmosfer� de ap� de condens

44. SR EN 60068-2-5:2011 Încerc�ri de mediu. Partea 2-5: Încerc�ri - Încercarea Sa: Radia�ie solar� simulat� la nivelul solului �i ghid pentru încerc�ri al radia�iilor solare

45. SR EN 60068-2-14:2010 Încerc�ri de mediu. Partea 2-14: Încerc�ri. Încercarea N: Varia�ii de temperatur�

46. SR EN 60068-2-78: 2004 Încerc�ri de mediu. Partea 2-78: Încerc�ri - Încercarea Cab: C�ldura umed�, continu�

47. SR EN ISO 2812-1: 2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la lichide. Partea 1: Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa

48. SR EN ISO 2812-2: 2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la lichide. Partea 2: Metoda prin imersiune în ap�

49. SR EN 13501-1+A1:2010 Clasificare la foc a produselor �i elementelor de construc�ie. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încerc�rilor de reac�ie la foc

50. SR EN ISO 14713-1: 2010 Acoperiri de zinc. Ghid �i recomand�ri pentru protec�ia împotriva coroziunii fontei �i o�elului în construc�ii. Partea 1: Principii generale de proiectare �i rezisten�� la coroziune

51. SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termic�. Acoperiri metalice �i alte acoperiri anorganice. Zinc, aluminiu �i aliajele lor

52. SR EN ISO 1461:2009 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din font� �i o�el. Specifica�ii �i metode de încercare

53. SR EN 10346:2009 Produse plate de o�el acoperite continuu prin imersie la cald. Condi�ii tehnice de livrare

54. SR EN 10240: 2000 Acoperiri de protec�ie interioare �i/sau exterioare pentru �evi de o�el. Condi�ii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instala�ii automate

55. SR EN 13811: 2003 �erardizare. Acoperiri prin difuzie de zinc pe produse feroase. Specifica�ie

56. SR EN ISO 2081: 2009 Acoperiri metalice �i alte acoperiri anorganice. Acoperiri electrochimice de zinc pe font� sau o�el, cu tratament suplimentar

57. SR EN ISO 12683:2005 Acoperiri mecanice de zinc. Specifica�ii �i metode de verificare

58. SR EN ISO 3231:2002 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la

59

atmosfer� umed� care con�ine dioxid de sulf 59. SR EN 10238:2009 Produse de o�el pentru construc�ii sablate �i

grunduite prin procedee automate 60. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii

suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere general� �i sistemul de notare

61. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de b��icare

62. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire

63. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare

64. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere

65. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor vopsite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii schimb�rilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive

66. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat� de velur

67. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri �i vopsele. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere �i a coroziunii în jurul unei zgârieturi sau alte defecte artificiale

68. SR EN ISO 4628-10:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i

60

dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiform�

69. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 1: Metoda cu picnometru.

70. SR EN ISO 2811-2: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 2: Metoda cu corp imersat

71. SR EN ISO 2811-3: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 3: Metoda cu oscilator

72. SR EN ISO 2811-4: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 4: Metoda cu cilindru sub presiune

73. SR EN ISO 2431: 2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere

74. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri �i vopsele. Determinarea duratei de via�� a sistemelor de acoperire multicomponente. Preg�tirea �i condi�ionarea e�antioanelor �i linii directoare pentru încercare

75. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri �i vopsele. Încerc�ri de uscare. Partea 1: Determinarea usc�rii în adâncime �i a timpului de uscare în adâncime

76. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane �i mortare cu lian�i minerali. Metode de încercare

77. SR EN 1097-5:2008 Încerc�ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice �i fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea con�inutului de ap� prin uscare în etuv� ventilat�

78 SR EN ISO 2808: 2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea grosimii peliculei 79 SR EN ISO 8504 – 2: 2002 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii

vopselelor �i produselor similare. Metode de preg�tire a suprafe�ei. Partea 2: Decapare cu jet abraziv

80. SR EN ISO 8504 – 3: 2002 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Metode de preg�tire a suprafe�ei. Partea 3: Cur��are manual� �i mecanic�

61

ANEXA 2

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PROTEC�IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII CARE TREBUIE CUPRINSE ÎN PROIECT

A2.1. Prevederile în proiect necesare pentru a defini condi�iile specifice pentru executarea lucr�rilor sunt, cel pu�in urm�toarele, dup� caz:

a) condi�ii privind sistemul particular de protec�ie anticoroziv� care trebuie aplicat;b) gradul de preg�tire a suprafe�ei, împreun� cu clasa de corozivitate a mediului;c) proceduri pentru a se asigura c� suprafa�a neacoperit� a o�elurilor rezistente la coroziunea

atmosferic� este acceptabil�: vizual, dup� încerc�ri de coroziune artificial�;d) condi�ii pentru protec�ia suprafe�ei la contactul o�elurilor care nu sunt rezistente, cu cele

rezistente la coroziunea atmosferic�;e) sistemul de protec�ie interioar�, dac� spa�iile închise trebuie etan�ate prin sudare, sau sunt

prev�zute cu o protec�ie anticoroziv� interioar�;f) metoda care trebuie utilizat� pentru etan�area interfe�ei, dac� elementele de îmbinare

mecanic� p�trund prin peretele spa�iilor închise etan�ate;g) metoda �i extinderea repara�iilor dup� t�iere sau sudare;h) metoda, nivelul �i extinderea cur��rii o�elurilor inoxidabile;i) specifica�ie de performan�� pentru protec�ia împotriva coroziunii;j) extinderea suprafe�elor afectate, la îmbin�rile cu �uruburi pretensionate care nu sunt

rezistente la lunecare;k) cerin�e pentru procedeele de imersie/pulverizare, dac� este specificat� zincarea termic�

�i electrochimic� sau metalizarea elementelor din o�el formate la rece, dup� fabricare;l) cerin�e pentru controlul �i verificarea preg�tirii suprafe�ei care trebuie efectuate înainte de

vopsirea ulterioar�, pentru elementele din o�el protejate prin zincare termic�,electrochimic� sau metalizare;

m) suprafe�e de referin�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� a elementelor din o�el înmedii cu clasele de corozivitate C3 la C5.

A2.2. Prevederi în proiect pentru condi�ii op�ionale, în func�ie de clasa de corozivitate preconizat� pentru exploatarea construc�iilor din o�el:

a) dac� sunt cerin�e de protec�ie anticoroziv�;b) dac� sunt cerin�e de tratare a suprafe�ei pentru o�eluri inoxidabile;c) dac� spa�iile închise trebuie etan�ate dup� zincarea termic� sau metalizare �i dac� da, cum

se realizeaz�;d) dac� imperfec�iunile sudurii permise de reglement�rile tehnice privind sudarea o�elurilornecesit� etan�are �i cum se realizeaz� aceasta;e) dac� sudurile pentru etan�are necesit� verificare ulterioar�, dup� verificarea vizual�;f) dac� suprafe�ele în contact �i suprafe�ele de sub �aibe, la �uruburi, pot s� nu fie protejate;g) dac� îmbin�rile cu �uruburi, inclusiv zona perimetral� din jurul unor asemenea îmbin�ri,

trebuie s� fie protejate suplimentar fa�� de sistemul de protec�ie anticoroziv� specificatpentru restul construc�iei din o�el;

h) dac� sunt cerin�e de reparare sau protec�ie anticoroziv� suplimentar� pentru marginilet�iate �i suprafe�ele adiacente;

i) alte cerin�e decât cele din SR EN ISO 8501 �i SR EN ISO 1461 pentru preg�tireasuprafe�ei o�elurilor carbon;

j) dac� partea de jos, înglobat�, a �uruburilor de funda�ie trebuie l�sat� neprotejat�;k) dac� elementele protejate cu acoperiri de zinc depuse termic �i electrochimic sau cu

acoperiri de zinc �i aluminiu depuse prin metalizare nu sunt supuse verific�rii dup�zincare/metalizare;

l) dac� suprafe�ele de referin�� nu sunt specificate pentru sistemele de protec�ieanticoroziv� a elementelor din o�el în clasele de corozivitate C3 la C5.

62

�

Anexa nr. 2

GHID DE PROIECTARE �I EXECU�IE

PRIVIND PROTEC�IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII,

indicativ GP 121 - 2013

PARTEA a II-a-PROIECTAREA, EXECU�IA �I EXPLOATAREA

PROTEC�IILOR ANTICOROZIVE PENTRU CONSTRUC�IILE

HIDROTEHNICE, indicativ GP 121/2 – 2013

63

�

CUPRINS

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiect �i domeniul de aplicare 1.2. Terminologie

2. SPECIFICA�IE DE PERFORMAN�� PRIVIND PROTEC�IA ANTICOROZIV� AELEMENTELOR DIN O�EL, BETON, BETON ARMAT �I BETON PRECOMPRIMATALE CONSTRUC�IILOR HIDROTEHNICE 2.1. Agenti agresivi care ac�ioneaz� asupra elementelor de construc�ii hidrotehnice 2.2. Tipuri de protec�ie anticoroziv� 2.3. Cerin�e �i criterii de performan�� 2.4. Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport �i pentru sistemele de protec�ie

anticoroziv� 2.4.1. Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport 2.4.2. Criterii �i niveluri de performan�� pentru pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�

3. CONDI�II �I CERIN�E DE CONCEP�IE �I PROIECTARE3.1.Condi�ii generale de concep�ie �i proiectare a protec�iilor primare pentru elementele din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat ale construc�iilor hidrotehnice supuse agen�ilor agresivi 3.2. Criterii si niveluri de performan�� pentru beton, ca protec�ie primar� 3.3. Cerin�e de baz� privind alc�tuirea elementelor de construc�ii din beton, beton armat

�i beton precomprimat, pentru asigurarea protec�iei lor anticorozive primare3.3.1. Cimenturi3.3.2. Agregate3.3.3. Apa de amestecare3.3.4. Aditivi3.3.5. Adaosuri3.3.6. Arm�turi3.3.7. Betoane3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton3.3.9. Fisuri in beton

4. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIIDIN O�EL, BETON, BETON ARMAT �I BETON PRECOMPRIMAT 4.1.Condi�ii generale 4.2. Alc�tuirea sistemelor de protec�ie anticoroziv�

4.2.1. Alc�tuirea general� 4.2.2. Sisteme de protec�ie anticoroziv� a suprafe�elor de o�el 4.2.3. Sisteme de protec�ie anticoroziv� a suprafe�elor de beton

64

�

4.3. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� 4.3.1. Condi�ii generale 4.3.2. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

4.4. Verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� 4.4.1. Generalit��i

4.4.2. Recep�ia produselor de protec�ie 4.4.3. P�strarea �i depozitarea produselor de protec�ie

4.4.4. Asigurarea condi�iilor prealabile pentru punerea în oper� 4.4.5. Verific�ri înaintea aplic�rii acoperirilor protectoare

4.4.6. Verific�ri în timpul aplic�rii acoperirilor protectoare 4.4.7. Verific�ri dup� aplicarea acoperirilor protectoare

5. URM�RIREA COMPORT�RII ÎN EXPLOATARE A PROTEC�IILORANTICOROZIVE �I LUCR�RI DE INTERVEN�IE 5.1. Urm�rirea comport�rii în exploatare a protec�iilor anticorozive 5.2. Lucr�ri de interven�ie

5.2.1.Generalit��i 5.2.2. Executarea lucr�rilor de interven�ie 5.2.3. Asigurarea calit��ii lucr�rilor de interven�ie



ANEXA 1 - REFERIN�E TEHNICE �I LEGISLATIVE �ANEXA 2 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUC�IILOR

DIN O�EL

ANEXA 3 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA CONSTRUC�IILOR DIN BETON, BETON ARMAT �I BETON

PRECOMPRIMAT

ANEXA 4 - ASPECTE, FENOMENE �I PARAMETRI CARE SE SUPUN URM�RIRII SPECIALE

65

�

LIST� TABELE

Nr. crt. Num�r tabel Denumire tabel

1 Tabel 2.1 Clasa de corozivitate a apelor naturale �i a solurilor naturale asupra construc�iiilor din o�el

2 Tabel 2.2 Clasa de expunere a construc�iiilor din beton în ape naturale �i soluri agresive 3 Tabel 2.3 Clasa de corozivitate/agresivitate a mediilor atmosferice 4 Tabel 2.4 Tipuri de protec�ie anticoroziv� 5 Tabel 2.5 Cerin�e specifice pentru stratul suport �i sistemele de protec�ie anticoroziv� 6 Tabel 2.6 Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport din o�el 7 Tabel 2.7 Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu imperfec�iuni 8 Tabel 2.8 Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport din beton

9 Tabel 2.9 Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suport din o�el

10 Tabel 2.10 Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suport din beton

11 Tabel 3.1 Criterii �i niveluri de performan�� pentru beton, ca protec�ie primar�, la construc�ii hidrotehnice

12 Tabel 3.2 Criterii �i niveluri de performan�� pentru beton în medii atmosferice agresive 13 Tabel 3.3 Grosimea minim� a stratului de acoperire cu beton a arm�turii 14 Tabel 3.4 Deschiderea maxim� de calcul a fisurilor normale 15 Tabel 4.1 Alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv�

16 Tabel 4.2 Sisteme de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate Im1, Im2, Im3

17 Tabel 4.3 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im2

18 Tabel 4.4 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im3

19 Tabel 4.5 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3

20 Tabel 4.6 Sisteme de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b 21 Tabel 4.7 Sisteme de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b 22 Tabel 4.8 Sisteme de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b 23 Tabel 5.1 Intervale de urm�rire curent� a protec�iilor anticorozive 24 Tabel A2.1� Exemple de medii corespunz�toare claselor de corozivitate C1...C5 25 Tabel A2.2� Exemple de medii corespunz�toare claselor de corozivitate Im1...Im326 Tabel A3.1 Clasele de expunere corespunz�roare atacului chimic a apelor �i solurilor 27 Tabel A3.2 Clase de expunere

66

�

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiectul �i domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid cuprinde condi�iile de proiectare, execu�ie �i exploatare privind protec�ia anticoroziv� a construc�iilor hidrotehnice noi �i existente:

(i) - construc�ii �i echipamente hidrotehnice din o�el înglobate în construc�ii (stavile, batardouri,por�i de ecluz�, gr�tare, c�i de rulare �.a.), ale c�ror elemente componente sunt supuse atât ac�iunii apelor naturale �i a solurilor agresive cu care vin în contact, cât �i agen�ilor agresivi atmosferici, cu diferite clase de corozivitate;

Not�: Pentru lucr�rile hidrotehnice de tip structuri portuare (cheiuri) pe palplan�e metalice, pot fi utilizate par�ial prevederile din prezenta reglementare tehnic�, urmând ca acestea sa fie preluate �i dezvoltate în viitoarele reglement�ri tehnice specifice.

(ii) - construc�ii hidrotehnice din beton, beton armat �i beton precomprimat (baraje �i lucr�riaferente acestora, construc�ii aferente porturilor �i c�ilor navigabile, galerii, centrale, cheiuri pe pilo�i, �.a.), supuse ac�iunii apelor naturale �i a solurilor agresive, precum �i a agen�ilor agresivi atmosferici, cudiferite clase de expunere / agresivitate.

1.1.2. Ghidul nu se refer� la construc�iile imersate par�ial sau total în medii cu agresivitate chimic� (recipien�i, bazine �.a.).

1.1.3. Prevederile specifice din ghid stabilesc cerin�ele fundamentale aplicabile construc�iilor, criteriile �i nivelurile de performan�� pentru suprafa�a suport de o�el/beton �i pentru protec�iile anticorozive, pentru a r�spunde cerin�ei implicite privind durabilitatea, respectiv men�inerea caracteristicilor implicate în cerin�ele cerin�ele fundamentale aplicabile construc�iilor din o�el, beton, beton armat si beton precomprimat, în condi�iile ac�iunii agen�ilor agresivi din mediul înconjur�tor.

1.1.4. Protec�ia împotriva coroziunii se realizeaz�, în func�ie de clasa de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului, prin: concep�ia de ansamblu �i de detaliu a elementelor/construc�iei �i prin alegerea materialelor adecvate; prevederea de m�suri constructive �i de condi�ii pentru modul de executare a lucr�rilor; prevederea unor sisteme de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafa�a elementelor de construc�ii.

1.1.5. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protec�ie anticoroziv� a arm�turii din o�el, cum sunt: inhibitorii de coroziune, protec�ia electrochimic� (catodic�, anodic�) etc.

1.1.6. Prevederile prezentului ghid se adreseaz� investitorilor, proiectan�ilor, executan�ilor de lucr�ri, proprietarilor/utilizatorilor de lucr�ri de construc�ii hidrotehnice precum �i organismelor de verificare �i control (verificarea �i/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul �i/sau expertizarea lucr�rilor).

1.2. Terminologie

În prezentul ghid sunt utiliza�i urm�torii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu ce ac�ioneaz� distructiv asupra construc�iei sau a diverselor salep�r�i componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construc�ie;

- acoperire metalic�: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiuetc.), aplicat (e) pe suprafa�a suport (o�el);

67

�

- acoperire organic�: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele,alc�tuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, chituri), aplicate pe suprafa�a suport (o�el �i beton);

- betoane hidrotehnice: betoane destinate construc�iilor care se afl� în contact permanent sauperiodic cu apa având caracteristici care asigur� construc�iilor durabilitate în aceste condi�ii;

- betoane masive: elemente de construc�ie de beton la care dimensiunea cea mai mic� dep��e�te2 m �i care de regul� necesit� m�suri speciale pentru limitarea eforturilor care apar ca urmare a degaj�rii de c�ldur� la înt�rirea betonului;

- clas� de agresivitate: caracteristic� tehnic� m�surabil� a intensit��ii ac�iunii mediului agresivasupra materialului de construc�ie (beton);

- clas� de corozivitate: caracteristic� tehnic� m�surabil� a intensit��ii ac�iunii mediului agresivasupra materialului de construc�ie (o�el);

- clas� de expunere:clasificare a condi�iilor de mediu fizice, chimice �i mecanice la care poate fiexpus betonul �i care pot influen�a în timp suprafa�a betonului, structura �i / sau arm�turile;

Not�: Aceste tipuri de ac�iuni nu constituie ipoteze de înc�rcare în proiectarea structural�;

- coroziune: interac�iune fizico-chimic� sau electrochimic� între un material/produs (deconstruc�ie beton, o�el) �i mediul s�u înconjur�tor, care conduce la modificarea propriet��ilor materialului �i adeseori la degradarea unor caracteristici �i / sau func�ional� a acestuia, a mediului înconjur�tor sau a sistemului constituit din cei doi factori;

Not� : Aceast� interac�iune este în general de natur� fizico-chimic� pentru beton �i de natur� electrochimic� pentru o�el.

- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziunedat;

- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem decoroziune dat ;

- degradare datorat� coroziunii: efect al coroziunii considerat d�un�tor pentru utiliz�rilematerialului de construc�ie, mediul sau sistemul pe care ace�ti doi factori îl formeaz�;

- durabilitatea protec�iei: durata de via�� estimat� a unui sistem de protec�ie anticoroziv� aplicatpe suprafa�a suport din o�el / beton pân� la prima lucrare de refacere complet� a protec�iei;

Not�: Durata de via�� estimat� nu constituie o durat� de garan�ie.

- durata de men�inere a umidit��ii pe suprafa��: interval de timp în care o suprafa�� metalic�este acoperit� cu o pelicul� adsorbit� �i / sau un lichid electrolitic, capabil s� provoace coroziunea atmosferic�;

- mediu agresiv (coroziv): mediu care con�ine unul sau mai mul�i agen�i agresivi (corozivi);

- protec�ie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât s� diminuezedegrad�rile datorate coroziunii;

- protec�ie primar�: protec�ia anticoroziv� a elementelor din beton, beton armat �i betonprecomprimat asigurat� prin calitatea betonului (tip de ciment, raport a/c, dozaj de ciment, agregate, aditivi, adaosuri), natura materialelor ce intr� în compozitia acestuia �i acoperirea cu beton a arm�turii;

- protec�ie secundar�: protectia realizat� cu un sistem de protec�ie anticoroziv� de natur�organic� aplicat pe suprafata suport de beton;

68

�

- rezisten�a la coroziune: capacitatea unui material de construc�ie de a rezista la coroziune într-un sistem de coziune dat;

- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe materiale de construc�ie �i diferiteelemente ale mediului care pot influen�a coroziunea;

- sistem de protec�ie anticoroziv�: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafa�� suport (o�el,beton), pentru a realiza protec�ia acesteia împotriva coroziunii;

- suport: suprafa�a pe care a fost sau trebuie s� fie aplicat un produs / sistem de protec�ieanticoroziv�;

- tipul atmosferei: no�iune care caracterizeaz� atmosfera pe baza criteriilor de clasificarecorespunz�toare, altele decât corozivitatea (rural�, urban�, industrial�, marin�) sau factori op�ionali complementari (chimici etc.);

- vitez� de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construc�ie (o�el) raportat launitatea de timp.

Not�: Expresia utilizat� pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat �i de tipul acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimat� prin cre�terea adâncimii coroziunii raportat� la unitatea de timp, prin masa de metal transformat� în produ�i de coroziune raportat� la unitatea de suprafa�� i unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate varia în timp �i poate s� nu fie acela�i în toate punctele suprafe�ei care se corodeaz�. De aceea, referirile la viteza de coroziune trebuie s� fie înso�ite de informa�ii despre tipul, dependen�a de timp �i localizarea efectului coroziunii.

2. SPECIFICA�IE DE PERFORMAN�� PRIVIND PROTEC�IA ANTICOROZIV� AELEMENTELOR DIN DE DIN O�EL, BETON, BETON ARMAT SI BETONPRECOMPRIMAT ALE CONSTRUC�IILOR HIDROTEHNICE

2.1. Agen�i agresivi care ac�ioneaz� asupra elementelor din o�el �i beton ale construc�iilor hidrotehnice

2.1.1. Agen�ii agresivi care ac�ioneaz� asupra elementelor componente ale construc�iilor hidrotehnice, atât sub form� de ape naturale �i soluri agresive, cât �i sub form� de agen�i agresivi atmosferici, se clasific�, dup� natura �i originea lor, a�a cum se arat� în Anexa 2 (pentru elementele din o�el) �i în Anexa 3 (pentru elementele din beton, beton armat, beton precomprimat), în diferite clase decorozivitate / agresivitate / expunere.

2.1.2. Ac�iunea apelor naturale (de suprafa��, subterane, supraterane) �i a solurilor agresive asupra constructiilor hidrotehnice din o�el, �i respectiv din beton, beton armat �i beton precomprimat se clasific� conform prevederilor SR EN ISO 12944-2, respectiv prevederilor normativului NE 012/1, dup� cum este prezentat în tabelele 2.1. �i 2.2.

Tabelul nr. 2.1 Clasa de corozivitate a apelor naturale �i a solurilor naturale asupra construc�iiilor din o�el

Clasa de corozivitate a apelor naturale �i a solurilor agresive asupra construc�iilor din o�el (conform SR EN ISO12944-2)

� Im1 - imersie în ap� proasp�t� � Im2 - imersie în ap� de mare sau ap� salmastr� � Im3 - sol

69

�

Tabelul 2.2 Clasa de expunere a construc�iiilor din beton în ape naturale �i soluri agresive

Clasa de expunere a construc�iilor din beton în ape naturale �i soluri agresive (conform NE 012/1)

Carbonatare � XC1-uscat sau permanent umed � XC2-umed, rareori uscat � XC3-umiditate moderat� � XC4-alternan�� umiditate-uscare

Cloruri (1)

� XD1- umiditate moderat� �XD2- umed, rar uscat �XD3-alternan�� umiditate-uscare

Cloruri din apa de mare� XS1-expunere la aer

ce vehiculeaz� s�ruri marine

�XS2-imersate în apa de mare în permanen��

�XS3-zone de varia�ie a nivelului apei m�rii, zone supuse stropirii sau ce�ii

Înghe�-dezghe� �XF1-satura�ie moderat� cu ap� �XF2-satura�ie moderat� cu ap�, cu agen�i de dezhe� �XF3-satura�ie puternic� cu ap� �XF4-satura�ie puternic� cu ap�, cu agen�i de dezhe� sau ap� de mare

Atac chimic �XA1-slab� �XA2-moderat� �XA3-intens�

(1) Cloruri având alt� origine decât cea marin�.

2.1.3. Ac�iunea mediilor agresive atmosferice asupra construc�iilor hidrotehnice supraterane din o�el, �i respectiv din beton, beton armat, beton precomprimat se clasific� conform prevederilor SR ENISO 12944-2 �i SR EN ISO 9223, respectiv prevederilor normativului NE 012/1, dup� cum esteprezentat în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Clasa de corozivitate/agresivitate a mediilor atmosferice

Clasa de corozivitate (o�el) / agresivitate (beton) a mediilor atmosferice Construc�ii din otel

(conform SR EN 12944-2 �i SR EN ISO 9223) Construc�ii din beton (conform NE 012/1)

� C1 - foarte slab� � C2 - slab� � C3 - medie � C4 - ridicat� � C5-I - foarte ridicat� (industrial�) � C5-M - foarte ridicat� (marin�)

� XA1b - neagresive � XA 2b - slab agresive � XA 3b - cu agresivitate medie � XA 4b - cu agresivitate puternic�

2.1.4. Clasele de corozivitate/agresivitate/expunere se stabilesc în functie de carcteristicile agen�ilor agresivi �i /sau viteza de coroziune a materialului de construc�ie (o�elul �i beton), conform Anexelor 2 �i 3.

2.1.5. Stabilirea clasei de corozivitate / agresivitate /expunere a mediului în care se va amplasa o construc�ie hidrotehnic� nou� se va face de c�tre proiectant, pe baza analizei mediului �i a datelorfurnizate de proiectantul de specialitate privind existen�a, natura �i concentra�ia agen�ilor agresivi.

2.1.6. Pentru stabilirea clasei de corozivitate /agresivitate/expunere a mediului în care este amplasat� o construc�ie hidrotehnic� aflat� în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative �i cantitative de agen�i agresivi, efectuate de un operator economic de specialitate în domeniu.

70

�

2.1.7. În cazul prezen�ei mai multor agen�i agresivi, la stabilirea clasei de corozivitate/ agresivitate / expunere a mediului se va adopta criteriul agentului celui mai agresiv.

2.1.8. În prezentul ghid nu se recomand� protec�ii anticorozive pentru construc�iile hidrotehnice din o�el, respectiv beton, beton armat �i beton precomprimat situate în clase de corozivitate/ agresivitate / expunere mai mari de Im1...Im3 �i C5, respectiv XA3 �i XA 4b.

2.1.9. La concentra�ii ale agen�ilor agresivi în ap� �i în atmosfer� care nu se încadreaz� în limitele prev�zute în SR EN ISO 12944-2 �i SR EN ISO 9223, precum �i în normativul NE 012/1, în cazul prezen�ei agen�ilor agresivi care nu sunt cuprin�i în Anexele 2 �i 3 �i care au ac�iune coroziv� fa�� de o�el �i beton, la temperaturi care nu se încadreaz� în limitele prev�zute, precum �i în cazurile în care apa prezint� o vitez� ridicat� de scurgere, în combina�ie cu anumite substan�e chimice, clasa de corozivitate /agresivitate/expunere a mediului se va determina pe baza unui studiu pentru fiecare caz în parte. Sudiul se va efectua de c�tre o entitate din domeniu.

2.2. Tipuri de protec�ie anticoroziv�

(1) In tabelul 2.4 se prezint� tipurile de protec�ie anticoroziv� pentru care se apreciaz� criteriile�i nivelurile de performan��.

Tabelul 2.4 Tipuri de protec�ie anticoroziv�

Materialul/produsul de

construc�ie

Factori ce determin� natura solicit�rii �i intensitatea atacului

coroziv Tip de protec�ie

O�el

a) Zona supusa atacului:- zona imersat� (aflat� permanentsub ap�), atac coroziv în generalslab;- zona de imersare alternant� (cuvaria�ii ale nivelului apei, datorit�unor cauze naturale sau artificiale),atac coroziv foarte puternic;- zona aflat� deasupra niveluluiapei, deasupra zonei de imersarealternant� ( poate fi solicitat� prinstropire cu ap� sau prin ridicareanivelului apei, pe o perioad�limitat�), atac coroziv puternic.b) Tipul de ap�: ap� dulce, ap� demare, ap� s�rat�; c) Con�inutul de impurit��i chimice;d) Factori mecanici: suspensiiu�oare, corpuri solide aduse deviituri, nisip, pietri�, aluviuni,sloiuri de ghea�� etc.e) Factori biologici: vegetali,minerali, bacteriologici;

Sisteme de protec�ie anticoroziv�: • Pentru construc�ii aflate înexploatare:- acoperiri prin vopsire (grunduri,chituri, vopsele intermediare, emailuri,lacuri);- acoperiri prin metalizare �i vopsire.• Pentru construc�ii noi:- acoperiri prin vopsire (grunduri,chituri, vopsele intermediare, emailuri,lacuri);- acoperiri prin metalizare;- acoperiri prin metalizare si vopsire.Primar�, prin compozi�ia �i caracteristicile betonului; Secundar�, protec�ie prin vopsire, pentru anumite construc�ii hidrotehnice noi �i pentru construc�iile aflate în exploatare, cu degrad�ri, supuse agen�ilor agresivi atmosferici.

71

�

Beton, beton armat, beton precomprimat

f) Curenti vagabonzi datorit�vecinat��ii re�elelor electrice,etc.;g) Solicit�ri combinate: pe o parteapa, conform clasific�rii de mai susa zonelor, pe cealalt� parte terenulh) Solicit�ri atmosferice: zona deimersare alternant� �i zona dedeasupra nivelului apei.

2.3. Cerin�e �i criterii de performan��

2.3.1.Abordarea exigen�ial� privind criteriile �i nivelurile de performan�� care trebuie satisf�cute de stratul suport de o�el/beton �i de sistemele de protec�ie anticoroziv�, se face în conformitate cu cerin�ele fundamentale aplicabile construc�iilor, conform matricei din tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 Cerin�e specifice pentru stratul suport �i sistemele de protec�ie anticoroziv�

Cerin�e fundamentale aplicabile construc�iilor

Cerin�e specifice

Stratul suport Sisteme de protec�ie anticoroziv�

Rezisten�� mecanic� �i stabilitate X - Securitate la incendiu - Clas� de reac�ie la foc - X- Grad de rezisten�� la foc X -Igien�, s�n�tate �i mediu - Emisii de substan�e periculoase X X - Compatibilitate alimentar� - X Siguran�� în exploatare - Rezisten�� la agen�i agresivi - X- Rezisten�� la solicit�ri mecanice - XProtec�ie împotriva zgomotului - - Economie de energie �i izolare termic� - -

72

�

2.4. Criterii si niveluri de performan�� pentru stratul suport �i pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�

2.4.1. Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport

2.4.1.1. Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport din o�el Principalele criterii �i niveluri de performan�� care trebuie satisf�cute de stratul suport din o�el pe suprafa�a c�ruia se aplic� sistemele de protec�ie anticoroziv� sunt prezentate în tabelul 2.6.

Tabelul 2.6 Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport din o�el Nr. crt.

Criterii de performan�� Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan��

1. Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cuimperfec�iuni

SR EN ISO 8501-3 grad

P1, P2, în func�ie de durabilitatea sistemului de protec�ie anticoroziv� �i clasa de corozivitate, conform tabelului 2.7

2. Gradul de preg�tire a suprafe�ei

SR EN ISO 12944-4 SR EN ISO 8501-1, 2, 4 grad

Suprafe�e imersate în ap�: min. Sa 2,5 Suprafe�e supuse atacului atmosferic: min.: St 3, PSt 3 optim: Sa 3, PSa 3 sau Sa 2,5, PSa 2,5

3. Rugozitatea suprafe�ei (1) SR EN ISO 8503-1, 2, 3, 4 clas�

profil min. "mediu"

4. Umiditatea SR EN ISO 8502-4 % lips�

5. Temperatura SR EN ISO 8502-4 0C min. +3 peste punctul de rou� (2); max. +40 (2)

6. Prezen�a clorurilor SR EN ISO 8502-2, 5, 6 �g/cm2 max.: 7

7. Praf SR EN ISO 8502-3 etalon max. 2

8.

Alte impurit��i - s�ruri- uleiuri, gr�simi,rugin�, etc.

SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12

vizual - lips�

(1) Se refer� la profilul ob�inut dup� preg�tirea suprafe�ei cu jet abraziv de nisip sau alice, la gradele decur��are Sa 2,5 �i Sa 3. Rugozitatea suprafe�ei se coreleaz� cu grosimea stratului de grund.


Tabelul 2.7 Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu imperfec�iuni

Durabilitatea estimat� a sistemului de protec�ie

anticoroziv� a)

Clasa de corozivitate a mediului b)

Gradul de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu

imperfec�iuni c)

> 15 ani C1 - C2 P1

73

�

C3...C5 P2

5...15 ani C1...C3 P1

C4-C5 P2

< 5 ani C1...C4 P1

C5 P2a), b) Durabilitatea estimat� a sistemului de protec�ie anticoroziv� �i clasa de corozivitate a mediului sunt definite, dup� caz, în SR EN ISO 12944-1 �i SR EN ISO 14713-1. c) Gradul de preg�tire P3 se poate specifica pentru cazuri particulare.

2.4.1.2. Criterii si niveluri de performan�� pentru stratul suport din beton

Principalele criterii �i niveluri de performan�� care trebuie satisf�cute de stratul suport din beton pe care se aplic� protec�iile anticorozive sunt prezentate în tabelul 2.8.

Tabelul 2.8 Criterii �i niveluri de performan�� pentru stratul suport din beton

Criterii de performan��

Metoda de determinare

U.M Niveluri de performan��

1 2 3 4Alcalinitate (pH) STAS 8619/3 unit��i pH min.8;

max.12 Rugozitatea suprafe�ei

- - corespunz�toare naturii suportului �i tipului de protec�ie anticoroziv�

Umiditate - % max. 4(1) Temperatura - 0C min.:+3 peste punctul de rou�(1)

max.:+40Con�inut de impurit��i (praf, ulei de decofrare, urme de gr�simi, mortar, s�ruri, eflorescen�e, rugin� etc)

vizual - lips�

Defecte de suprafa�� (fisuri, goluri, segreg�ri, lapte de ciment înt�rit etc)

vizual - lips�


2.4.2. Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv�

2.4.2.1. Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suport din o�el

(1) Principalele criterii �i niveluri de performan�� pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemelede protec�ie anticoroziv� aplicate pe suportul din o�el, în func�ie de clasa de corozivitate a mediului, precum �i metodele de determinare (evaluare �i/sau verificare a performan�elor acestora), sunt prezentate în tabelul 2.9. Nivelurile de performan�� sub form� de valori concrete pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemul de protec�ie anticoroziv�. Experien�a a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a ob�ine o protec�ie anticoroziv� eficient�.

74

� Tab

elul

2.9

C

rite r

ii �i

niv

elur

i de

perf

orm

an��

pen

tru si

stem

ele

de p

rote

c�ie

ant

icor

oziv

� ap

licat

e pe

supo

rt di

n o�

el

Nr.

crt.

Crit

erii

de p

erfo

rman

��

Met

oda

de

dete

rmin

are

U.M

.

Niv

elur

i de

perf

orm

an��

pen

tru c

lasa

de

coro

zivi

tate

Cor

oziv

itate

atm

osfe

ric�

Imer

sie

C1

C2

C3

C4

C5-

IC

5-M

Im1.

..Im

3

1.

Ade

ren�

a la

supo

rt-m

etod

a gr

ilei (1

) SR

EN

ISO

240

9 ni

vel

- 2

1 0

0 0

0

2.

Ade

ren�

a la

supo

rt-m

etod

a sm

ulge

rii (2

) SR

EN

ISO

462

4 M

Pa

- m

in.0

,5

min

.0,7

m

in.1

,0

min

.1,0

m

in.1

,0

min

. 1,0

3.

Rez

iste

n�a

la lo

vire

(3)

(în�l

�imea

min

im�

de

c�de

re a

une

i mas

e, la

car

e ap

ar a

mpr

ente

cu

fisur

i)

SR E

N IS

O 6

272-

1 SR

EN

ISO

627

2-2

cm

- m

in.4

0 m

in.5

0 m

in.6

0 m

in.6

0 m

in.6

0 m

in.6

0

4.

Rez

iste

n�a

la z

gârie

re

(gre

utat

ea m

inim

� la

car

e ap

ar z

gârie

turi

fine)

SR E

N IS

O 1

518-

1 g

- m

in.2

50

min

.250

m

in.3

00

min

.400

m

in.4

00

min

.400

5.

Flex

ibili

tate

a pe

dor

n (d

iam

etru

l la

care

apa

r fis

uri)

SR E

N IS

O 6

860

SR E

N IS

O 1

519

mm

-

min

.20

min

.10

min

.10

min

.7

min

.7

min

.7

6.

Dur

itate

a (p

endu

l)SR

EN

ISO

152

2s

-m

in.7

0m

in.7

0m

in.7

0m

in.7

0m

in.7

0m

in.7

0 7.

R

ezis

ten�

a la

cea

�� sa

lin�

SR E

N IS

O 9

227

ore

--

min

.480

min

.720

min

.144

0m

in.1

440

min

.144

0

8.

Rez

iste

n�a

la u

mid

itate

SR

ISO

115

03SR

EN

ISO

627

0-1

SR E

N IS

O 6

270-

2or

e -

min

.120

m

in.2

40

min

.480

m

in.7

20

min

.720

m

in.7

20

9.

Rez

iste

n�a

la c

�ldu

r� �i

um

idita

teSR

EN

600

68-2

-78

ore

- m

in.1

20

min

.240

m

in.4

80

min

.720

m

in.7

20

min

.720

10.

Rez

iste

n�a

la v

aria

�ii d

e te

mpe

ratu

r�SR

EN

600

68-2

-14

cicl

uri

- m

in.2

5 m

in.2

5 m

in.5

6 m

in.5

6 m

in.5

6 m

in.5

6

11.

Rez

iste

n�a

la ra

dia�

ii U

V (4

)SR

EN

600

68-2

-5ci

clur

i-

min

.56

min

.56

min

.56

min

.56

min

.56

-

12.

Rez

iste

n�a

chim

ic�

(5)

SR E

N IS

O28

12-1

SR E

N IS

O 2

812-

2 or

e -

- m

in.2

4 m

in.1

68

min

.168

-

min

.168

75

�13.

Rea

c�ia

la fo

c

SR E

N 1

3501

-1

+A1

Euro

-cla

se

A1…

F

Con

form

Reg

ulam

entu

lui p

rivin

d cl

asifi

care

a �i

înca

drar

ea p

rodu

selo

r pen

tru c

onst

ruc�

ii pe

baz

a pe

rfor

man

�ei d

e co

mpo

rtare

la fo

c, a

prob

at p

rin O

MTC

T nr

.182

2/39

4/20

04,

cu m

odifi

c�ril

e ul

terio

are

�i c

ompl

et�r

ile u

lterio

are.

14.

Em

isie

de

subs

tan�

e pe

ricul

oase

H

ot�r

ârea

Guv

ernu

lui n

r.735

/200

6 pr

ivin

d lim

itare

a em

isiil

or d

e co

mpu

�i o

rgan

ici v

olat

ili d

ator

ate

utili

z�rii

solv

en�il

or

orga

nici

în

anum

ite v

opse

le,

lacu

ri �i

în

prod

usel

e de

ref

inis

are

a su

praf

e�el

or v

ehic

ulel

or,

cu m

odifi

c�ril

e �i

co

mpl

et�r

ile u

lterio

are.

(1)M

etod

a gr

ilei s

e ut

ilize

az�

pent

ru d

eter

min

area

ade

ren�

ei a

cope

ririlo

r cu

gros

imi d

e pâ

n� la

250

mic

roni

.(2

)M

etod

a sm

ulge

rii se

util

izea

z� p

entru

det

erm

inar

ea a

dere

n�ei

aco

perir

ilor c

u gr

osim

i de

pest

e 25

0 m

icro

ni.

În c

azul

aco

perir

ilor c

u de

form

abili

tate

ridi

cat�

, des

prin

dere

a nu

treb

uie

s� se

pro

duc�

la n

ivel

ul su

portu

lui.

(3)D

eter

min

area

nu

se e

fect

ueaz

� pe

ntru

aco

perir

i de

prot

ec�ie

cu

defo

rmab

ilita

te ri

dica

t�.

(4)

Det

erm

inar

ea s

e ef

ectu

eaz�

pen

tru a

cope

riri

de p

rote

c�ie

apl

icat

e la

ext

erio

r (d

e ex

empl

u pe

ntru

ecl

uze,

sup

use

ac�iu

nii

radi

a�iil

or U

V î

npe

rioad

ele

în c

are

aces

tea

sunt

ridi

cate

). (5

)Pe

ntru

med

ii cu

cla

sa d

e co

rozi

vita

te C

5-I s

e re

com

and�

util

izar

ea d

e cr

iterii

supl

imen

tare

, ca

de e

xem

plu

rezi

sten

�a la

atm

osfe

r� u

med

� cu

bio

xid

de su

lf (S

R E

N IS

O 3

231)

, rez

iste

n�a

la îm

b�trâ

nire

arti

ficia

l� (p

entru

pro

tec�

ii an

ticor

oziv

e de

ext

erio

r) e

tc.

76

�

2.4.2.2. Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suport din beton

(1) Principalele criterii �i niveluri de performan�� pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemelede protec�ie anticoroziv� aplicate pe suport din beton (protec�ii secundare), în func�ie de clasa de agresivitate a mediului, precum �i metodele de determinare (evaluare �i/sau verificare a performan�elor acestora), sunt prezentate în tabelul 2.10. Nivelurile de performan�� sub form� de valori concrete pe care trebuie s� le îndeplineasc� sistemul de protec�ie anticoroziv�. Experien�a a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a ob�ine o protec�ie anticoroziv� eficient�.

Tabelul 2.10 Criterii �i niveluri de performan�� pentru sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suport din beton

Nr. crt. Criterii de performan�� Metoda de

determinare U.M.Niveluri de performan�� pentru

clasele de agresivitate XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b

1. Aderen�a la suport - metoda grilei (1)

SR EN ISO 2409 nivel 1 1 0 0

2.

Aderen�a la suport - metoda smulgerii(2) -beton-mortar

SR EN ISO 4624

MPa

min.1,0 min.0,5

min.1,5 min.0,7

min.1,5 min.1,0

min.1,5 min.1,0

3.

Rezisten�a la lovire(3) (în�l�imea minim� de c�dere a masei, la care apar amprente cu fisuri)

SR EN ISO 6272-1 cm min.30 min.40 min.60 min.60

4. Rezisten�a la zgâriere (greutatea minim� la care apar zgârieturi fine)

SR EN ISO 1518 g min.250 min.250 min.300 min.400

5. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s min.70 min.70 min.70 min.70

6. Rezisten�a la cea�� salin�(4) SR EN ISO

9227 asimilat

ore - - min.720 min.1440

7. Rezisten�a la c�ldur� uscat�

SR EN 60068-2-2

asimilat ore min.240 min.240 min.480 min.720

8. Rezisten�a la varia�ii de temperatur�

SR EN 60068-2-14

asimilate cicluri min.25 min.25 min.56 min.56

9. Rezisten�a la umiditate

SR ISO 11503

SR EN ISO 6270-1

SR EN ISO 6270-2

asimilate

ore min.240 min.240 min.480 min.720

77

�

Nr. crt. Criterii de performan�� Metoda de

determinare U.M.Niveluri de performan�� pentru

clasele de agresivitate XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b

10. Rezisten�a la c�ldur� �i umiditate

SR EN 60068-2-78

asimilat ore min.240 min.240 min.480 min.720

11. Rezisten�a la radia�ii UV (5)

SR EN 60068-2-5

asimilat cicluri min.56 min.56 min.56 min.56

12. Rezisten�a la agen�i chimici agresivi (metoda imersiei)(6)

SR EN ISO 2812-1 asimilat

ore - min.24 min.168 min.168

13. Reac�ia la foc

SR EN 13501-1

+A1Euro-clase A1…F

Conform Regulamentului privind clasificarea �i încadrarea produselor pentru construc�ii pe baza performan�ei de comportare la foc, aprobat prin OMTCT nr.1822/394/2004, cu modific�rile ulterioare �i complet�rile ulterioare.

15. Emisie de substan�e periculoase

Conform prevederilor Hot�rârii Guvernului nr.699/2003 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite activit��i �i instala�ii, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

(1) Metoda grilei se utilizeaz� pentru determinarea aderen�ei sistemelor de protec�ie cu grosimi de pân� la 250microni.

(2) Metoda smulgerii se utilizeaz� pentru determinarea aderen�ei sistemelor de protec�ie cu grosimi de peste 250microni.În cazul sistemelor de protec�ie cu deformabilitate ridicat�, desprinderea nu trebuie s� se produc� la nivelulsuportului de beton / mortar.

(3) Determinarea nu se efectueaz� pentru sisteme de protec�ie cu deformabilitate ridicat�.(4) Determinarea se efectueaz� pe epruvete din beton armat.(5) Determinarea se efectueaz� pentru sisteme de protec�ie aplicate la exterior.(6) Pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b, se recomand� utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu

rezisten�a la atmosfer� umed� cu bioxid de sulf, rezisten�a la îmb�trânire artificial� (pentru sistemele deprotec�ie anticoroziv� aplicate la exterior), etc.

78

�

3. CONDI�II �I CERIN�E DE CONCEP�IE �I PROIECTARE

3.1.Condi�ii generale de concep�ie �i proiectare a protec�iilor primare pentru elementele din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat ale construc�iilor hidrotehnice

supuse agen�ilor agresivi

3.1.1. La proiectarea elementelor de construc�ii hidrotehnice din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat imersate total sau par�ial în ape naturale agresive �i îngropate în soluri agresive, proiectantul va întocmi în cadrul documenta�iei tehnice de execu�ie, caiete de sarcini privind execu�ia, exploatarea �i între�inerea protec�iilor anticorozive, conform prevederilor STAS 3349/2, prevederilor normativului NE 012/1, precum �i reglement�rile tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare.

3.1.2. La proiectarea elementelor de construc�ii hidrotehnice din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat situate în medii agresive atmosferice, proiectantul va întocmi în cadrul documenta�iei tehnice de executie, caiete de sarcini privind execu�ia, exploatarea �i întretinerea protec�iilor anticorozive, conform prevederilor reglement�rile tehnice specifice privind protec�ia anticoroziv� la construc�iile din o�el �i din beton, aplicabile, în vigoare, precum �i prevederile normativului NE 012/1.

3.1.3. Tema de proiectare trebuie s� precizeze clasa de corozivitate /agresivitate / expunere a mediului, �inând seama de caracteristicile principale ale agen�ilor/mediului agresiv, conform Anexelor 2 �i 3.

3.1.4. Fixarea utilajelor, instala�iilor �i conductelor tehnologice se va proiecta astfel încât prin elementele/piesele de prindere metalice (bride, pl�cu�e cu praznuri, �tu�uri de trecere, bol�uri etc.) �i str�pungeri s� nu se sensibilizeze local suprafa�a betonului �i s� nu se transmit� coroziunea la arm�tura de rezisten�� a elementelor din beton armat �i beton precomprimat.

3.1.5. Sistemele de protectie anticoroziva secundar� ale suprafetelor elementelor din beton, beton armat �i beton precomprimat se vor alege în functie de tipul elementului, starea suportului din beton �i clasa de agresivitate a mediului, conform prevederilor din capitolul 4.

3.1.6. Aplicarea sistemelor de protec�ie anticoroziv� secundar� nu înlocuie�te realizarea m�surilor de protec�ie primar� prev�zute la pct.3.2.

3.1.7. Sistemele de protectie anticoroziv� se pot aplica în mod diferen�iat pe suprafa�a elementelor din alc�tuirea construc�iei hidrotehnice �i pe diferitele por�iuni ale aceluia�i element, în func�ie de forma elementului de construc�ie �i de modul în care ac�ioneaz� mediul agresiv.

3.1.8. Prin proiect se va asigura posibilitatea observ�rii �i între�inerii tuturor fe�elor elementului de construc�ie. În cazuri excep�ionale, când pentru unele por�iuni nu se poate respecta aceast� condi�ie, se vor prevedea m�suri de închidere �i etan�are a acestora sau se va prevedea o protec�ie suplimentar� fa�� de cea stabilit� pentru fe�ele care r�mân vizibile �i accesibile.

(1) Se va indica modul de protec�ie anticoroziv� a tuturor detaliilor constructive: îmbinari,locuri de ancorare, locuri de fixare a unor utilaje, dispozitive etc. Aceste lucr�ri vor fi executate înaintea aplic�rii sistemelor de protec�ie anticoroziv�.

3.1.9. Proiectul/caietul de sarcini va face referire la standardele �i reglement�rile tehnice aplicabile în vigoare �i la standarde, ale c�ror prevederi trebuie s� fie respectate la executarea

79

�

lucr�rilor. În cazurile unor lucr�ri de protec�ie sau opera�iuni care nu sunt prevazute în reglement�ri tehnice sau standarde, proiectantul va prevede în caietul de sarcini, toate detaliile �i condi�iile pentru efectuarea acestora.

3.2. Criterii si niveluri de performan�� pentru beton, ca protec�ie primar�

(1) Criteriile �i nivelurile minime de performan�� care trebuie satisf�cute de beton, caprotec�ie primar�, conform prevederilor normativului NE 012/1, din STAS 6102, precum �i reglement�rile tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1 Criterii �i niveluri de performan�� pentru beton, ca protec�ie primar�, la construc�ii hidrotehnice

Nr. crt.

Criterii de performan��

Metoda de determinare U.M. Niveluri de performan��

1. Rezisten�e mecanice SR EN 12390-3, 5, 6

N/mm2 În func�ie de tipul betonului, în conformitate cu prevederile normativului NE 012/1 �i reglement�rile tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice

2. Impermeabilitatea SR EN 12390-8,

NE 012-2, anexa X

Grade de impermeabi-

litate, Pnx

În func�ie de raportul dintre presiunea apei �i grosimea construc�iei sau grosimea zonei exterioare, care asigur� impermeabilitatea în cazul construc�iei masive (gradientul de presiune-mmH2O/m) : - pentru raport � 5: P4 ;- pentru raport de la 5,1 la 8: P6 - pentru raport de la 8,1 la 12: P8 - pentru raport > 12: P12

3. Rezisten�a la înghe� - dezghe� (1), (2)

SR 3518 SR CEN/TS

12390-9

grade de gelivitate, G

În func�ie de num�rul schimb�rilor nivelului de ap� la suprafata sp�lat� a betonului în timp de iarn� sau num�rul de cicluri naturale de înghet - dezghe�: a) când temperatura medie a lunii celeimai reci t < -5 C - pentru < 50 cicluri: G50;- pentru � 50 cicluri: G100;b) când temperatura medie a celei maireci este -5C < t < -10C:- pentru < 50 cicluri: G100;- pentru � 50 cicluri: G150.

4. Degajarea de c�ldur� la înt�rirea betonului în elemente masive

reglement�rile tehnice

specifice privind

construc�iile hidrotehnice

salt termic

Se stabilesc pe baza unui calcul termic, conform reglement�rilor tehnice specifice.

5. SR EN grad de Omogenitatea betonului proasp�t se

80

�

Omogenitatea 12390-7 SR EN

12350-2, 3, 4, 5

omogenitate asigur� prin uniformitatea componen�ilor, a amestecului, a densit��ii aparente �i a consisten�ei, stabilite prin re�eta indicat� în proiect:

6. Rezisten�a la ac�iunea agresiv� a apei

STAS 3349/2,

reglement�rile tehnice

specifice privind

construc�iile hidrotehnice

-

Betonul s� nu prezinte semne de degradare (aspect poros, ciment degradat, agregat aparent, fisuri, exfolieri ect.).

6. Lipsa reac�iei alcalii- silice

SR 5440 -

Betonul s� nu prezinte fisuri ca urmare a schimb�rilor de volum periculoase ale construc�iei, rezultate prin reac�ia alcaliilor din ciment cu silicea din agregate.

(1) În lipsa unor date cu privire la num�rul ciclurilor naturale de înghet - dezghe� se recomand� ca acest num�r s� se iaegal cu diferen�a între num�rul zilelor cu temperatura minim� sub 0C �i num�rul zilelor cu temperatura maxim� sub0C.(2) Temperaturile medii, num�rul zilelor cu temperatura minim� sub 0C �i a celor cu temperatura maxim� sub 0C,pentru zona în care se execut� construc�ia, se iau din datele hidrometeorologice oficiale.(3) Datele din tabel nu se aplic� în cazul folosirii superplastifian�ilor.

3.3. Cerin�e de baz� privind alc�tuirea elementelor de construc�ii din beton, beton armat�i beton precomprimat, pentru asigurarea protec�iei lor anticorozive primare

3.3.1. Cimenturi

3.3.1.1. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construc�ii hidrotehnice destinate a fi imersate total sau par�ial în apele naturale �i solurile agresive la care se refer� prezentul ghid, se face de c�tre proiectant, conform prevederilor normativului NE 012/1 �i reglement�rile tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, în func�ie de clasele de expunere a betonului (XC, XD, XS, XF, XA), precum �i SR EN 197-1.

Not�: Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea general� de utilizare trebuie s� se fac� pe baza altor standarde europene de cimenturi în vigoare (SR EN 14216), a standardelor na�ionale ( SR 7055 �.a.) sau a documentelor tehnice, având în vedere principii �i proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exist� experien�� de utilizare în betoane în �ar�, folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercet�rilor experimentale prin care s� se demonstreze comportarea la diferite tipuri de agen�i agresivi.

(1) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizareacimenturilor rezistente la sulfa�i. Dac� cimentul este clasificat dup� rezisten�a la sulfa�i, trebuie utilizate cimenturi cu o rezisten�� moderat� sau ridicat� la sulfa�i pentru clasa de expunere XA2 (�i clasa de expunere XA1 este aplicabil�) �i trebuie utilizat un ciment cu o rezisten�� ridicat� la sulfa�i pentru clasa de expunere XA3.

(1) La turnarea elementelor masive se recomand� cimenturile cu c�ldur� redus� de hidratare,conform prevederilor SR EN 14216.

81

�

3.3.1.2. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construc�ii hidrotehnice destinate a fi exploatate în mediile atmosferice agresive la care se refer� prezentul ghid, se va face de c�tre proiectant, conform prevederilor reglement�rilor tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice, în vigoare, în func�ie de clasele de agresivitate a mediului, �inându-se seama de urm�toarele preciz�ri:

a) în medii cu clasele de agresivitate XA 1b �i XA 2b sunt recomandate urm�toarele tipuri deciment:

i) cimenturile compozite (cu adaosuri de maximum 20%) de tip CEM II, pentruelementele din beton armat;ii) cimenturile portland (f�r� adaos) de tip CEM I, pentru elementele din betonprecomprimat;

b) în medii cu clasele de agresivitate XA 3b �i XA 4 b (medii cu SO2, SO3, H2S, H2SO3,H2SO4, sulfa�i, azota�i, medii alcaline etc.) sunt recomandate urm�toarele tipuri de cimenturi:

i) cimenturi rezistente la sulfa�i de tip CEMI-SR0, CEMI-SR3, CEMI-SR5,CEMIII/B-SR,CEMIII/C-SR, CEMIV/A-SR �i CEMIV/B-SR (SR EN 197-1), pentru elementele din beton armat;

ii) cimenturi rezistente la sulfa�i de tip CEMI-SR0 �i CEMI-SR3 (SR EN 197-1),pentru elementele din beton precomprimat;

c) în medii cu clasele de agresivitate XA 3b �i XA 4 b (medii cu Cl2, HCl, aerosoli salini,medii slab alcaline etc.) sunt recomandate cimenturile portland f�r� adaos, de tip CEM I sau cimenturile portland cu adaosuri de maximum 20%, de tip CEM II;

d) la prepararea amestecurilor de injectare a fasciculelor în canalele elementelor din betonprecomprimat cu arm�tura postîntins� se vor utiliza cimenturile portland f�r� adaos, de tip CEM I.

3.3.1.3. Pentru situa�ii speciale de ac�iune combinat� a agen�ilor agresivi, alegerea tipului de ciment se va face pe baza avizului unui operator economic de specialitate.

3.3.2. Agregate

3.3.2.1. Agregatele naturale trebuie s� provin� din surse certificate conform legisla�iei în vigoare �i trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele prev�zute în normativul NE 012/1 �i reglement�rile tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice, aplicabile, în vigoare, precum �i SR EN 12620.

3.3.2.2. Agregatele nu trebuie s� con�in� constituen�i d�un�tori în cantit��i care s� influen�eze negativ propriet��ile betonului sau s� conduc� la coroziunea arm�turii:

i) �utilizarea agregatelor calcaroase în medii acide se va admite numai pe bazacercet�rilor efectuate de un institut de specialitate;ii) utilizarea agregatelor ce reac�ioneaz� cu alcaliile din ciment se va admite numaidup� consultarea unui operator economic de specialitate;iii) nu se admite utilizarea nisipului de mare.

3.3.3. Apa de amestecare

3.3.3.1. Apa utilizat� la preperarea betoanelor pentru lucr�ri de beton armat �i beton precomprimat poate proveni din re�eaua public� sau din alt� surs�, caz în care trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele prev�zute în normativul NE 012/1 �i SR EN 1008.

3.3.3.2. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor.

82

�

3.3.4. Aditivi

3.3.4.1. Aditivii trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele prev�zute în NE 012/1 �i SR EN 934-1, 2 sau în documentele tehnice în vigoare.

3.3.4.2. Aditivii nu trebuie s� con�in� substan�e care s� influenteze negativ propriet��ile betonului sau s� conduc� la coroziunea arm�turii.

(1) La prepararea betoanelor se pot utiliza urm�toarele tipuri de aditivi:i) aditivi dispersan�i;ii) aditivi reduc�tori de ap� �i mari reduc�tori de ap�;iii) aditivi antrenori de aer;iv) aditivi superplastifian�i (la elementele sub�iri cu arm�turi dese);v) aditivi inhibitori de coroziune (la elementele din beton armat, în medii cu con�inut

ridicat de cloruri, Cl2, HCl etc.); (2) Se interzice utilizarea ca aditiv a clorurii de calciu.

3.3.5. Adaosuri

3.3.5.1. Adaosurile trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele prev�zute în normativul NE 012/1, SR EN 13263-1, 2 sau în documentele tehnice în vigoare.

3.3.5.2. Adaosurile nu trebuie s� con�in� substan�e d�unatoare (cloruri, sulfa�i, azota�i etc.) în cantit��i care pot afecta durabilitatea betonului sau pot conduce la coroziunea arm�turii.

3.3.5.3. Utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se va face numai pe baza unor studii întocmite de o entitate din domeniu (mai ales atunci când betonul con�ine ciment cu adaos), pentru a se asigura îndeplinirea cerin�elor de durabilitate pentru betoane în func�ie de clasa de agresivitate a mediului.

3.3.6. Arm�turi

3.3.6.1. Arm�turile principale de rezisten�� pentru elementele din beton armat vor fi realizate din otel-beton �i trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele din specifica�ia tehnic� ST 009, utilizându-se cu prec�dere cele cu profil periodic.

(1) În medii cu clasa de agresivitate XA 3b si XA 4 b se interzice utilizarea arm�turilor dinsârm� tras� mat�.

3.3.6.2. Arm�turile pretensionate pentru elemente din beton precomprimat vor fi realizate din o�el de înalt� rezisten�� i trebuie s� îndeplineasc� cerin�ele din prevederile specifica�iei tehnice ST009.

3.3.7. Betoane

3.3.7.1.Betoanele pentru elementele din beton, beton armat �i beton precomprimat ale construc�iilor hidrotehnice destinate a fi exploatate în apele naturale �i solurile agresive la care se refer� prezentul ghid trebuie s� îndeplineasc� criteriile �i nivelurile de performan�� din normativul NE 012/1 �i reglement�rile tehnice specifice privind construc�iile hidrotehnice, aplicabile,în vigoare, în func�ie de clasa de expunere a betonului (XC, XD, XS, XF, XA).

83

�

3.3.7.2. Betoanele pentru elementele din beton, beton armat �i beton precomprimat ale constructiilor hidrotehnice destinate a fi exploatate în medii atmosferice agresive la care se refer� prezentul ghid trebuie s� îndeplineasc� criteriile �i nivelurile de performan�� indicate în tabelul 3.2, în func�ie de clasa de agresivitate a mediului.

Tabelul 3.2 Criterii �i niveluri de performan�� pentru beton în medii atmosferice agresive

Criterii de performan�� Nivelurile de performan�� pentru clasele de agresivitate

XA 1 b XA 2 b XA 3 b XA 4 b

Pentru elemente din beton �i beton armat

Clasa minim� de rezisten�� a betonului C 16 / 20 C 20 / 25 C 25 / 30 C 30 / 37

Grad de impermeabilitate1), min. - P6 P8 P12

Dozaj minim de ciment, kg/m3 260 280 300 320

Raport a/c, max. 0,60 0,55 0,50 0,45

Pentru elemente din beton precomprimat

Clasa Clasa minim� de rezisten�� a betonului C 30 / 37 C 30 / 37 C 35 / 45 -

Grad de impermeabilitate, min. P8 -P12 P8 -P12 P12 -

Dozaj minim de ciment, kg/m3 320 320 360 -

Raport a/c, max. 0,45 0,45 0,40 - 1) Verificarea gradului de impermeabilitate a betoanelor se face în conformitate cu prevederilenormativului NE 012/2-2010 - Anexa X.

3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton

3.3.8.1.Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a arm�turilor de rezisten�� nepretensionate sau pretensionate (arm�turi preîntinse �i arm�turi postîntinse) sunt prezentate în tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Criterii �i niveluri de performan�� pentru beton în medii atmosferice agresive

Clasa de agresivitate a

mediului

Grosimea minim� de acoperire cu beton a arm�turii, mm

Am�turi nepretensionate de rezisten�� Am�turi pretensionate

în pl�ci în pere�i în grinzi în stâlpi în pl�ci cu grosimea �100mm

în celelalte elemente

sârma toron sârma toron XA 1b 15 20 30 30 20 25 25 30 XA 2b 15 25 30 35 30 30 35 35 XA 3b 30 35 35 40 40 40 45 45 XA 4b 40 45 45 45 - - - -

Se admit abateri numai in sens pozitiv.

84

�

(1) Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a arm�turilor postîntinse sub form� defascicule vor trebui sa fie de:

a) 30 mm în pl�ci cu grosime mai mic� de 100 mm �i 35 mm în celelalte elemente,pentru medii cu clase de agresivitate XA 1b �i XA 2b;

b) 40 mm în pl�ci cu grosime mai mic� de 100 mm �i 45 mm în celelalte elemente,pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b.

In cazul realiz�rii canalelor cu �evi din materiale plastice ce nu se extrag, grosimile de mai sus se pot reduce cu 5mm.

3.3.8.2. Arm�turile elementelor de beton masiv vor avea o acoperire de cel pu�in 50 mm.

3.3.8.3. P�r�ile metalice ale unor îmbin�ri ce r�mân neacoperite cu beton se vor proteja conform prevederilor din reglement�rile tehnice specifice privind protec�ia anticoroziv� a construc�iilor din o�el, în vigoare.

3.3.9. Fisuri în beton

3.3.9.1. La proiectarea elementelor din beton armat în medii agresive, deschiderea maxim� de calcul a fisurilor normale pentru înc�rc�rile de exploatare normale se limiteaz� la valorile din tabelul 3.4.

Tabelul 3.4 Deschiderea maxim� de calcul a fisurilor normale

Clasa de agresivitate a mediului Deschiderea maxim� de calcul a fisurilor normale, mm XA 1b 0,30 XA 2b 0,20 XA 3b 0,15 XA 4b� 0,10*)

*) În cazuri deosebite, prin proiect se poate prevedea deschiderea maxim de calcul a fisurilor normale de 0,05 mm.

(1) La elementele din beton armat care se proiecteaz� în medii cu clase de agresivitate XA 2b �iXA 3b, deschiderile maxime de calcul a fisurilor normale de mai sus, se por spori cu 0,05 mm, în condi�iile aplic�rii pe suprafa�a betonului a unor sisteme de protectie anticoroziv� elastice.

(1) La elementele din beton armat care se proiecteaz� în medii clasele de agresivitate XA 3b �iXA 4b �i la care deschiderea maxim� de calcul a fisurilor normale se limiteaz� la 0,15 mm, respectiv 0,10 mm, se va prevedea arm�tur� suplimentar� numai în zonele în care aceast� armare este strict necesar�.

3.3.9.2. Verificarea elementelor din beton precomprimat la fisurare se va efectua pe baza SR EN 1992-1-1, cu urm�toarele preciz�ri:

a) în medii cu clasa de agresivitate XA 1b se limiteaz� m�rimea deschiderii fisurilornormale la 0,10 mm;

b) în medii cu clasa de agresivitate XA 2b se limiteaz� m�rimea deschiderii fisurilornormale la 0,10 mm, în condi�iile în care sistemele de protec�ie aplicate pe beton preiau

deforma�iile sporite din dreptul fisurilor. (1) În cazul mediilor cu clasa de agresivitate XA 3b, se impun condi�ii de asigurare a închiderii

eventualelor fisuri sub înc�rc�ri totale de exploatare.

85

�

4. SISTEME DE PROTEC�IE ANTICOROZIV� A ELEMENTELOR DIN O�EL,BETON, BETON ARMAT �I BETON PRECOMPRIMAT

4.1.Condi�ii generale

4.1.1. Sistemele de protec�ie anticoroziv� a elementelor din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat se vor alege în func�ie de clasa de corozivitate / agresivitate a mediului în care acestea sunt sau vor fi amplasate �i exploatate, de starea suportului, de durabilitatea estimat� a protec�iei �i de considerente economice.

(1) Protec�ia împotriva coroziunii este, de regul�, cu atât mai economic�, cu cât este mairezistent�, deoarece astfel se reduce la minimun num�rul lucr�rilor de între�inere / refacere a protec�iei pe durata de serviciu a construc�iei.

4.1.2. Durabilitatea sistemelor de acoperiri prin vopsire aplicate pe suprafe�ele de o�el se clasific� în trei clase de durabilitate, prevzute în SR EN ISO 12944-1:

i) durabilitate mic� (L) : 2…5 ani ;ii) durabilitate medie (M) : 5…15 ani ;iii) durabilitate mare (H) : peste 15 ani.

4.1.3. Durabilitatea sistemelor de acoperiri metalice (acoperiri de zinc) aplicate pe suprafe�ele de o�el se clasific� în cinci clase de durabilitate, prevzute în SR EN ISO 14713-1:

i) durabilitate foarte mic� (VL): 0…< 2 ani;ii) durabilitate mic� (L): 2... < 5 ani;iii) durabilitate medie (M): 5…< 10 ani;vi) durabilitate mare (H): 10…< 20 ani;v) durabilitate foarte mare (VH): � 20 ani.

4.1.4. Principalii factori care determin� durabilitatea sistemelor de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafe�ele de o�el sunt urm�torii:

i) tipul sistemului de protec�ie;ii) concep�ia structurii;iii) starea suportului înainte de preg�tire;iv) gradul de preg�tire a suportului;v) starea îmbin�rilor, marginilor �i sudurilor înainte de preg�tire;vi) calitatea metodei de preg�tire a suportului;vii) metoda de aplicare;viii) condi�iile în care se efectueaz� aplicarea;ix) condi�iile de expunere dup� aplicare.

4.1.5. Elementele de construc�ie expuse la ac�iunea coroziva a mediului �i care, dup� montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii înainte de montaj în asa fel încât, pe durata de serviciu a constructiei s� nu afecteze durabilitatea acesteia.

(1) În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protec�ie anticoroziv� pe suprafa�asuportului nu este posibil, se vor prevedea alte m�suri, ca de exemplu: execu�ia elementelor de construc�ii dintr-un material rezistent la coroziune, dimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilit��ii înlocuirii elementelor degradate datorit� coroziunii etc.

4.1.6. În cazul reperelor din o�el protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul îmbin�rilor sudate prin polisare �i aplicarea unei paste de zincare la rece.

86

�

4.1.7. Principalele criterii �i niveluri de performan�� ce trebuie satisf�cute de stratul suport de o�el �i beton pe suprafa�a c�ruia se aplic� sistemele de protectie anticoroziv� sunt precizate la pct.2.4.1.1 �i 2.4.1.2 (tabelele 2.7 �i 2.9).

4.1.8. Principalele criterii �i niveluri de performan�� ce trebuie s� le îndeplineasc� sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafe�e de o�el �i beton sunt precizate la pct. 2.4.2.1 �i 2.4.2.2 (tabelele 2.10 �i 2.11).

4.1.9. La aplicarea sistemelor de protec�ie anticoroziva trebuie s� se respecte reglement�rile în vigoare privind protec�ia mediului înconjur�tor, m�surile de protec�ia muncii �i m�surile privind ap�rarea împotriva incendiilor.

4.2. Alc�tuirea sistemelor de protec�ie anticoroziv�

4.2.1. Alc�tuirea general�

(1) Clasificarea �i alc�tuirea sistemelor de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor hidrotehniceexistente �i noi din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat, în func�ie de natura suprafe�ei-suport (o�el �i beton), clasa de corozivitate, respectiv clasa de agresivitate a mediului �i de domeniul de utilizare a acestora sunt prezentate în tabelul 4.1 Tabelul 4.1 Alc�tuirea general� a sistemelor de protec�ie anticoroziv�

Tipul sistemului de

protec�ie

Alc�tuirea sistemului de protec�ie Domeniul de utilizare pe suport de o�el pe suport de beton

Sisteme de protec�ie peliculare

acoperire alc�tuit� din: -strat primar (grund)-strat(uri) intermediar(e) (chitde nivelare, vopsea)-strat(uri) de finisare (vopsea,email)

acoperire alc�tuit� din: -strat primar(amorsa)- strat(uri)intermediar(e)(strat de nivelare,vopsea)- strat(uri)de finisare(vopsea, email)

-protec�ia anticoroziv� a construc�iilordin o�el imersate sau supraterane, saurefacerea sistemelor de protectie dejaexistente, pentru medii cu clasele decorozivitate C1...C5, Im1...Im3;- protec�ia anticoroziv� a construc�iilordin beton, beton armat �i betonprecomprimat supraterane, care nu aufost protejate ini�ial sauremedierea/refacerea sistemelor deprotec�ie deja existente, pentru medii cuclasele de agresivitate XA1b...XA 4b.

Acoperiri metalice

a) strat de zinc depus termicb) strat de zinc sau aluminiudepus prin metalizare(pulverizare)c) strat de zinc depuselectrochimic

-

- numai pentru protec�ia anticoroziv� a construc�iilor din o�el noi (medii cu clasele de corozivitate C1...C5, Im1...Im3)

Acoperiri combinate (duplex)

a) strat de zinc depus termic,acoperit cu pelicule organiceb) strat de zinc sau aluminiudepus prin metalizare,acoperit cu pelicule organice

-

-numai pentru protec�ia anticoroziv� a construc�iilor din o�el noi, în special a celor greu accesibile remedierilor, pe întreaga durata de serviciu a construc�iei (medii cu clasele de corozivitate C1...C5, Im1...Im3)

87

�

4.2.2. Sisteme de protec�ie anticoroziv� a suprafe�elor de o�el

(1) La pct. 4.2.2.1 �i 4.2.2.2 se prezint� exemplific�ri privind alc�tuirea detaliat� a sistemelorde protec�ie anticoroziv� prev�zute în tabelul 4.1.

(2) Sistemele de protec�ie anticoroziv� prev�zute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altorsisteme alc�tuite din alte produse de protec�ie sau din produse noi dac� aceste sisteme îndeplinesc criteriile �i nivelurile de performan�� men�ionate în tabelul 2.9, corespunz�toare clasei de corozivitate a mediului �i durabilit��ii estimate a protec�iei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de corozivitate egal� sau mai mare decât C3 se va stabili de c�tre proiectant.

4.2.2.1. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasele de corozivitate C1…C5

(1) Elementele componente ale construc�iilor hidrotehnice din o�el care sunt expuse în mediiaatmosferice cu clasele de corozivitate C1...C5 se vor proteja cu sistemele de protec�ie anticoroziv prevzute la pct. 5.3 din partea a I-a a prezentului ghid.

4.2.2.2. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3

� Sisteme de acoperiri prin vopsire

(1) Sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire pentru medii cu clasele decorozivitate Im1, Im2, Im3 sunt prev�zute în tabelul 4.2 (SR EN ISO 12944-5).

� Sisteme de acoperiri metalice

(1) Sistemele de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice (acoperiri de zinc, aliaje de zinc�i aluminiu) pentru medii cu clasa de corozivitate Im2, respectiv Im3 sunt prezentate în tabelele 4.3 sirespectiv 4.4 (SR EN ISO 2063).

� Sisteme de acoperiri combinate (duplex)

(1) Sistemele de protec�ie anticoroziv� aplicate prin vopsire a suprafe�elor metalizate prinpulverizare termic� pentru medii cu clasele de corozivitate Im1-3 sunt prev�zute în tabelul 4.5 (SR EN ISO 12944-5).

88

�Tab

elul

4.2

Si

stem

e de

pro

tec�

ie a

ntic

oroz

iv�

aplic

ate

prin

vop

sire

pen

tru m

edii

cu c

lasa

de

coro

zivi

tate

Im1,

Im2,

Im3

Supo

rt : o

�el c

arbo

n u�

or a

liat

Preg

�tire

a su

praf

e�ei

: Pe

ntru

Sa

2,5,

gra

d de

rugi

nire

A, B

sau

C (S

R E

N IS

O 8

501-

1)

Sist

emel

e cu

dur

abili

tate

lim

itat�

nu

sunt

reco

man

date

, nic

i un

exem

plu

nu e

ste

prev

�zut

.

Nr.

crt.

Stra

turi

prim

are

(gru

nd)

Stra

t(uri)

ur

m�t

o(a)

r(e)

Si

stem

de

prot

ec�ie

D

urab

ilita

tea

estim

at�

(v

ezi p

ct. 4

.1.2

)

Lian

t Ti

p de

gr

und

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) , �m

Tip

de li

ant

Num

�r d

e st

ratu

ri G

rosi

me(1

) to

tal�

, �m

m

ic�

med

ie

mar

e

1.

epox

idic

, pol

iure

tani

c

grun

d bo

gat

în z

inc

160

(4)

epox

idic

, po

liure

tani

c 3

pân�

la 5

36

0 X

X

2.

1

60(4

) ep

oxid

ic,

com

bina

�ie

de p

oliu

reta

n 3

pân�

la 5

54

0 X

X

X

3.

dive

rs(2

)

180

epo x

idic

, po

liure

tani

c 2

pân�

la 4

38

0 X

X

4.

180

paie

te d

e st

icl�

-epo

xi,

epox

idic

, po

liure

tani

c 3

500

X

X

X

5.

180

epox

idic

233

0 X

X

6.

180

0-

- 80

0 X

X

X

7.

1 80

pa

iete

de

stic

l�-e

poxi

3

800

X

X

X

8.

silic

at d

e et

il(3)

grun

d bo

gat

în z

inc

160

(4)

epox

idic

, pai

ete

de

stic

l�-e

poxi

3

450

X

X

X

9.

epox

idic

, pol

iure

tani

c di

vers

(2)

- -

-1

pân�

la 3

40

0 X

X

10.

- -

-1

pân�

la 3

60

0 X

X

X

(1) G

rosi

mea

nom

inal

� de

film

usc

at.

(2) D

iver

s - g

rund

uri c

u di

vers

e tip

uri d

e pi

gmen

�i an

ticor

oziv

i.(3

) Pent

ru g

rund

urile

pe

baz�

de

silic

at d

e et

il, e

ste

reco

man

dat s

� se

util

izez

e un

ul d

in st

ratu

rile

supl

imen

tare

ca

stra

t bar

ier�

.(4

) Este

de

asem

enea

pos

ibil

s� se

lucr

eze

cu o

gro

sim

e de

40�

m p

ân�

la 8

0�m

cu

cond

i�ia

ca g

rund

ul a

les b

ogat

în z

inc

s� c

onvi

n� p

entru

acea

st�

gros

ime.

(5) În

gen

eral

, pro

duse

le p

e ba

z� d

e ap

� nu

sunt

ada

ptat

e la

imer

sie

89

�

Tabelul 4.3 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im2

Nr. crt.






1.


SR EN ISO 2063 N.R.3)

200

2504)

N.R.3)


(1) Durata de via�� pân� la prima mentenan�� a sistemului de protec�ie.(2) Produsele de colmatare îmbun�t��esc aspectul �i durabilitatea acoperirilor de zinc,

aluminiu, �i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).(3) N.R.= nerecomandat(4) Utilizare pentru construc�ii offshore

Tabelul 4.4 Sisteme de protec�ie anticoroziv� din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de corozivitate Im3

Nr. crt.






1.


SR EN ISO 2063 200

200 150 150


(1) Durata de via�� pân� la prima mentenan�� a sistemului de protec�ie.(2) Produsele de colmatare îmbun�t��esc aspectul �i durabilitatea acoperirilor de zinc

aluminiu, �i aliajelor lor depuse prin metalizare (pulverizare).

90

�

Tabelul 4.5 Sisteme de protec�ie anticoroziv� combinate (duplex) pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3

Suport: suprafe�e metalizate prin pulverizare termic� (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu �i aluminiu). Se recomand� s� se realizeze astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea dup� un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie s� fie compatibil cu sistemul urm�tor de vopsire.

Nr. crt.


(vezi pct. 4.1.2)

Liant Num�r

de straturi


Num�r de

straturi

Grosime(1) total�, �m mic� medie mare

1. epoxidic 1 NA(2) epoxidic, combina�ie de

epoxi

3 450 X X X

2. epoxidic, poliuretanic 1 NA(2) 3 320 X X X

(1) Grosimea nominal� de film uscat.(2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manier�

semnificativ� la grosimea total� a filmului uscat a sistemului.(3) Durabilitatea este func�ie de aderen�a sistemului de protec�ie la suportul de o�el metalizat.(4) În general, produsele pe baz� de ap� nu sunt adaptate la imersie.

(2) Primul strat din alc�tuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grundspecific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie s� asigure aderen�a la suport �i s� fie compatibil cu straturile ulterioare din componen�a sistemului de protec�ie.

91

�

4.2.3. Sisteme de protec�ie anticoroziv� a suprafe�elor de beton

(1) La pct. 4.2.3.1...4.2.3.4 se prezint� exemplific�ri privind alc�tuirea detaliat� a sistemelor deprotec�ie anticoroziv� prev�zute în tabelul 4.1, precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor �i nivelurilor de performan�� men�ionate în tabelul 2.10.

(1) Sistemele de protec�ie anticoroziv� prev�zute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altorsisteme alc�tuite din alte produse de protec�ie sau produse noi pentru care exist� documente tehnice specifice, dac� aceste sisteme îndeplinesc criteriile �i nivelurile de performan�� men�ionate în tabelul 2.10, corespunz�toare clasei de agresivitate a mediului �i durabilit��ii estimate a protec�iei.

4.2.3.1. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clas� de agresivitate XA 1b

(1) Se vor prevedea sisteme de protec�ie obi�nuite (exemplu sistemul pe baz� de r��ini acriliceîn dispersie apoas�), pentru asigurarea protec�iei betonului împotriva fenomenului de carbonatare.

4.2.3.2. Sisteme de protec�ie pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b

(1) Sistemele de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clas� de agresivitate XA 2b suntprezentate în tabelul 4.6.

Tabelul 4.6 Sisteme de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b

Nr. crt.

Produsele de baz� ale sistemului

de protec�ie

Grosimea totala minim� a sistemului de protec�ie,

microni Observa�ii

1. R��ini acrilice 200 - pentru exterior, durata de via�� estimat�min.2 ani

150 - pentru interior, durata de via�� estimat�min.3 ani.

2. R��ini epoxidice cu gudron (vopsele de tip epoxi-gudron)

150

- se utilizeaz� în medii a c�ror agresivitateeste datorat� în principal umidit��ii ridicatea aerului;- nu se utilizeaz� în medii cu radia�ii UV;- durata de via�� estimat� 4...7 ani

3. Produse pe baz� de clorcauciuc 150

- se utilizeaz� în medii a c�ror agresivitateeste datorat� în principal agen�ilor agresivichimici;- nu se utilizeaz� în medii cu radia�ii UV;- durata de via�� estimat�max. 3 ani.

92

�


Sistemele de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b sunt prev�zute în tabelul 4.7.


Nr. crt.

Produsele de baz� ale sistemului de protec�ie

Grosimea total� minim� a

sistemului de protec�ie, microni

Observa�ii

1. R��ini epoxidice

200

- în condi�ii de exterior se utilizeaz� produse cucon�inut ridicat de substan�e solide(80…100%);- durata de via�� estimat� 7…10 ani

150

- în condi�ii de interior sau în medii f�r� radia�iiUV se utilizeaz� produse cu con�inut mediu desubstan�e solide (40…50%);- durata de via�� estimat� 7…10 ani

2. R��ini epoxidice + r��ini poliuretanice 200 - se utilizeaz� în medii cu radia�ii UV;

- durata de via�� estimat� 8 …15 ani

3. R��ini epoxidice cu gudron (vopsele de tip epoxi-gudron)

250

- se utilizeaz� în medii a c�ror agresivitate estedatorat� în principal umidit��ii ridicate amediului;- nu se utilizeaz� în medii cu radia�ii UV; se vaevita utilizarea lor pentru protec�ia suprafe�elorexpuse unei însoleieri puternice;- durata de via�� estimat� 4…7 ani.

4. Produse pe baz� de clorcauciuc 200

- se utilizeaz� în medii a c�ror agresivitate estedatorat� în principal prezen�ei agen�ilor agresivichimici;- nu se utilizeaz� în medii cu radia�ii UV;- durata de via�� estimat� max.3 ani

5. Polietilen� sulfoclorurat� 200

- se utilizeaz� pentru sisteme cu deformabilitatesporit�;- durata de via�� estimat� 3…5 ani

6. R��ini polisulfidice (simple sau compoundate)

200 - se utilizeaz� pentru sisteme cu deformabilitatesporit�;- durata de via�� estimat� min.6 ani.

93

�


Sistemele de protec�ie anticoroziv� pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b sunt prezentate în tabelul 4.8.


Nr. crt.

Produse de baz� ale sistemului de

protec�ie

Grosimea total� minim� a sistemului de

protec�ie, microni

Observa�ii

Sisteme de protec�ie peliculare

1. R��ini epoxidice 250

- se vor utiliza produse de protec�ie pe baz�de r��ini epoxidice cu con�inut ridicat desubstan�e solide (80…100%) �i produse deprotec�ie poliuretanice cu con�inut mediu/ridicat de substan�e solide (50…70%);- sistemele pe baz� de r��ini epoxidice +r��ini poliuretanice se utilizeaz� în medii curadia�ii UV;- durata de via�� estimat� min.7 ani

2. R��ini epoxidice + r��ini poliuretanice 300

Sisteme de protec�ie pe baz� de mase de �paclu

3.

R��ini epoxidice: - nearmate;- armate local cu�es�tur� din fibre desticl�

3000 5000

- se utilizeaz� pentru sisteme rigide (mase de�paclu nearmate) sau cu deformabilitatesporit� (mase de �paclu armat� local cu�es�tur� din fibre de sticl�);- durata de via�� estimat� de min.8 ani4.

R��ini poliesterice: - nearmate;- armate local cu�es�tur� din fibre desticl�

3000 5000

5. R��ini polisulfidice (simple sau compoundate)

3000 - se utilizeaz� pentru sisteme (mase de�paclu) cu deformabilitate sporit�;- durata de via�� estimat� min.8 ani

94

�

4.3. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

4.3.1. Condi�ii generale

4.3.1.1. la Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor hidrotehnice din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat, se va asigura nivelul de calitate, conform prevederilor din proiectul/caietul de sarcini (a se vedea pct. 3.1.9).

4.3.1.2. Lucr�rile de protec�ie anticoroziv� a construc�iilor hidrotehnice se vor executa de operatori economici de specialitate, cu personal calificat pentru aceast� categorie de lucr�ri.

4.3.1.3. Înaintea începerii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�, executantul va analiza documenta�ia de execu�ie �i solu�iile adoptate, pentru a stabili tehnologia de executare a lucr�rilor �i va solicita proiectantului, dac� este cazul, clarificarea eventualelor neconcordan�e fa�� de situa�ia existent� la fa�a locului.

4.3.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, prin care se confirm� îndeplinirea tuturor exigen�elor/condi�iilor prev�zute în proiect/caietul de sarcini. Orice neconcordan�� va fi semnalat� proiectantului pentru rezolvare, cu în�tiin�area beneficiarului.

4.3.1.5. Înaintea începerii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se vor realiza suprafe�e etalon (de referin��) cu sistemul de protec�ie adoptat, care constituie faz� determinant�, �i vor fi avizate de proiectant �i beneficiar. Num�rul �i dimensiunile suprafe�elor etalon se vor stabili de c�tre proiectant, de la caz la caz, în func�ie �i de complexitatea sistemului de protec�ie adoptat �i forma elementelor de construc�ie. Pentru elemenetele din o�el se vor avea în vedere recomand�rile prev�zute în anexa A din SR EN ISO12944-7.

4.3.1.6. Recep�ia lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� const� în consemnarea conformit��ii lucr�rilor, prin procese verbale de recep�ie calitativ� pe faze, pe baza verific�rior efectuate la terminarea lucr�rilor �i a rezolv�rilor eventualelor neconformit��i.

4.3.2. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

4.3.2.1. Executarea lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a elementelor din o�el, beton armat �i beton precomprimat cuprinde urm�toarele faze principale:

a) - preg�tirea suprafe�ei (suportului), care constituie faz� determinant�;b) - preg�tirea �i aplicarea produselor de protec�ie.

4.3.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din reglement�rile tehnice specifice privind protec�ia anticoroziv� a construc�iilor din o�el �i beton, aplicabile, în vigoare.

4.4. Verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�

4.4.1. Generalit��i

4.4.1.1. Dup� realizarea sistemului de protec�ie anticoroziv� pe suprafa�a etalon, (faz� determinant�), proiectantul va consemna în scris acceptarea, dup� verificare, a suprafe�elor etalon executate, precum �i, dac� este cazul, observa�ii sau condi�ii suplimentare pentru executarea lucr�rii respective.

95

�

(1) Lucr�rile de preg�tire �i aplicare a produselor de protec�ie pot fi delimitate pe etape, carecuprind fie aplicarea tuturor straturilor pe por�iuni delimitate ale suprafe�ei, fie aplicarea unor straturi pe întreaga suprafa��.

4.4.1.2. În cazul în care unitatea executant� are sistem propriu de management al calit��ii, atunci lucr�rile de protec�ie anticoroziv� vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execu�ie, plan de control al calit��ii etc.).

4.4.1.3. Verificarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� înaintea începerii aplic�rii acoperirilor protectoare, în timpul �i dup� aplicarea acestora, în scopul constat�rii îndeplinirii condi�iilor privind:

a) - gradul de preg�tire a suprafe�ei suport;b) - calitatea produselor de protec�ie anticoroziv�;c) - procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protec�ie anticoroziv�;d) - calitatea sistemului de protec�ie anticoroziv� realizat.

4.4.1.4. Pentru asigurarea calit��ii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� a elementelor din o�el, beton armat �i beton precomprimat, se impun urm�toarele verific�ri:

a) - la recep�ia produselor de protec�ie anticoroziv�;b) - privind p�strarea �i depozitarea produselor de protec�ie;c) - privind asigurarea condi�iilor prealabile la punerea în oper�;d) - înaintea aplic�rii acoperirilor protectoare;e) - în timpul aplic�rii acoperirilor protectoare;f) - dup� aplicarea acoperirilor protectoare.

4.4.2. Recep�ia produselor de protec�ie

4.4.2.1. Recep�ia produselor de protec�ie dup� procurare const�, în primul rând, în verificarea documentelor tehnice a produselor de protec�ie.

4.4.2.2. Verificarea conformit��ii produselelor de protec�ie cu documentele tehnice ale acestora, trebuie s� se realizeaze pe �antier.

4.4.2.3. Verific�rile minimale, pe loturi de produse, sunt urm�toarele: a) pentru produse lichide:

i) aspect (vizual);ii) culoare (vizual);iii) densitate (SR EN ISO 2811-1…4);iv) vâscozitate (SR EN ISO 2431);v) intervalul maxim de utilizare dup� amestecare (pot-life), pentru produse în doi sau

mai mul�i componen�i (SR EN ISO 9514);vi) timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;

b) pentru produse solide (pulverulente):i) aspect (vizual);ii) culoare (vizual);iii) sorturi granulometrice (STAS 4606);iv) densitate aparent� în stare uscat� (STAS 4606);v) umiditate (SR EN 1097-5).

96

�

4.4.3. P�strarea �i depozitarea produselor de protec�ie

4.4.3.1. Condi�iile de p�strare �i depozitare a produselor de protec�ie sunt precizate în documentele tehnice ce înso�esc produsele de protec�ie.

4.4.3.2. Dac� nu sunt precizate condi�ii speciale, trebuie respectate urm�toarele condi�ii de depozitare :

a) componen�ii în stare lichid� se depoziteaz� în ambalaje originale, în spa�iiînchise, ventilate �i la temperaturi cuprinse între +50C �i +300C ;b) componen�ii în stare solid� (pulverulent�) se depoziteaz� în ambalajele originale, înspa�ii închise �i uscate (umiditatea relativ� a aerului maximum 70%).

4.4.4. Asigurarea condi�iilor prealabile pentru punerea în oper�

4.4.4.1. Asigurarea condi�iilor prealabile pentru punerea în oper� a protec�iilor anticorozive aplicate pe suprafa�a elementelor din o�el, beton armat �i beton precomprimat, se efectueaz� de c�tre executant, în conformitate cu prevederile documenta�iei de execu�ie, respectându-se urm�toarele condi�ii:

a) - asigurarea utilajelor, sculelor �i dispozitivelor necesare, a spa�iilor de acces saunecesare pentru protec�ia muncii;b) - asigurarea condi�iilor de microclimat necesare preg�tirii produselor; dac� îndocumentele tehnice ale produc�torului nu se fac preciz�ri, condi�iile trebuie s� fieurm�toarele: temperatura cuprins� între + 50C �i + 300C, umiditatea relativ� a aeruluimaximum 70%;c) - condi�ionarea produselor, înainte de preparare �i aplicare; produsele trebuie adusedin spa�iile de depozitare �i men�inute la temperaturi cuprinse între + 150C �i + 250Cdac� în documentele tehnice ale produc�torului nu se fac alte preciz�ri;d) - asigurarea calit��ii suprafe�ei suport din o�el/beton, care trebuie s� îndeplineasc�urm�toarele condi�ii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rou�, max. + 400C; lips�umiditate, praf sau alte impurit��i;e) - cunoa�terea, pentru respectarea strict�, a urm�toarelor cerin�e la aplicarea straturilorde protec�ie:

i) - compozi�iile �i dozajele;ii) - intervalul maxim de utilizare dup� amestecare (pot-life);iii) - modul de aplicare:iv) - timpul �i condi�iile de p�strare pe perioada de reticulare.

4.4.4.2. Executantul va efectua, la realizarea suprafe�ei etalon, urm�toarele verific�ri: a) - verificarea calit��ii produselor anticoroziv�, în ceea ce prive�te: aspectul produselor(pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare dup� amestecare (pot-life) �itimpul de uscare (în func�ie de temperatura mediului ambiant) �.a.;b) - stabilirea por�ion�rii amestecului din doi sau mai mul�i componen�i, la produsele cuînt�rire exoterm�, pe baz� de încerc�ri preliminare efectuate la fa�a locului;c) - verificarea consumurilor specifice �i a grosimilor efective ale straturilor de protec�ieaplicate;d) - verificarea, prin încerc�ri, a aderen�ei la suprafa�a suport;e) - verificarea gradului de înt�rire a produselor de protec�ie puse în oper�.

97

�

4.4.5. Verific�ri înaintea aplic�rii acoperirilor protectoare

4.4.5.1. Verificarea calit��ii produselor de protec�ie conform pct. 4.4.2.2. �i 4.4.2.3. se face pe fiecare produs în parte �i înainte de a fi puse în oper�.

4.4.5.2. Verificarea calit��ii preg�tirii suprafe�ei elementelor din o�el, beton armat �i beton precomprimat se face la fiecare etap� de lucru, atât în ceea ce prive�te aspectul, cât �i modul de execu�ie.

4.4.5.3. Dup� terminarea lucr�rilor de preg�tire a suprafe�ei se va efectua verificarea calit��ii preg�tirii suprafe�ei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare.Verificarea se va efectua pe cel pu�in 5% din suprafa�a total� a lucr�rilor efectuate; m�rimea suprafe�ei verificate se stabile�te prin proiect/caiet de sarcini, în func�ie de dimensiunile suprafe�ei de protejat (inclusiv în zonele greu accesibile), astfel încât aspectul acesteia s� poat� fi examinat corespunz�tor.

(1) Dac� se constat� c� aspectul suprafe�ei verificate nu este corespunz�tor gradului de preg�tireprev�zut în documenta�ia de execu�ie (caietul de sarcini), se verific� întreaga suprafa�� preg�tit�. Lucr�rile constatate ca fiind necorespunz�toare se refac.

(2) Constat�rile privind verific�rile efectuate se consemneaz� în procese verbale de recep�iepentru lucr�ri ascunse.

4.4.6. Verific�ri în timpul aplic�rii acoperirilor protectoare

4.4.6.1. Verificarea condi�iilor de mediu în care se execut� lucr�rile de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� permanent, cu instrumente de m�surare adecvate (termometru, higrometru �.a.).

4.4.6.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protec�ie anticoroziv� �i de aplicare succesiv� a straturilor de protec�ie se efectueaz� permanent, urm�rindu-se respectarea strict� a prevederilor din documenta�ia de execu�ie (caietul de sarcini) �i documentele tehnice ale produselor de protec�ie.

4.4.6.3. Verificarea aspectului întregii suprafe�e, înainte de aplicarea fiec�rui strat de protec�ie, se efectueaz� permanent, vizual, urm�rindu-se :

a) - aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protec�ie anticoroziv� s� se fac�numai pe suprafe�e curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurit��i;

b) - fiecare strat de protec�ie s� fie continuu, uniform, lipsit de b��ici, încre�ituri, fisuri,exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628 cu p�r�ile sale);

c) - fiecare strat de protec�ie s� aib� o culoare uniform� pe toat� suprafa�a protejat�.(1) Se va verifica grosimea stratului de protec�ie umed.(2) Dac� un strat de protec�ie nu este continuu �i uniform sau are o culoare neuniform�, va fi

acoperit cu înc� un strat din acela�i produs, care nu se ia în considerare la num�rul total de straturi. (3) Dac� un strat de protec�ie prezint� zone cu defecte de tipul celor men�ionate la pct. 4.4.6.3.

b), se îndep�rteaz� zonele cu defecte �i se aplic� din nou stratul, cu acela�i produs.

4.4.7. Verific�ri dup� aplicarea acoperirilor protectoare

4.4.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protec�ie anticoroziv� se face vizual, pe întreaga suprafa��. Sistemul de protec�ie se consider� corespunz�tor dac� acoperirea este continu�, uniform�, lipsit� de b��ici, încre�ituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.

98

�

4.4.7.2. Verific�rile privind grosimea, aderen�a �i num�rul de straturi ale sistemului de protec�ie anticoroziv� se vor efectua prin sondaj. Num�rul �i locul efectu�rii acestor verific�ri se vor stabili prin documenta�ia de execu�ie (caietul de sarcini).

4.4.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin metodele prev�zute în SR EN ISO 2808. În cazul utiliz�rii metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, dup� verificare, aplicând integral sistemul de protec�ie prev�zut.

4.4.7.4. Verificarea aderen�ei sistemului de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin metoda grilei (SR EN ISO 2409) �i prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). Dup� verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

4.4.7.5. Verificarea aplic�rii num�rului de straturi ale sistemului de protec�ie anticoroziv� se efectueaz� prin îndep�rtarea succesiv� a straturilor componente ale sistemului de protec�ie �i examinarea cu ochiul liber. Dup� verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.

4.4.7.6. Dac� aspectul, grosimea total� sau aderen�a sistemului de protec�ie anticoroziv� nu sunt corespunz�toare documenta�iei de execu�ie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra m�surilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea par�ial�/total� a sistemului de protec�ie sau alte m�suri).

4.4.7.7. Rezultatele tuturor verific�rilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de recep�ie a lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�.

5. URM�RIREA COMPORT�RII ÎN EXPLOATARE A PROTEC�IILORANTICOROZIVE �I LUCR�RI DE INTERVEN�IE

5.1. Urm�rirea comport�rii în exploatare a protec�iilor anticorozive

5.1.1. Urm�rirea comport�rii în exploatare a construc�iilor hidrotehnice din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat se va face în conformitate cu prevederile reglement�rilor în vigoare:

a) Legea nr.10/1995 privind calitatea în construc�ii, cu modific�rile ulterioare;b) Regulament privind urm�rirea comport�rii în exploatare, interven�iile în timp �i postutilizarea

construc�iilor, aprobat prin Hot�rârea Guvernului nr.766/1997; c) reglement�rile tehnice specifice privind urm�rirea comport�rii a construc�iilor, hidrotehnice,

aplicabile, în vigoare; d) reglement�rile tehnice specifice privind urm�rirea comport�rii în exploatare a construc�iilor

situate în medii agresive, aplicabile, în vigoare.

5.1.2. Urm�rirea comport�rii în exploatare a protec�iilor anticorozive presupune urm�rirea atât a protec�iei primare, pentru elementele din beton, beton armat �i beton precomprimat, cât �i a protec�iei anticorozive aplicate pe suprafe�e de beton �i o�el.

(2) Urm�rirea curent� a par�ilor care nu sunt sub ap� se efectueaz� asupra tuturor construc�iilorhidrotehnice �i echipamentelor hidromecanice ale acestora, indiferent de tipul �i importan�a lor.

5.1.3. Urm�rirea special� poate avea caracter permanent sau temporar �i se face pe baz� de proiect de supraveghere. Aspectele, fenomenele si parmetri care se supun urm�ririi speciale sunt indica�i în Anexa 4. Dac� se consider� necesar, pot fi urm�rite �i alte elemente.

99

�

5.1.4. Urm�rirea curent� a p�rtilor care nu sunt sub ap� �i urm�rirea special� se fac cu frecven�a indicat� în normativul specific sau în proiect, care poate fi adaptat� pe parcurs pe baza analiz�rii comport�rii �i st�rii tehnice a construc�iilor �i în func�ie de evolu�ia fenomenelor ce influen�eaz� aptitudinea de exploatare a acestora.

5.1.5. În situa�ii deosebite (solicit�ri excep�ionale, date contradictorii, modific�ri bru�te ale evolu�iei parametrilor, aproprierea parametrilor principali de limitele stabilite), m�sur�rile se fac cu frecven�a indicat� de organe competente.

5.1.6. Asigurarea urm�ririi comport�rii în timp în condi�ii normale de exploatare a sistemelor de protec�ie anticoroziv� aplicate pe suprafa�a elementelor de construc�ii hidrotehnice se va face prin grija beneficiarului. Intervalele de efectuare a urm�ririi curente a protec�iilor anticorozive se stabilesc în func�ie de tipul construc�iei, clasa de corozivitate a mediului, existen�a unor agen�i agresivi cu ac�iune specific� asupra elementelor de construc�ii din o�el, vârsta construc�iei �.a., conform tabelului 5.1.

Tabelul 5.1 Intervale de urm�rire curent� a protec�iilor anticorozive

Clasa de corozivitate (o�el) / agresivitate(beton) a mediilor atmosferice

Intervale de urm�rire curent�

prin examinare

vizual� prin m�sur�ri/determin�ri simple

Construc�ii din otel (conform SR EN

ISO 12944-2 �i SR EN ISO 9223)

Construc�ii din beton (conform NE 012/1)

C 1 foarte slab� XA1b - neagresive 1 an 3……….5 ani

(dup� max. 5 ani de exploatare) C 2

slab� XA 2b - slab agresive 1 an 3……5 ani (dup� max. 5 ani de exploatare)

C3 medie

XA 3b - cu agresivitate medie 6 luni….1 an 2……3 ani

(dup� max. 4 ani de exploatare) C4

ridicat� XA 4b - cu agresivitate puternic�

6 luni 1……2 ani (dup� max. 3 ani de exploatare)

C5 foarte ridicat� 3 luni 6 luni……1 an

(dup� max. 2 ani de exploatare)

Intervalele recomandate sunt orientative �i pot fi modificate (m�rite sau mic�orate) în func�ie de condi�iile concrete pentru fiecare caz în parte (construc�ie, mediu):

a) intervalele pot fi m�rite dac� la dou� examin�ri/m�sur�ri succesive nu se constat� degrad�risemnificative ale protec�iilor anticorozive, dar nu la construc�ii cu o vechime de peste 20 ani ;

b) intervalele se iau pentru o clas� de agresivitate superioar�, pentru construc�iile situate în mediiagresive con�inând compu�i pe baz� de azota�i, clor, sulfa�i sau al�i compu�i similari cu ac�iunespecific�, complex� �i periculoas� asupra materialelor de construc�ie (beton, arm�tur�), precum�i în cazul elementelor din beton precomprimat;

c) intervalele pot fi mic�orate pentru construc�iile la care degrad�rile afecteaz� durabilitatea unorelemente/îmbin�ri, chiar f�r� a afecta iminent rezisten�a �i stabilitatea construc�iei.

5.1.7. Urm�rirea comport�rii în timp a protec�iilor anticorozive aplicate pe suprafe�eleelementelor de construc�ii hidrotehnice din o�el / beton imersate se va face la aceleasi termene precizate

100

�

la pct.5.1.6. sau, de fiecare dat� când se observ� semne de degradare a protec�iilor în zona cu nivel variabil al apei.

5.1.8. În cazul unor accidente în urma c�rora se produc avarii, interven�iile trebuie efectuate imediat dup� producerea acestora.

5.2. Lucr�ri de interven�ie

5.2.1.Generalit��i

5.2.1.1. Lucr�rile de interven�ie pentru remedierea/refacerea protec�iilor anticorozive se efectueaz� în urm�toarele situa�ii:

a) - la constatarea unor defecte �i degrad�ri ale protec�iilor anticorozive (b��ic�ri,fisur�ri, exfolieri �i desprinderi, distrugeri cauzate de ac�iuni corozive, mecanice,termice �.a.);b) - în cazul elementelor din o�el, beton, beton armat �i beton precomprimat degradatedatorit� coroziunii, care necesit� interven�ii pentru repararea/ consolidarea elementelor�i asigurarea m�surilor de protec�ie anticoroziv� ulterioar�;c) - în cazul unor accidente tehnologice, în urma c�rora se produc avarii.

5.2.1.2. Necesitatea lucr�rilor de intervene�ie pentru remedierea/refacerea protec�iilor anticorozive rezult� în urma efectu�rii:

(i) - expertizei tehnice a construc�iei �i a protec�iilor anticorozive, în conformitate cureglement�rile tehnice specifice privind investigarea �i diagnosticarea st�rii

construc�iilor din beton armat, beton precomprimat �i o�el situate în medii agresive, în vigoare; (ii) - urm�ririi comport�rii în exploatare a construc�iei �i a protec�iilor anticorozive, în

conformitate cu reglement�rile tehnice specifice privind urm�rirea comport�rii în exploatare a construc�iilor situate în medii agresive, în vigoare.

5.2.1.3. Adoptarea �i aplicarea în practic� a m�surilor de interven�ie trebuie efectuat� prin elaborarea proiectelor de interven�ie �i detaliilor de execu�ie pentru fiecare caz concret în parte, în func�ie de rezultatele expertizei tehnice, respectiv a urm�ririi comport�rii în exploatare.

5.2.1.4. Proiectele de interven�ie vor fi elaborate de proiectant în colaborare cu speciali�tii care au efectuat expertiza tehnic�/urm�rirea comport�rii în exploatare �i au stabilit decizia de interven�ie �i vor fi verificate de verificatori atesta�i.

5.2.1.5. Proiectantul va stabili prin proiect, m�surile de asigurare �i control a calit��ii lucr�rilor de execu�ie, cu aten�ie special� pentru verificarea lucr�rilor ascunse.

5.2.1.6. Lucr�rile de interven�ie vor fi executate c�tre entit��i din domeniul specific, potrivit legisla�iei în vigoare.

5.2.2. Executarea lucr�rilor de interven�ie

5.2.2.1. Executarea lucr�rilor de remediere/refacere a protec�iilor anticorozive aplicate pe suprafa�a elementelor de construc�ii hidrotehnice, cuprinde urm�toarele faze principale:

101

�

(i) - preg�tirea suprafe�ei (suportului), care constituie faz� determinant�;(ii) - preg�tirea �i aplicarea produselor de protec�ie.

5.2.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din reglement�rile tehnice specifice privind protec�ia anticoroziv� a construc�iilor din o�el �i beton, aplicabile, în vigoare.

5.2.3. Asigurarea calit��ii lucr�rilor de interven�ie

Verificarea calit��ii lucr�rilor de interven�ie pentru remedierea/refacerea protec�iilor anticorozive se va efectua conform pct.4.4.


6.1. Pe durata execut�rii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se vor respecta cu stricte�e m�surile de protec�ia �i igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta�ia de execu�ie întocmit� de proiectant.

6.2. M�surile privind protec�ia �i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de produc�torii produselor de protec�ie anticoroziv�, precum �i pe prevederile legisla�iei în domeniu, aplicabil�, în vigoare:

a) Legea nr.319/2006 privind securitatea �i s�n�tatea în munc�;b) Hot�rârea de Guvern nr.300/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate

pentru �antierele temporare sau mobile;c) Hot�rârea Guvernului nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cumodific�rile �i complet�rile ulterioare;

d) Ordinul ministrului muncii �i solidarit��ii sociale �i al ministrului san�t��ii �i familieinr. 508/933 privind aprobarea Normelor generale de protec�ia muncii cu modific�rileulterioare.

6.3. În afara prevederilor men�ionate la pct. 6.2 se fac urm�toarele preciz�ri: a) muncitorii care execut� lucr�rile de protec�ie anticoroziv�, precum �i persoanele care

supravegheaz� lucrul, trebuie s� poarte costume speciale, ochelari de protec�ie �i m�nu�i speciale de protec�ie;

b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie s�-�i cure�e mâinile cu solven�i adecva�idup� care se spal� cu ap� cu detergent sau s�pun �i se ung cu o crem� emoliant�; aceste opera�iuni se desf��oar� în afara ariei de lucru;

c) p�strarea alimentelor �i consumul lor la locul de munc� sunt strict interzise;d) în spa�iile de lucru, pe toat� durata execut�rii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv�, sunt

interzise fumatul sau utilizarea focului deschis; e) instala�iile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie s� fie corespunz�toare

cerin�elor pentru utilizarea în atmosfer� poten�ial exploziv�; f) se interzice folosirea, pentru �tergerea suprafe�elor, a materialelor din fibre sintetice

sau lân�, care pot produce scântei datorit� înc�rc�rilor electrostatice prin frecare; g) muncitorii trebuie s� fie instrui�i �i asigura�i, în special pentru lucrul la în�l�ime

(coarde, centuri de blocare etc.), conform reglement�rilor tehnice în vigoare, aplicabile, în vigoare.

102

�

6.4. Fa�� de prevederile men�ionate la pct. 6.2 �i 6.3, responsabilul cu protec�ia muncii �i responsabilul de lucrare vor lua m�suri specifice, suplimentare privind protec�ia �i igiena muncii.


7.1. Pe durata execut�rii lucr�rilor de protec�ie anticoroziv� se vor respecta cu stricte�e m�surile de ap�rare împotriva incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta�ia de execu�ie întocmit� de proiectant.

7.2. M�surile privind ap�rarea împotriva incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de produc�torii produselor de protec�ie anticoroziv�, precum �i pe prevederile legisla�iei în domeniu, în vigoare:

a) Legea nr.307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor.b) Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare

împotriva incendiilor.

7.3. Fa�� de prevederile men�ionate la pct. 7.2, personalul cu atribu�ii în domeniul ap�r�rii împotriva incendiilor �i responsabilul de lucrare vor lua m�suri specifice, suplimentare de ap�rare împotriva incendiilor.

103

�

ANEXA 1

REFERIN�E TEHNICE �I LEGISLATIVE

A1. Legisla�ie:

Not�: 1. Referin�ele datate au fost luate în considerare la data elabor�rii prezentei reglement�ri tehnice;2. La data utiliz�rii reglement�rii tehnice se va consulta ultima form� în vigoare a referin�elorlegislative �i tehnice.

Nr. crt

Acte legislative Publica�ia

1. Ordinul ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului �i al ministrului de stat, ministrului administra�iei �i internelor nr.1822/394 din 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea �i încadrarea produselor pentru construc�ii pe bazaperforman�elor de comportare la foc, cu modific�rile�i complet�rile ulterioare


2. Hot�rârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compu�i organici volatili datorate utiliz�rii solven�ilor organici în anumite vopsele, lacuri �i în produsele de refinisare a suprafe�elor vehiculelor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.521/16.06.2006

3. Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc� Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26.07.2006

4. Hot�rârea de Guvern nr.300/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru �antierele temporare sau mobile.


5. Hot�rârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare


6. Ordinul ministrului muncii �i solidarit��ii sociale �i al ministrului san�t��ii �i familiei nr.508/933/2002 privind aprobarea Normelor generale de protec�ia muncii, cu modific�rile ulterioare


7. Legea nr.307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor, cu modific�rile ulterioare


8. Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor


9. Hot�rârea Guvernului nr.766/1997 de aprobare a Regulamentului privind urmarirea comportrii în exploatare, interven�iile în timp �i postutilizarea construc�iilor.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 352 din 10.12.1997

104

�

A2. Standarde:

Nr.crt. Standarde-Indicativ Denumire1. SR 3518:2009 Încerc�ri pe betoane. Determinarea rezisten�ei la înghe�-dezghe�

prin m�surarea varia�iei rezisten�ei la compresiune �i/sau modulului de elasticitate dinamic relativ.

2. SR 5440:2009 Încerc�ri pe betoane. Verificarea poten�ialului de reac�ie alcalii-silice pentru agregate.

3. SR 7055:1996 Ciment Portland alb. 4. SR CEN/TS 12390-9:2009 Încercare pe beton înt�rit. Partea 9: Rezisten�� la înghe�-dezghe�.

Exfoliere. 5. SR EN 196-2:2013 Metode de încerc�ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic� a

cimenturilor. 6. SR EN 197-1:2011 Ciment - Partea 1: Compozi�ie, specifica�ii �i criterii de

conformitate ale cimenturilor uzuale. 7. SR EN 206-1:2002, SR EN 206-

1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005, SR EN 206 1:2002 / C91:2008 �i SR EN 206-1:2002/C92:2012

Beton. Partea 1: Specifica�ie, performan��, produc�ie �i conformitate.

8. SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar �i past�. Partea 1: Cerin�e comune. 9. SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar �i past�. Partea 2: Aditivi pentru

beton. Defini�ii, condi�ii, conformitate, marcare �i etichetare. 10. SR EN 1008: 2003 Apa de preparare pentru beton. Specifica�ii pentru prelevare,

încercare �i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap� de preparare pentru beton.

11. SR EN 1090-2+A1:2012 Executarea structurilor de o�el �i structurilor de aluminiu. Partea 2: Cerin�e tehnice pentru structurile de o�el.

12. SR EN 1097-5:2008 Încerc�ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice �i fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea con�inutului de ap� prin uscare în etuv� ventilat�.

13. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri.

14. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri. Anex� na�ional�.

15. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A91:2009

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri. Anex� na�ional�.

16. SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale �i reguli pentru cl�diri.

17. SR EN 12350-2: 2009 Încercare pe beton proasp�t. Partea 2: Încercare de tasare. 18. SR EN 12350-3: 2009 Încercare pe beton proasp�t. Partea 3: Încercare Vebe. 19. SR EN 12350-4: 2009 Încercare pe beton proasp�t. Partea 4: Grad de compactare. 20. SR EN 12350-5: 2009 Încercare pe beton proasp�t. Partea 5: Încercare cu masa de

r�spândire. 21. SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt�rit. Partea 3: Rezisten�a la compresiune a

epruvetelor.

105

�

22. SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton înt�rit. Partea 5: Rezisten�a la încovoiere a epruvetelor.

23. SR EN 12390-6:2010 Încercare pe beton înt�rit. Partea 6: Rezisten�a la întindere prin despicare a epruvetelor.

24. SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton înt�rit. Partea 7: Densitatea betonului înt�rit. 25. SR EN 12390-8: 2009 Încercarea pe beton înt�rit. Partea 8: Adâncimea de p�trundere a

apei sub presiune. 26. SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton. 27. SR EN 13263-1+A1:2009 Silice ultrafin� pentru beton. Partea 1: Defini�ii, condi�ii �i criterii

de conformitate. 28. SR EN 13263-2+A1:2009 Silice ultra fin� pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit��ii. 29. SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea con�inutului de

dioxid de carbon agresiv din ap�. 30. SR EN 14216:2004 Ciment. Compozi�ie, specifica�ii �i criterii de conformitate ale

cimenturilor speciale cu c�ldura de hidratare foarte redus�. 31. SR EN 60068-2-2:2008 Încerc�ri de mediu. Partea 2-2: Încerc�ri - Încerc�ri B: C�ldur�

uscat�. 32. SR EN 60068-2-5:2011 Încerc�ri de mediu. Partea 2 : Încerc�ri – Încercarea Sa : Radia�ie

solar� simulat� �i ghid pentru încerc�ri al radia�iilor solare. 33. SR EN 60068-2-14:2010 Încerc�ri de mediu. Partea 2-14 : Încerc�ri – Încercare N : Varia�ii

de temperatur�. 34. SR EN 60068-2-78:2004 Încerc�ri de mediu. Partea 2-78: Încerc�ri - Încercarea Cab:

C�ldura umed�, continu�. 35. SR EN ISO 1518-1: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la zgâriere. Partea 1:

Metod� de încercare constant�. 36. SR EN ISO 1519: 2011 Vopsele �i lacuri. Încercarea la îndoire (pe dorn cilindric). 37. SR EN ISO 1522:2007 Vopsele �i lacuri. Încercarea de amortizare a pendulului. 38. SR EN ISO 2063:2005 Pulverizare termic�. Acoperiri metalice �i alte acoperiri

anorganice. Zinc, aluminiu �i aliajele lor. 39. SR EN ISO 2409:2013 Vopsele �i lacuri. Încercarea la caroiaj. 40. SR EN ISO 2431: 2012 Vopsele �i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin

utilizarea cupelor de curgere. 41. SR EN ISO 2808: 2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea grosimii peliculei. 42. SR EN ISO 2811-1: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 1: Metoda cu

picnometru. 43. SR EN ISO 2811-2: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 2: Metoda cu

corp imersat. 44. SR EN ISO 2811-3: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 3: Metoda cu

oscilator. 45. SR EN ISO 2811-4: 2011 Vopsele �i lacuri. Determinarea densit��ii. Partea 3: Metoda cu

cilindru sub presiune. 46. SR EN ISO 2812-1:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la lichide. Partea 1:

Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa. 47. SR EN ISO 2812-2:2007 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la lichide. Partea 2:

Metoda prin imersiune în ap�. 48. SR EN ISO 3231:2002 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la atmosfer� umed�

care con�ine dioxid de sulf.

106

�

49. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele �i lacuri. Încercarea la trac�iune. 50. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite.

Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 1. Introducere general� �i sistemul de notare.

51. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 2. Evaluarea gradului de b��icare.

52. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 3. Aprecierea gradului de ruginire.

53. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 4. Aprecierea gradului de fisurare.

54. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 5. Aprecierea gradului de exfoliere.

55. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor vopsite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii schimb�rilor uniforme de aspect. Partea 6. Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.

56. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele �i lacuri. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor acoperite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 7. Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat� de velur.

57. SR EN ISO 4628-8:2013 Lacuri �i vopsele. Evaluarea degrad�rii suprafe�elor vopsite. Aprecierea num�rului �i dimensiunii defectelor �i a intensit��ii modific�rilor uniforme ale aspectului. Partea 8. Evaluarea gradului de exfoliere �i a coroziunii în jurul unei zgârieturi sau alte defecte artificiale.

58. SR EN ISO 6270-1: 2002 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate. Partea 1: Condensare continu�.

59. SR EN ISO 6270-2:2006 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate. Partea 2: Procedur� pentru expunerea epruvetelor în atmosfer� de ap� cu condens.

60. SR EN ISO 6272-1: 2012 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de deformare rapid� (rezisten�a la �oc). Partea 1: Încercarea prin c�derea unei mase cu penetrator cusuprafa�a mare.

61. SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele �i lacuri. Încerc�ri de deformare rapid� (rezisten�� la �oc). Partea 2: Încercarea prin c�derea unei mase cu penetrator cusuprafa�� mic�.

62. SR EN ISO 6860:2006 Vopsele �i lacuri. Încercarea de îndoire (mandrin� conic�). 63. SR EN ISO 7980:2002 Calitatea apei. Determinarea con�inutului de calciu �i magneziu.

Metoda prin spectrometrie de absorb�ie atomic�.

107

�

64. SR EN ISO 8501-1:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 1: Grade de ruginire �i grade de preg�tire a suporturilor de o�el neacoperite �i a suporturilor de o�el dup� îndep�rtarea acoperirilor anterioare.

65. SR EN ISO 8501-2:2002 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a cur��eniei suprafe�ei. Partea 2: Grade de preg�tire a suporturilor de o�el acoperite anterior, dup� îndep�rtarea local� a acoperirilor.

66. SR EN ISO 8501-3:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a cur��eniei suprafe�ei. Partea 3: Grade de preg�tire a sudurilor, marginilor �i altor suprafe�e cu imperfec�iuni.

67. SR EN ISO 8501-4:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Evaluarea vizual� a cur��eniei suprafe�ei. Partea 4: Condi�iile ini�iale ale suprafe�ei, grade de preg�tire �i grade de îndep�rtare a ruginii dup� decaparea cu ap� la presiune ridicat�.

68. SR EN ISO 8502-2:2006 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a gradului de cur��are a suprafe�ei. Partea 2: Determin�ri de laborator a clorurilor de pe suprafe�ele cur��ate.

69. SR EN ISO 8502-3:2003 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a cur��eniei suprafe�ei. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafe�e de o�el preg�tite pentru vopsire (metoda cu band� sensibil� la ap�sare).

70. SR EN ISO 8502-4:2003 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a cur��eniei suprafe�ei. Partea 4: Linii directoare pentru estimarea probabilit��ii de condensare înainte de aplicarea vopselelor.

71. SR EN ISO 8502-5:2005 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri pentru aprecierea gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafe�ele cur��ate (metoda cu tub detector de ioni).

72. SR EN ISO 8502-6:2007 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 6: Extrac�ia contamina�ilor solubili în vederea analizei. Metoda Bresle.

73. SR EN ISO 8502-9:2002 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri de evaluare a cur��eniei suprafe�ei. Partea 9: Metoda în situ pentru determinarea s�rurilor solubile în ap� prin conductometrie.

74. SR EN ISO 8502-11:2006 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri pentru aprecierea gradului de cur��are a unei suprafe�e. Partea 11: Metoda de teren pentru determinarea turbidimetric� a sulfa�ilor solubili în ap�.

75. SR EN ISO 8502-12:2005 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Încerc�ri pentru aprecierea gradului de

108

�

cur��are a unei suprafe�e. Partea 12: Metoda de teren pentru determinarea prin titrare a ionilor fero�i solubili în ap�.

76. SR EN ISO 8503-1:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 1: Preciz�ri �i defini�ii referitoare la pl�cilede comparare ISO pentru profilul suprafe�ei în vederea evalu�riisuprafe�elor decapate abraziv.

77. SR EN ISO 8503-2:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 2: Metoda pentru clasificare a profilului uneisuprafe�e de o�el decapate abraziv. Procedeul prin comparare.

78. SR EN ISO 8503-3:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 3: Metoda de etalonare a pl�cilor decomparare ISO pentru profilul suprafe�ei �i de determinare aprofilului suprafe�ei. Procedeul cu microscop.

79. SR EN ISO 8503-4:2012 Preg�tirea suporturilor de o�el înaintea aplic�rii vopselelor �i produselor similare. Caracteristicile rugozit��ii suprafe�elor de o�el decapate. Partea 4: Metoda de etalonare a pl�cilor decomparare ISO pentru profilul suprafe�ei �i de determinare aprofilului suprafe�ei. Procedeul cu palpator.

80. SR EN ISO 9117-1:2009 Lacuri �i vopsele. Încerc�ri de uscare. Partea 1: Determinarea usc�rii în adâncime �i a timpului de uscare în adâncime.

81. SR EN ISO 9227 :2012 Încerc�ri la coroziune în atmosfere artificiale. Încerc�ri în cea�� salin�.

82. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri �i vopsele. Determinarea duratei de via�� a sistemelor de acoperire multicomponente. Preg�tirea �i condi�ionarea e�antioanelor �i linii directoare pentru încercare.

83. SR EN ISO 12944-1:2002 SR EN 12944-1:2002/AC:2002

Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 1: Introducere general�.

84. SR EN ISO 12944-2:2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor din o�el împotriva coroziunii. Partea 2: Clasificarea mediului.

85. SR EN ISO 12944-5:2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire.

86. SR EN ISO 12944-7:2002 Vopsele �i lacuri. Protec�ia prin sisteme de vopsire a structurilor de o�el împotriva coroziunii. Partea 7: Execurarea �i supravegherea lucr�rilor de vopsire

87. SR EN ISO 14713-1:2010 Acoperiri de zinc. Ghid �i recomand�ri pentru protec�ia împotriva coroziunii fontei �i o�elului în construc�ii. Partea 1: Principii generale de proiectare �i rezisten�� la coroziune.

88. SR ISO 7150-1:2001 Calitatea apei. Determinarea con�inutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometric� manual�.

89. SR EN ISO 9223:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferei. Clasificare, determinare �i estimare.

90. SR EN 9224:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Valori de referin�� pentru clasele de corozivitate.

91. SR EN 9225:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. M�surarea parametrilor de mediu care afecteaz� corizivitaea

109

�

atmosferelor. 92. SR EN ISO 9226:2012 Coroziunea metalelor �i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.

Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referin�� pentru evaluarea corozivit��ii.

93. SR ISO 11503: 1997 Vopsele �i lacuri. Determinarea rezisten�ei la umiditate (condensare repetat�).

94. STAS 3349/2-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei fa�� de betoanele construc�iilor hidroenergetice.

95. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane �i mortare cu lian�i minerali. Metode de încercare.

96. STAS 6102-86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare �i condi�ii tehnice.

97. STAS 8619/3-90 pH-metrie. Determinarea electrometric� a pH-ului solu�iilor apoase.

A3. Reglement�ri tehnice

Nr.crt. Reglementarea tehnic� Publica�ia 1. NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea �i

executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, aprobat prin O.M.D.L.P.L. nr. 577/ 29.04.2008

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 bis din 16.05.2008

2. NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea �i executarea lucr�rilor din beton, beton armat �i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucr�rilor din beton, aprobat prin O.M.D.R.T. nr.2514/22.11.2010

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 bis din 20.12.2010

3. ST 009-2011 - Specifica�ie tehnic� privind produse din o�el utilizate ca arm�turi: cerin�e �i criterii de performan��,aprobat prin O.M.D.R.T. nr. 683/10.04.2012


110

�

ANEXA 2

CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUC�IILOR DIN O�EL

I. CONSTRUC�II DIN O�EL SUPRATERANE

A2.1. Mediile agresive atmosferice se clasific� în cinci clase de corozivitate (SR EN ISO 9223):

� C1 - foarte slab�;

� C2 - slab�;

� C3 - medie;

� C4 - ridicat�;

� C5 - foarte ridicat�.

sau în �ase clase de corozivitate (SR EN ISO 12944-2), clasa C5 divizându-se în C5-I pentru medii industriale �i în C5-M pentru medii marine :

� C1 - foarte slab�;

� C2 - slab�;

� C3 - medie;

� C4 - ridicat�;

� C5-I - foarte ridicat� - industrial�;

� C5-M - foarte ridicat� - marin�.

A2.2. Clasificarea corozivit��ii atmosferice se face, în conformitate cu SR EN ISO 9223 �i SR EN ISO 12944-2, prin dou� metode de determinare :

a) clasificare bazat� pe m�surarea vitezei de coroziune pe epruvete metalice etalon (SR EN ISO9226);

b) clasificare în func�ie de caracteristicile mediului înconjur�tor (durata de men�inere aumidit��ii �i gradul de poluare) (SR EN ISO 9225).

Valorile de referin�� ale vitezei de coroziune pentru fiecare clas� sunt prev�zute în SR EN ISO 9224.

111

�

A2.3. Exemplific�ri de medii corespunz�toare claselor de corozivitate C1...C5. În tabelul A2.1 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunz�toare

claselor de corozivitate (SR EN ISO 12944-2).

Tabelul A2.1 Exemple de medii corespunz�toare claselor de corozivitate C1...C5

Clas� de corozivitate

Exemple de medii tipice (caracter informativ)

Exterior Interior

C1

foarte slab� -

Cl�diri înc�lzite cu atmosfer� curat�, de exemplu, birouri, magazine, �coli, hoteluri.

C2

slab� Atmosfere cu nivel sc�zut de poluare, mai ales zone rurale.

Cl�diri neînc�lzite unde poate s� apar� condens, de exemplu, depozite, s�li de sport.

C3

medie

Atmosfere urbane �i industriale, poluare moderat� cu SO2. Zone de coast� cu salinitate sc�zut�.

Camere de produc�ie cu umiditate ridicat� �i anumit� poluare a aerului, de exemplu instala�ii de prelucrare a alimentelor, sp�l�torii, fabrici de bere, fabrici de produse lactate.

C4

ridicat� Zone industriale �i zone de coast� cu salinitate moderat�.

Industria chimic�, piscine, nave de coast� �i �antiere navale.

C5-I

foarte ridicat� (industrial�)

Zone industriale cu umiditate ridicat� �i atmosfer� agresiv�.


C5-M

foarte ridicat� (marin�)

Zone de coast� �i litorale, zone cu grad ridicat de salinitate.


112

�

II. CONSTRUC�II DIN O�EL IMERSATE IN AP� / ÎNGROPATE ÎN SOL

A2.4. Clase de corozivitate Apele �i solurile agresive se clasific� în trei clase de corozivitate fa�� de construc�iile din o�el (SR EN ISO 12944-2):

� Im1 - imersie în ap� dulce � Im2 - imersie în ap� de mare sau ap� s�rat� � Im3 – îngropate în sol

A2.5. Exemplific�ri de medii corespunz�toare claselor de corozivitate Im1...Im3. În tabelul A2.2 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunz�toare

claselor de corozivitate Im1...Im3.

Tabelul A2.2 Exemple de medii corespunz�toare claselor de corozivitate Im1...Im3

Clasa de corozivitate Mediul Exemple de medii �i structuri Im1 Ap� proasp�t� Instala�ii pe râuri �i centrale hidro-electrice. Im2

�Ape marine sau salmastre �

Arii portuare cu structuri gen por�i de ecluz�, ecluze, debarcadere, structuri litorale.�

Im3 �

Sol� Rezervoare îngropate în sol, piloni de o�el, �evi de o�el.�

113

�

ANEXA 3

CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA CONSTRUC�IILOR DIN BETON, BETON ARMAT �I BETON PRECOMPRIMAT

I. CONSTRUC�II SUPRATERANE

A.3.1. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul ghid se clasific� în patruclase de agresivitate asupra elementelor din beton, beton armat �i beton armat precomprimat:

a) XA 1b - medii cu agresiviate foarte slab�;b) XA 2b - medii cu agresivitate slab�;c) XA 3b - medii cu agresivitate medie;d) XA 4b - medii cu agresiviate puternic�.

A.3.2. Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agen�i agresivi în stare gazoas� �i solid�,se stabile�te în func�ie de umiditatea relativ� a aerului, de temperatura mediului �i de caracteristica gazelor �i solidelor agresive, conform Anexei I (normativ�) din normativul NE 012/1.

II. CONSTRUC�II IMERSATE ÎN AP� �I ÎNGROPATE ÎN SOL

A.3.3. Ac�iunea apelor naturale (de suprafa��, subterane, supraterane) �i a soluriloragresive asupra asupra elementelor din beton, beton armat �i beton armat precomprimat, se clasific� în trei clase de expunere:

a) XA1 - mediu înconjur�tor cu agresivitate chimic� slab�;b) XA2 - mediu înconjur�tor cu agresivitate chimic� moderat�;c) XA3 - mediu înconjur�tor cu agresivitate chimic� intens�.

A.3.4. Clasa de expunere se stabile�te, în func�ie de caracteristicile chimice ale apelor �isolurilor, conform prevederilor normativului NE 012/1.

In tabelul A3.1 sunt prezentate clasele de expunere XA1...XA3, în func�ie de caracteristicile chimice ale apelor �i solurilor.

Tabelul A3.1 Clasele de expunere corespunz�roare atacului chimic a apelor �i solurilor

Caracteristici chimice

Metode de încerc�ri de

referin��

Clasele de expunere

XA1 XA2 XA3

Ape de suprafa�� i subterane SO4

2-, mg/l SR EN 196-2

� 200 si � 600 > 600 �i � 3000 > 3000 �i � 6000

pH SR EN 1262 � 6,5 si � 5,5 � 5,5 �i � 4,5 > 4,5 �i � 4,0CO2 agresiv SR EN 13577 � 15 si � 40 > 40 �i � 100 > 100 pân� la

satura�ieNH4

+, mg/l SR ISO 7150-1 � 15 si � 30 > 30 �i � 60 > 60 si � 100Mg2+, mg/l SR EN ISO

7980 � 300 si � 1000 > 1000 �i � 3000 > 3000 pân� la

satura�ieSol

114

�

SO42-, mg/kga,

total SR EN 196-2b � 2000 si �

3000c > 3000c si � 12000 > 12000c si � 24000

Aciditate, ml/kg

DIN 4030-2 > 200Bauman Gully

Nu sunt întâlnite in practic�

Aciditate, ml/kg

aSolurile argiloase a c�ror permeabilitate este sub 10-5 m/s, pot sa fie clasate într-o clas� inferioar�.

b Metoda de încercare prevede extrac�ia SO42- cu acid clorhidric; alternativ este posibil de a proceda

la aceast� extrac�ie cu ap�, dac� aceasta este admis� pe locul de utilizare a betonului.

c Limita trebuie s� ramân� de la 3000 mg/kg pân� la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorit� alternan�ei perioadelor uscate �i perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilar�.

NOT� - Valorile limit� pentru clasele de expunere corespunz�roare atacului chimic a apelor subterane �i solurilor naturale indicate în tabelul A3.1 se aplic� �i apelor supraterane în contact cu suprafa�a betonului.

La stabilirea clasei de expunere corespunz�roare la atacul chimic al apelor se vor avea în vedere urm�toarele:

a) mediile înconjur�toare chimic agresive, clasificate în tabelul A3.6, sunt bazate pe apesubterane naturale la o temperatur� a apei cuprins� între 5o C �i 25o C �i în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mic� pentru a fi considerat� în condi�ii statice.

b) alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc laagresivitatea cea mai intens�.

c) când cel pu�in dou� caracteristici agresive conduc la aceea�i clas�, mediul înconjur�tortrebuie clasificat în clasa imediat superioar�, dac� un studiu specific nu a demonstrat c� acesta nu este necesar.

d) un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în mediiînconjur�toare, în situa�iile urmatoare:

- nu se încadreaz� în limitele din tabelul A3.1;- con�ine alte substan�e chimice agresive;- ap� poluat� chimic;- prezint� o vitez� ridicat� a apei de scurgere, în combina�ie cu anumite substan�e chimice din

tabelul A3.1.

A.3.5. Când betonul este supus la alte ac�iuni în afara atacului chimic al apelor de suprafa��,apelor subterane �i solurilor naturale, clasele de expunere a betonului se vor stabili în conformitate cu prevederile din normativul NE 012/1, dup� cum se arat� în tabelul A3.2.

115

�

Tabelul A3.2 Clase de expunere

Denumirea clasei

Descrierea mediului înconjur�tor

Exemple informative ilustrând alegerea claselor de expunere

Coroziunea datorat� carbonat�rii XC1 Uscat sau permanent umed Beton în interiorul cl�dirilor unde gradul de umiditate a

mediului ambiant este redus. Beton imersat permanent în ap�.

XC2� Umed, rareori uscat Suprafe�e de beton în contact cu apa pe termen lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de ap�. Un mare num�r de funda�ii.

XC3� Umiditate moderat� Beton în interiorul cl�dirilor unde gradul de umiditate a mediului ambiant este medie sau ridicat�. Beton la exterior, îns� la ad�post de intemperii.

XC4� Alternan�� umiditate - uscare

Suprafe�e supuse contactului cu apa, dar care nu intr� în clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor).

Coroziunea datorat� clorurilor având alt� origine decât cea marin��XD1� Umiditate moderat�� Suprafe�e de beton expuse la cloruri transportate de

curen�ii de aer. XD2� Umed, rar uscat� Rezervoare. Beton expus apelor industriale con�inând

cloruri. XD3� Alternan�� umiditate -

uscare�Elemente ale podurilor, zidurilor de sprijin, expuse stropirii apei con�ând cloruri.

Coroziunea datorat� clorurilor din apa de mare�XS1� Expunere la aerul ce

vehiculeaz� s�ruri marine, îns� nu sunt în contact direct cu apa de mare

Structuri pe ap� în apropierea litoralului (agresivitatea atmosferic� marin� ac�ioneaz� asupra construc�iilor din beton, beton armat pe o distan�� de circa 5 km de t�rm).

XS2� Imersate în permanen�� Elemente de structuri marine. XS3� Zone de varia�ie a nivelului

apei m�rii, zone supuse stropirii sau ce�ii

Elemente de structuri marine.�

Atac din înghe�-dezghe� f�r� agen�i de dezghe�are XF1� Satura�ie moderat� cu ap�

f�r� agen�i de dezghe�are Suprafe�e verticale ale betonului expuse la ploaie �i la înghe�.

XF2 Satura�ie moderat� cu ap�, cu agen�i de dezhe�

Suprafe�e verticale ale betonului din lucr�ri rutiere expuse la înghe� �i curen�ilor de aer ce vehiculeaz� agen�i de dezghe�are.

XF3 Satura�ie puternic� cu ap� f�r� agen�i de dezghe�are

Suprafe�e orizontale ale betonului expuse la ploaie �i la înghe�.

XF4 Satura�ie puternic� cu ap�, cu agen�i de dezhe� sau ap� de mare

Suprafe�ele verticale ale betonului expuse la înghe� �i supuse direct stropirii cu agen�i de dezghe�are. Zonele structurilor marine expuse la înghe� �i supuse stropirii cu agen�i de dezghe�are.�

116

�

ANEXA 4

ASPECTE, FENOMENE �I PARAMETRI CARE SE SUPUN URM�RIRII SPECIALE

A4.1. Parametrii care trebuie s� fie lua�i în considerare la urm�rirea special� sunt: a) - agresivitatea apei care intr� în contact cu elementele de construc�ie;b) - deplas�rile relative ale terenului din zon� �i ale construc�iei fa�� de teren;c) - deforma�ii / degrad�ri ap�rute în elementele de construc�ie.

Pentru partea suprateran�, urm�rirea comport�rii în timp se efectueaz� conform prevederilor din reglement�rile tehnice specifice privind urm�rirea comport�rii în timp a construc�iilor hidrotehnice �i reglement�rile tehnice specifice privind urm�rirea comport�rii în exploatare a construc�iilor situate în medii agresive.

A4.2. Agresivitatea apei se define�te �i se ia în considerare la proiectarea lucr�rii �i se verific� periodic, astfel:

a) - la darea în folosin�� a construc�iei sau, la construc�ii existente, la instituireaurm�ririi comport�rii în timp a acestora;

b) - periodic, în func�ie de tendin�ele de modificare apreciate, la intervale de timpstabilite de proiectant.

A4.3. Agresivitatea apei este luat� în considerare pentru: a) - apa cu nivel liber (curg�toate, st�t�toare sau din acumularea respectiv�);b) - apa freatic�, pentru care trebuie amenajate lâng� construc�ie pu�uri din care s� se

poat� preleva probe de ap� �i s� se m�soare nivelul acesteia.

A4.4. În cazul construc�iilor noi imersate în apa cu nivel liber, precum �i în apa freatic�, cu agresivitate ridicat�, se recomand� confec�ionarea unor corpuri de prob� din aceea�i re�et� de beton, care pot fi manipulate u�or, imersate în ap�, pe care se poate verifica mai u�or, la perioadele stabilite, modul în care a fost afectat betonul.

A4.5. Verific�rile periodice ale construc�iei trebuie s� consemneze: a) - gradul de agresivitate a apei, precum �i al mediului atmosferic;b) - nivelul apei în contact cu elementele construc�iei, cu nivel liber sau freatic�,

inclusiv eventuale urme vizibile ale varia�iei acestuia, în cazul în care aceast� varia�ie nu este înregistrat� la intervaluri mai dese;

c) - temperatura mediului atmosferic �i a apei, inclusiv cea înregistrat� pe intervalurimai dese, dac� este cazul;

d) - modific�ri în terenul din zon� (tas�ri, disloc�ri �.a.);e) - deforma�ii, degrad�ri (fisur�ri) sau deplas�ri relative ale elementelor de construc�ie

sau între corpuri de construc�ii al�turatef) - caracteristici ale betonului care pun în eviden�� apari�ia sau dezvoltarea unei st�ri

de degradare a acestuia (carbonatare, exfoliere, levigare componen�i chimici �.a.).

A4.6. Pentru fiecare construc�ie trebuie întocmit� o fi�� de urm�rire, care trebuie s� con�in�, cel pu�in:

a) - date de identificare a construc�iei, pozi�iei �i orient�rii acesteia;b) - punctele / zonele în care se fac observa�ii �i / sau m�sur�ri, precum �i natura

acestora;c) - modul în care se consemneaz� rezultatele observa�iilor �i / sau m�sur�rilor;d) - eventuale desene / schi�e explicative;e) - data �i identificarea persoanelor care au efectuat observa�iile �i / sau m�sur�rile.

A4.7. Analizarea rezultatelor verific�rilor periodice (fi�elor) se face conform prevederilor reglement�rilor tehnice specifice privind urm�rirea comport�rii în timp a construc�iilor, aplicabile, în vigoare.

117

GP 121-2013

Documents

Transcript of GP 121-2013