Giovanni BoccaccioGiovanni Boccaccio

DecameronulDecameronul

Viata si operaViata si opera

• Boccaccio se naşte în anul Boccaccio se naşte în anul 13131313 (iunie sau iulie), probabil în (iunie sau iulie), probabil în CertaldoCertaldo//ToscanaToscana, posibil însă şi în , posibil însă şi în FlorenţaFlorenţa, ca fiu natural al , ca fiu natural al negustorului florentin Boccaccio di Chellino şi al unei femei negustorului florentin Boccaccio di Chellino şi al unei femei de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaşte. După de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaşte. După primii ani de şcoală la primii ani de şcoală la FlorenţaFlorenţa, este trimis de tatăl său în , este trimis de tatăl său în 13271327 la la NapoliNapoli să facă practică în comerţ, activitate la care să facă practică în comerţ, activitate la care renunţă pentru a studia renunţă pentru a studia Dreptul canonicDreptul canonic şi limbile clasice. În şi limbile clasice. În acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum şi şi literatura de curteliteratura de curte franceză şi italiană, şi scrie primele franceză şi italiană, şi scrie primele sale opere: sale opere: FilocoloFilocolo ( (13361336--13381338), ), FilostratoFilostrato ( (13351335), ), TeseidaTeseida ((13391339--13411341), ), Caccia di DianaCaccia di Diana ( (13341334--13381338). Boccaccio era ). Boccaccio era primit la curtea regelui Robert d'Anjou, regele oraşului primit la curtea regelui Robert d'Anjou, regele oraşului NapoliNapoli, unde o cunoaşte pe Maria de Conti d'Anjou, fiică , unde o cunoaşte pe Maria de Conti d'Anjou, fiică nelegitimă a regelui, cu care are relaţii amoroase şi care nelegitimă a regelui, cu care are relaţii amoroase şi care apare ca apare ca FiammettaFiammetta în multe din creaţiile sale literare. în multe din creaţiile sale literare.

Viata si operaViata si opera

• În În 13411341 trebuie să se întoarcă la trebuie să se întoarcă la FlorenţaFlorenţa — tatăl său trecea printr-o — tatăl său trecea printr-o perioadă de dificultăţi financiare în urma falimentului băncii perioadă de dificultăţi financiare în urma falimentului băncii BardiBardi — — şi primeşte o funcţie diplomatică din partea conducerii oraşului, şi primeşte o funcţie diplomatică din partea conducerii oraşului, printre care la curtea lui printre care la curtea lui OstasiosOstasios da da PolentaPolenta în în RavennaRavenna ( (13461346) şi pe ) şi pe lângă lângă FrancescoFrancesco OrdelaffiOrdelaffi în în ForliForli ( (13481348). Compune noi opere poetice ). Compune noi opere poetice şi în proză: şi în proză: Ninfale d'AmetoNinfale d'Ameto sau sau Commedia delle Ninfe fiorentineCommedia delle Ninfe fiorentine ( (13411341––13421342), ), Elegia di madonna FiammettaElegia di madonna Fiammetta ( (13431343––13441344), ), Ninfale Ninfale fiesolanofiesolano ( (13441344––13461346).).

• În În 13501350 se întâlneşte pentru prima dată cu se întâlneşte pentru prima dată cu FrancescoFrancesco PetrarcaPetrarca, după , după ce mai înainte îi scrisese epistola în ce mai înainte îi scrisese epistola în limba latinălimba latină "Mavatores Miles""Mavatores Miles" ( (13391339). De ). De PetrarcaPetrarca îl leagă o trainică prietenie până la moartea îl leagă o trainică prietenie până la moartea acestuia în acestuia în 13741374. Împreună se angajează în traducerea autorilor . Împreună se angajează în traducerea autorilor antichităţii clasice, astfel, la îndemnul său, antichităţii clasice, astfel, la îndemnul său, LeontinoLeontino PilatoPilato traduce în traduce în limba latină epopeele lui limba latină epopeele lui HomerHomer. . PetrarcaPetrarca îl ajută să iasă dintr-o îl ajută să iasă dintr-o criză religioasă, îndrumându-l către cultura literară de tip criză religioasă, îndrumându-l către cultura literară de tip umanistumanist. . Operele târzii ale lui Boccaccio vor fi scrise numai în limba latină, Operele târzii ale lui Boccaccio vor fi scrise numai în limba latină, printre acestea printre acestea "Genealogia deorum gentilium""Genealogia deorum gentilium", un mare tratat de , un mare tratat de mitologie greco-romană, care pentru două secole rămâne cartea cea mitologie greco-romană, care pentru două secole rămâne cartea cea mai citită pe această temămai citită pe această temă

DecameronulDecameronul

• Aşa cum rezultă din înţelesul grec al titlului, acţiunea are Aşa cum rezultă din înţelesul grec al titlului, acţiunea are loc în decursul a zece zile. După o precuvântare dedicată loc în decursul a zece zile. După o precuvântare dedicată "graţioaselor doamne" ("graţioaselor doamne" ("vaghe donne""vaghe donne") care cunosc arta ) care cunosc arta amorului, urmează o introducere ce dă un cadru terifiant amorului, urmează o introducere ce dă un cadru terifiant atmosferei de groază care domnea în Florenţa bântuită de atmosferei de groază care domnea în Florenţa bântuită de ciumă. Şapte tinere doamne şi trei tineri s-au refugiat într-o ciumă. Şapte tinere doamne şi trei tineri s-au refugiat într-o vilă din apropierea Floenţei pentru a scăpa de contaminare vilă din apropierea Floenţei pentru a scăpa de contaminare şi, pentru a face să treacă timpul în mod plăcut, între şi, pentru a face să treacă timpul în mod plăcut, între conversaţii, banchete şi dansuri, se adună zilnic - cu conversaţii, banchete şi dansuri, se adună zilnic - cu excepţia zilelor de vineri şi sâmbătă, dedicate practicilor excepţia zilelor de vineri şi sâmbătă, dedicate practicilor religioase - într-o poiană, unde fiecare spune o povestire pe religioase - într-o poiană, unde fiecare spune o povestire pe o temă prestabilită, propusă de fiecare dată de "regele" sau o temă prestabilită, propusă de fiecare dată de "regele" sau "regina" grupului, aleşi prin rotaţie. La sfârşitul zilei, cele "regina" grupului, aleşi prin rotaţie. La sfârşitul zilei, cele zece povestiri sunt urmate de un zece povestiri sunt urmate de un "canzone""canzone" (un recitativ în (un recitativ în formă poetică) şi de dans formă poetică) şi de dans

DecameronulDecameronul

• A rezultat astfel un număr de 100 A rezultat astfel un număr de 100 nuvele care alcătuiesc nuvele care alcătuiesc DecameronulDecameronul, , prima şi în acelaşi timp cea mai bună prima şi în acelaşi timp cea mai bună operă în proză a operă în proză a literaturii italieneliteraturii italiene din epoca Umanismului, etapă care din epoca Umanismului, etapă care precedă Renaşterea. Nuvelele se precedă Renaşterea. Nuvelele se caracterizează prin tematica foarte caracterizează prin tematica foarte variată, plină de umor şi galanterie, variată, plină de umor şi galanterie, adesea foarte îndrăzneaţă, din care nu adesea foarte îndrăzneaţă, din care nu lipsesc picanteriile spre deliciul lipsesc picanteriile spre deliciul cititorului, cu o compoziţie în formă cititorului, cu o compoziţie în formă magistrală şi descrierea pregnantă a magistrală şi descrierea pregnantă a caracterelor. În unele cercuri puritane caracterelor. În unele cercuri puritane ale timpului, cartea a fost curând ale timpului, cartea a fost curând considerată periculoasă pentru considerată periculoasă pentru moravuri, încât nu mult a lipsit să fie moravuri, încât nu mult a lipsit să fie arsă în public, la îndemnul călugărului arsă în public, la îndemnul călugărului fanatic Girolamo Savonarola. În fanatic Girolamo Savonarola. În timpurile moderne, timpurile moderne, DecameronulDecameronul are o are o mare audienţă la public, au fost mare audienţă la public, au fost turnate şi filme inspirate din această turnate şi filme inspirate din această operă literară, printre care remarcabil operă literară, printre care remarcabil este cel în regia lui Pier Paolo Pasolini este cel în regia lui Pier Paolo Pasolini (1971). (1971).

DecameronulDecameronul

Ziua a I-a povestea a 9-aZiua a I-a povestea a 9-a Regele Ciprului infruntat de o femeie din Gasconia,din Regele Ciprului infruntat de o femeie din Gasconia,din fricos ce era,se preface peste noapte in mare viteazfricos ce era,se preface peste noapte in mare viteaz

• Elisa ,sta de vorba cu tinerele doamne care trebuiau sa Elisa ,sta de vorba cu tinerele doamne care trebuiau sa asculte urmatoarea porunca a reginei.asculte urmatoarea porunca a reginei.

• .Regina le povesteste doamneleor despre intamplarea unei .Regina le povesteste doamneleor despre intamplarea unei femei batjocorite care a mers in pelerinaj la sfantul femei batjocorite care a mers in pelerinaj la sfantul mormant iar la intoarcerea ei in Cipru ,aceasta,a fost mormant iar la intoarcerea ei in Cipru ,aceasta,a fost batjocorita cativa misei.Femeia s-a gandit ca trebuie sa-I batjocorita cativa misei.Femeia s-a gandit ca trebuie sa-I spuna regelui,dar aceasta afla ca regele este o persoana spuna regelui,dar aceasta afla ca regele este o persoana foarte fricoasa si toata lumea il batjocorea facandu-l de foarte fricoasa si toata lumea il batjocorea facandu-l de rusine si jignindu-l pe el din cauza altora.In cele din urma rusine si jignindu-l pe el din cauza altora.In cele din urma femeia merge la rege nu sa-si faca dreptate ci sa schimbe femeia merge la rege nu sa-si faca dreptate ci sa schimbe situatia in care se afla regele .Femeia vorbind foarte serios situatia in care se afla regele .Femeia vorbind foarte serios cu el ,acesta parca se trezise dintr-un vis si din acea zi nu a cu el ,acesta parca se trezise dintr-un vis si din acea zi nu a mai permis nimanui sa-l batjocoreasca.mai permis nimanui sa-l batjocoreasca.

DecameronulDecameronul

DecameronulDecameronul

Damsa CristinaDamsa Cristina

cls.a XI-a Dcls.a XI-a D