I S B VIATA ISUS - cdn4.libris.ro lui Isus - Giovanni Papini.pdf · De-acuma iarba, florile, iarba...

14
GIOVANNI PAPINI Traducere de Alexandru Marcu VIATA LUI ISUS t Edilia a 2-a revizuitd Editura ORIZONTURI

Transcript of I S B VIATA ISUS - cdn4.libris.ro lui Isus - Giovanni Papini.pdf · De-acuma iarba, florile, iarba...

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiPAPINI, GIOVANNI

Viata lui lsus / Giovanni Papini ; trad.:AlexandruMarcu. - Ed. a 2-a, reviz.. - Bucuregti : Orizonturi,2019

I S B N 978-97 3-7 36-397 -8

l. Marcu, Alexandru (trad.)

821.133.1

Corector: Emilia LeancdRodica Cflrstea

Tehnoredactor: Puiu EnacheCoperta: Puiu Enache

Toate drepturiile asupra acestei editiiapartin Editurii Orizonturi

Editura ORIZONTURI - BucureqtiBdul Liberti{ii nr. 4,b1. ll7, et.7, ap.20

telefon: 021.3I7 7 67 9, 07 44531333e-mail: orizonturi@editura- orizonturi. ro

GIOVANNI PAPINI

Traducere de Alexandru Marcu

VIATA LUI ISUSt

Edilia a 2-a revizuitd

Editura ORIZONTURI

CUPRINS

,fift\rooie de sfargit. omenirea,

t[f;:Eii?!?::'{Jil,,?,trill??^8::1u\-le, s-cr cilcs cu pusilul sl moanea.nqlrinlari s-au implinit. De-acuma,

de-

ne mai rdrndne dec6t nddejdea

SfdrEit

Autorulcdtre cititor. 5

25272930323638414450535B6266737987909599

Staulul

i{rrurriflirrri'ladq_ - sii-i trezegti pe adormilii cuibdrili|l,rnlrioN :lui nostru, e semn cd'os6nda-ii

illliql,'arNlgr r3l?_99 trddarea-noastrs; c5jFlf |;ran\\ira, Ta\a oe trddarea noastra; ca'ptiXltt,Lr gi ' ruirs6 legilor tale. Ci facd-se voia

flir'j,lin " ppre pdmant, de-acum gi pururea

'q$nL te agteptdm. re vom agtepta zi

ttri*fi 1-t :ei gi-a neputintei noastre. Toatd

Ill|irr,rq.- r^,?:"*r-:, *tobrcem, d1r lli Tl:

liirrrit g'\i-o-vgm.Jie. Jie, cel Rdstignit.

frj,,1cq'entru iub,irea c6 ne-ai purtat. Jiel"' ...oata stragnicia cotropitoarei tale

Ciobanii....Ceitrei Magi .........Octavianlrod cel Mare........Cel pierdut gi aflat.......Lemnarul..PaternitateVechiul legdmdntProorocii...Cel ce va veni......Prooiocul focului..Ajunul.......DegertullntoarcereaCapernaumCei dintdi patru ........MunteleCeice p16n9........Rdsturndtorul ........Spus-auCi eu zic voud.......Nu cartili...lmpotriva firii ............lnaintea iubirii .......lubili.........Tatdl nostru ............Fapte........Rdspunsul dat lui |oan..........Talitha Qumi...........

103107112116119129136139145147

Nunta din Cana Galileii..'... ' 151

eainigipegti ......... """"""" 156

Nu Taind: fioet......... """""' 159

Pldmada................. """""" 162

Uga cea ingustd....' """"""' 167

Fiirt risipitoi............... """"" 171pitOete pdcatului """"""""' 181

Cei doisprezece."....-.' """"' 186

Simon zis Piatrd.. """""""" 191

Fiiitunetului................ ......... 195

Oi, gerpi gi porumbei .."..'......." """""' 200

Mammon.. """"" 206

Sprt.a.iunea dracului........"'..'.. """"' 214

n'"gii n"uturilor....'... """"' 217

spioa sifoc......... ."."""""' 220

O singurd carne ' 224

iaiini gi copii "" 227

Gftd,si tvtaria "' 234

Cuuint" pe nisip.....'....'...... ' 237

PScatoasa .......... 239

A iubit mu1t.......... """""""" 244

Cine sunt? """"' 248

Sout" gi zdpadd.. """""""' 253

Patimi-voi multe """"""""' 255

Maran Atha......... """""""" 257

Fegtera holilor "' 261

Nairarcile din morminte....'....'... """"" 266

Fr,aira peste piatrd """"""" 271

oi sltaoi... """"" 273

voio.icare rdm6n """""""' 279

Parousia """""" 287

Nedoritul """""" 289

Taina 1udei......... """""""" 295

Cel cu urciorul..... """""""" 302

Spat"t"u picioarelor """""' 306

iu"ii, mAncali "" 308

Abb;, tatd.......... '..'......'..." 316

SuOo"t" gi sdnge """"""" 3204

Nunta din Cana Galileii......Pdini gi pegti .........Nu

-laind: poet .........PldmadaU9a cea ingustd.....Fiul risipitor ...............Pildele pdcatuluiCei doisprezeee.........Simon zis Piatrd..Fiii tunetu|ui................Oi, gerpi gi porumbei ................Mammon..Spurcdciunea dracu1ui................Regii neamurilor ........Spadd 9ifoc........O singurd carneParinli 9i copiiMarta si Maria....Cuvinte pe nisipPdcdtoasaA iubit mu|t..........Cine sunt?Soare gizdpadd..Pdtimi-voi multeMaran Atha.........Pestera hotilorNdpArcile din morminte .............Piatrd peste piatrdOi 9llapiVorbe care rdm6nParousiaNedoritulTaina 1udei.........Cel cu urciorul..... .....;...........Spdlarea picioarelorLuali, mdncaliAbba, 1a15..........Sudoare 9i sAnge

Ceasul negurii...... ............... 324Ana.......... .......... 326C6nteculcocogului ............. 328Anteriul sfdgiat ... 332Fala legatd ......... 337Ponfiu Pilat......... ............... 340Claudia Procula . 347Mantia a|bd.......... .............. 350Sd moard! .......... 352Un rege incoronat.. ............. 358Parasceve .......... 365Jidovul rdtdcitor . 371Lemnulverde........ ............. 373Patru cuie .......... ................ 378Dismas..... .......... 382intunericul .......... 386Lamma Sabactani .............. 390Crucea nevdzutd ............... 393Apd 9i s6nge....... ................ 397Liberarea celor adormiti............... ........ 402Nu e aici... .....,.... 406Emaus ............... 409N-ave(i ceva de m6ncare? . 414Toma Gemdnul .. 417l.epddarea de celinviat ...... 421lntoarcerea pe mare ........... 426Norul ................ 432Rugdciune cdtre Cristos............. ......... 435

151156159162167171181186191195200206214217220224227234237239244248253255257261266271273279287289295302306308316320

vrATA LUr |SUS

STAULUL

lsus s-a ndscut intr-un staul.Un staul, staulul adevdrat, nu-i porticul sprinten, usor,

pe care i l-au zidit pictorii cregtini Fiului lui David, parcdruginali cd Dumnezeul lor stdtuse culcat Tn sdrdcie gimurddrie. Precum nu este nici ieslea de ipsos pe careinchipuirea cofetdreascd a iconarilor a ndscocit-o in vre-murile noastre; ieslea curatd gi drdgdlagd, trandafirie, cujgheabul lustruit si inzorzonat, cu mdgdrugul in extaz 9iboul solemn, cu ingerii de pe acoperig lindnd ghirlandefluturate, cu pdpugile regilor in mantii 9i ciobani cu glugd,ingenuncheali de cele doud pd(i ale gopronului. Acestapoate fi visul candidalilor la cdlugdrie, luxul parohilor, ju-cdria copiilor, ,,proorocitul ldcag" al lui Manzoni; dar nu e,nu e Staululin care s-a ndscut lsus.

Un staul, un staul aidoma, e casa vitelor, inchisoareavitelor care muncesc pentru om. Strdvechiul, sdrmanulstaul din !inuturile strdvechi, din !inuturile sdface, din faralui lsus, nu e balconul cu stdlpi gi capiteluri, nici grajdulgtiinlific al bogalilor de azi, ori coliba elegantd ce se aratdprin bisericile catolice de ajunul Crdciunului. Staulul nu-sdecdt patru ziduri netencuite, cu bolovani murdari pe jos,un acoperig de b6rne gi de lespezi. Adevdratul staul eintunecos, murdar, cu miros greu; curat nu-i in el dec6tjgheabul, in care pdturegte gospodarul fan gi nutre!.

Livezile primdverii, jilave in diminelile senine, unduindla vdnt, bdtute de soare, ude, mirositoare, au fost cosite;taiatd cu fierul iarba verde, frunzele inalte, strdvezii; cosi-te, de-a valma, florile invoalte: albe, rogii, galbene, albas-tre. Toate-s vestede, uscate, schimbate-n culoarea paliddgi unicd a fAnului. Juncaniiduserd acasd rdmdsita moartda inceputului de vard.

.)E

De-acuma iarba, florile, iarba aceea {epoasd, acele flo-riincd mirositoare zac colo, in jghiab, pentru foamea robi-lor omului. Vitele le adulmecd domol, cu buze late, negre;iar de la o vreme, livada infloritd vede iar lumina zilei peasternutul de paie, schimbatd-n balegd udd.

Acesta e adevdratul staul in care-a fost ndscut lsus.Locul cel mai murdar de pe lume fost-a cea dintdiincdpe-re a singurului Neintinat dintre cei ndsculi de femeie. FiulOmului, ce-avea sd fie sfdgiat de vitele cdrora le zice oa-meni, avut-a drept cel dintAi leagdn jghiabulin care ronld-ie dobitoacele florile minunate ale primdverii.

Nu din intAmplare s-a ndscut lsus intr-un staul. Lumeanu-i oare un staul nespus de incdpdtor, in care oameniirumegd sise baligd? Cele maifrumoase lucruri, cele maicurate, cele mai dumnezeiesti, oare nu le preschimbd ei,prin satanicd alchimie, in excremente? Apoi, se toldnescpe grdmezile de murddrii, pdrindu-li-se cd aceasta in-seamnd ,,a se bucura de via!d".

Pe pdmAnt, vremelnic cote! de porci, in care toate po-doabele gi miresmele nu-s in stare sd ascundd ddra demurddrie, s-a ardtat intr-o noapte lsus, ndscut de-o fe-cioard neprihdnitd, avAnd drept singurd armi nevinovdtia.

Cele dintdi viefuitoare care-l prollavirA pe lsus au f6stvitele, nu oamenii.

Printre oameni ii cduta pe cei sdraci cu duhul; printrecei sdraci cu duhul, pe copii; mai sdrace cu duhul decdtcopiii, mai bl6nde, il intAmpinard vitele de la casa omu-lui. Desi umilili, degi robii unor fdpturi mai slabe si maicrude ca ei, mdgarul si boul vdzurd astfel ingenunchindin fa{a-le mullimile de oameni. Neamul lui lsus, norodulcel sfdnt pe care lehova il mAntuise de sclavia Egiptului,poporui pe care Pdstorul ll ldsase singur in degert ca sdstea de taind cu Cel fara Moarte, il silisi pe Aron sd-i facdun Bou de Aut cdruia sd i se-nchine.

Mdgarul era inchinat in Grecia luiAres, lui Dionisos, luiApollon Hiperboreul. Mdgarita lui Balaam il mdntuise cuvorbele eipe prooroc, maiinleleaptd ca in{eleptul; Ochos,

^,1'ia(ba, florile, iarba aceea lepoasd, acele flo-

,J,'"pap zac col1, tn jghiab, pentru foamea robi-

luilipeleadulmecddomol, cu buze late, negre;

^1,',{'',i,u,,rene,livada infloritd vede iar lumina zilei pe

lf ^lv.l

)paie, schirnbatd-n balegd udd.l',tlll,tr\^n6svdratul staulin care--a fost ndscut lsus.

t)^l'tr%lt,,7ooiffi)rdal de p9 lume fost-a cea dintdi incdpe-y

l,',il,n'j[.iu,,peinti n at dintre qsl n dscuti de fe meie. F i u I

't,[t,ao^l''ieasd fie sfdgiatde vitele cdrora le zice sa-

'

^l' 51lv a\1rept..cel d i ntai leagan

l g h ia b u t in ca re ro n!d-ril,rl,,trip pnte mlnunate ale primdverii.It

^l' 1!,,n0f^16n1plar

e s-a nascut I s u s intr- u n sta u l. l_ u rn e a

{4lrlirrll,staut l-es_pus de incapdtor, in care oamenii

t'll\gv,onatige? Cele maifrumoase lucruri, cele mait't,iluuqix,'fiaidumnezeiegti, oare nu le preschimbd ei,

! ̂ X[ ^' fl',",tr 6lsfl m't:-,

. Ln.,ex cle m e n te ? A p o i, s e to I d n e s c

l',,['.riln,tad" murdanl, Parandu-li-Se cd aceasta in-

t,,tr

^tt'

rr6rpur a d e viala ".

'rlllir

l,nt r1rrt"tnic cotet de porci, Tn care toate po-1\il,trt]ldrcsnete nu-s ln stare sd ascundd ddra del'[Y7s5t'r,62rhlat intr-o noaplg lsus, ndscut de-o fe-,,lfirr^j6initi,

avand Orept singurd armd nevinovdfia.

$l{i,,{j,i1i via{uitoa re care-l prosldvird pe I sus au fost

I'h'lui{.t#lt' cduta pe cei seraci cu duhut; printreilrit ,,iLthUl, pe copll; rTtai sdrace cu duhul decdtllrlrtlfi,nde il intampinard vitele de la casa omu_

1 rrl,,1;1 de9i. robii unor fdpturi mai slabe gi mai' I,tr "r5garul

9i boul vdzurd astfel ingenurichindl,rdl,,lltimile

de oamenl. Neamul lui lsus, norodul

,rl,il ,,uptehova ilm6ntuise de sclavia Egiptului,,l$t[,r1,sfestorulilldsase singur Tn degert ca sd/fi(ifuCet fara Moarte, il silis-e pe Aron sd-i facdlr/',,,r ciruia sd i se-nchine.

I[1{i,,rainchinat in Greciq luiAres, lui Dionisos, lui

,l ,ffllli,,,no'2t. Magarrla tui Bataam it mdntuise cu

I O,$;',rroo'ot'

marrn'teleqptd ca inleleptul; ochos,

rc1;e al Pergilor, puse un mdgar in templul lui Fia, sd i

:;c-nchine lumea.Cu c6{iva ani mai inainte de-a se fi ndscut Cristos, vi-

rtoru-i stdpAn, Octavian, coborAnd spre cordbiile sale inlrreziua bataliei de la Actium, intdlni un cdrdug cu mdga-rrrl" Vitei Ti zicea Nicon, invingdtorul; iar dupd bdtdlie, im-priratul puse sd se ridice un mdgar de bronz in templul(:irre pomeni izb6nda.

Regi gi noroade se inchinaserd pdnd atunci boilor 9irrragarilor. Erau regii pdmdntului, noroadele cdrora lelrldcea tina. Dar lsus nu se ndstea ca sd domneascd pepiimAnt, nici sd indrdgeascd cele trupegti. Cu el se valrune capdt inchindrii la vite, sldbiciunii luiAron, superstili-ci luiAugustus. Dobitoacele din lerusalim il vor omori; dartrrand atunci, cele din Betleem il incalzesc cu rdsuflarealor. Atunci cdnd lsus se va duce pentru cel din urmd Pastiin Cetatea Mo(ii, va cdldri pe un mdgar. Ci el e proor6crnai mare ca Balaam, venit sd-i m6ntuiascd pe toli oame-nii, nu numai pe evrei; gi din cale-i nu se va inturna, chiarcJe vor rage impotrivi-i toli mdgarii lerusalimului.

ctoBANil

Dupd vite, pdndarii vitelor. Chiar dacd Tngerul n-ar fidat de veste mdreala nagtere, ei ar fi dat fuga la staul sd-lvadd pe pruncul strdinei.

Ciobanii trdiesc mai tot timpul singuratici, rdzle\i. Habarn-au de lume si de Sdrbdtorile Pdmdntului. Orice s-ar in-tampla in preajma lor, o faptd cdt de mdruntd iiinduiogea-zit. Pdzeau turmele Tn noaptea lungd a solstifiului, cdndse cutremurard de lumina si de vorbele ingerului.

De indatd cezdrird in negura staululuio femeie tdndrd,frumoasd, care se uita prelung, tdcutd, la copil; de indatdce vdzurd pruncul cu ochii abia deschisi, carnea-i rosie,pldpdndd, gurd care nu m6ncase incd, inima li se induio-ge. O nastere, nagterea unuiom, un suflet care de c6tevaclipe s-a Tntruchipat si vine sd pdtimeascd alSturi de ce-lelalte suflete, e totdeauna o minune atdt de dureroasd,

oa

inc6t ii induiogeazd chiar gi pe cei sdraci cu duhul, caren-o pricep. lar acel prunc nu era pentru cei ingtiintati unnecunoscut, un copiica toticopiii; ci acela pe cai.e nbdmutlor obidit il agtepta de-o mie de ani.

Ciobanii aduserd-n dar pulinul pe care-l aveau, pulinulcare-i atAt de mult, dat din inimd; aduserd darurile albe alepdstoriei: lapte, brAnzd,l6nd, miel. PAnd az| in munlii nog-tri, unde stau sd piaiS urmele tot mai rare ale ospeliei iiinfrdlirii, de indatd ce-a ndscut o femeie, dau fuga suritel6,nevestele, fetele ciobanilor. Niciuna cu mAna goald: carecu patru oud cdldule din cuibar, care cu o sticld de lapteproaspdt muls atunci, care cu o turtd de cas abia-abia co-jitd, care cu o gdind numai bund de fiert pehtru lehuzd. Onoud fdpturd s-a ardtat pe lume, si-a inceput plAnsul; veci-nii, voind parcd s-o m6ngdie, ii aduc daruri mamei.

Ciobanii, din mosi strdmosi, erau oameni sdraci si nucdutau cu ochi rdi ld cei sdraci; erau sdraci cu duhul'pre-cum copiii si se desfdtau la vederea pruncilor. Se nds-cuserd in mijlocul unui neam iesit din pdstorul din Ur,mdntuit de PSstorul lui Madian. Pastorifuseserd cei dint6iregi ai sdi: Saul 9i David - ciobani cu turme, mai inaintede-a a.junge pdstori de triburi. Dar ciobanii din Beileem,,,nebdgaliin seamd de lumea cea rea", nu erau trufagi.

Se ndscuse in preajma lor un calic, iar ei il priveair cudrag gi cu dragd inimd ii aduceau acele sdrmane avu-!ii. $tiau cd pruncul, ndscut din oameni sdraci in sdrdcie,ndscut sdrac cu duhul in sdrdcia duhului, ndscut din oa:meni de rdnd in mijlocul celor de rdnd, avea sd fie dez-robitorul celor de rdnd - al acelor oameni ,,buni la suflet,,,asupra cdrora ingerul chemase pacea.

P6nd gi regele cel necunoscut, hoinarul Odiseu, denimeni n-a fost primit cu atAta bucurie ca de ciobanulEu"meu, in staul. $i Ulisse se indrepta spre ltaca cu gAn-dul rdzbundrii, se intorcea la casa lui ca sd-gi omoare dug-manii. Pe cAtd vreme lsus se ndstea ca sb osdndeascdrdzbunarea, ca sd porunceascd i'ertarea dusmanilor. lardragostea ciobanilor din Betleem fdcut-a sd'se uite miiaprimitoare a porcarului din ltaca.

oo

TncAt ii induiogeazd chiar gi pe cei sdraci cu duhul, caren-o pricep. lar acel prunc nu era pentru cei ingtiinlali unnecunoscut, un copil ca tolicopiii; ci acela pe care neamullor obidit il agtepta de-o mie de ani.

Ciobanii aduserd-n dar pufinul pe care-l aveau, pulinulcare-i atdt de mult, dat din inimd; aduseri darurile albe alepdstoriei: lapte, brdnzd,ldnd, miel. Pdnd azi,Tn munlii no9-tri, unde stau sd piaiS urmele tot mai rare ale ospeliei 9iTnfrSfirii, de indatd ce-a ndscut o femeie, dau fuga suratele,nevestele, fetele clobanilor. Niciuna cu m6na goald: carecu patru oud cdldule din cuibar, care cu o sticld de lapteproaspit muls atunci, care cu o turti de cag abia-abia co-jitd, care cu o gdind numai bund de fiert pentru lehuzd. Onoud fdpturd s-a ardtat pe lume, gi-a inceput pl6nsul; veci-nii, voind parcd s-o mAngdie, ii aduc daruri mamei.

Ciobanii, din mogi strdmosi, erau oameni sdraci gi nucdutau cu ochi rdi la cei sdraci; erau sdraci cu duhul pre-cum copiii gi se desfdtau la vederea pruncilor. Se nds-cuserd Tn mijlocul unui neam iegit din pdstorul din Ur,

mdntuit de Pdstorul lui Madian. Pdstorifuseserd cei dintAiregi ai sdi: Saul si David - ciobani cu turme, mai Tnaintede-a ajunge pdstori de triburi. Dar ciobanii din Betleem,,,nebdgaliin seamd de lumea cea rea", nu erau trufagi.

Se ndscuse in preajma lor un calic, iar ei il priveau cudrag gi cu dragd inimd ii aduceau acele sdrmane avu-

!ii. $tiau cd pruncul, niscut din oameni sdraciTn sdrdcie,ndscut sdrac cu duhul in sdrdcia duhului, ndscut din oa-meni de r6nd in mijlocul celor de rdnd, avea sd fie dez-robitorul celor de rAnd - al acelor oameni ,,buni la suflet",asupra cdrora ingerul chemase pacea.

Pana gi regele cel necunoscut, hoinarul Odiseu, denimeni n-a fost primit cu atAta bucurie ca de ciobanulEumeu, in staul. $i Ulisse se indrepta spre ltaca cu gdn-dul rdzbundrii, se intorcea la casa lui ca sd-gi omoare dus-manii. Pe cAtd vreme lsus se nSgtea ca sd osdndeascdrdzbunarea, ca sd porunceascd iertarea dugmanilor. lardragostea ciobanilor din Betleem fdcut-a sd se uite milaprimitoare a porcarului din ltaca.

CEI TREI MAGI

Dupd cAteva zile, se ardtau trei magi din Caldeea giingenuncheau in fala lui lsus.

Poate cd veneau din Ecbatana, ori poate de pe maluri-le Mdrii Caspice. Cdldri pe cdmilele lor, cu desagii doldo-ra sp6nzurali de sei, trecuserd Tigrul gi Eufratul prin apd,strdbdtuserd marele degert al nomazilor, umblaserd de-alungul coastelor Mdrii Moarte. O stea noud - asemeneastelei cu coadd ce se mai ivegte in rdstimpuri pe cer, ca sdvesteascd nasterea vreunui prooroc ori moartea cutdruiCezar - ii cdlduzise p6nd-n ludeea. Veniserd sd se-nchi-ne unui rege 9i au dat peste un prunc infdgat ca vai delume, ascuns intr-un staul.

Cam cu vreo mie de ani Tnaintea lor, o regind aRdsdritului venise cu gAnd de-nchindciune Tn ludeea, adu-cdndu-si asemeni darurile: aur, mirodenii si nestemate demare pre!. Dar gdsise un rege strdlucit pe tron, pe cel maimare rege din c6!i au domnit vreodatd Tn lerusalim, iar dela elinvdlase ceea ce nimeni altul nu gtiuse s-o invele.

Magii in schimb, ei care se socoteau mai intelepli caregii, gdsiserd un prunc ndscut de cdteva zile, un copilagcare nu stia Tncd nici sd intrebe, nici si rdspund5, un copilcare, cu anii, era sortit sd dispreluiascd comorile lumegtisi lumeasca lor infelepciune.

Magii nu erau regi, dar in Media si in Persia, erau std-pAnii regilor. Regii porunceau noroadelor, dar magiiii cd-lduzeau pe regi. Aducdtori de jertfe, tdlmdcitori de vise,prooroci gi dregdtori, singuri ei puteau sta de vorbd cuAhura Mazda, Zeul cel Bun; nimeni altul afard de el nugtia viitorul si ursita. Omorau cu mAna lor fiarele vdtdmd-toare, pdsdrile cobitoare. Cur5lau sufletele 9i cdmpurile;nici o jertfd nu mergea la zeu, de nu era adusd cu m6nalor; nici un rege n-ar fi pornit la rdzboi, fdrd a le da lorascultare. Cunogteau tainele pdmAntului gi ale cerului;stdteau mai presus de to[i ai lor, in numele inlelepciunii

9i al evlaviei. in mijlocul unui neam ce trdia pentru carne,infaligau partea duhului.

Se cuvenea deci sd vind, sd i se-nchine lui lsus. Dupdvitele care-nfd{isau firea; dupd ciobanii care infSlisaunorodul, aceastd de-a treia putere - inlelepciunea -'in-genunchea in fala ieslei din Betleem. Strdvechiul cin pre-olesc al Rdsdritului pleacd fruntea Tn fala noului domn,care-si va trimite vestitorii cdtre Apus; ?nvala{ii ingenun-che Tn fala celui care va robi Tnvaldtura vorbelor si a nu-merelor noii invdldturi a Iubirii.

Magii la Betleem inseamnd vechile teologii care recu-nosc desdvdrgita revelalie; $tiinla ce se umilegte in falanevinovdliei; bogalia care se culcd la picioarele sdrdciei.

li aduc lui lsus acel aur, pe care lsus il va cdlca in pi-cioare; nu i-l aduc pentru cd Maria, sdrmand, ar puteasa aibd nevoie de aur pe drum; ci numai ca sd asculte,mai Tnainte de-mplinirea vremii, de indemnul Evangheliei:vinde tot ce ai gi dd-l sdracilor. Nu-i aduc tdm6ie ca sd ri-sipeascd miasmele din grajd; vor mai avea nevoie de fumgi mirodenii pentru altarele lor. ii aduc srnirna ce slujegtela imbdlsdmat mortii, pentru cd bine gtiu cd acest copil vamuri in floarea v6rstei; iar mama care acum z6mbeste,avea-va nevoie de smirnd ca sd-iimbdlsdmeze trupul.

ingenuchealiin bogatele lor mantii de regi gi preoli prinpaiele grajdului, ei, atotputernicii, atotstiutorii, ghicitorii seddruiesc pAna gi pe ei Tnsisi, drept zdlog al supunerii in-tregiiomeniri.

lsus fost-a uns acum cu mirul tuturorinchindrilor ce i secuveneau, De indatd ce se pornesc magii, incep silniciilecelor care-l vor uii p6na Ia moarte.

OCTAVIAN

Cdnd se ardtd lsus printre oameni, pe pdmAnt impdrd-!eau, fdrd impotrivire, ucigagii. Se ndgtea supus a doi std-pdni- unul maitare gi mai departe, la Roma; celdlalt, maipdcdtos gi mai aproape, in ludeea. O canalie din toatdlumea, dar plind de noroc, gterpelise prin cruzimi lmperiul

9i al evlaviei. in mijlocul unui neam ce trdia pentru carne,Tnfdliqau partea duhului.

Se cuvenea deci sd vind, sd ise-nchine lui lsus. Dupdvitele care-nfdligau firea; dupd ciobanii care infaligaunorodul, aceastd de-a treia putere - infelepciunea - in-genunchea in fafa ieslei din Betleem. Strdvechiul cin pre-ofesc al Rdsdritului pleacd fruntea in fala noului domn,care-gi va trimite vestitorii cdtre Apus; invalalii ingenun-che in fala celui care va robi invdldtura vorbelor 9i a nu-merelor noii inviildturi a lubirii.

Magii la Betleem inseamnd vechile teologii care recu-nosc desdvArgita revelalie; $tiinla ce se umilegte in fatanevinovdliei; bogSlia care se culcd la picioarele sdrdciei.

Ii aduc lui lsus acel aur, pe care lsus il va cdlca in pi-cioare; nu i-l aduc pentru cd Maria, sdrmand, ar puteasd aibd nevoie de aur pe drum; ci numai ca sd asculte,mai Tnainte de-mplinirea vremii, de indemnul Evangheliei:vinde tot ce ai gi da-l sdracilor. Nu-i aduc tdmdie ca sd ri-sipeascd miasmele din grajd; vor mai avea nevoie de fum

9i mirodenii pentru altarele lor. li aduc smirna ce slujegtela imbdlsdmat mo(ii, pentru cd bine gtiu cd acest copil vamuri in floarea vArstei; iar mama care acum zdmbegte,avea-va nevoie de smirnd ca sd-iimbdlsdmeze trupul.

ingenuchealiTn bogatele lor mantii de regi 9i preofi prinpaiele grajdului, ei, atotputernicii, atotgtiutorii, ghicitorii seddruiesc p6na 9i pe ei Tn9i9i, drept zdlog al supunerii in-tregii omeniri.

lsus fost-a uns acum cu mirul tuturor Tnchindrilor ce i secuveneau, De indatd ce se pornesc magii, incep silniciilecelor care-l vor uri pdnd la moarte.

OCTAVIAN

Cdnd se ardtd lsus printre oameni, pe pdm6nt impird-leau, fdrd impotrivire, ucigagii. Se ndgtea supus a doi st5-pdni- unul maitare gi mai departe, la Roma; celdlalt, maipdcdtos gi mai aproape, in ludeea. O canalie din toatdlumea, dar plind de noroc, gterpelise prin cruzimi lmperiul

Rornan; o altd canalie din toatd lumea gi plina de norocgterpelise prin cruzimitronul lui David gial lui Solomon.

AmAndoi se ridicaserd pe cdi netrebnice 9i furige; prinrdzboaie civile, prin trdddri, cruzimi gi mdceluri; erau nds-culi sd se-nleleagd; nu degeaba erau prieteni 9i tovardgide nelegiuiri, at6ta cAt ingdduia atdrnarea descreierateislugi de descreieratu-i stdpdn.

FiulCdmdtarului din Velletri, Octavian, se dovedise fri-cos la luptd, rdzbundtor la izbdndd,vilnzdtor in prietenie,crunt la pedeapsd. Unui osdndit care-i cerea sd-l Tngroa-pe mdcar, era Tn stare sd-i rdspundd:Asta-i treaba uliilor.celor din Perugia, mdceldrili gi cerdnd iertare, le striga;moriendum esse! Pretorului Q. Gallius, numai pentru cd-lbdnuise intr-o doard, voi sd-i scoatd ochii cu mAna lui,maiinainte de a-l da sd-i taie gdtul. Dupd ce pusese std-p6nire pe imperiu, dupd ce potopise si risipise dusmanii,dupd ce cdpdtase toate magistraturile si puterile, igi lipisepe ochi masca bldndelii 9i nu-i rdmdsese, din ndravuri-le tineresti, decdt stricdciunea. Se spunea c5-n tinereleigi vAnduse fecioria in doud rdnduri; cea dintdia oard luiCezar, a doua oard in Spania, lui lrtius, pe treisute de miide sexterli. Acum igi petrecea vremea schimbAnd neves-tele de pe-o zi pe alta, trdind cu femeile pe care le ade-menea de pe la prieteni, fdlindu-se cu adultere gtiute detoatd lumea, jucAnd comedia omului ce vrea sd Tndrepteproastele ndravuri.

Acest ins murdar gi bicisnic era stdpdnulApusului cdndse ndscu lsus, fdrd ca acela sd fi aflat vreodatd cd venisepe lume cel care, la urma urmelor, avea sd-i ndruie inte-meierea. li ajungea uguratica filozofie a mdrunlelului gigrdsuliului plagiator Horafiu; sd ne bucurdm de ziua deazi, vin si iubire; moartea, fdra nadejde, ne adast5; sd nupierdem vremea. ln zadar celticul Virgiliu, omul larinei, pri-etenul umbrelor, altacticosilor juncani ai albinelor daurite,cel care coborAse cu Enea sd vadd chinurile din Avern,mAng6indu-gi uneori aleanul inimii cu armonia cuvintelor;in zadar Virgiliu, drdgdstosul, evlaviosul Virgiliu, preves-teste o viafd noud, o noud ordnduire, o noud semintie,

o impdrdlie a Cerurilor mai pdm6nteascd gi mai nelumi-noasd decdt cea pe care o va vesti lsus, dar nespus mainobild gi mai curatd dec6t Tmpdrdlia ladului ce tocmai sepunea la cale. ln zadar, deoarece Augustus vdzuse inacele cuvinte o ndscocire de c6ntdre!, crezAnd cel mult cdel, stricatul stdpdn al strica(ilor, va fi Mdntuitorul proorocit,reindlldtorul impdrdliei lui Saturn.

Ci o presimlire a nagterii lui lsus, a adevdratului regecare venea sd-iinldture pe regii rdului, va fi avut-o poatemaiinainte sd inchida ochii, marele client rdsdritean al luiAugustus, vasalul sdu din ludeea, lrod cel Mare.

IROD CEL MARE

lrod era o stdrpiturd de om: una dintre cele mai pdcd-toase dihdnii pldmddite in arsura degerturilor din Rdsdrit,care totusi ddduse la iveald o sumedenie, inspdimAnta-toare la vedere.

Nu era evreu, nu era grec, nici roman. Era idumeu:barbar ce se tdra in fala Romei gi-i maimuldrea pe greci,ca sd fie mai incredinlat de stdp6nirea asupra evreilor.Copil al unui vdnzdtor, furase domnia stdpdnilor sdi, a ce-lor din urmd nenorociliAsmonei. Ca s5-9i spele vlnzarea,se insurd cu o nepoatd a lor, Mariam; dar pe care la urmd,din bdnuieli nedrepte, o omori. Nu era la cea dintdi vdr-sare de sAnge. Mai de cu vreme isi inecase, tot prin trd-dare, cumnatulAristobul; il osdndise la moarte pe celdlaltcumnat, pe losif, 9i pe lrcan al Doilea, cel din urmd dom-nitor al invinsei dinastii. Nemullumit c-o ucisese numaipe Mariam, puse s-o ucidd gi pe mama ei, Alexandra, bachiar 9i pe copiii lui tsaba, numai pentru cd se inrudeau dedeparte cu Asmoneii. lntr-acestea, se desfdta punAnd sd-iardd de vii pe luda din Sarifeu 9i pe Matei din Margaloth,laolaltd cu alte cdpetenii de-ale Fariseilor. Mai tArziu, deteamd ca nu cumva copiilor pe care-i avusese cu Mariamsd le treacd prin minte s-o rdzbune, puse sd-i strAngd degAt; iar pe patul de moarte, porunci sd fie omordt celde-al treilea copil, Archelau. Desfr6nat, bdnuitor, nemilos,

et

o Tmpdrdlie a Cerurilor mai pdmdnteascd gi mai nelumi-noasd decAt cea pe care o va vesti lsus, dar nespus mainobild 9i mai curatd dec6t impdralia ladului ce tocmai sepunea la cale. in zadar, deoarece Augustus vdzuse inacele cuvinte o ndscocire de c6ntdre!, crezdnd cel mult cdel, stricatul stdpdn al stricalilor, va fi Mdntuitorul proorocit,reindlldtorul impdrdliei lui Saturn.

Ci o presimtire a nagterii lui lsus, a adevdratului regecare venea sd-i inldture pe regii rdului, va fi avut-o poatemaiinainte sd inchidd ochii, marele client rdsdritean al luiAugustus, vasalul sdu din ludeea, lrod cel Mare.

IROD CEL MARE

lrod era o st6rpiturd de om: una dintre cele mai pdcS-

toase dihdnii pldmddite in arsura degerturilor din Rdsdrit,care totugi ddduse la iveald o sumedenie, TnspdimAntd-toare la vedere.

Nu era evreu, nu era grec, nici roman. Era idumeu:barbar ce se tdra in fala Romei gi-i maimutdrea pe greci,ca sd fie mai incredinlat de stdpAnirea asupra evreilor.Copil al unui vdnzdtor, furase domnia stdp6nilor sdi, a ce-lor din urmd nenorociliAsmonei. Ca sd-gi spele vinzarea,se insurd cu o nepoatd a lor, Mariam; dar pe care la urmd,din bdnuieli nedrepte, o omori. Nu era la cea dint6i vdr-sare de sdnge. Mai de cu vreme i9i inecase, tot prin trd-dare, cumnatulAristobul; Tl osdndise la moarte pe celdlaltcumnat, pe losif, 9i pe lrcan al Doilea, cel din urmd dom-nitor al invinsei dinastii. Nemullumit c-o ucisese numaipe Mariam, puse s-o ucidd gi pe mama ei, Alexandra, bachiar gi pe copiii lui Baba, numai pentru cd se inrudeau dedeparte cu Asmoneii. lntr-acestea, se desfdta pundnd sd-iardd de vii pe luda din Sarifeu 9i pe Matei din Margaloth,laolaltd cu alte cdpetenii de-ale Fariseilor. Mai tdrziu, deteamd ca nu cumva copiilor pe care-i avusese cu Mariamsd le treacd prin minte s-o rdzbune, puse sd-i strdngd deg6t; iar pe patul de moarte, porunci sd fie omordt celde-al treilea copil, Archelau. DesfrAnat, bdnuitor, nemilos,

lacom de aur gi de glorie, nu-gi mai gdsea loc niciTn casd,nici in ludeea, nici in sufletul sdu. Ca sd i se uite omoru-rile, fdcu poporului Romei un dar de trei sute de talanli,care sd se cheltuiascd numai pe serbiri; se umili in fataluiAugustus, ca s5-i ierte nelegiuirile; iar cdnd muri, ldsdzece milioane de drahme, pe l6ngd o corabie de aur 9ialta de argint, pentru Livia.

Acest soldat de r6nd ajuns om mare, acest arab cio-plit in prip5, rdvnise sd-i impace pe elini cu evreii, ca sd-ic6stige de partea sa; izbuti sd-i cumpere pe decdzuliiurmasi ai lui Socrate, care ajunserd sd-i ridice statuie Tn

Atena;darevreiiil urdrd pAnd la moarte. Zadarnicor6nduiSamaria 9i rezidiTemplul din lerusalim, pentru ei n-a fostdecdt un pdgAn si un uzurpator.

Fricos ca toli fdcdtorii de rele, Tmbatranili, ca toli std-pAnii proaspeli, cel mai mic fognet de frunzd, cel mai micpalpAit de umbrd il fdcea sd tresard. Superstilios ca tolirdsdritenii, increzdtorin proorociri si ghicitori, le dddu cre-zare fdrd multd vorbd 9i celor trei care veneau din fundulCaldeei, dugi de-o stea cdtre lara furatd de el prin inse-ldciune. Orice rdvnitor la tronu-i, fie si numai inchipuit, ilputea face sd tremure. lar c6nd afla din gura magilor cdse ndscuse un rege al ludeei, inima-i de barbar neastAm-pdrat zvAcni. Vdzdnd cd nu se mai intorc astrologii, casd-i spund unde se ivise noul nepot al lui David, poruncisd fie omor6litoli pruncii din Betleem. losif Flavius nu po-meneste de aceastd din urmd ispravd a regelui, dar celcare pusese sd fie omorAli copiii sdi nu era oare in staresd-i potopeascd pe-ai altora?

Nimeni n-a gtiut vreodatd cdli vor fi fost pruncii jertfifiatunci spaimei lui lrod. ln ludeea nu atunci intAia oarderau treculi prin taigul sabiei p6na 9i copiii pringi la sdnulmamelor: poporul evreiesc pedepsise, in vechime, cetd-lile dugmane prin mdceldrirea mognegilor, a nevestelor, atinerilor gi a copiilor; nu le crula decAt pe fecioare, ca sd lefacd roabe gi ibovnice. Acum ldumeul iljudeca cu legeatalionului pe poporul care-o ingdduise.

. . Nu.gtim c6!i vor fi fost nevinovati, dar stim - dacdMacrobiu poate avea crezdmAnt - cd printr6 ei a fost giun copil mic al lui lrod, linut la o doicd din Befleem. pentrilbdtriinui monarh, ucigdtor de solie gi de alli copii, cine stiedacd aceasta a fost mdcar o rdzl5unare,'cine gtie dicapdtimi cdnd iidddurd vestea greseliisdvdrgite? pulin timpde la acea intAmplare, lrod trebui sd-9i dea sfdrgitul, in_collit de boli scArnave" Trupul, de viu, ii putrezeai viermilii rodeau boagele; picioarele ii ardeau, rdsuflarea ii eragreoaie si-i mirosea cale de-o pogtd. Fiindu-i sild de elin_sugi, incercd sd se omoare la masd cu un cutit, iarin celedin urmd muri, dupd ce-i poruncise Salomeei sd omoaremulli tineri care zdceau prin inchisori.

MdcelSrirea nevinovalilor a fost cea din urmd ispravd aacelui bdtr6n puturos gi insAngerat. Aceasta jertfile a ne-vinova{ilor in preajma leagdnului unui nevinovat; aceastdjertfa de sAnge pentru un prunc care igi va da sdngele in-tru iertarea vinovalilor; aceastd jertfd omeneascd pentrucel care la rdndu-i fi-va jertfit are un tdlc profetic. Mii gi miide nevinovali vor trebui sd moard, dupd moartea lui, pen-tru singura nelegiuire de-a fi crezut in invierea lui cristos;se naste ca sd moard pentru ceilalfi si, iatd, mii de pruncimor acuma pentru el, ca sd-i ispdgeascd nasterea.

Se ascunde o groaznicd taind in aceastd jertfire sdn_geroasd a neprihdnililor, in aceastd nndceldrire a pruncilorde seama lui. De-ar fi trdit, aveau s6 fie printre cei caretrebuiau sd-l vAndd si sd-l rdstigneascd. Dar cei spinteca{ide soldatii lui lrod nu apucard ziua aceea, nu ajunserd sdjlvadi pe Domnul lor ucis. il mantuira prin moartea lor _9i se mdntuird pe ei in vecii veacului. Erau nevinovati sinevinovali rdmas-au pe vecie. pdrinlii gi fralii tor neorird-rdti, intr-o bund zi ii vor rdzbuna - dar vor fi i'ertali ,,pentrucd nu stiu ce fac".

Seara, de indatd ce casele Befleemului se cufundd-nintuneric si se aprind cele dintAi opaife, Mama pleacdde-acoio pe furig, ca o hoald, ca o urmdrita. ii furri iegeluio viald; scapd o nddejde a neamului; strdnge la piepl co_pilagul, comoara, pdtimirea ei.

34