www.cartipdfgratuite.blogspot.ro

Parfum de femeieArpino Giovanni

(IL BUIO EIL MIELE)1993

Lui Raffaele Mattioli,datoria fa de dumneavoastr mi-o pot pl ti doar par ial în cuvinte...ţă ă ă ţ

... sarcina noastr e aceea de-a ne contopi atît de profund, de dureros i de p tima cu acest P mîntă ş ă ş ă provizoriu i precar, încît esen a lui s renasc invizibil în noi. Noi sîntem albinele invizibilului. Noi culegemş ţ ă ă neîncetat mierea vizibilului ca s-o acumul m în marele stup de aur al Invizibilului.ă

RILKE, dintr-o scrisoare din 1925

Poate c orice alt salvare care nu vine de acolo, ă ă de acolo unde exist pericol, se afl înc în nemîntuire.ă ă ăHEIDEGGER, La ce bun poe i?ţ(Trad. de Thomas Kleininger i Gabriel Liiceanu)ş

I

Un muscoi auriu bîzîia de-a lungul ferestrei de pe palier, pere ii miroseau a vopsea proasp t , cu un viraj nea teptatţ ă ă ş muscoiul dibui din fericire aerul i identific spa iul dintre geamurile întredeschise, disp ru. M-am dus i eu la geam ca sş ă ţ ă ş ă arunc mucul de igar . Curtea de jos era goal , dou palme sterpe de ciment în soarele de sfîr it de august. În dep rtare,ţ ă ă ă ş ă verdele uzat al colinelor de peste rîu fumega sub un cer opac. Mi-am controlat cu mîinile boneta bine pus pe frunte, nodul iă ş linia corect a cravatei, înainte de-a suna.ă

U a s-a deschis brusc de parc femeia ar fi stat permanent la pînd în spatele ei.ş ă ăEra o b trînic incredibil de trandafirie, micu , îmbr cat în alb i gri, surîzînd vibrînd din toate zbîrciturile ei pline deă ă ţă ă ă ş

gra ie îmi f cu semn s intru. În spatele ei, întunericul unui coridor lung. Imediat am dat col ul în buc t rie, dou scaune gataţ ă ă ţ ă ă ă trase lîng mas .ă ă

"Ei, bravo bravo, ce punctual, e o pl cere, z u" suspin ea f r s - i sting surîsul, dînd aprobator din cap, cu mîinileă ă ă ă ă ă ş ă împreunate.

Mi-am spus numele i, cu precau ie, mi-am a ezat capela în echilibru instabil pe un genunchi.ş ţ ş"Dar e ti înc aproape un copil, sfinte Dumnezeule", se întrist ea închizînd pe jum tate pleoapele i-am sim it c mş ă ă ă ş ţ ă ă

ro esc. "Cine tie dac un b iat ca dumneata o s aib r bdare ca în situa ia asta... Dar s l s m: r bdare."ş ş ă ă ă ă ă ţ ă ă ă ăR mase în a teptare inîndu- i r suflarea, cu buzele u or întredeschise peste din ii artificiali.ă ş ţ ş ă ş ţAtunci i-am spus c ofi erul îmi explicase la cazarm toate am nuntele.ă ţ ă ăCu zîmbetul stins, d du iar i aprobator din cap, mîngîindu- i dosul mîinii drepte cu degetele slabe de la stînga. Aveaă ăş ş

mîini extrem de frumoase, str vezii ca foi a de hîrtie, în armonie cu ea, cuă ţ ambian a aceea imaculat , cu cele dou floriţ ă ă din glastra de pe mas .ă

"Student, mi se pare. Singur la p rin i?"ă ţI-am spus cîte ceva despre tat l meu func ionar, despre mama i sora mea mai mic . Pe cînd îmi c utam cuvinteleă ţ ş ă ă

potrivite, cele trei chipuri familiare ie ir o clip din cea a lor obi nuit în care imediat dup aceea s-au scufundat din nou cuş ă ă ţ ş ă ă blînde e. Mi-am precizat apoi vîrsta, dou zeci de ani, i facultatea la care eram înscris, economie i comer .ţ ă ş ş ţ

Mi se p rea ciudat vocea care-mi ie ea din gur .ă ă ş ăÎn replic , suspinul nu i-a fost de u urare.ă ş"Nu tiu nimic despre tinerii de azi", zise ea în fine eschivîndu-se. " i nici pe el, pe el de dincolo, cu toat marea luiş Ş ă

nenorocire, nu reu esc deloc s -l în eleg. De vin o fi b trîne ea mea. i pe urm : are vreun rost s în elegi? Sş ă ţ ă ă ţ Ş ă ă ţ ă comp time ti, asta da."ă ş

Dar apucat parc de o frenezie, se ridic iar în picioare i, surîzînd, cu fa a br zdat de mi c ri scurte i iu i: "Amă ă ă ş ţ ă ă ş ă ş ţ cafea rece, vrei? Bun . Sau mai bine-o oranjad ? S nu-mi spui c nu- i place."ă ă ă ă ţ

Se învîrtea în jurul ei. M-am gîndit: o veveri . M-am pomenit deodat cu cea ca de cafeaţă ă ş în mîini."Pot s fumez?"ăRîse lini tit: "Te rog. i el tot a a, o igar dup alta. Voi, b rba ii."ş Ş ş ţ ă ă ă ţPe-acel "el" l-a acompaniat cu un scurt semn din degete la în l imea umerilor ca pentru a semnala fiin a ascunsă ţ ţ ă

dincolo de întunericul coridorului.Se lini ti, împreunîndu- i mîinile ca s comenteze apoi: "Dar în definitiv pari b iat de treab , da, da."ş ş ă ă ăAm continuat s ne privim, eu absolut decis s nu pun eu primul nici cea mai mic întrebare.ă ă ăPîn cînd: "Eu sînt m tu a" se hot rî ea, coborînd glasul. "El zice c sînt doar o veri oar , dar la drept vorbind sînt ca oă ă ş ă ă ş ă

m tu , ba chiar mai mult, fiindc cine a îngrijit-o pe biata maic -sa pîn a închis ochii, dac nu eu? Spre norocul ei aă şă ă ă ă ă r posat înainte de-a fi fost lovit de r ul cel mai mare. Apoi totul a fost atît de greu, nimeni nu i-ar putea închipui. Pîn -nă ă ă ş ă ziua nenorocirii îl cuno team pu in, pe el. Mereu pe drum, colegii academie caz rmi. Pe urm a trebuit s -i port eu de grij ,ş ţ ă ă ă ă se vede c a a hot rîse soarta în Cer. i s-au împlinit acum nou ani, ă ş ă Ş ă ştii?"

Mi-am terminat cafeaua, am r mas cu paharul în mîn . Sticla era înc rece.ă ă ă

"Nou ani" relu ea într-un refren monoton, cu vocea ei tot mai sub ire, "azi e nimica toat , dar la început: oh, nu vreauă ă ţ ă nici s -mi mai amintesc de început. Un tîn r ca el, s - i piard ochii i o mîn . Asta e: doar pentru c Dumnezeu nu vrea să ă ă ş ă ş ă ă ă fie nimeni mul umit pe lumea asta. La manevre, jucîndu-se cu o bomb . Zic jucîndu-se pentru c ce sînt la urma urmeiţ ă ă manevrele în ziua de azi? D -mi mie paharul."ă

"Mi-a explicat comandantul" am zis eu.Ca s m adun fixam cu privirea dalele pardoselei. Luate cîte patru ele alc tuiau un desen albastru, un soi de floareă ă ă

complicat pe fond alb. Prin perdelele transparente de la fereastr lumina se a ternea pe florile acelea sub forma uneiă ă ş aureole, punîndu-le în relief gracilitatea.

"Un b rbat ca el" urma vocea lent pe m sur ce încre ea i destindea zbîrciturile de pe fa . " i destul de bogat, da. Elă ă ă ţ ş ţă Ş bogat, eu deloc. Eu, r m i ele unei pensii de v duv . Dar el: bogat. Nici patruzeci de ani. S n tos ca un leu. i singur peă ăşţ ă ă ă ă Ş lume."

Am strivit cu aten ie mucul în farfurioara pe care mi-o oferise în loc de scrumier .ţ ă"S v mearg bine zilele astea, te rog" mai zise ea. "Nu trebuie s -l la i niciodat singur. tii asta, da? i s ai r bdare,ă ă ă ă ş ă Ş Ş ă ă

tinere drag , r bdare, sfînta r bdare. Nu-l contrazice, nu discuta în contradictoriu, pentru Dumnezeu, d -i totdeauna dreptate,ă ă ă ă indiferent c vorbe te cu cap sau o ia razna. Singura salvare e s -i r spunzi mereu da. Da i da, domnule. Ai în eles?"ă ş ă ă ş ţ

"Sigur, doamn ."ă"Ciccio, soldatul care acum e la spital, înso itorul lui pîn mai ieri, era un calabrez, un c p înos, dar bun, ba chiarţ ă ă ăţ

uneori cu un fel de viclenie. Dar i Ciccio sta: s se îmboln veasc de tifos tocmai în zilele astea, în ajunul c l toriei. Ceş ă ă ă ă ăă zici, e-o întîmplare?"

" i în cazarma noastr au fost trei cazuri de tifos" am zis eu, observîndu-i brusc lipsa de interes.Ş ăOchii apo i m priveau, dar c utînd parc o imagine dincolo de mine.ş ă ă ăReg sindu- i abia un firicel de voce, se hazard : "R u e un cuvînt tare i n-a vrea la drept vorbind s zic c este r u,ă ş ă ă ş ş ă ă ă

dar e f cut dintr-o pl mad doar a lui, n-are nimic de împ r it cu oamenii ca noi. Chinul teribil ce i-a fost dat s p timeasc ,ă ă ă ă ţ ă ă ă pesemne. Cam a a era i înainte de nenorocire, Doamne, de-ai ti cît a tras mama lui ca s -l creasc . i-apoi: durerea. Darş ş ş ă ă Ş r mîne între noi, nu-i a a, tinere?"ă ş

"Mul umesc, doamn ."ţ ăContinua s m priveasc cu sclipiri de duio ie i apoi de neîncredere brusc , puse jos paharul, î i netezi o dat i încă ă ă ş ş ă ş ăş ă

o dat man etele rochiei, cu degetele u oare întinzînd cute invizibile.ă ş şÎi era team poate c vorbise prea mult.ă ăÎntr-adev r: "Pentru dumneata la urma urmei e i o vacan frumoas " vru s adauge privind în alt parte "cinci plusă ş ţă ă ă ă

dou cum zice i, în definitiv e ca o s pt mîn de c l torie. Pîn la Neapole i f r cazarm ."ă ţ ă ă ă ăă ă ş ă ă ăAvea dreptate, a a c m-am str duit s pronun înc o fraz de încurajare.ş ă ă ă ţ ă ă"Bine, bine" m întrerupse ea cu o melancolie nea teptat "acum du-te, e mai bine. Imediat afar sînt buc ile deă ş ă ă ăţ

postav. Pentru cear . Pentru înc l mintea voastr militar . i u a din fundul coridorului. Dar cioc ne te înainte. Întotdeaunaă ă ţă ă ă Ş ş ă ş s cioc ni înainte, cu el. Eu mai bine r mîn aici. Doamne, iart -m , m ia mereu gura pe dinainte."ă ă ă ă ă ă

M i eliminase de pe orbita ei. Cu un cot proptit pe mas privea iar i cele dou flori din glastr , întinsese vîrfurileăş ă ăş ă ă degetelor de la mîna dreapt ca s mîngîie u or i s controleze petal cu petal .ă ă ş ş ă ă ă

" i s nu-i spui niciodat domnule c pitan, ci numai i numai domnule" mi-a atras ea aten ia tot în gol, f r s mŞ ă ă ă ş ţ ă ă ă ă priveasc .ă

"O s - i zic Ciccio. Î i place? La to i v-am zis mereu a a. Sau nu- i convine? i se pare un nume de cîine? Spune-miă ţ ţ ţ ş ţ Ţ dac nu- i convine. S -mi spui."ă ţ ă

M poftise s ed i fa a lui ciuruit era la mai pu in de un metru de mine. Ochelarii negri care-i ajungeau pîn peă ăş ş ţ ă ţ ă tîmple i mîna stîng vîrît în m nu aruncau reflexe slabe în penumbr . Zîmbetul se declan a prompt, anulînd instantaneuş ă ă ă şă ă ş expresia acelei fe e care doar între linia p rului i marginea ochelarilor ap rea neted , extrem de palid .ţ ă ş ă ă ă

Dinspre fereastr , dincolo de perdea, se sim ea presiunea zgomotelor slabe ale str zii.ă ţ ă" i-e cald? Ai b ut ceva dincolo? Vorbe te. E ti student sau nu? Hai, d odat din gur ."Ţ ă ş ş ă ă ăSfîr i rîzînd.ş"Da, domnule" am zis eu.Mîna dreapt se întinse pîn la masa care ne desp r ea, lu o igar din toc. Înainte de a fi izbutit s -mi aprind chibritul,ă ă ă ţ ă ţ ă ă

degetele i se mi car cu rapiditate atîta cît s aprecieze distan a dintre buze i cap tul ig rii, ac ionar o brichet , o stinserş ă ă ţ ş ă ţ ă ţ ă ă ă i rec zur ca ni te elitre extrem de elegante sfîr ind prin a se închide pe mîna înm nu at din poale.ş ă ă ş ş ă ş ă

"Umbli pe jos? Î i place s umbli pe jos? Anul trecut am avut un Ciccio c ruia nu-i pl cea absolut deloc. Incapabil.ţ ă ă ă Dup o or gîfîia r u. Pe cînd eu am mare nevoie s umblu pe jos. A istovi i-un cal. Voi crede i c ti i s v mi ca i, dară ă ă ă ş ş ţ ăş ţ ă ă ş ţ pu i la încercare: un chin" rîse el din nou expirînd fum.ş

"Merg pe jos, da. La cazarm ..."ă"Gata cu tîmpeniile de cazarm " m-a întrerupt el ridicînd mîna. "Sau nu? Zi, zi."ă"Era ceva f r nici o importan " am replicat eu.ă ă ţăSe r sturn dînd f rîu liber rîsului pîn ce tu ea îl oblig s - i reia pozi ia dreapt pe divan. Cu o batist î i tamponă ă ă ş ă ă ş ţ ă ă ş ă

col urile gurii.ţ"Minunat" zise apoi dezvelindu- i din ii "avem un Ciccio care gînde te. Un Ciccio de tept. Ce mai, un student. Deş ţ ş ş

mult n-am mai avut altul la fel. Filosofia: o adev rat calamitate. Tu nu pari o calamitate. Pariez c tii s fii mecher."ă ă ăş ă ş"Nu totdeauna, domnule" mi s-a p rut c trebuia s r spund.ă ă ă ă"Capricorn?""Nu. V rsă ător" am zis.Fa a i se strînse într-o grimas .ţ ă"V rs tor i tu. Asta nu-i bine. Doi v rs tori împreun scot scîntei urîte. Nu vreau s tiu decada. Pentru nimic în lume.ă ă ş ă ă ă ăş

Astup - i gura i nu l sa s - i scape decada."ă ţ ş ă ă ţ

"Bine" am r spuns.ăTu i slab: "V rs tor. Piemontez. Economie i comer totu i. i dat fiind c e ti aici: umanitar. Nu te-n eleg, Ciccio. Darş ă ă ş ţ ş Ş ă ş ţ

de ce-ar trebui s te mai i-n eleg? Nu-i a a c n-avem nici o obliga ie reciproc de a ne în elege unul pe altul? Pentru oă ş ţ ş ă ţ ă ţ s pt mîn , cinci plus dou : e de ajuns s tim s ne toler m. i s umbl m pe jos repede. Corect?"ă ă ă ă ăş ă ă Ş ă ă

"Corect.""Ba nu" reac ion el triumf tor. " i-ai se vezi ce fel de nu cu totul special. i totu i mîine: la apte. Aici. Apoi la gar ,ţ ă ă Ş Ş ş ş ă

pe urm Genova Roma Neapole. Cuno ti?"ă ş"Neapole nu.""Na- i-o. Pîn' la urm tot o s -l conducem pe v rs torul sta de la economie i comer într-un loc nou. Gata, gata s -miţ ă ă ă ă ă ş ţ ă

pierd speran a" surîse el dind r tul ig rii prinse între din i.ţ ă ă ţ ă ţDin cînd în cînd vocea i se fisura în segmente mai ascu ite de silabe i accente.ţ ş"Nu tiam c ne vom opri la Genova i la Roma, dac am în eles bine" am îndr znit eu.ş ă ş ă ţ ă"Ne vom opri? Cine-a zis c ne vom opri? Dac o s am chef. Dac o s m -mping vreo toan . Ca s ne plimb m, caă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

s ne distr m altfel. Cinci zile plus dou : ce, î i pas cum i le petreci? Ai fi vrut s chiule ti un pic? Ne-a teapt cevaă ă ă ţ ă ţ ă ş ş ă curvuli e? Spune spune."ţ

"Nu. N-a teapt nimeni. Ziceam a a."ş ă ş"Ciccio zicea a a" începu s se ridice în picioare cu un c scat amplu.ş ă ăEra foarte slab, o sîrm r sucit în sacoul i pantalonii care-i accentuau i mai mult sub irimea. Din gulerul c m iiă ă ă ş ş ţ ă ăş

tendoanele i se arcuiau ca ni te cîrlige ca s -i sus in capul.ş ă ţ ăCu mi c ri calme travers camera, deschise dulapul i sticla, î i umplu un pahar mare cu whisky golindu-l instantaneuş ă ă ş ş

pe jum tate. Scoase un suspin lung înainte de a-l da gata. Din întunericul înconjur tor î i f cu apari ia o enorm pisică ă ş ă ţ ă ă cenu ie care se apropie de el f r zgomot. Se opri în fa a lui, cu ondula ii lente de coad pe pardosea.ş ă ă ţ ţ ă

" sta e Baronu" explic el punînd jos paharul. "Monumental, nu? ase ani. Un colos. Castrat. M ur te de moarte, darĂ ă Ş ă ăş e nenorocire dac nu-s acas , dac nu-mi aude glasul. i cînd sînt, caut mereu s m scoat din s rite. N-a reu it niciodat ,ă ă ă Ş ă ă ă ă ă ş ă bietul Baronu."

Jivina îl examina, cu botul ridicat, cu coada str b tut de un frison electric.ă ă ă"Furios ca totdeauna, ei?" f cu el aplecîndu-se cu o mi care eap n . Mîngîie pisica sc rpinînd-o pe ceaf între urechi.ă ş ţ ă ă ă ă

"Scîrb scopit . Delincventule asasinule. Mîine plec. S vezi la ce regim o s te pun cucoana. S-a zis cu carnea tocat .ă ă ă ă ă ă Gr sanule."ă

Pisica tremura puf ind, i se smulse chinuit din mîn i disp ru într-un ungher.ă ăş ă"În elege tot. Eu îl insult i el m ur te. Sau invers" rîdea el.ţ ş ă ăşDe nu tiu unde îi i ap ruse în mîn un baston de bambus scurt i flexibil.ş ş ă ă şSurîse dintr-o dat melancolic, izbindu- i gamba cu vîrful bastonului: "Nu- i ascund c a fi preferat un ran, ună ş ţ ă ş ţă

muntean cu capul p trat. Poate c tu o s fii îns o variant . Vom vedea. Ridic -te."ă ă ă ă ă ăÎnainte s m -ndrept spre ie ire, întinse bambusul, oprindu-m . M atinse u or pe um r cu vîrful.ă ă ş ă ă ş ă"Dar e ti scund. Nenorocire. Mai scund ca un pitic. Ce soi de v rs tor corcit. Cum naiba o s mergem cu douş ă ă ă ă

compasuri diferite" i înjur .ş ăM parcurse iar cu bastonul de bambus de la um r pîn la genunchi, strîmbînd din gur . Mîna vîrît în m nu î iă ă ă ă ă ă şă ş

g sise un sprijin între primii doi nasturi de la hain .ă ă"La naiba. S încerc m."ă ăDeschise larg u a dinspre coridor, dînd brusc din picioare i înjurînd îndep rt cu un ut buc ile de postav din spateleş ş ă ă ş ăţ

ei. M-am apropiat i cu o mi care rapid i sigur mîna lui cu m nu mi se strecur pe sub bra ul drept. Am sim it duritateaş ş ăş ă ă şă ă ţ ţ oaselor, încordarea nervilor, relieful pregnant de fier i piele care-i fixa proteza pu in mai sus de încheietura mîinii. N-a lipsitş ţ mult ca zdruncin tura neprev zut s m dezechilibreze.ă ă ă ă ă

"Idiotule. Din ce naiba e ti f cut? Din rumegu ?" f cu el oprindu-se. "Unde- i închipui c mergem? În procesiune?ş ă ş ă ţ ă Trebuie s umbl m, s umbl m. Treze te-te."ă ă ă ă ş

Ne-am avîntat pe coridor, cu pasul sincronizat i tot mai degajat. Cu um rul meu drept lipit de bra ul lui, cu bastonulş ă ţ întins transversal ca s -mi m soare genunchiul. La fiecare metru sim eam cum vîrful de bambus îmi supravegheaz i-miă ă ţ ăş controleaz piciorul în mi care. Dup trei ture dus-întors se opri deodat .ă ş ă ă

"Nu merge. Dar deloc" decret el f r s - i retrag bra ul de sub al meu. Tu nu umbli. Doar î i tîr ti cele aizeci deă ă ă ă ş ă ţ ţ ăş ş kilograme. Dac nu- i la i libere picioarele, aproape în epenite pricepi?, î i pierzi fundul, i-l la i la juma' de metru în urm iă ţ ş ţ ţ ţ ş ăş te de elezi dup nici o jum tate de ceas. Nu e ti la o înmormîntare. Curaj. Împinge cu fesierul, ce Dumnezeu. tii ce eş ă ă ş Ş fesierul? i-e fric s i-l folose ti?"Ţ ă ăţ ş

Am reînceput, i acum bastonul, la intervale regulate, i se învîrtea de la genunchiul la spatele meu, controlîndu-mi-le înş semicercuri rapide ritmate. La al cincilea parcurs am v zut o fî ie de lumin ap rînd de-a lungul u ii de la buc t rie i amă ş ă ă ş ăă ş în eles c b trîna încearc s ne spioneze.ţ ă ă ă ă

"Înc o dat . i bate c lcîiele de p mînt. De ce i-e fric ? De parchetul dat cu cear ? Apas pe c lcîie, las urm înă ă Ş ă ă ţ ă ă ă ă ă ă cear ."ă

Se opri pe nea teptate obligîndu-m s m aplec.ş ă ă ă"Altceva" zise el nemi cat, cu bastonul în sus. "S nu mi ti aiurea capul. Mergi. Nu e nevoie s gînde ti. Gîndim cîndş ă ş ă ş

st m jos. Trebuie s porne ti i s te opre ti exact în ritm cu mine. Ai în eles? Ceasornic. i nici un balans de cucoan laă ă ş ş ă ş ţ Ş ă plimbare."

"Da, domnule" am zis i nu tiu cum am reu it s înghit un comentariu despre coridorul prea întuş ş ş ă necos.Eram din nou în camera sau poate biroul s u, în ale c rui col uri se vedeau diverse componente masive ale uneiă ă ţ

instala ii stereo. Pisica puf ia profund de sub divan. La dulap, el umplu dou pahare de whisky, pîn la gur , prezentîndu-miţ ă ă ă ă brusc unul din ele cu dreapta întins în gol.ă

"Curaj."

"Adev rul e c eu nu prea beau. Aproape niciodat " am r spuns, luînd paharul.ă ă ă ă"Da? Pu in îmi pas . Cinci zile plus dou : cu mine o s bei. Cît nu, de art -l undeva. Chiar i-n buzunar. Numai s nuţ ă ă ă ş ă ş ă

observ eu" rîse el f r nici un sunet.ă ăAm sorbit un pic, apoi cu toate precau iile, întorcînd bra ul, am încercat s pun paharul pe mas .ţ ţ ă ă"Stop, Ciccio. Faci pe mecherul?" surîse el lini tit în mijlocul camerei. "Nu cu mine, b iete. Niciodat cu mine.ş ş ă ă

Ispr ve te-l, acum. i d -mi-l înapoi gol. Un whisky de doisprezece ani, nu-i de glum ."ă ş Ş ă ăAm mai b ut, stînd i eu în picioare la cî iva pa i de el. Încercam s nu-l privesc, profitînd de penumbra care-l f ceaă ş ţ ş ă ă

parc transparent. Figura i se estompase în sus, o pelicul gri f r nici o geometrie.ă ă ă ă"Arde?""Nu, domnule" am r spuns.ă"E ti slab. Scîndur . Oase prea ascu ite. O s m umplu de vîn t i plimbîndu-m cu tine. Am s te-ngra cu whisky.ş ă ţ ă ă ă ă ă ă ş

Dar trebuie s recunosc c nu pu i. Cel lalt Ciccio, predecesorul t u bolnav de tifos: îngrozitor. Zilnic, înainte de-a ie iă ă ţ ă ă ş trebuia s v rs pe el jum tate de litru de colonie. În a a hal mirosea a grajd, a ciorb înc lzit din nou."ă ă ă ş ă ă ă

Zece minute mai tîrziu eram pe strad , cu ochii grei i f r capacitate de orientare. Aveam timp destul ca s m -ntorc laă ş ă ă ă ă cazarm . Am înjurat nimicul dinafar i din untrul meu. Oprindu-m pe trotuar, am c utat o firm cunoscut , pentru o cafea.ă ăş ă ă ă ă ă

II

"De-ar ploua. O nenorocire. Un milion pentru un potop" continua el s bomb ne.ă ăedeam fa -n fa în latura ferit de soare a compartimentului, vîntul aducea rafale fierbin i prin geamurile l sate înŞ ţă ţă ă ţ ă

jos. Înc o or de c l torie, apoi Genova. Cîmpia pleo tit , umflat pe alocuri de nea teptate coline hirsute, se rotea înă ă ăă ş ă ă ş lumina matinal ca sub o umbrel cenu ie.ă ă ş

Începuse s se plîng i s arunce acuza ii pline de dispre înc din primul moment: de vara odioas i insuportabil , deă ăş ă ţ ţ ă ăş ă catifeaua iritant a b ncilor, de trenul pustiu. Marea vitez a rapidului, zguduind vagoanele, ne z d rnicise orice încercare deă ă ă ă ă a ne plimba pe culoar.

St tea nemi cat, igar de la igar , mîna cu m nu imobil pe rezem toarea banchetei, o pelicul fin de sudoare peă ş ţ ă ţ ă ă şă ă ă ă ă frunte. În focarul luminii semnele de pe fa nu mai p reau cicatrice reale, ci parc pete i umbre de la o variol veche. iţă ă ă ş ă Ş totu i, pe parcursul unora dintre mi c rile lui imperceptibile, capul acela mi-a ap rut mai mult decît frumos: o prism careş ş ă ă ă primea i modela nu atît luminozitatea exterioar , cît agita iile, capriciile, perspectivele bizare ale gîndurilor.ş ă ţ

Întinse dreapta."Ai un portofel? S simt."ăL-am scos mirat i i l-am pus în contact cu degetele. I l-am strecurat în palm .ş ă"Cî i bani?"ţAm spus cifra.Dintr-un gest îl deschise, extrase cele cîteva bancnote înmînîndu-mi-le."Ia-le. Actele i foaia de învoire sînt în untru?" mai întreb , brusc.ş ă ă"Da, domnule.""Îl in eu" zîmbi el satisf cut i vîrî portofelul în buzunar. "Po i avea încredere în mine. A a-i? O s - i d ruiesc unulţ ă ş ţ ş ă ţ ă

nou, la sfîr it. S nu- i fie team . Acum, dac te sim i jignit, spune-mi."ş ă ţ ă ă ţ"Nu, domnule" am r spuns.ă"F r note false" rîse el cu icnete lente din gît. " tiu foarte bine c te sim i jignit. E la mintea coco ului. N-ai încotro,ă ă Ş ă ţ ş

recunoa te i tu."ş ş"Foarte bine. Dac ine i. Sînt."ăţ ţRîse cu i mai mare poft .ş ă"În sfîr it" tu i el "dar admite i tu c trebuie s -mi iau m suri de protec ie. S-ar putea s i se fac lehamite, s mş ş ş ă ă ă ţ ăţ ă ă ă

p r se ti în plin strad , într-o cafenea, ba chiar aici în tren. Cine te cunoa te, la urma urmei."ă ă ş ă ă ş"Nu-mi e felul" am obiectat eu."Poate. Cine tie. i pe urm vei fi pedepsit. Un picule de carcer , tii asta" î i leg n igara între buze. "Acum însş Ş ă ţ ă ş ş ă ăţ ă

las -mi m car iluzia c tiu s m ap r. Punînd altfel întrebarea: î i convine?"ă ă ăş ă ă ă ţ"Cum vre i dumneavoastr , domnule."ţ ă"Nu- i convine deloc, dar da-domnule sta al t u curge prea u or. E ti de gumilastic, Ciccio. O încasezi i hopa e ti laţ ă ă ş ş ş ş

fel ca-nainte. Pariez c taic -t u era ran. Da?"ă ă ă ţă"E func ionar" am spus.ţ"Atunci bunicul t u."ă"Avea o pr v lie, bunicu-meu."ă ă"Bine, atunci str bunicul t u. S n-o mai lungim" se enerv el. E ti prea prudent. Prea mul i da-domnule ca ranii, tiuă ă ă ă ş ţ ţă ş

eu. Care ran zice mereu da i-n timp ce- i dezgroap cartofii î i sap i ie groapa. Smiorc indu-se întruna, fire te."ţă ş ş ă ţ ăş ţ ă şAm t cut mîlc, str duindu-m un lung r stimp s -mi aleg, s -mi înmoi s -mi aprind o igar .ă ă ă ă ă ă ă ţ ă"Nu mai vorbe ti? Bravo nou " relu el. "Spune adev rat: dac ar mai fi fost cineva în compartimentul sta idiot, aiş ă ă ă ă ă

mai fi zis da-domnule i nu-domnule ca mai înainte, în leg tur cu portofelul? Sau nu?ş ă ă"De ce nu? Ceilal i pentru mine sînt zero" am r spuns.ţ ăSe l s în voia unui rîs în eleg tor, încuviin înd plin de vioiciune.ă ă ţ ă ţ"Î i dai drumul. Bravissimo" tu i el iar i. i-atunci spune-mi, spune-mi: te-ai decis c e mai bine s - i fie mil deţ ş ăş Ş ă ă ţ ă

bietul cre tin aici de fa i-a a mai depaş ţăş ş rte. Corect?"

"Nu, domnule.""Ia te uit : nu- i fac mil ?" zîmbi el uguindu- i ironic buzele.ă ţ ă ţ ş"Nu tiu, domnule. Nu cred."ş"Vezi c e ti de gumilastic?" relu el mul umit. "Prin urmare: nu- i fac mil , mil , mil cre tineasc vreau s zic, înă ş ă ţ ţ ă ă ă ş ă ă

plus te supui, î i faci datoria, da-domnule i-e la-ndemîn etc. etc, deci te sim i în post. A a-i?"ţ ţ ă ţ ş"Voiam s zic: dumneavoastr nu-mi face i mil într-un mod stupid i oarecare" am încercat s explic.ă ă ţ ă ş ă"Sigur. Sigur c da. Atunci, s vedem. Mai întîi am zis: de-ar veni ditamai potopul. Tu ce-ai în eles?" se aplec el ni elă ă ţ ă ţ

mai în fa , cu un zîmbet curios.ţă"Am în eles a a cum a i spus dumneavoastr . Ceva împotriva z dufului stuia" am r spuns.ţ ş ţ ă ă ă ă"Nici vorb , de teptule. Las c un potop, potopul ar prinde bine oricînd. Las c era vorba de altceva: lumina,ă ş ă ă ă ă

gîndeam eu, lumina, nu c ldura. C ldura e doar un rezultat. Lumina, ziceam eu" preciz el stîlcind silabele "lumina e t cut ,ă ă ă ă ă scîrbos de t cut . Pe cînd ploaia creeaz zgomote. Cu ploaia tii unde te afli. Închis în cas sau sub un portal, undeva. Pricepiă ă ă ş ă oare? Acum nu- i fac mil ?"ţ ă

"Da, domnule. A a da" m-am silit s r spund.ş ă ăMi se învîrtea capul din pricina vorbelor lui împro cate ca ni te mitralii, înc mi-l sim eam vîjîind.ş ş ă ţSe relaxase rezemîndu-se de sp tar, cople it dintr-o dat de plictiseal .ă ş ă ă"Da. La naiba" f cu el apoi încet. "Ziceam de mine, nu de tine. Ce tot p l vr gesc. Ar trebui s -mi tai limba."ă ăă ă ăSe înveseli iar i în felul lui r ut cios, î i scoase pu in limba i cu dreapta ca forfecînd, continuînd s rîd , f cu semnăş ă ă ş ţ ş ă ă ă

c i-o reteaz .ăş ăSe întrerupse cu o strîmb tur .ă ăApoi: "Ai p rul negru, ia zi?"ă"Chiar negru nu. aten."Ş"Ai v zut ce negru sînt eu? Corb" inton el orgolios. " i femeilor le place p rul negru. Te face b rbat, a a zic."ă ă Ş ă 㠺Πi plec deodat frş ă ă untea."Ei, nici un fir alb, a a, din întîmplare?"ş"Nici unul, domnule."Mi-era grea de la ig rile fumate i m în epa i foamea. M-am gîndit la sandvi ul din valiz , dar n-a fi îndr znit subţă ţ ă ş ă ţ ş ş ă ş ă

nici un motiv s m ridic în picioare, s -l scot i s -l m nînc acolo, în fa a lui. El în schimb î i extrase din buzunarul interioră ă ă ş ă ă ţ ş al hainei un flacona sub ire de piele i metal, de urub dopul, b u.ş ţ ş ş ă ă

"Oribil la ora asta" se înfior el. "Dac vezi c trece vreun mitocan de feroviar, cheam -l."ă ă ă ăÎ i rezem tîmpla ca s se odihneasc i cînd colo diferite expresii îi schimbar cu rapiditate expresia.ş ă ă ăş ăAfar se succedau tunele, compartimentul fu invadat de vîrtejuri de aer umed. O mare pic tur uleioas mi se întip riă ă ă ă ă

pe pantaloni, alta îi atinse lui în treac t fruntea.ă"La Genova ne oprim. Înnebune ti aici" bodog nea tot el rezemat piezi . " i-o s -mi faci sfînta favoare s - i sco iş ă ş Ş ă ă ţ ţ

uniforma. Cred c ai un costum civil."ă"Nu, domnule.""Am s - i cump r eu unul." R bufni: "Nu vreau s par încredin at mîinilor caritabile ă ţ ă ă ă ţ ale patriei."Î i scoase, î i deschise, î i pip i ceasul.ş ş ş ăLa dreapta se ivi din nou marea, un v l sub ire de un cenu iu metalic dincolo de case cu o geometrie dezordonat .ă ţ ş ă"Un controlor" l-am avertizat. Ridic bra ul ca s -l blocheze.ă ţ ăOmul se aplec înainte întinzînd un chip lung i melancolic. O band aurie îi înconjura chipiul.ă ş ă"Domnule cum te cheam " îl acost el cu un glas optit t ios "e obligatoriu s ascult m porc riile astea? A i dat o legeă ă ş ă ă ă ă ţ

în sensul sta?"ă"M rog, domnule?" omul clipi din pleoape.ă"Repet: porc riile astea. Pis logeala asta public " i lovi sec cu mîna înm nu at în sp tarul de lîng tîmpl .ă ă ă ş ă ş ă ă ă ă"Difuzorul, domnule?" se concentr omul.ă"O mizerie. Stinge i-l imediat" primi el în loc de r sţ ă uns."Desigur. Vede i îns , trebuie stinse toate. Comenzile sînt în vagonul restaurant i acum..." bîlbîi cel lalt.ţ ă ş ă"Vrei s trag un foc de pistol în el?" Alungi gîtul, sugrumîndu- i vocea într-un uierat: "Ce-nseamn s -l stingi?ă ş ş ă ă

Înseamn stins. Deci: rezolva i rapid."ă ţ"Desigur, domnule, dar acum..." se r t cise omul. Zadarnic încerc s -mi prind o privire de consens.ăă ă ă ăAm sim it c ro esc. M-am lipit iar eap n de sp tar.ţ ă ş ţ ă ă"Mi-am pierdut ochii i o mîn pentru onoarea rii steia blestemate. Da sau nu? Acum vrei s -mi pierd i urechile?"ş ă ţă ă ă ş

url el pe nea teptate.ă şSe f cuse livid, cu dou bule de saliv în col urile gurii.ă ă ă ţ"Imediat, domnule, imediat" fugi controlorul, schi înd un salut stîngaci cu degetele la vizier .ţ ăAtunci se l s cu voluptate în voia momentului, mîna dreapt ajut meticulos la aranjarea precis a celei stîngi, de-aă ă ă ă ă

lungul rezem torii. i rîdea, cu mici sughi uri slabe de satisfac ie, care se pierdur în cele din urm în scurte sacade de tuse.ă Ş ţ ţ ă ă"Ce mai pramatie sînt. O pramatie f r pereche" zise el într-o criz de ilaritate. "Bietul de el cine tie ce-o să ă ă ş ă

povesteasc disear acas ."ă ă ăM-am rezemat i eu ca s captez din catifea sunete pe care nu le auzisem pîn -n clipa aceea. Abia-abia ie ea un firicelş ă ă ş

de muzic , pe care-l puteai urm ri doar lipindu- i puternic urechea. Pîn cînd n-am mai auzit nimic.ă ă ţ ăAproape f r s -mi dau seama, am deschis gura cît am putut, savurînd mute te silabele injuriilor pe care i le azvîrleam.ă ă ă ş"Cine tie ce nervi î i face Baronu" se mai bucura el. "Dac nu sînt eu acolo acas : to i î i pierd numaidecît min ile."ş ş ă ă ţ ş ţÎntr-o curb lung , trenul î i reducea viteza intrînd în Genova. Soarele expedia fulgere din încruci rile de linii, de peă ă ş şă

peroanele g rii. Ghivece cu mu cate pr fuite defilau în ciorchini de-a lungul unui zid.ă ş ăPe cînd d deam jos valizele, l-am v zut revenindu- i, mîna care pip ia nodul de la cravat , apoi batista care tergeaă ă ş ă ă ş

fruntea.Mi-a scandat ultimele ordine."Nu e ti cu mine ca s faci pe hamalul. Ia unul de jos: de-asta sînt l sa i pe lume. i noi: imediat la hotelul din fa aş ă ă ţ Ş ţ

g rii. Acela cu ramura de palmier. Unul din pu inele care mai au camere comunicante. Va trebui s - i astupi urechile ca să ţ ă ţ ă dormi. Auzi trecînd dou mii de trenuri."ă

III

Pu in dup -amiaz s-a stîrnit vîntul. Rafale nea teptate i toride care se r sucir stîrnind vîrtejuri foarte sub iri de prafţ ă ă ş ş ă ă ţ hîrtie frunze uscate, zbîrlind frunzi ul copacilor din mijlocul pie ei.ş ţ

"O minune" f cu el tr gînd în piept cu delicii prima gur de aer. Imediat îns ne-am repliat în cafenea.ă ă ă ăPrin vitrine, sub un cer care- i redobîndea vigoarea, am v zut un fragment din port, o macara, pupa unei nave ruginite.ş ă

Steaguri minuscule în ir fîlfîiau încordate sub pale de vînt intense necontenite.şTrecuser m mai înainte printr-un magazin, unde el, cheltuind o sum important , cump rase un costum albastru-ă ă ă ă

deschis i o c ma pentru mine, unul de in alb pentru el. Urmau s -i fie livrate pe sear la hotel, dup cîteva retu uri iş ă şă ă ă ă ş ş cus tura la man etele pantalonilor. Ne plimbasem apoi în pas rapid pe o strad în pant coborîtoare, el fluturîndu- i în faă ş ă ă ş ţă vesel i t cut bastonul, presîndu-m cu bra ul petrecut pe sub al meu ca s însufle easc tot mai mult umbletul.ş ă ă ţ ă ţ ă

" i dup -amiaz , un b rbier bun" zise el pe un ton satisf cut.Ş ă ă ă ăPe mas , bonurile de la diversele cump r turi alc tuiau acum un soi de evantai intermitent în jurul scrumierei.ă ă ă ă

Osp tarul sosi cu un al cincilea whisky.ă"Mînc m la unu?" am întrebat eu.ăMi se învîrtea capul din pricina celor dou vermuturi b ute pu in mai înainte.ă ă ţ"Na- i-o. S mînc m. i-o fi foame" r spunse el scuturînd ghea a din pahar. "Poate c eram i eu la fel de înfometat laţ ă ă Ţ ă ţ ă ş

vîrsta ta. Nu-mi amintesc nimic. Nici o amintire. Am s - i dau o or liber . Deocamdat nu m nînc. Du-te la bar i vezi dacă ţ ă ă ă ă ş ă au sandvi uri acceptabile. Dar nu le spune s -mi aduc . Uit -te doş ă ă ă ar."

M-am ridicat. Erau sandvi uri de diverse forme sub folii mari de plastic. Pe la margini ie eau la vedere frunze deş ş salat . B iatul cu or din spatele tejghelei era plin de pete scîrboase, î i contempla p rul foarte îngrijit multiplicat înă ă ş ţ ş ă reflexele sticlelor. M-a privit o clip cu indiferen a pe care i-o arat to i unui soldat, fiin str vezie care nici m car nuă ţ ă ţ ţă ă ă stînjene te vederea.ş

"E ceva. Nu prea curat" am zis eu revenind."Ni ic murd rie nu se poate s lipseasc pe-aici. Atunci du-te." M-a concediat întinzîndu-mi o bancnot : "Ia.ţ ă ă ă ă ă

M nînc . Du-te spre port: a a po i s te mai ui i i dup fete."ă ă ş ţ ă ţ ş ă"Care fete?" am zis eu uimit."Cele obi nuite. N-ai mai auzit niciodat de-a a ceva?" m lu el în derîdere, dar pa nic. "Sînt cu cîrdul în orice portş ă ş ă ă ş

mare. i negrese dac vrei. Pe scurt, alea."Ş ă"Prefer s m nînc" am rîs eu.ă ăRidic din umeri contrariat.ă"Ziceam: pe drum. Sau întorci capul cînd le vezi? Prunc nou-n scut."ă"Bine, domnule.""Studiaz vreuna dintre ele. Nu se tie niciodat " sfîr i el sec. Î i lu în mîini ceasul: "Întoarce-te la dou . Nu maiă ş ă ş ş ă ă

tîrziu."Afar m-am încovoiat ca s in piept vîntului, încîntat c sînt singur i la gîndul hainelor. Cînd am apucat-o îns c treă ăţ ă ş ă ă

port, libertatea asta mi s-a i p rut insipid . Mi-am dat seama cu stupefac ie c a fi preferat s -l v d mîncînd în fa a mea, mi-ş ă ă ţ ă ş ă ă ţam imaginat gesturile lui la mas , obr znicia inevitabil la adresa osp tarului.ă ă ă ă

Aveam marea în dreapta, o mul ime de echipamente portuare, i un zid ponosit în stînga. Mergînd chiar pe lîng zid,ţ ş ă am v zut cîteva birturi care se precipitau în jos, pe sc ri înguste. M-am oprit în fa a unor co uri pline de crustaceeă ă ţ ş aspectuoase, apoi un pe te cenu iu evoluînd lent în dou degete de ap , se ar t imediat un osp tar m surîndu-m cu privireaş ş ă ă ăă ă ă ă i atunci mi-am ş reluat drumul.

Întorcînd capul ca s arunc ochii în lungul portului, culorile provele co urile aliniate i macaraua i vîntul mi s-au p rută ş ş ş ă aranjate ca pentru o secven de film. Îmi sim eam ochii r ni i i chiar cercul de vuiete surde i voci, venind pesemne dinspreţă ţ ă ţ ş ş o pia de dincolo de zid, îmi ap sa i el capul deja îngreuiat de vermut. La urm toarea firm am hot rît s m opresc.ţă ă ş ă ă ă ă ă Restaurantul era pustiu i patronul m-a m surat din u a buc t riei cu ochi lipsi i de bun voin .ş ă ş ăă ţ ă ţă

Mi s-a p rut c am plecat de foarte mult vreme, r pit într-un gol de aer care nu alina, ci oprima, i m-a încercat vagă ă ă ă ş dorul de ora ul, de casa ori de cazarma mea, indiferent care.ş

O ilustrat pentru mama, mi-a trecut prin gînd.ăAm ales repede de pe list , ca s scap de grij , i-am r mas în a teptare, cu privirea a intit la c ruciorul cu dulciuri.ă ă ă ş ă ş ţ ă ă"V asigur, domnule. Nici un fir de p r alb. Permite i-mi s v servesc" repet b rbierul cu voce sc zut , înclinîndu-se.ă ă ţ ă ă ă ă ă ă

" i chiar aici, în cre tet, punctul critic, totul în ordine."Ş ş"Bine, bine" r spunse el sec. Manichiurista se i instalase ghemuit la dreapta lui f r o vorb , atent la unghii, la pil ,ă ş ă ă ă ă ă ă

iar el, învelit în prosopul dublu, se l s ras.ă ăÎi vedeam fa a în oglind , retezat la jum tate de ochelari. Treptat s punul ascunse cicatricele i ciupiturile aceleaţ ă ă ă ă ş

întunecate, minuscule, f cute cu un sfredel parc . B rbierul le ocolea cu deosebit grij , fata lucra i ea concentrat .ă ă ă ă ă ş ăPîn cînd, alarmat , ridic pila: "Oh, scuza i-m domnule" zise ea întrerupîndu-se.ă ă ă ţ ă"Nu-i nimic, drag . Nu-i nimic" r spunse el cu mult blînde e.ă ă ă ţ"S-a întîmplat ceva? se inform b rbierul f cînd gesturi mînioase în direc ia fetei.ă ă ă ţ

"Te rog. Curaj, drag . Continu . E foarte bine" mai zise el.ă ăFata se înclin cu un tampon de vat , i mai atent .ă ă ş ăB rbierul nu tia cum s înceap un discurs, de dou , trei ori îmi arunc o ochead pe care m-am ferit cît am putut s oă ş ă ă ă ă ă ă

recep ionez. Era b trîn, palid, în pr v lia lui ca un intestin, un ucenic pom dat citea un jurnal sportiv în col ul cel maiţ ă ă ă ă ţ îndep rtat.ă

"Cum era?" întreb dup ce ie ir m.ă ă ş ăL sase un bac i bun, se repeziser tustrei s ne deschid u a.ă ş ş ă ă ă ş"Manichiurista? O scîndur . Deloc urît , dar micu , nici m car patruzeci de chile" am explicat eu.ă ă ţă ă"Ar fi trebuit s tiu. I-a fi tras un ut. Jigodie scîrboas " scrî ni el. "Destul c nu pot suferi zgomotul pilei. D - iăş ş ş ă ş ă ă ţ

seama cînd mai i împunge."şMergeam vioi cu toate c strada urca, vîntul se potolise, l mpile de la nivelul primelor etaje nu se mai leg nau. Mă ă ă ă

sim eam transpirat i cam obosit, cu o mare dorin de a ne întoarce la hotel, de a-mi pune hainele noi.ţ ş ţăEl îns : "Uite ce aer bun. A a trebuie s fie. Vînt sau i mai bine ploaie. i imediat dup aceea un aer ca sta. Î i puneă ş ă ş Ş ă ă ţ

genunchii în mi care. Ura!"şDar m puteam bizui pe setea lui, flacona ul de buzunar se vede c nu mai era plin, într-adev r, pu in mai tîrziu neă ş ă ă ţ

a ezar m într-o cafenea. Un dreptunghi de cer de o mare luminozitate acoperea acea nou pia necunoscut , apusul era încş ă ă ţă ă ă departe. În fund, al turi de un chio c de ziare, se strânsese un grup de lucr tori de la transportul urban f cînd haz pe multeă ş ă ă caden e de glasuri. Petele troleibuzelor sta ionate la cap de linie primeau în plin soarele dispersîndu-l pe geamuri i suprafe eţ ţ ş ţ de tabl . Mi-a dat prin gînd: un ziar, s nu uit un ziar pentru disear la culcare. i nu tiu cum se face, gîndul acela m-a umilită ă ă Ş ş cu mizeria lui.

"A mînca ceva. Ba nu. Mai bine nu. Altminteri disear n-o s -mi mai fie foame" zise el, amplificîndu- i respira iaş ă ă ş ţ dup whisky-ul s u. "Apropo: fetele. Zi-i."ă ă

"Cele din port? N-am v zut mare lucru" am r spuns.ă ăAm gustat din înghe at , peste care m silise s torn un deget bun de lichior.ţ ă ă ă"De teptarea, Ciccio" glasul îi era calm, dar cu o fierbere st pînit în el deloc lini titoare. "Predecesorul t u, analfabetş ă ă ş ă

cît încape, le scotea i din piatr seac . N-avea alt preocupare. Dar cum s ai încredere? Îi pl ceau toate. Hai, dezleag - iş ă ă ă ă ă ă ţ limba."

Am început s vorbesc, c utînd s -mi aduc aminte i inventînd pe ici, pe colo. Am în eles c ar fi fost bine s insistă ă ă ş ţ ă ă asupra unei femei, îmbr cate în portocaliu aprins, din u a unui bar.ă ş

"Dar era înalt ? Foarte înalt ?" m interog el.ă ă ă ă"Da, înalt . Ca dumneavoastr . Foarte înalt ."ă ă ă"Ei, zi-i mai departe, pentru Dumnezeu. Ce facem? Scoatem vorbele cu cle tele?" î i pierdu el r bdarea, cu douş ş ă ă

degete f cuse s r sune paharul de pe t vi a cu a doua comand . Un osp tar venea în fug .ă ă ă ă ţ ă ă ă"V-am spus tot, scuza i-m . N-am vorbit deloc cu ea" am spus eu. "Era în u a unui bar. Singur . Înalt . Cu p rul negru.ţ ă ş ă ă ă

O bog ie de p r negru de tot."ăţ ă"Cu p rul negru. Dar nu i pielea. Nu-i a a c nu avea pielea prea neagr ? Pielea alb : cea mai bun " surîse el în gol.ă ş ş ă ă ă ă"Neagr ? Nu cred. Alb . Da, sigur. Dar nu slab . La drept vorbind, o gr san " am f cut eu obosit.ă ă ă ă ă ă"Exact ce voiam s aflu" rîse el excitat i dînd din picior. "O femeie de mari dimensiuni. Dar tîn r . A a-mi place,ă ş ă ă ş

Ciccio. Mîine.""Ce mîine?" am f cut eu.ă"Mîine o c ut m. Mi-o cau i. S - i aminte ti barul acela, pentru Dumnezeu" continu el s zîmbeasc b tînd toba subă ă ţ ă ţ ş ă ă ă ă

mas . "Grozav."ă"Dar eu...""Tu, ce?""Nu prea tiu."ş"Ei, nu prea tii. Ce naiba vrei s zici? S vorbe ti cu ea? Cu tipa aia?" Rîse satisf cut. "Nu- i fie team . Îi spuiş ă ă ş ă ţ ă

adev rul: nici mai mult, nici mai pu in. Ea r spunde ceva. Tu supralicitezi. De ce i-e team ? C ai putea trece ă ţ ă ţ ă ă drept proxenet?"

"Exact, proxenet, în definitiv. Nu voiam s spun asta. Nu tiu, asta e" am replicat cu stîng cie.ă ş ă"Nu-mi face pe idiotul dintr-o dat " î i schimb el glasul, un fir abia perceptibil de nelini te în siguran a obi nuit .ă ş ă ş ţ ş ă

Mîna i se mi c de parc ar fi vrut s -mi ating bra ul, r mase suspendat : "Ce e r u? Nu vreau s te oblig. Dar ce r u este?ş ă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă S mergem acolo: tu î i ii discursul: apoi m înso e ti: m a tep i i incidentul e-nchis. Nici m car o or , o s vezi. E-ă ţ ţ ă ţ ş ă ş ţ ş ă ă ăadev rat?"ă

"Da, domnule."Vru s cineze înainte de a ne întoarce la hotel. La mas , într-un restaurant melancolic de pustiu. Dup ni el jambon i oă ă ă ţ ş

sup de carne b tut cu un ou se s tur dintr-odat . Atinse strugurii f r s m nînce nici o boab . Aproape nu mai vorbi,ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă distras, igara se fuma singur în scrumier . Nu manifest nici cel mai mic interes pentru op iunile mele, indiferent de cerere.ţ ă ă ă ţ

Î i recap t buna dispozi ie în drum spre hotel, îl auzeam fredonînd o veche can on , bastonul de bambus despica veselş ăă ţ ţ ă aerul din fa a noastr .ţ ă

Cerul se cocea într-un verde închis, ziduri trandafirii i cenu ii se reliefau departe, în trepte pe colin . Dar tot ceea ceş ş ă priveam îmi p trundea în ochi ca un ce str in, imagini ale unei lumi care nu era a mea, ba chiar advers , i disp rea bruscă ă ă ş ă f r a l sa nici o urm .ă ă ă ă

A mai b ut ceva înainte de plecare i a trebuit s a tept la bar lîng el. Barmanul din spatele tejghelei abia catadicsi să ş ă ş ă ă ne arunce o privire, adîncit în ziarul lui.

Pîn cînd: "De ce abia mîine cu aia i nu imediat?" am încercat s spun. "N-ar fi mai bine acum? De vreme ce sîntemă ş ă aici. Mîine trebuie s plec m mai departe."ă ă

Mi se opuse cu o voce care devenise îndep rtat i sub iat .ă ăş ţ ă

"Nu, ast -sear nu. Nu seara. i pe urm : nu sînt gata înc . Trebuie s ne gîndim. Vom c l tori mîine noapte. Dup -ă ă Ş ă ă ă ăă ăamiaz , cu hainele noastre noi: o experien de via frumoas . Crede-m , Ciccio: o s fie bine."ă ţă ţă ă ă ă

"Da, domnule."Ajun i sus, l-am înso it de jur-împrejurul camerei, în cîteva minute o ascult , controlînd-o prin lovituri de prob rapideş ţ ă ă

cu bastonul. Pachetul voluminos cu hainele noi z cea pe un scaun, voluminos într-o hîrtie impecabil .ă ă"Despachet m m sur m mîine. Nici o grab " zise el obosit. "Valiza e pe mas ? Destul. Du-te. Te chem pesteă ă ă ă ă0 jum tate de or ."ă ăStînd pe pat, neîndr znind s m dezbrac, am a teptat. Cînd m chem , se i culcase, în pijama, cu mîna stîngă ă ă ş ă ă ş ă

înm nu at peste partea r sfrînt a cear afului, cu scrumiera i ceasornicul i ig rile la îndemîn .ă ş ă ă ă ş ş ş ţ ă ă"Ai cump rat un ziar. Din Torino? Foarte bine. Are uneori cele mai frumoase anun uri matrimoniale din lume. ezi.ă ţ Ş

F -te comod" zise el. "Cite te rapid."ă şAm început: "Înalt func ionar bancar din Nord treizeci i nou sportiv bune rela ii dore te cuno tin înalt..."ă ţ ă ă ş ă ă ţ ş ş ţăAm citit mai departe pîn la sfîr itul celor dou jum t i de coloane, f r s m opresc de i gura mi se uscase.ă ş ă ăăţ ă ă ă ă şEl fuma, atent, l sînd uneori s -i scape un scurt acces de rîs, un morm it indescifrabil. i d dea afirmativ din cap, î iă ă ă Ş ă ş

strîmba gura, dirija cu mîna prin aer, în chip de aprobare ironic , de mil simulat . Pe albea a pernei fa a i se deta aă ă ă ţ ţ ş învine it de lumina prea crud care c dea în camer .ţ ă ă ă ă

"Decupeaz -l pe cel cu dr gu a distins 1,50 temperament artistic" zise el în sfîr it. E dintre cele bune. În valiza mea,ă ă ţ ă ş în burduf, este o map mare. Pune-l acolo. Am sute ca sta. Le colec ionez pe cele mai hazlii. Cînd e ti la p mînt: nimic maiă ă ţ ş ă grozav decît s i le citeasc cineva pe toate."ăţ ă

Am ascultat i m-am oprit o clip la picioarele patului. De dup zid p trunse bîzîitul liftului, apoi ie ir voci, în bu ite.ş ă ă ă ş ă ă ş"Du-te atunci, Ciccio. Noapte bun " zise el poc it. "Ah, nu. Uitam s fac un bine."ă ă ăÎmi ceru s -i aduc o map ce con inea plicuri i file cu antetul hotelului.ă ă ţ ş"Ai un stilou?"Î i sprijini mapa pe genunchi, o fix cu mîna înm nu at , desp turi fila i dup ce-i parcurse meticulos cu ar t torulş ă ă ş ă ă ş ă ăă

contururile, începu s scrie. Încet, o liter foarte mare dup alta, deta ate, un c mare, apoi un ă ă ă ş , ă un c, un a...Bastona ul oblic al ultimei litere pu in lipsi s nu ias din spa iul filei.ş ţ ă ă ţ"E pentru m tu -mea. i-o aminte ti pe veri oara mea m tu " f cu el întinzîndu-mi mapa. "Nu te scandaliza. Eă şă Ţ ş ş ă şă ă

foarte obi nuit cu a a ceva. Se amuz . Se preface c e mînioas , apoi se lamenteaz împreun cu Baronu. Care turbeaz . Sş ă ş ă ă ă ă ă ă ă nu uit m s-o punem la cutie, mîine. Î i dictez adresa."ă ţ

În timp ce scriam, mai avu putere s rîd înc o dat , dar foarte rece.ă ă ă ă"Acum du-te. Dormi. Dac po i." Ad ug el, ridicînd lenevos mîna înm nu at : "Eu trebuie s m demontez. A puteaă ţ ă ă ă ş ă ă ă ş

s -mi demontez i capul."ă ş"Dac ave i nevoie ă ţ de ajutor" am zis."Nu fi caraghios." Se dezl n ui dintr-o dat într-o rafal cu din ii strîn i: "Mai ales nu fi ipocrit. C ci asta e ti: ipocrit.ă ţ ă ă ţ ş ă ş

N-ai via -n tine. N-ai sînge. Un sac de cenu . Asta sînt cei dou zeci de ani ai t i. Dar mie pu in îmi pas . De tine i de to iţă şă ă ă ţ ă ş ţ cei care- i seam n . Sînte i ni te cîrpe, nu alta. Cu omenia voastr tîmp de duminic . Du-te, du-te i trage la aghioase. tiuţ ă ă ţ ş ă ă ă ş Ş c tu crezi c te po i salva astupîndu- i gura. Lipse te de-aici. i s nu crezi c po i sc pa, acum. Dac v d cumva c - i ieiă ă ţ ţ ş Ş ă ă ţ ă ă ă ă ţ t lp i a, te aranjez pentru tot restul serviciului militar. Car -te. De teptarea la opt."ă ăşţ ă ş

Am îndurat toat avalan a aceea mai mult speriat decît jignit. Mi-am dezlipit unul dup altul picioarele de peă ş ă pardoseal i m-am refugiat în camăş era mea.

Era cald, miros de aer acid st tut, am deschis fereastra. Jos, o str du înecat în întuneric. Zgomotele ora ului seă ă ţă ă ş auzeau ca un zumzet puternic, mai seci i mai stridente cele de la gara din vecin tate. Îmi sim eam picioarele amor ite, darş ă ţ ţ capul lipsit de un adev rat somn. Rezemat de pervaz am vrut s fumez o ultim igar încercînd s nu m gîndesc laă ă ăţ ă ă ă nimicnicia mea.

M-am trezit în toiul nop ii, victim deodat a nu tiu c rei spaime.ţ ă ă ş ăLumina din cealalt camer , înc aprins , m ajut s restabilesc propor iile unei u i, ale unui dulap. În vîrfulă ă ă ă ă ă ă ţ ş

picioarelor m-am aplecat ca s trag cu ochiul.ăDormea, dezarticulat în coate i genunchi. Un soi de înveli alb îi încapsula extremitatea bra ului stîng retezat. F rş ş ţ ă ă

protec ia ochelarilor, fa a îi ap rea ca o masca a masacrului.ţ ţ ăSticlu a de whisky era pe noptier , lîng un flacon. Somnifer, cu siguran . Am tu it, am trîntit un scaun. Nu se mi c .ţ ă ă ţă ş ş ăÎncercînd s nu-i mai am în fa a ochilor chipul, am p it în camer . Am v zut numeroase cravate aliniate pe foi deă ţ ăş ă ă ţă

hîrtie într-o cutie din valiz . La fund, sub c m i, un triunghi dur. Revolverul în toc. Apoi dou sticle.ă ă ăş ăÎn spate îi sim eam, desc rnat , respira ia.ţ ă ă ţÎn baie, obiectele erau toate aliniate meticulos pe marginea chiuvetei, periu a i pasta de din i, un burete, ap deţ ş ţ ă

colonie, un s pun înc ambalat, dou perii.ă ă ăAm mirosit apa de colonie, am luat o igar din pachetul abandonat pe mas .ţ ă ăM sim eam meschin i stupid, dar i cuprins de bucuria ira ional dement a dispre ului i r zbun rii. N-am avut curajă ţ ş ş ţ ă ă ţ ş ă ă

totu i s desfac pachetul cu hainele noi. Lîng valiz i-am v zut actele, am citit datele: treizeci i nou de ani. i numele:ş ă ă ă ă ş ă Ş Fausto G.

Am r mas o clip nemi cat, ezitînd între ideea de a-mi impune s -i contemplu înc o dat b rb te te chipul i iluzia deă ă ş ă ă ă ă ă ş ş a-i terge instantaneu i pentru totdeauna orice amintire.ş ş

Am renun at. În mod la .ţ şÎntors în camera mea m-am a ezat pe marginea patului, cu igara insipid i dulce în podul palmei.ş ţ ăşO lumin metalic prindea s deseneze slab contururile jaluzelelor. Dublul fluierat al unui tren s-a mistuit f r ecou înă ă ă ă ă

t cere.ăN-am s rezist pîn la sfîr it, m-am gîndit, dar dintr-un col foarte îndep rtat al con tiin ei mele r mase în stare deă ă ş ţ ă ş ţ ă

veghe.

M-am întins din nou cu ochii închi i pe perna cald înc .ş ă ă

IV

Cu vîrful bastonului atinse man etele pantalonilor, întîi pe una, apoi pe cealalt , parcurgînd lent totul de jur împrejurş ă pîn la bombeul pantofului.ă

"Cad bine? Nu sînt scur i?"ţ"Perfec i" am r spuns.ţ ăSe roti în juru-i, în valul de soare dinspre fereastr inul era de un alb excesiv.ăCu cravata închis la culoare, cu ochelarii, cu mîna rigid pe stomac, mi s-a p rut ireal, o imagine fotografic înă ă ă ă

negativ schi at în afara lucrurilor lumii acesteia ca s le ironizeze, s le fac banale îndep rtate.ţ ă ă ă ă ăÎ i mai scutur umerii, pip i tivurile mânecilor de sub care ie eau man etele c m ii albastre.ş ă ă ş ş ă ăş"Sigur nu par un vînz tor de înghe at ? Un infirmier?" în epeni el în pozi ia de drep i, mul umit.ă ţ ă ţ ţ ţ ţ"V st foarte bine. Absolut."ă ăSe strîmb .ă"Da. Dar un costum de in trebuie s fie pu in ifonat. Asta-i regula."ă ţ şSe duse la pat, se a ez cu grij pe el, agitîndu- i energic oldurile, destinzîndu- i i retr gîndu- i genunchii într-oş ă ă ş ş ş ş ă ş

pedalare rapid .ă" i acum?" f cu ridicîndu-se în picŞ ă ioare."Foarte bine.""Altceva nu tii s spui" protest el neîncrez tor.ş ă ă ă"Dar v st bine. Cum ar trebui s m exprim?"ă ă ă ă"Hai s mergem" se hot rî el. "O s fii i tu mul umit: f r uniforma aia anost de toate zilele. Hai, hai. S fugim de-ă ă ă ş ţ ă ă ă ă

aici.""Da, domnule."Era doar aparent calm i vesel, contrac iile nea teptate ale buzelor, amabilitatea voit a glasului tr dau nelini tea.ş ţ ş ă ă ş"Un pahar. O cafea. i sîntem gata de orice" rîse el în timp ce a teptam liftul.Ş şUn sfert de ceas mai tîrziu urcam pe o strad îngust paralel cu portul, printre baruri mici cu aspect igrasios iă ă ă ş

întunecos, spelunci i bodegi, mici restaurante ce r spîndeau izuri de ulei ars. Pe caldarîm, resturi de frunze îng lbenite iş ă ă ş hîrtii r mase de la pia a de diminea , iar sus o fî ie de cer ce se întindea oblic printre profilurile acoperi urilor. Cîte ună ţ ţă ş ş aparat de radio expedia voci i muzici prin golurile înnegrite ale ferestrelor. O b trîn cu un ciorchine de aparate fotograficeş ă ă d du s se desprind de sub un portal, ne examina cu pruden i în cele din urm prefer s r mîn la ad post, ghemuit iă ă ă ţăş ă ă ă ă ă ă ăş r sucit ca o r d cin .ă ă ă ă ă

"Nimic?""Înc nu. Doar dou . Oribile" am r spuns.ă ă ă"E poate o or proast . Lumea m nînc . N-om fi venit prea devreme?" se îndoi el.ă ă ă ăNu mi s-a p rut o adev rat întrebare, am r mas t cut.ă ă ă ă ăSe opri brusc."Ascult . Nu-mi place-a a. Ce rost are" articula el. G se te-mi o cafenea. Te a tept. Dai tu o rait . Apoi te-ntorci s mă ş ă ş ş ă ă ă

iei. Corect?""Poate e cel mai bine."L-am l sat la tejgheaua unui bar. Era transpirat, parc stors de putere în spatele ig rii.ă ă ţ ă"Nici o discu ie despre bani. i spune adev rul" m îndemn el cu glasul stins.ţ Ş ă ă ăAm parcurs toat strada, din ce în ce mai repede din pricina irit rii pe care-o sim eam în corp. Dinspre ulicioareleă ă ţ

abrupte care se precipitau posomorite în dreapta mea c tre port se iveau dungile unei m ri decolorate i aflate la mareă ă ş dep rtare.ă

Dintre atîtea altele, am ales o cafenea care împro ca valuri puternice de muzic , trei, patru fete m cînt rir din ochi deş ă ă ă ă îndat ce-am p it în untru. Nici una nu mi s-a p rut potrivit . Am a teptat s ia una din ele ini iativa.ă ăş ă ă ă ş ă ţ

Pe nea teptate iritarea mi-a disp rut, m-am sim it concentrat i decis. Era limpede voin a de a nu da gre .ş ă ţ ş ţ ş"Repet: a coborît anume. O cheam Mirka. Nume obiă şnuite. S-a dus s-o caute o prieten de-a ei i ea a venit jos ca s oă ş ă

v d. Acum a teapt . O u pe strada asta, nu tiu dac sînt dou zeci de metri."ă ş ă şă ş ă ă"Cea de ieri? Sigur?""Da, v spun c da" am min it eu.ă ă ţ"Bine, bine. S mergem" suspin el foarte obosit.ă ăNu mai scoase nici o vorb pîn cînd am început s urc m cele dou etaje ale unei sc ri prea înguste. Voci înă ă ă ă ă ă ăbu ite seş

rostogoleau dincolo de ziduri."A trebuit s -i promit atîta" i-am pronun at cifra.ă ş ţM-a oprit cu un gest iritat."Aici. E singura u " şă m-am oprit eu."Un moment" se agit el cuprins de nelini te i scoase la iveal din buzunar o m nu tricotat alb pe care i-o puseă ş ş ă ă şă ă ă ş

repede în mîna stîng , netezind cu nervozitate fiecare deget.ă"Sînt în ordine? Zi.""Sigur. Sigur c da."ă"Nu-i adev rat. Prea cald" se împotrivi el epuizat. "Blestemat batist : de ce nu vrea s ias ? Sun . Ce-a tep i? Sun ."ă ă ă ă ă ă ş ţ ă

Î i d dea osteneal s - i tearg sudoarea.ş ă ă ă ş ş ăFemeia deschise, privindu-ne cu ochi critici. Mirosul ei ne-a inundat ap s tor.ă ă"Tu r mîi aici!" zise ea indicîndu-mi buc t ria. Apoi, ridicînd glasul: "Barbara, unde e ti, Barbara?, vino s -i ii de urîtă ăă ş ă ţ

domnului stuia frumu el." Ne-am a ezat la o mas , în fa a aragazului bine lustruit. Raze de soare că ş ş ă ţ ădeau pe obiectele de metal din buc t rie. Am auzit un zgomot surd de dincolo: cu siguran el, se lovise de vreo mobil .ăă ţă ă

Din balcon spiona un ochi, apoi boti orul unei feti e cu torsul gol.ş ţVeni în fa , b nuitoare, cu mînu ele grijuliu strînse la spate.ţă ă ţ"Nu mi-ai adus înghe ata" zise ea.ţ"Nu tiam c te g sesc aici" am rîs. " i-o aduc alt dat . Mîine."ş ă ă Ţ ă ă"To i zic a a, da' dac nu-mi cump r mama înghe aţ ş ă ă ă ţ ta, nu mai m nînc niciodat " protest ea îmbufnat .ă ă ă ăÎ i leg n cu gravitate picioarele, apoi se hot rî s treaş ă ă ă ă c la confiden e i veni pîn la mas , sprijinindu- i de ea doară ţ ş ă ă ş

b rbia i vîrful degetelor. Mirosea a talc borat.ă ş"În septembrie o s v d opîrlele. tii?"ă ă ş Ş"Z u?"ă"Z u. Nu spun minciuni." Continu : "În septembrie pleă ă c m, la mare, dar o mare departe nu asta de-aici, care e mură -

dar . Mergem într-un loc cu zidurile pline de opîrle."ă ş"Bravo. i ce faci cu opîrlele?"Ş ş"Nimic" rîse ea: "Nu se las prinse."ă"Uneori da. Prinzi una, o legi cu o sforicic i-o duci la plimbare."ăş"E ti un prost" se înfurie ea. " opîrlele nu se las legaş Ş ă te. Nu sînt cîini.""Da. Adev rat."ă"S nu-i spui lu' mama c te-am f cut prost. Sigur nu-i spui?"ă ă ă"Nu.""Juri pe inim ?"ă"Jur."Ca semn de prietenie spontan i recompens , începu s - i roteasc ochii i s - i legene capul.ăş ă ă ş ă ş ă ş"Dac -mi dai cincizeci de lire te las să ă-mi vezi coaja" reîncepu ea ridicînd un genunchi pansat cu leucoplast."Nu trebuie s -l sco i pîn nu se vindec " am decreă ţ ă ă tat eu."Azi în curte l-am scos de dou ori. Pe zece lire. Dar a doua oar un copil s-a uitat i a fugit f r s -mi dea banii. Nuă ă ş ă ă ă

m ămai joc cu el."Am aprins o igar i numaidecît, agitîndu-se, alerg prin buc t rie pîn cînd g si o scrumier minuscul .ţ ăş ă ăă ă ă ă ă"Mama m ceart r u dac vede dezordine" explic ea rezemîndu-se iar cu b rbia de mas " i tii ce zice? C to iă ă ă ă ă ă ă Ş ş ă ţ

b rba ii sînt ni te tic lo i."ă ţ ş ă ş"Ah. În eleg."ţ"Mereu zice a a. To i ni te tic lo i. i mai zice: tu e ti Barbara, dar cînd ai s fii mare n-o s ai barb . Ce mai rîdem."ş ţ ş ă ş Ş ş ă ă ă"Barbara e un nume frumos.""Mie-mi place mai mult Maria. tii? Dup ce-o s mor o s m fac Maica Domnului. Dar Maica Domnului adeŞ ă ă ă ă v rat ,ă ă

nu o statuie."Începu s se scarpine delicat pe burt cu vîrful unui deget.ă ă"M-a în epat un întar ast -noapte. Aici. Vezi?" f cu ea aplecîndu-se.ţ ţ ă ă"Nu.""Dar m-a-n epat. Cînd m -n eap în arii, mama îmi d cu crem . E rece, î i d fiori."ţ ă ţ ăţ ţ ă ă ţ ă"S nu te scarpini."ă"Ba m scarpin" îmi scoase ea limba.ă"Dac faci a a nu mai ajungi Maica Domnului" am spus.ă ş"Ba da, o s-ajung" se împotrivi ea izbind dintr-un picior "dup ce o s mor. Tu cînd mori?"ă ă"Nu tiu" am rîs eu.ş"Nu ai barb . Nu e ti destul de b trîn ca s mori" cuă ş ă ă get ea.ăAm întins mîna ca s o mîngîi, dar ea s ri iute în dreapă ă ta."O s fac multe minuni" strig . "Stai s-ajung eu Maica Domnului, s vezi ce minuni o s fac."ă ă ă ă"Bravo.""O sut de milioane de minuni. O s fiu acoperit cu aur i-o s am o sut de sfin i în jurul meu" continua ea reîncepîndă ă ă ş ă ă ţ

s - i dea ochii peste cap i s i-i roteasc .ă ş ş ăş ă"Sigur" am zis."Pe to i b rba ii tic lo i o s -i trimit în iad" conchise ea mul umit .ţ ă ţ ă ş ă ţ ă" i pe mine?"Ş"Nu tiu" r spunse ea încre indu- i nasul. "Deocamş ă ţ ş dat nu mi-ai adus înghe ata."ă ţM-am ridicat în picioare i numaidecît ea se retrase pîn la u a balconului.ş ă ş"Pleci?""Nu înc ."ăF cu doi pa i ca s prind vreun zgomot de dincolo.ă ş ă ă"U a e-nchis cu cheia u a e-nchis cu cheia" l l i feti a rîzînd.ş ă ş ă ăă ţ"Da.""Mama închide totdeauna cu cheia dac e un domn. Tu ai venit cu un domn?"ă"Da.""Atunci trebuie s a tep i s ias mama. Dac vrei, strig. Vine imediat dac strig."ă ş ţ ă ă ă ă"Nu", m-am a ezat eu la loc "s st m aici cumin i."ş ă ă ţ

Reveni lîng mas , într-o dîr de soare care-i lumin t ieturile codi elor aproape blonde.ă ă ă ă ă ţ"La gr dini te duci? mi-a trecut prin minte.ă ţă"M duc, dar m îmboln vesc. De fiecare dat m -mboln vesc cu febr " r spunse ea contrariat . Mama nu vrea s mă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

mai trimit . Zice c anul sta o s stau cu buniă ă ă ă ca. i mie bunica aia nu-mi place. tii?"Ş Ş"Vai de mine" am zis eu."Da. Chiar a a. E b trîn , se roag se roag i nu în eş ă ă ă ăş ţ lege. Nu mi-a f cut niciodat nici un cadou. i plînge meă ă Ş reu.

Mama în schimb îmi cump r multe p pu i. tii cîte? Ghici."ă ă ă ş Ş"Nu tiu. S zicem: zece" am încercat eu.ş ă"Cincisprezece" ip ea rîzînd. "Nimeni nu ghice te niciodat , nimeni. Cincisprezece. Chiar una foarte mare, mai mareţ ă ş ă

decît mine. E o brunet , neagr toat , dar asta nu-mi place i h-o num r. Cu aia neagr nu dorm nicioă ă ă ş ă ă dat ."ăAm auzit zgomote de ap , ecoul cîtorva cuvinte, feă meia ap ru suspinînd.ă"Du-te pe balcon, Barbara" zise ea."Ba nu, ba nu" se opuse feti a.ţ"Vrei i tu o cafea?" propuse femeia f r s m priveasş ă ă ă ă c i se i apuc s umble la aragaz. "Ce zici, e un pic cam preaăş ş ă ă

nervos prietenul la al t u. Cu tine st de vorb ?"ă ă ă ă"E doar ciudat" am r spuns eu.ă"Ciudat, evident, un biet suflet i el" f cu ea închizînd cafetiera. Avea mîini mari i unghii palide nedate cu oj : "Darş ă ş ă

un domn. Cum necum, dar domn. i foarte avut: adic bogat. Barbara, du-te pe balcon."Ş ă"Nu", r spunse feti a cu un aer ursuz "stau aici, stau aici. Da, da."ă ţ"Du-te sau îl chem pe bau-bau" bomb ni femeia.ăAvea spatele puternic, bra ele îi ie eau rumene i pline din capot. Feti a se retr sese încet, încet pîn la pragulţ ş ş ţ ă ă

balconului."Nu mai cred în bau-bau. i nici în Vr jitoare. Nu mai cred, nu i nu" ip ea i r mase apoi cu gura c scat .Ş ă ş ţ ă ş ă ă ă" i tu nu stai un pic cu mine, domni orule?" zîmbi femeia întorcîndu-se? cu privirea ei neagr mereu scorŞ ş ă monitoare.

"Zece minute, ce zici? Sau i-e ru ine de prieţ ş tenul t u."ă"Azi nu" m-am fîstîcit eu."Cum vrei. Dar gre e ti, e ti cam meschin. Dar nu-i felul meu s insist" rîse ea ca într-o doar . "Poftim cafeaş ş ş ă ă ua. Cu

scula asta iese doar o ce cu i jum tate. i-ajunge jum tate?"ş ţăş ă Ţ ă"Mi-ajunge, mul umesc."ţ"Lui i-o duc dincolo. Bine, dac nu stai, atunci pleca i repede. i tu, Barbara, vai i-amar dac te mi ti i strigi ca-ă ţ Ş ş ă ş ş

nainte, ast -sear gata cu televizorul."ă ăSe întoarse din u coborînd glasul: "Da' nu e invalid de r zboi, nu? Prea tîn r. Ce-i atunci? Ei, ce s -i faci, lumea astaşă ă ă ă

nenorocit . De ce nu se-nsoar ? îmi închipui c are o pensie frumoas ."ă ă ă ăÎnainte de a m ridica, am schi at un salut cu mîna, dar feti a trînti geamul i din balcon m privi f r s r să ţ ţ ş ă ă ă ă ă pund ,ă

bosumflat .ăAm umblat mult timp, el f r s -i pese de c ldur , cu fruntea sus, cu bastonul de bambus nu întins în fa , ci laă ă ă ă ă ţă

subsuoar .ăNu-mi venea s vorbesc, din cînd în cînd m amuzau reac iile oamenilor dispu i s ne fac loc pe trotuar, s se lipească ă ţ ş ă ă ă ă

de ziduri. Am dat ocol unei pie e dreptunghiuţ lare foarte întinse, cu mici spa ii verzi în mijloc, m simţ ă eam transportat, pînţ ă i zgomotele traficului î i luau zboş ş rul f r s m apese.ă ă ă ă

Mi-am adus aminte ca prin cea de revolverul din vaţă lizii: numai s nu se împu te tocmai într-una din zilele astea,ă ş dracu tie ce-i umbl prin cap.ş ă

"De ce nu v c s tori i?" l-am întrebat dup ce ne-am a ezat cu dou înghe ate în fa .ă ă ă ţ ă ş ă ţ ţă"Ce?" se sup r el rece, dar imediat calm i vigilent, "Ce te-a apucat? Ai c zut în cap?"ă ă ş ă"Ziceam i eu a a: ar fi logic."ş ş"Logic" zîmbi el dispre uitor i ar tîndu- i din ii "tîmpenii. S m c s toresc. Parc e ti veri oara mea."ţ ş ă ş ţ ă ă ă ă ă ş ş"Nu-n eleg de ce."ţ"Dragostea nu-i un terci. Însoar -te i-o s - i fie bine. Mai bine s te însori decît s te omori" continua el în derîdere.ă ş ă ţ ă ă

"E ti leit var -mea: se hr ne te cu proverbe. Dar ea are aptezeci de ani. ie nu i-e ru ine?"ş ă ă ş ş Ţ ţ şÎ i introdusese cupa cu înghe at între degetele abia curbate ale mîinii stingi, acum f r m nu a alb cro etat . Sfîr i deş ţ ă ă ă ă ş ă ş ă ş

amestecat cu linguri a.ţ"Tocmai mie trebuia s -mi pice pe cap un b iat conforă ă mist i r suflat ca tine."ş ă"Nu sînt r suflat. Gîndesc. Sau cel pu in asta cred. Tot ce..." am vrut s -i r spund.ă ţ ă ă"Gînde ti ergo îmi faci grea . Ar fi mai bine dac i-ar lipsi o doag " rîse el sec. "A fi preferat un analfabet de rîndş ţă ăţ ă ş

sau m car un tip extravagant. Da' nu: m-am potcoă vit cu un de tept care nici n-apuc s deschid gura i d drumul la o sutş ă ă ă ş ă ă de gugumanii."

Am preferat s tac i s -nghit. La o mas nu prea deă ş ă ă p rtat doi b ie i î i ridicar capetele peste paiele din sucurile lor iă ă ă ţ ş ă ş devenir aten i.ă ţ

" i totu i lumea e plin de fete cumsecade" am reluŞ ş ă at eu."Da? Ia- i-le tu i spal -te pe cap cu ele" mi-o retez el f r s scad glasul.ţ ş ă ă ă ă ă ă"Nu e nevoie s da i anun uri prin ziare ca s-o g si i pe cea potrivit " n-am vrut eu s m las.ă ţ ţ ă ţ ă ă ă

igara i se rotea nervoas i stins între ar t tor i policar.Ţ ăş ă ăă ş"Vorbe ti a a pentru c m-ai v zut îndobitocit" zise el apoi c utîndu- i cuvintele. "Gînde te cum vrei. E ti perfectş ş ă ă ă ş ş ş

liber. Dac ii, am s - i spun c tipele alea mi-au f cut mereu impresia asta. Era mai bine la bordeluri. Dar tu habar nu ai. Ceăţ ă ţ ă ă mai ar , i asta a noastr . E de tot rîsul. i cînd nimic nu func ioneaz , ce le d prin cap? S închiţ ă ş ă Ş ţ ă ă ă d stabilimentele. Singuraă institu ie rentabil ."ţ ă

Cei doi b ie i de la masa cealalt se sprijiniser piezi ca s ne priveasc . Rîser .ă ţ ă ă ş ă ă ă

" tii oare de ce înc nu m-am omorît?" întreb el.Ş ă ă"Nu, domaule.""Fiindc dac-a cr pa n-a mai sup ra pe nimeni" ip el în acut. Dar imediat: "A fost o porc rie înghe ata asta. Cîndă ş ă ş ă ţ ă ă ţ

pleci din Torino, s-a zis cu dulciurile. Nici m car un choux â la creme ca lumea. Scrie asta în jurnalul t u."ă ă"Dumneavoastr n-o s muri i niciodat , domnuă ă ţ ă le" am spus eu."Cum?"" tiu c pare stupid. Dar a a gîndesc eu. Nu tiu s m exprim mai clar. Mi se pare c dumneavoastr n-ave i s muri iŞ ă ş ş ă ă ă ă ţ ă ţ

niciodat " m-am fîstîcit.ă"Stra nic compliment. Frumoas urare" rîse el deconş ă certat. "Nu cumva por i ghinion, Cicţ cio?""Am v zut revolverul" am zis eu în oapt .ă ş ăTres ri.ă"Da, domnule. Ast -noapte. Dumneavoastr dormea i. M-am uitat prin valiza dumneavoastr i am v zut revolă ă ţ ăş ă verul."D du din cap, întinzîndu- i fa a.ă ş ţ"La nenorocit" murmur el.ş ă"Regret c mi-am b gat nasul, dar am f cut bine" nu m-am resemnat eu.ă ă ă"Porc tr d tor. Canalie" continu el st pînindu- i anxieă ă ă ă ş tatea. Mîna dreapt apucase tivul de la fa a de mas i-lă ţ ăş

fr mînta ghemotocindu-l.ă"Pute i s -mi spune i tot ce vre i" m-am ap rat eu c utînd s -mi înving tremurul din glas. "Dar nu regret c am f cut-o.ţ ă ţ ţ ă ă ă ă ă

Totu i oarecum sînt i eu responsabil."ş ş"Tu nu ai nici o r spundere. Nici un drept. Nimic" zbier el glacial. Las' c mi te aranjez eu. Î i frec eu ridiă ă ă ţ chea.""Ve i face cum ve i socoti mai bine" am mai f cut un efort. "Nu sînt îns ordonan a dumneavoastr . i nici paţ ţ ă ă ţ ă Ş -

ratr snetul dumneavoastr . Nu pot s rabd chiar orice."ă ă ăSe destinse într-un zîmbet sub ire.ţ"Ba o s rabzi" zise el scandînd silabele "s vezi tu cum o s mai rabzi. Am s m gîndesc eu cum s te ard. Po i să ă ă ă ă ă ţ ă

scapi într-un singur fel. tii cum? S-o tergi. S pedaŞ ş ă lezi.""Nu-mi st în fire."ă"Ba- i st . Idiotule. Hai: car -te. terge-o. Pedaleaz . Doţ ă ă Ş ă vede te c ai curaj. Jur c n-o s -ncep s urlu. N-o s-alergş ă ă ă ă

dup tine. Domni oar ."ă ş ăAgit bastonul, cei doi b ie i ne fixau acuma cu aten ie, ezitînd între un zîmbet amuzat i o min comp timitoare.ă ă ţ ţ ş ă ă

Bastonul c zu pe mas .ă ă"Valea. Ce mai a tep i. Mi c -te. Te crezi indispensabil? E ti mai inutil ca o buturug . Du-te."ş ţ ş ă ş ă"N-o s fac o asemenea porcă ărie.""Nu e porc rie. Ar fi o dovad de curaj. Ceva de care n-ai auzit niciodat . Doar da-domnule e de tine. i s scoă ă ă Ş ă toce tiş

pe ascuns, ca servitoarele hoa e. Ei: te cari sau nu?"ţ"Nu."" tiu ce gînde ti: c o s te cari atunci cînd o s - i vin ie bine. Asta gînde ti tu."Ş ş ă ă ă ţ ăţ ş"Cum dori i, domnule."ţ"Vai de tine de imbecil am rît. Îmi dai de gîndit cînd m uit la tine. Fii atent atunci. S-ar putea întîmpla s-o terg euă ă ş

primul. Ca s te oblig s alergi dup mine cu limba scoas ."ă ă ă ăN-am mai zis nimic, sfî iat între teama de a fi împins lucrurile prea departe i satisfac ia incomod c reu isem în celeş ş ţ ă ă ş

din urm s nu tac. El continua s - i agite bastonul, cu respira ia obosit .ă ă ă ş ţ ăCei doi b ie i se ridicaser . Înainte de-a se îndep rta, mai z bovir atîta cît s arunce o privire lung . Am r spuns cu ună ţ ă ă ă ă ă ă ă

gest insolent din mîn , spre a-i convinge s - i vad de drum. I-am auzit rîzînd, departe.ă ă ş ă"Va trebui s ne întoarcem la hotel. Pentru valize" m-am hot rît eu pu in dup aceea.ă ă ţ ăSe ridic pe loc, am reparcurs strada cu pa i iu i, incaă ş ţ pabili s mai scoatem vreo vorb .ă ăEram foarte obosit, cu capul încins i greu, dar am izbuş tit s nu încetinesc ritmul. Bra ul lui vîrît sub al meu se str duiaă ţ ă

s m tîrasc iar i în starea normal dezn d jă ă ă ăş ă ă ăduit de mil , dar am reu it s -mi abat gîndurile, s rezist, ru inîndu-m totu iă ă ş ă ă ş ă ş de motivele confuze ale unei rezisten e atît de absurde.ţ

La o intersec ie foarte aglomerat ne-am împiedicat unul de altul, dar nu mi-a aruncat nici o sudalm i nici o dojana.ţ ă ăş N-am îndr znit s -mi cer scuză ă e.

Ora ul era plin de zgomote, care se amplificau într-un tunet lung obositor, aerul de dup -amiaz tîrzie se scurgea totş ă ă mai dens mai fierbinte în ciuda acceler rii electrice a serii iminente care vibra în pa ii, în gesturile fiec ruia, într-o zon cuă ş ă ă arcade m-am pomenit c privesc cu avidiă tate cîteva mari afi e colorate ale unui film, o form ce oaş ă ţ s de femeie cu ochiiă m ri i i cu diadem pe fundalul de lumin g lbuie unduitoare al unei pagode.ă ţ ş ă ă ă

El fluiera, cu buzele strînse, cu b rbia proiectat înaină ă te, apoi încet i fu scuturat de un rîs t cut, pe care i-l în bu i.ăş ă ş ă şPeste zidurile i densitatea surd ale ora ului î i f cu loc uierul unei sirene în port.ş ă ş ş ă şLa barul hotelului se ca r pe un taburet înalt i începu s bat furios cu stînga în tejghea, mut de indignare cîndţăă ş ă ă

constat absen a barmanilor. Printr-un geam îndep rtat c dea ultimul soare, i se reflect sc p rînd în ochelari pîn la frunte,ă ţ ă ă ă ă ă ă pîn la p r.ă ă

"Evacuarea" îmi zise de îndat ce reu i s se aplece asupra paharului de whisky. "Eu r mîn aici. Pîn la ora trenului.ă ş ă ă ă Tu du-te unde vrei."

Îmi tremura mîna. B u prima sorbitur cu o l comie prost mascat . Cutele costumului de in se în irau de-a lungulă ă ă ă ş spin rii.ă

M-am afundat într-un fotoliu din sala de al turi, str in acum de orice imagine.ă ă

V

... poate numai modestia mea a fost de vin . Stupid i inutil încercare de a ne am gi singuri: trebuie deci s dauă ăş ă ă ă neap rat vina pe modestia, adic pe mediocritatea mea... Altminteri l-a fi în eles, pîn i cuvintele lui cele mai absurde ostileă ă ş ţ ăş crude ar fi reu it s zdruncine ceva în mine, adev rata în elegere sau adev rata revolt . Nu miş ă ă ţ ă ă la, fiindc mila singur vine iă ă ş se duce i nu e de folos, ci un mod diferit de a concepe lumea, via a, de a vedea i a percepe via a în sensurile ei cele maiş ţ ş ţ tainice, i de a rîde de via a asta, de a rîde în ea cu ea de binele i de r ul ei, a a cum tie el s fac fie i cu atîta cruzime...ş ţ ş ă ş ş ă ă ş Poate sînt doar un biet ins mizerabil care-i d înainte cu micul capiă tal prezum ios al ra iunii sale i nu se bucur nici m carţ ţ ş ă ă de elanurile, frumoase ori perfide, ale tinere ii...ţ

A a gîndeam, trenul se n pustea în noapte, el a ipit în col ul s u, cu capul înclinat i vibrînd de scutur turile banchetei,ş ă ţ ţ ă ş ă cu mîna dreapt în poal . B use prea mult, pîă ă ă n la ora plec rii, i luase ni te pastile de îndat ce se ură ă ş ş ă case în tren.

Fluier turi violente în partea din fa a garniturii sfî- iau lini tea neagr a nop ii.ă ţă ş ş ă ţL-am privit cu nesfîr it îndoial , admirîndu-l din cap pîn -n picioare pentru cicatricele i ciupiturile de pe fa , nodulş ă ă ă ş ţă

impecabil de la cravat , încheietura fin a mîinii drepte, robuste ea agil a genunchilor picior peste picior. Pîn i mi careaă ă ţ ă ăş ş trenului îi sporea intensitatea gra iei le-g nîndu-i-o cu o lîncezeal auster i am descoperit cum anume aceast gra ie îiţ ă ă ăş ă ţ alc tuia un acoper mînt perfect pentru furia dezn d jduit care z cea în el.ă ă ă ă ă ă

L-am invidiat, confuz, pentru ceea ce izbutise s fac din el însu i.ă ă şApoi, unele vorbe r ut cioase, unele atitudini ale lui dispre uitoare mi-au revenit dintr-o dat în memorie i le-amă ă ţ ă ş

în eles în cele din urm a a cum erau, poveri atît de comice, atît de tainic pline de rezonan e diverse, de tot hazul, cu buzeleţ ă ş ţ strînse, doar pentru a-i st vili tresă ărirea rîsetului presant din piept.

Cine tie cum îi e via a de toate zilele, în casa aceea, cu veri oara motanul coridorul whisky-ul din dulap, m-am maiş ţ ş gîndit eu. Dar nici o supozi ie nu mi s-a p rut cu adev rat posibil . N-am izbutit s mi-l imaginez, s -l v d, pe vreuna dinţ ă ă ă ă ă ă str zile sau pie ele sau galeriile torineze. Poate i pentru el c l toria aceea însemna evadarea moă ţ ş ăă mentan dintr-un limbă infernal de obi nuin e blocate una într-alta.ş ţ

Mi s-a p rut minunat de frumos s nu tiu.ă ă şAm ie it pe culoar, geamul întunecos m-a r sfrînt sub forma unei siluete cu contururi incerte. Rezemîndu-m de geamş ă ă

m-am str duit s str pung noaptea cu privirea, un gol negru care dintr-o dat s-a despicat pentru cîte-va frac iuni de secundă ă ă ă ţ ă în ziduri întunecate stîlpi t bli e solitare sec ionate de lumini vii, pentru ca imediat apoi s închid la loc.ă ţ ţ ă ă

În reflexul geamului, cu fruntea lipit de el, mi-am vă ăzul pleoapa, str lucitor întunecoas , granula ia pielii dilaă ă ţ tate, umiditatea ochiului reap rînd prompt dup fiecare clipit de gene.ă ă

i mi l-am rememorat în patul de la hotel, f r ochelari, cu pata violacee uscat haotic a fe ei pe pern .Ş ă ă ă ă ţ ăMîncasem, m l sasem convins s nu m îmbrac iar în uniform , costumul nou continua s m consoleze, i acumă ă ă ă ă ă ă ş

surpriza rîsetului tainic dinainte m f cea s m simt bine.ă ă ă ăM-am gîndit s -i spun ceva pl cut, mai tîrziu sau a doua zi la Roma. Poate c o amabilitate deosebit ne-ar fi fost deă ă ă ă

ajutor fie lui, fie mie însumi. Nu mi-au venit în minte nici un gest sau fraz anume, dar acea hot rîre neă ă precizat a fost deă ajuns ca s m bucure.ă ă

Amabilitatea, da, sau i ceva spiritual, iat ce trebuia s am în vedere în beneficiul c l toriei noastre.ş ă ă ăăIn tren erau pu ini c l tori, cel mult doi, trei în fiecare compartiment, i aproape to i a ipi i. O singur femeie, în fund,ţ ă ă ş ţ ţ ţ ă

b trîn i cu o carte deschis . Mirosul de praf învechit, minere i alte obiecte metalice recent lustruite nu era nepl cut. Maiă ăş ă ş ă aveam înc dou opriri pîn la Roma, urma s coborîm din tren dis-de-diminea .ă ă ă ă ţă

Am evitat s m uit la ceas, mul umit c m sim eam suspendat i ocrotit în cochilia acelei c l torii, în ideea ora ului laă ă ţ ă ă ţ ş ă ă ş care urma s ajungem, în acea t cere care te elibera de orice obliga ie. Mi-am f g duit din nou s scriu cel pu in două ă ţ ă ă ă ţ ă ilustrate acas , de la Roma.ă

Revenind, l-am privit iar, nemi cat în col ul lui, cu mîna dreapt strîns peste m nu a stîng , cu b rbia ce r spunş ţ ă ă ă ş ă ă ă dea cu obedien leg n rii trenului. Totul mi s-a p rut la locul potrivit, expresie a unei ordini superioare.ţă ă ă ă

Se trezi la o hurduc tur mai brusc , mîna pornind imediat în c utarea ig rilor.ă ă ă ă ţ ă"Ehei, Ciccio. Mai tr ie ti?" c sc el.ă ş ă ă"N-a i dormit mult."ţ"M-am în elat: vitamine, nu somnifer, accidente. Se vede c am b ut prea mult."ş ă ă" i înc cum" am rîs.Ş ăRîse i el, înghi ind în sec ca s - i elimine din gur am r ciunea somnului.ş ţ ă ş ă ă ă" i tu... Ai dormit?"Ş"Nu. Dar m simt bine. Am i mîncat. E lume pu in , sîntem lini ti i."ă ş ţ ă ş ţ"Ba chiar prea lini ti i" consim i el.ş ţ ţ"Ne oprim mult la Roma? S-au i dus aproape dou zile" am întrebat.ş ăSuspin : "Hm. Am un v r preot. Îmi scrie mereu. Ar trebui s -i dau ve ti despre mine. Am ă ă ă ş trecut de Pisa?""Înc nu."ăSe mai strîmb o dat ca s - i cure e limba i cerul gurii.ă ă ă ş ţ ş"O caramea. Asta mi-a dori. În lipsa ei" f cu el extr gînd sticlu a din buzunar. Apoi, dar amabil: "Ia întîi tu o-ş ă ă ţ

nghi itur ."ţ ă"Mul umesc."ţLinii drepte de lumin intersectîndu-se întrerupeau densitatea întunericului, pesemne se apropia Pisa, un tren seă

încruci a cu al nostru proiectîndu-mi din sens opus vîrtejuri aprinse de culori.ş"Aveam cîndva o fat cu sînii enormi. Adev ra i dovleci." Bomb ni sup rat parc : "Cînd dormea, se întorcea în somnă ă ţ ă ă ă

i-mi aplica regulat cîte o scatoalc de m f cea knock-out cu un marafet de-al ei. Î i dai seama ce via ?"ş ă ă ă ţ ţăAm început s rîdem. Mai b u ni el, îmi întinse sticlu a, cînd i-am înapoiat-o n-a mai vîrît-o în buzunar.ă ă ţ ţ"Dar un colonel al meu? Sînt vorbele lui, jur: în r zboi, Africa sau Rusia nu-mi amintesc, tîn r locotenent plin deă ă

datorii la poker, se oferea întotdeauna voluntar pentru misiunile cele mai nebune ti. La orice misiune se d dea cîte unş ă

premiu. Bani: bani pe in, în mîn , dac se întorcea viu. Murea de fric , dar i mai greu i-ar fi fost f r poker. i uite-a a aş ă ă ă ş ă ă Ş ş mai ciugulit înc dou medalii de argint i o înaintare în grad."ă ă ş

Trenul î i reducea viteza apropiindu-se de Pisa. Noapş tea se sparse în solzi de lumin care în cele din urm prină ă ser să ă alerge de-o parte i de alta din ce în ce mai comş pac i i mai ordona i. În negura unei v i o mas ampl de fum ro cat de la oţ ş ţ ă ă ă ş topitorie sau o fabric de ciment d dea la iveal coaste severe de dealuri.ă ă ă

"Da. Via a, a a ar trebui s ne fie" ofta el l sîndu-se pe spate f r nici o tragere de inim , cu buzele tremurînd.ţ ş ă ă ă ă ăDomnul care se urc de la Pisa avea o valiz nou . Era înalt i b trîn, cu p rul alb. ezu i afi un surîs bine eduă ă ă ş ă ă Ş ş şă cat

înainte de a începe s r sfoiasc ziarul.ă ă ă"Avem musafiri, Ciccio" zise el.Domnul ridic ochii, schi un zîmbet i mai accentuat peste ziar.ă ţă ş"Am v zut compartimentul aproape gol" f cu el cu blînde e. Dar dac deranjez cumva..."ă ă ţ ă"Doamne fere te" rîse el "sim i i-v cît mai bine. Be i un p h ru cuş ţ ţ ă ţ ă ă ţ noi?""Poftim?" opti cel lalt.ş ăEl îi întinse sticlu a.ţ"Repet: dac be i un p h ru cu noi. Sîntem au ba în Toscana" îi mai oferi el o dat pe acela i ton.ă ţ ă ă ţ ă ş"Ah, da..." f cu b rbatul studiindu-ne rapid. "Ia te uit , sticlu a dumneavoastr mi se pare cam golit . Mul umesc. N-aă ă ă ţ ă ă ţ ş

vrea...""Profita i, v rog" zise el f r a-i l sa nici o speran . "Rezerva e în valiz . Muni ii de supt. Doar m rci de doiţ ă ă ă ă ţă ă ţ ă sprezece

ani."B rbatul mul umi înc o dat , lu sticlu a, o inu o clip în mîn , îmi f cu prudent cu ochiul în semn de compliă ţ ă ă ă ţ ţ ă ă ă citate, o

restitui cu mul umiri.ţ"Într-adev r excelent" ad ug .ă ă ăEl b u o du c .ă ş ă"Bun. Un tri or" judec apoi.ş ă"Cum, domnule?" am zis eu."Ne-am pricopsit cu un tri or. Da, da. Poate crede i c v pute i bate joc de noi. Aten ie, Ciccio"ş ţ ă ă ţ ţ rîse el trist.B rbatul avu o minim tres rire, dar nu r spunse. Î i agit din nou ziarul.ă ă ă ă ş ă"Nu-l l sa s - i scape, Ciccio. Dac nu, sub pretext c sîntem be i, domnul tri or î i ia t lp i a."ă ă ţ ă ă ţ ş ş ă ăşţ"Bine, domnule."B rbatul î i îndoi la loc ziarul, nehot rît, cu o min mîhnit , apoi încerc s - i ating tîmpla cu un deget, c utîndu-miă ş ă ă ă ă ă ş ă ă

interogativ privirea.Am negat din cap.A trebuit s accept din nou sticlu a i dau de du c ultimele pic turi.ă ţ ş ş ă ăDomnul nici nu apucase s se ridice, c dreapta lui îl re inu cu putere i-l oblig s stea locului.ă ă ţ ş ă ă"Dar v rog. Stimate domn" rîse el "doar nu-i refuza i un pic de conversa ie c z turii aici de fa . Tu, Ciccio, stai laă ţ ţ ă ă ţă

u . Curaj."şăAm tras u a de sticl a compartimentului i m-am rezeş ă ş mat de ea. Eram doar pu in ame it, dar cu nu tiu ce mînc rimeţ ţ ş ă

în tot corpul, de rîset vorbe gesticula ii.ţOmul de pe banchet era gata s se resemneze. Fa a lui de unt topit se concentra.ă ă ţ"A i fost pe front?" fu întrebarea.ţ"Sigur. Etiopia i apoi..."ş"Eu nu. Eu, doar pacea" rîse el ridicîndu- i sec stînga înm nu at la în l imea chipului. Un pîrîia de sudoare îiş ă ş ă ă ţ ş

îmbrobona buza."Scuza i-m " începu b rbatul "am cel mai mare respect pentru condi ia dumneavoastr . N-a vrea cumva..."ţ ă ă ţ ă ş"Condi ia mea? Care condi ie? Am eu vreo condiţ ţ ţie, Ciccio?" fu el întrerupt."Vreau s zic: în eleg. Crede i-m . Sînt destul de b trîn ca s fi v zut lumea i s în eleg c ..."ă ţ ţ ă ă ă ă ş ă ţ ă"Un italian destul de b trîn cine tie ce porc a fost pe sub mîn . Corect. A a, dintr-un jet. Hopa" rîse el.ă ş ă ş

i brusc rîsul îi înghe pe buze, crispîndu-i-le într-o grimas jalnic .Ş ţă ă ăB rbatul încerc iar s g seasc un ajutor privindu-m , am ridicat din umeri, am avut un rictus r ut cios. Fiecare gestă ă ă ă ă ă ă ă

îmi sc pa spontan, r mînînd eu însumi uluit de atîta promptitudine i arogan . Mirosul de whisky îmi pi c n rile.ă ă ş ţă ş ă ă"Auzi i, domnule" relu cel lalt "nu v cunosc i reţ ă ă ă ş gret. Dac -mi da i voie..."ă ţ"Nici o voie.""Voiam doar s m prezint" reac iona cu blînde e b ră ă ţ ţ ă batul."Ei bine, n-am chef s v aflu numele inutil. Nu cumva s -l pronun a i. Fi i anonim. E mai bine pentru dumă ă ă ţ ţ ţ neavoastr "ă

strig el.ăB rbatul î i recupera cu greu o n luc de zîmbet, încercînd s schimbe vorba: "Foarte bine. În definitiv, s zicem a a:ă ş ă ă ă ă ş

m aflu într-o veritabil aventur nocturn . Un pic de neprev zut nu stric ."ă ă ă ă ă ă"Ciccio, domnul pretinde neprev zutul" f cu el. i brusc: "Dumneavoastr , domnule anonim, îl cunoa te i pe Ciccio?ă ă Ş ă ş ţ

Cunoscut ca spaim a celor dou m ri."ă ă ăSe apropiase de el pîn -i ajunsese la cî iva centimetri de fa a palid . Cel lalt î i îndrept spinarea ca s se îndeă ţ ţ ă ă ş ă ă p rtezeă

cît de cît."Sînt beat, excelen ."ţă"P i e bine. Foarte bine" î i lu domnul inima în din i. "Cînd i cînd prinde bine. Descarc . Zic mereu..."ă ş ă ţ ş ă"Dumneavoastr nimic. Nu zice i. Nu pute i zice."ă ţ ţB rbatul se l s pe sp tar, încercînd trudnic s - i recuă ă ă ă ă ş pereze un minim spa iu de libertate. Era transpirat, pleoaţ pele

ridate îi tremurau în lipsa controlului normal."Zic eu ceva. ti i ce?" amenin el. "C tr im într-o scîrn vie de ar ."Ş ţ ţă ă ă ă ţ ă

"Dac -i a a, într-o scîrn vie de lume" rîse strident b ră ş ă ă batul într-un acces de u urare.ş"De acord. Dar în primul rînd scîrn vie de ar . Unde scîrn via noastr de ras e mai tolomac decît în alte p r i"ă ţ ă ă ă ă ă ă ţ

izbucni el."Acum în eleg" încuviin domnul. "Dumneavoastr nu sînte i italian i atunci..."ţ ţă ă ţ ş"Eu nu. Exact. Sînt doar torinez" conchise el, obosit.B rbia îi s lta haotic. Î i agit lent dreapta înainte de-a izbuti s scoat alte cuvinte. Se chirci în col ul s u.ă ă ş ă ă ă ţ ă"Ridica i cît mai sus mîndrele drapele, ca s nu se îngţ ă ăleze de putoarea mîinilor voastre" exal el anevoie.ăP ru total anihilat.ăB rbatul începu s se ridice precaut, î i lu t cut valiă ă ş ă ă za i jurnalul ie ind apoi pe culoar, cu mersul dintr-o datş ş ă

îngreuiat.Îmi întinse sticla goal , f cu semn spre valiz . M-am urcat pe banchet , scotocind la întîmplare pîn cînd am scos altă ă ă ă ă

whisky."Du-te, Ciccio" tu i el, cu degetele nesigure încle tate pe dopul metalic. "Du-te s mai schimbi o vorb ca lumea în altş ş ă ă ă

parte. Nu mai exist fete în trenurile astea blesteă mate? Pentru tine, vreau s zic. Cît despre mine, trebuie acum s dorm."ă ă"Ne-am distrat bine" am zis."Eh?" î i ridic el fa a o clip , cu zîmbetul lui dezoriş ă ţ ă entat. "Da.""S-a c rat a ters-o ca un iepure." Am mai f cut o înceră ş ă care: "Ca i controlorul de ieri. i sta: cine tie ce-o s n sş Ş ă ş ă ă -

coceasc despre c l torie."ă ăăF cu un gest vag, m turînd aerul.ă ă"Desf -o tu" înmînîndu-mi sticlu a.ă ţ"N-ar fi mai bine s ..."ă"Te rog" izbucni el brusc într-o lamenta ie "desf -o. i gata. F r predici."ţ ă Ş ă ăAm de urubat, i-am înapoiat sticla, o inu cu mîna pş ţ e piept."Mai e ti aici? Du-te. Du-te. Trebuie s -ncerc s dorm. Atît. Tu: terge-o. Te rog."ş ă ă şM-am întors pe culoar, în bezna dimprejur se deschideau fisuri i pete ale unei prime lumini firave.şOrice for malign îmi p r sise corpul, disp rând, o pace insipid îmi înmuia mu chii i gîndurile. În scurt timpţă ă ă ă ă ă ş ş

cîmpia avea s se l rgeasc în unduiri feminine. Poaă ă ă te aveam s v d cai i boi cu coarne lungi slobozi pe întină ă ş sul cîmpiilor. i c pi e de paie pe în l imi cu povîrni urile blînde.Ş ă ţ ă ţ ş

Cele dou silabe ale cuvîntului Roma mi se rostogolir pe cerul gurii ca o îmbuc tur pre ioas , de o mare boă ă ă ă ţ ă g ie.ăţN-am mai avut curaj s m întorc, s -l spionez acolo, în untru.ă ă ă ă

VI

Furtuna înc mai pr v lea scurte rev rs ri de ap , dar fulgerele i tunetele se tot îndep rtau. De la fereastra hoă ă ă ă ă ă ş ă telului am v zut un gardian dintr-o parcare traversînd în fug , încovoiat în mantaua lui improvizat de celofan. Se vîrî sub un portal,ă ă ă de unde se iveau i alte picioare i înc l ri ale celor înghesui i la ad post. Din cînd în cînd se apleca în afar , iscodind iş ş ă ţă ţ ă ă ş rîzînd, cîte un cap de fat . Zidurile galbene l sau la vedere pete întinse de ploaie, caldarîmul i un ir asimetric de acoperi uriă ă ş ş ş erau str bă ătute ici, colo de frisoane de argint erpuitor, b ltoace vii de violet.ş ă

O umbrel de mari dimensiuni se leg n încet pe o teras , o ultim învîrtejire de vînt o d du peste cap.ă ă ă ă ă ă"Înc nu mi-ai citit horoscopul, maestre" se plînse el din pat.ăÎn lumina cenu ie, camera denun a toat decrepitudiş ţ ă nea perdelelor uzate, a decora iilor de deasupra u ilor, acumţ ş

sp l cite. Paturile erau de fier, inegale. Direc iunea, dup nu pu ine telefoane de protest, admisese un jalnic paravan, plasatăă ţ ă ţ între cele dou paturi reducînd i mai mult spa iul i lumina.ă ş ţ ş

"Oscila ii în domeniul comercial, pruden în achiziţ ţă ii i vînz ri: oferi i cel lalt obraz cuiva care v insult . S n tate:ţ ş ă ţ ă ă ă ă ă echilibru psihofizic" am citit.

"Dracu' s -i ia" morm i el. "Mai departe: Capricornul."ă ă"Marile ambi ii nu vi se potrivesc: cînt ri i atent toate ideile care v vin în minte. Sentimente: fi i calmi. S n taţ ă ţ ă ţ ă ă te: nu

v obosi i muncind. De ce Capricornul, domnule?"ă ţ"Pentru v rul meu preotul" î i b tu el joc. "Mai ploă ş ă u ?"ă"Aproape deloc.""P cat. Furtunile romane: nu dureaz . A teapt -m jos. Comand un taxi. S scap de grija asta cu v ru-meu" începu să ă ş ă ă ă ă ă ă

se ridice din pat."N-ar fi mai bine dac-a a tepta aici?"ş ş"Nu nu. Cunosc p ducherni a asta de-o ve nicie. Nu schimb nimic niciodat . Nici m car g urile din tapete. Du-teă ţ ş ă ă ă ă

jos."Farfuria lui cu sandvi uri era înc aproape neatins , sticla de Saint-Emilion fusese în schimb golit .ş ă ă ăUn grup de americance b trîne se angaja pe palierul de la etajul al doilea. Aveau glugi de plastic i picioarele vîrîte înă ş

al i s cule i transparen i. Rîdeau desp r indu-se i readunîndu-se tot examinînd ni te flacoane mici, un al colorat, douţ ă ţ ţ ă ţ ş ş ş ă scoici pictate. i portarul era b trîn. Foarte înalt, p rea c se ine în ni te cîrje invizibile, cu degetul îl d sc lea pe ajutorulŞ ă ă ă ţ ş ă ă lui, un tinerel must cios i solid cu uniform nou .ă ş ă ă

Taxiul se l s a teptat.ă ă şCînd coborî el, b trînul portar îi ie i imediat în întîmpinare, cu bra ele înfoiate ca ni te aripi. Î i strînser mîinileă ş ţ ş ş ă

p l vr gind cu zîmbete iu i ce le fluturau pe buze.ăă ă ţApoi ie i ca s aspire aerul proasp t sp lat.ş ă ă ă"Mo ul sta spurcat" f cu el mul umit. "Cred c are pe pu in o sut de ani. Dac -i cîn i în strun po i s -i ceri i luna deş ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă ţ ă ş

pe cer. Altfel nu-i ajunge nici un bac i ."ş ş

Alergau nori înal i i dezveleau fî ii de cer, din caldarîm ie ea miros de ap , de cauciucuri de ma ini ude.ţ ş ş ş ă şTaximetristul se angaja pe o strad îngust , apoi pe alta în mare vitez . Bastonul de bambus îi coborî pe um r.ă ă ă ă"Dac n-ai piper în fund, mergi mai încet" îi fu avertismentul.ă"Sigur, domnule. Cum dori i, mereu la dispozi ia dumneavoastr " rîse b rbatul.ţ ţ ă ăAvea o gur mare tirb i ceafa i se rev rsa masiv peste guler.ă ş ăş ă ăAm rulat de-a lungul fluviului, apele tulburi cu franjuri de spum vl guite. Coroanele copacilor p reau înc împov rateă ă ă ă ă

de ploaie. Dup un pod, taxiul travers o pia , urc pe-o strad în pant .ă ă ţă ă ă ă"A fi f cut mai bine s te las la hotel. Sau liber. Ce-ai tu cu v rul preot" zise.ş ă ă ă"Merg bucuros.""Bah. De gustibus" f cu el în sil . "Nu c ar fi antipatic. Dimpotriv . Tîn r. Tob de carte. Dar preot din cap pîn -nă ă ă ă ă ă ă

picioare.""Un pic de sfin enie prinde bine oricînd" încerc oferul.ţ ăş"Bravo ie" se aplec el numaidecît înainte " i tii ceva? C orice italian, ca s se sfin easc , ar trebui s vin la Romaţ ă ş ş ă ă ţ ă ă ă

cu voie s -i suceasc gîtul unui roman. Corect?"ă ă"Eh" rîse cel lalt descump nit. "Adic slujitoă ă ă ri ai Bisericii sau romani romani?""La alegere. Cum cade.""Roma e mare" se împotrivi omul cu un oftat posomorît."Mare i mincinoas " f cu el.ş ă ă"Eu sînt ignorant i-o recunosc. Nu v pot ine piept" r spunse taximetristul cîht rindu-ne în oglinda retrovizoare.ş ă ţ ă ă

Maxilarul îi clef ia înd r tul vorbelor. "Îmi am îns ideile mele. i curate."ă ă ă ă Ş"I-auzi i-auzi.""Chiar a a. M-am înv at s -mi cos gura. Din cuviin . i nici nu mi-o mai descos."ş ăţ ă ţă Ş"Mai bine gura decît ochii, efule " îl înghe el.ş ţăIe eam dintr-o aglomera ie de case a ezate piezi , violent colorate, separate de fî ii de gr dini, cîte un copac, grilajeş ţ ş ş ş ă

preten ioase vopsite. Biserica din fund era scund i nou , din piatr luminoas , cu o campanil minuscul . Esplanada uscat ,ţ ăş ă ă ă ă ă ă de parc aici n-ar fi plouă at.

"Chiar vre i s vin? A putea a tepta aici. E i un bar" am zis.ţ ă ş ş ş"Un bar. Minune. Repede o cafea: s ne cl tim gîtlejul înainte de agheasm ." Se însufle i: "De ce s m a tep i? Maiă ă ă ţ ă ă ş ţ

bine dac vii. la ar putea s - i piard min ile i s m bage la confesional. i-atunci cum s-o mai terg?"ă Ă ă ş ă ţ ş ă ă Ş şPeticul de gr din din spatele bisericii era absurd, cu alei de pietri pe unde ar fi putut cre te ro ii, i ghivece cu planteă ă ş ş ş ş

grase îngropate f r noim . Lîng zid era o banc vopsit , o mas de fier, o mu cat mare se rev rsa din lada ei.ă ă ă ă ă ă ă ş ă ă"S edem aici" ne îndemna preotul cu gesturi sfioase "e mai r coare. A i v zut ce furtun . La noi îns doar cî ivaăş ă ţ ă ă ă ţ

stropi. A a e mereu."şEra înalt i slab, sem nau între ei.ş ăPrimele întreb ri, saluturile î i luaser zborul înso ite de rîsete f r vigoare, îmbujor ri nea teptate în obrajii preotului.ă ş ă ţ ă ă ă ş

El î i mi c bastonul pîn ce-i atinse u or genunchii.ş ş ă ă ş"Ei" zise. "Dar mai por i înc reverenda."ţ ă"Nu nu" se gr bi cel lalt "am i costumul. Dar îl îmbrac numai cînd c l toresc. ă ă ş ăă Ştii cum e.""Nu tiu nimic" reac iona el. "De ce? i-e ru ine?"ş ţ Ţ şPreotul ro i iar i.ş ăş"Nu. Dar e pentru lume. Par tîn r i atunci m-ar judeca gre it. Mai bine s evit."ă ş ş ăSe întoarse c tre mine, mijind ochii: " i tu s nu mi te adresezi cu don sau p rinte sau cuvioase. Zi-mi pur i simpluă Ş ă ă ş

Fausto. Da, ca el. Sîntem aproape gemeni, tii? i tutuie te-m ."ş Ş ş ă"Mai încet cu gemenii" preciza el. "Eu sînt V rs tor, tu Capricorn."ă ă"Dar nu-s decît dou zeci de zile diferen între noi" zîmbi preotul.ă ţă"În calendarul vostru. Nu între constela ii."ţPreotul tot mai rîdea, mai încet, cu mîinile stîngace permanent împreunate."Drace. Dar unde te reg sesc? îmi scriai dintr-un colegiu, acum cîteva luni. Te-ai întors paroh sau m -n el. Nu erai pusă ă ş

pe studii? Ce s-a întîmplat?"O femeie b trîn cu o bonet înflorat veni spre noi f cînd s trosneasc pietri ul i puse tava pe mas . O sticl de ap ,ă ă ă ă ă ă ă ş ş ă ă ă

trei pahare cu cîte un deget de ment .ă"Mul umesc, doamn . Pe mîine. Mul umesc pentru tot."ţ ă ţ"Vede i, am f cut cum mi-a i dat dispozi ie dumneavoastr , p rinte. O nimica toat . Vre i s arunc o vorb la l pt rie?ţ ă ţ ţ ă ă ă ţ ă ă ă ă

A fi gata într-o clip " zise femeia.ş ă"Mul umesc, doamn , v d eu. Nu conteaz . E bine a a. Bun seara. Pe mîine" se fîstîci preotul.ţ ă ă ă ş ă"Cine e? Bona? i-i zici doamn ?" îl iscodi el iŞ ă mediat."Sst. Bine" murmur preotul agitîndu-se. "E o femeie cumsecade care-mi d o mîn de ajutor. Locuie te în vecin tate.ă ă ă ş ă

Bon nu am. Trebuie s m descurc singur."ă ă ă"Un hotel de prim rang. Felicit ri."ă"Ei, las . E bine. Eu am cerut s vin la parohie. Azi, mai mult decît s gînde ti, e nevoie s munce ti."ă ă ă ş ă şAvea o voce sc zut i umil , cu salturi i note acute nea teptate.ă ăş ă ş şAm b ut cu to ii, gustul de ment era prea dulce i apa c ldu .ă ţ ă ş ă ţă"Nu aud g inile."ă"Dar Fausto, ce- i veni" rîse preotul. "Care g iniţ ă ?""Parohia vrea s zic i g ini. Cel pu in bon i g ini, nu?" insist el. i aici nu le-aud. Dar unde te-au alungat? E iă ăş ă ţ ăş ă ă Ş ş

pedepsit?""Dar abia i-am spus c ... r spunse preotul, renun înd brusc la suspin.ţ ă ă ţ

"E frumos aici" am încercat."Oh, da" se agita deodat cel lalt. " i seara am toat Roma la picioare. Un spectacol care nu-nceteaz s m încînte.ă ă Ş ă ă ă ă

Ah, scuz -m , Fausto."ă ă"De ce s te scuz" sun placid r spunsul. "M doare-n cot de Roma. Pentru mine e capitala Turciei."ă ă ă ă"E ti mereu la fel" rîse preotul cu o mîn la gur . "Ce fericit sînt c te am aici. S te binecuvînteze Domnul, ai r masş ă ă ă ă ă

acela i."ş"Tu îns nu. Ai p it ceva. Pun pariu. Mie ai putea s -mi spui. Altfel nu te-ar fi îngropat nu te-ar fi dat a a pe uă ăţ ă ş şă

afar ."ă"Îngropat? Dat afar ? De ce?" se întrista s rmanul cu voce stins . "M simt bine aici. Ce mai, m simt bine. Sînt util.ă ă ă ă ă

Tot studiezi i studiezi, dar e numai ambi ie. Problemele r mîn, omenirea este tot aici în a teptare. Atunci e mai bine s neş ţ ă ş ă facem utili aproapelui. Scuz -m : nu tiu s m explic."ă ă ş ă ă

"Te explici destul. Dar spui adev rate tîmpenii. S fii util. Omenirea, Aproapele. Aspira ii vagi de femeie nem ritat .ă ă ţ ă ă Dac o ii tot a a o s sfîr e ti la ar f cînd pe parohul. Dar un paroh ca la carte, cu burt , cu ferm , cu podul plin deă ţ ş ă ş ş ţ ă ă ă ă salamuri i a a mai departe."ş ş

Preotul î i ascunse fa a în mîini ca pentru a- i alunga oboseala.ş ţ ş"Vrei s tii ceva, Fausto?" Spuse apoi încet: "Te invidiez. Mereu te-am invidiat. Ai s zici c vorbesc anapoda, darăş ă ă

asta cred: tu e ti norocos, pentru c suferin a ta e cu tine, în fiecare clip . Te stimuleaz . Te elibereaz . Zi-mi s -ncetez, nuş ă ţ ă ă ă ă m l sa s vorbesc."ă ă ă

"Ba continu " respir el adînc "zi, zi."ă ă"Chiar nu- i fac r u? N-a vrea... Dac-ai ti, m-am gîndit atîta în ultimii ani."ţ ă ş şTremura u or sub mîinile în l ate ca s -i fr mînte obrajii, tîmplele.ş ă ţ ă ăM-am gîndit s m ridic în picioare, pietri ul îns nu mi-ar fi îng duit s m dep rtez în lini te cum doream.ă ă ş ă ă ă ă ă ş"D -i drumul. Vorbe te" rîse el lini tit "nimic nu m mai poate impresiona. Deci vorbe te."ă ş ş ă ş"S nu zici a a" se mîhnea preotul. "Te cunosc. Încerci s te aperi cu trufia asta i cînd colo..."ă ş ă ş"Cînd colo? Curaj.""Nu tiu. Nu mai tiu nimic" p ru a ceda cel lalt.ş ş ă ăEra foarte palid, îi vedeam umbra orbitelor vibrînd în urzeala unor vine minuscule.Vocea i se declan a ca i cînd ar fi c utat s se conving singur .ş ş ă ă ă ă"Mi se pare c te lumineaz crucea ta. C ea este, s-ar putea s fie ra iunea ta de a tr i. Adic de salvare. Tu e tiă ă ă ă ţ ă ă ş

mîntuit, da. De-asta te invidiez. Pentru c e ti deja iertat, îi invidiez pe nebuni, pe neajutora i, pe bolnavi, pe prunciiă ş ţ nevinova i. Doar ei tiu s în eleag i s vad . Mai mult decît mine."ţ ş ă ţ ăş ă ă

El î i aprinsese o igar i fuma, l sînd-o s i se legene atîrnat de buz .ş ţ ăş ă ă ă ă"Crezi în diavol, vere?" zise apoi cu blînde e.ţPreotul f cu o mi care slab din umeri. Mîinile îi p r sir tîmplele i începur s -i frece ochii.ă ş ă ă ă ă ş ă ă"Nu tii. Da." urm el f r a- i desprinde igara, cu profilul împietrit. "Ar trebui s crezi îns . Atîta timp cît lumii i-aş ă ă ă ş ţ ă ă

fost fric de diavol totul a fost altfel. Erau demonii buni i demonii r i. Tîlhari si jandarmi, pe scurt, vechea poveste. Spună ş ă prostii? O dat ce s-a zis cu cei r i, chiar i cei buni se fac de rîs. Dispare diavolul, dispar dintr-o dat i minunile. Sauă ă ş ăş gre esc?"ş

"Bine, Fausto, bine" murmur preotul.ă"Ai s zici c gîndesc ca un ran, dar..."ă ă ţă"Tocmai modul sta de a gîndi e cel mai dificil. Te face s te sim i prost" se eschiv cel lalt.ă ă ţ ă ă"Dac tot m invidiezi atîta, pot s te ajut: am un pistol la hotel" rîă ă ă se el suav."Te rog.""Sigur c faptul de a fi orbi e un noroc" admise el ap sînd cu înd r tnicie pe fiecare cuvînt. " tii de ce? Pentru c nu- iă ă ă ă Ş ă ţ

mai imaginezi nimic. Cel pu in mie mi s-a întîmplat a a. Nu-mi imaginez i nici nu-mi amintesc. Mare avantaj. Avantajţ ş ş diabolic, a zice. Dac a putea revedea lumea, acum brusc, a privi doar printre pustiuri. Nici m car copaci sau animale. iş ă ş ş ă Ş eu însumi sînt o piatr . i de-asta a fi mîntuit i iertat, dup tine? Ascult : poate c bezna mea e fericit . Jur. M simt bineă Ş ş ş ă ă ă ă ă în ea. Rar, dar mi se-ntîmpl . E greu de explicat. Oh, ajunge acum. Vezi c i eu am gîndit? Era nevoie de o bomb în plină ăş ă ă fa ca s -l fac pe un c pitan s gîndeasc . Vorbesc prea mult? Dar tu: dac ai atîta pornire de martiraj, gata, du-te în Africa.ţă ă ă ă ă ă ă Lumea e plin de Africi i de Cottolengi ă ş (Giuseppe Cottolengo (1786-l842), preot, fondator al unor a ez minte de binefacere (Casa Mic a Divineiş ă ă

Providen e, la Torino), canonizat în 1934. (N. t.)ţ ). Ivi i anume ca s v salveze, ca s v mîngîie suflţ ă ă ă ă etele chinuite."Cu o mi care a buzei, î i expedie în zbor mucul de igar .ş ş ţ ă"Aici e Africa mea. Aici e Cottolengo al meu. E destul s -n elegi lucrurile. S prive ti în jur. Dac-ai ti... S nu mai totă ţ ă ş ş ă

vorbesc. Nu trebuie s m mai fac a a de vulnerabil" oft preotul.ă ă ş ăAm încercat cu grij s m rotesc pe banchet ca s nu-l mai am sub ochi m car o clip . Sus, cerul absolut pur, b tîndă ă ă ă ă ă ă ă

într-un albastru aproape fosforescent. Rumoarea ora ului îndep rtat, abia perceptibil .ş ă ă"De ce nu vii la Neapole cu noi? R suce ti cheile i dispari dou , trei zile" f cu el.ă ş ş ă ă"Nu pot.""Ba da." O s petrecem. i uite: î i furnizez i alibiul moral. La Neapole m a teapt un prieten. tii, cel care s-aă Ş ţ ş ă ş ă Ş

accidentat o dat cu mine. i el redus la starea de cîrti b trîn . Vino. Ne mîngîi. Ne ii o predic . Te ocupi de p cateleă Ş ţă ă ă ţ ă ă noastre. Iar noi o s ne preschimb m în viermi ori i molu te. Nu-i o idee bun ? Hot r te-te."ă ă ş ş ş ă ă ăş

"Nu se poate. Nu pot s plec de-aici."ă"Liturghia i spovedaniile?"ş"Taci, te rog. S nu vorbim de lucrurile astea. Spovedaniile: m omoar cu zile" se feri preotul.ă ă ă"Ia te uit . i eu care le credeam amuzante."ă Ş"Gata, Fausto, te rog."El fredona printre din i un refren, aprinse alt igar .ţ ăţ ă

"Bun, bun, am în eles." Zise apoi: "V credeam acum moderni, to i, trezi i. Ia te uit ce probleme în schimb. Tu: suferi,ţ ă ţ ţ ă ai sufletul mistic, ca în vechime. Încearc cel pu in s nu gînde ti prea mult. Aici nu e un oratoriu? Copii care vin pentruă ţ ă ş catehism, pentru joac ? În sfîr it, treburi de-ale voastre, preo e ti."ă ş ţ ş

"Înc nu. E un cartier nou" se redresa un pic cel lalt.ă ă"Ai putea face o coal ."ş ă"Am încercat. Poate se va redeschide în octombrie" r spunse preotul sec i opintit. " i tu? Ce-o s faci dup milit rie?ă ş Ş ă ă ă

Te însori?"M privea, regretînd poate confiden ele dinainte. Privirea limpede i se dilat ca s -i înving timiditatea.ă ţ ă ă ăN-am avut timp s r spund.ă ă"Ciccio e celibatar. Sigur. Nici nu visezi altceva în ziua de azi. Atîta libertate. Dar apoi ce s cread c este, o libertateă ă ă

f r bani" f cu el într-un nor de fum.ă ă ă"Dac vei fi liber vei fi singur" caden preotul f r s m mai priveasc . "C s tore te-te, b iatule. Cît mai curînd. Esteă ţă ă ă ă ă ă ă ă ş ă

înc lucrul cel mai sfînt. Via a: ea este într-adev r divin ."ă ţ ă ă" i cine înva prea mult înnebune te. A a ziceau str mo ii no tri" î i b tu eŞ ţă ş ş ă ş ş ş ă l joc."Tat l t u. Ce om de treab . Atît de drept" se ilumina preotul cu duio ie.ă ă ă ş"Drept cît încape, dar cu cîte hopuri. Te rog" se v zu el contracarat. "Îmi amintesc c într-o zi, s fi avut eu vreo zeceă ă ă

ani, a venit la farmacie o femeie. Op rit , pis loag , b nuitoare cum sînt doar unele r nci. I-a spus lui taic -meu: domnuleă ă ă ă ă ţăă ă doctor, copilul nu mai m nînc , nu se joac , nu rîde, nu cere nimic, ce trebuie s fac: n-are febr , da' nu ave i totu i vreoă ă ă ă ă ţ ş doctorie? i taic -meu, colo, aspru, cu degetele mari în jiletc : nu rîde nu m nînc nu cere nu se joac ? O, ce fenomen,Ş ă ă ă ă ă arunc -l repede sub tren."ă

"Fausto" icnea comp timitor preotul încercând s nu rîd .ă ă ă"A a e. Pove ti. i-acum gata. Nu ai vreo t rie? De orice fel. Menta aia: z u c te face depresiv."ş ş Ş ă ă ăSe ridic , i-am stat de-o parte i de alta, eu ca totdeauna uluit de capacitatea lui de a se orienta într-o clip , amintindu- iă ş ă ş

de pietri , cu bastonul gata s pip ie unghiul unde era ghiveciul cu mu cata.ş ă ă şPreotul inu s ne înso easc pîn la esplanad .ţ ă ţ ă ă ăAcoperi urile i pietrele caselor începur s se confunde într-o prim i ginga umbr violet .ş ş ă ă ăş şă ă ă"Chiar acolo în spate, o sta ie de taxi" ne sf tuia vocea aceea slab .ţ ă ă"Nu- i mai scrii articola ele?" îl înfrunt el înc o dat , cu bastonul prinzînd s se învîrteasc în aer. "N-am putut s leţ ş ă ă ă ă ă ă

citesc niciodat , evident. Dar tiu c ineai la ele. Nici revista nu-mi mai vine de la o vreme. Veri oara bigot nu în elege deă ş ăţ ş ă ţ ce. Pentru ea e ti un adev rat geniu."ş ă

"Nu. Ajunge, gata" r spunse cel lalt cu dificultate.ă ă "Nu erau decît vanitate, mizerii.""Sau te-au cenzurat.""Dar ce- i închipui" implora preotul într-o oapt cu privirea r t cind peste esplanada pustie. Era ambi ie. Infatuare,ţ ş ă ăă ţ

îmi închipuiam c tiu ceva. Apoi am în eles."ăş ţ"Adic : vreun episcop de-al t u te-a luminat cu gentile e. Cu anasîna."ă ă ţ"Pentru Dumnezeu. Nu fi r u."ă"De ce nu. Îmi reu e te a a de bine. Oh, la dracu'" se ambala "te vîr în ereditatea mea. Dac n-o jumulesc mai întîi eu,ş ş ş ă

matematic, î i r mîne i ie vreo f rîm . A a ai putea s te r spope ti."ţ ă ş ţ ă ă ş ă ă ş"Fausto, fie- i mil ..."ţ ă"O dat r spopit, ce descoperim?" urma el implacabil. "C e ti doar al miliardulea caz de isterie din epuizare. Corect?"ă ă ă şM uitam la preot, sim indu-m oarecum ru inat. Fruntea aceea contractat în riduri de ner bdare dureroas . Nu ne maiă ţ ă ş ă ă ă

fixa, cu ochii pierdu i în dep rtare.ţ ăAm în eles c , din toate puterile care-i r m seser , nu dorea decît s ne vad disp rînd.ţ ă ă ă ă ă ă ăMi-a întins trei degete flasce i umede f r s r spund strîngerii mele de mîn .ş ă ă ă ă ă ăLînced i t cut îmbr i arăş ă ă ăţş ea lor."A disp rut?" rînji el de îndat dup ce despic aerul cu bastonul. Urgent whisky. Doze oc. Ce-i cu tine, Ciccio? Niciă ă ă ă ş

n-ai deschis gura. Frumos ajutor.""A fost o triste e."ţ"Triste e? Este. Dar ce mitocan."ţAm traversat esplanada direct c tre baă r."Trebuie s mînc m bine ast -sear " hot rîse el dup plimbarea prin centru, prin pie e i gr dini.ă ă ă ă ă ă ţ ş ăNe opriser m printre copaci ca s ascult m trepida ia moale a cailor în galop pe o pist . O tân r blond în a trecuse laă ă ă ţ ă ă ă ă ş

cî iva centimetri de mine crava îndu- i fericit animalul acoperit de spum .ţ ş ş ă ăIntram acum pe o arter cu cafenele i restaurante. I Ie descriam cu minu iozitate unul dup altul, f r s dau uit riiă ş ţ ă ă ă ă ă

luminile, vestoanele i ocheadele chelnerilor, chipurile i busturile gata instalate la meş ş se."În fund, la un col , ar trebui s fie un bar anume. Cu fotolii largi i comode. O sut treizeci de m rci de whisky. Oţ ă ş ă ă

adev rat patrie" surîdea el împ cat.ă ă ăNe pierdusem în perindarea mul imii de-a lungul trotuarului, în apele unei dulci trînd vii. Îmbel ugarea cerului, aţ ă ş

culorilor, masivitatea întunecoas i luxuriant aăş ă unei gr dini dep rtate m p trundeau pe de-a-ntregul, înviorîndu-m iă ă ă ă ăş binedispunîndu-m .ă

Am g sit barul, era lini tit i sever, exact cu fotoliile acelea, dar el vru s stea afar , amuzîndu-se s discute cu ună ş ş ă ă ă chelner b trîn despre anumite combina ii sofisticate. Vorbe indulgente i ironii fluturar în salturi sprin are.ă ţ ş ă ţ

"Pe urm : plecarea de-aici. Gata cu restaurantele idioate ast -sear . Un birtule . Cu chitare. A a" îl savura elă ă ă ţ ş cînt rindu- i paharul.ă ş

O umbr de zîmbet pe buze îi d dea aerul unei imagini din alte vremuri.ă ă"Chiar crede i c sînte i o piatr ? A a zicea i, mai ’nainte" am ispitit confiden a.ţ ă ţ ă ş ţ ţ"Ei, na. Eu nu gîndesc niciodat . Aici e tot secretul: s nu te gînde ti la nimic i s rîzi. Totdeauna un rîset cît de mare.ă ă ş ş ă

S nu fii plicticos cu mine, Ciccio."ăScutur scrumul ig rii cu un gest amplu i m re .ă ţ ă ş ă ţ"Dar dorea i s vin cu dumneavoastr la Neapole v rul preot?" am mai întrebat eu.ţ ă ă ă ă"Doamne fere te, am spus-o b tînd în lemn. Ce-oi fi eu? Institu ie caritabil ?" Scurse lacom paharul: "Ca s fac îns cuş ă ţ ă ă ă

adev rat o fapt bun ar trebui s -i trag un foc în dovleac. Absolut sigur. A a cum e acum, nenorocitul, ar fi o eliberare. Nuă ă ă ă ş m crezi?"ă

"Nu, domnule."M preg team s -i suport rîsetul sau poate b taia de joc, mi-a r spuns îns cu un timbru neobi nuit de studiat i deă ă ă ă ă ă ş ş

prudent în glas."Ai dreptate. i pe urm poate c e doar o simulare. Nu c ar juca, bietul preot. Nu tie el s simuleze. Dar durerile luiŞ ă ă ă ş ă

sînt inventate. Tu nu crezi poate în suflet. O fi, n-o fi: sigur e c nu sufletul provoac durerea."ă ă

VIIEra duminic . Nu m-a surprins hot rîrea lui de-a amîna plecarea pentru a doua zi. În timp ce tu ea aplecat pesteă ă ş

chiuvet , i-am citit cu glas tare ziarul. Mai întîi titlurile mari, la urm anun urile de mic publicitate de la rubrica deă ă ţ ă frumuse e i igien unde se în irau adrese i numere de telefon ale prostituatelor. La anumite adjective gre it folosite, aluziiţ ş ă ş ş ş la lux i lini te, chema i interfon orele zece dou zeci i trei, din chiuvet se în l a un rîset horc it, potolit numaidecît de oş ş ţ ă ş ă ă ţ ă nou tuse.ă

Reap ru o clip , ascuns pe jum tate într-un prosop mare ca s -mi spun : "Nici o team . Azi nu m simt în dispozi ieă ă ă ă ă ă ă ţ veneric . Nu vei fi obligat la tov r ii dubioă ă ăş ase."

Era extraordinar de pudic, se refugia în baie chiar ca s - i pun sau s - i scoat c ma a. Cu abilitate izbutea totdeaunaă ş ă ă ş ă ă ş s - i ascund bra ul stîng acoperit. i cravata: nodul f cut în trei mi c ri.ă ş ă ţ Ş ă ş ă

"Nu vre i s citesc altceva? Politic ?"ţ ă ă"Ce-am eu cu politica. Îmi garanteaz oare sfîr itul lumii? Nu. Atunci stop."ă şDin baie dict programul dimine ii: în primul rînd b ră ţ ă bierul, apoi pe jos pîn la gr dina zoologic , în fine c utarea unuiă ă ă ă

restaurant în aer liber."Admi înd c nu preferi o liturghie cîntat . Nu- i place? Mie mi se pare ceva perfect. Chiar f r s -n elegi nimic."ţ ă ă ţ ă ă ă ţDormisem prea mult, aerul cald i încremenit m împiedica s m eliberez de greutate. Acidul vinului b ut la birt pînş ă ă ă ă ă

noaptea tîrziu îmi oxidase stomacul.Afar , t i ul soarelui m-a lovit cu duritate. Pietrele reverberau prea mult lumin . Nervurile unei case mi-au vibrată ă ş ă ă

dureros în ochi. Dorul de Roma, acea plin tate abundentă ă savurat cu o sear înainte mi se înveninaser în trup ca ni teă ă ă ş toxine de oboseal .ă

"La drum. Ce Dumnezeu. Înainte. Stai drept. Parc e ti o cîrp " m îmboldi el.ă ş ă ăBulevardul se întindea drept în fa a noastr , calcinat de soare, cu copaci filiformi de-a lungul trotuarelor. Era gol,ţ ă

cîteva grupuri de tineri tol ni i în fa a unei cafenele, cu glasuri r gu ite ironice. Casele se succedau aidoma, cu ferestreă ţ ţ ă ş z brelite. Bastonul de bambus r sun de mai multe ori vesel lovindu-se de obloane.ă ă ă

" i m plîng de Roma. Nenorocit ce sînt. Doar invidia. Roma e la dispozi ia noastr . Auzi. Indiferent c -i turcit Ş ă ţ ă ă ă sau nu. Ce zi. Curaj, zise el luat de un avînt.

Voise s se planteze în fa a cu tii leului. Adieri slabe de vînt stîrneau praf pe alei. Dincolo de gardul viu ap reauă ţ ş ă profiluri de cu ti mai înalte, un pin, ipete stridente de p s ri.ş ţ ă ă Mu in energic.ş ă

"Ce face? Doarme?""Cînd i cînd deschide un ochi" r spunsei eu.ş ă"Nu pute" se sup r el " i la animale îmi place tocmai mirosul de s lb ticiune."ă ă ş ă ăÎmi d du un cot, întinse bastonul.ă"S se înfurie. Cristoase, vreau s -l aud" comand el iritat.ă ă ăAm împins bastonul cît mai departe, l-am agitat la cî iva centimetri de gratii. Leul î i c sc lene gura f r s emitţ ş ă ă ş ă ă ă ă

îns nici un sunet. Buza superioar îi rec zu lent moale peste canini. Aplec botul, clipind din ochi.ă ă ă ă ă"Nu-i pas de noi" am zis.ă"Lume tic lo it . Pun pariu c în cu ca asta e îndopat cu pastile. O s -i omoare i puricii cu prafurile" î i pierdu elă ş ă ă ş ă ş ş

s rita, b tu dintr-un picior "de-asta st acolo ca un tolomac."ă ă ăNu era nimeni în lungul aleii, strig te de copii ajungeau din dep rtare amestecate cu l tratul focilor. Un balona galbenă ă ă ş

se desprinse dincolo de linia copacilor, plutind în soare. Mi-am în l at, mi-am alungit bra ele, am schi at un gest. Leul,ă ţ ţ ţ plictisit, î i întoarse lent de tot privirea.ş

"La ce or m nînc ."ă ă ă"Scrie c la unsprezece jum tate."ă ă"Tîrziu. Vreau s -l aud acum. Imediat" protest el.ă ăAm dat cu piciorul în parapetul de lemn care ne desp r ea de gratii, am încercat i s m aplec. Leul î i potrivi labeleă ţ ş ă ă ş

din spate cu voluptate calculat , capul nemi cat, privirea în infinit.ă ş"Mare?""Mare, da. Mascul. Cu coama neagr . Din Kenia. Îl cheam Sam."ă ă"Mama lui" murmur .ăLa un col al parapetului erau dou pl cu e cu descrieri i avertismente.ţ ă ă ţ ş"Î i trag eu una, Sam" îl amenin printre din i.ţ ţă ţSe înclin pu in în fa , cu dreapta prins de parapet, ar tîndu-i m nu a lemnoas .ă ţ ţă ă ă ă ş ă

Leul î i mut privirea de la inta aceea îndep rtat , îl fix cu un prim puf it scurt.ş ă ţ ă ă ă ăDin fundul pl mmilor el î i extrase o r suflare c tr nit care treptat se intensific tot mai gîfîit , ochelarii negriă ş ă ă ă ă ă ă

sc p rar un fulger în lumin .ă ă ă ăLeul veni dintr-un salt lîng gratii, cu coama zburlit , scoase un r get, fire de paie îi atîrnau de pîntecele sp l cit,ă ă ă ăă

ghearele zgîriar s lbatic aerul i sfîr ir zgrep nînd pe fier.ă ă ş ş ă ţă"Un adev rat prieten. Ai v zut?" se lini ti imediat, dînd din cap fericit la schel l iturile care se ridicau acum într-oă ă ş ăă

morm ial surd din acel du-te - vino nelini tit al fiarei.ă ă ă ş"Sim i? Acum e i mirosul" adulmec el.ţ ş ăLeul se învîrti de dou , trei ori în juru-i, puf ind înainte de a se ghemui în col ul cel mai îndep rtat al cu tii, cu din iiă ă ţ ă ş ţ

dezveli i.ţ"S mergem" î i vîrî din nou bra ul pe sub al meu. "Precis se înfurie mai u or gorilele. Nu se compar nici un animală ş ţ ş ă

cu gorila.""Tu spaghetti. Apoi caracati e umplute. Eu carne. Carnea e ca un burete pentru whisky" hot rî el.ţ ă"N-am mîncat niciodat caracati e" am obiectat.ă ţ"Un motiv în plus. i-e foame?"Ţ"Da, domnule."Restaurantul era instalat într-un col al pie ei, într-un mic spa iu verde. Un osp tar foarte gras i asudat se deplasa cuţ ţ ţ ă ş

mi c ri parcimonioase printre mesele pustii. C ldura stagna în mijlocul pie ei, punctule e ro ii îmi zvîcneau în fa a ochilor.ş ă ă ţ ţ ş ţ" i pe urm ? Ce-ai vrea s faciŞ ă ă ?.""Eu m simt bine oricum" am r spuns.ă ă"Vrei s dispui tu de timpul t u? S te duci la un cinema?"ă ă ă"N-a putea s v spun, domnule."ş ă ă"Bravo, Ciccio. Sîcîitor din n scare. Nici o idee. Nu iei nici o hot rîre, eh? Haide. E duminic . Fii sprinten sau de dataă ă ă

asta te pedepsesc."Am tres rit cînd i-a pus paharul pe mas violent, f cînd-o s vibreze.ă ş ă ă ăL-am v zut contractat, în alarm i rigid de la b rbie la frunte. Ar t cu dreapta, dar numai dup un lung minut amă ăş ă ăă ă

izbutit i eu s percep c nitul dep rtat.ş ă ţă ă ăDe cealalt parte a pie ei goale ap ruse un orb b trîn cu bastonul lui alb, cu bustul drept, dar picioarele nesigure. Aveaă ţ ă ă

o p l rie de paie i un irag de bilete colorate de la gît pîn la talie. Sub bra , un sc unel pliant strihs. În pustiul alb i pietrosăă ş ş ă ţ ă ş înainta ca o musc în interiorul unui pahar r sturnat.ă ă

"L-ai v zut?" întreb el, glacial.ă ă"Da.""Da, ce. Explic -te. Ce face."ăI l-am descris. Între timp b trînul ajunsese la un col i pip ia cu pruden de jur împrejur. De dou , trei ori lovi cuă ţ ş ă ţă ă

bastonul în pavajul din fa a lui, dar foarte încet, f r zgomot. R mase nemi cat, pornind apoi s fac o jum tate de rota ie înţ ă ă ă ş ă ă ă ţ jurul s u, cu fa a i ochelarii în soare, biata p l rie care nu-i proteja nici m car fruntea.ă ţ ş ăă ă

"E-mbr cat decent?"ă"Oarecum."" i acum ce face? Se mi c ? Pleac ? Vorbe te. Drace. Nu te opri."Ş ş ă ă ş"St locului. i-a desf cut scaunul pliant. Acum s-a a ezat. Î i aprinde o igar ."ă Ş ă ş ş ţ ă"La naiba."Chelnerul ne observa. D du s vin spre noi, ca i cum ar fi vrut s se apropie ca s spun ceva, renun .ă ă ă ş ă ă ă ţă"Haide" relu el foarte nervos, continuînd s înjure scoase cîteva bancnote îndoite, cump r -i biletele alea. Pe toate.ă ă ă ă

D -i zor. F -l s se care."ă ă ă"Cum s -i spună ?" m-am pierdut eu cu firea."Ia i pl te te. Clar. i deschide- i dracului gura i vorbe te. Dormi în picioare?"ş ă ş Ş ţ ş şM-am ridicat greoi i cu surprindere l-am v zut pe chelner ajungîndu-m din urm la jum tatea pie ei. Am traversatş ă ă ă ă ţ

de ertul acela cu capul plecat, el morm ind cîteva vorbe stupide contra c ldurii i ceasului pustiu de duminic .ş ă ă ş ăI-a spus el orbului tot ce era de spus, în vreme ce eu a teptam la doi pa i cu banii în mîn . B trînul avea o fa alb deş ş ă ă ţă ă

parafin , cu buzele gata s se l easc în zîmbete haotice. Chelnerul îl ajut s - i strîng scaunul pliant, îl despov ra deă ă ăţ ă ă ă ş ă ă iragul de bilete i, vîrîndu-i banii în buzunar, îl îndrum de-a lungul zidului, tachinîndu-l binevoitor pentru bafta lui de-aş ş ă

dreptul scandaloas . Orbul rîdea, buimac. Dup cî iva metri se opri, cu chipul în soare i c tre pia , c tre verdea a miculuiă ă ţ ş ă ţă ă ţ restaurant de vizavi, ca s - i ridice p l ria într-un salut lent i ceremonios.ă ş ăă ş

Ne-am întors t cu i la mas .ă ţ ă"A i f cut bine, domnule. O fapt cre tineasc " zise chelnerul. "Bietul om e de dou ori s rac, dac -mi îng dui i. Cîndţ ă ă ş ă ă ă ă ă ţ

se întoarce acas f r bani, nevast -sa îl ciom ge te, nu glum ."ă ă ă ă ă ş ă"Nu mai spune" rîdea el mul umit.ţ"O bestie de femeie" ad ug chelnerul tergîndu-se de sudoare cu ervetul de mas "Îl îngrije te, îl îmbrac , dar dac elă ă ş ş ă ş ă ă

nu aduce cî tigul zilnic, plou cu lovituri. Locuiesc aici în spate. Îi tim bine."ş ă ş" i el. Nu reac ioneaz niciodat ? O încaseaz i zice mersi?"Ş ţ ă ă ăş"Ba da, reac ioneaz . Bietul om. Cu sticla" rîse cu poft chelnerul. "E-n stare s înghit apte, opt litri pe zi. Acumţ ă ă ă ăş nici

nu se duce acas , s ti i. Dac sose te prea devreme, ea-l trimite înapoi cu alte bilete. O roade l comia: fiindc nu tr iescă ăş ţ ă ş ă ă ă chiar în mizerie. A a c el se duce la biseric . S doarm într-un loc r coros. E viclean. Revine aici pe sear ."ş ă ă ă ă ă ă

" i acolo bea" se amuza el.Ş"Cînd sose te e gata plin. Nevast -sa nu-i refuz vinul" urma cel lalt. "Cu vinul îl ine în lan . Prin urmare: a i f cut oş ă ă ă ţ ţ ţ ă

fapt sfînt . Pentru cel ce azi ne d ca hran lumea."ă ă ă ăNe cînt ri cu o privire lung , dornic evident s ghiceasc gradul posibil de rudenie dintre noi.ă ă ă ă

"Pun pariu. Mai devreme sau mai tîrziu o s fie g sit sugrumat " f cu el.ă ă ă ă ă"Femeia? Crede i?" se concentra chelnerul.ţ"Sîntem r i. Noi, orbii."ăCel lalt afi un zîmbet lini tit.ă şă ş"Nu vorbi i a a, domnule. E destul s tim c -i mîna lui Dumnezeu. R i, i de ce? R i sînt ignoran ii. Vre i o cafeaţ ş ăş ă ă ş ă ţ ţ

bun la urm ? Special , a a cum se cade? V servesc eu."ă ă ă ş ă"Bag undeva biletele alea. Sub ervet m car" m bodog ni el apoi f r nici un chef, cu interesul stins acum. "Ceă ş ă ă ă ă ă

plictiseal ! E gre oas bun tatea asta. S - i vie r u, nu alta."ă ţ ă ă ă ţ ăDup -amiaza a fost nesfîr it de lung .ă ş ăNu voise s ne întoarcem la hotel, ne-am plimbat pe str zile dezolate, traversînd ici i colo în c utarea umbrei zgîrciteă ă ş ă

de pe lîng ziduri. Cînd i cînd perspectiva nea teptat a unei Rome cunoscute îmi readucea în memorie un ir de trepte apoiă ş ş ă ş o str du r coroas din intersec iile fugare i verdele atît de înalt aerian al unor terase suspendate pe fundalul cerului, dară ţă ă ă ţ ş numaidecît trebuia s merg mai departe, cu bra ul lui dur atîrnat de al meu, duminica încenu at fiind gata s m înghit cuă ţ ş ă ă ă ă noi bulevarde, str zi, enorme r spîntii strivite arse de soare.ă ă

S-a hot rît apoi s ad într-o cafenea situat lîng o fîntîn , ropotul apei violent i monoton. La o mas nu departe de-ă ăş ă ă ă ă ş ăa noastr ni te b ie i vociferau cu gesturi mari într-o discu ie îndîrjit despre fotbal. Nume de juc tori i insulte se disputauă ş ă ţ ţ ă ă ş greoaie în vid, lichefiindu-se în pauzele unei t ceri ap s toare. Suprafe ele motocicletelor parcate de-a lungul trotuareloră ă ă ţ sc p rau. Din umbrelele mari se filtrau cercuri precare de umbr . Sim eam suprafa a mesei dogorind sub degete.ă ă ă ţ ţ

Vorbi îndelung despre ap , despre zgomotele apei, dar supunîndu-se parc unui viciu, f r nici un entuziasm, nu-i a a,ă ă ă ă ş cu cîte o fraz brusc anulat de urm toarea. Priveam fîntîna, volutele ei masive de ghips, valurile ce rec deau dense ridicîndă ă ă ă spume verzui. Nu degaja r coare, haina i c ma a îmi erau lipite de spinare, pantofii cu un strat de praf, el îns , în modă ş ă ş ă ciudat, înc nu se plînsese de c ldur . De jur împrejur, pr v lii închise, firme sp l cite pe ziduri. Cîte cineva spiona prină ă ă ă ă ăă cr p tura unei jaluzele. Un b rbat pe biciclet se apropie extrem de încet, coborî, cu gesturi minime i sleite de puteri leg ună ă ă ă ş ă lan de spi ele ro ii înainte de a se face nev zut într-un portal.ţ ţ ţ ă

"Deci: ai m car un prieten? Sau nu. Cel pu in pe cineva. Un subiect. Ai c zut din lun ? Nu vorbe ti niciodat despreă ţ ă ă ş ă tine" protest el pe nea teptate.ă ş

"Dar cum se face de ghici i totdeaunaţ ?" m-am mirat eu. "Chiar în secunda cînd îmi ziceam: vorbe te."şAprob din cap, dar f r nici o satisfac ie.ă ă ă ţ"Înzestr rile mele" relu el. "De exemplu, cu mine: îmi e ti prieten? Sincer, dac nu, e inutil."ă ă ş ă"Da. Cred c da. De ce?"ă"De ce, de ce." Se scutur nervos. "La ce bun toate de ce-urile astea. Ap chioar . Pe scurt: te sim i prieten cu mine?ă ă ă ţ

M sim i prieten? Sau ai prefera s stai cu ceilal i. Acolo, în spatele nostru, ca s vorbe ti despre Boniperti Rivera. Zi, zi: ară ţ ă ţ ă ş fi mai mult decît firesc."

"Ce spune i" am rîs eu intimidat.ţ"Te sim i diferit de cei de-acolo?"ţ"Oarecum. Nu mai bun. Doar diferit.""Tocmai. Cu excep ia fotbalului, te sim i bine cu subsemnatul? dţ ţ a sau nu.""Da. Pe cuvînt.""Ei" f cu el cu un rictus "s zicem. Fii atent, prietenia e o treab serioas ."ă ă ă ăMi-am înghi it obi nuitul de ce. Mi-a ie it un: "De exemplu?"ţ ş ş"De exemplu c înainte sau dup sau poate chiar niciodat se în elege a putea s - i cer o mare favoare. Mare dară ă ă ţ ş ă ţ

posibil . Nimic imposibil" vocea îi era vag melancolic .ă ă"Foarte bine, domnule.""Foarte bine, domnule" m îngîn el relaxîndu- i în cele din urm tensiunea de pe chip. "Evident, nu pretind jur minte.ă ă ş ă ă

Îmi e de ajuns cuvîntul t u. Corect?"ă"Corect.""Trebuie s recunosc c nu e ti chiar mut. Î i mai scap cîte o silab " rîse el.ă ă ş ţ ă ăM-am fîstîcit: " i totu i am în cap atîtea discursuri. Dar nu-mi ies."Ş ş"Biat tinere e" oft el, dar cu gîndurile duse-n alt parte. i brusc: "S mergem acum. Ai observat? Un gr unte deă ţ ă ă Ş ă ă

ghea în whisky. Unul singur. Mereu la fel în localurile calice. S ne întoarcem la barul nostru de asear ."ţă ă ăSe i ridicase în picioare, toat sl biciunea lui scheletic înv luit de soare proiecta în mijlocul str zii un fir de umbr .ş ă ă ă ă ă ă ă"Î i pl cea i ie barul la" porni el în f cîndu-m de bra . "La urma urmei e ti un domni or. Z u c e ti. De ce s-oţ ă ş ţ ă ş ă ă ţ ş ş ă ă ş

ascunzi? Taic -t u: leit. i chiar nu ai nici o prieten ? Poveste te."ă ă Ş ă şSegmentele luminoase începur s se sting unul dup altul pîn ce sala foarte îngust r mase în întuneric. Veni ună ă ă ă ă ă ă

chelner cu o lantern electric , arunc cercuri albe de explorare în jur apoi se stinse i lanterna.ă ă ă şEra un miros în ep tor de dezinfectant în aerul închis, st team cu spatele rezemat de un perete rigid de lemn i catifea.ţ ă ă ş

I-am sim it cotul împingîndu-m .ţ ă" i acum?"Ş"Nu tiu. Înc nimic" am r spuns.ş ă ă"Te amuzi?""Z u, nu prea, domnule."ăCele dou puncte de j ratic ale ig rilor se ridicar i coborîr .ă ă ţ ă ăş ăL-am auzit rîzînd docil lîng mine, pe el i pe fata cu rochia fo nitoare. Ea se a ezase la masa noastr , cu ochii exper i,ă ş ş ş ă ţ

gîtul i umerii i pieptul smîntînoase. Beam ampanie, priviri suspicioase ne supravegheau din col uri dep rtate. Acum,ş ş ş ţ ă bezna total din jur acorda un minim r gaz stînjenelii mele. Un zgomot izolat de aplauze biciui t cerea barului dind r tulă ă ă ă ă nostru. V zusem dou scene de striptease i evolu iile unui scamator, i le descrisesem în oapt la ureche. Scamatorul era ună ă ş ţ ş ă b trîn cu fa a ridat , zîmbetul fardat, î i terminase num rul ducînd pe mîini umeri p l rie cel pu in doisprezece porumbeiă ţ ă ş ă ăă ţ

care frisonau u or. Fetele cu striptease-ul ispr viser cu mi c ri iu i i zgîrcite. Abia dup aceea, dezlipindu-se de bar iş ă ă ş ă ţ ş ă ş f cînd un larg semicerc pentru a ne studia, f ptura smîntînie venise s se a eze la masa noastr , rîzînd intempestiv i f cîndu-ă ă ă ş ă ş ăne cu ochiul într-o italian stricat .ă ă

Aplauzele reîncepur , seci, dispropor ionate. Am surprins în întuneric zuruitul moale al cortinei.ă ţSe declan a rapid î nirea unei muzici la pian i în fundalul acelei pîlnii negre începur s danseze cele trei miciş ăţ ş ş ă ă

schelete fosforescente. Str luceau luminoase i contururile jobenelor puse pe cranii, tibii rotule humeru i dezarticula i dansauă ş ş ţ sincroniza i ferici i în ritmul vechiului fox-trot care se amplifica frenetic, se urm reau u or abia atingîndu-se, încruci îndu- iţ ţ ă ş ş ş pa ii, estele rigide pentru a- i g si echilibrul. Dintr-o dat pianul îi tr da trecînd într-un tango i scheletele se z p cir haoticş ţ ş ă ă ă ş ă ă ă disperat ciocnindu-se unul de altul, strivindu-se vertebre de vertebre, jobenele gata s cad , o ultim înc ierare furioas leă ă ă ă ă descîlci în spa iul potrivit, î i rec p tar ordinea i noii pa i se formar mai tîr îi i, bazinele docile în ondula ii lenteţ ş ă ă ă ş ş ă ş ţ ţ m surate, jobenele în caden . Apoi muzica se întrerupse, scena luminat anul vraja, un tîn r îmbr cat tot în negru cu faă ţă ă ă ă ă ţă de indian înd r tul celor trei marionete l b r ate r spunse cu un surîs timid rarelor aplauze, schi o reveren , fugi.ă ă ă ă ţ ă ţă ţă

"Din italian nu tie decît înjur turile. Ca de-obicei" rîdea el l sîndu-se pe spate c tre perete. "Frumoas , ei? Vi ic dină ş ă ă ă ă ţ ă Nord. Vezi aici. Încearc . Nu mu c deloc. Curaj. Nu g se ti a a ceva la Muntele de Pietate."ă ş ă ă ş ş

Îi cînt rea u or pieptul, delectîndu-se în suspine simulate, ochii fetei gr bindu-se s mi-i fixeze pe-ai mei înainte de aă ş ă ă rîde i a se elibera.ş

" i dac eu mare foame? Mu chi? Da, Mu chi. Please" zise ea scuturîndu-se.Ş ă ş şRîdea f r s - i arate din ii, voce copil roas prea studiat .ă ă ă ş ţ ă ă ă"L-a fi demontat pe bandit" continua el s se amuze, cu degetele nervoase pe mas .ş ă ăChelnerul sosi cu mu chiul i înc o ampanie, în vreme ce pe scen o negres cu trup uleios erpuia printre tor eş ş ă ş ă ă ş ţ

aprinse. În vîrful fiec rei fl c ri se v l tucea înalt fum negru de petrol.ă ă ă ăăPredasem deja valizele la biroul de bagaje al g rii. Urma s plec m la Neapole cu noaptea-n cap.ă ă ă"Asta iese abia dup patru" zise el.ă" i ce dac . Tot plec m."Ş ă ă"Ne conduce la gar . Oh. Ce mai, ne spune i nou cineva r mas bun" f cu el prompt.ă ş ă ă ăNici nu se redusese bine lumina, c fata se lipise de el, optindu-i la ureche. Poate îns nici nu erau cuvinte, doară ş ă

sufl ri u oare, i el se tol nea imobil în unda aceea parfumat .ă ş ş ă ă"Aici ne fur banii. Ca la pro ti" îi spusesem eu înc de la început.ă ş ă" i ce dac ? E foarte bine a a. Crede-m . Sau poate i-e ru inŞ ă ş ă ţ ş e.""Ce-are a face cu ru inea. Mi se pare c -i o prostie i-atît" îmi pierdusem eu s rita, cu un chelner impasibil la un pas deş ă ş ă

noi."Pe scurt: ce-ar trebui s -mi mai refuz, dup tine" replic el blînd. "E vorba de bani? Ai dreptate. Înc un minut deă ă ă ă

via ca asta i sfîr esc direct la spitalul de nebuni. Dar s ne mai gîndim. A a- i convine?"ţă ş ş ă ş ţÎl luasem de bra evitînd amabilit ile chelnerului, co-borîsem în umbra aceea printre sunetele muzicii revigorate peţ ăţ

nea teptate.şAcum cotul lui m împungea iar în că oaste."Ei, Ciccio. tii ce idee i-a venit steia? O geant . Zice c cost doar o mie de franci elve ieni. O economie de zileŞ ă ă ă ă ţ

mari. Aten ie: banii sînt la tine, a a am avertizat-o. Se pare c geanta se vinde la un magazin chiar de lîng casa ei. Sigur cţ ş ă ă ă pierzi trenul. Sau nu? Nu i-ai pus problema?"ţ

Fata m privea, surîsul era gata s i se deseneze pe chip în sacade succesive, cu frumuse ea ei str lucitoare oferit f ră ă ţ ă ă ă ă rezerve. Chelnerul adusese o farfurioar cu patru jum t i de caise însiropate, ea î i lu una ridicînd-o cu lingura i suav lentă ăăţ ş ă ş o l s s -i lunece în jgheabul limbii, cu ochii mai întîi pe jum tate închi i absen i i imediat dup aceea aten i la mine, laă ă ă ă ş ţ ş ă ţ efortul pe care-l f ceam ca s -i înfrunt privirea. ampania m z p cea sup r tor între nas i creier, îmi sim eam pleoapeleă ă Ş ă ă ă ă ă ş ţ grele, fata se hot rîse acum s înghit caisele cu mutre languroase.ă ă ă

Mai tîrziu se retrase la bar. Spectacolul se terminase, dou , trei perechi dansau tîrîndu-se f r chef pe scenaă ă ă transformat în ring. O lumin sc zut se rotea schi ând i tergînd umbre trandafirii i albastre. Am v zut sosind la masă ă ă ă ţ ş ş ş ă ă dou cafele. Am b ut cu chiu i vai. Aerul devenise toxic. Mi s-a p rut c printre contururile terse ale barului descop ră ă ş ă ă ş ă silueta scamatorului. Mai b trîn, cu ridurile pudrate, coco at pe un scaun, juca zaruri de unul singur, cu un sandvi lung înă ţ ş mîna stîng . Pîn i negresa cu tor ele se ivi din întuneric ca s bea, privi singuratic în jur, îmi disp ru din vedere.ă ăş ţ ă ă ă

Ca s rezist m-am ag at din nou de vocea lui, horc ia o poveste. Se descompusese parc între mas i perete, cu bra ulă ăţ ă ă ăş ţ stîng l sat s atîrne, cu stîngul cramponat de igar . În acel du-te vino al luminii, chipul lui î i pierduse orice relief.ă ă ţ ă ş

"... În pe tera asta, Doamne sfinte. Mereu i mereu tot pe ter . Cine tie cum fac. Tot muncind. Tot tr ind. Oarbe, iş ş ş ă ş ă ş muncesc, se reproduc. În elegi? Insecte, adic . Î i vorbesc de-o or . Ciccio ce faci dormi, î i vine s vomi i? Insecte. De undeţ ă ţ ă ţ ă ţ tiu. Am telefonat odat la biroul de informa ii de la STIPELş ă ţ (Sigla "Societ ii Telefonice Interregionale din Piemont i Lombardia",ăţ ş

cu sediul la Torino. (N.t.)).Jur. Altfel de unde s inventez eu toate astea? N-am vrut cu nici un chip s -nv s citesc cu degetele. Nici o reeducareă ă ăţ ă

am zis instantaneu. Nu-i nimic de reeducat, înv at, dragi medici profesori ultrapremia i da i în m -sa. Deci: vocea amabilăţ ţ ţ ă ă simpatic a fetei la telefon. Ce mai rîdea. P rea totdeauna mul umit . Ce r bdare pe ea. Cu siguran trebuie s fi fost vai deă ă ţ ă ă ţă ă capu' ei cu atîta r bdare. I i vine s crezi? Mi-a citit jum tate de enciclopedie la telefon dîndu-mi explica ii despre insecteleă ţ ă ă ţ oarbe care muncesc i a a mai departe. ş ş În întuneric. Coropi ni a de exemplu. Insect carnivor , care m nînc viermi i sapş ţ ă ă ă ă ş ă galerii. Tr ie te noaptea. Masculul i femela lui aduc mari pagube culturilor agricole, pricepi? i pe urm sînt muncitoareleă ş ş Ş ă termitelor. Mai pu in simpatice îns , sînt asexuate. Nu doar oarbe, ci i asexuate, ca dreapt r splat a mamei noastre natura.ţ ă ş ă ă ă Muncesc, construiesc, cur , adun hran . Cultiv pîn i ciuperci comestibile, jur c -i a a dac nu crezi verific . Pe cîndăţă ă ă ă ăş ă ş ă ă buna lor regin vede, se îngra , m nînc ciuperci i scoate patruzeci de mii de ou pe zi. Fata aia nu mai e la STIPEL. Deă şă ă ă ş ă cîte ori am telefonat, dup . O fi dat vreun cancer i peste hoitul ei plin de bun voin . Sau poate s-o fi s turat. Poate a cerută ş ă ţă ă s fie schimbat în alt func ie ca s nu m mai aud . O-n eleg prea bine. Tu ce zici de asta?"ă ă ă ţ ă ă ă ţ

Nu tiu cum am reu it s m tîr sc pîn la telefon. Scamatorul ne privea continuînd s - i rostogoleasc zarurile în susş ş ă ă ă ă ă ş ă

i în jos pe o tav de fetru verde. Porumbeii lui, m-am gîndit eu lenevos.ş ăUn barman bosumflat a f cut num rul, a întins indiferent receptorul.ă ă"Cum noapte? Care noapte. E diminea a. Nu crezi c e vremea s te duci la biseric ? S - i m rturise ti p catele?" strigaţ ă ă ă ă ţ ă ş ă

el r gu it furios fericit la veri oara m tu . i- i dep rta receptorul de ureche ca s lase spa iu liberă ş ş 㠺㪠ş ă ă ţ oftaturilor, exclama iilorţ plîng re e ale celeilalte voci îngrozite: "Da' pricepe sînt bine. Foarte bine. N-o s vii la înmormîntarea mea. i nici v rulă ţ ă Ş ă preot. L-am v zut azi. Mare calamitate i sta. Cheam -l pe Baronu. tiu c doarme-n patul meu. Îl vreau pe Baronu.ă ş ă ă Ş ă Imediat. Ei, Baroane tu e ti? Ce mai faci? S te-aud. Hai. Un suspin cît de micu . Hai frumosule. Hai gr sanule. Sigur c mş ă ţ ă ă ă cuno ti, eu sînt, hai dolofanule. Nu-i a a c -mi sco i acum un ditamai oftatul? D -i drumul iubitei. C de nu î i tai must ile.ş ş ă ţ ă ă ţ ăţ

i-e ru ine de m tu a? Zi. S te-aud. Nu? Cr par-ai i tu."Ţ ş ă ş ă ă şPuse receptorul în furc , mîna îi tremura. Barmanul umpluse dou p h rele cu un lichior închis la culoare.ă ă ă ă"Din partea direc iunii" zise cu severitate.ţNici n-am încercat s refuz. El b u, imediat apoi g si cu cale s guste i din paharul meu.ă ă ă ă ş"Ierburi" decret tu ind.ă ş"Un extract. Foarte digestiv i tonic, domnule" nu se l s cel lalt surprins.ş ă ă ăScamatorul întorsese spatele, îi vedeam spinarea încovoiat , linia decolorat a vestonului.ă ă"Ce-ar fi s -l trezim pe v rul preot? E o idee. Poate c are nevoie de noi. Te pomene ti c -l putem duce la Neapole. Ună ă ă ş ă

preot în suit poate fi util."ă"Pentru numele lui Dumnezeu, domnule" am r spuns eu dîndu-mi seama c nu-i servisem nici un contraargument.ă ă"E tare preo elul. Distractiv" se vait el cu voce fals . "Pe cînd tu Ciccio e ti un nimeni. Nimic. De ce nu e ti b iat deţ ă ă ş ş ă

societate?"Mutra de mucava a barmanului se destinse într-un minim surîs participativ."Nu e ti un prieten adev rat" se si gr bise el s reia "nu vorbe ti nu cîn i nu dai din coad . De unde-ai r s rit,ş ă ă ă ş ţ ă ă ă

domni orico? C ai cam pus bot de domni oric . Sau te superi?"ş ă ş ă"Nu, domnule" am r bdat eu.ăÎmi ineam mîinile pe tejgheaua barului ca s -mi consolidez mai bine echilibrul, sim eam lemnul umezit de palme.ţ ă ţ

Barmanul turnase un al treilea pahar de extract.Mi-am impus s refuz dînd din cap ca s -mi fac i mai evident o minim autoritate. Cel lalt încuviin , lu paharul.ă ă ş ă ă ă ţă ăO lumin de un verde insolent triumfa pe deasupra caselor cînd am ie it. În trei taxiuri doi dormeau pr bu i i întreă ş ă ş ţ

scaun i volan, altul citea ziarul.ş"O scîrb . N-ar fi costat-o nimic s ne conduc " îl tot auzeam printre horc ieli. Ce naiba, nu e fat de amiral. Toateă ă ă ă ă

nenorocitele astea se cred fete de amirali. N-am aflat niciodat de ce. N-ai zis nici o vorbuli ca s-o opre ti, Ciccio. E ti preaă ţă ş ş matolit. N-ai mai v zut-o?ă

"Nu."'i cînd colo ea mergea la vreo dou zeci de metri de noi, cu c rnurile fragede dezvelite neumilite de lumina zilei. Se suiŞ ă ă

într-o ma in , trecu pe lîng noi, cu bra ul ridicat ca s - i ascund ochii i fruntea.ş ă ă ţ ă ş ă ş"Provincial incurabil i eap n ce sînt" tu ea el. "Dac o in tot a a, peste un minut o s vorbesc de unul singur. Ca laş ţ ă ş ă ţ ş ă

nebuni. La ce bun c l toriile. Ar trebui s m las înso it doar de animale. Ciccio, de ce nu m-arunci naibii sub un tramvai?"ăă ă ă ţSe inea greu pe picioare, cu um rul împins într-al meu, genunchii îi cedau. Din cînd în cînd se încorda ca s - iţ ă ă ş

potoleasc un fior.ă"Neapole i moartea" începu s zic f r a conteni în taxi i repet la nesfîr it silabisind i tu ind în timp ce treceam caş ă ă ă ă ş ă ş ş ş

fulgerul pe str zi i prin pie e pustii c tre gar .ă ş ţ ă ăM aruncasem în nu tiu ce socoteal absurd a zilelor deja scurse, a celor ce urmau. Gazul din ampanie îmi izbucneaă ş ă ă ş

din stomac în rîgîieli sup r toare. Am renun at la pronosticul încurcat despre timp ca s -mi in respira ia, s -mi oprescă ă ţ ă ţ ţ ă sughi ul.ţ

O mare fîntîn se desf ur pe lîng noi, cu apa de culoarea o elului, el î i scoase capul pe geam ca s se scufunde înă ăş ă ă ţ ş ă aerul, în zgomotul acela r coros.ă

Apoi: "Pîn i Baronu. Pîn i el mi se opune. Ce-l costa s zic un vai. Mi-o spune mereu la telefon. Se înfurie seăş ăş ă ă sup r , dar pe urm morm ie ceva. Mai al dracului ca de obicei. Zici c sînt eu de vin , Ciccio? Sînt chiar a a de pornită ă ă ă ă ă ş contra viermilor? i cînd te gînde ti c eu unul m v d m socot un biet canar cu ochii sco i ca s cînte mai frumos."Ş ş ă ă ă ă ş ă

Rîse ascu it, sfîr ind într-un gîlgîit trudnic.ţ ş"Ce era ultimul pahar? B legar? Nu- i sim i i tu ma ele putrede?"ă ţ ţ ş ţCeva îmi întuneca ochii, îmi contracta gîtlejul, încercam s m scutur ca s nu m dezarticulez. Mi-am pironit ochiiă ă ă ă

asupra clan ei portierei, c utînd s nu mi-i abat, s nu mai mi-i închid.ţ ă ă ăTaximetristul frîn brusc descarcîndu-ne în fa a g rii f r nici un salut.ă ţ ă ă ă"P cat c plec m de-aici. P cat c nu r mînem. Pe Neron" striga el leg nîndu-se, cu bastonul ridicat. Numai r bdareaă ă ă ă ă ă ă ă

unui hamal ne descurc prin hol la biroul de bagaje. Ce ti i farfurioare rostogolindu-se în chiuveta barului, bufniturileă ş ş r gu ite ale vocilor în difuzoare mi-au trepanat craniul.ă ş

"La Istanbul. La Calcutta ar trebui s mergem Oriunde nu la Neapole. Doar trei ore de somn. Sînt din ce în ce maiă idiot. Tr sni-m-ar Dumnezeu" protesta el în tren, cu buzele livide, dup ce înghi ise pe ner suflate somniferul.ă ă ţ ă

Pr bu it într-un col , am încercat s m ascund cît mai mult cu putin sub o pulpan a perdelei. Lumina era acum preaă ş ţ ă ă ţă ă puternic , o sim eam ap sîndu-m i scociorîndu-mi printre pleoape ca o lam incandescent . Anun uri strig te zgomoteă ţ ă ăş ă ă ţ ă sfî iau brutale atmosfera.ş

"Propriile noastre resturi p mînte ti. Asta sîntem. Neapole i moartea" mai emise el, cu o vîn umflat i înnegrit înă ş ş ă ăş ă mijlocul frun ii. "Nu e nimeni în compartiment?"ţ

"Nimeni domnule" am zis.Trenul începea s se pun în mi care.ă ă ş

VIIIÎi vedeam în fundul terasei în lumina v rgat marmorean a serii. Vorbeau aproape f r s vrea, printre mari intervaleă ă ă ă ă ă

de t cere i f r umbr de surîs, el ca de obicei drept ca lama unui cu it, cel lalt, de i înalt i robust, cu spinarea deja adus ,ă ş ă ă ă ţ ă ş ş ă sus inîndu-se anevoie. i distonau sub aripile viu colorate ale unei umbrele de gr din .ţ Ş ă ă

"Te salut. E tîrziu pentru mine. Ai nevoie de ceva? Acum tii tot, ai v zut tot. Vezi tu. Pe mîine" zise soldatul din u .ş ă şă Avea o fa îngust de nev stuic cu imprevizibile fulger ri viclene, mîinile netede. Se declarase mai întîi student i apoiţă ă ă ă ă ş arhivar, dar pe tonul cuiva care se teme s nu gre easc .ă ş ă

Am r mas singur în camera aceea prea mare, burdu it cu portrete. Ultima lumin se concentra asupra unui chip deă ş ă ă doamn închis în ovalul unei rame vechi, floarea palid prins între grumaz i um r se deta a imens . Grupuri fotografice cuă ă ă ş ă ş ă margini argintii z ceau pe mas , m su e, etajere, un pian.ă ă ă ţ

În cursul dup -amiezii soldatul m dusese s vizitez casa, un labirint de coridoare, od i e, camere dintr-una în alta. Deă ă ă ă ţ la aproape fiecare fereastr se puteau vedea por iuni din ora în fug precipitat dezordonat c tre mare ca într-o iesleă ţ ş ă ă ă ă confuz .ă

Dormisem pesemne în odaia unei slujnice, plecate în vacan chiar în diminea a aceea. Sertarele i dulapul din camerţă ţ ş ă fuseser închise cu cheia sau golite, pere ii goi cu umbre umede ramificate. De sub cuvertura patului lipseau cear afurile.ă ţ ş

"Bun idee. Patru b rba i în cas sau cel pu in voi trei, dac eu unul nu contez i nu sînt luat în calcul, i lui ce-i d prină ă ţ ă ţ ă ş ş ă cap? O trimite în c l torie pe unica persoan util ,ăă ă ă pe singura femeie. Care nici m car nu-i ceruse a a ceva. E îndrept ită ş ăţ proverbul: cei însemna i de Dumnezeu n-au creierul ca al meu. Vezi i tu. Fii atent. Eu unul m-am i hot rît. M nînc laţ ş ş ă ă cazarm . Paturile m turile praful n-au decît s-a tepte i pîn la Cr ciun. Nu sînt ordonan . i nici tu. Cine are chef s - iă ă ş ş ă ă ţă Ş ă ş aprind paie-n cap n-are decît s - i aprind " comentase numaidecît soldatul.ă ă ş ă

"Cum îl cheam pe-al t u?"ă ă"Vincenzo V. Dar spune-i doar domnule locotenent. Pensia o prime te în calitate de c pitan, dar el are scrînteala cş ă ă

vrea s i se spun tot locotenent. Ce mai: creierele de care- i vorbeam la-nceput. Dar om bun la suflet, v ic re caă ă ţ ă ă ţ bocitoarele, dar bun la suflet. Crede-m : stau aici de ase luni. i-i mul umesc bunului Dumnezeu, cel pu in mîinile le areă ş Ş ţ ţ întregi pe amîndou . Cum se descurc al t u cu b rbieritul? Ce zici?"ă ă ă ă

Îi vedeam pe teras , tot nemi ca i unul lîng altul, cu ig rile aprinse. Î i pip iser ironic unul altuia stomacul iă ş ţ ă ţ ă ş ă ă ş pîntecele, dar cu atingeri scurte i aproape dezgustate, f r un rîset. Nu mş ă ă ai vorbeau.

Izbutisem s m odihnesc cîteva ceasuri, oboseala i toate otr vurile ei diverse disp ruser , dar m sim eam totă ă ş ă ă ă ă ţ prizonier al unei atmosfere indescifrabile ostile, parc al unui p ianjen sau mai bine zis al unui balon de s pun care mi seă ă ă închisese în jur i plutea, plutea, leg nîndu-se f r nici o noim m ducea cu el, fiecare viziune a lumii tot mai mic orat , maiş ă ă ă ă ă ş ă rece i mai distant .ş ă

Am ie it i eu pe teras , avînd grij s stau în col ul cel mai dep rtat de cei doi.ş ş ă ă ă ţ ăOra ul se i luminase, o jungl deas ondulat de lumini e lumini pete multicolore care se succedau se confundau sus iş ş ă ă ă ţ ş

jos pîn la linia golfului în cercuri ghirlande vîrtejuri i noduri sub cerul cu stria ii violete. Acolo unde vioriul se întuneca, ună ş ţ nor z mislea capul apoi spinarea în fine mina prodigioas a unui uria avansînd extrem de lent. Ultimele bucle ale pleteloră ă ş lui prindeau înc soarele de dincolo de orizont. i întreaga jungl trimitea c tre el mugetul compact al unei fiare nesfîr iteă Ş ă ă ş tol nite în criz de somn, vibrînd prin milioane de pori orificii solzi riduri anfractuozit i ale pielei abandonate în voiaă ă ăţ aburilor imobili ai verii.

Mi-am sim it mai strimt i mai opresiv închisoarea i, brusc, dorin a de a m cufunda, nu de a umbla, ci de a mţ ăş ă ş ţ ă ă cufunda de-a dreptul în luminile, în suflarea aceea, i de a disp rea acolo.ş ă

Se mi car , atingîndu-se u or um r de um r, parcurgînd în t cere terasa, bastonul alb i tubul de bambus în leg nareş ă ş ă ă ă ş ă sincron .ă

Locotenentul avea o voce n cl it profund cu nea teptate lîncezeli dubită ă ă ă ş ative, accentele lui îi retezau sec vorbele.De trei, patru ori repetar în linie dreapt cei cî iva metri, calvi ia gazdei str lucea ca o carapace. Nu p reau prieteni,ă ă ţ ţ ă ă

nu v diser niciodat vreo mi care sincer de afec iune, de acord.ă ă ă ş ă ţLocotenentului îi ie i din gur cu glas sc zut: "Curaj am. Dar e atît de mare frica."ş ă ăÎi r spunse un rîset ca o plesnitur de bici.ă ăM-am întors prudent în salon, preferind s nu le aud convorbirea.ăDe la geamuri, în întunericul camerei, am v zut iar i marea, închis i complet neagr în jurul a dou mari nave deă ăş ăş ă ă

copaci lumina i ca ni te triunghiuri perfecte.ţ şM-am decis în sfîr it s m mi c, s caut cel pu in comutatoarele.ş ă ă ş ă ţDup cin sosir fetele. Dou fetele patroanei restaurantului din apropiere, unde mîncasem, i dou prietene de-ale lor.ă ă ă ă ş ă

Erau foarte tinere, ochelarista rîdea i se agita mai abitir ca toate. Se învîrtir numaidecît prin cas ca i cum ar fi cunoscut-oş ă ă ş pe dinafar , dibuind pahare, sticle, ghea , ni te perne de puf într-un dulap.ă ţă ş

i d deau fuga între buc t rie i salon cu strig te ascu ite.Ş ă ăă ş ă ţ"Ines Candida Michelina Sara. O s m face i s -mi pierd min ile" se plîngea locotenentul din fundul fotoliului. "Undeă ă ţ ă ţ

alerga i. De ce v agita i. Veni i aici, repede, toate. ede i."ţ ă ţ ţ Ş ţAd postit înd r tul whisky-ului s u, el t cea, uitînd parc de orice.ă ă ă ă ă ă" i tu. Zi ceva. Te-au a teptat atîta, s r cu ele" îi ceru locotenentul.Ş ş ă ă ţ"Femei. Acuma sînt femei. Nu mai sînt feti ele de-acum patru ani. Aproape nu le suport" bodog ni el.ţ ă"Fausto" scoase cel lalt un oftat prelung "noi neă putem opri, lumea nu."Ines ochelarista ap ru manevrînd un ventilator cu tot cu cablul lui lung.ă"Nu vre i pu in aer? Ne sufocam. Hai, nu-ncepe i imediat s be i ca ni te sugative. Dac nu, noi plec m. Mai vre i oţ ţ ţ ă ţ ş ă ă ţ

cafea? Este prea mult curent?"Sc zu apoi glasul înaintînd c tre cele dou fotolii ca s zic în grab printre rîsete: "Ai observat, Fausto? Sara e totă ă ă ă ă ă

îndr gostit de tine. Dar de-a dreptul pierdut , biata fat . Ca atunci cînd purta codi e, î i aminte ti? Azi i-a cump rat i ună ă ă ă ţ ţ ş ş ă ş parfum nou. Fran uzesc. Spune-i ceva, Fausto, distreaz-o."ţ

"Ines, bîrfitoare i cîrtitoare ce e ti. Stra nic prieten . Cînd tace mîlc. Cînd vorbe te în gura mare. Ce fac pe-acolo?"ş ş ş ă ă ş se împotrivi lînced locotenentul.

"Se ru ineaz " rîse iar Ines înainte de a fugi, l sîş ă ă nd ventilatorul pe jos."Eh. Or mai fi înc fete?" sc p el f r s vrea.ă ă ă ă ă ă"C pitane, ce, ai înnebunit?" se scandaliza cu glas sc zut cel lalt, alarmat. "Cum vorbe ti. Patru tinere de toat lauda iă ă ă ş ă ş

foarte respectabile. Candidei îi sînt chiar na ..."şRenun cu un gest dezolat din mîn .ţă ă"Curios. Vorbim ca s vorbim" c sca el plictisit. "Ce vrei s cred? Sînt femei, în cazul sta e inutil s mai vorbim. Ară ă ă ă ă

trebui atinse.""Fausto" îl mustr iar prietenul "nu- i aminte ti acum patru ani? Cînd ne înso eau la cafenea, în gr dini, i noi leă ţ ş ţ ă ş

r spl team cu cornete de înghe at ?"ă ă ţ ă"Tîmpenii" îl reduse el numaidecît la t cere.ăReintrau împreun , privindu-m atent, ca pentru a-mi m sura posibila i înc neconfirmata complicitate. Se a ezar peă ă ă ş ă ş ă

divanul din fa a celor doi, dîndu- i coate, printre grimase i zîmbete, rîsete m runte brusc în bu ite în mîinile duse la gur .ţ ş ş ă ă ş ă"Bine acum" avertiza locotenentul.Nu avea multe cicatrice pe fa , doar o t ietur în zigzag în spatele urechii drepte. Ochelarii negri îi f ceau i mai greoiţă ă ă ă ş

capul mare, nasul c rnos. B rbia îi tremura la cea mai mic vorb sau îi c dea ca un soi de gu .ă ă ă ă ă şă"Ave i vreo idee, fetelor? S nu întîrziem îns " întreba el împrejur cu blînde e.ţ ă ă ţ"Un joc. Da, un joc" strig imediat Ines.ăÎ i scosese ochelarii i p rea c nici uneia nu-i pas de pernele prea moi i c lduroase, de zecile de priviri cu care leş ş ă ă ă ş ă

bombardau b rba ii must cio i de pe pere i, de femeile i matroanele risipite între rame, piepturile puternice, buzele marcate,ă ţ ă ş ţ ş buclele bine lipite pe tîmple.

Am v zut-o pe Sara întinzînd degetele ca s -i ating lui mina dreapt strîns în jurul paharului.ă ă ă ă ă"Te doare capul? Ai nevoie de ceva? Vrei ghea ?" întreb ea, cu ochii mari larg deschi i pe mutri oara palid preaţă ă ş ş ă

rotund .ăPrietenele de pe divan o persiflau mute te maimu rind-o cu buzele pungite a inim , cu ochii miji i.ş ţă ă ţ"Nici vorb " r spunse el eschivîndu-se brusc, cu o contrac ie mecanic de zîmbet plictisit în col ul gurii.ă ă ţ ă ţ"Un joc un joc" strigau acum celelalte, dar privind-o cu suspiciune avid pe camaraă da lor."F r ipete. Sfînt Fecioar . V rog. Capul meu. Un joc, orice joc vre i, dar încet. Dac nu, noapte bun . Ast -sear eă ăţ ă ă ă ţ ă ă ă ă

o comedie la radio. Potoli i-v sau m duc la mine-n camer " implora locotenentul, cu mîinile molatice învîrtindu-i-se în gol.ţ ă ă ă"Ce joc vrei, Fausto? Hot r te tu" întreb încet Sara, aplecîndu-se încordat .ă ăş ă ăEl rîse, cu spinarea brusc str b tut de un fior: "Dar numai unul. Drace, de-a baba-oarba."ă ă ăNe dusesem pe teras pentru înghe at , în aerul nop ii foarte calde i umede.ă ţ ă ţ şFistic, fri ca, alune se topiser în frigider, am b ut pasta aceea groas din pahare dup ce am stropit-o cu whisky.ş ă ă ă ă"Mai ii minte cît visai? Mai visezi?" Vocea Sarei era cump nit , dar decis . "Odat mi-ai povestit c ai v zut unţ ă ă ă ă ă ă

animal sub pat. În treac t, mic, de culoare portocalie. i se p ruse c era un soi de iepure. Sau poate un tatu."ă Ţ ă ă"Tatu. Ce naiba s fi fost" contest el, plat. "Nu-mi amintesc nimica."ă ă"În schimb Sara da" modul cu blînde e ironic Michelina oprindu-se o clip cu tava plin de pahare goale. Eraă ţ ă ă ă

minuscul , din ii îi erau gata s se arate i genunchii mari. "Sara este asemeni con tiin ei rele. ine minte tot, nu se odihne teă ţ ă ş ş ţ Ţ ş niciodat ."ă

"Nu face i pe cotoroan ele" suspin din dep rtare locotenentul.ţ ţ ă ăSe tol nise într-un jil de r chit , abandonînd orice inten ie de a organiza seara.ă ţ ă ă ţ"Ciccio" mîna stîng înm nu at se ridic .ă ă ş ă ă"Sînt aici.""Bun, nu pleca" f cu el ostenit.ăSara m privi ca i cum m-ar fi v zut pentru prima oar , cu zîmbetul incert abia schi at, cu mîinile împreunate subă ş ă ă ţ

b rbie. Avea unghiile bine t iate, dar degete noduroase încercînd permanent s se ascund .ă ă ă ă"De ce nu- i sco i haina? Pe c ldura asta" îi zise ea încet "nu vrei s - i fie mai comod?"ţ ţ ă ă ţ"Ce comic e ti" îi r spunse el.ă ş ă"La anul voi fi la universitate" încerc eaă ." i sora ta?"Ş"O, Candida se simte foarte bine cu mama la casa restaurantului. Ea e pa nic . O fat care o s se m rite curînd.ş ă ă ă ă

S r cu a de ea."ă ă ţ"S r cu de ce" rîse el.ă ă ţă"Fiindc nu-i nimic de capul ei, Dumnezeu s-o ajute" r spunse Sara, dar deja iritat de inconfortul acelui dialog inutil.ă ă ă

"O s se m rite cu un buc tar- ef sau dac vrei cu un ditamai pa , e totuna. A a sfîr e te totul."ă ă ă ş ă şă ş ş ş"Dar tu nu. A a-i?"ş"Eu nu. Sigur nu" se înviorase ea dintr-o dat , cu pumnii strîn i. "Fausto, nici m car nu m-ai întrebat ce-o s fac laă ş ă ă

universitate.""Pun pariu c -mi spui tu."ă"Mojicule" rîse ea, dar nelini tit . În fine: medicina. E ti mul umit?"ş ă ş ţ"Trebuie s fiu? Dac trebuie, sînt."ă ă"Sînt curajoas , da. A a zic to i. Nu sem n cu celelalte. i de ce am ales medicina: ar trebui s-o tii, tu cel mai mult" î iă ş ţ ă Ş ş ş

fr mînta ea degetele, cu ochii ei mari, lucitori, aten i.ă ţFetele se strînseser în jurul ventilatorului din salon, î i aplecau pe rînd u or ceafa încredin înd-o adierii r coroase,ă ş ş ţ ă

u otind de zor.ş ş"Paharul gol, Sara" o trimise el la plimbare, pocnind apoi pe nea teptate din degete i zicîndu-mi: "Ciccio, zece minuteş ş

pe ceas. Apoi m cari la culcare. Chiar dac e sfîr itul lumii."ă ă ş"N-a putea s ed dincolo? M car o clip . M -n elege i, domnule."ş ăş ă ă ă ţ ţ"Vai de tine dac ăo iei din loc."Se întorsese cu trei pahare. B u i ea, cu pruden , neizbutind apoi s - i opreasc o strîmb tur .ă ş ţă ă ş ă ă ă"E ti cel mai elegant b rbat din cî i cunosc. Un lord" scap r ea pe nea teptate. "Z u, Fausto, nu exist nimeni maiş ă ţ ă ă ş ă ă

elegant i mai fermec toş ă r ca tine.""La naiba" ced el cu un zîmbet dezarmat.ăRidic paharul.ă"Oh da. Un toast, un toast" se porni Sara.De lîng ventilator, fetele se aplecau atente spionînd, dar f r a cuteza s fac vreo mi care.ă ă ă ă ă ş"Pentru ce toast m" întreba Sara agitat .ă ă"Alege tu. Crede-m : e mai bine."ă"Pentru neant. Nada. Pentru rien ne va plus. Pentru via a asta, fata marii tîrfe binecunoscute" se pierdu descompus beatţ

glasul locotenentului de dincolo."Eu îns toastez pentru tine. Pentru tine i pentru speran ele meleă ş ţ . Vrei?" se aprinse Sara abia atingîndu-i un genunchi

cu vîrful degetelor."Amin" conchise el golind paharul."E timpul s plec m, domnule" am încercat.ă ă"Fausto, acum trebuie s i-o spun. Ascult -m . Acum..." relu fata tremurînd ni el. Glasul i se sparseăţ ă ă ă ţ brusc în gîtlej."Taci mai bine. S-a-n eles? Taci. Pentru numele Domnului" întoarse el sec capul.ţOchii ei lucitori se închiser o clip ca s se arate iar i apoi mai umili, osteni i.ă ă ă ăş ţ"Spune-mi m car de ce-ai venit" încerc ea cu glas sc zut. Nimeni nu mai credea. Nici chiar Vincenzo. tiam c - iă ă ă Ş ă ţ

telefona, c vorbea i, dar de aici pîn la venirea ta..."ă ţ ă"Bietul locotenent" zîmbi el. "Cîndva mai rîdea. Acum nu mai tie nici s rîd . Doar puf ie pe nas."ş ă ă ă"De ce ai venit? Doar a a? Degeaba?"ş"Bun , Sara. Sora, prietenele tale, o s te foarfece. O s te ia peste picior."ă ă ă"Ce s foarfece. Cine. Cine s ia peste picior. De-ai ti ce fric le e de mine. i bine fac" se înfurie ea ro ind. "Hai, teă ă ş ă Ş ş

rog, m car atîta: de ce-ai venit."ă"Nu degeaba. V d c e ti a a de curioas . Nu: nu degeaba. Acum îns destul. Gata cu întreb rile, domni oar " puse elă ă ş ş ă ă ă ş ă

punct ridicîndu-se, c utîndu-mi bra ul.ă ţLa telefon Candida o lini tea cu blînde e pe mam . Aveau s coboare numaidecît, nu era înc miezul nop ii. Oş ţ ă ă ă ţ

adev rat catastrof , înghe ata aia.ă ă ă ţMori ca saluturilor se roti iar i vesel .ş ăş ăLa o or foarte tîrzie, am auzit din patul meu suspine în bu ite rostogolindu-se într-un plîns ce dur mult înainte de aă ă ş ă

se stinge, lini tindu-se cu greu. Apoi un pas care se îndep rta din baie în coridor. F r nici o îndoial , locotenentul.ş ă ă ă ă

IX"Permisia mea st s expire, domnule. Va trebui s plec mîine. Cel tîrziu mîine noapte."ă ă ă"Avem tot timpul" scutur el din mîn plictisit "nu e o problem . Iar dac te întorci cu întîrziere, dă ă ă ă ă vina pe mine.

Corect?"Ne g seam în salonul acum gol al restaurantului, toate celelalte mese debarasate, soarele feroce de dup -amiază ă ă

incendia strada dincolo de vitrine.Se l sase antrenat într-o posomoreal iremediabil , rarele tres riri de energumen îi erau golite de convingere, veseliaă ă ă ă

r ut cioas pe care i-o tiam îi disp ruse. O umbr de barb îi întuneca obrajii.ă ă ă ş ă ă ăZadarnic îl înconjuraser fetele la mas cu aten ii, mereu cu paharul preg tit, doar pentru el polonicul cu molu teă ă ţ ă ş

r mase pe fundul supierei, umbra unui paravan anume orientat. Lui i se adresase mama Sarei i a Candidei, plecînd de laă ş cas , pentru a-i cere o p rere, lep dîndu- i o clip aerul concentrat de v duv .ă ă ă ş ă ă ă

R bdase totul, mul umind cu zîmbete c znite. i al turi de el Sara fusese foarte scump la vorb , prad i ea cine tieă ţ ă Ş ă ă ă ăş ş c ror gînduri.ă

"Un singur lucru, domnule. R mîne i la Neapole sau v -ntoarce i la Torino cu mine?"ă ţ ă ţ"O, Ciccio, cîte întreb ri. Nu tii s te opre ti o dat ?" mi se împotrivise cu glas istovit.ă ş ă ş ăDoar ideea petrecerii îi însufle i oarecum.ţEa îi venise locotenentului, i acum se str duiau cu to ii s o imagineze s o pun pe picioare perfect , exactş ă ţ ă ă ă ă

evenimentul dorit, de la unc la dulciuri, de la pe te în gelatin la fructe de mare i la ampanieş ă ş ă ş ş ."Destupat . În caraf . A a se pune în valoare" preciza locotenentul.ă ă ş"Vincenzino e ti o cizm ca de obicei" îl judec el. "Cînd ai mai pomenit ampania în caraf . Ignorantule."ş ă ă ş ă"P cat f r gravitate. Nu mai vorbesc" încerca cel lalt s se apere, încurcată ă ă ă ă .Fetele rîdeau."Sara: i-ai înghi it limba?"ţ ţ"Sara nu vorbe te. Nu vede i c nu vrea s tie de nimic? Ea gînde te, mam ce mai gînde te."ş ţ ă ăş ş ă ş"Biata Sara, e dus pe gînduri."ăEa inea piept rîsului i ironiei prietenelor, cu ochii permanent pleca i, cu mîinile ascunse sub fa a de mas .ţ ş ţ ţ ăApoi: "E mai bine acum ca fiecare s - i vad de ale lui" zise f r urm de veselie. "S-o l s m balt . Altfel cum s maiă ş ă ă ă ă ă ă ă ă

dorim s ne revedem la petrecerea de disear ?"ă ă"Nu i-e bine, p pu o?" întreb el. Cuvintele c zur într-o t cere nea teptat .ţ ă ş ă ă ă ă ş ă"Foarte bine. De ce? Nu fi îngrijorat" ro i fata luat prin surprindere.ş ăSe ivise un fluture galben care zbura în zigzaguri inegale de-a lungul mesei, b tînd frenetic din aripile minusă cule,

mîinile Inesei Michelinei Candidei s-au i ridicat i încurcat în încercarea de a-l prinde.ş ş"Proastelor" bodog ni Sara, dar imediat dup aceea dînd indiferent din umeri.ă ă ă"Un fluture" i-am explicat eu la ureche.Privirea Sarei m fulger iute o clip .ă ă ăSc pase de degetele Inesei, dar se a ez chiar în fa a lui, pe fa a de mas cu cele dou aripi str vezii strînse, i Sara f ră ş ă ţ ţ ă ă ă ş ă ă

nici o precu ie special întinse mîna, îl captur f r dificultate între degetul mare i ar t tor.ţ ă ă ă ă ş ăă"A i v zut?" rîse ea.ţ ă"Aici dedesubt, aici dedesubt" strig Candida.ăFu r sturnat o cup mic de sticl i fluturele încarcerat se învîrti în juru-i, cu aripile blegi desf cute, cu anteneleă ă ă ă ăş ă

explorînd tremur toare.ă"S r cu ul de el."ă ă ţ"Ce galben frumos. Ia uite ce puncti oare negre. Parc sînt o bl ni ."ş ă ă ţă"E adev rat c tr iesc doar ă ă ă cîteva zile?"Rezemîndu-se în coate fetele priveau, lenevoase înfierbîntate, acum fluturele se oprise, cu aripile înfiorate de un tremur

u or.ş"Da' ce face i, fetelor? Sînte i la gr dini ? Doar a a ti i s v purta i? Frumoas consolare" se tîngui din fundulţ ţ ă ţă ş ş ţ ă ă ţ ă

înc perii vocea patroanei.ă"L sa i-le, doamn , s se distreze" îi replic în ecou locotenentul.ă ţ ă ă ă"Mie mi-ar pl cea negru" zise Sara.ă"Negru? la cu capul de mort pe aripi? Ce distrac ie" protest Ines.Ă ţ ă"Ce înmormîntare clasa a treia e ti azi."ş"Sara, te-a lovit deochiul?"" i ce v pas vou c -mi plac negri" le replic ea prompt.Ş ă ă ă ă ăMîna lui dreapt avansa pip ind pe mas pîn ce se apropie de cup .ă ă ă ă ă"Negru ai spus? E ti sigur ?" o întreb cu glas sc zut, încercînd un surîs.ş ă ă ă"Da. De ce?"Stînga înm nu at c zu deodat pe cupa f cut nd ri printre ipete de spaim .ă ş ă ă ă ă ăţă ă ţ ă"Uite. Acum e negru" f cu el apoi f r a- i retrage mîna de pe cioburi.ă ă ă ş"Dar ce se-ntîmpl . Ce-a fost asta" se agita locotenentul "nu hot rîm nimic cu petrecerea?"ă ă"Dou comisioane pentru tine, Ciccio. Costumul meu alb la vopsitorie, cur at i c lcat, dar pe loc. i ampania. N-amă ăţ ş ă Ş ş

încredere în ceilal i. Sînt în stare s bage bicarbonat" zise el.ţ ă"Bine, domnule.""Zece sticle. Nu sînt prea multe. Krug.""Krug. Bine, domnule.""Nu te gr bi. Azi nu ie im."ă ş"Sara asta" am tatonat."Ce?" i-am auzit glasul la pînd .ă"Nimic. La orice m-a fi a teptat sosind la Neapole, dar nu la fetele astea. i Sara. Nu tiam."ş ş Ş ş" i ce-aveai tu de tiut" f cu el sec. Dar imediat, mai obosit: "Vezi- i de tine, Ciccio. N-are rost s - i ba i capul cu al ii.Ş ş ă ţ ă ţ ţ ţ

Vezi- i de tine, fii turist."ţDe la fereastra camerei lui, în timp ce împachetam costumul, i-am v zut în fotoliile de r chit de pe teras , el neclintită ă ă ă

în pofida c ldurii, cu igara atîrnîndu-i de buz , locotenentul mole it de parc ar fi dormit. Umbrela îi ap ra cu un cercă ţ ă ş ă ă cenu iu parcimonios împotriva rev rs rii soarelui, dincolo de parapet ora ul vuia surd pîn la marea nespus de albastr .ş ă ă ş ă ă

"Ar trebui s mai vorbim? Te mai gînde ti?"ă ş"Nu, c pitane, de ce? Nu m crezi?" r spunse stins locotenentul, cu mîinile agitîndu-se brusc. "Nu ziceam eu c ar fi iă ă ă ă ş

mai r u s discut m?"ă ă ă"Mai r u i înc cum."ă ş ă"Atunci gata. Totul e clar acum. Te rog" î i d du cel lalt duhul "ne-am spus i ne-am r spus totul. Gata."ş ă ă ş ă"Acum zece zile cînd i-am telefonat. i chiar înainte, îmi p reai mai ferm."ţ Ş ăAm renun at s manevrez hîrtia de ambalaj ca s nu remarce fo netul. Glasul lui nu mi se p rea eliberat de triste eaţ ă ă ş ă ţ

care-l cuprinsese în ultimele ceasuri."Dar m-am hot rît. Ca i tine. Poate chiar mai mult decît tine, dac -mi dai voie. S nu te-ndoie ti, Fausto. i-acum s-oă ş ă ă ş Ş

l s m balt . Pe c ldura asta" f cu locotenentul.ă ă ă ă ă"Te-am auzit. Ast -noapte."ă"Nu trebuia. Nu trebuia" strig cel lalt, dar furia nu-i inu decît o clip , vorbele îi tremurar din nou în gîtlej: "E treabaă ă ţ ă ă

mea. Unii plîng, al ii rîd. Ce conteaz ? Care e diferen a? Chiar vrei s m d sc le ti în toate acum?"ţ ă ţ ă ă ă ă ş"A a e. i-apoi: pu in îmi pas ."ş Ş ţ ă" ie i-o fi p sînd oare de ceva?" se lamenta locotenentul.Ţ ţ ă"A a cum am venit pot s i plec înapoi. Chiar mîine. Chiar în noaptea asta. i fiecare cu soarta lui" zise el cuş ăş Ş

brusche e.ţ"Ba nu, ba nu. Acum e hot rît totul. Nu te mai îndoi. Dac te mai îndoie ti acum, m jigne ti. Sigur" se împotriviă ă ş ă ş

cel lalt cu pu inul glas care-i mai r m sese. "Vezi îns : tu ai deschis iar i vorba. Trebuie s recuno ti."ă ţ ă ă ă ăş ă ş"Ai dreptate. Lovit" rîse el acru.

" i petrecerea? N-am f cut oare o gre eal ? Fetele alea, s racele. Dumnezeu s le aib mereu în paza lui, Sara care nuŞ ă ş ă ă ă ă mai poate s - i g seasc lini tea. i e atît de inteligent ."ă ş ă ă ş Ş ă

"E bine cu petrecerea. Foarte bine. Nu poate fi nimic mai bun. i s c ut m chiar s ne bucur m de ea."Ş ă ă ă ă ă"Da. Ce fete minunate, nu-i a a? î i pierd timpul, î i pun la b taie toat r bdarea, cu unii ca noi. Ti-l aminte ti pe tat lş ş ş ă ă ă ş ă

Sarei i al Candidei? Ce n-ar fi f cut el pentru tine. Ce devotat î i era. i nu cred c te-a v zut mai mult de trei ori. Dar tu cuş ă ţ Ş ă ă Sara n-ai putea..."

"Nici m car s nu-i roste ti numele, la dracu, idiotule" izbucni el umflat de furie ca o viper .ă ă ş ăVenisem în u a restaurantului ca s aflu unde a putea g si o vopsitorie prin apropiere. ş ă ş ă În partea umbrit a salonului,ă

Sara, la o mas , întoars cu spatele, st tea aplecat peste c r ile ei.ă ă ă ă ă ţ"Nu înv chiar cu atîta vreme înainte, nu sînt chiar atît de tocilar " rîse ea ro ind. "Doar un prim contact. C r ile noi.ăţ ă ş ă ţ

Medicin . Ce groaz ."ă ă"Fii lini tit . Universitatea e lucrul cel mai u or. O s vezi" i i-am spus despre costum.ş ă ş ă ş"Cum: n-a venit cel lalt soldat? Micchiche la, arhivarul? Neam de lene i. Are un adev rat talent s adulmece unde-iă ă ş ă ă

încurc tura cea mai mic . D -mi mie. Îl trimit pe un b iat de la buc t rie. ezi."ă ă ă ă ăă ŞVeni înapoi, jenat , cu bra ele încruci ate i mîinile ascunse la subsuori.ă ţ ş ş"Celelalte fac preg tirile. Eu la buc t rie sînt nul . O adev rat pacoste. Pur i simplu nu pot înv a, nu simt nici oă ăă ă ă ă ş ăţ

pasiune pentru treburile astea femeie ti. Sînt o cauz pierdut . Ele în schimb, de-ai vedea ce mai muncesc i ce se maiş ă ă ş distreaz : i sînt mai mici, toate au un an mai pu in ca mine" ezu, închise c r oiul evitînd s m priveasc . "Po i s mai stai?ă ş ţ ş ă ţ ă ă ă ţ ă Un minut doar. i-e sete? Vrei s bei ceva?"Ţ ă

Am a teptat s înceap , dar î i inea ochii lipi i de cotorul c r oiului. ervete de mas împ turite albe ca z pada seş ă ă ş ţ ţ ă ţ Ş ă ă ă aliniau pe cîte dou iruri, un deodorant împrosp tase atmosfera.ăş ă

"Nu s-au dus la culcare" am zis în sfîr it.ş"El nu se odihne te niciodat ", cu o cut între sprîncene.ş ă ă"Nici locotenentul.""Oh, bietul Vincenzo" îl lichid ea cu o grimas "el nici nu conteaz . Ai v zut c e un nimic, un nimeni? Bun, un sfînt,ă ă ă ă ă

da: dar ce conteaz ?"ă"Nu par nici m car prieteni."ăRîse, cu un icnet sec, pentru ca apoi s spun cu severitate: "Nimeni nu-i poate fi prieten."ă ă"I-am auzit vorbind, pe teras . N-am în eles. P rea c au ajuns la un soi de acord."ă ţ ă ă"Fausto nu poate fi de acord cu nimic i cu nimeni." Se lumin ni el: "Tu îl cuno ti acum. E o fiin unic . Un geniu.ş ă ţ ş ţă ă

E ti convins? Po i s -l iube ti sau nu."ş ţ ă ş"E i teribil" am încercat.şRîse fericit .ă"P i sigur c e." Ridic pu in glasul: "Teribil, dracul gol, o pedeaps a lui Dumnezeu, tot ce vrei. Dar ceilal i. Cine sînt.ă ă ă ţ ă ţ

Unde sînt. Unde ajung. Ce vor. Nu vezi în jurul t u? Lumea? Un faliment."ăÎ i eliberase o mîn i acum policele i se desprindea repetat din strînsoarea celorlalte degete adunate pumn, unghiaş ăş

plat i trandafirie.ăş"Un faliment, nimic altceva" repet ea lent.ă"L-am v zut spunînd i f cînd anumite lucruri" mi-a sc pat. Arogan a lui. Apoi, se-n elege, cedezi, te justifici, m car teă ş ă ă ţ ţ ă

schimbi i-i dai chiar dreptate. Eu unul îi sînt prieten cu adev rat i el o tie."ş ă ş şNeg din cap, cu surîsul ei melancolic i secret refugiat în opozi ie.ă ş ţ"Nici tu, nici al ii. i-am spus-o doar. Nu poate avea prieteni. Nu poate" r spunse ea.ţ Ţ ă" i totu i" m-am mul umit s m opun.Ş ş ţ ă ă"Vreau s zic: o s -i fii prieten, nu m -ndoiesc" relu ea prudent accentuînd fiecare cuvînt "dar vezi c i tu discu i, aiă ă ă ă ăş ţ

ceva de zis, emi i judec i? i asupra lui nu se pot emite judec i, cu el doi i cu doi nu fac niciodat patru, poate cinci, poateţ ăţ Ş ăţ ş ă trei, dar patru chiar niciodat . In ce-l prive te: trebuie s -l alegi i cu asta basta."ă ş ă ş

"Tu e ti femeie i..."ş ş"Nu sînt femeie. M car de-a fi. Sau poate nu. tiu eu?" replic ea nervoas . "Ce-nseamn femeie sau nefemeie?ă ş Ş ă ă ă

Lumea zice c sînt îndr gostit de el. To i zic asta, pîn i mama, biata de ea, i pe ascuns m iau peste picior. Dar numai peă ă ă ţ ăş ş ă ascuns. Nu e îns iubirea prosteasc , le inat i f cut praf cum cred ei. Este hot rîrea mea. Alegerea mea. Ca un cîine careă ă ş ăş ă ă ă se ine dup un tip pe strad , i numai dup el. i a teapt . A teapt i n-are nevoie de explica ii."ţ ă ă ş ă Ş ş ă ş ăş ţ

Nu i-am suportat privirea, care î i reg sise curajul pe m sur ce mi se spovedea.ş ă ă ăM-am sim it dezarmat proste te.ţ ş"Nu e iubire" zise ea. "Este fidelitate, e credin , credin i a teptare. Plus aţă ţăş ş ltele. Zi-i, zi-i cum vrei.""Dac o iei a a, n-are rost s mai vorbim" am r spuns.ă ş ă ă"Aa? i de ce ar trebui s vorbesc chiar cu tine?" se sup r ea violent, cu ochii mari holba i. "Adic tu vii aici i eu te iŞ ă ă ă ţ ă ş ş

a teptam cuminte pe un scaun ca s vorbesc cu tine? Tu cel mult îmi po i spune cum a fost c l toria, dac a tu it mult, cuş ă ţ ă ă ă ş cine i cum i de ce s-a certat. Treburi de-astea."ş ş

"Bine. Trebuie s plec. ampania."ă Ş"Te rog" se aplec ea brusc f r puteri peste mas "Înc un minut. Doar unul. Nu te sup ra ă ă ă ă ă ă pe mine. Spune-mi ceva

despre drum.""Obositor. N-am stat o clip . Ceva furibund. Mi se pare c am fost peste tot i nic ieri, nu tiu cum s spun. i-acumă ă ş ă ş ă Ş

îmi mai vîjîie capul.""Da, da, sigur c da" rîdea ea încuviin înd "Îndr cit, îndr cit..."ă ţ ă ă"Gr dini zoologice, liturghii rîntate, taxiuri. i tii ce insulte împroa c în jurul lui?"ă Ş ş ş ă"El nu insult . Condamn " m contrazise sigur pe ea.ă ă ă ă"Barul. B utul. N-am mai v zut pe nimeni s bea atîta."ă ă ă

"Cînd bea e un zeu. E ti convins? Odat a spus: în l a i mîndreş ă ă ţ ţ le steaguri...""Etc. etc. Cunosc. E tipic pentru el cînd e beat mort" am r spuns.ă"Cînd e beat e minunat.""Poate pentru c i-l aminte ti cu memoria ta de feti , dar..." am tatonat eu.ăţ ş ţă"Îmi amintesc i tiu" f cu ea cu avînt. " tiu tot. Pe cînd lumea asta e f cut din viermi. La coal înve i despre Olimp,ş ş ă Ş ă ă ş ă ţ

dar pe urm ce-i în jur? Viermi care nu vorbesc nu tiu nu pricep."ă şAcum î i aplecase fruntea pe carte, îi vedeam doar c rarea sub ire foarte alb din p r, cîte o bucl mai deschis laş ă ţ ă ă ă ă

culoare în josul cefei."Nici eu nu sînt optimist" am zis. "Via a azi este confuzia, dezastrul pe care le tim. Pentru noi tinerii..."ţ ş"Eu cred în alte lumi" suspin ea în bu it. "Se zice: dac ar fi existat, aceste alte lumi ar fi încercat s comunice cu aă ă ş ă ă

noastr . A, da? Tu ce crezi? Tu, dac ai fi din alt lume, ai avea dorin a asta de a comunica? Spune."ă ă ă ţ"A fi nebun" am rîs.ş"Nu crezi c o s murim to i?" opti ea din nou. "To i, unii dup al ii? Asta mai e via ? Via a nu mai poate continuaă ă ţ ş ţ ă ţ ţă ţ

a a. i s -i mai zici via . Nimeni nu-n elege, dar el tie. tie c sîntem pro ti, vulgari, incapabili, putrezi. El a în eles."ş Ş ă ţă ţ ş Ş ă ş ţ"M la i s spun ceva?"ă ş ă"Spune" se resemna ea.Am z bovit o clip ca s -mi adun bine vorbele necesare, s le g sesc tonul potrivit.ă ă ă ă ă"Tu raportezi totul la el. i-ai f cut o idee a ta i nu mai renun i la ea. Foarte bine. Dar la ce bun? De acord, el esteŢ ă ş ţ

deosebit, cu totul deosebit, nimeni n-o t g duie te, i ce? Doar pentru c e orb? Sînt milioane de orbi."ă ă ş ş ă"Am spus-o la început. i Vincenzo e orb. Dar e un nimeni, b ic goal . Nu- i în elege nici m car propriul destin. A aŞ ăş ă ă ş ţ ă ş

c nu i-l merit " î i cuib ri ea obstinat capul la ad postul cotului.ă ş ă ş ă ă ă"Dar care destin? De orb? Nu s-a n scut a a" am zis f r s m gîndesc i înfierbîntîndu-m brusc. "Nu e o tragedieă ş ă ă ă ă ş ă

greceasc , e o nenorocire. El a primit-o într-un anumit fel, cu felul lui de-a fi, de vina e înc p înarea ta dac vrei s ne veziă ă ăţ ă ă în alt fel."

"Degeaba. Tu vrei s cercetezi, s explici. N-o s reu e ti niciodat . Voi to i, dac a i vedea un înger la un col deă ă ă ş ş ă ţ ă ţ ţ strad , ce-a i face, m rog? Î i spun eu: i-a i num ra penele. Ca s fi i siguri, pentru control. A a sînte i voi."ă ţ ă ţ ţ ă ă ţ ş ţ

Rîse iar, dar aproape un sughi slab.ţ"Încearc un joc. Leag -te la ochi i r mîi a a legat o dup -amiaz întreag la tine-n camer sau în gr dina public . iă ă ş ă ş ă ă ă ă ă ă Ş

mi c -te, recunoa te lucrurile, caut ..."ş ă ş ă"Ai f cut tu a a?"ă ş"Eu? Ce m prive te pe mine" replic ea repezit .ă ş ă ă"Bine. Am în eles. Destul" m-am dat învins.ţ"Da. Destul" p ru ea s se lini teasc .ă ă ş ă"Nu te sup ra" mi-am impus eu. "Eu unul nu te judec. i nici n-am s te iau niciodat peste picior. Ba dimpotriv . Dară Ş ă ă ă

poate c nici tu nu în elegi. Poate sîntem prea tineri ca s -n elegem."ă ţ ă ţContinua s - i scuture capul culcat pe cot, negînd.ă ş" tiu i eu c el este dŞ ş ă iferit" am replicat."Nu e destul s spui diferit. Prea pu in" î i ridic iar fa a, cu privirea ca o lam intit în alt parte. " i fluturele de aziă ţ ş ă ţ ăţ ă ă Ş

diminea ? Î i aminte ti?"ţă ţ ş"Ah, frumos gest.""Definitiv. Spun asta ca s te-ajut s -n elegi cît de cît" m lu ea în derîdere ca din spatele unui zid al ei. "Doar el eă ă ţ ă ă

capabil de gesturi definitive. Îi trec prin minte, i le i face. Cine poate apuca, s apuce."ş ş ă"Ce m uluie te e c to i îl las s fac ce vrea. Îl l s m liber în toate, mereu. Niciodat nici ă ş ă ţ ă ă ă ă ă ă un protest.""El tie" urm ea cu ochii miji i. "Lumea e distrugere. i el î i are distrugerea în fiin a lui. Tu îl vezi, a a, imobil,ş ă ţ Ş ş ţ ş

frumos ca nimeni altul i cînd colo, pe din untru, e o ruin . i totu i respect totul, c ci e i amabil, cînd devine angş ă ă Ş ş ă ă ş elic nimeni nu se poate compara cu el."

"Am putea vorbi a a ore-ntregi. Tu de o parte, eu de alta, f r s ajungem la nici o concluzie."ş ă ă ăÎncuviin cu un semn, cu privirea pierdut , o vîn la gît îi zvîcnea ritmic sub piele.ţă ă ă" i femeile?" s ri ea deodat . "Nu e ti obligat s faci acum pe mincinosul cu mine. Zi: a c utat alte femei pe drum? LaŞ ă ă ş ă ă

Roma?""Nu."R sufl u urat , dar f r s se bucure.ă ă ş ă ă ă ăApoi, cu o furie dispre uitoare: "Vaci cretine" zise ea. "Ar trebui s-alerge cu miile dup el, dac-ar avea un dram deţ ă

minte în cap. Dac a fi eu o femeie adev rat , ce-a mai inventa. Pentru el, a g si lucruri incredibile."ă ş ă ă ş ş ă"E cu dou zeci de ani mai mare ca tine."ăRîse: "Cu dou zeci i unu. Da' ce zic eu? Zece mii. Un milion. i chiar asta e ă ş Ş foarte frumos, e foarte bine.""Atunci: corect?""Corect" strig ea înveselit .ă ăR sfoi gr bit cartea ca s -mi întind o mic fotografie protejat de un plic transparent.ă ă ă ă ă ă ăRo i mul umit : "Uite."ş ţ ăÎi ajungea pu in mai sus de talie, ciorapii albi pîn la genunchii ei de fat , umblau cu soarele în fa , mîna lui dreaptţ ă ă ţă ă

pe um rul ei pl pînd, bastonul de bambus aproape ters în mi carea lui. Feti a rîdea, cu din ii dezveli i. El, alb orbitor, cuă ă ş ş ţ ţ ţ petele întunecate ale ochelarilor, cravata, m nu a stîng , anula toate celelalte cîteva elemente prezente în imagine, o banc deă ş ă ă gr din , un tufi cenu iu.ă ă ş ş

"Sînt ani de-atunci" explica ea blînd cu glas sc zut "ne-a f cut-o tata. Dar nu cumva s -i spui. Nu tie nimic. Nu vaă ă ă ş trebui s tie niciodat ."ăş ă

M-am sim it brusc ab tut i derutat, în umbra aceea încins , în pi c tura acri oar a deodorantului.ţ ă ş ă ş ă ş ă

Doar sub impulsul unei mînii obscure am l sat s -mi scape: "L-ai v zut oare vreodat f r ochelari?"ă ă ă ă ă ăZîmbetul ce i se întip ri pe fa se ar t ca o sfidare.ă ţă ăă"Sigur c da. i dac nu, ce?" r spunse ea foarte iritat . "Vezi c ai pus întrebarea cu r utate: ce voiai? S m sperii?ă Ş ă ă ă ă ă ă ă

N-ai s reu e ti niciodat ."ă ş ş ăAm r mas mut, sim indu-m respins, f r rost. Înc p înarea ei îmi m turase din creier orice gînd de considera ie,ă ţ ă ă ă ă ăţ ă ţ

l sîndu-m i mai golit.ă ăşNe ridicaser m, m-a petrecut pîn la u , dinspre strad un geamlîc de foc. Strig te puternice i zgomote ne-au pironită ă şă ă ă ş

în prag."O sut de metri, prima la dreapta. O vin rie de lux" explica ea. Po i uza de numele restaurantului, am telefonat deja.ă ă ţ

Te miri? De ce? Am imagina ie. În leg tur cu el, reu esc s -mi imaginez orice. Pun pariu c vrea cel pu in opt sticle."ţ ă ă ş ă ă ţ"Zece.""Vezi? Mai e i un adev rat domn". În lumina zilei ap rea foarte palid , încre itura dintre sprîncene ginga i adîncitş ă ă ă ţ şăş ă

ca o gropi . "Cine tie dac vom mai putea sta un pic de vorb , noi doi."ţă ş ă ă"Mîine noapte plec. Sau cel pu in a a cred. El: nu tiu. N-a vrut s -mi spun nimic, ca de obicei."ţ ş ş ă ă"Mereu a fost a a."ş" tiu asta. M car atîta am în eles i eu."Ş ă ţ şÎ i strînsese din nou mîinile la subsuori, f cu fa str zii i zgomotelor cu o expresie sever . O clip mi-a ap rutş ă ţă ă ş ă ă ă

oricum, dar nu tîn r .ă ă"Nu te-am întrebat nimic despre Torino. Proast mai sînt. E chiar a a de frumos cum se spune? Vreau s vin acolo laă ş ă

universitate. O s -mi trebuiasc un an întreg ca s-o conving i s-o l muresc pe mama, tiu bine, dar în sfîr it... Am un capă ă ş ă ş ş special, dac -mi intr -n el ceva i pornesc, ajung la int . Totdeauna."ă ă ş ţ ă

"E ti o fat foarte bun ."ş ă ă"S nu m faci bun " se lamenta ea brusc. Un gest cu mîna i se stinse pe loc în aer: "Ur sc fetele bune complimentateă ă ă ă

de to i. Eu sînt eu îns mi. Totul e-aici. i vezi s nu scapi o vorb despre Torino. Jur ."ţ ă Ş ă ă ă"Jur.""De ce n-a ie it la plimbare, azi?"ş"N-a vrut.""Dac nu se plimb m car un pic, devine nervos. Mai e timp pîn la cin . Cînd te-ntorci, de ce nu-i propui s seă ă ă ă ă ă

plimbe? La ora asta s-ar putea s se fi r zgîndit."ă ă"Dac deschid eu vorba, el zice imediat nu. Putem paria."ă"A a e, a a e" rîse ea bucurîndu-se leg nîndu- i bustul, cu gîtul abia înclinat. "Nu-ul lui. Minunat. O împu c turş ş ă ş ş ă ă

împotriva a tot.""S -i propun totu i, nu?"ă şÎncuviin , din ii care i se închideau îi chinuiau buza superioar .ţă ţ ă"Înc ceva" am încercat eu "dar tu, vreme de patru ani... De scris nu i-ai scris, i atunci? Îi telefonai?"ă şSe retrase brusc înd r tul unui zîmbet sticlos.ă ă"Nimic" r spunse ea cu glas obosit "nimic i nimic. i-acuma gata: i a a am vorbit prea mult."ă ş Ş ş ş"Dar el...""El e acas , trebuie s se plimbe, trebuie s m nînce. Atîta tot. S l s m lucrurile a a cum sînt."ă ă ă ă ă ă ă ş"Foarte bine.""De ce, poate pentru c i-a vorbit? Despre mine?" vocea i se articula într-un gîfîit aproape stins.ăţ"Nu. Crede-m ..."ă"Nici o vorb , sigur" f cu ea o grimas . "Acum trebuie s te duci. Face i o plimbare frumoas , vede i Neapolul, e încă ă ă ă ţ ă ţ ă

un ora nobil. i fii mul umit."ş Ş ţ"Turistul se supune" am încercat s rîd.ă"Doar o vorb " încerc ea învingîndu- i ezitarea. "Trebuie s am încredere în tine. N-am încotro. Ascult deci: ast -ă ă ş ă ă ă

sear caut s nu-i stai tot timpul pe capă ă ă . Te rog."Am sim it c ro esc.ţ ă ş"El a vrut. Nu m-a l sat s m clintesc ieri. Jur c eu..."ă ă ă ăÎncuviin din cap, i ea cu pome ii îmbujora i.ţă ş ţ ţ" tiu tiu. Nu-i nevoie s te explici. R u nu e ti, te-am în eles. Dar ast -sear , dac po i cît de cît, pleac . Nu ziceŞ ş ă ă ş ţ ă ă ă ţ ă

nimic i f -te nev zut în vîrful picioarelor. Poate ai i tu vreo nevoie, cînd i cînd. i-apoi casa e mare. Sau po i s te duciş ă ă ş ş Ş ţ ă dup Ines. E simpatic , pare clevetitoare, dar e bine preg tit , modern . i se cam uit la tine. i-ai dat seama, nu? Sau nu teă ă ă ă ă Ş ă Ţ intereseaz nimic nimic? Un minut cel mult. Îmi ajunge doar un minut cît e seara de lung . De acord? Zici c o s teă ă ă ă descurci?"

"Promit. Nu-i îns nevoie de Ines. Adic nu mi-o pune mie-n cîrc doar pentru asta. tiu s m descurc."ă ă ă Ş ă ăZîmbi privind înainte, î i strînse apoi bra ele ca i cînd i-ar fi fost frig.ş ţ ş"Te consideri prieten cu el" mai zise ea, marcat îns de atîtea vorbe irosite " i atunci s nu crezi c anume în minutulă ă ş ă ă

la, anume ast -sear o s -l înnebunesc cu cine tie ce declara ie. Nică ă ă ă ş ţ i gînd.""Foarte bine. i-apoi nu m prive te pe mine. Eu sînt afar " am protestat eu încurcat.Ş ă ş ă"To i sîntem afar , în raport cu el. Unii mai pu in, al ii mai mult" accept ea cu gravitate. "Eu ca i al ii, poate mai multţ ă ţ ţ ă ş ţ

decît al ii, cine tie. Dar nu-i voi face declara ii care s -l tulbure cumva. Nici s nu- i treac prin gînd."ţ ş ţ ă ă ţ ă"De acord de acord. Ce m prive te pe mine."ă şAm mai r mas s ne privim o clip , stînjeneala sporea între noi.ă ă ă"Scuz -m " d du un mic ip t învecinat cu rîsul "ce mojic . Nici nu te-am întrebat cum te cheam . Cum te cheam deă ă ă ţ ă ă ă ă

fapt?"I-am spus numele meu, dar acum aproape contrariat, cu glasul poticnindu-mi-se în gîtlej.

Îmi întinse deodat mîna, mi-o strînse pe-a mea cu o mi care inimoas , eliberîndu-se îns numaidecît.ă ş ă ă" i-acum m duc s -nghit protestele i n b d ile celor trei domni orele înf inate de colo" rîse ea din nou. "Femeile laŞ ă ă ş ă ă ă ş ă

buc t rie, nu tii ce-nseamn asta. Toate se cred Ioana d'Arc. Sau Ioana sau madame Curie."ăă ş ăÎmpinse geamul dîndu-se înapoi, u a se închise docil f r nici un zgomot i în timp ce se rotea oglindi în absurdeş ă ă ă ş

perspective suprapuse vîrtejul str zii.ă

X" Vincenzo Vincenzino ce te-a apucat, de ce nu vii? Tocmai acum te faci nev zut. Cum s ne juc m dac tu te faciă ă ă ă

nev zut" strigaser fetele.ă ăDar locotenentul se tîrîse pîn la un fotoliu din camera al turat , descompus de prea mult mîncare i b utur .ă ă ă ă ş ă ă"L sa i-l s piard " decise el.ă ţ ă ăApropie ar t torul de mîinile întinse i întoarse cu palma-n sus în eventai, începu s ating u or o palm .ăă ş ă ă ş ă"F r gîdilat" strig Michelina scuturîndu- i i desf cîndu- i iar mîna.ă ă ă ş ş ă ş"Fato. Taci din gur . Proasto" protestau celelalte surescitate, cu aten ia încordat .ă ţ ăAr t torul explora prudent u or.ăă ş"Foarte frumos munte al lui Venus, o s -i prefaci în scrum pe b rba i" decret el cu gravitate profesoral .ă ă ţ ă ă" i mie i mie" îl i solicitau celelalte.Ş ş ş"Înc ceva, fii bun, linia inimii" implor Michelina, concentrat asupra palmei ei, asupra ar t torului care o parcurgea.ă ă ă ăăSara m privi, i ea cu mîna întins , cu un zîmbet docil care o f cea s par mai obosit . M-am retras pîn la mas spreă ş ă ă ă ă ă ă ă

a m instala în punctul unde se încruci a curentul de la cele dou ventilatoare. C ldura m strîngea de spate ca o a douaă ş ă ă ă piele, nici urm de adiere r coroas dinspre teras , pîn i ventilatoarele spintecau vîrtejuri fierbin i.ă ă ă ă ăş ţ

Minuscule resturi de ghea mai pluteau într-o supier , farfurii boluri tacîmuri se adunaser într-o dezordine colosalţă ă ă ă pîn i pe ultimul centimetru disponibil, dou degete de ampanie c lîie acum pe fundul sticlăş ă ş ă elor destupate.

Jocul continua în rîsetele proste ti electrice ale fetelor a ezate în cerc pe divan, el beat l f indu-se în postura deş ş ă ă judec tor i rezemîndu-se în coate.ă ş

"Linia inimii, i eu."ş" i M-ul sta dublu, îl sim i? Ce înseamn M-ul dublu?"Ş ă ţ ăR suflarea dep rtat a locotenentului se strecura ap s toare printre pauze, ca un horc it.ă ă ă ă ă ăMai întîi fusese concursul de cîntece. Înc la mas , dup o tentativ muribund de toast.ă ă ă ă ă"Dar nu un cîntec întreg. Doamne fere te. Doar o strof scurt . Spiritual . i cine nu tie, s tac definitiv" le impuseseş ă ă ă Ş ş ă ă

el.Ines se ridicase svelt în picioare modulînd: "Fuga adu fug pepeni moi fugu a fuga adu hu a pepeni moi fugu a."ă ţ ţ ţ"Nu-i bun . E doar un joc de cuvinte ca s - i dezlegi limba, nu un cîntec" o descalificaser invidioase Candida iă ă ţ ă ş

Michelina."Cine cî tig medalia de ciocolat ?" reluase el, b tînd cu o furculi în farfurii i pahare.ş ă ă ă ţă şSigur de efect, cu capul zumz ind, intonasem:ă

Curul ro de maimu icş ţ ăro ii sticlele de vinşro u curul rupt de fricş ăal lui Iosif fost Stalin...

Printre urlete i rîsete î i f cuse loc vocea împîslit a locotenentului din capul mesei: "Fi i spirituali, dar s nu c dem înş ş ă ă ţ ă ă vulgarit i..."ăţ

"Hai, Vincenzino, nu te sup ra, ce-i asta, petrecere sau nu" îi ripostaser fetele.ă ă"Don Vincenzo, don blegen o" se ridicase ofensiv repro ul lui.ţ şDar nimeni nu se mai hot rîse, ochii str lucitori încercau s reînjghebe crîmpeie de amintiri ce întîrziau s seă ă ă ă

realc tuiasc , buzele schi au încerc ri iute stinse. i în atmosfer o vag stînjeneal , o nelini te.ă ă ţ ă Ş ă ă ă ş" i-atunci" î i pierduse el r bdarea.Ş ş ă"Sara e la rînd. Sara.""Ce cînt Sara? Ia gîndi i-v . Nu catadicse te ea."ă ţ ă ş"Sara nu vrea. Nu vede i c nu vrea?"ţ ă"Voi a i spus-o. Nu vreau. Nu m bate i la cap" refuzase fata cu o privire înr it .ţ ă ţ ă ăPîn cînd începu el, pe nea teptate, cu un timbru tremur tor i tot mai degajat aproape emo ionat în lentoarea calculată ş ă ş ţ ă

a strofei, noi ascultînd uimi i:ţ

Mai bine-ar fi s nu te mai iubescădin Crez nimica nu-mi mai amintesc.

i-Ave Maria chiar de n-o mai tiuŞ şcum s -mi mai mîntui sufletul pustiu...ă

"Oh, Fausto" spusese f r voie Sara.ă ă" i e ceva de rîs aici? sta-i hazul t u?" reac ionase locotenentul.Ş Ă ă ţ"Ai dreptate, z u" capitulase el, ciudat de ab tut, cu mina gata pornit în că ă ă ăutarea paharului. Hai. Unul din voi acum.

Repede."Grozav s rb toare. Grozav , ce s zic. Ca la 2 Noiembrie" se vait iar i locotenentul sprijinindu-se ca s se ridice deă ă ă ă ă ă ăş ă

la mas , contrariat.ăSara izbutise s r stoarne la timp o sticl , s abat aten ia surorii i prietenelor care se puser imediat pe ters i strîns.ă ă ă ă ă ţ ş ă ş ş"Nu-l iubesc. De ce nu-l iubesc ast -sear ? Doamne Dumnezeule, nu suport" murmur ea în col ul terasei.ă ă ă ţÎ i r sucea degetele de la mîna stîng în cel lalt pumn, cu ochii str lucitori încerc na i. C ut s respire adînc, dar seş ă ă ă ă ă ţ ă ă ă

întrerupse la jum tate, ca i cum s-ar fi sufocat, sfîr i prin a- i contracta gura într-o grimas .ă ş ş ş ă"Tu în elegi? Ai în eles?"ţ ţ"Cred c da" am r spuns, renun înd de fapt în sinea mea.ă ă ţ"A vrea s -l v d mort. Disp rut. S nu mai existe. Nu mai pot s -ndur. Ce crede el? C sînt de piatr ? O fiin deş ă ă ă ă ă ă ă ţă

nimic?"Î i înnoda, î i chinuia bietul l n i or de la gît.ş ş ă ţ ş"Dac vrei, îi spun ceva. Pot s -ncerc" m-am descurcat eu resemnat.ă ăRefuz scuturîndu-se toat .ă ă" i proastele alea trei. Auzi-le. Trei g ini. Î i închipuie c sînt la circ" se plînse ea i mai obosit .Ş ă ş ă ş ă"E foarte tîrziu" am spus."O s ne-apuce diminea a. Te asigur eu c apuc m aici diminea a" replic ea cu furie rece i îndîrjit . "Vreau s -i v dă ţ ă ă ţ ă ş ă ă ă

cum se-alege praful de ei. Ni te animale. Be ivani, atîta e de capul lor. Be ivani f r suflet. Nici gînd s recunoascş ţ ţ ă ă ă ă sacrificiul altora."

Vorbele erau împro cate ca ni te proiectile.ş ş"S nu exager m. tim ce tim, Sara. Dac ar ridica un deget...ă ă Ş ş ă "Îi tremur b rbia, umerii i se pleo tir .ă ă ş ă"Dac-ar ridica un deget. Sigur" r spunse ea cu greutate "a da fuga. Sînt sau nu cîine credincios? Sînt datoare s dauă ş ă

fuga. Dar asta nu mai are nici o însemn tate. A reu it s m -nghe e toat ast -sear . i s - i mai spun ceva: dac a fiă ş ă ă ţ ă ă ă Ş ă ţ ă ş r ut cioas , ar trebui s -i mul umesc. Pentru ajutorul dat."ă ă ă ă ţ

M-am rezemat de parapet ca s privesc ora ul în desfă ş ă urarea lui de lumini i nesfîr ita pat de cerneal a m rii. Oş ş ş ă ă ă constela ie se întrez rea foarte sus pierdut printre aburi, pu in mai înainte un zumzet v tuit de avion se stinţ ă ă ţ ă sese într-o curbă foarte lung .ă

"E doar vina mea, numai a mea, capul meu tîmpit e de vin . Ar trebui s mi-l smulg, s mi-l arunc la gunoi" continuaă ă ă s se lamenteze cu un accent ceva mai dur de-acum i mai ironic în glas "idioat incurabil ce sînt."ă ş ă ă

"Noi sîntem totdeauna de vin " am urmat-o eu ca s n-o las singur "noi îl invent m, îl lustruim pe aproapele nostru."ă ă ă ă"Ai dreptate" pufni ea, schi înd un zîmbet. " i el, s rţ Ş ă ăcu ul. Ce putea s fac i el? Sa m calce-n picioare ca s pricepţ ă ăş ă ă

o dat pentru totdeauna? Aici în untru, aici sînt bolnav ."ă ă ăRoti un deget pe care i-l dusese la tîmpl .ş ăApoi: "M car de-ar mai fi tr it tata. El ar fi în stare s în eleag . Taic -tu: mai tr ie te? Te gînde ti la el?"ă ă ă ţ ă ă ă ş ş"Tr ie te. Dar nu m gîndesc niciodat Ia el. Nu tiu de ce" abia am tiut ce s -i r spund.ă ş ă ă ş ş ă ăÎmi sim em gura incendiat de sosuri i vin, dar creieţ ă ş rul îmi reac iona înc lucid la orice provocare aruncat de vorbe,ţ ă ă

de obiectele ivite viguros în lumin , de col ul pianului, de ă ţ genunchii fetelor de pe divan."Uit -te la ei acum" exclam ea. "Ni te neru ina i. Nu pentru c fac ce fac, ci pentru c se las împin i de nimiă ă ş ş ţ ă ă ă ş cul din

ei. evi goale, tigve uscate."ŢÎn lumina violent a salonului mîna lui dreapt pip ia înconjura m sura cele trei glezne aliniate, fetele rîdeau, ba dîndă ă ă ă

din picioare, ba inîndu- i-le nemi cate. Î i pierţ ş ş ş duser gra ia, o jen nea teptat le f cea mi c rile mai confuze i maiă ţ ă ş ă ă ş ă ş suspecte.

"O femeie adev rat e st pîn i r spunz toare de gleznele ei" rostea el într-o oscila ie precar .ă ă ă ăş ă ă ţ ă"Îl auzi? Ai auzit? D pe-afar idio ia din el. S -l omori, nu alta" opti în întuneric Sara, atent .ă ă ţ ă ş ăMichelina i Ines î i încruci aser gambele ca s -l deruş ş ş ă ă teze, cu zvîcniri de pudoare î i ineau fustele bine strînse înş ţ

jurul genunchilor. Policele i ar t torul lui, cu inel, mş ăă ăsurau, controlau din nou, nesigure."Ghice te ghice te" îl provocau strig tele.ş ş ăÎngenunchease alunecînd parc din fotoliu, i pip ia precaut, spinarea slab aplecat marcîndu-i respira ia osă ş ă ă ă ţ tenit .ăRenun în cele din urm cu un gest plictisit, se trase la loc în fotoliu f r s mai rîd .ţă ă ă ă ă ă"Acum m duc în untru i-i iau la palme. Pe to i. Întîi pe ele, apoi pe el. Un dos de palm ce nu s-a mai v zut" ziseă ă ş ţ ă ă

Sara.Se i întorsese îns , cu coatele pe parapet. Un c scat copil ros îi descompuse fa a.ş ă ă ă ţ" i-e somn?"Ţ"Nebune te" suspin ea "dar nu m mi c. Chiar de-ar fi s cad pe jos. Aici sînt i-aici r mîn."ş ă ă ş ă ş ă"Ai s vezi: peste un minut o s te caute el pe tine."ă ă"Nu i-o doresc" încerc ea s rîd .ă ă ă"M duc s v d ce face locotenentul."ă ă ă"Doarme. Omul la mereu doarme. Înecat în propriu-i stomac" r spunse ea epuizat . "Întoarce-te repede, te rog. Nu mă ă ă ă

l sa i tu aici de izbeli te."ă ş şMai tîrziu am dat de el în baie. St tea sprijinit de mară ginea căzii, apa curgea vîjîind din robinet."Tu e ti, Ciccio? Nu-i chiar a a de r u. ezi. Ascult ce frumuse e. Ap ap " gîng vi el dezordonat dind r tul ig riiş ş ă Ş ă ţ ă ă ă ă ă ţ ă

stinse. Stai aici. S vorbim ca de la b rbat la b ră ă ă bat.""Da, domnule.""Confuzie. Haos. Nu- i sim i i tu capul plin de popice?"ţ ţ ş"E tîrziu domnule.""Mereu tîrziu. Niciodat tîrziu. Tîrziu cu motiv" rîse el tres rind vl guit.ă ă ă

Îi disp ruse orice încordare, sl biciunea trupului care-i înota ca o a chie în hain , c ma a ifonat , m nu a rigid dină ă ş ă ă ş ş ă ă ş ă mîna sting nu-l mai asculta, leg nîndu-i-se ca i cum ar fi fost dezarticulat .ă ă ş ă

Î i scoase cu greu ceasul, întinzîndu-mi-l.ş" ine. Omagiu."Ţ"De ce domnule? Nu pot.""Nu face pe prostul. Ia-l i bag -l în buzunar. Totdeaş ă una. E unica regul ."ă"Nu, domnule. Mul umesc, dar nu" am refuzat mai hot rît.ţ ă"Fiindc e de aur sau doar fiindc e special, pentru orbi?" rîse el din nou rotindu-l în palm .ă ă ă"Îmi promiseser i un portofel. Ar fi mai nimerit. O s -mi fac pl cere ca amintire de la dumneavoastr . Dar ceasul nu"ăţ ă ă ă ă

am zis.L s buzele în jos, plictisit acum.ă ăO umbr violacee îi adîncea obrajii, deasupra guleruă lui cutele pielii îi erau asudate i lipsite de via .ş ţăScoase portofelul."Uite-l. E bine a a?"şAm renun at s mai discut, am golit fiecare desp r itur de bani i acte, i le-am pus la loc în buzunarul inteţ ă ă ţ ă ş rior al

hainei. R bd f r nici o reac ie, cu umerii relaxa i.ă ă ă ă ţ ţ"Fata aceea" am tatonat eu."Cine? Ce?""Sara. E dincolo. Ar merita m car o vorb " am proă ă nun at eu r spicat ca s acop r zgomotul apei.ţ ă ă ă"Sigur. Cum s nu. De ce nu" încuviin el leg nîndu- i capul. " i pe urm îi telefon m lui Baronu. Bietul meu Baronu.ă ţă ă ş Ş ă ă

Singur în Nord. Telefonezi i tu. Nici o scuz ."ş ă"Sigur domnule. Acum îns ..."ă"M duc, mijlocitorule. M duc. Eu unul nu pot s reă ă ă fuz nimic. Mijlocitor nu st jignitor ca pe te. A a c eu nu zică ş ş ă

pe te. Vezi: nu i-am spus-o. Corect?" rîse el dezvelindu- i din ii, îi c zu igara, i-am luat-o de jos, o accept pasiv întreş ţ ş ţ ă ţ ă degetele pe care i le-am sim it incapabile s-o in .ţ ţ ă

"S nu le l s m niciodat pe fete s a tepte. Fiin e dumă ă ă ă ă ş ţ nezeie ti. Am tiut mereu. B rbatul tie asta."ş ş ă ş"Nu m refeream la fete. Doar la Sara" am insistat.ă"Sara. Chiar a a" repet el cu nepl cere, cu riduri ivindu-i-se între nas i gur .ş ă ă ş ă"Acum totul e mai lini tit, locotenentul doarme, dac lua i loc pe teras , Sara..."ş ă ţ ă"Nu m -ngropa sub vorbe. Fie- i mil ."ă ţ ă"Scuza i-m domnule."ţ ă"M duc. Tu s taci. To i s tac . i aici nu închide. Las -mi apa a a."ă ă ţ ă ă Ş ă şSe ridic în picioare, învingîndu- i tremurul mu chilor, î i îndrept ceafa i spă ş ş ş ă ş atele."Sînt un om mort, Ciccio.""Domnule...""Un om mort. Ce tii tu? Sst. Un om mort în delir" î i mi c rigid un picior dup altul pe coridor, cu dreapta întins înş ş ş ă ă ă

fa "un mort beat. Be ie afurisit . Locotenentul doarme? Suflet împ iat. Într-un sfert de ceas, jum tate de ceas: afar to i înţă ţ ă ă ă ă ţ uturi. În eles?"ş ţ

"Le conduc eu acas pe fete. Nu v face i griji" l-am asigurat eu.ă ă ţRîse ascu it: "S -mi fac griji? De ce?"ţ ăMîna dreapt dibuia de-a lungul zidului.ăSe a ezase în fa a lui, cu bra ele încruci ate, captivat de el, i el vorbea alungit în fotoliul de r chit .ş ţ ţ ş ă ş ă ăInes r sfoia o revist veche, Michelina i Candida boă ă ş sumflate se duceau i veneau cu stive de farfuri, t vi pline deş ă

pahare.C ldura nop ii p rea s se destrame cînd i cînd în friă ţ ă ă ş soane de r coare umed .ă ăCheagul trandafiriu luminos al acelei camere în dezordine mi se dilatase în ochi ca un loc evadat pentru totdeauna din

acordurile din vrerile lumii. Se i gr bea s se ascund într-un cotlon al memoriei.ş ă ă ăToate astea sînt via a?, m-am întrebat, dar cu o senza ie de irealitate, f r o veritabil curiozitate.ţ ţ ă ă ăInes î i scosese ochelarii ca s surîd incert, am strîns din umeri cu o timiditate brusc voit , f r s m clinş ă ă ă ă ă ă ă ă tesc. Ici iş

colo m împungea oboseala, dar capul îmi era încă ă treaz, avid.Sara se resemna nemi cat , cu profilul ca o pat abia abia vizibil în întunecimea terasei. El continua s vorş ă ă ă ă beasc , î iă ş

vîrîse mîna stîng în hain , dreapta îi manevra lent igara.ă ă ţNebunii, sigur. C ci o vedeam pe Sara acoperindu- i cînd i cînd ochii cu mîna, suferind, ca pentru a se ap ra, iar apoiă ş ş ă

respirînd ca pentru a prinde puteri, f r a mai avea curaj s -l întrerup , s -i conteste afirma iile.ă ă ă ă ă ţNu mai contenea, capul i se deta a net i întunecat din albul costumului, r sturnat pe sp tarul fotoliului, proferînd cineş ş ă ă

tie ce insulte vulgare.şAm sim it o mare dorin s m apropii, s surprind m car o vorb .ţ ţă ă ă ă ă ăSara se str duia s nu plîng . Frînt în dou , se r tă ă ă ă ă ăăcise în acel gîlgîit inepuizabil de fraze, de rîsete schi ate, careţ

plouau asupra ei, f r putin de sc pare. Îi opunea fruntea, arcuindu- i f r vlag umerii, el înc nu se liniă ă ţă ă ş ă ă ă ă ştea, la cele mai neînsemnate mi c ri ale capului fulgerînd între din i i ochelari.ş ă ţ ş

Ines se ridicase în picioare, veni spre mine lenevoas , cu ochii miopi înro i i.ă ş ţAjuns la pian, se întoarse i ea, critic , se uita la ei, îi m sura cu privirea acolo, atît de diferi i.ă ş ă ă ţ"Doi comedian i. În plus învechi i. Demoda i" comenţ ţ ţ t ea apoi cu glas sc zut dar decis. "E clar?"ă ă"Te-n eli" m-am mul umit s -i r spund.ş ţ ă ăM privi foarte dezam git , cu ochelarii ascun i în mîini.ă ă ă ş"Da' ce, îi iei i tu în serios? Te consideram mai iste " m ironiza ea stins.ş ţ ă"Eu cel pu in îi respect" am zis.ţ

F cu o mi care nervoas , îi mai cînt ri o dat prin caă ş ă ă ă drul u ii cu geamuri.ş"Ce respect. Mie nu-mi spun absolut nimic" decise ea. " i ce exemplu ar putea fi ei?"Ş"Exemplu, nu tiu. Par îns o excep ie."ş ă ţ"E timpul s -i punem cap t" trase ea sec concluzia. "Sun adunarea, soldat."ă ă ăPe scar i în curte am reu it cu u urin s -mi încetiăş ş ş ţă ă nesc pa ii lîng Sara. Celelalte mergeau mai gr bite, dou treiş ă ă ă

picioare care schi au un dans.ţ"Nu ca s te bat la cap, dar poate vrei s -mi spui" am început. "A fost ca de obicei? Infernal?"ă ăNeg cu capul înclinat, mu cîndu- i buza, interesat cu înc p înare de pietri ul din curte împ r it în fî ii late albe iă ş ş ă ă ăţ ş ă ţ ş ş

negre."Dac vrei, tac. Nimic mai u or" am mai încercat. "Dar e o gre eal ."ă ş ş ă"Inutil. N-ai în elege. Nimeni n-ar în elege" r spunse ea, dar f r asprime.ţ ţ ă ă ăApoi, pe nea teptate, ridicînd ner bd toare glasul : "Dar unde alerga i? Hai s ne bucur m de firicelul sta de aer."ş ă ă ţ ă ă ăFetele, ajunse în portal, se oprir nehot rîte, ea travers curtea i se a ez pe treapta unei sc ri ce se c ra întuă ă ă ş ş ă ă ăţă necoasă

i îngust prin încîlceala zidurilor. Un miros de ierburi putrezite r zb tea din vecin t i.ş ă ă ă ăăţSe întoarser agale înapoi, inîndu-se de mîn , în bu indu- i jalnic un c scat.ă ţ ă ă ş ş ă" ede i" porunci Sara pus pe ceart .Ş ţ ă ăO ascultar , aranjîndu- i fustele, f r nici un chef, cu capetele b l b nindu-se.ă ş ă ă ăă ă"Ar fi bun o baie, im plonjon în ap " oft pierit gl să ă ă ă ciorul Candidei. "O goan zdrav n cu ma ina i-apoi o partid deă ă ă ş ş ă

înot. A a a mai zice."ş ş"De ce nu iei ma ina, Sara?" f cu Ines.ş ă"Sfînt Fecioar . Dac aude mama noastr , la ora asta. Bag cu itul în noi toate"ă ă ă ă ă ţ rîse Candida.Î i rezemase tîmpla de um rul prietenei, cele dou chiş ă ă puri al turate se reliefau ca o pat luminoas unic .ă ă ă ă" i Vincenzino la. Ce lehamite. Acum chiar c m-a plictisit" izbucni Michelina.Ş ă ă"Mereu la fel. M nînc i pe urm doarme. Ce s zic, vesel societate. Da' ce sîntem noi? Infirmiere? Octogenare laă ăş ă ă ă

azil?" ad ug Ines.ă ă"Bine bine, s nu-i mai zicem a a. Dar cui îi pas de binele sta. O fi trebuind s ne facem i c lug ri e te poă ş ă ă ă ş ă ă ţ mene ti?ş

i pe urm ce-ar trebui s fie? R u i-atît?" se Ş ă ă ă ş lamenta Michelina"Petrecerea a fost îns frumoas ."ă ă"Datorit lui Fausto. E meritul lui."ă"G si i c are i merite."ă ţ ă ş"Fausto e un nebun. Nimic altceva."Sara privea în sus, unde aureola trandafirie a luminilor înc mai sporea dincolo de teras .ă ă"Mai bine s renun i" încerc Ines s zic .ă ţ ă ă ă" tiu" sun calm r spunsul.Ş ă ă"Ce? Cum? E sfîr itul lumii" rîse uluit Ines. "Sara i marea ei dragoste, pasiunea ei..."ş ă ş"Nu- i bate joc. Voi v bate i joc de ea i pe urm ea se leag de mine toat ziua. L sa i-o în pace" protest Candida cuţ ă ţ ş ă ă ă ă ţ ă

ochii închi i.ş" i tu nu tii vreun banc?" mi se adres Michelina f r s m priveasc . "Vorbe ti pu in. De ce? Sau poate c noiŞ ş ă ă ă ă ă ă ş ţ ă

vorbim prea mult? Or fi vorbind îns i fetele tale de la Torino. Ascult : tii anecdota cu transplantul? Doi prieăş ă ş teni se reîntîlnesc dup mul i ani..."ă ţ

"Nu" i-o t ie sec Sara "taci din gur ."ă ă"Oh, Sara. Termin ."ă" i-am spus s taci din gur . Toate astea sînt doar groŢ ă ă sol nii. Nu se cade" se pomeni ea mustrat .ă ă"Nu se cade" o ridiculizar celelalte.ă"Ai zis într-adev r c renun i?" relu Ines cu alt voce, curioas .ă ă ţ ă ă ă"Am zis. Ai auzit? Atunci chiar am zis" replic Sara cu r ceal .ă ă ă"S-a purtat r u cu tine? Te-a jignit?"ă"Cum i-a spus?"ţ"A fost veninos? Dar b use i tu..."ă ş"Destul. Ce v prive te pe voi? Vede i-v de-ale voasă ş ţ ă tre, dac ave i de ce" refuz Sara cu asprime.ă ţ ăUn suflu slab de aer începea s se lase încet de sus, p tratul cerului dintre acoperi uri ap rea înc întunecos.ă ă ş ă ăÎ i îndep rtau de ceaf gulerele bluzelor ca s prind o adiere de r coare, o mîn dou se agitar ca s intenş ă ă ă ă ă ă ă ă ă sifice acel

vînticel minim."Sara G., n-ar fi sunat bine. Nu-mi pare r u" oft Michelina.ă ă"Mereu tot încercarea asta cu numele de familie. Grădini de copii. Asta sînte i, nimic altceva" replic Ines.ţă ţ ă"Tu. Care i-e numele de familie" întreb Candida.ţ ăLe-am spus, dar nu tiu de ce cu voce mai sc zut , pe cînd ele vorbeau fiecare accent marcat ca un plesnet.ş ă ăÎncepur s combine numele meu de familie cu numele lor de botez, unul dup altul, interogativ sau afirmativ, rîzînd,ă ă ă

modulînd fiecare silab , cînd repede, cînd scană dat, ca pentru a-i aprecia mai bine combina ia, r suneţ ă tul."Singura c reia i se potrive te este Ines" rîse în fine Candida.ă ş"Numele de familie din Nord: curioase, de i frumoase, dar aspre, nu sînt muzicale" î i d du cu p rerea Micheş ş ă ă lina."Proastelor. Trei prostovane am rîte, asta sînte i" se declan a Sara pe nea teptate i le oc rî. "Creiere de lapte. De ceă ţ ş ş ş ă

trebuie s -mi sta i mereu pe cap?"ă ţ"C oi fi tu s n toas la cap, cînd i-l pierzi a a penă ă ă ă ţ ş tru un nenorocit" replic Ines cu îndr zneal .ă ă ăDesenul gra ios care le unea pe trepte se destram înţ ă tr-o agita ie confîictual .ţ ă"Sau î i închizi gura aia veninoas sau..." amenin Sara ridicîndu-se în picioare.ţ ă ţă"Sau ce? Ia s te v d. Zi. Vorbe te. Tare vreau s v d ce" ip cealalt .ă ă ş ă ă ţ ă ă

Candida i Michelina m privir , a teptînd o interş ă ă ş ven ie din partea mea. Dar tocmai Sarei îi alunecar gîndurile în altţ ă ă parte.

"De ce s-a stins lumina aia de sus?" r mase ea fasciă nat cu ochii la teras .ă ăNe-am întors cu to ii, cenu iul geamurilor îndep rtate era abia vizibil în partea superioar a zidului.ţ ş ă ă"Ce-i trebuia s sting lumina? Tocmai el" continua Sara s întrebe privind cu aten ie.ă ă ă ţN-am mai avut timp s vorbesc.ăPrimul foc de pistol, de i din interior i de la în l ime între zidurile acelea, se pr v li pîn la noi, sp rgîndu-se jos înş ş ă ţ ă ă ă ă

mai multe cioburi sonore.

XIUrcam în fug pe sc ri cînd detun a doua împu că ă ă ş ătur , mai în bu it .ă ă ş ă

i-n timp ce scîncetele i ipetele fetelor fugind dincolo de portal se pierdeau r t cite, în timp ce o sim eam pe SaraŞ ş ţ ă ă ţ gîfîind în spatele meu, am avut o clip con tiin a preă ş ţ cis c totul, împu c turile, fuga mea i întunericul i el sus, nimic nu s-ă ă ş ă ş şar fi putut petrece altminteri.

Dar o dat ajun i pe palier mîinile îmi în epeniser i Sara fu nevoit s -mi smulg furioas cheile.ă ş ţ ăş ă ă ă ăGemea cu gura închis pip ind u a.ă ă ş"Cum s tiu, tiam, am tiut mereu, nenorocita de miăş ş ş ne" mi s-a p rut apoi c o aud.ă ăBezna coridorului ne bloca."Repede" era strig tul Sarei.ăÎn curte se auzir zgomote de canaturi trîntite i chiar o voce, mi s-a p rut, amu it îns numaidecît.ă ş ă ţ ă ăÎn camera de lîng salon locotenentul z cea în fotoliu, cu capul într-o parte, un pîrîia sub ire de sînge i se scurgeaă ă ş ţ

dind r tul urechii pe sub guler. i el, la doi pa i, în picioaă ă Ş ş re, cu bra ele atîrnînd, cu buzele întredeschise contorsioţ nate ca o zbîrcitur .ă

Negru pistolul pe covor, la cî iva centimetri, între fotoţ liu i pantofii lui.şN-am izbutit s intru, umerii i genunchii mi s-au f cut dintr-o dat de plumb. O vedeam pe Sara cum se lipea de elă ş ă ă

tremurînd, îl apuca de un bra apoi de cel lalt cu for crescînd i disperare, ca s -l trag s -l smulg de-acolo.ţ ă ţă ăş ă ă ă ă"F ceva. Hai, f ceva" ip ea.ă ă ţ ăNu puteam s -i r spund, r suflarea îmi înghe ase între din i. Fric nu, deloc, dar o iner ie invincibil infinit caă ă ă ţ ţ ă ţ ă ă re-mi

ap sa ca un lest vinele i imagina ia, m înstr ina de locul acela, de orice durere posibil .ă ş ţ ă ă ăCorpul masiv al lui Vincenzo V. Între cele dou bra e ale fotoliului p rea umflat, un cumulus gelatinos alb i cenu iu.ă ţ ă ş ş

i ea îl tot scutura. Îl împinse pîn la tocul u ii unde r mase rezemat, eap n piezi ca o marionet aproape fŞ ă ş ă ţ ă ş ă ăr suflu.ă"Pentru Dumnezeu, de ce nu te clinte ti de-acolo" striş ga Sara holbîndu-se la mine."Nu. Nu-i adev rat. Nu..." articula haotic gura ei lemă noas .ăDar Sara izbutise s -i i pun în mina dreapt un pahar i el cu obedien mecanic i-l duse la buze, îl goli, oculă ş ă ă ş ţă ăş ş

violent al tusei p ru în m sur s -l zguduie s -l trezeasc , îns dintre degetele brusc desf cute îi sc p paharul gol.ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă"Lucrurile lui. Repede" urla Sara ducîndu-l cu ambele mîini la perete.Am dat fuga ici i colo f r s gîndesc întorcîndu-m cu un bra de haine uniforma mea flacoane de medicaş ă ă ă ă ţ mente în

boneta militar întoars cu gura în sus, bastonul de bambus, disperat urm rind în creier toate lucrurile pe care le l samă ă ă ă risipite inabordabile prin cele dou camere, în baie.ă

"Idiotule. Valiza" ordon Sara cu vocea de ghea smulgînd un flacon din bonet .ă ţă ăAm v zut-o de pe coridor în timp ce înc rc m buimac valiza, cum îi deschidea gura, îi vîra cu degete sigure somă ă ă -

niferul, îl silea s mai bea.ăStrîngîndu-l în bra e încerca s -l tîrasc spre u .ţ ă ă şă"Repede" zori ea sufocat lîng el.ă ă" i pe cel lalt? Cum se poate. Unde crezi c ne ducem. E cel mai prostesc lucru" mi-a ie it pîn la urm dinŞ ă ă ş ă ă gîtlej."Cel lalt trebuie s fi murit deja" strig ea stoars de puteri. " i ce ne pas nou ? Nu vrei? F cum crezi."ă ă ă ă Ş ă ă ăAm jurat în gînd cu disperare, înc aplecat peste valiă z : nu m mi c de-aici, n-au decît s plece, cum pleac chem peă ă ş ă ă

cineva sau telefonez, disear iau trenul.ăAm auzit-o gemînd pe palier. Am dus afar valiza. M privi comp timitoare, el pră ă ă ăbu it între perete i îmbr i area ei.ş ş ăţş"Jos la poart . Doar pîn la poart . Fie- i mil . Ajut -m . Pe urm iau ma ina. i nu- i mai face gînduri, nu mai ai niciă ă ă ţ ă ă ă ă ş Ş ţ

o obliga ie" hohotea ea de plîns.ţL-am tîrît pe sc ri, era u or i dezarticulat ca un mă ş ş ănunchi de crengi uscate, o dat dus în curte ea se gr bi s privească ă ă ă

în sus i în jos la balcoane i canaturi, dar totul ar ta z vorit pustiu.ş ş ă ăAm deschis poarta, l-am rezemat de ea."Un minut. Mai pu in chiar" o lu ea la fug tergîndu- i turbat sudoarea din orbite.ţ ă ăş ş ă"Domnule" am încercat "m auzi i?"ă ţÎI sprijineam de subsuoar cu mîna proptit de lemă ă nul aspru al por ii.ţCapul îi atîrna b l b nindu-se f r nici o sus inere, din n ri un suflu greu i înfrînt.ăă ă ă ă ţ ă şCele trei fete îmi trecur fulger tor prin minte: cine tie unde au fugit, cu siguran vor fi apucat pîn acum s trezească ă ş ţă ă ă ă

pe toat lumea i s povesteasc totul mamelor ta ilor rudelor. i lumea din curtea interioar , canaturile trîntite, glasul acela.ă ş ă ă ţ Ş ăAm auzit scrî netul ma inii.ş ş"În spate. Aici în spate. Aten ie. Încet" opti Sara l sînd în jos sp tarele ca s fac loc.ţ ş ă ă ă ăPe banchet am v zut o sticl de whisky, o cuvertur .ă ă ă ăA r mas încovrigat acoloă în fund ca un biet cîine prea voluminos, absurd de alb cum era.

Ochelarii îi alunecar , dar mîna Sarei îi opri, grijulie i blînd îi puse la loc.ă ş ă"Tu du-te acum. Doamne sfinte, du-te, nu te mai gîndi la nimic" zise ea a ezîndu-se la volan.ş"Dar unde? i Ş tu? Unde te duci acum?"" tiu eu" r spunse ea f r s m priveasc , cu motoŞ ă ă ă ă ă ă rul pornit, cu degetele noduroase extrem de albe încordate pe volan.Strada se precipita pustie i lucitoare în curbe strînse, înc întunecat , dar felinarele p leau deja sub ap sş ă ă ă ă area unui cer

mai limpede."Gre e ti total. Inutil s fugi. A a e mai r u. Nu-n elegi?" am încercat s o fac s judece.ş ş ă ş ă ţ ă ăImaginea locotenentului în fotoliu, firi orui acela ro u de dup ureche mi s-au învîrtit în fa a ochilor.ş ş ă ţ"Nu vrei s pleci odat " izbucnea ea, controlîndu- i îns imediat vocea.ă ă ş ă"Nu i-a cerut nimeni nimic. Pleac . Pleac . Sînt trebuţ ă ă rile mele, treburile noastre."Am deschis iar portiera."Eu l-am înso it. Eu sînt r spunz tor" am protestat cu violen . "Beat icnit cum e, i-ai mai dat s -nghit i un somnifer.ţ ă ă ţă ţ ă ăş

S-ar putea s crape aici, acum, î i dai seama?"ă ţD du din cap f r energie, dar ca i cum ar fi auzit ceva lipsit de orice însemn tate. B rbia îi tremura, reu ise în schimbă ă ă ş ă ă ş

s - i reprime lacrimile.ă ş"Orice-ar fi fost" zise apoi "s -l ducem undeva, departe de-aici. Acolo s se poat trezi, s se l mureasc . S pună ă ă ă ă ă ă ă

lucrurile cap la cap în lini te. De îndat ce se va trezi, va hot rî. Lui îi revine s ia o hot rîre. Putem s-o facem, m car atîta.ş ă ă ă ă ă Pentru el."

Vocea i se stinsese în gîtlej."Dar unde-l duci?""Nu- i face tu griji" se împotrivi ea.ţDar numaidecît, chiar dac recalcitrant : "Într-o cas a mamei. Nu departe. E goal , nu locuie te nimeni acolo. Vino.ă ă ă ă ş

Pîn nu se treze te."ă ş"De ce? Nu te-nteleg. De ce vrei s faci asta? Sîntem amîndoi cei mai mari pro ti care..."ă şNu mi-au venit alte cuvinte."Îngerul meu, bietul meu înger. Trebuia s -mi dau seaă ma, trebuia..." murmura ea cu ochii int la strad .ţ ă ăPicioarele umerii bra ele i se i mi caser independent de acel gol inert arid dinţ ş ş ă ăuntrul lui.M-am hot rît s m a ez, s -nchid portiera. Automobilul demar .ă ă ă ş ă ăBo it în spatele nostru, tu ea, cu gura deschis . Dup tuse r suflarea i se pref cu în horc it.ţ ş ă ă ă ă ă"Sfînt Fecioar , nu vrei s -i desfaci o dat cravata aia nenorocit ? M car s poat respira" porunci ea cu r utate.ă ă ă ă ă ă ă ă ă" i somniferul cu care l-ai îndopat. i b utura. Îi e foarŞ Ş ă te r u. Ar trebui..."ă"Nimic. N-ar trebui absolut nimic" m refuz ea.ă ăConducea cu mi c ri furibunde, cu fa a crispat i strîns ca un pumn. Petele negre din jurul orbitelor îi invaş ă ţ ăş ă daser iăş

jum tate din obraji. Privea în oglinda retroviă zoare bizuindu-se doar pe mîini pentru alegerea str zilor. La o intersec ieă ţ derapasem periculos pe un nod de ine, evitînd nu tiu cum un refugiu de tramvai.ş ş

"În dou minute am ajuns" m avertiz .ă ă ă" i pe urm ? La ce bun ajungem."Ş ă"Ajungem ajungem" strig ea n p dit brusc de lacrimi. "Important e s fim acolo. S -i d m un r gaz."ă ă ă ă ă ă ă ă"E ti nebun . i eu..."ş ă Ş"Nu vreau s tiu nimic. Taci din gur i nu-mi mai spune nimic" striga ea aplecîndu-se i smulgîndu-se de la volan.ăş ăş ş

"Cine are nevoie de tine? Cine i-a cerut ceva? Cine e ti tu? De ce nu i-ai luat t lp i a, cum voiai?"ţ ş ţ ă ăşţO Sara" am urlat i eu.şÎnghi i, încordîndu- i mu chii bra elor, ai bustului, ca s prind putere i st pînire de ţ ş ş ţ ă ă ş ă sine."Da" f cu ea încet "da. Spune."ă"Nimic. Nimic."Totul mi se p rea departe, inaccesibil, în ochi doar defiă larea aceea rapid de ziduri, str zi, cerul acum lînced iă ă ş

du m nos acolo sus.ş ă"Zi-i. Scuz -m ."ă ă"Doar atît: e ti datoare s fii atent . Sîntem datori" am rostit f r convingere, glasul parc str in de mine "dar ce vremş ă ă ă ă ă ă

s facem? S nu agrav m situa ia. Tu crezi c -l aju i. i eu de-asta sînt aici. Dar dac ..."ă ă ă ţ ă ţ Ş ă"De ce dou focuri?" m întrerupse ea f r s fi asculă ă ă ă ă tat. "Ai în eles oare de ce au fost dou focuri?"ţ ăO nelini te nea teptat mi-a împr tiat cea a din creier.ş ş ă ăş ţ"Poate l-au ratat pe primul. Sau l-au tras ca s încerce pistolul" am zis eu.ă"De ce zici ei? Care ei? El. Doar el. El a tras a încercat sau poate a ratat cel lalt foc. Tr gînd în el. Luaser hot rîreaă ă ă ă

împreun , dar numai el a tras" se n pusti ea pierzîndu- i r suflarea.ă ă ş ă"Ce-au hot rît? S se omoare împreun ?"ă ă ăI-a sc pat un plînset.ă"Crezi c se puseser de acord? Puseser totul la cale?" am mai întrebat eu.ă ă ăD du din cap, cu buzele ă strînse."N-a fost oare la mijloc b utura? i toate celelalte, da, dar mai ales b utura de ast -noapte..."ă Ş ă ă"Ba nu" mi se împotrivi ea vl guit . Se preg tiser . Acum în eleg. i petrecerea. A fost o în elegere între ei doi. Iat deă ă ă ă ţ Ş ţ ă

ce a venit. sta e motivul. i eu, idioata naibii ce sînt, n-am priceput imediat, nenorocita de mine..."Ă Ş"Bine atunci, dar el? De ce el nimic?""O fi ratat. Sau i-o fi c zut pistolul. i noi am ajuns acolo prea devreme" c ut ea confuz un r spuns.ă Ş ă ă ă"Sau pentru c a fost beat. Degetele nu-i mai st pîneau nici igara. Sau poate frica."ă ă ţ"Frica nu" respinse ea."De ce nu? în ultimul moment..."

"Frica nu. Nu el" strig iar i ea.ă ăşNu mai aveam putere s-o contrazic. i nici nu mi se p rea ceva important. Focurile acelea de pistol înc -mi st ruiau înŞ ă ă ă

creier, i-n ochi trupul locotenentului în fotoliu, viu sau mort cum o fi fost. Erau îns imagini i sunete f r nici o pondere,ş ă ş ă ă doar excesive doar inutile: nu se desp r eau de adev rul meuă ţ ă , al nostru, cu privire la suprimarea lui în somn.

"Am ajuns. Chiar acolo în spate" anun ea cu r ceal , accelerînd.ţă ă ăAbia atunci am observat str du a aceea cu serpentine rapide, printre ziduri ubrezite i cr pate de un verde înă ţ ş ş ă tunecat,

livezi separate cu garduri de sîrm .ăAm virat pe un drumeag de p mînt b t torit i, ie ind din ma in , am v zut cîteva coame de case scunde, a eă ăă ş ş ş ă ă ş zate la

distan printre ro covi. Panglica nemi cat a m rii z cea foarte departe, înc cenu ie. Se f cuse ziu , o lumin pudratţă ş ş ă ă ă ă ş ă ă ă ă alerga spornic înaintea soarelui ca s descifreze s disting plinurile i golurile printre arborii din jur, punctele aprinse aleă ă ă ş ro iilor din gr dini, acoperi urile conş ă ş fuze ale ora ului stins culcat acolo jos.ş

Casa era p r sit , f r un scaun f r o mobil , lipseau pîn i u ile interioare, doar un sul de covoare vechi bîhîind deă ă ă ă ă ă ă ă ăş ş praf de-a lungul peretelui din camera cea mai mare. O slab lumin alburie p trundea prin obloanele închise. Am adulă ă ă mecat izuri de var, de lemn invadat de mu chi.ş

"Colo, pe culoar. Ce mai a tep i" m lu ea ar tîndu-mi covoarele.ş ţ ă ă ăVru s -l instaleze lîng u a b ii, a ezîndu-l pe sulurile acelea, cu spatele la perete, acoperit cu cuvertura de la glezneă ă ş ă ş

pîn la mijloc. Cu un gest sfios i repede retras îi îndrept p rul la tîmple îl mîngîie u or pe frunte. Deschiă ş ă ă ş se robinetul de la cada din baie i pe cel de la chiuvet l sînd apa s curg la debitul maxim. Sticla cu dop i-o puse la cî iva centimetri de mînaş ă ă ă ă ţ dreapt .ă

R mase în sfîr it privindu-l, cu pumnii strîn i împreă ş ş una i fiecare sub bra ul opus.ţ ţ"Bietul meu înger, m car apa, nu-i a a?" am auzit-o abia optind. " i tu, Doamne Dumnezeule, dac ai vrea..."ă ş ş Ş ăAm ie it i m-am a ezat pe treapta de-afar , de u atîrna un cablu electric f r bec, cei cî iva metri de p mînt din fa aş ş ş ă şă ă ă ţ ă ţ

casei erau invada i de buruieni i ciulini galbeni usca i de ar i .ţ ş ţ ş ţăVedeam cum cre te de jur împrejur amenin area lumiş ţ nii matinale, zumzete îndep rtate se i strecurau prin v ză ş ă duh, un

ciripit din copaci dep rta i, eram îns prea intoxiă ţ ă cat de oboseal ca s -mi mai pun i alte întreb ri.ă ă ş ăNu era un zid, ci parc un gard metalic foarte înalt i ubred, poate sute i sute de spaliere de paturi, pe care treă ş ş ş buia să

le escaladez cu riscul de a m face praf, picioarele de beton nu voiau s se pun în mi care s m asculte. De jos, leg nîndu-ă ă ă ş ă ă ăse, un soldat îmi striga ceva, o band deseă nat f r litere îi ie ea din contrac iile zadarnice ale gurii...ă ă ă ş ţ

M-am trezit.Dup ceas mi-am dat seama c nu dormisem nici mă ă ăcar o jum tate de or . Am tremurat de frig de i aerul se iă ă ş ş

înc lzise. Con tiin a mi-a revenit tulbure.ă ş ţi ea edea pe treapt , cu coatele i fruntea ghemuite pe genunchi.Ş ş ă şig rile, da. Dar nici un chibrit. Cu mare grij m-am dus pîn pe coridor, i-am dat la o parte cuvertura, scotocindu-l caŢ ă ă ă

s g sesc brichetă ă a.Respira mai regulat, cu fruntea aburit de o umbr de transpira ie.ă ă ţDînd ocol casei am v zut doar o gr mad de gunoi, buc i de lemn, o g leat desfundat . Terenul urca brusc maiă ă ă ăţ ă ă ă

povîrnit printre copacii rari cu trunchiul de culoarea ruginii, pîn la o construc ie pe jum tate ascuns de verdea , crengile,ă ţ ă ă ţă cear afuri mari peticite puse la uscat. Un cîine galben de pripas m privi de departe agitîndu- i coada b nuitor. Disp ru înş ă ş ă ă fug chiop tînd dincolo de curba delu orului.ăş ă ş

"De ce crezi tu c am gre ită ş ?" m-a întîmpinat ea abia în l îndu- i chipul.ă ţ şEra epuizat , livid . i mie îns gîndurile îmi s reau disparate ca ni te nd ri lipsite de via .ă ă Ş ă ă ş ţă ă ţăM-am a ezat pe iarb atent s nu stau îns cu fa a la cearc nele ei.ş ă ă ă ţ ă"Ca s fugim cu adev rat, ar fi trebuit s lu m totul cu noi. Lucrurile, pe locotenent" am r spuns opintindu-m . " tiiă ă ă ă ă ă Ş

cîte am uitat? Pantofii, pistolul, înc o valiz . Ce rost a avut atunci s fugim a a?"ă ă ă şDar fiecare cuvînt abia rostit m ap sa: o piatr care se pr v lea în întunericul unei fîntîni, iat ce eram.ă ă ă ă ă ăN-a r spuns, ascunzîndu-se iar între bra e pîn la p r, umerii i se ridicau firavi cînd respira.ă ţ ă ă"Sora ta, celelalte dou , acum le vor fi spus totul la cine tie cî i" am mai spus eu. " i s sper m c au f cut-o, dat fiindă ş ţ Ş ă ă ă ă

c am fost atît de pro ti. S sper m c locotenentul n-a murit, c l-o fi salvat cineva. Ce s - i spun mai mult."ă ş ă ă ă ă ă ţ"Pe scurt, regre i cele întîmplate. Dac da, ce mai cau i aici? Te-am rugat eu s vii? Du-te la locotenentul t u, du-teţ ă ţ ă ă

unde vrei" r spunse ea f r urm de mînie, închis în adă ă ă ă ă ăpostul ei."Ce-i cu asta. Ai putea s-o la i balt . Unde sînt? Sînt aici? i atunci ispr ve te" am replicat cu animozitate.ş ă Ş ă şC sca, se destindea prin gr din , cu bluzi a alb motoă ă ă ţ ă tolit .ă"Doamne de-a avea m car un pieptene" se c zni ea s rîd . "Mania mea de mocofanc s plec de-acas f r po et .ş ă ă ă ă ă ă ă ă ă ş ă

Zici c o s vin dup noi? Pîn aici?ă ă ă ă ă"Nu e greu de ghicit.""Cît dureaz , somniferul la."ă ă"Pu in. Mai nimic. Totdeauna a durat pu in, pare-mi-se. Depinde cîte ia" am r spuns.ţ ţ ă"Da. E intoxicat. Atunci o s se trezeasc curînd. i o s poat hot rî. O s vezi."ă ă Ş ă ă ă ăMergea prin fa a mea, doi pa i c tre ma in , doi pa i c tre cas , buruienile îi trosneau sub pa i, o vedeam mi cîndu-seţ ş ă ş ă ş ă ă ş ş

de colo-colo masîndu- i bra ele amor ite, pip indu- i fa a, p rul de la ceaf .ş ţ ţ ă ş ţ ă ă"Dac ar fi vrut s moar cum spui tu, o s mai fie în stare s ia vreo hot rîre?" am vrut s întreb.ă ă ă ă ă ă ăS-a oprit, preocupat iar i s sape f r nici un scop în praf cu bombeul pantofului.ă ăş ă ă ă"Mie nu mi-e fric . Dar deloc" zise ea încet. M-a înă ş toarce i înapoi, dac i-ar fi lui de folos. S -l fi l sat oare acolo? Sş ă ă ă ă

treac prin fel i fel de chinuri? Ce puteam face dac nu asta. Pentru tine, lucrurile stau altfel, tiu bine."ă ş ă ş"Eu unul ar trebui s fiu în tren. Permisia mi-a expiă rat. Dac nu se mai întîmpl ceva, sfîr esc doar în închiă ă ş soare. E

bine?"Rîse, preumblîndu-se iar.

" i ce mare lucru, pentru un soldat? În untru sau afar , nu e totuna? Ia spune-mi: ai ceva bani?"Ş ă ă"De ce?""Pîn nu iese toat lumea pe strad " gîndi ea rapid "ar fi bine s cump r m cîte ceva. O sticl de cafea, ig ri, ni teă ă ă ă ă ă ă ţ ă ş

brio e dac se g sesc. Vrei? E o pr v lie, imediat la dreapş ă ă ă ă ta dup drumeag. Au de toate. În cinci minute te duci i vii."ă ş"De ce eu i nu tuş ?"Bombeul pantofului pr fuit î i pierdu brusc r bdarea reluîndu- i s p turile.ă ş ă ş ă ă"Nu-l p r sesc" se împotrivi ea calm "unde este el sînt i eu. i-apoi pe-aici lumea o ine minte pe mama. Mai bine să ă ă ş Ş ţ ă

nu m vad chiar pe mine. Corect? Dac totu i nu vrei, nu te duce. Nu vreau s te oblig."ă ă ă ş ă"Acum imediat?" am cedat eu."Încearc . Ce te cost . Aici lumea se treze te devreme, e aproape ca la ar . Gînde te-te: o cafea bun . Ne-ar prină ă ş ţ ă ş ă de

bine la to i."ţM-am ridicat în picioare, mu chii s-au dezmor it cu împuns turi sub piele.ş ţ ă" i o lumînare" se gr bi s adauge "e mai bine oricum s avem una."Ş ă ă ă

B trîna nu mai ispr vea de manevrat pistonul ma inii de cafea expres. Bra ul cenu iu i zbîrcit ocupat cu operaă ă ş ţ ş ş ia n-aţ împiedicat-o s -mi arunce un zîmbet pe jum tate schi at.ă ă ţ

"Pu in r bdare, v rog. Apa nu e înc fierbinte. Pîn atunci arunca i o privire prin jur. Poate v mai vine vreo idee.ţ ă ă ă ă ă ţ ă Aici avem de toate. Ca în ora ."ş

O perdea închidea pr v lia în fund, cei cî iva metri erau plini de cutii, pe rafturi erau expuse piramide de boră ă ţ cane iş alte recipiente. Un cîntar de mîn de mari dimenă siuni z cea p r sit pe ni te co uri de zarzavat.ă ă ă ş ş

În spatele unei stive de ambalaje colorate am v zut telefonul, cu cartea atîrnînd de un lan .ă ţCandida, mi-a venit brusc în minte. Ines, nu-mi amintesc numele de familie. Sau casa locotenentului. Ar fi de-ajuns să

aud o voce oarecare ca s în eleg. Fire te, a fi pus receptorul în furc f r nici o vorb . Sau a face iar o greă ţ ş ş ă ă ă ă ş eal ?ş ăCu imagina ia sleit am urm rit o clip umbre necuţ ă ă ă noscute perindîndu-se prin înc perile acelea.ă"Nu e înc a a cum ar trebui. Dar dac vre i s-o gusă ş ă ţ ta i" m chema b trîna împingînd pe tejghea o ce cu de cafea.ţ ă ă ş ţăÎn timp ce beam, îmi sim eam fiecare fibr aspirat lînced de cele cîteva pic turi de c ldur .ţ ă ă ă ă ăZiarele, m-am mai gîndit."Ziare? Asta nu. Mai tîrziu. Pe la amiaz i uneori nici atunci" î i exprim femeia regretul cu o grimas ce-i dezăş ş ă ă velea

gura f r din i. "Ce, s-a întîmplat ceva grav? Alteă ă ţ r zboaie? Unde-o s-ajung i lumea asta. Spune-mi dumă ăş neata, c poateă tii."ş

Am ie it cu pachetul, sticla frigea i eram nevoit s schimb mereu mîna.ş ş ăTimpul p rea foarte lung, un spa iu f r limite, mai uscat i mai alb decît cerul acela deja cotropit de soare. Dar în altă ţ ă ă ş ă

parte, în camerele de dincolo, cu farfurii i pahare în dezordine, i la cazarm i în trenul meu c tre Nord, acela i timp alergaş ş ăş ă ş prea repede pîrjolindu-se, m jefuia m acuza.ă ă

Drumeagul de p mînt b t torit era abrupt, m-am întreă ăă bat cum de izbutise Sara s -l dep easc atît de lesne. Ma ina iă ăş ă ş ş casa reap rur dup o curb foarte strîns .ă ă ă ă ă

Ea era înc pe treapt , cînd m v zu cu pachetul i stiă ă ă ă ş cla în l o mîn ca pentru a m felicita.ă ţă ă ă"Tot doarme" f cu ea ridicîndu-se. "S fi-ncercat oare s -l trezesc? Ar fi fost mai bine?"ă ă ă"S mai a tept m. Înc o or . Nu mai e mult."ă ş ă ă ă"O or " accept ea convins .ă ă ăLu sticla, destupînd-o cu l comie.ă ă"Nu-i nici un pahar. Ce mai cas i ce mai oameni de nimic" f cu ea mustr toare.ăş ă ăB u ap sîndu-se pe piept ca s reziste fierbin elii.ă ă ă ţ"Bun . O s mai fie cald i cînd se treze te. Ce-i cu pr jiturile alea? N-ai g sit brio i?"ă ă ăş ş ă ă şP rea din nou dornic s fac ceva, s - i g seasc o ocupa ie. Am privit-o încercînd s -i fac evident extenuaă ă ă ă ă ş ă ă ţ ă ă rea mea.Strînse brusc din umeri, privirea i se pierdu."Cine zici c o s vin ?" f cu ea cu glas sc zut. Jană ă ă ă ă darmii sau poli ia? Mai bine jandarmii, nu crezi?"ţN-o s vin nimeni, am sim it parc o bufnitur în siă ă ţ ă ă nea mea. N-o s ne caute nimeni, nu s-a întîmplat nimic, Vincenzoă

n-a murit, totul merge mai departe ca înainte i noi o s continu m s ne învîrtim f r rost prin aerul sta uscat, în sus i-n josş ă ă ă ă ă ă ş ca ni te mu te, ca ni te fire de praf.ş ş ş

Ca s rup totu i t cerea am zis: "Jandarmii. i cine i-ar putea aduce aici?"ă ş ă Ş"Mama. Sor -mea. Doar ele. Cine altcineva i-ar putea închipui" oft ea.ă ş ăÎ i vîrîse mîinile în cordon, ca un b iat aflat în încurcş ă ătur .ă"Oboseala e r u sf tuitor" urm ea. "S nu ne batem capul. St m i a tept m aici."ă ă ă ă ă ş ş ă"Sigur. Corect" am zis eu."Corect" încuviin ea cu un zîmbet.ţă"Cine tie. Poate mai avem timp. Cine poate spune?" am murmurat f r convingere.ş ă ă"Ba da. Da" se avînt ea deodat , bucuroas de ocazia ivit . "O s aranjeze el totul. Stai s se trezeasc , o s seă ă ă ă ă ă ă ă

gîndeasc el. Parc v d. A fi în stare s jur.ă ă ă ş ă"O s aranjeze doar dac mai tr ie te locotenentul. Altfel, ce-ar mai fi oare de aranjat?" am r spuns.ă ă ă ş ă"Cu siguran tr ie te. Imbecilii nu mor niciodat . Nici chiar împu ca i" replic ea cu ostilitate.ţă ă ş ă ş ţ ă"Sara..."M fix cu privirea.ă ă"Bine, bine. Ai dreptate" r spunse ea cu glasul acum indiferent. " tiu i eu c gîndesc strîmb i fac r u i tot mai r uă Ş ş ă ş ă ş ă

mereu. tiu i eu. Dac m-ar vedea mama, biata femeie. M-ar zidi de vie. Nici nu- i po i imagina."Ş ş ă ţ ţ

XII

Era un ir de furnici, mari lucioase, înaintau pe o c rş ă ăruie pr fuit foarte îngust , mergînd în zigzag printre ieră ă ă buri, cu abdomenele ondulînd din împingerea picioru elor. Ordinea se descompunea în rotiri febrile la poalele unui trunchi, înş cr p tura f inoas a unei r d cini.ă ă ă ă ă ă

"Pleac . Doar un minut. Fii dr gu " îmi spusese trepidînd. "M duc s -l trezesc. Las -m pe mine. Pe urm te chem. Teă ă ţ ă ă ă ă ă strig eu."

Am în l at privirea dup zgomotul unui avion. Proă ţ ă filul cenu iu triunghiular î i f cu apari ia str lucind imaş ş ă ţ ă culat pe cer, în direc ia ora ului, f cu un viraj acum lini tit, bîzîitul fusese absorbit cel dintîi.ţ ş ă ş

Era opt. Poate c dac m-a fi lungit pe spate a fi reu it s dorm ni el. Dorin a de somn era îns puternic i totoă ă ş ş ş ă ţ ţ ă ăş dată distant . Gînduri inutile îmi cople eau creierul, împr tiindu-se cu greu: s -mi pun iar i uniforma, de pild , sau regretul de aă ş ăş ă ăş ă fi trimis acas o singur ilustrat .ă ă ă

Tr s turile tatei, ale mamei, ale soldatului sard care dormea în dreapta mea la cazarm nu ascundeau chipuri omene tiă ă ă ş reale, erau doar puncte i cercuri fixaş te ca s indice un loc, dar unul neutru, tot mai pu in al meu sau somnolent.ă ţ

Nici un semn de via dinspre cas . Pesemne nu izţă ă butise s -l trezeasc , poate se m rginea s ad în fa a lui f r s -lă ă ă ăş ă ţ ă ă ă mi te, f r s -l strige. Vr jit ca de obicei, se în eş ă ă ă ă ă ţ lege, nici n-apuc s -l priveasc i e pierdut , ca o curc plouat , ce-o s se-ă ă ăş ă ă ă ăaleag de hot rîrea ei curajoas ?ă ă ă

Nu s-a înfîmplat nimic, n-a murit absolut nimeni, o tiu, doar c sîntem în afara lumii, poate pentru c sîntem alunş ă ă ga iţ din ea, dar ag îndu-ne înc cu unghiile de aceast ultim crust de p mînt, i tot f r s tim cum o s revenim în scurt timpăţ ă ă ă ă ă ş ă ă ăş ă printre ceilal i i totul va reîncepe din nou i vom uita vom uita. Permisia a expirat, a expiţ ş ş rat ieri noapte sau azi de diminea ?, a face mai bine s -mi pun iar uniforma...ţă ş ă

Mi-am aprins o nou igar , aveam gura amar care nu mai recuno tea gusturile, limba inert granuloas . O pat c zutăţ ă ă ş ă ă ă ă ă cine tie cum pe mînec , am ridicat cu dou degete o furnic alegînd-o dintre cele mai mari, în vreme ce ea d dea nebune teş ă ă ă ă ş din picioare i din antene irul î i vedea de treburi, în praf pîn la r d cin i înapoi.ş ş ş ă ă ă ăş

"Du-te la naiba" am zis dîndu-i drumul s cad , dar printre ciulinii cei mai încurca i.ă ă ţAcum m mi c, m ridic în picioare i m duc acolo, mai bine s v d ce-i cu ei, s nu-i las singuri.ă ş ă ş ă ă ă ăAm privit înc o dat de jur împrejur, muchiile caselor printre ro covi, marea îndep rtat aplatizat sub aburiiă ă ş ă ă ă

încenu a i, verdele orbitor al copacilor.ş ţIstovirea care m ap sa pe spinare era uneori chiar plă ă ăcut , îmi semnala moale fiecare mu chi f cîndu-mi-l maiă ş ă

familiar cu fel i fel de sfîr eli, în ep turi, tremur turi.ş ş ţ ă ăAp ru în fa a casei, acoperindu- i fa a cu mîinile.ă ţ ş ţAm alergat în întîmpinarea ei."Nu m vrea" hohotea ea f r s se descopere. "Nu m vrea. M-a alungat."ă ă ă ă ă"Dar îi e bine?"D du din cap la ad postul mîinilor, cu un hohot mecanic.ă ă"A i stat de vorb ? î i aminte te ceva? tie unde sîntem?"ţ ă ş ş ŞStrînse din umeri, se întoarse orbe te pîn ce sim i treapta. Se l s s cad pe ea.ş ă ţ ă ă ă ăMi-au trebuit cîteva secunde ca s m smulg de-acolo s trec pragul. Îmi sim eam capul golit i-mi vuia, i simă ă ă ţ ş ş eam cţ ă

vidul acela îmi era du m nos, dar am scociorît inutil ca s am pe buze, în creier, m car dou vorbe preg tite.ş ă ă ă ă ăEra înc pe covoare, cuvertura dat la o parte, sticla cu cafea între mîna dreapt i stomac. Cu o batist umeă ă ăş ă zit Saraă

trebuie s -l fi sp lat pe fa , am v zut cîrpa arună ă ţă ă cat în chiuvet .ă ă"Eu sînt" am zis încet..Nu mi s-a p rut c m -ncearc emo ia sau teama sau mila, îl priveam ca pe-o epav , o f ptur ciudat în spaă ă ă ă ţ ă ă ă ă iul dintreţ

dou iruri de paturi dintr-un spital.ăş"Ciccio" se mul umi el s zic .ţ ă ă

i- i destinse mu chii.Ş ş şM-am aplecat, am aprins o igar , i-am pus-o cît mai aproape de buze. Se întinse cu aviditate.ţ ă"Prietene" mai zise el.Avea vocea r gu it împîslit de somnifer, î i desprinse igara ca s tu easc , s bea o sorbitur de cafea, s tuă ş ă ă ş ţ ă ş ă ă ă ă eascş ă

înc o dat într-o lung eliberare.ă ă ăPe fundul sticlei s tot fi r mas dou degete dintr-un lichid noroios.ă ă ă"Ciccio" repet el.ă"Da, domnule. Aici sînt. V sim i i bine?"ă ţ ţ

igara i se rostogoli lent între buze dintr-un col al lor în cel lalt, ca s -i atîrne în cele din urm de parc nu i-ar mai fiŢ ţ ă ă ă ă ş dorit-o.

"Cine e? Mai e cineva?""Nimeni domnule. Doar noi doi."Încerc s zîmbeasc , recunosc tor, cuprins de-o maă ă ă ă re sl biciune.ă"Ghea . Adu-mi ghea . Ca s mestec. Da' repede" f cu el sfîr it.ţă ţă ă ă ş"Nu e ghea . Aici nu e" am r spuns.ţă ă"Nu?" se agit el abia, abia. " i de ce nu. Ce se-ntîmpl . Aici? Ce-nseamn aici."ă Ş ă ăAm încercat s vorbesc str duindu-m s fiu foarte concis, sc zînd treptat glasul ca i cum ar fi fost vorba de o povesteă ă ă ă ă ş

foarte dep rtat i oarecare, ca i cînd a fi redat mai sintetic anun ul economic dintr-un ziar, da, a a.ă ăş ş ş ţ şSe sprijinise cu ceafa de perete, o clip doar fumul iă ţ g rii ie i mai repede prin n ri, cînd am terminat de poă ş ă vestit nu zise

nimic, igara arse pîn la ultimul centimetru, am întins dou degete, a acceptat f r nici o rezisten s -i îndep rtez mucul.ţ ă ă ă ă ţă ă ă"Trebuie s ne hot rîm" am zis pu in dup aceea.ă ă ţ ă

"Eh? Cine e. Tot tu?""Da, domnule" am reluat nervos. "Sara i cu mine. Am a teptat. Am a teptat anume s v trezi i. Ca s v hot rî i. Eş ş ş ă ă ţ ă ă ă ţ

tîrziu. Aproape nou ."ă"Nou " repet el.ă ăBrazdele celor dou riduri dintre nas i obraji i se adînciser ca ni te dîre de creion chimic. Îmi întinse sticla de cafea,ă ş ă ş

i-am pus-o în mîn pe cea de whisky. O lipi de obraz rotindu- i-o pe el ca s -i fure din r ceal , dar renun s-o duc la gur ,ă ş ă ă ă ţă ă ă o împinse refuzînd, dreapta îi tremura.

"Trebuie s-o chem pe Sara. S -i spun ceva?" am reluat eu.ăScutura din cap, cu fruntea încre it toat .ţ ă ă"E afar . Plînge. E distrus . N-ar fi mai bine ca noi acum..." am continuat.ă ăÎntinse mîna, i-am sim it strînsoarea în jurul bra ului meu, dar agitat , nu puternic .ţ ţ ă ă"Pune-o s fac ceva sau trimite-o de-aici. Dac nu pleac , s aib tot timpul ceva de f cut. S nu gîndeasc . S nu-miă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

stea pe cap" opti el în izbucniri de nelini te.ş ş"Dar, domnule, noi...""Nu trebuie s r mîn aici. Nu vreau" urm el, înl turîndu- i cu disperare pasta vîscoas din gît. "Eu trebuie s plec. Să ă ă ă ă ş ă ă ă

plec s dispar s mor. Pricepi? N-am reu it ast -noapte, s m bat Dumnezeu. Acum îns da. Tu îmi e ti prieten, îmi e tiă ă ş ă ă ă ă ă ş ş prieten de n dejde, nu-i a a? Ajut -m ."ă ş ă ă

Degetele lui continuau s -mi fr mînte bra ul între pumn i cot, convulsive.ă ă ţ ş"Domnule, dar eu...""Taci din gur . Fie- i mil . Taci. Nici un cuvînt. Nu pot suporta ru inea. S -mi mai i fie ru ine: nu" sfîr i el, tu eaă ţ ă ş ă ş ş ş ş

ascu it gîjîind la pînd în spatele fiec rui cuvînt "nu sînt un leu. Credeam, dar nu. Nu sînt. Vincenzino, bietul de tine, în ceţ ă ă ă bucluc te-am b gat..."ă

Ceva mai tîrziu am reu it s -l conving, i-am pus în mîn bastonul de bambus, l-am ajutat s fac m car doi pa i subş ă ă ă ă ă ş cerul liber.

Îl sim eam ca pe un tremur abia perceptibil al turi de mine, o p pu din foi de hîrtie, umbletul pentru prima oarţ ă ă şă ţă ă ezitant împleticit, bastonul care renun ase s exploţ ă reze.

Cînd coborî treapta, tres ri.ăNu soarele nu lumina p rur a-l atinge, ci suflarea pesă ă tilen ial contactul insidios cu cine tie ce jivin .ţ ă ş ă"Nu" izbuti cu greu s rosteasc .ă ăDar se l sa pe spate nemaig sindu- i echilibrul.ă ă şL-am tras cu precau ii pîn la umbra unui copac, din spatele casei ap ru deodat Sara. Î i mu ca nodurile de la mîn ,ţ ă ă ă ş ş ă

cu ochii înfrico a i, atent la cea mai neînsemnaş ţ ă t mi care a noastr , la el, cum lent i fragil se l sa pe vine se a eza în iarb ,ă ş ă ş ă ş ă dar i acolo f r nici o curiozitate cînd atinse scoar a copacului cu spinarea, terenul aspru din jur.ş ă ă ţ

Prin gesturi, întinzînd bra ele mi cînd degetele, încerţ ş cam s m fac în eles. Sara îns nici m car nu se uita la mine,ă ă ţ ă ă încremenit , atras numai de el.ă ă

Cînd se hot rî s comunice cu mine, f cu o mi care lipă ă ă ş sit de speran , se ghemui apoi pe c lcîie, nemaiîndr znind să ţă ă ă ă se apropie.

Se scurser minute nesfîr it de lungi, privirea îmi era fascinat de rotirea vertiginoas a secundarului de la ceas, ună ş ă ă greier singuratic sparse t ceă rea, înalt în spatele nostru.

Respira cu trud , r gu eala ca un scrî net sticlos în fiecare gur de aer tras în piept.ă ă ş ş ă ă"Nici o scuz " se înfiora el.ăA trebuit s -l sus in înainte de a- i pierde sprijinul de trunchi, î i restabili pozi ia, dar f r a participa con tient laă ţ ş ş ţ ă ă ş

mi carea mu chilor.ş ş"V sim i i mai bine, domnule?" am întrebat cu glas sc zut.ă ţ ţ ă"Ah tu e ti. Spune-mi c nu mai exist. Dispari de-aici: f -m s simt c nu mai exist" rosti el printre din i.ş ă ă ă ă ă ţAm v zut-o pe Sara ridicîndu-se, înaintînd grijuliu u or în vîrful picioarelor pîn la copacul nostru, cu un deget laă ş ă

buze, trecînd peste orice ezitare.Se a ez lîng el.ş ă ăM-a lovit drept în inim ca o împuns tur aproape dureros blînde ea cu care izbuti s -i lase în jos un um r, s -iă ă ă ă ţ ă ă ă

domoleasc tensiunea persistent în oase pîn cînd îi putu culca în poal capul. Mîna lui dreapt se ridicase o clip ca s seă ă ă ă ă ă ă împotriveasc , dar c zu numaidecît f r vlag .ă ă ă ă ă

"Nu" gemea el "nu.""Bine" îl i îndemna s tac Sara cu un fir de glas t r g nat. "Bine. Nş ă ă ă ă ă u te mai gîndi. Nu te mai gîndi la nimic."Îi îndrepta p rul cu mici atingeri speriate, îl mîngîie u or pe frunte ca pe un copil bolnav, cuprinzîndu-i apoi capul înă ş

bra e, foarte palid .ţ ăM-am îndep rtat prin iarb ca s nu mai fiu atît de aproape de ei.ă ă ă"Nu a a" continua geam tul. "Nu."ş ă"Taci" optea ea, cu privirea pierdut în dep rt ri "e bine. De ce s suferi. Gata. Gata acum."ş ă ă ă ă

i îl leg na u or.Ş ă ş"Via a se duce. Auzi? Se duce" cuvintele smulse din el se amestecau într-o împletire firav cu îndemnurile la t cere aleţ ă ă

Sarei. "Doare. Dar e drept. Corect... Sînt un la un..."ş"Bine bine" nu contenea ea duios, supunîndu-l "nu trebuie s te gînde ti. Nu trebuie."ă ş"Mi-a fost fric ..."ă"Tuturora ne e fric tuturora. E bine. Odihne te-te, înă ş gera ul meu" continua Sara, o clip ochii ei întuneca i se ab turş ă ţ ă ă

pîn la mine, ocolindu-m ca pe un obstacol suă ă p r tor.ă ăAcum nu mai eram agitat, doar înfrico at, f r ie ire. M-am întors la treapta din fa a casei. Soarele se i înr ia cu toatş ă ă ş ţ ş ă ă

for a.ţ

Ei erau o unic pat alb pe care umbra copacului o împestri a o pensula cu delicate e. Iar eu dat afar , elimiă ă ă ţ ţ ă nat, naufragiat s r cit.ă ă

Pu in mai tîrziu am intrat ca s -mi pun uniforma.ţ ă

XIII

edeam în baie pe marginea c zii, apa aproape se opriŞ ă se, nu mai curgea decît un firi or i nici acela rece, lunecînd firavş ş printre degete.

Pantalonii c ma a militar îmi atîrnau pe umeri ca zdren ele unui vagabond. Nu-mi g sisem cravata i nici centironul.ă ş ă ţ ă ş i mi se p rea c exal un miros st tut, acid, de rîncezeal scîrboas .Ş ă ă ă ă ă ă

E bine, fie i-a a, nu mai vreau s sper nimic s -ncerc nimic, nu mai fac nici un pas nu m mai gîndesc.ş ş ă ă ăMi-am cl tit gura cu un deget de whisky, am început s m privesc anevoie în oglinda minuscul de deasupraă ă ă ă

chiuvetei. Umbra b rbii m dezavantaja i mai mult, obraă ă ş jii erau o membran soioas i cenu ie. Umilit, m-am apuă ăş ş cat s mă ă sp l f cîndu-mi mîinile c u sub firul de ap , o cl tire s rac de fiecare dat , ochii m dureau chiar i la cea mai mică ă ă ş ă ă ă ă ă ă ş ă ap sare pe pleoape, r coarea celor cîtorva pic turi se risipea iă ă ă mediat.

Poate îmi era i foame sau dimpotriv un soi de grea . Punga cu mar ipane r m sese pe undeva, nu folosea niş ă ţă ţ ă ă m nui.ă Am rev zut ca pe o lumini foarte îndep rtat foarte duioas masa preg tit în prima sear , Candida, Michelina, Inesă ţă ă ă ă ă ă ă aducînd care mai de care mînc ruri peste mînc ruri, la fiecare fel de mîncare urletul lui nesfîr it, rîsetul lui, cererileă ă ş întreb rile lacome ale locotenentului.ă

Ines, cine tie ce p l vr geli la ora asta.ş ăă ăSt teau tot acolo, în t cere, mîna stîng a Sarei f cînd vînt larg potolit ca s alunge zborul chinuitor al unei ină ă ă ă ă secte, el

absent ca i cum ar fi dormit.şi greierul cînta, buruienile i ciulinii p rea i mai usŞ ş ă ş ca i sub lumina violent , cerul de un albastru dureros. O dublţ ă ă

dîr alb începu s îl br zdeze cu rapiditate, f r scame i zgomote. Un avion cu reac ie, aproape invizibil, la foarte mareă ă ă ă ă ă ş ţ altitudine.

Hai: descarc -te. Deschide- i gura jegoas i vars cele o sut sau o sut de mii de megatone pe care le ai în burt . Fă ţ ăş ă ă ă ă ă s explodeze totul i s se termine o dat , nu mai e nimic de salvat, amin. De ce mîine, cînd o s - i fie bine i nu acum,ă ş ă ă ă ţ ş imediat?

Dar nici chiar aceast r t cire în mine i de mine, pe care o sim eam în corp i m dobora, dar îmi d dea i consisten ,ă ăă ş ţ ş ă ă ş ţă nu era o convingere autentic , nu era o doă rin absolut de anihilare i de a fi anihilat, ci doar un reflex al ra iunii deficitare,ţă ă ş ţ al vie ii inexpugnabile.ţ

Ra iune i via pe care nu mai izbuteam s le descifrez, strîmbate i înveninate de tot ce se întîmplase, c l toria i el iţ ş ţă ă ş ăă ş ş vijelia lui de vorbe, cele dou împu c turi înc prezente în ecou, locotenentul sîngerînd în fotoliu, iar acum, mai teribil caă ş ă ă ă orice, mai ostil ca orice, imaginea celor doi în fa a mea: albi pastela i în umbra prietenoas a copacului, cufunda iă ţ ţ ă ţ inaccesibili într-o împ care ce reă prezenta o ofens , o b taie de joc, chiar dac putea fi doar o biat pace de comedie.ă ă ă ă

Înc o dat mi-am dat seama c nu era vorba de fric i nici m car de invidie, ci de un perete glacial gr bit s mă ă ă ăş ă ă ă ă separe pe mine de orice lucru cunoscut sau posibil.

M jucam cu cutia de chibrituri i-i priveam pe cei doi în panorama verdelui, a copacilor, mi s-a p rut c sînt un punctă ş ă ă alb în retragere, tot mai nesigur i mai str veziu.ş ă

Acum dispar i o dat cu ei copacul, locul, ora asta, mş ă ă gîndeam.Se f cuse unsprezece.ăAm închis ferestruica, mi-am împ turit costumul dup ce am încercat inutil s descifrez misterul petei de pe mînec ,ă ă ă ă

am scotocit iar i prin valiz de i eram convins c n-aveam s g sesc în ea nici pasta de din i nici briciul de ras. Ele m-ar fiăş ă ş ă ă ă ţ consolat, ivindu-se neprev zute din acel v lm ag de lucruri.ă ă ăş

"Ciccio. Vino. i sticla" m-am auzit strigat.ŞFumau, a eza i spate în spate, dup felul cum a întins rmna dreapt dup whisky am intuit c e mai odihnit i st pîn peş ţ ă ă ă ă ş ă

sine. Ochii Sarei ilumina i de o nou înfl c rare.ţ ă ă ă" ezi. De ce dispari. Sau dormeai?" m interog el.Ş ă ăÎ i reg sise vocea normal , doar pu in voalat de oboş ă ă ţ ă seal i mai lent .ăş ă"Aici sînt domnule."M-am a ezat pe iarb , soarele în ascensiune diminuaş ă se cercul de umbr din jurul copacului.ăÎntinse o mîn ca s m ating , pip ind tresa c m ii militare.ă ă ă ă ă ă ăş" i-ai i pus stelu ele" coment el. "Lichid m, a adar. Foarte bine."Ţ ş ţ ă ă şSara îi ab tu aten ia. Zîmbetul mai degrab pueril decît convins încuviin a ca s m fac s pricep: criza a fost dep it ,ă ţ ă ţ ă ă ă ă ăş ă

totul e bine acum."Importan i sînte i voi, nu eu. Eu, doar fum f r foc" zisese el cu triste e dar f r ezitare.ţ ţ ă ă ţ ă ă"Te în eli aici. Ce e mai bun din foc e tocmai fumul, parfumul" se str duise s i-o întoarc Sara.ş ă ă ăFr mînta iarba cu mîna, rupînd un fir dup altul, cu fruntea aplecat , cu p rul în uvi e cîl oase. Buzele decoloă ă ă ă ş ţ ţ rate."Trebuie s te faci filosoaf , nu doctori " replic el calm.ă ă ţă ăCîteva musculi e vibrau prin v zduh în traiectorii nereţ ă gulate f r a p r si nici o clip spa iul prestabilit.ă ă ă ă ă ţ"Nu vreau s v bag la ap . Ce Dumnezeu, m car atîta" relu el cu glas sc zut.ă ă ă ă ă ă"Dar dac Vincenzo..." tatona fata.ă"Nici un Vincenzo" îi t ie ă vorba el, în aparenta impasibilitate angajîndu- i ultimele resurse nervoase. "O împuş şc tură ă

dup ureche nu d gre . Ca în gur . Doar c în gur totul se face zob i pentru ceilal i..."ă ă ş ă ă ă ş ţAscultam, îl priveam pe el apoi pe ea, pesemne pentru c mi se p reau atît de îndep rta i, iar cuvintele aceă ă ă ţ lea false iş

inutile. Nu s-a întîmplat nimic, niciodat : e doar unul din visele în care joac el, tîrînd totul cu sine.ă ă

"Gata" îl ruga Sara."Bine gata" consim i el, capul îi s rea dintr-o parte în alta. "Ce-ar trebui s v cer? S m spînzura i? S m arunca i înţ ă ă ă ă ă ţ ă ă ţ

mare? De ce s fi i voi condamna i? La nenorocit, dar nu chiar pîn aici. Nu mai exist nici o alegere. Du-m iar acolo.ă ţ ţ ş ă ă ă Cazul e închis. i nici s nu mai discut m. Toat vorb ria asta, toat epuizarea asta inutil ."Ş ă ă ă ă ă ă

"Nu" replic Sara.ă"Nu i ce" rîse el sec agirîndu- i maxilarele. "Grozav solu ie. Ce bine dac-ar fi de-ajuns nu-urile noastre."ş ş ă ţ"Mi-e sete" suspina acum Sara.Se ridic în picioare ca s fac doi pa i chinui i în jurul copacului, î i dezmor i bra ele tulburînd zborul musculi elor,ă ă ă ş ţ ş ţ ţ ţ

care îns î i reluar numaidecît zbaterea isteric în aceea i geometrie a lor.ă ş ă ă ş"O igar . Pe urm plecarea" zise el.ţ ă ă

i-mi f cu semn s tac înainte de a fi încercat s vorŞ ă ă ă besc."N-ar fi mai bine dac m-a duce întîi eu s v d? Ce-o fi? Poate la ora asta... Ba nu, nici vorb . Trebuie s r mînemă ş ă ă ă ă ă

aici" reîncepea Sara de dup copac.ăCu un elan nea teptat se întoarse c tre el, î i rezem tîmpla de um rul lui, cu ochii strîns închi i.ş ă ş ă ă ş"Ciccio, ar trebui s -mi explici ce-i cu fetele astea" zîmbi el f r vlag .ă ă ă ă"Nu se poate sfîr i a a. Nu se poate. O fi totu i un Dumnezeu" optea Sara.ş ş ş ş"Auzi cum gîndesc, Ciccio?" f cu el, diminuat de că ăma a în dezordine, cu cravata i gulerul desf cute, totu i cu cevaş ş ă ş

în umeri frunte b rbie care-l mai ajuta s reziste.ă ă"S nu vorbi i despre mine ca i cum a fi mai multe. Ca i cum a fi celelalte. V rog" se plîngea Sara f r a se maiă ţ ş ş ş ş ă ă ă

mi ca, tîmpla îi st ruia pe um rul lui ca botul unui cîine am rît dornic de mîngîieri.ş ă ă ăChipul lui devorat se descompunea sub asalturile acelea suportîndu-le cu greu."Ai f cut chiar prea mult. Mi-ai dat r gaz. N-am s pot niciodat s - i mul umesc destul. Dar acum gata" înceră ă ă ă ă ţ ţ c el s-oă

lini teasc .ş ă"N-am f cut nimic. Chiar nimic" suspin Sara. "M car dac m-ai l sa s fac. Atunci da."ă ă ă ă ă ă"Tu vezi ceva deosebit în subsemnatul. Ciccio? Ceva folositor vreau s zic" relu el.ă ă"Sînte i cu totul deosebit" m-am str duit eu.ţ ăRîse nervos."Cretin. Ba chiar cretin de bun voie. i n uca asta, care nici nu se gînde te la b rba i, se gînde te la mine."ă Ş ă ş ă ţ ş"Mi-ar fi pl cut o sut dac n-ai fi ap rut tu" se îmă ă ă ă potrivi Sara cu duritate, dezlipindu-se de el.Am c utat s spun ceva ca s pun cap t discu iei.ă ă ă ă ţ"Nu vre i s telefonez la Torino? Sau v rului dumneaţ ă ă voastr de la Roma" am îng imat.ă ăAfi un fior de repulsie.şăR spunse ostenit: "Termin ."ă ă"Te rog" reîncepu Sara s murmure. Sara pe tonul acela monoton implacabil. "Pîn acum o clip ... Era altfel. i tu eraiă ă ă Ş

altfel. Dormeai. Mi se p rea c sînt atît de fericiă ă t . Pentru prima dat în via . Nu sînt fantezii de-ale mele. Pe urm te treze tiă ă ţă ă ş i totul se schimb iar. Cine poate s in pasul cu tine? Nu-i posibil s se se termine a a, nu se poate. Înainte..."ş ă ăţ ă ă ş

"N-a existat nici un înainte. Niciodat . i scoate- i g rg unii tia din cap" refuz el.ă Ş ţ ă ă ăş ăRidurile de pe frunte i se îndesiser ca o re ea profună ţ d .ă"Ce om e ti. Nici m car nu ceri ajutor, nici m car nu ceri iertare..." ip Sara.ş ă ă ţ ăM i ridicasem în picioare ca s plec, un ordin brusc îmi fu expediat pe nea teptate de jos în sus.ăş ă ş"Ia-o de-aici. Du-o în cas . Cel pu in l sa i-m dou minute îă ţ ă ţ ă ă n pace."Sara alerga, apoi se întoarse ca s -l priveasc , î i c ut nesigur un refugiu lîng zid.ă ă ş ă ă ă ăNu mai aveam nici o idee în cap dar sim eam foarte clar boldul satisfac iei stîrnite de cearta lor. Eram acum iar i înţ ţ ăş

trei, ca mai înainte separa i i diferi i, gata s r sţ ş ţ ă ă colim nelini ti i gînduri.ş şL-am v zut bînd o înghi itur lung din sticl , iar apoi pip ind trunchiul copacului, iarba din jur. Capul lui ca o pendulă ţ ă ă ă ă ă

electric .ăAm urcat printre copaci, p mîntul uscat plin de trosă nete, ajuns în vîrful coastei am v zut alte case risipite, acoperi uriă ş

i terase umile, iar i gr dini, iar în fund un gheb de asfalt peticit, str lucind în b taia soarelui. Îl traş ăş ă ă ă vers un camion, apoi seă ivir maiourile colorate a trei cicli ti în ir. Se angajar din greu în pant , cu spin rile îndoite i punctate ca ni te gîndaci.ă ş ş ă ă ă ş ş

Aproape de amiaz pe ceas. M-am întors pîn la umbra s rac de-a lungul zidului, m-am a ezat lîng Sara, la fel deă ă ă ă ş ă aten i amîndoi la copacul din fa , la gesturile care manevrau sticla.ţ ţă

"De-ar veni o dat . S vin to i. Cîini i porci. S se teră ă ă ţ ş ă mine o dat " am auzit-o.ăAccept o igar , am r mas fumînd mult vreme în t cere, cu bombeurile pr fuite ale pantofilor aliniate în fa , c lduraă ţ ă ă ă ă ă ţă ă

p rea s strecoare în aer oscila ii vagi, conă ă ţ traste fulger toare de lumin .ă ă"Crezi în dragoste?" m întreb ea deodat , întorcîndu-se de cealalt parte, cu ceva aspru în gîtlej.ă ă ă ăAm în epenit. "Nu tiu. Dar tu?"ţ ş"In a mea. Doar în a mea. În a mea da. Restul, toat lumea i via a asta, e nimic. Zi-mi tu ce exist cu adev rat.ă ş ţ ă ă

Nume te-mi un singur lucru, doar unul demn de respect."ş"Sara" m-am plîns eu."Alege-s-ar praful de tot" r bufni ea.ă"Noi ne pierdem vremea aici vorbind despre via i iubire, el bea acolo i între timp locotenentul..."ţăş şMi-am sim it vocea mincinoas , chiar dac pentru o clip mi-a pîlpîit în fa a ochilor imaginea lui Vincenzo, u oarţ ă ă ă ţ ş ă

umflat aerian ca o p pu de cauciuc colorat .ă ă ă şă ă"Mai ispr ve te cu locotenentul sta. Ce e? Fratele t u? Alalt ieri nici m car nu-l cuno teai" ripost ea r gu it . " iă ş ă ă ă ă ş ă ă ş ă Ş

totul pentru c s-au tras un foc, dou . Asta te intereă ă seaz pe tine."ă"Nu-i adev rat. Tu nu tii ce e mila. Pentru tine nu conă ş teaz decît el, indiferent ce-ar face..."ă"Exact. A a e."ş

"Numai s nu se îmbete înc o dat . Bun idee cu stiă ă ă ă cla" am ar taă t eu cu degetul spre copac."O s se-mbete. Ce altceva s fac " r spunse ea lent. "Sau poate nu, n-are cum s -i ajung picul la de whisky."ă ă ă ă ă ă ă"Crezi c ar vrea cu adev rat s moar ?"ă ă ă ă"La început. Acum nu. Nu mai vrea" f cu ea f r voia ei. "Acum e altul. Mereu acela i i mereu altul. Ce de mu te aici.ă ă ă ş ş ş

i ce sete mi-e. N-o fi venit apa?"ŞLatr un cîine în dep rtare dincolo de copaci.ă ă"Poate ziarele. Ce zici?""Numai la ziare-mi st gîndul, da" m ridiculiz ea, dar ab tut .ă ă ă ă ă" i totu i nu se-ntîmpl în fiecareŞ ş ă zi ca un orb...""S nu spui orb. S nu spui invalid. S nu te mai aud zicînd a a ceva" î i reg si ea puterea ca s mi-o reteze.ă ă ă ş ş ă ă"Tu închizi ochii i speri s se schimbe lucrurile. Asta faci tu. Ce mai iretenie."ş ă şT g dui scuturînd din cap.ă ă"N-o s pricepi niciodat . Chiar o sut de ani dac-ai tr i. Nici dac i-ar g uri creierul" r spune ea calm . "Nu e vina ta.ă ă ă ă ăţ ă ă ă

Nu e vina nim nui."ăBombeurile pantofilor i se dep rtau i i se apropiau într-un joc înt rîtat.ă ş ăÎ i strivi mucul de igar în praf, rotindş ţ ă degetele." i chiar dac a i pricepe, voi to i, nici nu mi-ar p sa" ad ug ea. "Ce mai consolare în elegerea asta a voastr , caŞ ă ţ ţ ă ă ă ţ ă

bog ia pe care i-o dore ti, pe care-o visezi noaptea."ăţ ţ ş"Foarte bine. N-o s pricep. O s pricepi tu totul. O s ti i doar voi doi totul. Tu i l lalt. Dar acuma gata. Mai bine să ă ăş ţ ş ăă ă

ne întoarcem. Ce facem aici. Ce mai speri?" am zis eu pierzîndu-mi r bdarea.ă"Sper disper, ce te intereseaz pe tine?" ripost ea cu asprime. "Crezi c m po i înv a ceva? De la tine n-am nimic deă ă ă ă ţ ăţ

înv at, dar chiar nimic."ăţ"Ei bravo" m-am întors eu rîzîndu-i în fa . "Acum m hot r sc i v salut. Mai bine a fi f cut-o de la început. C voiţă ă ă ă ş ă ş ă ă

doi nu mai înc pe i de iste i ce sînte i: descurca i-v ."ă ţ ţ ţ ţ ăNu mai aveam putere s reac ionez, furia nici nu-mi invada bine fa a, c disp rea în rictusuri neputincioase.ă ţ ţ ă ă

Bombeurile pantofilor î i accelerar ritmul b t ii.ş ă ăă"Mai bine. Corect. C r mîi sau nu, e vreo diferen ?" r spunse ea cu un firi or de glas. "Dac reu e ti s pleci m cară ă ţă ă ş ă ş ş ă ă

tu, atunci du-te. N-am s ă te condamn. Jur.""Sara, dar de ce..." mi-a sc pat ca într-un geam t. A plecat ochii, î i mu ca buzele ca s nu plîng .ă ă ş ş ă ăI-am apucat o mîn , i-am sim it într-ale mele degetele reci i tari.ă ţ şA r bdat în t cere.ă ăMi-am eliberat mîna ca s o mîngîi, u or detot atingîndu-i cu buricele degetelor obrazul, r d cina gîtului. Era neted iă ş ă ă ăş

vag c ldu .ă ţăSe dep rta încet, dezarmîndu-m .ă ă"Pot s cobor dup ceva rece. O oranjad , vrei? A face-o bucuros."ă ă ă şA ridicat din umeri."Sigur, nu voi fi marea frumuse e pe care-o vrea. Cu siguran nu" murmura. "Dar sînt tîn r . A putea pl cea oricui. I-ţ ţă ă ă ş ă

am cerut ceva vreodat ? S m ia de nevast . Nu. Nici gînd. S stau lîng el, asta e tot. C s torie i copii i respectabilitate iă ă ă ă ă ă ă ă ş ş ş atîtea alte dulceg rii, mie uneia la asta nu mi-a stat niciodat capul."ă ă

îmi sim eam mîinile de prisos, mi le-am vîrît în buzuţ nare i m-am rezemat de perete.ş"Cum se poate ca un om s spun nu, mereu nu" ad ug ea.ă ă ă ă"Nu e un om. Nu e asemeni celorlal i" m-am resemţ nat s -i r spund.ă ă"Cu un singur cuvînt, m-ar avea. Doar cu unul."O spusese f r nici o jen , cu b rbia l sat în jos.ă ă ă ă ă ă"Tu ce crezi? E vina mea c nu tiu ce s fac? L-ai auzit: n uc , a a m socote te. Are dreptate? Nu mai în eleg. Mi seă ş ă ă ă ş ă ş ţ

zbate ceva în creier...""Îi e fric " nu mi-a r mas altceva s -i spun. S-o fi gîndit poate i el, dar îi e ru ine i fric s profite de tine. Iar acum,ă ă ă ş ş ş ă ă

de-acum încolo, e zero. Zero t iat în patru, dup tot ce s-a întîmplat, i o tie bine."ă ă ş ş"Tu, la fiecare dou vorbe: acum. Mereu acum sta care- i iese din gur " f cu ea încet, cu bra ele strînse în jurulă ă ţ ă ă ţ

genunchilor, cu paliditatea chipului str veziu ca o coaj de ou. "Nimic îns nu se poate schimba pentru mine, pentru el. Chiară ă ă de-ar veni diavolul pe p mînt. Niă mic i nicicum nu se va schimba. Eu zic nicicum. Tu o ii cu acum al t u."ş ţ ă

Am c utat s termin cu ea: "Ar trebui s -i lu m sticla. Ia uit -te la el."ă ă ă ă ă"M uit, m uit la ce vrei s m uit" urm ea pe acela i ton din vîrful buzelor. " i mai las -l în pace. S bea, s strige.ă ă ă ă ă ş Ş ă ă ă

Orice, numai s se simt în via ."ă ă ţă"Nu mai judeci. Nu vrei s judeci."ă"E bun la ceva judecata?" zise ea rîzînd. " i ce: tr ie ti judecind? Arunc o privire în jurul t u."ă Ş ă ş ă ă"Ar trebui s arunci tu o privire în jur. Nu e ti dreapă ş t ."ăÎncuviin , cu triste e: "Nu sînt dreapt . i ce dac : ar trebui s fiu? i ce m intereseaz pe mine dreptatea ta?"ţă ţ ă Ş ă ă Ş ă ă"Sara...""Nu te amesteca în ce nu te prive te."şNici unul din noi nu ridicase glasul, cuvintele uierau pitindu-se imediat, preocupate de ele însele.ş"Sara, nu te mai înc p îna a a. Fii inteligent i..."ă ăţ ş ăş"Nu vreau s tiu. Nici despre dreptate, nici despre inteligen , nici de o groaz de alte lucruri" murmur ea.ăş ţă ă ăAm izbucnit: "Destul atunci. M duc jos. Telefonez. La tine acas . Nu m crezi? Stai s vezi. Numai ni te nebuniă ă ă ă ş

r mîn aici ore-ntregi cu vorb ria asta. i-ai pierdut min ile."ă ă Ţ ţÎ i destinse umerii, î i l s capul pe spate ca pentru a da drumul vreunui rîset.ş ş ă ă"Ai descoperit America pe hart . Bravo ie" r spunse din adîncul st rii ei de vraj , dar tot cu ironie, tot cu oă ţ ă ă ă

încuviin are ce nu depindea de oboseal , nici de conţ ă tiin a pericolului, o încuviin are mai tainic , mai str veş ţ ţ ă ă che. "Se-n elegeţ c mi-am pierdut capul. Aveam unul singur, i sta numai pentru el. Tu îns e ti bun, e ti i b rbat: ce crezi? N-o s poat să ş ă ă ş ş ş ă ă ă ă m refuze pîn la Judecata de apoi. Nu-i a a? Va trebui s în eleag , va trebui s -i fie mil . Îl oblig firea lui, de b rbat.ă ă ş ă ţ ă ă ă ă ă R spunde-mi. C ci dac -i a a, mai am de luptat înc o sut de ani cu chinul sta.ă ă ă ş ă ă ă

XIV

În v zduhul lichid care se contracta se dilata în benzi i filamente între esute în fa a ochilor, prinse s pluteasc ună ş ţ ţ ă ă punct întunecat pîn ce dobîndi o fizionomie concret : mutra, p rul soldatului Micchiche.ă ă ă

Se deplas cu cî iva centimetri precau i în spatele conă ţ ţ turului orbitor al automobilului, în b taia soarelui prină tre ierburi. Privi atent în jur, m surînd nes ios casa i spa iile goale, pata lui alb de la poalele copacului, pe mine în gr din .ă ăţ ş ţ ă ă ă

Îmi f cu cu ochiul pentru a m aduce în fire.ă ăI-am ie it în întâmpinare, cu nenum rate semne din deş ă gete ca s implor pruden , t cere.ă ţă ăL-am reg sit drept dup curba drumeagului, cu priă ă virea înce o at de suspiciune.ţ ş ă" i domni oara?" f cu el într-un murmur.Ş ş ă"Sara? E în untru. În cas . Aproape c nu mai e ap . Încearc s strîng ni ic .ă ă ă ă ă ă ă ţ ăÎi priveam cu min ile duse uniforma decolorat , mînecile c m ii suflecate pîn deasupra coatelor, buzuţ ă ă ăş ă narele iş

buzun ra ele deformate.ă ş"Aici a i fost tot timpul? Ce chestie. i nimic de mîncare, sigur" zîmbi el. "Dar, în sfîr it, sînte i bine. To i."ţ Ş ş ţ ţDin ii îi erau îng lbeni i de fum.ţ ă ţSt team fa -n fa în plin soare, cu chipurile stoarse de lumin , el piezi i uscat ca o opîrl . Toate întreb rile meleă ţă ţă ă şş ş ă ă

adormir deodat în calmul imprevizibil exprimat de acea prezen .ă ă ţă"O igar . Sau n-ai nici una?" ceru el distrat, în lini te.ţ ă şAm r suflat u urat.ă şAcum va povesti tot va explica tot, fiecare lucru î i va redobîndi ordinea, oricare, numai s fie una, numai s ie im dinş ă ă ş

infernul sta.ăÎntre timp tot pregeta s rosteasc primul cuvînt.ă ă

ezu pe marginea drumeagului, cu igara înc stins în gur , cu zîmbetul lui dezghe at instabil.Ş ţ ă ă ă ţ"Mama ei" se hot rî el în cele din urm cu un zîmbet plin de importan " ipetele. Disperarea. O mam , tii cum este.ă ă ţă ţ ă ş

Ia încearc s - i imaginezi."ă ă ţLent, am nun it i cu cîte o pauz c utat , aă ţ ş ă ă ă vansa în relatare.Chiar marna Sarei se gîndise la casa aceea în timp ce Ines, Micheliita, Candida, apucate, f ceau tot felul de ipoă teze cu

trenuri, autostr zi, ba chiar o ambarca iune. Cană ţ dida de prea mult vorb i agita ie se alesese chiar cu o palm . Împins apoiă ăş ţ ă de femeie, Micciche plecase cu motoreta, pierzînd timp pe drumeagurile acelea toate la fel. Locotenentul nu murise, nici vorb , glontele fusese deviă at pesemne de un os, acum se afla în spital, i s-au i f cut dou transfuzii, e în afara oric ruiş ă ă ă pericol.

"Pe cuvîntul meu, în cîteva zile e din nou acas . Cu s n tatea lui de bivol. Ar putea s ne mai doneze tot el nouă ă ă ă ă niscaiva sînge. S-a împu cat? L-a împu cat altcineş ş va? Sau n-a fost nimic altceva decît o eroare? Doar Dumnezeu cel ve nicş poate ti. Pentru c el, mai întîi acas apoi la spital, n-a scos nici un cuvin el. i eu cred c nici n-o s scoat vreodat ."ş ă ă ţ Ş ă ă ă ă

M str b tea o mînc rime trop indu-mi prin pere ii stomacului, ca un rîset incapabil s explodeze.ă ă ă ă ă ţ ăÎn tot imobilul nimeni nu auzise împu c tura sau poate împu c turile. Mama Sarei f cuse prima descoperirea, sigur,ş ă ş ă ă

întîmpl tor, împins de solicitudinea ei feminin fa de acei b rba i, prieteni i clien i, r ma i singuri în cas f r nici oă ă ă ţă ă ţ ş ţ ă ş ă ă ă servitoare. Din fericire g sise poarta desă cuiat . Un farmacist de noapte îi d du primele îngrijiri, oprindu-i hemoragia. Un bună ă prieten. Astfel debutase diminea a, un du-te vino nelini tit...ţ ş

"Eu am sosit mai tîrziu, cu treburi de la cazarm . Noroc c eram în uniform . O uniform protejeaz . Ai f cut bine că ă ă ă ă ă ă i-ai pus-o iar..."ţ

i cu siguran la comisariat erau îngrijora i i de disŞ ţă ţ ş pari ia c pitanului torinez. Poate c acest c pitan, de i orb i el, arţ ă ă ă ş ş fi putut l muri unele lucruri, criza de nebunie a prietenului s u sau alte motive, avîndu- i originea în peă ă ş trecerea de familie. În fapt îns nimeni nu se îndoia de acea nebunie, printre marii invalizi tocmai cei înlesni i i f r probleme de supravie uireă ţ ş ă ă ţ imediat sufer cel mai mult, î i pierd controlul sfîr ind prin a- i face r u lor în ile, altoraă ă ş ş ş ă ş ...

"Chiar dac sînt i excep ii, de exemplu unul care locuie te în cartierul meu, orb i el, dar vioi ca un greier, dac l-aiă ş ţ ş ş ă vedea cum m nînc i bea i joac dame..."ă ăş ş ă

Oricum, i comisarul, dup ce-i expediase cu vorbe grele pe doi ziari ti avizi, interpretase foarte omene te ca fireascş ă ş ş ă dispari ia oaspetelui, cu siguran motivat de emo ie, de dezn dejde, de neputin a de a da ajutor...ţ ţă ă ţ ă ţ

"E foarte binevoitor domnul sta. Dar cînd o s stai de vorb cu el, fii atent. Pentru c el spune da tot timă ă ă ă pul, dar tu trebuie s repe i de mii de ori ce zici. Cu toat amabilitatea lui, te piseaz mai abitir ca un tanc..."ă ţ ă ă

Victim a aceleia i disper ri fusesem i eu, biet soldat dezorientat i f r minte, iar acum plecat cine tie unde cuă ş ă ş ş ă ă ş c pitanul meu de bra . Fusesem da i disp ru i, dar înc în ora , cu ajutorul Cerului ne venim în fire, ne întoarcem. Ori poateă ţ ţ ă ţ ă ş ne-o fi recunoscut vreun agent, chestiune de ore...

"Au l sat acas i un poli ist, dar unul în uniform . Altceva: cine a luat cu m tura revolverul? Vrei s tii? Port reasa.ă ăş ţ ă ă ăş ă O biat b trîn la care nici chiar comisarul n-a avut curaj s se r oiasc . i chiar i într-asta s-a v zut mîna lui Dumnezeu,ă ă ă ă ăţ ă Ş ş ă dac vrei s pricepi pricepe."ă ă

Pe scurt, nu se vorbise nici un moment de vinov ie, nu exista nici un suspect, nici o acuza ie, doar umbra desăţ ţ tinului, toana nedreapt i r ut cioas a existen ei care-i trage dup sine pe to i, care nu vrea s -i dea pace nici unei f pturi de peăş ă ă ă ţ ă ţ ă ă p mîntul sta...ă ă

"E limpede? Cu domnii, i nenorocirea î i pune m nu i albe. Asta e" m pş ş ă ş ă rivi el printre pleoapele abia întredeschise.

" i despre Sara?" l-am întrebat.ŞÎ i întinse bra ele resemnat înainte de-a r spunde.ş ţ ă"Nu s-a spus nimic sau mai nimic. Mama ei a explicat imediat c domni oara e în pat, ă ş i-a fost r u, prea multe b uturiă ă

reci. O s apar cu siguran mîine. Comisarul, domnul la, persoana pe care i-am descris-o, i se adreă ă ţă ă ţ ţ seaz cuă dumneavoastr , dar pune întreb ri, telefoneaz . i cine tie ce i-o mai fi trecînd prin cap? Trebuie s se prezinte la el iă ă ă Ş ş ă ş domni oara. Mîine. Poate i mai bine ast -sear ."ş ş ă ă

O desc rcare electric în aer, dup cum am v zut. i furnic tura aceea în stomac m îmboldea f r r gaz.ă ă ă ă Ş ă ă ă ă ă"Asta e" repet soldatul examinîndu-m de jos. "Rîzi? Ferice de tine, atunci."ă ăDar nu izbuteam, cu gîtlejul uscat gîtuit."Lucruri nebune ti" mai f cu el printre dou oftaturi, cu ochii iar i în p mînt. "Dar toat lumea e a a. Totul e s st mş ă ă ăş ă ă ş ă ă

cu ochii-n patru.""Da" am zis. "Da."Îmi st ruia în ochi o vedenie, total ridicol , dar conă ă cret : un fel de pist de juc rie, cu multe automobile minuscule deă ă ă

curse, devorînd în cea mai mare vitez spa iul din fa a lor, delirant de perfecte. i noi ca ele: ceva ne blocase într-un gol deă ţ ţ Ş aer, altceva ne repunea acum în mi care.ş

"Dar ie nu i-a expirat permisia?" Nu risca s pleci a a. Caut pe cineva s - i elibereze un petic de hîrtie.ţ ţ ă ş ă ă ţ Comandamentul, c pitanul t u dac -i mai merge mintea. Sau chiar comisarul. Ascult -m pe mine. Vrei s pl te ti tu oaleleă ă ă ă ă ă ă ş sparte de al ii?"ţ

"Nu nu."Î i ridic mutra ascu it .ş ă ţ ă" i cu domni oara? Vreau s zic: nu s-a întîmplat nimic?"Ş ş ă"Cum?" mi-a sc pat, în elegînd cu întîrziere.ă ţRidica mîinile, semn c se i predase.ă ş"Ce te tot ui i la mine?" ripost el cu satisfac ie. "Ziţ ă ţ ceam a a i eu. Ce-i r u în asta? Pe coclaurii tia, cu spaiş ş ă ăş ma pe

cap, noaptea, z p ceala. Omul e tot om. Se-ntîmpl . Dar ea n-are ochi decît pentru nebunul la, nu-i a a? Uitasem."ă ă ă ă ş"E fat cuminte" i-am repro at proste te.ă ş ş"Cum nu. Cine ar t g dui" aprob el uluit. "Dar i fetele cumin i pot s plac la fel ca i celelalte. i poateă ă ă ş ţ ă ă ş Ş chiar mai

mult."Am privit c tre curba drumeagului, sigur c aveam s-o v d pe Sara. Putea s fi adormit îns între timp sau s se fi dusă ă ă ă ă ă

iar lîng el sub copac.ă"Tu erai acolo?" întreb Micchiche arborîndu- i tonul cel mai distrat.ă ş"Am auzit. Din curtea interioar ."ă"De v zut, nimic?ă"Doar am auzit. Apoi..."Gesticula imediat ca s m opreasc .ă ă ă"Nu vreau s tiu" zise el cu sinceritate. "Cu cît tiu mai pu in cu-atît mai bine. Comisarului îns tot va trebui s -iăş ş ţ ă ă

poveste ti ceva. i tot mereu acela i lucru, ca o plac stricat . Gînde te-te din timp. Po i s zici c dormeai. Sau c b use iş Ş ş ă ă ş ţ ă ă ă ă ş prea mult. Stai: beat nu, c pentru tia dac e ti beat înseamn totdeauna circumstan agravant ."ă ăş ă ş ă ţă ă

Am încuviin at din umeri.ţ"Va trebui s stau de vorb cu el."ă ăSe scutur cu lehamite.ă"Ei bravo. i-ai i g sit omul. sta întîi te sugrum apoi te-ntreab dac i-e bine, întîi d cu tine de p mînt, apoi te-Ţ ş ă Ă ă ă ăţ ă ă

ntreab dac i-a pl cut, dac stai comod."ă ăţ ă ă"Nu-l cuno ti."ş"Nici n-a vrea s -l cunosc. Cu domnii ajungi tu primul îş ă n iad."Rîdea, ar tîndu- i din ii lungi.ă ş ţAm rîs i eu: "E ti comunist?"ş şM-a fixat cu ar t torul: "Sînt situa ii cînd pot s gîndesc i ca un comunist. Da' nu m bag în politic . Îmi ajungăă ţ ă ş ă ă

necazurile mele. Dar tu ce e ti?"ş"Nimic" am zis "nu cred în lucrurile astea. N-am crezut niciodat ."ăA încuviin at cu gravitate.ţ"Ai dreptate" r spunse el "fiecare cap trebuie s - i reă ă ş zolve singur problemele. Pe tele mic înoat iute, prea mul i pe tiş ă ţ ş

mici la un loc atrag n voadele."ă"Dar îi invidiez pe ceilal i. Uni i î i in tov r ie, cel pu in a a pare."ţ ţ ş ţ ă ăş ţ ş"Pare. Tocmai. Totul e aparen " î i frec el viguros nasul de sus în jos. "M garii stau bine împreun , calul pur sîngeţă ş ă ă ă

nu. i lumea asta e din ce în ce mai mult bun pentru m gari. To i cei care url acelea i lucruri. M-ai în eŞ ă ă ţ ă ş ţ les? De ce-mi place mie s fiu prieten cu tine. Un prieten din alte locuri e totdeauna un avantaj în via ."ă ţă

"Arhivar, îmi spusese i mai alalt ieri. Ce studii ai f cut? Sau înc mai studiezi?"ş ă ă ăSe întunec la fa , întristat.ă ţă"Le-am terminat. Dar erau studii pentru s r ntoci. Arhivar, e drept, dar peste cîtva timp. Am un unchi din parteaă ă

mamei la arhive, în comun . Îmi preg te te un loc pentru ziua cînd o s termin milit ria. Mare bucurie, nu? Dar mai întîiă ă ş ă ă locul sta faimos i pe urm o s vedem. Da' ce mai tot discut m acum? E cald, soarele ne coace, n-am mîncat nimic i tuă ş ă ă ă ş trebuie s te gînde ti la comisaă ş rul t u. Ar trebui s fii o zvîrlug . i c pitanul? Închis în cas ?ă ă ă Ş ă ă

"Nu. Acolo în spate. O fi bînd.""Ai cam c zut pe bec" m avertiz el cu triste e. "L-ai luat în serios. Eu unul, nici nu l-am v zut bine, i mi-am spus:ă ă ă ţ ă ş

un caraghios. Un caraghios usc iv usc iv care i-a-nghi it bastonul ca s stea în picioare i..."ăţ ăţ ş ţ ă şSe întrerupse, cu un deget îndreptat în direc ia druţ meagului. Am v zut-o pe Sara în contralumin .ă ă

Venea spre noi reu ind s nu iu easc pasul. P rea mai proasp t , cu ochii senini, poate dormise în ultima jumş ă ţ ă ă ăă ătate de or . F r o vorb îi întinse mîna lui Micchiche care se ridicase în picioare.ă ă ă ă

În adîncul inimii scurta fulgerare de bucurie mi se pref cuse pe loc în cenu .ă şă"S - i explice el. tie tot" i-am spus îndep rtîndu-m . "M duc la el. E tot acolo?"ă ţ Ş ă ă ă"Locotenentul nu vorbe te. Nu va vorbi niciodat . Nici jupuit de viu. sta-i adev rul. sta-i lucrul important peş ă Ă ă Ă care

trebuie s -l ti i" mai morm i Micchiche cu ochii la nimic i la nimeni. i fiindc veni vorba: pune i-v totu i la punctă ş ţ ă ş Ş ă ţ ă ş scenariul."

"A adar el n-a murit i eu par în via " judec el de îndat ce mi-am ispr vit relatarea.ş ş ţă ă ă ăSe c znea s zîmbeasc , fa a ve tejit îi anulase orice urm a vîrstei.ă ă ă ţ ş ă ăSe refugia lîng copac în ultimul semicerc de umbr care mai r m sese, sticla era aproape goal .ă ă ă ă ă"Bietul Vincenzino. Falimentul. Ridicolul..." mai zise el, unghiile de la mîna dreapt îi fr mîntau umbrele de barb deă ă ă

pe maxilar, b rbia.ăDeparte, b taia ritmic a unui ciocan.ă ăÎncerc apoi s - i mi te bra ul stîng. M nu a rigid i se b l b nea.ă ă ş ş ţ ă ş ă ăă ă"Îmi scot butoanele."

i rîse, un singur icnet ca un hohot de plîns.Ş"M simt jegos" î i relu el lamenta iile. "Ce tîmpenie. Corect? Dac a fi îmb iat i c lcat totul mi s-ar p rea altfel. Ei,ă ş ă ţ ă ş ă ş ă ă

barul la al nostru de la Roma. Î i aminte ti? Un chibrit, Ciccio. Nici bricheta nu mai func ioneaz . Tr iasc frumoasaă ţ ş ţ ă ă ă noastr autonomie."ă

Am aprins cu grij plimbîndu-l de jur împrejurul capă ătului ig rii.ţ ă"Cea a" urm el cu glas sc zut "ai în minte cea a noasţ ă ă ţ tr ? La Torino? i mirosul ei, cel mai fin din lume. Cea dină Ş

noiembrie e cea mai pl cut . Nu sînt beat, Ciccio, fii pe pace. Dar ie nu- i face r u aerul sta uscat?"ă ă ţ ţ ă ăÎmi imaginam ora ul meu, o re ea p tat ca pelicula unui film vechi, albul i negrul descojit în filamente, ploi subtile.ş ţ ă ă ş

i o dorin cople itoare i lent de a fi absorbit în ele, de a r t ci i eu pe ecranul acela f r nici o înf i are a mea autentic .Ş ţă ş ş ă ăă ş ă ă ăţ ş ăO insect cu aripi str vezii purpurii i se c ra pe hain , am alungat-o cu un bobîrnac.ă ă ăţă ă" tii ce sînt? Unsprezecele de pic . Avea dreptate tata. La orice examen picat sau cînd îi disp reau bani din sertarul deŞ ă ă

la farmacie, î i v rsa n duful pe mama: ai scos unsprezecele de pic , acum trebuie s ne bucur m de el."ş ă ă ă ă ăZîmbi dînd fumul pe n ri.ă"Dar nu exist unsprezece de pic " am obiectat.ă ă"Tocmai de-aia. O carte care nu se g se te în pachet. Care nu e bun pentru nici un joc" încuviin el, igara supunîndu-ă ş ă ţă ţ

i-se mi c rii buzelor, cu gîtul eap n în eforş ă ţ ă tul de voin .ţăi-i mai sc p : "S rmane Vincenzino, dac ai fi venit la mine acas poate la ora asta..."Ş ă ă ă ă ă

Nu mai vreau s te ascult, m-am împotrivit eu în gînd.ăSim eam o durere între ceaf i un um r: oboseala aceea toxic în tot corpul. Mi s-a p rut imposibil un remediu.ţ ăş ă ă ă"Ce inten iona i s face i, domnule."ţ ţ ă ţ"Domnule, Tat l nostru. Doamne din ceruri de-a fi o rîndunic " m lu el peste picior foarte sl bit îns .ă ş ă ă ă ă ă

i pe urm : "Nu- i fie fric , prietene. Azi, ast -sear , pleci. i n-o s ai nepl ceri. Pe cuvîntul meu. Dac mai aiŞ ă ţ ă ă ă Ş ă ă ă încredere în mine."

"Nu m refeream la mine."ă" i-e foame?"Ţ"Da" am r spuns.ă"Ei bine: i mie. Incredibil. Sînt murdar împu it, o c p în nenorocit , dac trag un foc îl ratez i pe la, o-ncasez i peş ţ ă ăţ ă ă ă ş ă ş

fa i pe dos, i totu i mi-e foame. Simplu, nu?"ţăş ş şRîse din nou, împr tiindu- i scrumul pe el.ăş ş"Ce inten ionez s fac, m întrebi tu. Uite ce: s m preţ ă ă ă ă dau. i s m las în seama generozit ii du manului."Ş ă ă ăţ ş"Adic ?"ă"Adic : vei vedea. Ba nu. Vei vedea un mare nimic" renun el, aplecîndu- i iar capul.ă ţă şSara se întorcea, Micchiche se oprise b nuitor lîng ma in , la un semn al meu r spunse negativ din cap i cu mîna. Seă ă ş ă ă ş

a ez lîng o roat f r a ne privi.ş ă ă ă ă ă"Fausto, sînt aici. Ai auzit? i dac e o curs ?" zise fata.Ş ă ă"Sara Sara de ce nu e ti i tu ca altele" se str dui el iar i s zîmbeasc .ş ş ă ăş ă ăEa r scolea posomorit prin iarb , cu ochii în p mînt.ă ă ă ă"Am s ajung i eu. Dintr-una, dintr-alta, am s-ajung i eu ca toate. Mare folos pentru mine, pentru aproapele meu"ă ş ş

r spunse ea.ă"Ai i-nceput s vorbe ti ca o v duv " încerc el s rîd , dar cu un efort atît de dureros, încît Sara se mul uş ă ş ă ă ă ă ă ţ mi doar s -lă

priveasc , f r a mai avea curaj s -i riposă ă ă ă teze."A putea duce valiza în ma in " am zis eu.ş ş ă"Stai! Întîi du ca asta. S nu submin m brusc obiceş ă ă iurile" f cu el recuperînd sticla. " i nu sp la mereu putiă Ş ă na."M fixa privirea ostil a Sarei.ă ă"Fausto, e o curs . Simt eu" reîncepea.ă"Foarte bine. Am în eles. Mai bine" î i pierdu el r bdaţ ş ă rea.Micchiche ne m sura acum cu privirea, agitîndu- i degetele ca s m tot întrebe, s m gr beasc .ă ş ă ă ă ă ă ă"Trebuie s mergem" hot rî el.ă ă"Unde te duc" întreb încet fata.ăEl r spunse sec: "Primul jandarm e al meu."ă"Fausto...""A a s fie. Gata cu vorba."ş ă

Sara d dea din cap, cu mîinile r sturnate în poal , chipul îi era p mîntiu i inexpresiv.ă ă ă ă ş"Voiam doar s spun: i-ar face pl cere o baie, s te aranjezi pu in? încerc ea cu glas optit. "Te duc la mine acas ? Ună ţ ă ă ţ ă ş ă

minut doar, c doar un minut..."ă" i mama ta?" se mir el.Ş ă"Pu in îmi pas . De oricine. S mai încerce s m bat la cap" ripost ea cu duritate. " i ine minte: eu merg cu tine, euţ ă ă ă ă ă ă Ş ţ

te duc. i dac trebuie s tac, atunci tac. Dar r mîn cu tine pîn la cap t."Ş ă ă ă ă ă"Ce vrei s zici?ă"C r mîn cu tine cît nu m vor goni ceilal i, fie i cu for a. Nu tu."ă ă ă ţ ş ţ"Nu te voi mai alunga. Eu nu" r spunse el f r putere. i întoarse capul.ă ă ă ŞAm v zut-o pe Sara strîngîndu- i umerii cutremura i.ă ş ţ"Jur " opti ea, mîna întins deja i se i retrase speriă ş ă ş at , încle tîndu-se de cealalt .ă ş ă"Da da. Jur. Ai în eles. Dar acum gata" rosti el frînt.ţ

XVNu pot s nu-mi amintesc.ăTotul se petrecuse ca în perspectiva unui binoclu inversat, eu în perpetua insonora succesiune de chipuri, racursiuri

umbre nd ri de imagini brusc pierdute i care numai prin facult ile misterioase ale visului ar fi putut s -mi apar in .ţă ă ş ăţ ă ţ ăTotul s-a încheiat într-un mod identic.Nu a fost îns un vis.ăAzi îmi amintesc gesturile Sarei, sobre chibzuite. Îl tergea cu o batist ud , de la tîmple la col urile gurii la mînaş ă ă ţ

dreapt unghie dup unghie, îi aranja gulerul craă ă vata.El docil, f r realitate.ă ă

i Micchiche care zicea: "De s-ar gr bi. Unde î i închiŞ ă ş puie c merg? La Oper ?"ă ăSe urcaser apoi în ma in , eu pe aua din spate a moă ş ă ş toretei, ag at de Micchiche.ăţN-a mai ti s descriu oboseala de atunci, trupul e feş ş ă ricit pentru c uit . Îmi amintesc foarte bine creierul surd, dorin aă ă ţ

lui de a se n pusti spre orice s-ar roti ca un vîrtej i de-a alerga de-a alerga.ă şDep indu-i, flancîndu-i, l sîndu-i s ne dep easc i ei pe noi, nu i-am v zut schimbînd nici un cuvînt, ea atent laăş ă ă ăş ăş ă ă

volan, el înclinat.O strad numai curbe, aerul care-mi înfigea mu c turi fierbin i între piele i c ma .ă ş ă ţ ş ă şăNeapolul ne-a înghi it aproape imediat.ţSalut rile la sfîră şit au fost extrem de scurte."Cu bine Ciccio" m-a mitraliat el cu fals energie. "Ia. Uit ."ă ăAm reintrat în posesia documentelor mele, am restituit i eu banii pe care Sara i-i strecur în cordon.ş ş ă"Ia- i trenul. Du-te. Repede" ad uga el "Î i protejez eu spatele. Cînd e timpul, e timpul: consemnul meu; o spun iţ ă ţ ş

manualele de tran ee. i ine minte: voi spune adev rul. Dac o s fii silit, spune-l i tu pe-al t u."ş Ş ţ ă ă ă ş ăNu mai era un chip, ci o frunz uscat .ă ă"Salut -l pe-al nostru" i-am sugerat Sarei.ăNe aflam într-un unghi, acel arc de mare din fundal mi se p rea nu prea departe de casa locotenentului.ăSara nu vorbi. Îmi strînse mîna. O clip mai tîrziu disă p rur bra la bra . Mi-l mai amintesc pe Micchiche, i el taciturn.ă ă ţ ţ şM învîrtesc pe str zi i str du e pîn la pizzeria care-i pl cea lui, inu mor i s pl teasc cu bruma lui de mă ă ş ă ţ ă ă ţ ţ ş ă ă ă ărun i . Unţ ş

tren la cincisprezece i trei minute, am reu it s ne inform m.ş ş ă ă"Pot s - i scriu? Îmi dai adresa ta?" îi reaud vocea: "Ce-ai l sat acas la locotenent? Briciul, un costum? Am eu grij .ă ţ ă ă ă

Tu pleac , trebuie s pleci. M ocup eu, i le triă ă ă ţ mit eu. S ai toat -ncrederea."ă ăM-a condus la gar , înso indu-m apoi pîn la casa de bilete, pîn la hotelul de zi. I-am oferit o cafea la bar, f r s maiă ţ ă ă ă ă ă ă

scoatem nici o vorb printre zgomotele din jur, ochii lui erau cuprin i de melancolie ca la sfîr itul unei petreceri.ă ş ş"P cat. Z u c -mi pare r u. Dar nu po i s mai stai aici. De data asta a a a fost s fie" era tot ce spunea el.ă ă ă ă ţ ă ş ăChelnerii se ciocneau unii de al ii dup tejghea în frenezia servitului, a debaras rii.ţ ă ăÎn pofida cafelei, îmi sim eam gura plin de nisip.ţ ă

i dac atunci mi s-a p rut c sînt un tr d tor un pŞ ă ă ă ă ă ăduche, nici azi nu izbutesc s -mi iert fuga aceea, atît de violent atîtă de absurd precipitat .ă

Îi aveam înc în fa a ochilor pe Sara i pe el, ultimii pa i înainte de a da col ul i f cu i cu elan, deloc resemna i.ă ţ ş ş ţ ş ă ţ ţ"Î i scriu. Trimit. Nu- i mai face griji" continua Micciche rezemat de tejghea.ţ ţAdev rul este c nu mai tiam ce s ne spunem.ă ă ş ăDintr-o dat pia a g rii fusese traversat de un ir lung de tineri cu pancarte, steaguri. Dincolo de vitrine i-am v zută ţ ă ă ş ă

înaintînd ca un pe te mare p tat, cu capul umflat palpitînd i coada sub iat z bovind ici i colo.ş ă ş ţ ă ă şMicciche a fost cel care a spus: "Frumo i. Nebuni. Tu n-o vezi pe domni oara Sara f cînd pe efa în fruntea tuturorş ş ă ş

stora? Eu unul da. Ea singur a gre it."ă ă şSteagurile i pancartele fur primele lichefiate de luş ă min , disp rur în ritmuri unduitoare.ă ă ăTrenul era gol, un cuptor, Micciche parcurse de la un cap t la altul culoarul l sînd în jos un geam dup altul.ă ă ă"Oare o s reu e ti s tragi un somn aici în untru?" mai ad ug el înainte de a coborî, cînt rind b nuitor pieă ş ş ă ă ă ă ă ă lea

artificial a b ncilor. "Un somn e singurul medicament care- i poate fi de folos."ă ă ţL-am v zut miscîndu-se la cap tul liniilor.ă ăBriciul i costumul ajunser la cazarm dup o s pt mîn , cînd apucasem s -mi predau depozi ia unui subş ă ă ă ă ă ă ă ţ ofi er deţ

jandarmi venit s m interogheze.ă ăA fost plicticos i u or.ş ş

N-a ap rut niciodat nimic în ziare i cred c nici nu va fi un proces. Trecur aproape dou luni, în asemenea seriă ă ş ă ă ă Torino surîde respir o dulcea de petal , i eu înc n-am izbutit s -mi dau un r spuns nedumeririlor mele.ă ţă ă ş ă ă ă

Fusese oare sincer c pitanul cînd capitulase în fa a Sarei?ă ţSau o am gea ca s netezeasc ultima bucat de drum?ă ă ă ă

i locotenentul: o fi vorbit?ŞA putea telefona acas la Fausto G., cineva ar r spunş ă ă de, a putea spicui ve ti.ş şDar un joc ca acesta nu se rezolv mi cînd o dat i înc o dat un da moale i un nu moale pe tabla de ah.ă ş ăş ă ă ş şAbia acum în eleg c dac o fiin tîn r ca Sara a ie it înving toare, nici eu nu trebuie s -mi mai fac repro uri, baţ ă ă ţă ă ă ş ă ă ş

chiar am dobîndit lucruri în care s n d jduiesc, penă ă ă tru ziua de mîine, pentru mine însumi.E nevoie de dragoste ca s ob ii i s cre ti dragoste. Asta m-a înv at Sara, fie i în chip incon tient cu inteliă ţ ş ă ş ăţ ş ş gen a eiţ

s lbatic . i faptul c azi a fi o furnic sau un greier, un iepure sau un cîine, c lumea ar fi pedeapsă ă Ş ă ş ă ă ă biblic sau cursă ă cotidian de proast calitate nu are importan : cu condi ia ca exemplul venit din partea Sarei s -mi poat da curaj, un curajă ă ţă ţ ă ă al meu pentru mine, pentru firida pe care sînt dator s mi-o sap i s mi-o înc lzesc în via .ă ş ă ă ţă

De cealalt parte este el, umbra întunecat ...ă ăPoate nu doar nenorocirea, poate nu doar dezn dejdea îl împingeau s moar . Poate c el numea moarte o întîlă ă ă ă nire

decisiv cu sine însu i, ultimul bilan .ă ş ţC ci exist i acel om care numai murind izbute te s se l mureasc .ă ăş ş ă ă ăDar dac dimpotriv el e aici aproape sau altundeva i dac , în pofida temni ei negre care-l strînge de atî ia ani,ă ă ş ă ţ ţ

continu s aprind bricheta, biciuie v zduhul cu basă ă ă ă tonul de bambus, ironizeaz i jigne te i bea — avînd-o pe Sara al turiăş ş ş ă — atunci pîn i cea mai dificil condi ie a tr irii e tot tr irea. A lui i a mea. A tuturor acelora dinăş ă ţ ă ă ş tre noi care vor ti s-oş recunoasc , s-o accepte, s-o cultive.ă

i înc nu înseamn moarte spa iul alb care urmeaz .Ş ă ă ţ ă------------------------------------