ghidul financiar-bancar 2008

VAB 1,779.42 -0.15% - VAB OTC 5,160.85 -0.10% VAB 902.88

VAB 1,779.42 -0.15% - VAB OTC -0.10% VAB BVB 902.88

ghidulfinanciar bancar

-0.10% VAB BVB 902.88 -0.15%



Coordonator proiect: Gabriela Tåtåråu

Consultant: Radu Soviani

La capitolul 6 (Pensiile de stat ¿i pensiile administrate privat) a colaborat ¿iBogdan Bârligea.

© 2007 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86

E-mail: [email protected]

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea

integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of

Guides.

© All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole

or in part without written permission of House of Guides.

Realizat sub patronajul Båncii Na¡ionale a României

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

NIºULESCU, GABRIEL

Ghidul financiar bancar al României/

Gabriel Ni¡ulescu. - Ed. a 3-a, rev.– Bucure¿ti:

House of Guides, 2007

ISBN 978-973-1773-45-2

336(498)

336.71(498)

5

- VAB 40 11,434.00 -1.13% BET 2,646.42 -0.80% - VAB SIF 14,845.91 -0.33% 5.160.85

-0.15% - VAB 40 11,434.00 -1.13% BET 2,646.42 -0.80% - VAB SIF 14,845.91 -0.33%

-1.13% BET 2,646.42 -0.80% - VAB SIF 14,845.91 -0.33% 5,160.85 - VAB OTC 5,160.85

SUMAR

Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

CAPITOLUL 1. ECONOMIA ROMÂNEASCÅ ªI BANII NOªTRI

1.1. Infla¡ia ¿i banii no¿tri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Prezentare generalå. Cauzele infla¡iei. Indicele de pre¡uri de consum. Indicele

pre¡urilor de produc¡ie. Deflatorii PIB ¿i ai pre¡urilor de consum. Dezinfla¡ie,

defla¡ie, stagfla¡ie, efectele inflatiei. ºintirea infla¡iei.

1.2. Cre¿terea economicå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

Såråcia ¿i cre¿terea economicå. Defini¡ia PIB-ului. Modalitå¡i de calcul. PIB ¿i

cre¿terea economicå. Al¡i indicatori ai cre¿terii economice. Cum prognozåm

cre¿terea economicå. PIB poten¡ial ¿i devia¡ia PIB.

1.3. Cursul valutar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

Valutå. Defini¡ia cursului de schimb. Pia¡a valutarå. Regimul cursului de

schimb. Convertibilitate. Co¿ valutar. Cota¡ie. Indicele Big Mac. Cauzele care

determinå evolu¡ia cursului de schimb. Efectele modificårii cursului de

schimb.

CAPITOLUL 2. SERVICII ªI PRODUSE FINANCIARE PENTRU PERSOANE FIZICE

2.1. Conturi curente ¿i produse de economisire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

Cont curent. Depozite bancare la vedere ¿i la termen. Servicii suplimentare

asociate contului curent. Contul IBAN. Depozite bancare la termen cu capi-

talizare sau fårå capitalizare. Dobânda pasivå. Dobânda ¿i infla¡ia. Dobânda

fixå. Dobânda variabilå. Certificate de depozit. Carnete de economii. Cum

putem combina flexibilitatea contului curent cu dobânzile mari furnizate de

depozitele la termen sau de certificatele de depozit.

2.2. Credite ¿i linii de finan¡are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

Cum ne pot cre¿te ¿ansele ob¡inerii unui credit? Ce venituri sunt bune pentru

bancå? Biroul de credit – råu-platnicii nu mai au marjå de manevrå. Dobânda

activå, dobânda fixå, dobânda variabilå. Costurile suplimentare nu sunt de

neglijat. Dobânda anualå efectivå (DAE). Dobânda zero. Timpul înseamnå bani.

Refinan¡area – cum så schimbåm vechiul credit cu unul mai avantajos.

Riscurile creditelor. Împrumuturile de consum, linii de finan¡are, credite imobil-

iare ¿i ipotecare. Credite pentru bunuri de folosin¡å îndelungatå. Credite pentru

nevoi personale. Linii de finan¡are pentru persoane fizice. Creditul auto. Credite

pentru cumpårarea de locuin¡e. Credite pentru construirea de locuin¡e.

Creditele pentru reamenajarea sau extinderea locuin¡ei. Credite punte. Båncile

ipotecare – Sistemul de economisire-creditare.

2.3 Cardurile-mijloc de platå, dar ¿i „împrumut la purtåtor” . . . . . . . . . . . . . . . . .78

Defini¡ie. Card emborsat sau neemborsat. Carte de credit cu utilizare inter-

na¡ionalå. ATM. Nu divulga codul PIN. O a doua situa¡ie. POS (Point of sale).

Acceptatorii. Card de credit sau cont curent. Card de debit, card de credit.

Facilitatea Overdraft. Cardul cu servicii conexe la nevoie se cunoa¿te. Carduri

co-branded. Cardurile cu cip. Când ne dorim så nu apelåm la card? Ce se poate

face în acest caz? Cardurile ¿i dezastrele. SEPA ¿i viitorul plå¡ilor prin card.

2.4. Alte produse ¿i servicii bancare sau ,,supermarketul financiar” . . . . . . . . . .95

Schimb valutar. Casete de valori. Opera¡iuni cu metale pre¡ioase.

Managementul activelor-private banking. Internet banking si mobile banking.

Pachetele de servicii.

VAB 1,779.42 -0.15% - VAB OTC 5,160.85 -0.10% VAB 902.88

VAB 1,779.42 -0.15% - VAB OTC -0.10% VAB BVB 902.88


6

-0.10% VAB BVB 902.88 -0.15%



2.5. Servicii financiare nebancare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105

Variante nebancare de creditare. Transferuri de bani.

2.6 Alte modalitå¡i de finan¡are – leasingul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111

Defini¡ie. Leasingul opera¡ional ¿i financiar. Leasing cross-border.

Sale&lease-back. La ce curs cumpåråm în leasing? Leasingul imobiliar –

motorul pie¡ei în anii urmåtori. Leasing sau credit? Cum achitåm în avans un

contract de leasing. Cum cedåm un contract de leasing? Sistemul buy-back.

CAPITOLUL 3. SERVICII ªI PRODUSE ALE PIEºEI DE CAPITAL . . . . . . . . . . . . .126

Pia¡a bursierå: Investi¡iile în ac¡iuni. Circuitul ac¡iunilor în naturå. E¿ti începå-

tor: vrei, po¡i dar nu ¿tii cum. Dau un regat pentru un broker bun. Cum ajungi

investitor „neasistat”. Decalogul investitorului în ac¡iuni. Înva¡å din folclorul

burselor. Abecedarul spectatorului. Secrete mici, succese mari. Agenda

investitorului la burså. Mergi pe mâna brokerului? Cum investe¿ti pe pie¡e

externe de capital? Derivatele: umbrelå de protec¡ie ¿i vehicul pentru specu-

la¡ii. Clubul „pipsarilor”. Umbrele pentru riscul valutar ¿i de dobândå.

Produse contra riscului valutar existente la acest moment pe pia¡a româ-

neascå. Produse contra riscului de dobândå existente la acest moment pe

pia¡a româneascå. Op¡iuni ¿i contracte futures române¿ti pe aur. Obliga¡iu-

nile – vârful de lance al plasamentelor moderne. De unde ¿i cum achizi¡ionezi

obliga¡iuni. Cum se calculeazå dobânda? Obliga¡iuni versus Depozite la ter-

men. Obliga¡iuni corporatiste sau municipale. Vrei så nu te doarå capul?

Obliga¡iuni la burså. Investi¡iile pe bursele interna¡ionale. Pia¡a Forex.

CAPITOLUL 4. FONDURILE DE INVESTIºII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151

Defini¡ie. Fonduri închise ¿i deschise de investi¡ii. Cum investim într-un fond

de investi¡ii. De ce am nevoie pentru un fond de investi¡ii? Riscurile investi¡iei

în fonduri mutuale. Istoria fondurilor de investi¡ii în România. Cum aleg un

fond de investi¡ii? Cum evaluez performan¡a unui fond de investi¡ii? IFM.

Societå¡ile de investi¡ii financiare. Indicele bursier BET-F1.

CAPITOLUL 5. CE TREBUIE SÅ ªTIM DESPRE ASIGURÅRI? . . . . . . . . . . . . . . .160

Contractul de asigurare. Elementele tehnice ale asigurårilor. Asigurårile de

bunuri. Asigurarea locuin¡ei. Asigurarea CASCO. Asigurårile de persoane.

Asigurårile de cålåtorie. Asiguråri de råspundere civilå. Asigurarea de råspun-

dere civila auto ¿i asigurarea tip carte verde. De ce avem nevoie de un bro-

ker de asiguråri.

CAPITOLUL 6. PENSIA DE STAT ªI PENSIILE ADMINISTRATE PRIVAT . . . . . . . .173

Pensia din sistemul public. Pensiile administrate privat. Pensiile facultative.

Cum hotarâm spre ce fond de pensii ne îndreptåm? Instrumente de investi¡ii

pentru fondurile de pensii. Fondurile de pensii pot da faliment.

CAPITOLUL 7. PAªII ªI ACTELE NECESARE PENTRU ÎNFIINºAREA

UNEI SOCIETÅºI COMERCIALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .180

CAPITOLUL 8. IMPOZITE ªI TAXE – FINANºE PUBLICE

PE ÎNºELESUL TUTUROR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .184

Defini¡ie. Impozite progresive, propor¡ionale sau regresive. Impozite directe ¿i

indirecte. Cota unicå de impozitare. Impozitul pe venitul global. Calendarul

impozitelor ¿i taxelor ce trebuie plåtite de un contribuabil persoanå fizicå.

Realizat sub patronajul Båncii Na¡ionale a României

7

- VAB 40 11,434.00 -1.13% BET 2,646.42 -0.80% - VAB SIF 14,845.91 -0.33% 5.160.85

-0.15% - VAB 40 11,434.00 -1.13% BET 2,646.42 -0.80% - VAB SIF 14,845.91 -0.33%

-1.13% BET 2,646.42 -0.80% - VAB SIF 14,845.91 -0.33% 5,160.85 - VAB OTC 5,160.85

Multora dintre noi economia le provoacå cel mult amintiri din vremea când

toceau båncile ¿colii. Pentru al¡ii se reduce doar la un set de defini¡ii ¿i termeni

complica¡i, dificil de în¡eles ¿i aproape imposibil de aplicat la o primå vedere.

Ceea ce nu ¿tim, înså, este cå de fiecare datå când facem compara¡ii între

pre¡urile practicate de douå sau mai multe magazine la acelea¿i produse, când ne

gândim cå nu ne avantajeazå cursul valutar de såptåmåna aceasta ¿i preferåm så

mai a¿teptåm înainte de a ne converti banii, luåm decizii economice. Aceste decizii

privite la nivelul întregii societå¡i au drept rezultat o paletå complexå de eveni-

mente ¿i comportamente despre care citim zilnic în ziare. De nenumårate ori o

decizie economicå inspiratå s-a transformat într-una påguboaså iar una påguboaså

a devenit, aproape peste noapte, extrem de avantajoaså. Ambi¡ia, deciziile luate

la timp, seriozitatea ¿i câteva cuno¿tin¡e generale de economie reprezintå atuurile

care fac dintr-un individ oarecare un afacerist de succes. Pare incredibil dar este

adevårat. Sunt nenumårate cazurile care pot demonstra acest lucru.

De partea cealaltå, ne plângem cå am pierdut „trenul din '90“ ¿i cå aståzi nu

mai este nimic de fåcut pentru o persoanå obi¿nuitå dornicå så aibå afacerea ei

profitabilå. Foarte mul¡i dintre noi cred cå „toate s-au împår¡it“ ¿i nu a mai råmas

mare lucru. Eronat! Så nu uitåm cå multe dintre firmele nou apårute apar¡in unor

tineri care nu au avut altceva în clipa în care au pornit la drum decât spirit de

ini¡iativå ¿i cuno¿tin¡e economice. Iar aståzi conduc afaceri de milioane de euro.

De aceea, cu cât România avanseazå mai mult pe calea dobândirii unei economii

func¡ionale de pia¡å, ¿i cuno¿tin¡ele noastre economice ar trebui så se

îmbogå¡eascå.

Acest ghid inten¡ioneazå så punå la dispozi¡ia dumneavoastrå informa¡ii

esen¡iale despre modul în care pute¡i fi ajutat (fie de bancå, fie de burså) så face¡i

bani, oferindu-vå, totodatå, instrumentele de bazå pentru efectuarea calculelor de

„rentabilitate“. O trecere în revistå a economiei române¿ti (infla¡ia, cre¿terea eco-

nomicå, reforma institu¡ionalå, cursul valutar), explicarea impozitelor ¿i taxelor, a

asigurårilor ¿i a rolului uria¿ pe care îl joacå acestea sunt doar câteva dintre

subiectele pe care ¿i-a propus så le trateze aceastå lucrare.

Un lucru este clar: chiar dacå nu ve¡i ajunge un om foarte bogat, cu siguran¡å

ve¡i råmâne cu mai mul¡i bani în cont, în cazul în care ve¡i reu¿i så aplica¡i toate

sfaturile pe care Ghidul financiar vi le-a pus la dispozi¡ie.

CUVÂNTUL EDITORULUI

ghidul financiar-bancar 2008

Documents

Transcript of ghidul financiar-bancar 2008