Ghid_protetica

7/26/2019 Ghid_protetica

1/132

GHID DE PRACTICA

IN PROTETICA DENTARA

-2010-

COORDONATORI:

Prof.Univ. Dr. Norina Consuela orna! U" #Gr.T.Po$a# Iasi

Prof.Univ. Dr.Teo%or Trais&aru! U"#Carol Davila# 'u(ures&i

Prof. Univ. Dr. Dorin Bratu, UMF Victor Babes TimisoaraProf. Univ. Dr. Alexandru Petre, UMF Carol Davila Bucuresti

Prof. Univ. Dr. orin Po!sor, UMF T". Mures

Dr. Constantin #adauceanu, Presedinte CMD $asi

Prof. Univ. Dr. Veronica Mercut, UMF Craiova

Prof. Univ. Dr.Train Au"ustin Mi%ai, UMF Carol Davila Bucuresti

Prof. Univ. Dr. &iana &ascu, UMF $uliu 'ate"anu Clu()*a!oca

Prof. Univ. Dr. Mi%aela Pauna, UMF +Carol Davila Bucuresti

-


2/132

)-/)

INTRODUCERE

0%idurile clinice sunt elaborate cu sco!ul de a asista !ersonalul medical 1n ado!tarea

deci2iei tera!eutice la !acien3ii cu afec3iuni s!ecifice !atolo"ieiorale solutionate !rin tera!ie

!rotetica. Aceste "%iduri !re2int4 recomand4ri de bun4 !ractic4 medical4 clinic4 ba2ate !e

dove2i !ublicate, !entru a fi luate 1n considerare de c4tre medicii denti5ti 5i de viitorii s!eciali5ti

1n !rotetic4 dentar4.De5i "%idurile re!re2int4 o fundamentare a bunei !ractici medicale ba2ate !e cele mai

recente dove2i 5tiin3ifice dis!onibile, nu trebuie considerat c4 aceste recomand4ri includ toate

interven3iile !otrivite sau exclud !e toate cele ne!otrivite !entru situa3ia 1n cau24. 0%idurile nu

inten3ionea24 s4 1nlocuiasc4 ra3ionamentul medical la fiecare ca2 1n !arte. Deci2ia medical4

trebuie s4 ia 1n considerare !articularit43ile individuale 5i o!3iunea !acientului, !recum 5i

resursele, caracterele s!ecifice 5i limit4rile diferitelor ti!uri de !rote2are, influientate de un

cumul factorial.. Fiecare medic care a!lic4 recomand4rile 1n sco!ul stabilirii unui !lan tera!eutictrebuie s4 utili2e2e !ro!riul ra3ionament medical inde!endent, 1n func3ie de fiecare ca2 1n !arte 5i

1n func3ie de ex!erien3a !ersonal4 1n corela3ie cu dotarea 5i ex!erien3a clinicii6sec3iei de c%irur"ie

oro)maxilo)facial4 1n care acesta 15i desf45oar4 activitatea.

$nstitu3iile 5i s!eciali5tii care au elaborat acest "%id au de!us eforturi !entru ca informa3ia

con3inut4 1n "%id s4 fie corect4, redat4 cu acurate3e 5i sus3inut4 de dove2i. Dat4 fiind !osibilitatea

erorii umane 5i6sau !ro"resele cuno5tin3elor medicale, ele nu !ot 5i nu "arantea24 c4 informa3ia

con3inut4 1n "%id este 1n totalitate corect4 5i com!let4. #ecomand4rile din acest "%id clinic sunt

ba2ate !e consensul autorilor !rivitor la abord4rile tera!eutice acce!tate 1n momentul elabor4rii

materialului

$nstitu3iile 5i !ersoanele care au elaborat acest "%id 15i declin4 res!onsabilitatea le"al4

!entru orice inacurate3e, informa3ie !erce!ut4 eronat, !entru eficacitatea clinic4 sau succesul

oric4rei metode tera!eutice detaliate 1n acest "%id, !entru modalitatea de utili2are sau a!licare

sau !entru deci2iile finale ale !ersonalului medical re2ultate din utili2area sau a!licarea lor. De

asemenea, acestea nu 15i asum4 res!onsabilitatea nici !entru informa3iile referitoare la !rodusele

7


3/132

farmaceutice men3ionate 1n acest "%id. 8n fiecare ca2 s!ecific, utili2atorii "%idurilor trebuie s4

verifice literatura de s!ecialitate s!ecific4 !rin intermediul surselor inde!endente 5i s4 confirme

c4 informa3ia con3inut4 1n recomand4ri, este corect4.

Acest material, ca de altfel toate "%idurile clinice sunt su!use unui !roces de revi2uire 5i

actuali2are continu4.

DEC)ARA*IE DE INTERE+E

Autorii declar4 !e !ro!rie r4s!undere c4 nu au beneficiat de s!ri(in lo"istic sau financiar,

nu fost utili2ate fonduri, dona3ii, s!onsori24ri sau alte instrumente de finan3are din fondul Casei

*a3ionale de Asi"ur4ri de 4n4tate sau din fonduri !rivate 1n elaborarea 5i redactarea acestor

"%iduri de !ractic4 medical4.

Autorii declar4 at9t 1n nume !ersonal c9t 5i din !unctul de vedere al institu3iilor unde)5i

desf45oar4 activitatea c4 nu au interese !ersonale sau financiare, nu sunt 1n com!eti3ie academic4

5i nu au o!inii care au influen34 ne!otrivit4 asu!ra ac3iunilor lor.

Autorii declar4 c4 orice referire 1n cadrul "%idurilor de !ractic4 la !roduse comerciale,

!rocese sau servicii s!ecifice !rin utili2area numelui comercial, al m4rcii sau al !roduc4torului,

nu constituie sau im!lic4 o !romovare, recomandare sau favori2are din !artea coordonatorului 5iautorilor "%idului fa34 de altele similare care nu sunt men3ionate 1n document. *ici o

recomandare din acest "%id nu !oate fi utili2at4 1n sco! !ublicitar sau 1n sco!ul !romov4rii unui

!rodus.

DEINIREA GRADE)OR UTI)I,ATE N GHIDURI)E DE PRACTIC"EDICA)

Gra% A *ecesit4 cel !u3in un studiu randomi2at 5i controlat ca !arte a unei liste destudii de calitate !ublicate !e tema acestei recomand4ri. :nivele de dove2i $asau $b;

Gra% ' *ecesit4 existen3a unor studii clinice bine controlate, dar nu randomi2ate,!ublicate !e tema acestei recomand4ri. :nivele de dove2i $$a, $$b sau $$$;

Gra% C *ecesit4 dove2i ob3inute din ra!oarte sau o!inii ale unor comitete de ex!er3isau din ex!erien3a clinic4 a unor ex!er3i recunoscu3i ca autoritate 1n domeniu.:nivele de dove2i $V;


4/132

Gra% D $ndic4 li!sa unor studii clinice de bun4 calitate a!licabile direct acesteirecomand4ri.

Gra% E #ecomand4ri de bun4 !ractic4 ba2ate !e ex!erien3a clinic4 a "ru!ului care aelaborat acest "%id.

=


5/132

CUPRIN+

>


6/132

DEINI*IIPro&e&i(a Den&ara este acea ramur4 a medicinei dentare care se ocu!4 cu restabilirea 5i

men3inerea func3iilor orale, al as!ectului 5i al s4n4t43ii !acientului ca modalitate de restaurare a

din3ilor naturali 5i6sau a substituirii din3ilor li!s4 5i a 3esuturilor orale adiacente cu substituen3i

artificiali.

Pro&e/area fire!re2inta acea !arte a !roteticii dentare care se ocu!4 cu restaurarea

5i6sau substituirea din3ilor cu elemente artificiale ce nu !ot fi mobili2ati.

Pro&e/area aovi3il 4o3ili/a3ila5 re!re2inta acea !arte a !roteticii dentare ce se

ocu!4 cu substituirea a din3ilor 5i a structurilor adiacente a !acien3ilor 1n totalitate sau !ar3ialedenta3i !rin mi(loce ce !ot fi mobili2ate in vederea i"ieni2arii.

Prin $ro&e/are s(6ele&a&a (u a&a(6een&urise 1n3ele"e o !rote24, fix4 sau mobil4,

sus3inut4 de st9l!i dentari cu un sistem !articular com!us din dou4 sub)unit43i :ancorare !rimar4

5i ancorare secundar4;.

Pro&e/a $e i$lan&uri re!re2int4 acea !arte a !roteticii ce se ocu!4 cu restaurarea

ob3inut4 !rin !rote2area !e im!lanturi

FACT?#$$ C@ $*F&U@*@A A&@0@#@A T$PU&U$ D@ P#?T@A#@

Deci2ia de reali2area a unei !rote2e este influen3at4 de numero5i factori, !rintre care

) starea de s4n4tate "eneral4 a !acientuluiE

) statusul odonto)!arodonatal

) 1ntre3inerea i"ienei orale

) oclu2ia dentara 5i relatiile mandibulo)craniene

) motiva3iile 5i as!ira3iile !acientului

) o anali24 a avanta(elor, de2avanta(elor 5i consecin3elor !e termen lun" a viabilitatii

!rote2ei

) com!lica3iile locale si loco)re"ionale ce limitea24 !robabilitatea de succes clinic) costurile

Ti!urile de !rote2e ce !ot fi reali2ate sunt urm4toarele

1. COROANE TOTA)E 7I PARTIA)E

) !entru restaurarea 5i6sau 1mbun4t43irea formei, func3ionalit43ii 5i esteticii unitatilor

odonto)!arodontale afectate de diferite ti!uri de le2iuni odontale coronare ,1n ca2 de contra)

indica3ie sau insucces clinic al formelor mai sim!le de restaurareE


7/132

) !entru reducerea riscului de fracturare al din3ilor restaura3i, inclusiv a din3ilor

!osteriori tratati endodontic

) !entru modificarea formei, dimensiunii 5i orientarii din3ilor !entru sco!uri estetice

sau func3ionale.

2. RE+TAURARI I8E)!entru 1nlocuirea unuia sau mai multor din3i cu obiectivul de

inte"rare a func3iei 5i6sau esteticiiE

) !entru evitarea de!las4rii din3ilor 5i 1mbun4t43irea stabilit43ii oclu2aleE

) !entru 1mbun4t43irea confortului func3ionalE

9. PROTE,E PAR*IA) "O'I)I,A'I)E

Ale"erea 1ntre o !rote24 fix4 5i o !rote24 !ar3ial mobil4 de!inde 1n cea mai mare m4sur4de num4rul, !o2i3ia, structura dintilor stil!i !recum si de !arametri ce caracteri2ea2a s!atiul

edentat.

. PROTE,E TOTA)E 7I ;O. PROTE,A "O'I)I,A'I)A UTI)I,IND ATTACHE"ENTURI)Ese re"4se5te

ca si indica3ii 1ntr)un mediu care se extinde de la solu3iile !rotetice fixe la !rote2e su!ra!use

:overdenture;, inclu29nd !rote2ele !ar3ial mobili2abile 5i !rote2ele cu :!e ba24 de; im!lanturi.

?. PROTE,AREA PE I"P)ANTURI

Pentru 1nlocuirea unui sau mai multor din3i li!s4, dac4 sunt !re2ente condi3iile anatomice

:cantitatea 5i calitatea osului; ce !ermit !o2i3ionarea unui num4r suficient de im!lanturi la finalul

c4ruia s4 existe un re2ultat !redictibil 5i durabil.

P)ANU) DE TRATA"ENT 7I P)ANIICAREA ACE+TUIA

H


8/132

Planificarea tratamentului, avind anterior consimtamintul informat al !acientului,

constituie un !unct fundamental !entru reusita unui tratament stomatolo"ic.

Planificarea trebuie s4 se ba2e2e !e un examen clinic structurat, !e re2ultatele anali2elor

!ertinente, !e o valorificare obiectiv4 a dorin3elor 5i a5te!t4rilor !acientului. De5i o a!ro!ierecentrat4 asu!ra !acientului ar fi ideal4, contribu3ia !acientului este invariabil subiectiv4E

dificultatea !lanific4rii unui tratament consta, !rin urmare, 1n satisfacerea concomitent4 a

subiectivit43ii !acientului 5i a standardelor !rofesionale relativ latera!iile !rotetice curente,

3in9ndu)se seam4 1n acela5i tim! c4 motiva3ia !acientului este condi3ie esen3ial4 !entru

eficacitatea tratamentului. ? strate"ie corecta !entru atin"erea standardelor de sano"enitate

orala trebuie s4 stea la ba2a unui !lan de tratament. Planul trebuie s4 fie realist, in acord cu

s!eciali2area si ex!erien3amedicului dentist, racordat la !rinci!ii tera!eutice actuale, fara a eluda

rolul r4s!unsului biolo"ic, a ale"erii biomaterialelor si !rocedurilor corecteE acesta trebuie s4cu!rind4 diverse variante tera!eutice , !recum si solutia tera!eutica de electie, determinata !e

ba2a anali2elor medicale 5i a statusului dentar, a dorin3elor 5i a a5te!t4rilor !acientului, a

motiva3iei sinelui, nu numai !e ba2a costurilor !rev42ute .

Prin urare! un $lan %e &ra&aen& &re3uie

) s4 constituie o informat4 com!let4 !rivind eta!ele tratamentului !rotetic

) s4 includ4 toate o!3iunile de tratament !osibil 5i, du!4 ce au fost anali2ate, trebuie s4

se alea"4 solutia tera!eutica de electie in acord cu !articularitatea ca2ului clinic

) s4 re2olve !roblema actual4 a !acientuluiE

) s4 ofere un maxim de !robabilitate a beneficiului !e termen lun"

) s4 valorifice !ro"no2ele 5i s4 cu!rind4 eventualele efecte secundare 5i com!lica3iiE

) s4 reduc4 la minim riscul de 1n3ele"ere "re5it4 5i a !osibilelor erori le"ale

) s4 favori2e2e un ra!ort continuu de 1ncredere cu !acientul

) s4 facilite2e tera!ia !ro"ramat4, 1ntre3inerea 5i controalele re"ulateE

) s4 fie eficace 5i eficient

) s4 satisfac4 exi"en3ele 5i a5te!t4rile, cu condi3ia s4 fie realiste, a !acientului.

Pro"no2a este o o!inie sau o (udecat4 !rivind !ers!ectivele de succes a tera!iei 5i alrestaura3iei, 5i, !rin urmare, o !revi2iune a !robabilelor re2ultate. ? bun4 i"ien4 oral4, controlul

!l4cii, controale !eriodice 5i o tera!ie de 1ntre3inere influen3ea24 !o2itiv denti3ia natural4 5i

lon"evitatea restaura3iei.

Re/ul&a&e $e &eren lun@:

) Biolo"ice

) Func3ionale

) Mecanice

) @stetice


9/132

Re(oan%ri

8nainte de orice tratament !rotetic este indis!ensabil un dia"nostic 5i o !lanificare a

tratamentului :*ivelul A;Planificarea !ermite determinarea secven3elor interven3iilor clinice mult mai s!ecifice la

sf9r5itul urm4ririi obiectivelor tera!eutice a!robate de un sin"ur !acient 5i !e ba2a motiva3iei

sale, !riorit43ii sale 5i a5te!t4rilor sale :*ivelul A;.

Dia"nosticarea 5i !lanificarea trebuie s4 se ba2e2e !e anamne2a corecta , !e evaluarea

atenta a antecedentelor medicale "enerale si stomatolo"ice, !e executarea cu acurate3e a unui

examen obiectiv intra 5i extra)oral reali2at conform unei !roceduri c9t se !oate de standardi2at4

!entru a "aranta inte"ritatea anali2ei, su"erarea necesit43ii unor eventuale a!rofund4ri,

consim3irea uniformit43ii rationamentului clinic.:*ivelul A;

E8A"ENU) C)INIC A) PACIENTU)UI EDENTAT

@xaminarea atent4 5i com!let4 a edentatului !ar3ial are o im!ortan34 deosebit4 !entru

stabilirea !lanului de tratament !re) 5i !ro!rotetic !recum 5i !entru conce!erea unei !rote2e

!ar3iale c9t mai corecte 1n ca2ul res!ectiv.

@xaminarea cu!rinde - eta!e

/. @ta!a !reliminar4, de contact, informa3ie 5i examinare "eneral4 a ADM.

e reali2ea24 1n !rima 5edin34 de tratament.

-. @ta!a secundar4 :final4;

) de stabilire a dia"nosticuluiE

) de elaborare a !lanului de tratament !re) 5i !ro!roteticE

) de conce!ere a !roiectului viitoarei !rote2e.

e reali2ea24 1n a -)a 5edin34 de !re2entare a !acientului, fiind necesare modele 5i

radio"rafii.

E8A"INAREA PRE)I"INAR@xaminarea !reliminar4 cu!rinde anamne2a 5i examinarea "eneral4 a ADM.

Com!ortamentul !acientului, as!ectul "eneral, sunt as!ecte care trebuie luate 1n

considerare. Medicul, de la !rimul contact cu !acientul, trebuie s4 c95ti"e 1ncrederea acestuia.

1. Anane/a

$storicul medical re!re2int4 o informa3ie care !oate influen3a ti!ul de tratament !rotetic,

ti!ul de !rote24 !ar3ial4, !rofilaxia 3esuturilor de s!ri(in !entru !rote24.


10/132

Pot indica anumite !articularit43i !rivind starea fi2iolo"ic4 a or"anismului.

Climacteriul, sarcina, senilitatea influen3ea24 conduita tera!eutic4.

+&area @eneral a sn&ii

$nteresea24 1n s!ecial bolile "enerale trecute sau !re2ente care !ot influen3a tratamentul!rotetic. Dintre acestea se !ot aminti anemiile, diabetul, %i!er!aratiroidismul, %i!ertiroidismul,

artritismul, tulbur4rile de metabolism, avitamino2ele.

Profesiunea $a(ien&ului

@x!lic4 cau2a !ierderii din3ilor sau im!une exi"en3e estetice deosebite.

Is&ori(ul %en&ar

$ndic4 cau2a care a dus la !ierderea din3ilor.

Dac4 din3ii au fost !ierdu3i !rin !arodonto!atie, !ro"nosticul !entru din3ii restan3i 5i

crestele edentate este nefavorabil. e im!une un tratament !re!rotetic !arodontal !entru din3iirestan3i.

Dac4 din3ii au fost !ierdu3i !rin carie se im!un m4suri de !rotec3ie a din3ilor st9l!i !rin

aco!erirea acestora cu micro!rote2e 1n cadrul tratamentului !ro!rotetic. Parodon3iul din3ilor

st9l!i 5i crestele edentate au un !ro"nostic mai favorabil.

Pierderea din3ilor !oate avea 5i o cau24 mixt4 ) carie 5i !arodonto!atie.

De asemenea, se mai 1nt9lnesc 5i alte cau2e ale !ierderii din3ilor 5i anume trauma

oclu2al4, traumatismele dentare, faciale, eventuale tumori, iatro"enii, etc.

E$eriena $ro&e&i( an&erioar a $a(ien&ului

*e interesea24 1n mod deosebit atitudinea !acientului fa34 de !rote2a anterioar4 :dac4 a

avut; !urtat4 sau ne!urtat4, !recum 5i motivele care 1l determin4 s4 o sc%imbe sau s4 solicite

tratament !rotetic.

@ste necesar de 5tiut ce a5tea!t4 !acientul de la acest tratament !rotetic 5i dac4 cerin3ele

lui nu sunt exa"erate 5i se !ot concreti2a 1ntr)o lucrare !rotetic4 care)l va mul3umi.

e va examina !rote2a vec%e din toate !unctele de vedere.

) elemente de men3inere, s!ri(in 5i stabili2areE

- ba2a !rote2ei ) 1ntindere, materialE

- din3ii artificiali 5i dac4 refac fi2ionomiaE- men3inereaE

- stabilitateaE

- oclu2ia.

A&i&u%inea $a(ien&ului

Unii !acien3i nu b4nuiesc c4 vor trebui s4 !oarte o lucrare mobil4. De aceea li se va

ex!lica !e ba2a modelelor documentare, a unor !rote2e vec%i 5i a !lan5elor, conduita tera!eutic4

ce va urma astfel 1nc9t riscul de e5ec s4 fie minim.

//


11/132

2. Eainarea @eneral a AD"

Cu!rinde examenul exobucal 5i examenul endobucal.

Examenul CERVICO-FACIAL8nce!e cu inspeciafaciesului at9t din norm4 frontal4 c9t 5i din norm4 lateral4.

e vor urm4ri

- simetria facial4E

- !ro!or3ionalitatea eta(elorE

- eventualele ticuri ale !acientuluiE

- res!ira3ia oral4E

- 5an3urile labiona2ale 5i labiomentonierE

-

trea!ta bu2elorE- !rofilul facial :convex sau concav;E

- as!ectul te"umentelor

- am!litudinea de desc%idere a "urii :normal < cm;. e constat4 dac4 desc%iderea este

rectilinie, deviat4 sau dureroas4.

Prinpalparese cercetea24

- 2onele de emer"en34 ale nervilor cranieni, su!raorbitari, infraorbitari 5i mentonieriE

- contururile osoaseE

- !unctele sinusale :frontale, etmoidale, maxilare;E

- 2ona mastoid4E

- mu5c%ii mobili2atori ai mandibulei 5i mu5c%ii orofaciali. @ventualele !uncte

dureroase !ot fi semne ale unei disfunc3ii oclu2ale.

Prin introducerea indexului 1n conductul auditiv extern se !oate !erce!e condilul articular

care 1n mod normal nu se !erce!e 1n re!aus 5i $M.

Auscultaia!oate eviden3ia 2"omote sub form4 de cre!ita3ii, cracmente sau frec4turi 1n

ATM 1n tim!ul desc%iderii 5i 1nc%iderii "urii, ce !ot tr4da o disfunc3ie oclu2al4 sau fenomene

de"enerative ale ATM.

&a 1nc%iderea "urii 1n $M un sunet clar 5i net 1nseamn4 contacte dento)dentare normale,iar un sunet 1n - tim!i tr4dea24 anormalul.

Percuia1n cadrul examenului exobucal eviden3ia24 %i!ocalcemiile severe.

Examenul endobucal

Urmea24 examenului facial 5i !recede orice tratament.

Se va examina vestibulul bucal, consemnndu-se aspectele patologice (abcese,

formaiuni tumorale, fistule, cicatrici), inseria frenurilor i plicilor alveolo-jugale n raport cu

festonul gingival. n ca!ul n care sunt pre!ente edentaii terminale, care apelea!" la o

/-


12/132

prote!are parial amovibil", este absolut obligatorie descrierea !onelor funcionale periferice

adiacente spaiului protetic potenial.

Zonele funcionale) e vor examina at9t din !unct de vedere dimensional c9t 5i din !unct de vedere al

con3inutului 5i al calit43ii su!ortului muco)osos.

) e a!recia24 limitele anatomice, am!litudinea, 1n4l3imea, l43imea, 2ona de mucoas4

!asiv)mobil4, !re2en3a unor eventuale forma3iuni !atolo"ice :bride, cicatrici;.

) !re deosebire de edenta3ia total4 1n care 2onele func3ionale !eriferice se succed 1ntr)o

ordine clar4, 1n edenta3ia !ar3ial 1ntins4 1nt9lnim una, dou4 2one func3ionale 1n acord cu

to!o"rafia edenta3iei, acestea fiind de multe ori scurtate sau 1ntreru!te !rin !re2enta unit43ilor

odonto)!arodontale.

@xaminarea 2onelor !eriferice vestibulare se face !rin ins!ec3ie 5i !al!are de la drea!ta la

st9n"a, at9t static, c9t 5i dinamic !rin mobili2area 3esuturilor de la !eriferia c9m!ului !rotetic

Pun@a Einserin@

e va examina cu aten3ie !rin ins!ec3ie, 1nde!4rt9ndu)se cu o"linda 3esuturile moi 5i !rin

!al!are cu de"etul sau fuloarul, a!reciindu)se corect dimensiunile.

A!recierea 1n4l3imii corecte a 2onei se face !rin bascularea mandibulei s!re 2ona

examinat4, iar a!recierea l43imii !rin bascularea mandibulei de !artea o!us4 examin4rii.

ona de mucoas4 !asiv)mobil4 se va a!recia !rin ins!ec3ie 5i !rin !al!are cu fuloarul din

a!roa!e 1n a!roa!e. &a 1nce!4tori este indicat s4 se trase2e cu creionul dermato"raf linia

"%irlandat4.

Urm4rind acelea5i caracteristici se examinea24 foarte atent 2ona ves&i3ular la&eral

%rea$&, 2on4 cu im!ortan34 fi2ionomic4 5i fonetic4, folosind teste de mimic4 5i trac3iune s!re!osterior ale bu2ei su!erioare ce ne eviden3ia24 nivelul inser3iei !licii alveolo)(u"ale

Eainarea /onei fron&ale

) ituat4 1ntre cele dou4 !lici alveolo)(u"ale, se va efectua trac3ion9nd s!re 1n afar4 u5or

bu2a su!erioar4.

/7


13/132

) @ste necesar4 o a!reciere corect4 a l43imii acestei 2one din considerente fi2ionomice, a

inser3iei frenului labial, a retentivit43ii versantului vestibular, ca 5i o delimitare corect4 a

mucoasei !asiv)mobile.

) Uneori caracteristicile acestei 2one :bo"43ia 3esutului submucos; ne fac s4 remarc4m "reu

trecerea s!re mucoas4 !asiv)mobil4 5i s4 a!roxim4m aceast4 2on4.

@xaminarea 2onelor func3ionale se continu4 cu descrierea 2onei vestibulare laterale st9n"i

5i a !un"ii @isenrin" st9n"4.

,ona ;A6=

) @ste o 2on4 c%eie !eriferic4 de 1nc%idere mar"inal4 cu rol 1n reali2area succiunii. e

examinea24 !rin ins!ec3ie, a!reciindu)se diferen3a de culoare 1ntre !alatul dur 5i !alatul moale.

Pal!area se face cu fuloarul dins!re anterior s!re !osterior 5i de la drea!ta s!re st9n"a.

) @xaminarea dinamic4 a 2onei +A%G se va face !rin !unerea 1n tensiune a v4lului !alatin,

!rin manevra Valsalva, !rin tuse u5oar4 5i !rin emisia vocalei +AG. &43imea 5i valoarea clinic4 a

2onei varia24 1n func3ie de !o2i3ia v4lului !alatin, care !oate fi vertical4, oblic4 sau ori2ontal4.

Po2i3ia oblic4 este considerat4 cea mai favorabil4, !ermi39nd o reali2are a succiunii interne 5i

externe.

,onele fun(ionale $eriferi(e an%i3ularese examinea24 !rin aceea5i metodolo"ie ca 5i

la maxilar

,ona ves&i3ular la&eral sau $un@a lui is(6

) @ste dominat4 de inser3ia mu5c%iului buccinator.

) e va examina cu "ura 1ntredesc%is4, 1nde!4rt9nd u5or cu o"linda 3esuturile moi.

) Aceast4 2on4 !ermite 1n"ro54ri ale mar"inilor !rote2ei !entru ameliorarea men3inerii 5i

stabilit43ii acesteia,ona ves&i3ular fron&al an%i3ular

) e eviden3ia24 !rin eversarea u5oar4 a bu2ei inferioare.

) Pre2en3a mu5c%ilor cu inser3ie !er!endicular4 la !eriferia c9m!ului !rotetic determin4

modific4ri im!ortante ale acestei 2one.

,onele fun(ionale $eriferi(e lin@uale an%i3ulare cu caracteristicile fiec4reia 5i cu

!osibilit43ile de utili2are sau extindere ale mar"inilor a!aratului, se vor examina static !rin

/


14/132

ins!ec3ie 5i !al!are 5i dinamic !rin mobili2area limbii. Cu c9t mobili24rile lin"uale sunt mai

am!le, cu at9t modific4rile 2onelor !eriferice sunt mai im!ortante.

Eainarea /onei lin@uale re&roolare Ne Bi 'oannse face !rin ins!ec3ie 5i !al!are,

1nde!4rt9nd ba2a limbii cu o"linda. Posibilit43ile de extindere 1n aceast4 2on4 se vor a!recia 1n

func3ie de retentivitatea ei dat4 de 1nclinarea ramului ascendent al mandibulei 5i al un"%iului

"oniac.

,ona lin@ual la&eralse examinea24 indic9nd !acientului mi5c4ri de ridicare 5i balansare

a limbii s!re drea!ta 5i st9n"a. Pal!area di"ital4 !oate a!recia corect !rofun2imea, as!ectul liniei

oblice interne 5i inser3ia mu5c%iului milo%ioidian.

Pre2en3a unei linii oblice interne retentive limitea24 extinderea mar"inii a!aratului !rotetic.

8n 2ona !remolar4 se !al!ea24 uneori !e versantul intern al crestei edentate torusul mandibular

ce !une !roblema corec3iei c%irur"icale sau numai a folierii.

,ona lin@ual (en&ral, 2on4 c%eie de 1nc%idere mar"inal4 similar4 2onei +A%G de la

maxilar, este dominat4 de inser3ia mu5c%iului "enio"los. Po2i3ia limbii im!une caracteristicile

anatomo)clinice ale 2onei, astfel inser3ia anterioar4 mic5orea24 dimensiunile 2onei 5i cre5te

"radul de mobilitate !rin trac3iunile exercitate de frenul lin"ual. $nser3ia !osterioar4 mic5orea24

mult dimensiunile 2onei.

e 1nce!e cu examenul maxilaruluia!reciindu)se forma "eneral4 5i m4rimea arcadei

dentare, fa!t ce va determina ale"erea cores!un24toare a unei lin"uri standard 1n vederea

am!rentei !reliminare.

To!o"rafia 2onele edentate !ermite s4 se fac4 un dia"nostic !reliminar al edenta3iei.

Dia"nosticul final al edenta3iei se va !une numai du!4 efectuarea tratamentului

!re!rotetic const9nd 1n extrac3ii care se vor modifica situa3ia clinic4 ini3ial4.

Dinii restani&a inspeciadin3ilor restan3i interesea24 1n !rimul r9nd num4rul 5i re!arti3ia to!o"rafic4 a

acestora.

e examinea24 forma 5i 1n4l3imea din3ilor st9l!i !entru a determina o ale"ere corect4 a

mi(loacelor de men3inere.

e evaluea24 a!oi re2isten3a mecanic4 a din3ilor restan3i 5i mai ales a din3ilor st9l!i.

Din3ii care !re2int4 carii 1ntinse 1n su!rafa34 5i 1n !rofun2ime, obtura3ii mari sau !ierderi

de substan34 dentar4 necesit4 aco!erirea acestora cu micro!rote2e sau 1nlocuirea coroanei

naturale cu un dis!o2itiv corono)radicular aco!erit de o micro!rote24 cu o coroan4 de substitu3ie.

/=


15/132

Dac4 se observ4 o tendin34 la carie !recum 5i o i"ien4 deficitar4 a cavit43ii bucale se

im!une aco!erirea din3ilor st9l!i cu micro!rote2e.

#esturile radiculare se vor recu!era numai du!4 examenul radiolo"ic, !rintr)un tratament

endodontic corect.Tot !rin ins!ec3ie se !ot eviden3ia modific4ri de culoare ale unor din3i, distrofii, !re2en3a

le2iunilor cuneiforme :semn !ato"nomonic de traum4 oclu2al4;, abra2iuni ce tr4dea24 eventuale

obiceiuri vicioase :bruxism;, !recum 5i u2ura "enerali2at4 normal4 a din3ilor :atri3ia;.

e examinea24 !unctele de contact interdentare care frecvent dis!ar ca urmare a

mi"r4rilor ori2ontale 5i verticale ale din3ilor. &i!sa !unctelor de contact !roximale duce la

a!ari3ia cariilor 5i a !arodonto!atiei mar"inale !rin tasarea resturilor alimentare 1ntre din3i 5i

acumularea lor la acest nivel datorit4 li!sei de autocur43ire 5i cur43ire artificial4

Punctele de contact se vor reface !rin mi(loace ortodontice sau !rotetice !entru a asi"urao distribu3ie a for3elor ori2ontale !e un num4r c9t mai mare de din3i, !entru a !rote(a !a!ilele

interdentare 5i !entru a asi"ura !rote2ei condi3ii de stabilitate sa"ital4.

e observ4, de asemenea, mi"r4rile din3ilor restan3i mi"r4ri care !ot fi ori2ontale

:1nclin4ri, transla3ii, rota3ii; 5i verticale :extru2ii sau65i e"resiuni; !recum 5i "radul de ex!unere al

furca3iei radiculare.

#adiolo"ic se va a!recia ra!ortul coroan4 clinic46r4d4cin4.

C9nd acest ra!ort este 1n favoarea coroanei, dintele res!ectiv nu mai are valoare !rotetic4.

e vor examina 5i lucr4rile !rotetice vec%i, dac4 acestea sunt !re2ente :!un3i, coroane;

din !unct de vedere al ada!t4rii lor axiale 5i transversale, a corectitudinii refacerii reliefului

oclu2al, al ra!ortului cor!ului de !unte cu creasta, a !o2i3iei fa34 de !lanul de oclu2ie !recum 5i

din !unct de vedere al satisfacerii !reten3iilor fi2ionomice !e l9n"4 cele masticatorii 5i fonetice.

De multe ori aceste lucr4ri trebuie 1nde!4rtate din cavitatea bucal4 datorit4 vec%imii lor,

controla3i din3ii st9l!i !e care au fost reali2ate acestea din !unct de vedere radiolo"ic 5i ref4cute

cores!un24tor situa3iei !re2ente.

@xaminarea !arodontal4 a din3ilor restan3i 5i mai ales a din3ilor st9l!i este foarte

im!ortant4 deoarece afectarea !arodontal4 este foarte frecvent4 la !acien3ii edenta3i !ar3ial, iar

a!licarea unei !rote2e !e un teren !arodonto!atic netratat duce si"ur la a"ravarea 1mboln4virii!arodontale. e va examina !arodon3iul mar"inal 5i !a!ila interdentar4 eviden3iindu)se

inflama3ia 5i 1ntinderea ei, atrofiile, ulcera3iile, infec3iile, de!o2itele moi, !laca bacterian4, tartrul

su!ra) 5i sub"in"ival, "radul de retrac3ie "in"ival4, %i!ertrofiile 5i %i!er!la2iile.

Palpareaurmea24 ins!ec3iei 5i se face cu sonda !entru ex!lorarea cavit43ilor carioase,

a!recierea ada!t4rii mar"inale a obtura3iilor, de!istarea cariilor secundare, cercetarea !un"ilor

!arodontale, eviden3ierea de!o2itelor moi, examinarea ada!t4rii micro!rote2elor sau !un3ilor.

/>


16/132

onda !arodontal4 se va folosi !entru m4surarea !un"ilor care a!ar de obicei la din3ii

st9l!i !e fe3ele !roximale vecine edenta3iei. ? ad9ncime mai mare de 7 mm necesit4 obli"atoriu

tratament.

Mobilitatea din3ilor se va a!recia cu m9nerul unui instrument 5i nu cu !ul!a de"etului.Mobilitatea fi2iolo"ic4, numit4 5i re2ilien34 !arodontal4, se a!recia24 a fi ,/ mm 1n sens

ori2ontal :V)?; 5i 1n sens axial mult mai mic4 ) ,/ mm.

@xistI 7 "rade de a!reciere a mobilit43ii !atolo"ice a din3ilor

) "radul $ ) mobilitate V)?E

) "radul $$ ) mobilitate V)? si M)DE

) "radul $$$ ) mobilitate V)?, M)D 5i axial4.

Mobilitatea de "radul $$$ im!une extrac3ia dintelui acesta !ier29nd valoarea !rotetic4.

Percuiadin3ilor se face cu m9nerul sondei 5i !oate eviden3ia la u5oare loviri 1n axul

din3ilor dureri date de inflama3ii acute a!icale sau sensibilitate datorat4 unei traume oclu2ale.

Percu3ia 1n ax sau V)? 1nso3it4 de un 2"omot cristalin arat4 c4 !arodon3iul dintelui este

s4n4tos, iar 2"omotul do"it, mat arat4 afectarea !arodontal4 a dintelui res!ectiv sau mortific4ri

!ul!are.

Crestele alveolare

Crestele alveolare re!re2int4 2ona de s!ri(in mucoosos al 5eilor !rotetice.

ona coamei crestelor, numit4 5i 2ona de sarcin4 !rimar4, su!ort4 !resiunile de mastica3ie

:for3e verticale;, iar versantele laterale ale crestelor considerate 2ona de sarcin4 secundar4

!rimesc mai mult !resiuni oblice 5i ori2ontale.

Pentru crestele alveolare se vor a!recia

) 1n4l3imea lor ) crestele atrofiate nu ofer4 un s!ri(in mucoosos !entru 5ei 5i sunt

im!ro!rii stabili24rii ori2ontaleE

) forma ) neted4 sau nere"ulat4. @ventualele !roeminen3e ale crestelor vor crea le2iuni de

decubit sub !rote24. De aceea este necesar4 re"ulari2area c%irur"ical4 a acestora sau

folierea modelului 1n vederea des!ov4r4rii 2onei res!ectiveE) "radul de retentivitate al crestelor. @xist4 creste retentive, neutre 5i neretentiveE

) direc3ia crestelor ) 1nclin4rile crestelor alveolare me2iale sau distale favori2ea24

de!las4rile 1n sens sa"ital, solicit9nd nefi2iolo"ic din3ii restan3iE

) as!ectul mucoasei fixe ) ero2iuni, %i!eremii, %i!er!la2ii. 'i!eremia mucoasei indic4 o

afec3iune care !oate avea diverse cau2e care vor trebui de!istate. Vec%ii !urt4tori de

!rote2e instabile !ot !re2enta at9t %i!eremie c9t 5i ero2iuni sau %i!er!la2ii :stomato!atii

!rotetice;.

/


17/132

Tuberozitile maxilare

Pot fi retentive, neutre sau neretentive 1n !lan transversal.

Dac4 tubero2it43ile sunt retentive vestibular bilateral, atunci este necesar4 modelarea

c%irur"ical4 a uneia dintre ele sau reali2area !rote2ei cu mar"ini mai scurte !e !artea underetentivitatea este mai mare.

Tubero2itatea voluminoas4 1n !lan vertical :tubero2itate !rocident4;, care ocu!4 1ntre"

s!a3iul intermaxilar la DV? se va corecta c%irur"ical.

!olta "alatin

Poate fi ad9nc4, medie, !lat4, f4r4 :de obicei; sau cu :mai rar; torus maxilar.

Cea mai favorabil4 situa3ie este o bolt4 !lat4, f4r4 torus.

Torusul maxilar

Poate fi de!istat la inspecie numai c9nd de!45e5te o anumit4 m4rime. Dac4 este de

dimensiuni reduse se de!istea24 !rinpalpare. @l !oate avea diferite locali24ri !e bolta !alatin4.

Un torus !roeminent va necesita interven3ia c%irur"ical4, iar un torus mic s!re mediu va

!utea fi foliat 1n func3ie de re2ilien3a mucoasei din (ur, astfel 1nc9t la !resiunile din tim!ul

mastica3iei s4 nu a!ar4 bascul4ri ale !rote2ei care vor determina 1n tim! fractura acesteia.

Fundul de sac vestibular su"erior

e examinea24 !rivind ad9ncimea, l43imea, !re2en3a 5i locul de inser3ie a bridelor laterale

5i a frenului bu2ei su!erioare.

Pentru un s!ri(in eficient mucoosos ca 5i !entru stabili2area !rote2ei, fundul de sac

trebuie s4 fie c9t mai ad9nc 5i s4 asi"ure o "rosime suficient4 mar"inilor 5eilor.

Uneori inser3ia bridelor laterale sau65i a frenului bu2ei su!erioare este mai a!roa!e de

mi(locul crestei alveolare acest lucru duc9nd la sc4derea re2isten3ei PPA deoarece la aceste nivele

bridele 5i frenul vor trebui ocolite de mar"inile !rote2ei. De aceea se recomand4 sec3ionarea

c%irur"ical4 a acestor forma3iuni.

E8A"ENU) "ANDI'U)EI

Inspecia dinilor restanimandibulari este asem4n4toare cu cea de la maxilar.

Ji la mandibul4 caninii 5i molarii re!re2int4 cei mai !uternici din3i st9l!i !entru

men3inerea, s!ri(inul 5i stabili2area PP.

#etentivit43ile cele mai favorabile la nivelul caninilor 5i !remolarilor se "4sesc !e fe3ele

vestibulare, iar la nivelul molarilor !e fe3ele lin"uale, datorit4 axului de im!lantare al acestor

din3i.

/H


18/132

$nterese24 "radul de lin"uali2are al din3ilor restan3i, deoarece o lin"uali2are accentuat4 a

acestora va !une !robleme la inser3ia !rote2ei.

&a mandibul4 2ona de s!ri(in mucoosos este diminuat4 fa34 de maxilar, deoarece la

maxilar se adau"4 5i bolta !alatin4.Atrofia mandibulei este mai accelerat4 dec9t a maxilarului edentat.

Pentru resturile radiculare mandibulare este de !referat ca acestea, dac4 nu !re2int4

com!lica3ii, s4 fie obturate corect 5i s4 se reali2e2e dis!o2itive radiculare la nivelul festonului

"in"ival care vor aco!erite de 5eile !rote2elor, m4rind astfel s!ri(inul !arodontal al PP 5i

am9n9nd !rocesul de atrofie a mandibulei la nivelul lor.

Tuberculul "iri#orm

Poate fi ori2ontal, oblic sau vertical.Tuberculul !iriform oblic 1m!iedic4 distali2area !rote2ei.

Tuberculii !iriformi, al4turi de tubero2it43ile maxilare, re!re2int4 2one biostatice

deoarece la nivelul lor atrofia se !roduce mult mai lent dec9t 1n alte 2one.

Inspeciava urm4ri de asemenea 5i 1n4l3imea !rocesului alveolar 1n 2ona lin"ual4 central4

care se va m4sura 1ntre !lan5eul bucal 1n !o2i3ia cea mai 1nalt4 :!acientul ridic4 limba 1ns!re

bolt4; 5i mar"inea liber4 a "in"iei.

Aceast4 m4surare este mai corect4 dac4 se face 1n "ur4 5i nu !e modelul de studiu.

Aceast4 1n4l3ime a !rocesului alveolar va determina lun"imea ba2ei !rote2ei la nivelul 2onei

lin"uale centrale. ? 1n4l3ime mare va !ermite ob3inerea unor versante lin"uale 1nalte 5i astfel o

re2isten34 mecanic4 foarte bun4 a PPA.

$nteresea2I, de asemenea, forma 5i !o2i3ia inser3iei frenului limbii !recum 5i forma 5i

orientarea !rocesului alveolar 1n re"iunea lin"ual4 central4.

Frenul limbii inserat a!roa!e de !arodon3iul mar"inal reduce mult din 1n4l3imea !l4cii

reduc9nd astfel 5i re2isten3a mecanic4 a PPA. e im!une sec3ionarea c%irur"ical4 a acestuia.

Un !roces alveolar vertical este cel mai favorabil deoarece nu va afecta modul de inser3ie

a !rote2ei.

Torusul mandibular

A!are 1n !rocent de K din ca2uri, situat !e fa3a lin"ual4 a !rocesului alveolar 1ntre cei -

!remolari.

Poate fi unic sau 1n buc%etG, unilateral sau bilateral.

Un torus mandibular de dimensiuni mici !oate sc4!a inspeciei, 1n sc%imb va fi !erce!ut

lapalpare.

/


19/132

Un torus mic va necesita folierea lui !entru viitoarea !rote24, astfel 1nc9t aceasta s4 nu

cree2e !resiuni !e mucosa sensibil4 care 1l aco!er4, iar un torus mare va necesita 1nde!4rtarea

c%irur"ical4. De2avanta(ul const4 1n fa!tul c4 acesta se reface du!4 interven3ie.

Limba

8n edenta3iile terminale vec%i limba se l43e5te ocu!9nd s!a3iul edentat 5i !une !robleme la

am!rentare 5i a!oi la ada!tarea la !rote24 !e care o mobili2ea24.

$tarea i%ienei bucale

e de!istea24, de asemenea, cu oca2ia inspeciei c9m!ului !rotetic. ? i"ien4 defectuoas4

va com!romite 1n tim! tratamentul !rotetic acceler9nd !ierderea din3ilor. Pacientul va fi instruit

asu!ra i"ienei bucale 5i va fi verificat la fiecare 5edin34 de tratament.

Cantitatea de saliv

&i!sa salivei :xerostomia; sau o cantitate mic4 fac dificil4 ada!tarea la !rote24.

? cantitate abundent4 face ca am!rentarea s4 fie dificil4.

Calitatea salivei interesea24 5i ea deoarece o saliv4 "roas4 5i v9scoas4 va face

am!rentarea im!recis4 5i va favori2a de!las4rile !rote2ei.

&esuturile moiinspectatevor cu!rinde mucoasa obra(ilor, bu2ele, !lan5eul bucal 5i vor fi

semnalate eventuale tumefac3ii, inflama3ii, %i!er!la2ii, leuco!la2ii, lic%en !lan 5i tratate 1nainte

de tratamentul !rotetic.

Cu aceast ocazie medicul va realiza 'i un control oncolo%ic(

Re#lexele exa%erate ale "acienilorvor face tratamentul mai anevoios. Unii !acien3i !ot

!re2enta reflex exa"erat de vom4 la atin"erea cu instrumentele de examinare, f4c9nd dificil4

am!rentarea 5i ada!tarea la !rote24. &a !acien3ii anxio5i orice 2"omot sau atin"ere va declan5a

mi5c4ri bru5te din !artea lor care !ot !rovoca 1n3e!area sau t4ierea !4r3ilor moi 1n tim!ul

tratamentului.

Palpareaurmea24 ins!ec3iei 5i se va reali2a cu !ul!a de"etului !entru a de!ista eventuale

exosto2e la nivelul crestelor edentate care vor trebui 1nde!4rtate c%irur"ical.

Torusul mandibular mic se de!istea24 !rin !al!are.

e !al!ea24 linia milo%ioidian4 care !oate fi ca o creast4 ascu3it4, aco!erit4 mucoas4

sensibil4 la !al!are. @a va limita extinderea versantului lin"ual al !rote2ei.

? linie milo%ioidian4 "roas4, rotun(it4, aco!erit4 de mucoas4 "roas4 va !ermite

extinderea versantului lin"ual al !rote2ei dincolo de ea.

//


20/132

e vor de!ista !rin !al!are s!asmele dureroase la nivelul mu5c%ilor !teri"oidieni, al

!lan5eului bucal 5i limbii.

Vor fi de!istate !rin !al!are eventuale tumori ale !4r3ilor moi, calculi salivari, 1m!4st4ri

ale mu5c%ilor.

Reziliena mucoasei :com!rimabilitatea mucoasei 1n !lan vertical; se !al!ea24 cu

a(utorul unui instrument rotun(it la un ca!4t :ca!4tul m9nerului unui instrument sau, cel mai

bine, cu a(utorul unui fuloar sferic de ciment silicat;.

#e2ilien3a mucoasei se m4soar4 la nivelul crestelor alveolare, bol3ii !alatine, tuberculului

!iriform.

Valoarea re2ilien3ei difer4 1n func3ie de 2one la nivelul bol3ii !alatine :cu exce!3ia

2onelor "r4soase ale lui c%roeder; este 1n "eneral mai !u3in re2ilient4 dec9t la nivelul cresteloredentate. Mucoasa crestelor alveolare mandibulare are o re2ilien34 ceva mai mare dec9t a celor

de la maxilar.

? mucoas4 cu re2ilien34 mic4 este cea o!tim4 deoarece o mucoas4 foarte re2ilient4 ,

"elatinoas4G, de!resibil4 1n toate !lanurile, este deformat4 la manevre de am!rentare

com!resive.

Examinarea ocluziei

@xist4 - situa3ii clinice !rivind ra!oartele intermaxilare 1n edenta3ia !ar3ial4 5i anume

) exist4 oclu2ie, deci exist4 contacte dento)dentare corecte sau incorecteE

) nu exist4 oclu2ie, de5i exist4 din3i restan3i dar care nu vin 1n contact unii cu al3ii :ex

edenta3ia de %emiarcad4 drea!t4 maxilar4 5i edenta3ia de %emiarcad4 st9n"4 mandibular4 sau

situa3ia 1n care din3ii restan3i se 1ntre!4trund;.

@xamenul oclu2iei este foarte im!ortant deoarece frecvent 1n edenta3ia !ar3ial4 sunt

!re2ente tulbur4ri func3ionale la nivelul din3ilor, mu5c%ilor 5i ATM care se 1ncadrea24 1n

sindromul de disfunc3ie oclu2al4.

@xaminarea oclu2iei mai cu!rinde, 1n afar4 de studiul contactelor dento) dentare, 1nc4 -

as!ecte 5i anume) nivelul Bi as$e(&ul $lanului %e o(lu/iecare 1n edenta3ia !ar3ial4 este frecvent modificat ca

urmare a mi"r4rilor din3ilor, 1n s!ecial al celor verticale, dar 5i celor ori2ontaleE

) %iensiunea ver&i(al %e o(lu/iecare !oate fi mic5orat4 sau m4rit4 !rin !re2en3a unor

lucr4ri !rotetice necores!un24toare.

D


21/132

8n ca2 de abra2iune "enerali2at4 :atri3ie; DV? nu se mic5orea24 deoarece concomitent cu

u2ura din3ilor se !roduce 5i e"resarea lor :mi"rarea vertical4 cu tot cu !roces alveolar;.

@xist4 situa3ii, du!4 cum s)a men3ionat anterior, de !acien3i care !re2int4 din3i restan3i

f4r4 ca ace5tia s4 reali2e2e contacte dento)dentare, f4r4 oclu2ie. 8n astfel de ca2uri !entru studiulra!oartelor intermaxilare sunt necesare 5abloane de oclu2ie reali2ate !e modele de studiu cu

a(utorul c4rora se stabile5te !o2i3ia mandibulei fa34 de maxilar 1n #C !entru DV? o!tim "4sit4,

asem4n4tor edentatului total.

Du!4 examinarea !acientului i se vor recomanda acestuia eaene (o$leen&are

- anali2e medicale L re2ultatul lor ar !utea tem!ori2a tratamentulE

- radio"rafii dentare !entru stabilirea unui dia"nostic !recis 5i !entru efectuarea

corect4 a tratamentului !re) 5i !ro!rotetic.e vor indica radio"rafii !entru

- !rocesul alveolar la nivelul din3ilor st9l!iE

- din3ii st9l!i :r4d4cin4, s!atiul !arodontal, coroan4;E

- crestele edentateE

- din3ii restan3i care ridic4 !robleme :distruc3ie coronar4 masiv4, micro!rote2e,

modific4ri de culoare, mobilitate, dureri, resturi radiculare dar au im!ortan34 !entru

!roiectul !rote2ei;.

#adio"rafiile sim!le retroalveolare sunt cele mai bune deoarece arat4 1n detaliu situa3ia

local4. e !ot reali2a 5i radio"rafii !anoramice !entru vi2uali2area 1n ansamblu a ambelor

maxilare. #adio"rafiile care interesea24 ATM sunt necesare atunci c9nd sunt semne clinice de

afectare a articula3iei.

o&o@rafia

8n ca2urile "rave 1n care sunt reali2ate modele documentare sunt necesare 5i

dia!o2itive6foto"rafii !entru a ilustra "ravitatea situa3iei 5i com!lexitatea tratamentului.

@ste bine ca foto"rafia, filmele sau 1nre"istrarea video s4 se fac4 1nainte de am!rentare

!entru a demonstra exact starea clinic4 cu care se !re2int4 !acientul.

A$ren&area

e va reali2a 1n !rima sedin34 de !re2entare a !acientului la medic 5i va vi2a ambele

maxilare 1nainte de efectuarea vreunui tratament !re!rotetic 1n afara unui detartra( su!ra"in"ival.

Du!4 aceast4 am!rent4 se va reali2a modelul documentar.

8n ca2urile 1n care nu sunt necesare extrac3ii dentare care s4 sc%imbe situa3ia clinic4

aceast4 am!rent4 !reliminar4 va folosi la reali2area modelului de studiu.

Modelele vor fi reali2ate din "i!s dur ti! Moldano

) 'eraeus Nul2er.

//-


22/132

E8A"INAREA +ECUNDAR 4INA)5

Are (a o3ie(&ive s&a3ilirea %ia@nos&i(ului Bi ela3orarea $lanului %e &ra&aen&.

8nainte de !re2entarea !acientului la cea de a -)a sedin34 medicul va examina

radio"rafiile 5i modelele documentare 5i de studiu 5i, 1n func3ie de as!ectele clinice "4site la

examinarea !acientului, se va orienta asu!ra !lanului de tratament !re), !ro!rotetic 5i !rotetic

!ro!riu)2is.

uccesiunea eta!elor 5i interven3iilor va fi cunoscut4 5i de !acient 5i trecut4 1n fi5a

!acientului.

$ se va ex!lica !acientului c4 1n final va !urta o !rote24 !ar3ial4 mobili2abil4 5i c4 !e!arcursul tratamentului este !osibil ca !lanul stabilit ini3ial s4 sufere modific4ri.

1. Eaenul ra%io@rafi( Bi in&er$re&area a(es&uia

e vor examina din !unct de vedere radiolo"ic toate forma3iunile cu care PPA va veni 1n

contact.

$ma"inea radio"rafic4 a !rocesului alveolar la nivelul din3ilor st9l!i( e va examina

aceast4 re"iune deoarece din3ii st9l!i vor su!orta !rin a!licarea !rote2ei mai multe sarcini

dec9t 1n mod obi5nuit, at9t verticale c9t 5i ori2ontale. $ma"inea radio"rafic4 a din3ilor restan3i. @xamenul radiolo"ic va interesa num4rul,

lun"imea, morfolo"ia r4d4cinilor, tratamentele endodontice 5i reac3iile a!icale.

$ma"inea radio"rafic4 a crestelor edentate

2. Anali/a o%elelor %o(uen&are Bi %e s&u%iu

Modelul documentar 5i mai ales cel de studiu sunt esen3iale !entru stabilirea

dia"nosticului 5i a fa2elor de tratament 1n edenta3ia !ar3ial4. @le !ermit examin4ri din inciden3e

care nu sunt accesibile examin4rii clinice.

)odelul documentar

#e!roduce starea cavit43ii bucale a unui !acient 1nainte de efectuarea oric4rui tratament,

exce!t9nd tratamentul de ur"en34 :!rivind durerea 5i infec3ia; 5i a unui sumar detartra(

su!ra"in"ival.

@ste necesar mai ales 1n ca2uri dificile cu com!lica3ii mari ale edenta3iei !ar3iale.

@ste confec3ionat din "i!s dur, du!4 o am!rent4 !reliminar4 cu material elastic :de

!referat al"inat; 1ntr)o lin"ur4 universal4.

//7


23/132

Dia"nosticul care se va stabili du!4 examenul unor astfel de modele este un dia"nostic

!reliminar care va suferi modific4ri !9n4 la am!rentarea din cadrul tratamentului !rotetic

!ro!riu)2is.

Modelului documentar folose5te la) !reci2area dia"nosticului clinic 5i stabilirea !lanului de tratament !re!rotetic care va fi

ex!licat 5i !acientuluiE

) 1n sco! didactico)!eda"o"ic, !ut9nd fi !re2entate medicilor 5i studen3ilor diferite ca2uri

clinice com!lexe, !recum 5i eta!ele de tratament, solu3ii !rotetice, !ro"nosticul

tratamentuluiE

) demonstrarea din !unct de vedere medico)le"al a situa3iei clinice cu care s)a !re2entat

!acientul 5i care !oate (ustifica oric9nd atitudinea tera!eutic4 a mediculuiE

) ex!licarea 5i demonstrarea com!lica3iilor edenta3iei !ar3iale acelor !acien3i care nuacce!t4 tratamentul !rotetic ad(unct, modelele documentare av9nd 5i rol educativE

) cercet4ri asu!ra diferitelor as!ecte clinice ale edenta3iilor !ar3iale modelul documentar

av9nd 5i rol 5tiin3ific.

)odelul de studiu 'i dia%nostic

e reali2ea24 du!4 efectuarea tratamentului !re!rotetic 5i mai ales du!4 efectuarea

extrac3iilor din3ilor considera3i irecu!erabili.

e vor reali2a modele ale ambelor maxilare confec3ionate din "i!s dur, du!4 am!rente

!reliminare cu material elastic :de !referat al"inat; 1n lin"uri universale.

Fa34 de modelul documentar, 1n urma extrac3iilor, situa3ia to!o"rafic4 a din3ilor restan3i se

modific4 f4c9nd necesar un nou dia"nostic al edenta3iei care, de aceast4 dat4, va fi definitiv.

Astfel, modelul de studiu se mai nume5te 5i de dia"nostic.

8n situa3ii clinice u5oare, c9nd !acientul se !re2int4 de(a asanat sau f4r4 com!lica3ii mari

ale edenta3iei !ar3iale care s4 necesite extrac3ii se trece direct la confec3ionarea modelului de

studiu.

)odelul de studiu 'i de dia%nostic este utilizat "entru*A. Preci2area dia"nosticului clinic al edenta3iei

Pe modelul de studiu num4rul, to!o"rafia 5i 1ntinderea s!a3iilor edentate sunt mai u5or de

stabilit 5i u5urea24 stabilirea dia"nosticului de edenta3ie.

Modelul de studiu mai serve5te la anali2a din3ilor restan3i 5i a crestelor alveolare. e vor

studia mai u5or dec9t 1n cavitatea bucal4

- forma arcadelorE

- num4rul 5i to!o"rafia din3ilor restan3iE

- morfolo"ia coronar4 !rivind 1n4l3imea 5i relieful fe3elor lateraleE

//


24/132

- !unctele de contactE

- mi"r4rile verticale 5i ori2ontaleE

- !aralelismul din3ilor vecini bre5elor edentateE

- fa3etele de abra2iuneE- le2iunile cuneiforme.

e va a!recia 1n4l3imea, forma, l43imea, direc3ia 5i "radul de atrofie a crestelor alveolareE

Dac4 !e modelele de studio se va face 5i anali2a ra!oartelor intermaxilare de oclu2ie. este

necesar4 determinarea acestora 5i fixarea modelelor 1ntr)un oclu2or sau articulator.

8nre"istrarea #$M se face, de obicei, cu a(utorul 5abloanelor de oclu2ie confec3ionate !e

modelul de studiu.

8n !lan vertical, se anali2ea24 ra!oartele dintre din3ii vecini restan3i, dintre creste sau

dintre creste 5i din3ii restan3i 1n func3ie de ti!ul edenta3iilor.8n 2ona frontal4 se a!recia24 modul de an"renare al din3ilor frontali :over(et, overbite;

!recum 5i !oten3ialul lor traumatic.

Pot fi eviden3iate mi"r4ri verticale :e"resiuni sau extru2ii; ale din3ilor restan3i care uneori

a(un" 1n contact cu creasta anta"onist4, 1m!iedic9nd montarea din3ilor artificiali. 8n func3ie de

"radul acestor mi"r4ri verticale se stabilesc 5i interven3iile !re!rotetice adecvate.

8n !lan sa"ital se anali2ea24 c%eia lui An"le 5i ra!ortul de circumscriere al arcadelor, linia

!lanului de oclu2ie care nu trebuie s4 fie ondulat4 datorit4 mi"r4rilor verticale sau ori2ontale,

curba !ee dac4 este normal4, accentuat4 sau inversat4 datorit4 mi"r4rilor dentare 5i "radul de

inoclu2ie sa"ital4 :dac4 exist4; 1n re"iunea frontal4. 8n func3ie de "radul acestor mi"r4ri verticale

se stabilesc 5i interven3iile !re!rotetice adecvate, care se adresea24 coroanei dintelui

decus!id4ri, am!uta3ii coronare.

8n !lan ori2ontal, se vor a!recia mi"r4rile laterale ale din3ilor, ra!oartele dintre din3i 5i

creste 1n re"iunea lateral4 cu im!ortan34 1n montarea corect4 a din3ilor artificiali.

@xaminarea dinamic4 a oclu2iei se face numai cu modelele montate 1n articulator, la

!acien3ii cu contacte dento)dentare !ut9ndu)se eviden3ia

) $M la care !ot !artici!a to3i din3ii restan3i sau numai un "ru! de din3iE

) corela3ia dintre $M 5i #CE) "%ida(ul anteriorE

) "%ida(ul antero)lateralE

) !lanul de oclu2ie corelat cu "%ida(ele !recum 5i cu s!a3iul necesar reali24rii !rote2ei.

&a !acien3ii cu din3i restan3i dar f4r4 contacte dento)dentare :f4r4 oclu2ie; este necesar s4

se determine #C !entru DV? o!tim4 cu a(utorul 5abloanelor de oclu2ie, asem4n4tor edentatului

total.

Modelul de studiu folose5te 5i la

//=


25/132

B. #eali2area !ortam!rentei individuale :lin"ura individuala;

C. Confec3ionarea mac%etelor de oclu2ie necesare !entru determinarea #$M ) c9nd nu mai

exist4 oclu2ie, exist4 oclu2ie numai 1n 2ona frontal4 sau oclu2ie !4strat4 de un num4r mic de

din3iE) c9nd se confec3ionea24 !rote2e acrilice tran2itorii, !rote2e acrilice de dia"nostic sau !rote2e

imediateE

) c9nd se dore5te montarea modelelor 1n oclu2or sau 1n articulator 1n vederea anali24rii

ra!oartelor dento)dentare.

8n urma examin4rii clinice a modelelor 5i a anali2elor com!lementare se stabile5te

dia"nosticul com!let !recum 5i interven3iile necesare 1n cadrul tratamentului !re), !ro!rotetic 5i

!rotetic !roriu)2is. Toate se vor trece 1n fi5a !acientului.

Dia@nos&i(ul (o$le& &re3uie s (u$rin%:

) dia"nosticul de ur"en34E

) dia"nosticul odontalE

) dia"nosticul !arodontalE

) dia"nosticul de edenta3ie :du!4 NennedO 5i du!4 Costa;, men3ion9nd 5i cau2a edenta3iei

!recum 5i dac4 aceasta este !rote2at4 sau nu, corect sau incorectE

) dia"nosticul tulbur4rilor func3ionale :func3iile afectate !ot fi mastica3ia, fi2ionomia,

fona3ia;E

) dia"nosticul de oclu2ie :oclu2ie stabil4 sau instabil4, !4strat4 sau nu, !lanul de oclu2ie

normal sau denivelat, DV? !4strat4 sau mic5orat4E

) dia"nosticul ortodontic, dac4 exist4E

) dia"nosticul c%irur"icalE

) dia"nosticul evolutivE

) dia"nosticul afec3iunilor "enerale ale !acientului.

I7A "EDICA)

$nforma3iile adunate 1n tim!ul interviului, anali2ele 5i investi"a3iile derulate trebuie

1nre"istrateE eventualele modele documentare, radio"rafiile trebuie !astrate. Trebuie !astrata, de

asemenea, 5i documenta3ia !rivind tratamentul !ro!us, 1n conformitate recomand4rile oferite, !e

l9n"4 consimtamintul informat.

? fi54 stomatolo"ic4 ideal4

) trebuie sa 1nre"istre2e istoricul medical6dentare6social !ertinentE

//>


26/132

) s4 semnale2e eventuale reac3ii adverse la !roduse 5i6sau materiale utili2abile 1n

mediul stomatolo"icE

) trebuie 1nre"istrat statusul dentar, !arodontal, oclu2al 5i de i"ien4 oral4 a !acientuluiE

) trebuie 1nre"istrat motivul vi2itei din !artea !acientuluiE) trebuie 1nre"istrate tratamentele efectuateE

) trebuie s4 include radio"rafiile

) trebuie s4 con3in4 o not4 detaliat4 a eventualelor !l9n"eri 5i m4surile luateE

) s4 !un4 la dis!o2i3ie detaliile interviurilor avute cu !acientul, inclu29nd tratamentele

!e care !acientul le refu24 sau nu colaborea24E

) s4 !un4 la dis!o2i3ie o modalitate de identificare a !acientuluiE

) s4 indice rec%em4rile !eriodice a !acien3ilor.

Pre/en&area $lanului %e &ra&aen& $en&ru $a(ien&

Diversele o!3iuni de tratament !ot fi !re2entate !acientului, !un9ndu)se la dis!o2i3ie

toate ex!lica3iile necesare. 8n ca2urile com!lexe 5i dificile, !re2entarea unui !lan, eventual sub

forma unei scrisori :Anexa $;, cu o ex!unere clar4 a costurilor ce serve5te la evitarea !osibilelor

ne1n3ele"eri. ? co!ie a !lanului trebuie !4strat4 1m!reun4 cu fi5a !acientului. Planul de tratament

!oate include recomandarile !entru 1ntre3inere, re2ultatele 5i riscurilor !rev42ute, diversele

o!3iuni de urm4rire ulterioar4 :+follo)u!G;, num4rul 5i frecven3a controalelor. Mai mult c%iar,

!lanul !oate !une la dis!o2i3ie un !ro"nostic 5i o estimare a duratei a!roximative a ti!ului de

restaurare ce va fi reali2at. Un !lan al tratamentului trebuie, !rintre altele, s4 !un4 la dis!o2i3ie o

estimare exact4 a costurilor imediate 5i de lun"4 durat4, nu numai scaden3a 5i modalitatea de

!lat4. Pe document trebuie ra!ortat4 5i durata valabilit43ii :tratamentului;. Un !lan de tratament

scris este 1n !articular ada!tat !entru tratamentele lun"i sau com!lexe, 1n tim! ce !ot fi f4r4 sens

!entru interven3iile sim!le 5i de 1ntre3inere.

ANE8A 1

Datele su"erate s4 fie introduse 1n scrisoarea c4tre !acient

) numele 5i adresa stomatolo"ului, numele !acientuluiE) data consult4riiE

) re2umatul !roblemei !rinci!ale ex!us4 !acientului

) re2umatul anali2elor investi"a3iilor radio"rafice 5i a examenelor reali2ate

) o!3iunile tratamentului discutate

) descrierea avanta(elor 5i a de2avanta(elor tratamentului relativ

) tratamentul !ro!us divi2at 1n fa2e, cu costul fiec4rei eta!eE

) descrierea termenelor c42ute de acord

) descrierea 1ntre3ineriiE

//


27/132

) !ro"nosticuriE

) cererea de semnare a unei co!ii a scrisorii dac4 !acientul dore5te s4 se continue

:tratamentul;

CON+I"TA"ANTU) INOR"AT

8nainte de 1nce!erea tratamentului, este necesar4 ob3inerea unui consens valid. Pentru ca

acest consens s4 fie valid se ex!une !acientului sco!ul, natura 5i !osibilele efecte colaterale,

riscurile 5i !robabilitatea succesului tratamentului, neuit9ndu)se s4 se !ro!un4 alternativele

!osibile.

C9nd un !acient acce!t4 1nce!erea !lanului de tratament, trebuie reali2at un acord clar cumedicul dentist, care s4 defineasc4 sco!urile 5i natura tratamentului, res!onsabilitatea

!acientului, costurile 5i nivelul de im!licare cerut !entru "arantarea reu5itei. De5i acordul !oate

fi verbal sau im!licit, este L oricum L !rudent s4 se ob3in4 un consens scris !entru beneficiul unei

clarit43i ma(ore !entru ambele !4r3i.

Pacientul trebuie s4 fie aten3ionat de cele ce trebuie acce!tate :semnate;, iar consensul

trebuie dat 1n de!lin4 libertate. Consensul !oate fi dat de un adult cu o v9rst4 de cel !u3in /H ani

1nin de!line facultati mentale, 1n tim! ce, 1n ca2ul minorilor, este necesar acce!tul !4rin3ilor.

Acce!tul este le"at de ca!acitatea de 1n3ele"ere 5i elaborarea unui rationament clar 5i ec%ilibrat.

Dac4 !lanul tratamentului urmea24 s4 fie modificat, modific4rile 5i im!lica3iile relative !ot fi

ex!licate 1n mod clar !acientului, de la care urmea24 s4 se ob3in4 consensul 1nainte de efectuarea

tratamentului 1nsu5i.

Re(oan%ri

$nforma3iile adunate 1n cadrul interviului, examin4rile 5i investi"a3iile derulate trebuie

1nre"istrate 1ntr)o fi54 clinic4. Pacientul trebuie s4 fie la curent cu fa!tul c4 toate informa3iile

adunate vor fi considerate confidentiale :*ivelul A;.

8n ca2urile com!lexe este recomandat !re2entarea unui !lan de tratament !acientului.:*ivelul B;

8nainte de 1nce!erea unui tratament este necesar4 ob3inerea unuiconsimtamint informat .

Pentru ca acest consimtamint s4 fie valid trebuie s4 se !re2inte !acientului sco!ul, natura,

!osibilele efecte colaterale, riscurile 5i !robabilitatea de succes a tratamentului, neuit9ndu)se s4

se !ro!un4 alternative !osibile :*ivelul A;.

E&a$ele $lanului %e &ra&aen&

//H


28/132

Planul !oate fi subdivi2at 1n diverse eta!e, unde fiecare eta!4 clinic4 deriv4 din cea

!recedent4. &a sf9r5itul fiec4rei fa2e se va efectua o reevaluare documentat4 ce !oate determina

o revi2uire 5i6sau modificare 1n !lanul "eneral al tratamentului !recedent stabilit. Planul !oate fi

divi2at 1n eta!e 5i dinconsiderente socio)economice. @ta!ele trebuie !lanificate conform uneisecven3e a!ro!iate, 3intindu)se, cel !u3in la 1nce!ut, la eliminarea durerii 5i a discomforturilor 5i

!entru controlarea !atolo"iei 1n cadrul ac3iunii. Pe urm4, este !osibil4 anali2area r4s!unsului

!acientului. Aceast4 anali24 ar trebui s4 includ4 fie as!ecte func3ionale, biolo"ice, estetice 5i

!ro"nostice nu numai observarea r4s!unsului la instruc3iunile !rivind i"iena oral4.

Pot exista 5i ca2uri 1n care !ro"nosticul anumitor as!ecte ale tratamentului este incert4,

ca2 1n care este ideea; de a 1ntreru!e tratamentul 5i de)a anali2a !ro"resele du!4 un anumit tim!.

8n "eneral, se !oate afirma c4 o verificare sistematic4 a !ro"reselor reali2ate este dorit4 1n oricare

eta!4 a tratamentului, 1n acest mod este !osibil4 verificarea succesului 5i insuccesului !lanului detratament 5i a eficacit43ii tratamentului, relev9nd li!sele, individuali29ndu)ne motivele 5i

ado!tarea m4surilor de corec3ie.

Couni(area (u la3ora&orul

e sublinia24 im!ortan3a unei corecte comunic4ri cu laboratorul de te%nica dentara 1n

tim!ul tuturor eta!elor tratamentului. &a ba2a comunic4rii se afl4solutia tera!eutica !rotetica de

electie aleasa, 1nre"istrarea oclu2al4, diversele observa3ii clinice, func3ionale, biolo"ice, estetice

5i cererile s!ecifice ale !acientului.

? anali24 a modelelor de studiu montate corect, a mac%etelor dia"nostice, !recum 5i

icono"rafia dis!onibila eventual, !ot facilita enorm comunicarea. e su"erea24, 1n ca2urile

com!lexe, s4 se fac4 o co!ie la modelele studio 5i s4 se aib4 un model du!licat al cerii.

Cara(&eris&i(ile $ro&e/ei

Prote2a trebuie

) s4 imbunatateasca func3ionalitatea 5i ra!orturile oclu2ale, reduc9nd la minim

1nc4rc4tura ne"ativ4E

) s4 !romove2e un r4s!uns o!tim al 3esuturilor sub(acente 5i o 1ntre3inere a i"ieneiorale.

@laborarea desi"nului clinic trebuie sa fie in acord cu

) structurile anatomice interesate

) ti!ul de !rote24

) materialele !entru utili2are

) cerin3ele func3ionale

) cerin3ele estetice ale !acientului

) eventuale exi"en3e ale !acientului

//


29/132

"a&erialele $en&ru reali/area $ro&e/elor

Ale"erea materialelor necesare

) s4 satisfac4 as!ectele estetice ale !acientului, f4r4 s4 necesite !re"4tiri ce com!ort4 oeliminare excesiv4 a 3esutului dentar s4n4tos

) sa facilite2e un r4s!uns o!tim ai 3esuturilorE

) sa ofere o anali24 o!ortun4 a materialelor 5i a 3esuturilor ce formea24 contacte

adiacente 5i anta"onice, 5i considera3iile cu caracter te%nicE

0ama materialelor trebuie s4 cu!rind4 toate alternativele realistic !osibil, dar trebuie s4

fie limitat4 la materialele ale c4ror conformitate la standardele !recise este conform4.

Ale@erea (ulorii

Ale"erea culorii trebuie s4 cu!rind4 o anali24 a !rote2elor 1n termeni de tent4, nuan34, 5i

tran!aren34. Procedura ado!tat4 !entru ale"erea culorii trebuie s4 cu!rind4

) utili2area unui mediu de culoare neutr4E

) consultarea unui "%id cromatic :c%eie de culori;!entru materialele dentare utili2ateE

) anali2area culorilor 1n diverse condi3ii de iluminareE

) un ra!id examen ini3ial al "%idului cromatic 1n rela3ie cu din3ii !entru restaurare,

urmat de anali2area de scurt4 durat4 :Q = s; a eli"ibilit43ii culorii !ro!useE

) o !au24 de scurt4 durat4 :/=)7 s; 1ntre diversele anali2e, cu observarea unui fundal

albastru !entru a reduce la minim influen3a ima"inilor ne"ative re2idue.

Ale"erea culorii va fi efectuat4 !referabil 1n fa2a !re)o!eratorii !entru a reduce la minim

eventualele erori derivate din oboseala ocular4, des%idratarea din3ilor 5i a!arentelor devieri de

culoare ca urmare a armoni2arii 3esuturilor dentare.

Detaliile !rivind caracteristicile !rivind aria de o!acitate 5i trans!aren34, fisurile 5i

eventualele efecte de mac%ia( s!ecific, trebuie adnotate 1n fa2a de ale"ere a culorii.

&a ale"erea culorii trebuie s4 !artici!e !acientul 5i, dac4 este !osibil, te%nicianul dentar

PROTE,AREA I8A UNIDENTARA F PUNTI DENTARE

INDICA*II:

) exi"en3e estetice

) carie sau fractur4 intrasulcular4

) restaura3ii !re)existente

) reten3ie

/-


30/132

) sensibilitate dentar4

INA)ITATEA PREPARA*II)OR

) conservarea 3esutului dentar) reducerea suficient4

) reducerea oclu2al4, urm4rirea anatomiei existente dat fiind s!a3iul cores!un24tor

) reducerea axio)oclu2at4, 3in9ndu)se cont de 1n4l3imea coroanei clinice 5i de

ra!orturile dintre reten3ie 5i conicitate

) forma de re2isten34 5i de reten3ie al !rodusului o!tim

) necesitatea mar"inilor nete 5i de "eometrie a!roximativ4, dac4 este !osibil deasu!ra

"in"ivalilor 5i 1n !re2en3a unui !arodont s4n4tos

) s4 fie urmat cu o minim4 de traum4 !entru !ul!4

Toate !re"4tirile trebuie !re"4tite 3in9nd cont de acces, cu trimiterea cores!un24toare la

radio"rafii 5i la modelele de studiu. $nstrumentarul utili2at !entru !re"4tirea dintelui ar trebui s4

se !re2inte 1ntr)un statut bun 5i s4 cu!rind4 o "am4 cores!un24toare de 1ntrebuin34ri 5i

instrumente rotative de talie 5i finitur4.

"I)OACE PROTETICE :

+( IN)A-URI)E:sunt !rote2e fixe unidentare reali2ate 1n laborator 5i cimentate ulterior

1n cavit43i s!ecial !re!arate 1n !realabil, reconstituind astfel morfolo"ia afectat4 de unele

le2iuni ale coroanelor dentare, 1n s!ecial carii, 1n condi3ii su!erioare obtura3iilor.

Avanta,ele inla-urilor din alia,e metalice*

) refac corect morfolo"ia oclu2al4

) refac corect !roximal !unctul de contact, ambra2ura oclu2al4 5i cea !arodontal4

) !rote(ea24 smal3ul !rin aco!erirea 2onelor bi2otate cavo) su!erficiale

) !ot !rote(a unii cus!i2i !ericlita3i, !rin aco!erirea acestora :R inlaO L onlaO;

) sunt re2istente, fiabile) sunt neutre c%imic 5i biolo"ic

Dezavanta,e*

) sunt exi"ente !rivind execu3ia clinic4 5i te%nic4

) au un anumit "rad de !ericlitare a dintelui res!ectiv, mai ales la !remolarii cu !ere3i

restan3i sub3iri

Indicaii*

/-/


31/132

) reconstituire morfo)func3ional4 a din3ilor afecta3i de carii mai !u3in extinse sau !u3in

!rofunde

) retentori :elemente de a"re"are; !entru !un3i de 1ntindere mic4, 1n cavit43i oclu2o L

!roximale, fie clasic, ca inlaO 1n inlaO, fie !rin fixarea modern4 cu te%nica ade2iv4) imobili2area din3ilor !arodontotici :5ina de inlaO)uri sau inlaO)uri 1n 5in4 com!lex4,

care are 5i alte elemente de a"re"are;

) s!ri(in !entru !rote2e sc%eletate :l4ca5 1n inlaO !entru !intenul oclu2al al cro5etelor

turnate ;

) refacerea oclu2iei func3ionale sau !revenirea disfunc3iilor oclu2ale o!rirea abra2iei,

!revenirea !lon(4riiG unui cus!id anta"onist 1n carie sau a mi"r4rii ori2ontale a

dintelui adiacent cariei !roximale

Contraindicaiile relative ale inla-urilor*

) !rocese carioase !rea extinse sau !rofunde

) !redis!o2i3ie marcat4 la carii

) !e din3i de!ul!a3i, care sunt mai friabili

) i"ien4 bucal4 deficitar4

) retentori !e st9l!i terminali sau intermediari 1n edenta3ii intercalate 1ntinse

) tineri sub /H ani , c9nd !re!ararea !oate !ericlita camera !ul!ar4 :mare;

) oclu2ii nefavorabile

.( COROANE)E DE N


32/132

) ceramice

) mixte ) metalo ) acrilice

) metalo) com!o2ite

) metalo) ceramice

Obiectivele urmrite "rin a"licarea coroanelor de /nveli'*

) s4 consolide2e coroana dintelui res!ectiv

) s4 re!roduc4 morfolo"ia, !ro!or3iile 5i func3iile dintelui

) s4 se 1ncadre2e 1n oclu2ia func3ional4

) s4 reali2e2e ra!orturi netraumatice cu !arodon3iul mar"inal

) s4 aib4 o bun4 reten3ie 5i stabilitate : cele unitare;

) s4 ofere reten3ia 5i stabilitatea necesar4 !entru !un3i sau !rote2e.

Indicaii*

$ndica3ia coroanei de 1nveli5 5i ale"erea unui anumit ti!, se face 1n urma unui examen

clinic atent :la nevoie 5i examen com!lementar, de obicei radiolo"ic;. e coroborea24 to!o"rafia

1n arcad4, starea odontal4, !ul!ar4 5i !arodontal4, cu sco!ul urm4rit : consolidarea unui dinte

afectat, a"re"area unei !un3i sau cu sco! dublu; 5i cu condi3iile clinico)te%nice.

0e dini cu a#eciuni coronare*

) carii extinse

) obtura3ii mari sau multi!le

) fracturi dentare :mar"ini inci2ale, un"%iuri, cus!i2i, !ere3i;

) abra2ii !atolo"ice

) anomalii de form4, volum, !o2i3ie, culoare

) !entru refacerea !unctelor de contact

0e dini inte%ri1 #r a#eciuni coronare1 "entru*

) a"re"area !rote2elor fixe !ar3iale) ancorarea 5i s!ri(inul !rote2elor !ar3iale mobili2abile, !rin modificarea

cores!un24toare a morfolo"iei coronare, !entru a oferi s!ri(in, men3inere , reten3ie 5i

stabilitate acestora, 5i !entru a !reveni ero2iunile !rin cro5ete.

) imobili2area din3ilor 1n !arodonto!atii !rin solidari24ri : 5ine de coroane;

) solidari2area cu o !unte sau cu o alt4 !rote24 fix4 unidentar4 a unui dinte f4r4

anta"onist, !entru a !reveni mi"rarea lui vertical4. 8n situa3iile .


33/132

Contraindicaii*

) le2iuni odontale reduse, care !ot beneficia de metoda reconstituirii :obtura3ii, inlaO,

fa3etare;) le2iuni odontale !rea extinse, unde este mai indicat4 metoda substituirii coronare

) !rocese !atolo"ice a!icale netratate sau tratate incorect

) !arodontite mar"inale netratate :inflama3ii, !un"i !arodontale;

) im!lantare deficitar4 r4d4cina util4G scurt4 :atrofie alveolar4 !9n4 1n treimea

a!ical4 ;

) din3i cu mobilitate avansat4

) din3i cu 1nclinare mare :!este 7S;

) din3i f4r4 anta"oni5ti : exce!3ie c9nd 1i cu!rindem 1ntr)o !unte;) coroane dentare !rea scurte :necesit4 alun"ire c%irur"ical4G;

) tineri sub /> ani : !ul!a mare, canalicule dentinare lar"i, risc crescut de cointeresare a

!ul!ei;

) cavit43i orale nei"ieni2ate

) unele afec3iuni "enerale

Avanta,ele coroanelor de /nveli'

) consolidea24 coroana unui dinte afectat

) au o bun4 reten3ie

) !4strea24 vitalitatea dintelui

) sunt cario!rofilactice

) beneficia24 de materiale 5i te%nici variate

Dezavanta,e

) necesit4 exere24 accentuat4

) abla3ie dificil4, mai ales la cele "roase 5i la cele reali2ate din alia(e dure :Cr )Co, Au )

Pt;) cele metalice sunt nefi2ionomice

) cele fi2ionomice au re2isten34 redus4.

COROANE DE N


34/132

4COROANE E+TETICE5 - unt !rote2e fixe unidentare ce refac at9t morfolo"ia, c9t 5i

estetica, deoarece sunt reali2ate 1n 1ntre"ime din materiale nemetalice, :ceramice, !olimeri 5i

r45ini com!o2ite; de culoare identic4, sau foarte a!ro!iat4 cu a din3ilor adiacen3i. e mai numesc

5i coroane fi2ionomice.

Obiective*

) reabilitarea fi2ionomiei

) asi"urarea re2isten3ei bontului :consolidarea lui; 5i a !rote2ei fixe unidentare

) ada!tarea !erfect4 !e dinte

) ra!oarte interdentare corecte cu din3ii adiacen3i 5i anta"oni5ti.

Indicaii*Coroana estetic4 se recomand4 a!roa!e exclusiv ca element unitar, 1n unele afec3iuni

coronare din 2ona frontal4

) discromii, distrofii, dis!la2ii

) nanism dentar sau alte dismorfii

) obtura3ii inestetice sau neretentive

) unele mal!o2i3ii :ex. oro!o2i3ie;

) fracturi dentare 1n /67 inci2al4

) carii clasa a $V)a Blac

Contraindicaii*

) !e molari, !remolari 5i canini

) !e din3i scur3i :bonturi neretentive;

) 1n oclu2ii ad9nci traumati2ante

) 1n oclu2ii ca!) la )ca! :cele ceramice;

) 1n abra2ii avansate

) la tineri sub / ani :camer4 !ul!ar4 mare;

) carii !rofunde 5i extinse, sau obtura3ii mari nearmate :cu !ere3i dentari sub3iri;#eferitor la !rima contraindica3ie, coroanele din ceramic4 reali2ate !e canini sau

!remolari se fracturea24 :sunt casante;. Cele din acrilat re2ist4 un anumit tim!, dar se sub3ia24

tre!tat 5i se !erforea24, a!oi se fracturea24 5i ele, deci nu !ot fi considerate dec9t coroane

!rovi2orii.

/-=


35/132

2( A*ETAREA DIN*I)OR: Fa3etarea este o te%nic4 recent4 1n stomatolo"ie, !rin care se

tratea24 unele afec3iuni coronare ale din3ilor naturali vi2ibili. @a const4 1n fixarea cu

te%nici ade2ive, !e fe3ele vestibulare !re!arate, a unor fa3ete fi2ionomice reali2ate de

medicul stomatolo" sau de c4tre te%nicianul dentar.Prin unele similitudini cu onlaO)ul :aco!erire !ar3ial4;, aceste fa3ete le !utem considera ca

fiind coroane fi2ionomice !ar3iale :/6


36/132

- corectarea diastemei

- refacerea morfolo"iei incisivilor nanici :de obicei incisivii laterali su!eriori;

- din3ii %i!o!la2ici sau decalcifia3i

Contraindicaiile #aetrii*

- i"ien4 bucal4 !recar4

- res!ira3ie bucal4, care favori2ea24 de!unerea de saliv4 uscat4G !e coletul din3ilor,

!roduc9nd 5i 1ntre3in9nd "in"ivite

- dentina liber4 !e o su!rafa34 mare :ade2ivitate redus4, toxicitatea "rav4rii 5i fix4rii,

dac4 nu este corect !rote(at4;

- vestibulo)!o2i3ii ele necesit4 o 5lefuire accentuat4, !9n4 la dentin4

-

le2iuni coronare medii 5i extinse :!rin carii, fracturi, ero2iune etc.;- oclu2ii nefavorabile :ca! ) la ) ca!, ad9nc4,; bruxism

Ade2ivele recente, de excelent4 calitate 5i unele restric3ii res!ectate de !acient, !ot

elimina aceste ultime contraindica3ii.

3( COROANE)E DE +U'+TITU*IE: unt !rote2e fixe unidentare care se a"re"4 !rin

cimentare 1n r4d4cina unui dinte tratat endodontic 5i re!re2int4 ultima solu3ie de a reface

morfolo"ia 5i func3iile acestuia, 1nainte de !rote2area !ostextrac3ional4.

Indicaiile coroanei de substituie*

8n "eneral se indic4 1n toate ca2urile de afec3iuni coronare care nu mai !ot beneficia de

metoda aco!eririi, c4ci coroana de 1nveli5, !rin 5lefuirile im!use, nu 5i)ar mai atin"e obiectivul

de a consolida coroana dentar4 res!ectiv4, ci dim!otriv4 ar !ericlita)o, reduc9ndu)i 5i mai mult

re2isten3a de(a !recar4

- le2iuni carioase extinse 1n su!rafa34 5i !rofun2ime

- din3i de!ul!a3i :devitali2a3i;, cu discromie 5i obtura3ii mari nearmate

- fracturi coronare 1n /67)mea mi(locie sau cervical4- mal!o2i3ii care nu !ot fi corectate ortodontic sau c%irur"ical

- din3i cu abra2ie de "r.$$$)$V, c9nd s!a3iul interoclu2al de re!aus !ermite reali2area

coroanei de substitu3ie

- dis!la2ii, distrofii, asociate cu fra"ilitatea 5i friabilitatea 3esuturilor dentare

- ca element unitar, dar 5i ca element com!onent al unor construc3ii !rotetice !lurale

:retentor de !unte, ancorare de !rote24 mobili2abil4;

- se indic4 numai !e r4d4cini tratate endodontic, mai comod de reali2at !e

monoradiculari

/-


37/132

Contraindicaii*

- canale radiculare netratate sau obturate incorect

- din3i cu infec3ii cronice !eria!icale- canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace ru!te

- r4d4cini !rea scurte

- !ere3i radiculari !rea sub3iri

- mobilitate !atolo"ic4 a dintelui :ca element unitar;

- fracturi radiculare

8n !rimele dou4 situa3ii clinice, contraindica3ia este tem!orar4. Du!4 tratarea corect4 a

canalului sau du!4 efectuarea re2ec3iei a!icale :c9nd aceasta se im!une;, se !oate efectua

coroana de substitu3ie.8n ca2ul existen3ei unui focar !eria!ical la o r4d4cin4 cu obtura3ie corect4, !9n4 la a!ex,

se !oate executa 5i cimenta coroana de substitu3ie, tratamentul c%irur"ical efectu9ndu)se ulterior.

Re(oan%ri:

8n "eneral este indicat4 !re!ararea cu !ra", !lasata la nivel (uxta)"in"ival sau ,=)/mm

sub"in"ival :*ivelul B;

Ale"erea ti!ului de !re!arare, va fi efectuat ra!ort9ndu)ne la diver5i factori !rintre

careti!ul de !rote2are, considera3ii biolo"ice, func3ionale 5i estetice :*ivelul B;.

?ricare ti! de !re!arare, ales 5i urmat corect, va fi considerat valid deoarece va avea o

ada!tare clinic4 acce!tabil4 5i o !reci2ie mar"inal4 al restaura3iei !rotetice :*ivelul B;.

Pentru ob3inerea unei am!rente exacte, cu dimensiuni stabile, nedeformat4, care

1nre"istrea24 3esuturile dentare !re"4tite 5i 3esuturile moi limitrofe este necesara res!ectarea

!articularitatilor anatomice si functionale ale ca2ului clinic.

Con%iiile eseniale $en&ru o 3un a$ren&are:) 3esute !arodontale s4n4toase

) !re"4tiri dentare adecvate

) cunoa5terea materialelor de am!rentare

ETAPE)E TERAPEUTICE:

/. @xamen clinic si !araclinic

-. Pre!ararea dintilor

/-H


38/132

7. Am!rentarea


39/132

1nde!4rtarea tem!orar4 a tesuturilor "in"ivale de !e su!rafetele dentare !entru a

eviden3ia 2ona cervical4 5i o !arte din su!rafa3a subiacent4E se asi"ur4 astfel acces 1n

!lan vertical !entru elastomerul fluid.

crearea unui s!a3iu 1n !lan ori2ontal care s4 asi"ure "rosime suficient4 mar"iniloram!rentei, evit9ndu)se astfel distorsion4rile, condi3ie !realabil4 a acurate3eiE

distan3area "in"iei trebuie men3inut4 !e toat4 durata 1nt4ririi am!renteiE

s!a3iul creat !entru materialul de am!rentare trebuie s4 fie uscat, far4 saliv4, secre3ii

sulculare sau %emora"ie 5i trebuie s4 se men3in4 uscat 1n !erioada !olimeri24rii

intrabucale, !entru a nu influen3a ne"ativ calit43ile mecanice ale elastomerului.

@xist4 la ora actual4 o multitudine de metode !entru l4r"irea tem!orar4 a 5an3ului

"in"ival mecanice, mecano)c%imice, electroc%irur"icale, c%iureta(ul "in"ival rotativ:"in"irota(ul;.

1. A$ren&e n&r-un sin@ur &i$ 4onofa/i(e5

Am!rentele monofa2ice :1ntr)un sin"ur tim!; sunt utili2ate frecvent 1n !rotetica

fix4 am!rentarea arcadelor anta"oniste, am!rentele !reliminare 1n vederea reali24rii

modelelor !e care se confec3ionea24 !ortam!rentele individuale 5i nu 1n ultimul r9nd

am!rentele :finale; cu elastomeri de sinte24 1n lin"uri individuale.Am!rente 1ntr)un sin"ur tim! :monofa2ice; cu unul sau dou4 com!onente.

Ti$ul %e

a$ren&"a&eriale u&ili/a&e In%i(aii! o3servaii

Am!rente

monofa2ice

"lobale

:1ntr)un

sin"ur

tim!;

cu %idrocoloi2i ireversibili

:al"inate; cu lin"uri standard

L arcade anta"oniste

L modele de studiu 5i documentare

L modele !entru reali2area !ortam!rentelor

L coroane 5i !un3i :doar al"inat clasa A;

cu %idrocoloi2i reversibili 1n

una sau dou4 consisten3e

L modele de lucru !entru incrusta3ii, coroane

5i !rote2ele !ar3iale fixe :exce!3i !re!ara3iile1n muc%ie de cu3it;

%idro)al"inic4 :cu al"inate 5i

%idrocoloi2i reversibili;

L modele de lucru !entru !re!ara3ii cavitare,

coroane 5i !rote2er !ar3iale fixe.

L 1n du!licarea modelelor

/7


40/132

cu elastomeri de sinte24 :1n

una sau dou4 consisten3e; 1n

lin"ur4 individual4

L cele mai frecvent utili2ate

L indica3ii :a!roa!e; universale 1n !rotetica

fix4 :modele de lucru !entru !re!ara3ii unice

sau multi!le, !rote2e !ar3iale fixe.;L 1nre"istrarea oclu2iei

Am!rentele monofa2ice se !ot lua cu o "am4 variat4 de materiale de am!rent4, 1n

!ortam!rente standard :%idrocoloi2i ireversibili;, 1n !ortam!rente individuale :elastomeri

de sinte24; sau 1n !ortam!rente s!eciale :%idrocoloi2i reversibili;

2. A$ren&area (u $olisulfuri

Acest ti! de am!rent4 "lobal4 5i monofa2ic4, cu un material 1n dou4 consistente !re2int4

o serie de !articularit43i, datorit4 1n s!ecial materialului de am!rentare, care este 6i%rofo3 5i

ra%ioo$a(.

4ecesar de instrumentar 'i materiale*

L !ortam!rent4 din acrilat sau alte materialeE

L material de am!rentare $olisulfi%i( (u vs(o/i&a&e e%ie :re"ular; 3a/ 5i

a((elera&orE

L material de am!rentare $olisulfi%i( (u vs(o/i&a&e i(:li"%t bodied;E

L ade2iv !entru lin"ur4E

L o !lac4 sau bloc de %9rtie !entru amestecEL o s!atul4E

L fire de retrac3ie.

Du!4 verificarea lin"urii alese !e c9m!ul !rotetic se !re!ar4 materialul de am!rent4 de

consisten34 medie, conform indica3iilor din !ros!ect, du!4 care !asta se de!une 1n lin"ur4.

Aceast4 mano!er4 se face de c4tre asistent4 si debutea24 cu a!roximativ 7 de secunde 1nainte de

!re!ararea materialului fluid care se va 1nc4rca 1n serin"4

)aterialul #luiddin serin"4 !oate fi 1nc4rcat 1n aceasta !rin trei te%nicia; !re!arare !e bloc de %9rtie a materialului si 1nc4rcarea serin"ii cu s!atula

b; 1m!in"erea materialului 1n serin"4 dintr)un con de %9rtie confec3ionat anterior

c; as!irarea materialului 1n serin"4 du!4 1nde!4rtarea 1n !realabil a conului de in(ectare

Du!4 1nde!4rtarea firelor de retrac3ie, materialul fluid este de!us imediat 1n 5an3urile

"in"ivale 5i !e !re!ara3ii cu un (et de aer :f4r4 !resiune exa"erat4; 1ndre!tat !e de!unerile de

material fluid se asi"ur4 !4trunderea acestuia 1n cele mai fine detalii ale c9m!ului 5i 1n 5an3ul

"in"ival. )in@ura in%ivi%ual cu materialul de consisten34 medie se a!lic4 !e c9m! :!este

/7/


41/132

materialul fluid;, !rintr)o manevr4 u5oar4 !9n4 c9nd unul din cele trei sto!uri ale lin"urii iau

contact cu din3ii 5i o !o2i3ionea24.

)in@ura se enine!e c9m! tim! de 10J12 inu&e, !ri2a materialului !ut9nd fi testat4

cu un instrument bont. Du!4 !olimeri2area materialului am!renta se 1nde!4rtea24 de !referat!rin executarea unei trac3iuni !e ari!ioarele lin"urii 1n sens vertical.

7. A$ren&a (u sili(oni (u rea(ie %e (on%ensare se !oate reali2a 1n dou4 variante

a; (u o lin@ur s&an%ar% c9nd se utili2ea24 un silicon c%itos :!uttO; 5i unul cu

v9sco2itate medie :re"ular; sau redus4 :li"%t bodied; 5i

b; (u o lin@ur in%ivi%ual cu un silicon de v9sco2itate medie. Prima variant4 este

cunoscut4 5i sub numele de a$ren& %e s$lare 4as6 &e6niKue5 lavis sau a$ren& %e

(ore(ie


L !ortam!rent4E

L silicon cu reac3ie de condensare v9sco2itate medie :ba24 5i catali2ator;E

L ade2iv !entru !ortam!rent4 !e ba24 de !olimetilsiloxan 5i etil silicatE

L !lac4 sau bloc de %9rtie cerat4 !entru amestecul com!onentelorE

L s!atul4E

L serin"4 de 1nc4rcare cu canul4 deta5abil4.

e usuc4 !re!ara3iile cu "ri(4, !entru a nu !rovoca eventuale %emora"ii din 5an3 5i se

1nde!4rtea24 firele de retrac3ie, du!4 ca2 se a!lic4 materialul din serin"4 1nce!9nd din 2ona

sulcular4 !9n4 c9nd !re!ara3iile sunt aco!erite 1n totalitate. Ulterior se a!lic4 !e c9m!ul !rotetic

!ortam!renta 1nc4rcat4 cu restul de material siliconic, men3in9ndu)se o !resiune u5oar4 &i$ %e

L inu&e. ? !resiune !rea mare asu!ra !ortam!rentei !oate antrena 2one de stress cu deform4ri

consecutive ale am!rentei.

Du!4 !olimeri2area materialului se 1nde!4rtea24 am!renta de !e c9m!ul !rotetic !rintr)o

mi5care ra!id4 1n ax vertical. Am!renta se s!al4 la (et de a!4 curent4, !entru a 1nde!4rta urmele

de s9n"e 5i saliv4, se usuc4 5i se verific4, du!4 care se de2infectea24. e ia am!rentaanta"oni5tilor cu o lin"ur4 standard 5i al"inat 5i se 1nre"istrea24 oclu2ia. e trimit 1n laborator cu

men3iunea de a se turna c9t de re!ede :intervalul de turnare a am!rentei s4 nu de!45easc4

maximum >%;.

. A$ren&area (u sili(oni %e a%iie:


L !ortam!rent4 individual4E

L ade2iv !entru !ortam!rent4E

/7-


42/132

L silicon de adi3ie :1n diverse moduri de !re2entare;E

L o !lac4 sau bloc de %9rtie !entru amestecE

L s!atul4 sau diferite ti!uri de dis!o2itive de omo"eni2are, 1n func3ie de !rodusE

L serin"4 cu con demontabil.Portam!renta se !ensulea24 cu ade2iv cu cel !u3in /= minute 1nainte de luarea am!rentei.

e armea24 cilindrul de malaxare la !istol cu cele dou4 cartu5e de material cu vs(o/i&a&e e%ie

sau (res(u&1n !o2i3ie. 8n alt !istol se !rocedea24 identic cu materialul de (onsis&en re%us,

care este introdus 1ntr)o serin"4.

Firele de retrac3ie se 1nde!4rtea24 din 2onele sulculare. Polivinilsiloxanul de consisten34

redus4 se in(ectea24 1n 5an3uri 5i !e !re!ara3ii 1nce!9nd din 2onele inter!roximale.

Concomitent cu aceste mano!ere a(utorul 1ncarc4 !ortam!renta cu materialul siliconic de

consisten34 medie sau crescut4. medicul !reia !ortam!renta cu materialul 5i o inser4 !e c9m!ul!rotetic, men3in9nd)o c9teva minute :tim!ul total de la debutul !re!ar4rii materialului !9n4 la

de2inserarea am!rentei este de minute;. Am!renta se de2inser4 1ntr)un sin"ur ax :vertical;

!rintr)o mano!er4 ferm4 cu de"etele !e ari!ioarele !ortam!rentei. Am!renta se s!al4 la un (et de

a!4 curent4, se usuc4 5i se ins!ectea24, a!oi se de2infectea24

>. A$ren&area (u $olie&eri:

Am!rentele cu !olieteri au stabilitate dimensional4 excelent4, acurate3ea detaliilor

!4str9ndu)se c%iar du!4 o s4!t4m9n4 de la am!rentare. Polieterii sunt %idrofili de aceea

am!rentele vor evita contactul cu a!a. Aceste materiale !ot determina la contacte !relun"ite cu

mucoasele sau te"umentele diverse st4ri aler"ice la anumite !ersoane care se datorea24 cu

!redilec3ie catali2atorului aromatic sulfonat.


L !olieteri :ba24 5i accelerator;E diferite consisten3e 1n func3ie de !articularit43ile

c9m!ului !roteticE

L !ortam!rent4 individual4E

L ade2iv !entru !olieteriEL !lac4 sau bloc de %9rtie !entru amestecE

L s!atul4E

L !re2en3a unui dis!o2itiv Pentamix elimin4 dotarea cu s!atul4 5i bloc de %9rtieE

L serin"4 cu v9rf :canul4; demontabil.

Te%nica de am!rentare cu !olieter 1n lin"ur4 individual4 se !oate face at9t cu un sin"ur

material :consisten34 medie L re"ular; c9t 5i cu !olieteri 1n dou4 consisten3e :v9sco2itate medie

sau crescut4 5i cu v9sco2itate redus4 L li"%t bodO;. Datorit4 fa!tului c4 tim!ul de !ri24 al acestor

/77


43/132

materiale este mai ra!id, !racticianul trebuie s4 se or"ani2e2e mai bine dec9t la am!rentele cu

siliconi.

Te6ni(ile %e a$ren&are Bi sis&eul PENTAistemul PENTA, elaborat de firma @P@ cu!rinde materiale de am!rent4 a!ar3in9nd

unor clase diferite de com!u5i :siliconi de adi3ie 5i !olieteri; 5i a!aratura necesar4 unei !relucr4ri

su!erioare a acestora 1n vederea ob3inerii unor am!rente c9t mai fidele.

A$ren&a n&r-un &i$:

$MP#@0UM F

$MP#@0UM P@*TA

A$ren&a %u3lului aes&e(F&e6ni(a +an%i(6:P@#MAD*@ P@*TA ' P@#MAD*@ P@*TA &

P@#MAD*@ P@*TA ' P@#MAD*@ 0A#A*T -/

P@#MAD*@ consisten34 crescut4 P@#MAD*@ consisten34 sc42ut4

D$M@*$?* P@*TA ' D$M@*$?* P@*TA &

D$M@*$?* P@*TA ' D$M@*$?* 0A#A*T &

A$ren&a %e (ore(ie F a$ren&a %u3l F a$ren&a %e (o$le&are:

D$M@*$?* P@*TA ' WU$CN D$M@*$?* 0A#A*T WU$CN

A$ren&a %e si&uaie:

P?$T$?* P@*TA6WU$CN

PA&0AT P&U6WU$CN

nre@is&rarea o(lu/iei:

#AM$T@C

#AM$T@C P@*TA

D$M@*$?* B$T@ ;> seconds=

?. A$ren&area $rin &e6ni(a %u3lului aes&e(:

Te%nica de am!rentare denumit4 a ;%u3lului aes&e(= este o am!rent4 "lobal4n&r-unsin@ur &i$:monofa2ic4;, care utili2ea24 elastomeri :un sin"ur material; 1n consisten3e diferite.

Te%nica %u3lului aes&e( vi2ea24 1n ma(oritatea ca2urilor am!rentarea unei arcade

1ntre"i. 8n !rinci!iu du!4 1nde!4rtarea firelor de retrac3ie 1ntr)o !ortam!rent4 standard se inser4

un elastomer c%itos :!uttO; !este care se de!une acela5i elastomer de consisten34 medie sau

fluid4 :varianta sandic%;.


L !ortam!rent4 standardE

L ade2iv !entru !ortam!rent4E

/7


44/132

L elastomer c%itos :!uttO;E

L elastomer de consisten34 medie sau fluid4E

L bloc de %9rtie, s!atul4, eventual dis!o2itive electromecanice de omo"eni2are 5i do2areE

L s!atul4EL serin"4 cu canul4 demontabil4.

Te%nica de lucru cu siliconi de condensareL !ensularea !ortam!rentei standard cu ade2ivi

:universal;, du!4 care se las4 la uscat tim! de - minuteE

L 1nde!4rtarea firelor de retrac3ie, u5oare s!4l4turi cu (et de la sonda de a!4)aer 5i uscare

ulterioar4E

L !re!ararea siliconului c%itos conform indica3iilor !roduc4torului :m9inile vor fi

!rote(ate cu m4nu5i !entru conformarea materialului 1n !ortam!rent4;E

L ex!rimarea unei cantit43i de silicon fluid L Xanto!ren Comfort din cartu5ele montate 1n!istol, 1n 5an3ul "in"ival 5i !e !re!ara3ie, !recum 5i !e materialul c%itos :PuttO; dis!us 1n

!ortam!rent4E

L a!licarea !ortam!rentei 1nc4rcate !e c9m!ul !rotetic unde va r4m9ne cinci minuteE

L 1nde!4rtarea !ortam!rentei 5i examinarea acesteiaE

L s!4larea am!rentei cu (et de a!4 curent4 5i de2infec3ia ei cu solu3ie de %i!oclorit de

sodiu :*a?Cl /. !!m clor activ;. Aceasta !resu!une 1n "eneral o dilu3ie de /=6//

cores!un24toare unei solu3ii de =L/%1n4lbitori casnici cu clorE

L am!rentarea cu al"inat a arcadei anta"oniste L 1nre"istrarea ra!orturilor oclu2ale cu

#amitec :@P@; sau Nristall :?micron)Dental 0mb';

M. A$ren&a %e (ore(&are! s$lare:

Am!renta de corectare este o te%nic4 1n doi tim!i care a!elea24 la materiale 1n consisten3e

diferite :cauciucuri siliconate sau !olieterice; unul cu v9sco2itate mare L c%it :PuttO; 5i altul cu

v9sco2itate mic4 L fluid :&i"%t bodO;. De men3ionat c4 atunci c9nd am!renta se ia cu !olieteri se

folose5te 1n !rimul tim! un !olieter cu v9sco2itate crescut4 :'eavO bodO; deoarece aceast4 cate"orie de

materi

Ghid_protetica

Documents

Transcript of Ghid_protetica