Ghid de Practica Pedagogic A
of 129
-
Upload
crisan-alina -
Category
Documents
-
view
339 -
download
1
Transcript of Ghid de Practica Pedagogic A
SE
PARALELA 45
d
Colec{ia UI,IIVERS(TARIA Seric gTLINTELE EDUCATIEI
Referentistiintifi ci:r;:#:T,,i*:.1::#,r:;:;:r",,
Editor: Cdlin VlasieTehnoredactare: autorii Corecturd: Andra Birlog Prepress gi copert6: Viorel Mihart
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei
EZECHIL, LILIANA Vademecum in educafia europeani : ghid de practicl pedagogici I Lrliana Ezechil, MihaelaNeacgu. - Pitegti : Paralela 45,2007
ISBN
97 8-97 3
-47-0073-8
I. Neacgu, Mihaela3?1
Copyright O Editura Paralela 45,2007
-i
LILIAI\AEZECHIL
MIHAELA I\EACSU
VADEMECUM TN EDUCATIA EUROPEANAGhid de practicl pedagogicl
PAfiALTLA 45
*@
A}TGUMEI{T
lniliativa eiabordrii unui indrumar de practicd pedagogicS, instrument de orientare a activitatii :: formare a studentilor-profesori este, firegte, un act de o incor-itestabili responsabilitate profe..onalf,. Ea dovedeqte inlelegerea faptului ci o refbrmd autenticd a sistemului de invaldmdnt implicd -:considerdri de substan{d in toate componentele sistemului gcolar gi este dependent6, in rnare :tisurd, de formarea personalului didactic. Rodnicia mdsurilor de reformi adoptate este in func{ie .:: competentele qi atitudinea educatorilor, adicd a celor cherna{i sd le duc5 la indeplinire. Avem ?n ':dere locul semnificativ atribuit practicii pedagogice in programul de formare a viitorilor profesori j ore/sdptdmAnd ?n planul vechi de invaldmAnt gi 3 ore/sSptdmAnd ?n noul plan de invdtdmdnt, pe ::ircursul a 2 semestre). Aceastd misurd ?gi poate demonstra utilitatea nu prin ea insdEi, ci prin , -'losirea intensivd gi ralionald a acestei resurse. Tocmai unui asemenea deziderat ?i rdspunde-.crarea de laga.
Prin modul in care este conceput, caietul de practicd pedagogica probeazd o temeinicd ,'-indartentare gtiinfificd a activitalilor practice, vizdnd forinarea competenlelor pe care le comporti -.inducerea actului de instruclie qi educatie. Aldturi de o temeinic[ pregdtire de specialitate, ::struirea psihopedagogicb, teoreticd qi practicS, pot asigura formarea viitorilor profesori, in -,-rncordanld cu exigentele educaliei societ[tii din vremea noastri. Autoarele pomesc de la ideea, confirmatd in intreaga experienld gcolari, cd a qti s[ :tstruieqti gi sa faci educa{ie ?nseamnd nu numai vocafie, ci qi competenle, atitudini, abiiitbfi, :lciusiv pasiune gi diruire care, toate. se inva{5, se formeazd. Postulatul pe care se intemeiaz[.-rrnlarea conduitei didactice a profesionistului din inva{amdnt este acela cb descrierea proceselor nu :>te suficientd pentru o formare autenticd, ci este necesar sd se ?nsugeascl gi tehnicile de lucru, ,rrmarea unor capacitali, la baza acestora stdnd exerciliul practic. Comportamentele didactice nu :;lnt numai rezultatul unei inv5ldri cognitive, ci pun in joc numeroase deprinderi, capacitdli, -ompetenle.
In acelagi timp, autoarele se
detaqeazd tran$ant de modele desuete inspirate de principiul
.:rsugirii globale a metodologiei de lucru cu elevii, promov6nd o viziune modernd a formbrii bazatd descompunerea demersului didactic in acliuni, tehnici, comportamente, atitudini care pot fi .dentificate, observate, insuqite. Ne exprimdm convingerea c5, prin utilizarea priceputd a acestui .rstrument de cdtre studenfii-viitori profesori, la nivelul Universitilii din Pitegti se va acumula o rogati gi rodnicd experien![ practicd in domeniul preddrii-invaldrii eficiente. Un astfel de deziderat este in acord qi cu actualele tendinle de pe piala europeand a serviciilor educalionale, referinfd pe care autoarele au luat-o, de asemenea, ?n considera{ie. Pentru motivele menlionate lucrarea poate constitui un adevdrat VADEMECUM (mergi cu mine!), adicd un insofitor util pe un traseu pe care cdutarea e cel pulin la fel de importantd ca gi destinalia ins6gi.
:e
Autoarele, aprilie 2007
I.;re$terea
COMPETEI{TELB PROFESORULUI EUROPEANaccent pe
in contextul actual al evoluliilor din Europa se pune din ce in ce mai mult
rolului educatiei qi, in general, al procesului de formare/dezvoltare profesionald in acord .'u provoc[rile declanqate in acest stadiu al afirmdrii societdtii cunousterii qi al lansirii ideii invdldrii pe toatd darsta vielii. Acest cadru de referinli a pus in evidenlb o serie de mutalii care s-au produs la niveluirricdrei profesiuni: . revizuirea conlinutului pregdtirii profesionale (ce se predd, ce se transmite?) . esenlializareaconlinuturilor o orientarea pragmatici a acestora pentru a le apropia de spiritul antreprenorial o accentul pe aspectele procedurale o centrarea nu atdt pe confinuturi, c6t mai ales pe dezvoltarea personald r schimbarea perspectivelor metodologice in sensul valorizdrri superioare a lucrului in grup/in parteneriat, pe invdlarea in chiar mediul de produc{ie.
O consecinld fireascd a acestui fapt o constituie necesitatea cregterii calitAlii procesuluieducational qi, ?n leg[turd cu aceastd aspiralie, imbundtdlirea imaginii publice a meseriei de profesor.
Pe acest fundarnent s-a constituit la nivel european Releaua Europeand a Politicilor care Profesorilor (The European Network on Teacher Education Policies, ENTEP). Din datele culese de reprezentanlii !6rilor membre ale ENTEP rezultd cA abilitAfile gi competen{ele --onsiderate a fi definitorii pentru un profesor bun in general se regdsesc Ai in modelul european al :rofesorului. Prin urmare, acest tip de profesor nu trebuie sd fie neapdrat, un super-profesor. El ar avea, :ctugi, un nou profil uman gi profesional din care nu ar putea lipsi cdteva calitlfi esentiale: 1. Sd aibi o identitate europeani - ceea ce inseamnd ci ei trebuie sd aibd in continuare o identitate nalionald, dar si aibd, de asemenea, conqtiinta unitdlii in diversitate gi sa adere la valorile transnafionale, avdnd - astfel * mintea deschisd cdtre lumea larg6. 2. Si aibi cunoqtinte despre contextul european, despre alte politici educalionale gi alte sisteme de invdiimdnt. Sa vad[ valorile gi politicile educationale nafionale in relalie cu''rzeazd, Formarea
cele europene.
3. Si adere la multiculturalismul4. SI aibi competente 5. 6. 7.
european. Sb aibd o relalie pozitivd cu propria cultur[,
dar sd fie deschis sd accepte qi alte manifestdri cu caracter cultural.
de a utiliza alte limbi europene. Sd foloseascd mai multe limbi europene cu competenle de niveluri diferite. Si manifeste un profesionalism de tip european Si adere la ideea de cetdlenie europeand SI cunoasci misura calitifii europene
Profesorul european trebuie sd gtie sd formeze t6ndrul care tr[ieqte in aceastd lume extrem de f-lexibilb gi sa il inarmeze cu calitdlile necesare pentru a reugi in societatea cunoagterii asumdndu-qi astfel sarcina de a invdla pe toat[ durata vielii. Pentru aceasta, absolventul format in qcoaia d,e aziva trebui: o sd fie motivat sd invele gi dupa absolvirea gcolii obligatorii o sd invele sd invele gi sa facd acest lucru in mod independent r si qtie sd proceseze informalia esenliali o sd foloseascd noile tehnoloeii informationale
s[ aibd spirit antreprenorial si conrunice eficient sd dispund de cultur[ vizual6 etc. Pentru rnotivele menlionate considerdm util ca viitorul profesor care se calif-rcd pentru aceasti profesiune in cadrui Deparlatnentului pentru Pregdtirea Personalului Didactic, Univelsitatea din Pitegti, sh cunoasc[ competenlele necesare profesorului european, pentru ca, achiziliondndu-le, sa aibd o gansd in plus de a accede pe piala europeand a serviciilor educalionale.
. r o o o
sf, dispunh de creativitate Ei capacitate de inovare sd rezolve problerne
Competen{ele profesortrlui european
CONI
PETENTE
DESCRI PTORI
: i: i::#:[;;ilrui'l-;[f.,,.institu{ional51. competenfe de organizare fl"r,3ti::n:l
c,ase scolare;
stabilirea unor acorduri induntrul insti-
.
de a organiza timpul, spa{iul, resursele de care dispune oqcoald;
de a colabora cu alli profesori pentru realizarea unor
. ::';::##';T:'Jul. .,"u'pentru a o transrormaintr-un ,n.diu pldcut de invdtare:
2. competenre de organizareclasei de
elevi
u' .
ffJ.::'fffi:tti'Jiil"
' *;ili:,*',:lf Jiffi:::.3' competenfe de
de a corela diferite tipuri de activitali in direc{ia atingerii scopurilor educative vizate; activitrli in slujba rezoivrrii
#;:il::".i:$ffilei"',t":l: qi de a orienta
, :: : innl,#*ihl.l T."ril:'J:fix'::::lt'relafionare .
qi a sL concentra pe relaliile cu elevii; de a provoca motiva{iile, interesele de cunoaqtere, curiozitatea elevilor;
de a favorizastabilirea unor relalii cu caracter interpersonal intre elevi; de a facilita stabilirea unui climat pllcut, stimulativ in sala de clas[;
: li i i*fi#ff#***Tl*:,,,,4. competenfe de
comunicare '
gibile pentru elevi; de a purta disculii libere cu elevii;
:i:iff*****ru;i+,
*i'
Ei*
. . . . . . . :Competenfe de
de a opera eu litnbajul nonverbal; de a inilia comportalnente congtiente de sustinere, dezacord, relirz, legAndu-le de scopuri comunicative clare; de a urmdri inlelegerea mesajelor educa{ionale; de a identifica nevoile eievilor; de a proiecta scopuri pebazanevoilor descoperite; de a proiecta Ia nivel disciplinar qi interdisciplinar; Dur6e: 50'
Objectifs g6n6raux:o
'
.
ddvelopper les compdtences de comprehension et d'expression orale en frangais; ddvelopper la capacite d'interagir en frangais dans des situations de la vie courante; ddvelopper la capacit6 de travailler en petit groupe.
Objectifs sp6cifiques: r actes de parole: demander son chemin; indiquer une direction d quelqu'un; . civilisation: quelques monuments de Paris.
supports: fiches individuelles, cassette/cD audio, photos, plan de paris. DEROULEMENT DU COURS:
?2.{')oU
85
?q)
'9tr .q)Qr
J'
co+EO
r)
- Deuxidme dcoute: 1'enregistrement est arrtd aprds chaque r6plique que les 6ldves rdpdtent (chaque 6ldve r6pdte une phrase); le prof-esseur fait appel au groupe pour la bonne prononciation des mots mal compris. - V6rification de la comordhension d6taill6e par d'autres questions.
Q \c)
a.0)
5',
co+CE
r)
- Troisidme 6coute et lecture du texte en mOme temps. - Vdrification de la comprdhension 6crite (les 6ldves indiquent les mots inconnus; le groupe essaie d'en 6claircir le sens par des synonymes et des explications en frangais. Le professeur intervient pour 6tablir la variante correcte). - Le professeur fait une courte description des objectifs touristiques apparaissant dans le dialogue ainsi que des moyens de transport spdcifiques d la France. Pr6sentation de photos.
(t)
10'
EO
- Lecture du dialogue - partie A (le professeur divise prdalablement de dialogue en 2 parties): 3 6ldves lisent les rdpliques des 3 personnages du dialogue. - Jeu de r6les avec la reprise du canevas propos6 par le dialogue support (partie A): les mmes 6ldves essaient de refaire le dialogue de m6moire, mme en improvisant si c'est n6cessaire. - Lecture du dialogue - partie B suivie de jeu de r61es. - Jeu de r6les avec la reprise du canevas proposd par le dialogue support (parties A+ B).
(t)
a!\q)
)
CE
- Rep6rage (par les dldves) dans le dialogue support des expressions utilisdes pour demander son chemin et donner une direction d quelqu'un; - Pr6sentation d'une liste d6tai116e contenant les expressions coffespondantes aux actes de communication mentionn6s: liste r6dig6e par les 6ldves et compl6t6e par le professeur.
86
'!
\q)
q)
- Exercice de r6emploi: indiquer des directions sur le plan de Paris; quelques 6ldves expliquent comment il faut faire pour aller d'un certain endroit vers les obj ectifs touristiques d6crits. - Jeu de r6les d deux personnages: un touriste 6tranger demande une direction d un passant; les 61dves travaillent en petit groupe pour la pr6paration du dialogue (5'); pr6sentation du dialogue sans lecture; dvaluation d I'aide des 6tudiants.
PROJET DIDACTIQUE
Travail individuel: Intituld du cours: Langue frangaise Enseignant: Niveau d'6tudes: colldge - VII" Intitul6 de la s6quence: Le futur simple Dur6e: 50' Objectifs g6n6raux:ao a
o
Objectifs sp6cifiques:o grammaire: le
futur simple, le futur proche
Supports:
DEROULEMENT DU COURS:
I
i^\
Explications
Exploitation
R.6vision
/
Consolidation
PROIECT DIDACTIC DATA: DISCIPLINA: Matematic5- Geometrie CLASA: a VII-a PROPUI'{ATOR: conf.univ.dr. Dinu{[ Neculae SUBIECTUL: Aplicafii la teorema fundamentalI a asem[nirii TIPUL LECJIEI: Lecfie de consolidare gi sistematizare a cunogtinlelor OBIECTIVE DE REFERINIA: ORl: sd utilizeze propriet[fi calitative qi metrice ale figurilor geometrice
in rezolvarea uno: probleme; OR2: s5 selecteze, din multimea datelor de care dispune, informalii relevante pentru rezolvarea uner probleme; OR3: sd formuleze cdt mai multe consecinle posibile, care decurg dintr-un set de ipoteze date; OR4: sa identifice gi s[ diferen\ieze etapele unui rafionament matematic, prezentat in diverse forme. OR5: sa determine, folosind metode adecvate, lungimi de segmente, mdsuri de unghiuri gi arii; OR6: s[ prezinte in mod coerent solulia unei probleme, utilizAnd modalitdli variate de exprimare.OBIECTIVE OPERAI IONALE : OOl: sd defineascb triunghiurile asemenea;OO2: sa enunte teorema fundamentald a asemdnbrii; OO3: s[ aplice teorema fundamentala a asemindrii; OO4: sd rezolve probleme diverse plecdnd de la situaliile specificea
utiliz[rii teoremei
fundamentale
aseminirii;
OO5: sa sintetizeze corect ideile centrale ale lectiei;
STRATEGIA DIDACTICA:independentd
rata;
90
DESFA$ U RAREA ACTTV|TAT\ t
I. Momentulorgunizatoric
o
Se asigurd
Elevii iqi pregltesccaietele qi celelalte materiale pentru lectie.
condiliilenecesare
.II.Verfficareatemei gi a
desfrgurdrii optime a lecliei.Se
verificd
prezen[a
elevilor Se verificd frontal temapentru acasd gi se fac observaliile de rigoare.Se verificd frontal urmdtoarele nofiuni: Definilia triunghiurilor
Elevii prezintdcaietele cu tema pentruacas5.
Evaluare
cunoStintelor anterioare
frontalIAprecieriverbale
Elevii r6spundla ?ntreb6ri gi argumenteazd
fiecare no!iune.
asemenea;
III.Anuntareatemei noi Si u
o
obiectivelor operagionale
o
Teorema fundamentald a asemanarll: Se anunfd titlul lecfiei gi se scrie pe tabld: ,,Aplicafii la teorema fundamentald a asemdndrii". Se precizeazd obiectivele
Elevii scriu titlul pe caiet gi relinobiectiveleprezentate.
9I
IV. Dirijarea invdtdrii
o3
o
o4 o5
rezolvare
Se propun spre
Elevii scriuproblemele peII
Evaluare
urmdtoarele
doud probleme: l. in triunghiul ABC prin punctul D e(AB) au",^
I
caiete qi le rezolvA
frontald Aprecieri verbale
I
]
individual prin munca independentd. Va fi desemnat un elev care sarealizeze q) ajutorul instrumentelor geometrice desenul pentru a doua problemA.
DEIIAC,E elAC)$tiindca
AB-12 cm, AC=15
cm, BC:I8 cm se cere perimetrul triunghiului ADE.2. Triunghiul ABC are AB:21 cm, AC:35 cm qi BC=28 cm.
o4 o5
Prin punctul
D e( BC\ , ,'DCse duc paralelele
RD)5
DE ll AB, si DF ll AC
n e(,lc),Se cere:
r e(m)
a) b)
naturapatrulaterului
AEDF;perimetrul lui AEDF.
V. Evsluareu
progresului reslizst
Se apreciaz[ modul de
Elevii prezintd, la tabll modulde rezolvare al
VI. Asigurarea
feedback-ului
o4 o5
o
participare gi rezolvare a problemelor. Se discut[ cu elevii eventualele nerealizdri ale celei de-a doua probleme. Se propune urmitoarea problemA:
fiecdrei probleme.
Aprecieri verbale Notarea elevilorcare au
rezolvat problemele
o
Elevii scriuproblema pe caiete qi o rezolvd prin muncd independent[.
Evaluare frontald
,,in trapezul ABCD, ABLiCD, .48-36 cm, CD:l2 cm , AD l0 cm si BC=16 cm. Dacd
AD n Bg = {M}se atle perimetrul
,se
triunghiului
MDC"
VII. Tema pentru acasd
r
Se prectzeazd
Elevii iqinoteazd,in caiete tema
os
tema:
probiemele 12 gi 13, pag.156 din rnanual gi, indic6ndu-se modul de rezolvare al problemei 13.92
pentru acas[ gi, eventual, cer unele
explica!iisuplimentare.
Proiect de lectieData: Clasa: a IX-a Obiect: Biologie SuLiiect: lnfluenla lactorilor de mediu asupra intensit6lii fotosintezei qi importanfa ior practica. Influenla iuminii q;i a concentrafiei de COz *Propunitor: Lect.univ.dr.Petrula Gabriela-Paula Scopul lecfiei: - cunoagterea de c6tre elevi a factorilor externi care influen\eazd, fotosinteza in vederea stabilirii corelaliei dintre intensitatea fotosintezei qi intensitatea gi compoziiia Iuminii, precum Ei dintre intensitatea fotosintezei gi concentrafia COz; inlelegerea organismului vegetal ca un sistem biologic deschis, care poate suferi modificdri favorabile dacf, i se asigura condilii optime de via1d, acest fapt cunoscut de om permitdndu-i dirijarea dezvolt[rii plantelor in folosul siu (creqterea producliei de fitomasd). Obiective operafionale: :levii vor fi capabili: O1 - sa monteze corect experienle pentru observarea influenlei luminii qi a concentra{iei de COz asupra intensitAlii fotosintezei; 02 - s6 stabileascd corelafia existentd intre intensitatea fotosintezei gi intensitatea iuminii; O3 - sd evideniieze corelafia existentb intre intensitatea fotosintezei qi tipul de radialii; 04 - sd precizeze corelalia existentd intre intensitatea fotosintezei qi concentralia de CO:; 05 - sa sintetizeze rezultatele oblinute in tabele gr sa exprime aceste rezultate sub formd grafic5; 06 - sd demonstreze cd organismui vegetal este un sistem deschis care poate suferi rnodific[ri favorabile dac6 i se asigurb condilii optime de viald (mf,rirea concentra{iei COz, iluminare corespunzdtoare); . ipul lec{iei: leclie de formare a priceperilor qi deprinderilor; varianta: leclie pe bazd, de lucrdri practice de laborator .:rategia didactici:
inductiv[, modelarea, demonstratia, conversalia.
-
pentru activitatea desldquratd frontal: - plang[ reprezentdnd schimburile de substanld gi energie dintre plantd gi mediul inconjurdtor, diascol, copii xerox cu tabelele qi graficele, precum gi o plangd cu acestea, necesare stabilirii corelaliei dintre intensitatea fotosintezei gi intensitatea gi compozilia luminii, precum gi concentralia de COz; pentru activitatea desfbquratd pe gupe: - ramuri de Elodea canadensis, eprubete, becuri, fige de lucru (F1, F2, F3 ). - pentru grupa 1: bandd metrici gi F1; - pentru grupa 2: filtre de material plastic colorate in rogu, albastru qi verde gi F2; - pentru grupa 3: solulii de NaHCO3 cu concentralia de 0,7oA,0,5% gi l% gi F3; r:,-rbe de evaluare: - Seclioneazl' oblic ramura de Elodea canadensis la partea bazall gi o introdu cu vdrful in jos :rrubeta umpluti cu apd, astfel incdt suprafala de secliune sd nu atingd perelii eprubetei. Aqeazd : - . -.beta in stativ la o distan{a de 10 cm fald de sursa de lumind qi numdrd bulele de oxigen degajate ": :31rur5 intr-un minut, pdnb cdnd numf,rul lor devine constant. Aqeazd stativul la distante -:esive de 20 cm,40 cm, 60 cm, 80 crn fald de sursa de lumin[ qi, in fiecare eaz, numdrd bulele ,: -'rigen degajate intr-un minut pdnd cdnd numdrul lor devine constant. - Scrie ceea ce ai observat, cdnd ai efectuat Il, in urmdtorul tabel:
93
Distanfa fa{a de sursa de lumina (cm)
Numirul de bule/minut
I3
-
Reprezintd grafic rezultatele oblinute la 12.
Numir
de
bule/minut
Distan{a14
fa![ de sursa de lumin[ (cm)
Observf, num[rul de bule de oxigen degajate de ramurd la inceputul experien{ei (cind a aclionat asupra plantei lumina naturald) qi dup[ c6tva timp (cdnd a acfionat asupra plantei lumina fumizatd. de becul electric). Ce se constatd?
-
15
oblic ramura de Elodea canadensis la partea bazal6' gi o introdu cu vArful in jos ?n eprubeta umplutb cu ap[, astfel incdt suprafala de secliune sd nu ating[ pereJii eprubetei. Aqazdeprubeta in stativ la distanla de i0 cm fa![ de sursa de iumin[ 9i numdrb bulele de oxigen degajate de ramur[ intr-un minut, pAnd cAnd numdrul lor devine constant. ASazit intre stativ qi bec, la distanla de 5 cm, filtrul de culoare albastrl, numdrd bulele de oxigen degajate intr-un minut pdnl cdnd numdrul lor devine constant. Ia filtrul dintre stativ 9i bec ai numdrd bulele de oxigen degajate de ramur[ intr-un minut, pdni cdnd numlrul 1or devine constant, identic cu cel determinat inilial. Aqazdintre stativ gi bec, la distanla de 5 cm, filtrul de culoare verde, apoi cel rogu qi procedeazb la fel ca atunci cdnd ai utilizat fi1trul de culoarealbastrS.
* Seclioneazb
16
-
Scrie ceea ce ai observat cdnd ai efectuat
15
in urmdtorui tabel:
Radiatiile snectrului solar
Distant[ fatd de bec (crn
Num[ru]
de bule/minut
94
I7
-
Reprezintd grafic rezultatele oblinute la Numdr de bule/ rninut
16.
Radialiile spectrului solar
.t -
Observd numf,rul de bule de oxigen degajate de ramurd cAnd se intercaleazf, intre stativ qi bec .lltre de culoare albastrd, verde gi roqie. Ce se constatd?' .a - Seclioneazi oblic ramura de Elodea canadensis lapartea bazald qi o introdu cu vArful in jos in :crubeta umplutd cu solulie de NaHCOi cu concentra{ia de 0,1o/o. \.saz\ eprubeta in stativ la distanla de 20 cm fald de sursa de lumini qi numdrd bulele de oxigen ::gajate de ramurd ?ntr-un minut, pdnd cdnd numdrul lor devine constant. Introdu apoi ramura in .rlufii de NaHCO3 cu concentralia de 0,5o/o gi 1% gi procedeazd la fel ca atunci cAnd ai utilizat -rlulie de NaHCOi cu concentratia de 0,1oA.
. 0-
Scrie ceea ce ai observat, c6nd ai efectuat 19, in urmdtorul tabel:
Concentralia solu{ieiNaHCOT(9/o)
de
Distantd fatb de bec (cm)
Numdrul de bule/minut
I
- Reprezintd graficNumf,r de bule/ minut
rezultatele obtinute la I10.
-'oncentralia soluliei de NaHCO: (%) .l - Observ5 numdrul de bule de oxigen degajate de ramurl cdnd se utilizeazd, solufii de 'raHCO: de concentralii diferite. Ce se constatd? ,1 - CunoscAnd influenla luminii qi a concentrafiei de COz asupra fotosintezei, faptul cd95
organismul vegetal este un sistem biologic deschis (are loc un schimb de substan!1 qi energie), stabilili ce mdsuri poate lua omul in vederea miririi recoltelor. Resurse bibliografice: o O. Boldor q;i colab. - Fiziologia plantelor - lucrdri practice, EDP, Bucureqti, 1983; . Ciurchea, Maria; Ciolac-Russu, Anca, Iordache, I - Metodica preddrii Stiinlelor biologict" E.D.P., Bucureqti, I 983; e Todor, Virginia gi colab. - Metodica preddrii biologiei Ia clasele V-VIII, E'D.P., Bucurerqt-" 1982, Atlasul botanic; . Manualul de Biologie, clasa a IX-a .
Desfdgurarea leclieiOb. op. Etapele
Evaluare sub lectieiMomentul organizatoric 2. Recapitularea cunoqtinlelor1.
Activitatea profesorului- Se stabilesc cele 6 gruPe de elevi - Cere elevilor s[ priveasc[ cu atenlie planga qi sd rdspundd la urm[toarele intrebdri: De unde iau plantele hrana?
Activitatea elevilor
form[
de
itemi
iqi iau hrana din
me-
in ce constd aceastdhrand?
diul inconjurdtor. Constd in ap5', s[ruri
minerale gi COz. Procesul prin care plantele verzt sintettzeazd Ce este fotosinteza? substanle organice din substanle anorganice in prezenla luminii. Lumina, COz, apa, s[Cine ar putea influenla in- rurile minerale etc. tensitatea fotosintezei? - Subliniaz[ faptul c[ aceqti
factori, datoriti faptului c6 aclioneazd din exteriorul plantei, aparlindnd mediului inconjurdtor, se nulnesc factori de mediu sau factori3. Anunlarea temei qi a sco-
externi.
pului lucrdrii
- Ast[zi vom studia ,,Influenla factorilor de mediu asupra intensitafii fotosintezei gi importanla lor Practicb. Influenp luminii gi aconcentraliei de COz". Noteazd titlul in caiete. - Elevii fiec[rei grupe
4. Explicarea lucrdrii de laborator
Noteazd titlul pe tabl[. - Se citegte fiqa de lucru a 96
"""'ri-Eca-*
Ul5. Ef'ectuarea lucrdrii de cdtre elevi
si r.
fiecarei grupe gi se stabile$te ceea ce are de ftcut fiecare grup6. - Profesorul supravegheaz[ activitatea grupelor, indrum5, ajutd elevii, ii indeamni sd colaboreze pentru montarea experienlelor gi stabilirea rezuitatelor fi nale.
iau
cunoqtinld d.
i j
sarciniie ce trebuie sd
le indepiineascd. i Grupele I qi 2 aqeazd e-
il, i2, 13,
Elodea
prubeta cu ramura
de
canadensis ?ntr-un stativ la disranle dilerite fala de sursa de lumin[ - la 10 cm, 20
l
mur[ intr-un minut, pdnd c6nd numdrul lor devine constant. Scriu rezultatele in tabel gittaseazd grafi punzbtor.
cm, 40 cm, 60 cm, 80 cm; numdrd bulele de oxigen degajate de ra-
cul cores-
Grupele3Si4agazFt ?ntre stativui cu eprubeta cu ramura de Elo- 115,16,17, dea canadenszs qi bec, la distanla de 5 cm, filtre de culoare aloastrd verde gi roqie; numdr5 bulele de oxigen degajate intr-un minut p6nd cdnd numdrul lor devine constant. Scriu
rezultatele in tabel gi taseazd graficul corespunzdtor.
Grupele5qi6aqazd,densis in eprubete cu I 19,Il0,Il1, concentralii diferite de NaHCO:, intr-un stativ la aceeaqi distanla fald de sursa de lumind; numdrd bulele de oxigen degajate de ramurdintr-un minut, pdnd cdnd devine constant. Scriu rezultatele in tabel gi traseaz| graficul. ramura de Elodea cana-
numdrul lor
6. Prelucrarea rezultatelor ob{inute 1a lucrarea
practici
Dir ij area fnvdldrii pentru o byinerea performanlei O2 si O5 - Cere elevilor din grupele 1 gi 2 sd prezinte rezultatele trecute in tabel.
-
Citesc numdrul
de
bule de oxigen observat I c6nd au a$ezat statir.ul
I|,I2,I3
-
Cere unui elev din Prima grupl sd stabileasci valorile medii pentru numirul bulelor de gaz pe baza numerelor oblinute de cele doudgrupe.
la diferite distanlesursa de
de
Completeazd in tabelul de pe plangd valo-
-
luminl.
rile medii; in
acelaqi
timp este trasat grafi-
- Cere unui elev din a doua cul. grupd sd traseze graficul - Elevii noteaz6. pe copiile xerox. corespunzitor.
Asigurarea conexiuniiinverse
Profesorul prezintd
cu
- Observ[ numdrul de bule de oxigen lainceputul experientei 9i mai tdrziu qi constati cd numdrul de bule este
ajutorul diascolului infl uen1a intensitdlii luminii asupra intensitdlii fotosintezei, cerdnd elevilor sd sPund ce constat6 la incePutul exPerienlei qi mai tdrztu,
invers proporlional cu distanla fa![ de sursa de lumin[.
Evaluarea Performan{ei - Noteazd pe tabl[ ceea ces-a constatat gi concluzia.
- Elevii noteazd in caiete.
Dirijarea invd{drii Pentrtt obyinerea performanlei Oj
Citesc num[rul de bule de oxigen obsersi O5 - Cere elevilor din gruPele vat cind au agezat intre 3 qi 4 s5 prezinte rezul- stativ gi sursa de lumind filtre de culoare tatele trecute in tabel.
-
-
Completeazd in tabelul de pe plangd valorile medii Pentru nu- valorile medii qi tramlrul bulelor de gaz Pe seazd graficul.
a treia sd
Cere unui elev din gruPa stabileascd
albastrb, verde gi rogie.
15,16, r7
-
baza numerelor oblinute de cele doul grupe. - Cere unui elev din a Patra grup[ sd traseze graficul corespunzdtor. Asigurarea conexiunii inverse
- Elevii
noteazd
Pe
copiile xerox.
- Observd cdbule de oxigen.
Profesorul prezintd influenla compoziliei luminii
jd un numir mare de
la radialiile roqii se dega-
asupra intensitafii fotosintezei, cerAnd elevilor sd spuni ce constat[ cdnd se uttltzeazd filtre de diferite culori.
Evaluarea performan{ei - Noteazd pe tabl6 ceea ce -Elevii noteazd.s-a constatat gi concluzia. iete.
in
ca-
Dirijarea invdldrii pentruoblinerea performanlei O4 si O5 - Cere elevilor din grupele 5 gi 6 s[ prezinte rezultatele trecute in tabel.
- Citesc numdrul de I t9, Il0, Il l, bule de oxigen observat cAnd au utilizat solufii de NaHCO: cu - Cere unui elev din grupa concentralia de 0,1 o/o, a cincea sd stabileasc[ 0,5 Yo qi 1%. valorile medii pentru nu- - Completeazd, in m[ru] bulelor de gaz pe tabelul de pe planqd baza numerelor obginute de valorile medii gi traseacele doud grupe. - Cere unui elev din a qasea
zd grafrcul.
grupa sd taseze graficulcorespunzdtor.
- Elevii noteazd,copiile xerox.
pe
Asigurarea conexiuniiProfesorul prezinti in- - Observd c[ num[ruI fluen{a concentratiei COz de bule cregte direct proporlional cu conasupra intensitdtii fotosintezei, cerdnd elevilor sd centratia de COz. spun[ ce constat[ cAnd seinverse
7. Concluzii finale
utilizeazd, solufii
de
NaHCOs in loc de ap6.
Evaluarea performanfei - Noteazd pe tabl6 ceea ces-a constatat qi concluzia;
- Eleviicaiete.
noteazd, in
Dirijarea invdgdrii pentru obyinerea performanlei 06
-
Profesorul menfioneazd
sistem biologic deschis, care poate
cd planta este un suferi modificdri
8. Tema pentru studiu individual
favorabile, dacd i se asigurd condilii optime de via!6.
- Cere elevilor sE stabileascd ce mdsuri poate lua omul in vederea mdririirecoltelor.
Stabilesc importanfa cul-
tivirii plantelor iniluminare bun[,
sere,
unde se poate realiza ocre$-
9. Stabilirea
ordinii inlaborator
terea concentrafiei COz,
o
temperaturi gi umiditate optime dezvoltdrii plantelor etc.
- Si inve{e concluziile cu - Aranjeazd privire la influenla luminii materialele, stabilind gi concentrafiei de COz ordinea in laborator. asupra intensitdlii fotosintezet.
- Cere elevilor sd aranjezematerialele qi aparatura la locul lor.
Schema lecliei pe tabldtnftuenla factorilor de mediu asupra intensitdlii fotosintezei 9i importanla lor practicd
1.
Lumina
.l
grafic1 - constatdm: numdrul de bule de oxigen este direct proporlional rintensitatea luminii gi invers proporlional cu distanf afald de sursa de lumind' Concluzie: intensitatea fotosintezei depinde de intensitatea luminii. b) tabel - grafic 2 - constatdm: la radialii rogii se degajd un num[r mare de bule de oxigen Concluzie.. intensitatea fotosintezei depinde de tipul de radiafii.
t.U"t
-
2. Concentratia COz
tabel
concentralia COz Concluzie: intensitatea fotosintezei depinde de concetrafia COz
-
grafic 3
-
constatdm:
num[ru] bulelor de oxigen este direct proporlional c-
100
Figd de lucru
1
Grupele 1 gi 2 Sarcini de lucru: Sec{ioneazd oblic ramura de Elodea canadensis la parlea bazar6,. Introdu ramura cu vdrful in jos in eprubeta umplutd cu apd, astfel incdt suprafala de secfiune sd nu atingd pere{ii epmbetei. Aqazd eprubeta in stativ la distan!6 de 10 cm fala de sursa de lumind gi nurnbrb bulele de oxigen degajate de ramurS intr-un minut, pAn[ c6nd numdrul lor devine constant. Scrie ceea ce ai observat ?n tabe1. AEazd stativul la distanle succesive de 20 cm, 40 cm, 60 cm, 80 cm fa!6 de sursa de lumind gi, in fiecare caz, nutnird bulele de oxigen degajate intr-un minut pdnd c6nd num6rul lor devine constant. Scrie ceea ce ai observat in tabel. Pebaza datelor din tabel, traseazd graficul corespunzdtor.TABELDistanla fa{a de sursa de lurnini (cm)
Numdrul de bule/minut
- RAFIC
'.umdr de bule/minut
-):stanla fala de sursa de luminb (cm)
101
FiSd de lucru2
Grupele 3 gi 4Sarcini de lucru: Secfioneazd oblic ramura de Elodea canadensis la partea baza16. Introdu ramura cu virful in jos in eprubeta umplutl cu api, astfel ?ncdt suprafala de secliune ,,i nu atingd perelii eprubetei. AEazd eprubeta in stativ la distan!6 de 10 cm fallde sursa de lumini qi numdrd bulele de oxis-* degajate de ramuri intr-un minut, pdnd c6nd numdrul lor devine constant. Aqazd intre stativ gi bec, la distanlb de 5 cm, fiItrul de culoare albastrd, numdr[ bulele de oxig.degajate intr-un minut pAnd cdnd numdrul lor devine constant. Scrie datele in tabel. Ia filtrul dintre stativ gi bec Ai num[ri bulele de oxigen degajate de ramurh intr-un minut, pe.-, cdnd numdrul 1or devine constant, identic cu cel determinat inilial. Agazd intre stativ Ei bec, la distan!6 de 5 cm, fiItrul de culoare verde. Stabile$te numdrul ;= bule/minut la fel cum ai procedat cAnd ai utilizat filtrul albastru. Noteazd datele in tabel. Ia filtrul dintre stativ qi bec Ei numdrl bulele de oxigen degajate de ramurd ?ntr-un minut, pa.*: cdnd numdrul lor devine constant, identic cu cel determinat ini{ial. Agaz[ intre stativ qi bec, la distanfa de 5 cm, filtrul de culoare roqie. Stabile$te numlru] :. bule/minut la fel cum ai procedat cdnd ai utilizat filtrul albastru. Noteazd datele in tabel. Pebaza datelor din tabel, traseazd graficul corespunzdtor.
TABELRadiatiile snectrului solarDistantd fata de bec (cm)
Numdrul de bule/minut
GRAFIC
Numir
de
bule/ minut
Radia{iile spectrului solar
t02
FiSd de
lucrujGrupele 5 gi 6
Sarcini de lucru: Seclioneazd oblic ramura de Elodea canadensrs la partea bazal6". Introdu ramura cu vdrful ?n jos in eprubeta umplutd cu solulie de NaHCO:, avdnd concentralia de 0,1o/o. Aqazd eprubeta in stativ 1a distanld de 20 cm fa15 de sursa de lumind gi numdrd bulele de oxigen degajate de ramur[ intr-un minut, pdna cdnd numdrul 1or devine constant. Noteazd rezultatul in tabel. Scoate ramura din eprubeti gi o introdu in a doua eprubetd ce confine solufie de NaHCOr, concentra{i e 0,5Yo. - Aqazd eprubeta in stativ, totla20 cm fald de sursa de lumind gi numdrd bulele de oxigen Cegajate intr-un minut pAnd c0nd num6rul ior devine constant. Noteazd rezultatul in tabel. - Scoate ramura din eprubeti gi o introdu in eprubeta a treia, ce conline solulie de NaHCO:, concentralie 1o/o, gi procedeazdlafel ca atunci cdnd ai utilizat solutie de NaHCO:, concentralie 0,loA. Noteaz[ datele ?n tabel. - Pe baza datelor din tabel, traseazd graficul corespunz[tor.
TABELConcentraliaNaHCO: (%)
soluliei
de
Distanld fa![ de bec (cm)
Num[rul
de bule/minut
-
R.AFIC
Numir
de
bule/ minut
-,-,ncentralia soluliei de NaHCOT (%)
103
PROIECT DE LECTIEUnitatea qcolard: Colegiul I.C. Brdtianu din Pitegti Data: Disciplina: Istoria romdnilor Clasa: a XiI-a Subiectul lecfiei: Jarile Romdne ?n lupta antiotomand in secolul al XV-lea Tipul lecfiei: de recapitulare (sintezd) Timp: 50 de rninute Propunltor: prof. Olteanu Mihaela Locul de desflqurare: cabinetul de istorie Strategia didactic[:
istorice, imagini referitoare la domniile lui Iancu de Hunedoara, Vlad T.p.$, $tefan r. Mare, culegere de texte istorice, retroproiector, epidiascop, folii, calculator, soft educalior., ,,Epoca lui $tefan cel Mere". Resurse bibliografice: Istoria rontdnilor, sub coordonarea acad. Dan Berindei, vol. V, E:
in lupta antiotomanl, apreciei. personalitd{iior marilor voievozi rorndni din secolul al XV-lea. Otriectivele operafionale: Elevii vor fi capabili: O1 - sd precizeze transformirile politice qi economice din Jarile Romdne in secolul al XV-lea; 02 - sd identifice atitudinile marilor puteri vecine fa![ de Tarile Romdne in aceasti perioa:, (dorinla Ungariei gi Poloniei de a obline hegemonie la Dun[rea de Jos qi Marea Neagrd, prezer..arneninfdtoare a Imperiului Otoman in Balcani); 03 - sd eviden{ieze irnportanla politico-strategicd gi economici a spaliulr-ii romAnesc penir-. Imperiul Otoman, dar gi pentru celeialte puteri vecine; 04 - sd precizeze principalele momente ale luptei antiotomane duse de marii nogtri voievozi (lup., acceptarea temporard a tributului cdtre Poartd); 05 - sd analizeze o sursi istorica indicatb; 06 - s[ precizeze importanla luptei romdnilor pentru menlinerea fiinlei statale, pentru neatdrnar. pentru ocrotirea ortodoxiei. Pregfltirea lecfiei: cu cel pu{in doud s[ptdmdni inainte de desliqurarea recapitulArii, elevilor li s. prezintd tema gi se stabileEte plarutl recapituldrii, carc cuprinde: a) cauzele care au dus la necesitatea credrii frontului antiotoman romAnesc; b) etape gi momente ale luptei antiotomane in secolul al XV-lea gi localizarea acestor momente .: spa{iul geografic qi in timp; c) atitudinea marilor regate vecine fala de lupta antiotomand a romdnilor; d) importanla Jdrilor Romdne in aceastd perioadd, ca ,,por!i ale cregtinf,tAlii".Obiectivul cadru: infelegerea rolului Jdrilor RomAneob.Op. Momentele lec{iei Scenariul didactic Activitatea Confinutul qtiinfific al profesorului lectiei - preg[tirea mijloacelor de inv[tdmAnt
Enciclopedic6, Bucuregti, 2003
Activitatea elevuluiElevul de serviciu notificd absenlii qi motivele
Strategia
didacticI- pregdtirea h6rlii Europei in sec. ai XV-lea - fixarearetrooroiectorulur
Momentul organizatoric
104
absentarir de la ord.-aqezarea
$i
a
o4o3
Evaluarea inifiali. ln cadrul temei propuse pentru recapitulare, se va prezenta continuarea luptei antiotomane de cdtre marii voievozi romAni, care au urmat o politic[ inaugurati de cbtre Mircea celBbtrdn.
Politica antiotomanddusd de
-Prezenta\i
personalitatea lui Mircea cel BdtrAn.
Mircea cel B[trdn
-Explicali politica extemi dusa deacesta.
-Arbtafi rolul lui Mircea cel Bdtrdn in oprirea expansiuniiotomane.
atiaselor istorice pe bdnci. Printr-o verificare frontald qi individualS, elevii vor rdspunde acestor solicitdri, folosindu-se de hartd qi atlase.
epidiascopului -pregdtirea calculatorului gi a softului educational. -Conversa!ia examinatoare -Problematizarea
-Problematizarea
Anunfarea temei de recapitulat qi a planului de recapitulare.Iancu de Hunedoara. Caracteristicile politicii antiotomane duse de voievodul Transilvaniei. singur sau in alianld cu regatul Ungariei.
- Prezentali contextul intern gi intemalional al acestor domnii. - Cum explicaliascensiunea
-elevii igi noteazd in caiete planulde
Politica antiotomanddusd de
politicd a lui Iancude Hunedoara, care era de origine
voievodul Iancu deHunedoara.
Vlad Jepeg. Sinteza principalelor momente ale politicii sale internegi externe,
romdn[? - Ce trdsdturi desprinde!i studiind caracterizdrile frcute de Antonio Bonfini, qi Ioan de Thuroczi? - Care au fost momentele cele mai importante ale luptei antiotomane dusd de Iancu deHunedoara? - Care a fost
recapitulare, structurat pe urmitoarele idei: contextul in care
-Expunere cu ajutorul hdrlii -Conversatia
voievoziianaliza{i qi-au
desfrgurat domnia, raportul de forle dintre marile puteri ale timpului, necesitatea credrii
-culegere de texte istorice
frontuluiantiotoman, luptele duse de acegti domnitori cu
-lmaglnea proiectatd a cetafli Belgrad qi a catedralei de la Alba-Iulia
determinate de conflictul cu Imperiul Otoman.
sfdrgitul voievodului? - Care a fost contextul urcdrii pe tron a lui Vlad Tepeq in a doua sa domnie?
turcii,rezultatele acestor lupte. Referitor la domnia lui
Politica antiotomand dusl de Vlad Jepeq
-De ce a adoptat acea politica de cruzime neobignuitS fa16 de boieri? A fost
Iancu de Hunedoara,
elevii voranahza qi interpreta texte istorice scrise de
silit de imprejur[ri s[-gi indspreascdmf,surile de autoritate? Motivafi. - In ce a constat
-imaginea proiectat[ a portretului lui Vlad lepeq, descoperit in castelul Ambras din Tirol -Problematizarea
$tefan cel Mare. Moldova devine o ,,Poarld a cregtindtSlii".
lupta antiotoman[ a voievodului? - Care erau relaliile dintre acesta gi regele Ungariei? - De ce l-a trddat Matei Corvin? - Care a fost sfdrgitul domnitorului qi de ce a devenit acesta subiectul unor
Antonio Bonfini, cronicarul Ioan deThurocz. Referitor la domnia lui Vlad Jepeg,
elevii voranaliza caractertzatea
-harta istorica -culegerede texte istorice
nunliului
papal
mistificlri?- Care au fost condiliile interne gi internalionale ale urcdrii pe tronul Moldovei a lui $tefan cel Mare? - Din ce cauzd domnitorul a clutat sd nu aibd niciodati doi duqmani deodat[? - in ce condilii a izbucnit conflictul cu ImperiulOtoman?
Mandrussa, un text din Povestiri slavone despre Dracula voievod, iar
- Conversalia euristicI -Problematizarea -Explica!ia -Conversaliaexaminatoare
Politica antiotomanddusd de $tefan cel
in privinla domniei luiMare vor fi analizate doud texte,caractenzarea
$tefan cel
Mare
frcutlvoievodului de cronicarul Grigore Ureche giscrisoarea
Concluzii ale leclieide recanitulare
- Ardtali pe hartd locurile de desfEgurare ale celor mai importante bat[lii cu turcii. - De ce $tefan cel Mare gi-a inceput domnia pl6tind tribut turcilor gi qi-a incheiat-o in acelasi mod?106
domnitorului moldoveancdtre
-imagini proiectate cu cetAtile de la Suceava, Neam!, Soroca, Tighina, imagini din fime istorice cuprinse in sol1ul educa!ional ,,Epoca lui $tefan cel Marg".
monarhii cregtini, din ianuarie147 5.
- elevii iginoteazd pe caiete
-Problematizarea -Jocul didactic
- Care a fost atitudinea regatelor vecine fa!6 de lupta antiotoman[? - De ce $tefan numea Moldova
luptei antiotomane duse de rom0ni in sec. al XVlea.
02, o3
,,Poartd a
- elevii igi noteazl"pecaiete
cregtindtdlii"?
JarileRomdne au fepfezentat in sec. al
- Care au fost consecinlele luptei antiotomane a domnitorilor rom6ni? A fost efortul 1orzadarnic? - De ce au folosit
concluziile lecfiei de recapitulare, precum qi puncte devedere interesante emise de
-Problematizarea -Conversa{ia
XV-leaadevdrate bastioane ale
creqtindtdlii. Prin lupta lor, domnitorii amintili au pdstratneatinsd
fiin!a poporului romdn,neatdrnarea
ei in mod consecvent tactica ,,pdmdntului pArjolit"? A dat aceastd tacticd roade? - Care a fost importanla acestor domnii in istoria romdnilor qi in istoria medievaldeuropeanS? - Merit[ aceste
profesor sau de colegi. - la sfhrgitul lecfiei, elevii vor rezolva un rebus cu catacter istoric.
-Explicafia
-Rebusuri istorice folosite ca fige de lucru
statelor lor, ortodoxia, gi, intr-o mdsur6 important[, au salvat unele state creqtine de la islamizare. Argumenta{i.
domnii aprecieri din partea istoricilor strdini? Motivali. - Poate fi adevdratl afirmalia cd rezistenla romdnilor a salvat, pentru moment, o parte a Europei cregtine de la islamizare gi cd a permis acesteia dezvoltarea nestingheritd?
t07
PROIECT DIDACTIC
Aria curricularl: Clonsiliere 5i orientareClasa: a Xl-a Data: Tema lec{iei: SI inr,[linr despre'cunr este ce]6lalt Propunitor: lect.un ir,.clrd.asoc iat Conran Petruta Seopul lectiei: lacilitarea cunoagtcrii intcrpersonale gi optimizarea comportamentelor dezira'f . :adaptative.
Concepte cheie: individuraljtate (unicilate), tolerarrla in relaliile cu ceilaili, comunicale nonver.pcrcepfia cclurilalt. autocunoa$tcre. concluitd dezirabil[, cornpclrtalxent adaptabil. Obiective operaf ionale: Elevii vor fi capabili: o s6 precizeze ce tip de relalii pot dezvolta persoanele din familie, din comunitate, din gn:: de cov6rsnict: a sd evidenlieze rolul cunoagterii personale qi interpersonale in relaliile cu ceilalli; o s6-qi exprime plrerea ?n legitur[ cu observarea conduitelor celorlalli; a sd, precizeze rolul toleranlei in cadrul clasei, argumentdnd cu aportul personal pe care il ":. in cadrul clasei; a si evidenlieze in ce m[surl contribuie la coeziunea grupului; a sf, argumenteze dac6" in prezent relaliile interpersonale ale unui tdndr depind de calitdt; , sale, de performanlele ob{inute la inv6
