Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Catedra Jurnalism

Ghidde bune practici privind domeniul jurnalismului

Autor: S.Isac, dr.conf.universitar

Chişinău, 2010

I. Noţiuni generale referitoare la organizarea,scopurile şi sarcinile stagierii

Stagiul practic este o parte componentă a procesului instructiv-educativ şi constituie etape importante in cadrul învăţământului. Rolul stagiilor practice constă în iniţierea studenţilor în universul instituţiilor mediatice, prin familiarizarea cu principiile şi modalităţile de lucru în redacţii. Stagiile de practică trebuie să contribuie la consolidarea legăturii necesare dintre sfera educaţională şi sfera profesională. Studenţii, printr-o serie de acţiuni pe care le presupune programul stagiilor, trebuie să întreprindă efortul necesar în vederea atingerii unui nivel profesionist, prevăzut de programul de studii.

Stagiul practic se desfăşoară după însuşirea teoretică a disciplinelor prevăzute de programul de studii şi specializare, fiind destinată să contribuie la aprofundarea cunoştinţelor acumulate de studenţi şi încadrarea cât mai eficientă a lor în activitatea practică.

Stagiul practic se organizează conform programului de învăţământ şi planurilor individuale ale studenţilor elaborate în baza programelor de studii ale catedrelor de profil.

Obiectivele stagiilor practice:- accelerarea procesului de încadrare a studenţilor în funcţia şi subdiviziunea

respectivă;- aprofundarea cunoştinţelor practice prin activitatea de profil;- studierea de către îndrumătorul şi conducătorul practicii a capacităţilor şi

aptitudinilor studenţilor stagiari pentru încadrarea lor cît mai eficientă în domeniul specializării profesiei alese.

Sarcinile stagiilor practice:

- realizarea, consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice, obţinute la obiectele de curs pe parcursul studiilor, formarea deprinderilor de aplicare complexă a lor în activitatea practică;

- stimularea interesului faţă de profesia aleasă, cultivarea datoriei şi deprinderilor profesionale;

- - constituirea personalităţii în profesie, educarea unor convingeri ferme, a calităţilor morale, a disciplinei, a respectării cu stricteţe a legalităţii şi normelor deontologice profesionale; - formarea deprinderilor de planificare a activităţii zilnice şi de autocontrol asupra realizării măsurilor planificate;

- studierea actelor normative ce reglementează activitatea instituţiilor comunicării şi mass-media din republică;

- familiarizarea stagiarilor cu structura, modul de organizare şi activitatea redacţiilor ziarelor, revistelor, posturile de radio şi televiziune, cu particularităţile şi volumul atribuţiilor lor de serviciu;

- însuşirea procedeelor practice de lucru în redacţia, în care va activa studentul-jurnalist.

Instruirea practică la specialitatea Jurnalism este organizată în trei forme:- practica de iniţiere (documentare);- practica de specializare;- practica de stat.

În procesul de instruire practică sunt implicaţi:- studenţii;- instructorii (conducătorii) de practică care lucrează în instituţiile mass-media;- îndrumătorii de la catedră;- coordonatorul practicii.

Roluri şi responsabilităţi ale studentului practicant

Practica studenţilor în sistemul mass-media presupune asumarea de către aceştia a anumitor roluri şi responsabilităţi:

În calitate de beneficiar al procesului de învăţare practică studentul trebuie:- să conştientizeze faptul că este responsabil pentru calitatea propriei pregătiri

practice;- să manifeste interes real faţă de oportunităţile de învăţare oferite de instituţie.

În calitate de reprezentant al Universităţii, prin cunoştinţe, comportament şi atitudine faţă de învăţarea practică, studentul va avea în vedere:

- aplicarea cunoştinţelor teoretice în practică;- respectarea programului de practică, precum şi a cerinţelor formulate de

conducătorul de practică;- corecta evaluare a locului de practică în perspectiva continuării colaborării cu

respectiva instituţie.

În calitate de reprezentant al propriilor interese studentul are responsabilităţi privind:

- acordarea întregii atenţii pregătirii practice;- comunicarea preocupărilor sale cu membrii echipei cu care lucrează;

- reafirmarea statutului său atunci când este necesar îndeplinirea sarcinilor care îi sunt date de către conducătorul de practică.

În calitate de reprezentant al instituţiei de profil studentului i se cere:- să aibă o ţinută corespunzătoare;- să asigure menţinerea unei relaţii de colaborare între canalul mediatic şi

Universitate;- să menţină şi să promoveze imaginea Universităţii, Facultăţii, Catedrei.

Roluri şi responsabilităţi ale conducătorului practicii din instituţia mass-media

Conducătorul de practică trebuie să aibă totdeauna în vedere faptul că reprezintă un model de competenţă şi probitate pentru cei cărora îi conduce primii paşi în activitatea profesională. Acesta trebuie să dea dovadă de înţelegere şi interes pentru activitatea practică a studenţilor. Faptul de a avea studenţi la practică nu trebuie interpretat ca o sarcină în plus, ci ca o oportunitate pentru dobândirea de noi abilităţi didactice şi familiarizarea cu cele mai avansate teorii, metode în sistemul mass-media. În acest sens trebuie conştientizat caracterul de reciprocitate al procesului de învăţare eficientă care este în beneficiul ambelor parteneri.

La începutul practicii conducătorul încheie cu studentul un acord care prevede obiectivele de învăţare şi activităţile concrete pe care acesta trebuie să le efectueze.

Activităţile trebuie să corespundă cerinţelor nivelului cunoştinţelor teoretice ale studentului.

Dintre responsabilităţile conducătorului de practică se disting:- sprijinirea studentului pentru realizarea legăturii între teorie şi practică;- disponibilitate pentru analizarea activităţii studentului ca să poată răspunde la

întrebările acestuia în cadrul unor întâlniri directe, săptămânale;- facilitarea integrării studentului în colectivul instituţiei;- îndrumarea studentului în activităţi de documentare şi informare în cercul de

probleme sociale ale localităţii;- ajutorul acordat studentului în redactarea materialelor pregătite pentru

publicare sau difuzare;- încurajarea creativităţii şi inventivităţii studentului;- evidenţa prezenţei şi punctualităţii studentului;- pregătirea documentelor de finalizare a practicii (fişele se anexează);- menţinerea legăturii cu conducătorul de practică de la Universitate şi raportarea

imediată a problemelor apărute.

Roluri şi responsabilităţi ale conducătorilor practicii de la catedră

În activitatea de urmărire a instruirii practice a studenţilor conducătorii au următoarele roluri şi responsabilităţi:

În calitate de reprezentanţi ai Universităţii:- plasarea studentului în practică în colaborare cu coordonatorul practicii în

conformitate cu obiectivele specifice fiecărui an de studii şi opţiunile exprimate de student;

- evaluarea calităţii instruirii practice a studentului şi notarea acestuia pornind de la cerinţele întocmite de conducătorul de la locul de practică şi din jurnalul de practică;

- reprezentarea intereselor studenţilor şi Universităţii în faţa instituţiilor de profil. În calitate de reprezentant al intereselor studenţilor şi garant al

atingerii obiectivelor de învăţare:- luarea în considerare a opţiunilor studentului şi respectarea lor în măsura în

care acestea nu vin în contradicţie cu obiectivele de învăţare ale fiecărui an de studii;

- sprijin acordat studenţilor în perioadele de practică şi rezolvarea oricăror dificultăţi intervenite;

- încurajarea activităţii practice a studentului. În calitate de mediator între Universitate şi instituţiile de profil:

- va ţine legătura cu conducătorii, venind în întâmpinarea cerinţelor acestora cu privire la practică.

Roluri şi responsabilităţi ale coordonatorului stagiului practic

Coordonatorul de practică, în baza experienţei acumulate din rezultatele contactelor anterioare cu instituţiile mass-media, asigură:- cunoaşterea instituţiilor care pot deveni locuri de practică (redacţiile,

activităţile, numărul de studenţi admişi la practică, perioada de desfăşurarea a stagiului practic);

- buna organizare şi desfăşurare a întregului proces de pregătire practică a studenţilor;

- colaborarea strânsă între instituţiile mass-media şi Universitate;- încheierea formalităţilor de plasare a studenţilor în practică;- repartizarea studenţilor la locul de practică;

- consilierea studenţilor cu privire la orientarea într-un anumit domeniu de specializare;

- organizarea de întâlniri periodice cu îndrumătorii de practică de la catedră şi conducătorii de practică de la locul instituţiei media în vederea reactualizării unor aspecte ale prezentului Ghid.

II Etapele de organizare şi desfăşurare a stagiului practic

Reuşita unei activităţi practice ţine de mai multe aspecte de ordin general, şi anume:- determinarea obiectivelor şi metodelor specifice ale învăţării prin practică în

baza corelării acestora cu obiectivele disciplinelor teoretice pentru fiecare an de studiu;

- determinarea scopurilor catedrei şi a misiunii fiecărui student aparte preconizate pentru perioada practicii;

- identificarea, pe bază de standarde stabilite la catedră, a instituţiilor de specialitate şi a locurilor de desfăşurare a practicii studenţilor, capabile să asigure instruirea practică la un bun nivel profesionist;

- asigurarea unei strânse legături între instituţia de învăţământ, studenţii şi instituţia de profil, unde se va desfăşura practica;

- elaborarea metodelor şi instrumentelor de lucru adecvate fiecărei etape de desfăşurare a practicii;

- elaborarea de către catedră a unor criterii de evaluare a activităţii studenţilor în timpul practicii şi aplicabile de către instituţia de profil.

- analiza desfăşurării procesului de învăţare prin practică de către fiecare dintre participanţii la proces.

Aceste conţinuturi se încadrează într-un program de activitate, care cuprinde următoarele etape:- de iniţiere şi documentare a studenţilor pentru încadrarea lor într-o instituţie

mediatică;- de desfăşurare a practicii propriu-zise;- de încheiere, care cuprinde analiza materialelor produse de către studenţi,

evaluarea lor calitativă şi cantitativă, aprecierea practicii fiecărui student de către conducătorii de la catedră;

- stabilirea unor jaloane utile pentru stagiul practic din anul următor.

La fiecare din aceste etape se desfăşoară o serie de activităţi care din an în an sunt modificate şi completate.

Etapa iniţială (documentarea)

Această etapă ţine, în special, de asigurarea organizării eficiente a stagiului şi se desfăşoară cu 2-3 luni înainte de a începe practica propriu-zisă. Ea cuprinde o serie de activităţi, la nivelul catedrei şi facultăţii. Între Facultate şi instituţiile media se semnează acorduri de parteneriat, care legalizează organizarea şi desfăşurarea practicii în redacţii, departamente şi servicii. Acordurile prevăd durata practicii, numărul stagiarilor, responsabilii din partea instituţiei şi catedrei, cercul de responsabilităţi şi atribuţii ale practicii.

În această perioadă catedra va orienta studenţii să se documenteze privind specificul ziarului, postului de radio sau TV, prezentând la sfârşit referate de analiză a conţinutului materialelor, formatul şi politica editorială a canalului mediatic respectiv.

Antrenamentul sau şcolarizarea grupurilor de studenţi are loc în ajunul repartizării la practică. Scopul traning-urilor constă în apropierea participanţilor de cerinţele impuse de canalele media, se elaborează un plan de activitate pentru tot parcursul stagiului. La această etapă se prezintă Caietul de sarcini pentru stagiar, programul de activitate pentru întreaga perioadă de practică. În această perioadă se definitivează repartizarea studenţilor, pregătirea ordinului privind organizarea şi desfăşurarea practicii.

Desfăşurarea activităţii practice

Stagiul practic, de obicei, se desfăşoară conform planului de studii. Această etapă ţine de prezentarea studenţilor în redacţiile prevăzute în ordinul semnat de către Rectorul Universităţii.

Un criteriu important de care se ţine seama la repartizarea la practică este gradul de pregătire a studentului, conform anului de studii. Astfel, studenţii anului I îşi desfăşoară la practica de iniţiere de trei săptămâni, după cea de documentare de o săptămână, organizată în semestrul II. Ea are loc în redacţiile

ziarelor raionale, în localităţile de unde provin. Această modalitate este dictată de faptul că studentul cunoaşte mai bine raionul, satul şi oamenii lui – subiecte care le-ar servi pentru materiale jurnalistice.

La anul II studenţii efectuează stagiul de practică la posturile de radio şi televiziune şi ca excepţie, la ziarele, agenţiile şi revistele naţionale.

La început de fiecare perioadă de practică se dau îndrumări necesare referitor la instituţiile media, domeniile pe care pot să le abordeze, corespunzător etapei de pregătire în care se află stagiarul.

Studenţii iau cunoştinţă la facultate de informaţiile necesare privind programul practicii, viitoarele activităţi pe care le va desfăşura ( vezi Caietul de sarcini), forma de evaluare a lor, persoanele la care se poate adresa pentru a soluţiona problemele legate de practică, indicându-se adresa precisă a redacţiei ziarului, postului de radio, studioului TV. Un document oficial este Delegarea la practică (vezi în anexă), în care este inclusă numele studentului, perioadele de desfăşurare a practicii.

Toate aceste informaţii le primeşte fiecare student în parte.

La locul de practică studentul este obligat:

- să-şi dezvolte capacităţile de a transpune cunoştinţele teoretice în practică;- să înţeleagă modul de organizare a activităţii pe care o desfăşoară redacţia;- să-şi dezvolte abilităţile în lucrul practic, să meargă pe teren să se

documenteze din surse concrete despre evenimentele, fenomenele, oamenii despre care intenţionează să scrie;

- să-şi asume responsabilităţi pentru prezentarea corectă a faptelor;- să posede calităţi de selectare şi utilizare corectă a surselor;- să îndeplinească sarcinile expuse în Caietul de practică;- să poarte respectul pentru valorile profesiei, să se familiarizeze cu normele

deontologice, specifice profesiei.

În cadrul acestei etape, deja la faţa locului, se precizează şi se repartizează sarcinile studenţilor, în dependenţă de necesităţile redacţiei, se examinează aspecte de ordin organizatoric şi de creaţie în activitatea profesională a jurnaliştilor. La repartizarea sarcinilor se ţine cont de Caietul de sarcini al studentului. În perioada de adaptare stagiarii se familiarizează cu formatul, structura, procesul tehnologic, personalul şi activitatea în general a canalului mediatic respectiv. Studenţii se documentează în privinţa problemelor specifice localităţii, se familiarizează cu instituţiile publice, caută subiecte şi surse de informare pentru temele propuse.

O activitate obligatorie pentru studenţi este participarea la toate şedinţele redacţionale la care se efectuează programarea şi analiza conţinutului şi calităţii profesionale a materialelor şi se elaborează recomandări.

În cadrul acestei etape coordonatorul şi îndrumătorul de practică trebuie să se asigure că studentului i s-au oferit toate oportunităţile.

Etapa de încheiere a stagiului de practică

Studenţii întocmesc o dare de seamă, privind totalurile stagierii, în care se reflectă următoarele momente: locul desfăşurării stagiului de practică, funcţia şi perioada de stagiere, volumul lucrului efectuat. Darea de seamă include, de asemenea, atitudinea colaboratorilor practici din mass- media faţă de stagiari, propuneri concrete în perfecţionarea organizării şi executării practicii.

Darea de seamă se semnează de către stagiar, se coordonează cu conducătorul nemijlocit şi se aprobă de şeful catedrei.

La darea de seamă stagiarul anexează:

- Caietul de sarcini în care au fost incluse sarcinile şi indicaţiile activităţii studentului în perioada stagiului practic;

- Dosarele cu materialele publicate în original sau decupate, xerocopiate din ziare şi reviste; fluxul de ştiri pregătite la o agenţie de presă; materialele înregistrate pe casetă audio sau video, pe CD-uri;

- Referinţă (caracteristică) despre stagiul practic al studentului, calităţile sale profesioniste, compatibilitatea studentului în colectivul redacţional. Referinţa este întocmită şi semnată de către îndrumător şi aprobată de şeful serviciului respectiv. În conţinutul referinţei se oglindeşte: volumul şi calitatea lucrului efectuat de către stagiar conform planului, gradul competenţei stagiarului în exercitarea obligaţiunilor de serviciu, calităţile morale, disciplina, modul de conduită şi nivelul de cultură al stagiarului, cu aprecierea activităţii lui de la 1 la 10 puncte..

Darea de seamă cu anexele enumerate se prezintă responsabilului de practică de la catedră, care adună dosarele cu materiale şi le repartizează conducătorilor practicii de la catedră pentru a fi analizate. Susţinerea practicii se organizează public. La ea participă, de obicei, membrii catedrei, ziarişti profesionişti şi responsabili de practică de la Universitate. Cele mai reuşite materiale sunt publicate într-un număr de ziar, dedicat totalurilor susţinerii publice a practicii studenţeşti. În săptămâna de susţinere a practicii pe etajul facultăţii se organizează o expoziţie cu materialele publicate ale studenţilor.

Activitatea practică a studentului se notează cu notă în baza unor criterii bine determinate şi cunoscute de către studenţi. Ele prevăd elemente măsurabile şi concurenţionale: scrierea (realizarea) materialelor de problemă, participarea concretă la procesul de planificare în redacţie, contribuţia personală la dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi creativitate în instituţie. În definitiv, la aprecierea stagiilor se va ţine cont de 2 aspecte esenţiale: unul, sub aspect calitativ, vizează măsura în care studentul şi-a însuşit cunoştinţele şi a progresat de la o etapă la alta; celalalt, sub aspect cantitativ, se referă la gradul la care studentul şi-a acoperit domeniile cu materiale din zonele lor de interes pe întreg parcursul practicii.

Materialele practicii, referinţele şi dările de seamă ale studenţilor se păstrează la catedră.

Analiza finală

Analiza finală a practicii se efectuează în baza rezultatelor tuturor persoanelor implicate în proces cu scopul de a dezvolta standardele instruirii practice a studenţilor, de a stabili jaloane de activitate pentru anul universitar următor. Referitor la stagiari este important de a recepta şi analiza cum evaluează ei instituţiile media din republică, aportul conducătorilor de la instituţiile media în vederea menţinerii legăturii cu cei care în viitor le vor putea fi colegi.

În activitatea complementară a conducătorilor de la instituţiile media şi coordonatorul-reprezentant al Universităţii se va lua în vedere, în principal, statutarea relaţiilor viitoare şi calificarea pentru ambele părţi a obiectivelor teoretice, practice, metodologice, organizatorice pentru realizarea într-o formă îmbunătăţită şi dezvoltată a colaborării în etapele următoare a procesului de învăţământ.

III Obiective speciale

Obiectivele speciale ale perioadelor de instruire practică au ca scop sprijinirea studenţilor în vederea formării de deprinderi conforme cu etapa de studii în care se află şi au fost astfel concepute încât să se ţină cont de bagajul de cunoştinţe teoretice acumulate în timpul fiecărui an universitar.

Anul IPractica de iniţiere la anul I este în strânsă corelaţie cu aspectul teoretic, prezentat studenţilor la orele de curs, iar modulul în sine este gândit gradual. Temele predate ţin

de aspecte şi noţiuni din domeniul jurnalistic. Practica de documentare permite studentului să studieze munca redacţiei „din interior”. Prima instituţie mediatică propusă studenţilor ca bază de studiu sunt redacţiile ziarelor raionale, care permit stagiarilor să facă cunoştinţă cu structura, funcţiile jurnaliştilor în cadrul unui ziar, planificarea unui număr de ziar etc. Studenţii nu vor fi simpli observatori în redacţie. Ei sunt orientaţi de a se încadra plenar în activitatea de muncă a ziarelor, să exerseze tehnicile de redactare, să meargă pe teren să se documenteze şi să publice un anumit număr de materiale publicistice.

La nivel de cunoaştere şi înţelegere.

să ia cunoştinţă cu formatul şi politica de editare a ziarului, structura redacţiei, statele de personal, cititorul-ţintă;

să ia cunoştinţă de tehnica şi mijloacele speciale din dotarea redacţiilor în scopul căpătării unor deprinderi practice în utilizarea şi aplicarea lor;

să determine legile şi normele ce reglementează activităţile domeniului mass-media în republică;

să distingă metodele şi formele de realizare a activităţii ziarelor locale în abordarea problemelor comunitare;

să interpreteze corect actele legislative ce reglementează activitatea în domeniul de specialitate.

La nivel de aplicare.

să utilizeze cunoştinţele teoretico-ştiinţifice în procesul de realizare a sarcinilor planificate;

să determine procesul de activitate a tuturor departamentelor existente în structura ziarului;

să determine obligaţiile membrilor din colectivul redacţional; să argumenteze modul de programare şi planificare a activităţii departamentului; să argumenteze acţiunile corespondentului la etapele de pregătire şi organizare a

materialului jurnalistic; să demonstreze abilităţi de lucru cu sursele şi să le aplice obiectiv în lucrările

practice; să demonstreze tehnicile şi normele de redactare a textului jurnalistic.

La nivel de integrare.

să propună planul individual de acţiuni pe toată perioada stagiului practic; să modeleze situaţii de comportament ale jurnaliştilor în cazuri excepţionale; să estimeze importanţa colaborării şi cooperării jurnaliştilor în redacţie; să adapteze ştiri parvenite de la agenţii de presă; să redacteze textele genurilor informative; să redacteze conţinutul scrisorilor corespondenţilor netitulari şi să răspundă la

mesajele lor; să analizeze la şedinţele redacţionale conţinutul materialelor publicate; să identifice categoriile principale de beneficiari media.

Anul II

În anul II de studiu obiectele de curs sunt planificate astfel încât studenţii să poată să-şi aprofundeze cunoştinţele în diferite aspecte specifice jurnalismului. Ştirea de agenţie în ultimul timp este frecvent utilizată de ziare, radio şi TV. Modalităţile de adaptare a ştirii de agenţie în alte medii cere o experienţă în timp, ceea ce impune studentul să exerseze modalităţi de redactare a textului şi de ajustare al lui la specificul canalului mediatic.

Practica de producere orientează studenţii să publice mai multe materiale informative, să producă ştiri de radio şi televiziune.

Cursurile teoretice predate şi antrenarea studenţilor în laboratoarele facultăţii le va ajuta studenţilor să se încadreze plenar în redacţiile radio şi televiziune.

Repartizarea la practica de producere se va face la toate canalele mediatice din republică, ţinându-se cont atât de aptitudinile, interesele studentului cat şi de posibilităţile redacţiilor de a accepta un număr oarecare de stagiari.

La nivel de cunoaştere şi înţelegere

să ia cunoştinţă cu formatul şi politica de editare a ziarului, revistei, posturilor de radio şi televiziune, specificul şi domeniul de activitate ale agenţiei de presă;

să cunoască etapele de producere a ziarului, revistei, procesul tehnologic de producere a ştirilor radio şi TV;

să ia cunoştinţă de tehnica şi mijloacele speciale din dotarea redacţiilor în scopul căpătării unor deprinderi practice în utilizarea şi aplicarea lor;

să cunoască legile şi normele ce reglementează activităţile domeniului mass-media în republică;

să interpreteze corect actele legislative ce reglementează activitatea în domeniul de specialitate;

să se familiarizeze cu normele deontologice ale jurnaliştilor.

În domeniul presei scrise

să cunoască tehnicile fundamentale de documentare şi redactare a textului jurnalistic;

să identifice tipurile de interviu social, politic, economic, cultural şi modalităţile

specifice de redactare ;

să definească conceptul, tipurile şi modalităţile de realizare ale reportajului

social, politic, economic, cultural;

să definească stilul şi limbajul materialelor pe teme sociale politice, economice,

culturale.

În domeniul radioului

să determine priorităţile radioului în calitate de canal media; să determine specificul radiojurnalismului şi mijloacele de exprimare in radio; sa descrie structura radioului naţional şi a posturilor de radio independente; să identifice sursele de informare în radio; să cunoască echipamentul necesar pentru produsul radio; să identifice programele de ştiri şi specificul lor; să cunoască structura şi funcţionalitatea departamentului ştiri; să identifice modalităţile de prezentare a ştirilor; să descrie procesul de pregătire a ştirilor; să cunoască particularităţile emisiunii în direct; să descrie modalităţile de paginare a programelor de ştiri; să determine semnele distinctive ale genurilor informative radiofonice; să cunoască principiile de selectare a informaţiei;

să identifice principiile de clasificare a surselor; să identifice modalităţile de scriere a lead-ului în radio; să cunoască principiile de utilizare ale insertului în ştire; să cunoască specificul şi limbajul lingvistic de scriere a ştirii; să cunoască modalităţile de adaptare a ştirilor reluate de pe agenţii; să cunoască structura interviului radio; să determine tipurile de interviu radio; să cunoască tehnicile de intervievare radio; să definească tipurile de întrebări; să cunoască etapele de pregătire ale reportajului radio; să definească elementele reportajului radio; să determine tipurile de reportaj; să cunoască modalităţile de montare a reportajului; să determine calităţile şi rigorile prezentatorilor şi moderatorilor din radio.

În domeniul televiziunii

să determine locul şi rolul televiziunii în sistemul mass-media din RM; să identifice specificul mesajului televizual; să distingă funcţiile şi disfuncţiile televiziunii; să aprecieze etapele principale de evoluţie a televiziunii; să determine priorităţile televiziunii în calitate de canal media; să găsească elementele comune şi specifice ale limbajului cinematografic şi

televizat; să definească mesajul televizat şi conţinutul lui; să descrie structura mesajului televizat şi să caracterizeze componentele lui; să identifice principiile, tehnicile şi metodele de formare a imaginii televizuale; să cunoască tehnicile de producere la televiziune; să identifice sistemul de producţie la televiziune; să distingă elementele constituante ale sistemului de producţie; să cunoască componenţa şi funcţiile echipei de producţie; să determine echipamentele necesare pentru producţia televizată; să însuşească structura model a postului TV; ă identifice particularităţile generale şi tipologia specifică a canalelor de TV; să definească tipurile de emisiuni în baza criteriilor lor de clasificare; să identifice programele de ştiri şi specificul lor; să determine afinităţile şi discrepanţele tipurilor de emisiuni informative; să cunoască structura şi funcţionalitatea departamentului ştiri; să identifice tipurile şi modalităţile de producţie şi de prezentare a ştirilor; să determine componenţa şi atribuţiile echipei de ştiri;

să identifice rolul şi misiunile corespondentului, reporterului, prezentatorului, editorului de ştiri;

să descrie procesul de pregătire a ştirilor; să cunoască particularităţile emisiei în direct; să definească modalităţile şi tehnologia, principiile şi stilul de paginare a

programelor informative; să descrie elementele în procesul de editare a imaginilor (montare) a subiectelor

de ştiri; să identifice ştirea de alte genuri informative TV; să determine criteriile valorii ştirii TV; să cunoască principiile de selectare a informaţiei; să identifice mijloacele şi principiile de clasificare a surselor; să cunoască clasificarea ştirilor după natura mesajului; să identifice greşelile care trebuie evitate la pregătirea ştirilor; să cunoască structura ştirii de televiziune; să identifice interviul de alte genuri informative de TV; să definească tehnicile şi etapele de pregătire a interviului de TV; să identifice tipurile interviurilor de televiziune; să descrie calităţile jurnalistului intervievator; să definească funcţiile de bază ale interviului de televiziune; să cunoască specificul interviului de televiziune în direct; să identifice reportajul de alte genuri informative de televiziune; să cunoască etapele de pregătire a reportajului televizat; să definească atribuţiile şi calităţile reporterului; să identifice tipurile de reportaj televizat; să determine etapele de realizare a reportajului în direct la TV; să cunoască modalităţile de montare a reportajului; să cunoască specificul lucrului în serviciul de ştiri.

La nivel de aplicare

În presa scrisă

să dezvolte capacităţile de a transpune noţiunile teoretice în practică; să înţeleagă modul de organizate a activităţii pe care o desfăşoară redacţia

respectivă; să dezvolte abilităţile în lucrul practic; să asume responsabilitatea pentru realizarea reuşită a sarcinilor profesionale;

să determine procesul de activitate al tuturor departamentelor existente în structura ziarului;

să determine obligaţiile membrilor din colectivul redacţional; să argumenteze modul de programare şi planificare a activităţii departamentului; să argumenteze acţiunile corespondentului la etapele de pregătire şi organizare a

materialului jurnalistic; să demonstreze abilităţi de lucru cu sursele şi să le aplice obiectiv în lucrările

practice; să demonstreze tehnicile şi normele de redactare a textului jurnalistic; să determine posibilităţile şi modul de prezentare a mesajului social, politic,

economic, cultural în interviu; să determine posibilităţile şi modul de prezentare a mesajului social în reportaj; să identifice elementele textului social, politic, economic, cultural; să stabilească etapele de realizare a materialului de presă pe teme sociale, politice,

economice, culturale; să determine caracteristicile limbajului şi stilului jurnalismului social;

în domeniul radioului

să analizeze comparativ emisiunile posturilor de radio din republică; să utilizeze tehnicile de înregistrare şi montare ale materialelor radio; să utilizeze tehnicile de redactare ale textelor predestinate radioului; să improvizeze subiecte prezentate în direct la microfon; să utilizeze limbajul radiofonic şi tehnicile de prezentare ale emisiunilor

radiofonice; să antreneze stilul oral de prezentare a materialelor radiofonice; să practice scrierea şi înregistrarea tuturor genurilor utilizate în domeniul

radiojurnalistic; să utilizeze sursele de informare în scrierea materialelor; să utilizeze plenar practici din experienţa internaţională ale posturilor de radio; să organizeze munci în studioul radio: planificarea, programarea emisiunilor,

grila de emisie.

în domeniul televiziunii

să aprecieze priorităţile televiziunii în sistemul mass-media din RM;

să stabilească raporturile dintre elementele mesajului televizat – imaginea şi sunetul;

să propună modalităţi de optimizare a funcţiilor şi de diminuare a disfuncţiilor televiziunii;

să stabilească prerogativele evoluţiile televiziunii la fiecare etapă de dezvoltare a ei;

să determine afinităţile şi deosebirile dintre limbajul cinematografic şi televizat;

să utilizeze tipurile de creare a imaginii; să stabilească funcţionalitatea elementelor sistemului de producţie de

televiziune; să argumenteze componenţa optimă a echipelor de pre-producţie şi

producţie; să argumenteze priorităţile în activitatea echipei de producţie TV; să aplice structura model a postului TV la diferite tipuri de canale; să analizeze elementele distinctive şi comune ale posturilor de TV public,

privat, guvernamental; să aplice caracteristicile canalelor TV la determinarea naturii şi conţinutului

posturilor TV din RM; să argumenteze acţiunile coordonatorului de ştiri şi corespondentului în

diferite situaţii; să determine tipul de emisiuni ale posturilor de televiziune din spaţiul RM; să aplice criteriile de bază la selectarea ştirilor; să demonstreze competenţele în montarea liniară şi digitală a imaginii; să demonstreze aptitudinile la elaborarea etapelor de pregătire a interviului şi

reportajului; să demonstreze identificarea greşelilor la pregătirea genurilor informative –

ştirea, interviul, reportajul; să argumenteze acţiunile corespondentului şi reporterului la etapele de

pregătire şi filmare a materialului; să cunoască diferite stiluri de prezentare a actualităţilor şi maniere de

prezentare a lor; să argumenteze acţiunile echipelor de creaţie şi ale membrilor ei la realizarea

transmisiunii în direct; să evalueze acţiunile post-producţie ale echipei de ştiri; să cunoască diferite modalităţi de soluţionare a problemelor în situaţii

imprevizibile pentru televiziune.

La nivel de integrare.

să propună planul individual de acţiuni pe toată perioada stagiului practic; să organizeze materiale conform Caietului de sarcini; să adapteze ştiri parvenite de la agenţii de presă; să redacteze textele genurilor informative; să organizeze colaborări cu autorii netitulari; să redacteze conţinutul scrisorilor corespondenţilor netitulari şi să răspundă la

mesajele lor; să analizeze la şedinţele redacţionale conţinutul materialelor publicate; să propună modalităţi de promovare a instituţiei mass-media date.

În domeniul presei scrise

să estimeze valoare interviurilor sociale, politice, economice, culturale în presa autohtonă;

să estimeze valoare reportajelor sociale, politice, economice, culturale în presa autohtonă;

să propună modele de intervievare; să propună modele de elaborare a unghiului de abordare a problemelor sociale,

politice, economice, culturale în reportaje; să realizeze interviuri pe teme sociale, politice, economice, culturale; să realizeze redactarea reportajelor sociale politice, economice, culturale.

în domeniul radioului

să aprecieze locul şi rolul radiodifuziunii în sistemul mass-media; să propună modalităţi de modificare ale grilelor de emisie pentru posturile de

radio difuzate în republică; să formuleze modele de concepte ale programelor radio; să propună modalităţi de cercetare ale audienţei radio; să propună modalităţi de promovare ale posturilor de radio; să organizeze emisiuni cu conţinut de investigaţie; să organizeze colaborări cu autori netitular.

în domeniul televiziunii

să elaboreze planul de acţiuni pe teren ale corespondentului (reporterului); să recomande subiecte (teme) pentru agenda zilei; să determine modalităţile de conlucrare în echipele de creaţie;

să recomande soluţii de paginare a jurnalului de ştiri; să modeleze situaţii de comportament ale reporterului în cazuri

excepţionale; să redacteze textele genurilor informative; să determine importanţa evenimentelor preconizate filmărilor; să selecteze informaţiile pentru subiectele de actualităţi; să argumenteze utilitatea faptelor în materialele informative; să repartizeze munca în cadrul echipei; să recomande unghiuri de abordare a evenimentelor în materiale

informative; să evalueze respectarea criteriilor de obiectivitate şi echidistanţă în

programele de ştiri; să elaboreze întrebări pentru interviurile de ştiri şi tematice; să argumenteze obiectele de filmare la transmisiunile în direct; să estimeze deciziile coordonatorului de ştiri la pregătirea jurnalului; să proiecteze schema transmisiunii în direct; să elaboreze cercul de subiecte şi documentarea lor la etapa de pregătire a

transmisiunii în direct; să creeze baza de date dintr-un domeniu tematic (politic, economic, social,

cultural etc.) al ştirilor; să obţină abilităţi de selectare a informaţiilor din diferite surse; să pagineze din materialele colegilor un program de ştiri; să analizeze sub aspect conţinut – formă materialele de ştiri ale colegilor de

facultate şi la posturi tv; să elaboreze criteriile de identificare a muncii de reporter; să recomande soluţii pentru optimizarea muncii în Departamentul Ştiri; să determine conţinutul acţiunilor în cazul unor nereuşite editoriale; să argumenteze participarea la şedinţele redacţionale; să recomande modele, modalităţi şi forme de îmbunătăţire a muncii în

departamentul ştiri şi obţinerea unor performanţe înalte.

Practica de stat

Practica de stat se desfăşoară la începutul semestrului VI pentru ca ulterior să li se ofere studenţilor timpul necesar elaborării lucrărilor de licenţă. Repartizarea studenţilor la practica de stat se face conform intereselor şi al perspectivei de a fi angajat în câmpul muncii. În cadrul practicii finale studenţii sunt orientaţi să scrie în

presă materiale de probleme, să organizeze la radio emisiuni complexe, emisiuni de autor, la TV să organizeze subiecte pentru ediţiile informative.

La nivel de cunoaştere şi înţelegere

să ia cunoştinţă cu formatul şi politica de editare al ziarului, revistei, postului de radio, studioului de televiziune; specificul şi domeniul de activitate a agenţiei de presă;

să cunoască şi să respecte normele legislative în domeniul mass- media; să se familiarizeze cu normele conduitei deontologice ale jurnaliştilor; să cunoască tehnicile fundamentale de documentare şi redactare a textului

jurnalistic; să cunoască modul de organizare activităţii pe care o desfăşoară instituţia

respectivă; să descrie procesul de realizare a unui subiect de investigare;

să definească stilul şi limbajul materialelor de problemă;

sa explice legile şi reglementările legislative ale activităţii instituţiilor audiovizualului din Moldova;

să determine priorităţile radioului în calitate de canal media; să cunoască echipamentul necesar pentru produsul radio; să determine tipurile de emisiuni în baza criteriilor lor de clasificare; să identifice programele de ştiri şi specificul lor; să cunoască structura şi funcţionalitatea departamentului ştiri; să identifice modalităţile de prezentare a ştirilor; Să cunoască criteriile de apreciere ale Buletinului de ştiri; să identifice rolul şi obligaţiunile corespondentului, ştiristului, prezentatorului; să descrie procesul de pregătire a ştirilor; să descrie modalităţile de paginare a programelor de ştiri; să identifice principiile de clasificare a surselor; să cunoască specificul şi limbajul lingvistic de scriere a ştirii; să determine tipurile de interviu radio; să cunoască tehnicile de intervievare radio; să cunoască modalităţile de montare a reportajului; să determine calităţile şi rigorile prezentatorilor şi moderatorilor din radio; să identifice specificul mesajului televizual;

să determine priorităţile televiziunii în calitate de canal media; să găsească elementele comune şi specifice ale limbajului cinematografic şi

televizat; să definească mesajul televizat şi conţinutul lui; să descrie structura mesajului televizat şi să caracterizeze componentele lui; să identifice principiile, tehnicile şi metodele de formare a imaginii televizuale; să cunoască tehnicile de producere la televiziune; să identifice sistemul de producţie la televiziune; să determine echipamentele necesare pentru producţia televizată; să definească tipurile de emisiuni în baza criteriilor lor de clasificare; să identifice programele de ştiri şi specificul lor; să cunoască structura şi funcţionalitatea departamentului ştiri; să identifice tipurile şi modalităţile de producţie şi de prezentare a ştirilor; să determine componenţa şi atribuţiile echipei de ştiri; să identifice rolul şi misiunile corespondentului, reporterului, prezentatorului,

editorului de ştiri; să descrie procesul de pregătire a ştirilor; să cunoască particularităţile emisiei în direct; să definească modalităţile şi tehnologia, principiile şi stilul de paginare a

programelor informative; să descrie elementele în procesul de editare a imaginilor (montare) a subiectelor

de ştiri; să identifice greşelile care trebuie evitate la pregătirea ştirilor; să cunoască structura ştirii de televiziune; să definească tehnicile şi etapele de pregătire a interviului de TV; să identifice tipurile interviurilor de televiziune; să cunoască specificul interviului de televiziune în direct; să cunoască etapele de pregătire a reportajului televizat; să definească atribuţiile şi calităţile reporterului; să determine etapele de realizare a reportajului în direct la TV; să cunoască modalităţile de montare a reportajului;

La nivel de aplicare.

să dezvolte capacităţile de a transmite noţiunile teoretice în practică; să înţeleagă modul de organizate a activităţii pe care o desfăşoară redacţia

respectivă; să asume responsabilitatea pentru realizarea reuşită a sarcinilor profesionale; să determine modul de programare şi planificare a activităţii canalului mediatic

dat;

să argumenteze acţiunile corespondentului la etapele de pregătire şi organizare a materialului jurnalistic;

să demonstreze abilităţi de lucru cu sursele şi să le aplice obiectiv în lucrările practice;

să demonstreze tehnicile şi normele de redactare a textului jurnalistic; să determine posibilităţile şi modul de prezentare a mesajului în interviul de presă; să determine posibilităţile şi modul de prezentare a mesajului în reportajul

gazetăresc; să determine caracteristicile limbajului şi stilului jurnalismului de presă; să utilizeze tehnicile de înregistrare şi montare ale materialelor radio; să utilizeze limbajul radiofonic şi tehnicile de prezentare ale emisiunilor

radiofonice; să stabilească funcţionalitatea elementelor sistemului de producţie de televiziune; să argumenteze priorităţile în activitatea echipei de producţie TV; să analizeze elementele distinctive şi comune ale posturilor de TV public, privat,

guvernamental; să aplice criteriile de bază la selectarea ştirilor; să demonstreze aptitudinile la elaborarea etapelor de pregătire a interviului şi

reportajului; să demonstreze identificarea greşelilor la pregătirea genurilor informative – ştirea,

interviul, reportajul; să argumenteze acţiunile corespondentului şi reporterului la etapele de pregătire şi

filmare a materialului; să cunoască diferite stiluri de prezentare a actualităţilor şi maniere de prezentare a

lor; să argumenteze acţiunile echipelor de creaţie şi ale membrilor ei la realizarea

transmisiunii în direct; să cunoască diferite modalităţi de soluţionare a problemelor în situaţii nestandarde

pentru televiziune.

La nivel de integrare.

să propună planul individual de acţiuni pe toată perioada stagiului practic; să organizeze materiale conform Caietului de sarcini; să adapteze ştiri parvenite de la agenţii de presă; să redacteze textele genurilor informative; să organizeze subiecte cu conţinut de investigare; să organizeze colaborări cu autorii netitulari;

să analizeze la şedinţele redacţionale conţinutul materialelor publicate; să propună modalităţi de promovare a instituţiei mass-media date; să propună modele de intervievare în radio şi în presă; să exploreze toate tipurile de interviu; să recomande subiecte (teme) pentru agenda zilei; să recomande soluţii de paginare a jurnalului de ştiri; să modeleze situaţii de comportament ale reporterului în cazuri excepţionale; să determine importanţa evenimentelor preconizate filmărilor; să selecteze informaţiile pentru subiectele de actualităţi; să argumenteze utilitatea faptelor în materialele informative; să recomande unghiuri de abordare a evenimentelor în materiale informative; să evalueze respectarea criteriilor de obiectivitate şi echidistanţă în programele de

ştiri; să elaboreze întrebări pentru interviurile de ştiri şi tematice; să elaboreze cercul de subiecte şi documentarea lor la etapa de pregătire a

transmisiunii în direct; să creeze baza de date dintr-un domeniu tematic (politic, economic, social, cultural

etc.) al ştirilor; să obţină abilităţi de selectare a informaţiilor din diferite surse; să elaboreze criteriile de identificare a muncii de reporter; să recomande soluţii pentru optimizarea muncii în Departamentul Ştiri; să determine conţinutul acţiunilor în cazul unor nereuşite editoriale; să recomande modele, modalităţi şi forme de îmbunătăţire a muncii în

departamentul ştiri şi obţinerea unor performanţe înalte.

Anexe

(Proiect)

Acord de colaborareîntre

Universitatea de Stat din Moldovaşi

Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Teleradio- Moldova”

Universitatea de Stat din Moldova, în persoana Rectorului USM, (se nominalizează), pe de o parte, şi Instituţia Publică Naţională a

Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, în persoana Preşedintelui, (se nominalizează), pe de altă parte, constatând oportunitatea relaţiilor de colaborare, semnează prezentul Acord.

1.Obiectul Acordului

Obiectul prezentului acord rezidă în:

promovarea interesului comun în dezvoltarea sectorului mediatic al Republicii Moldova;

consolidarea capacităţilor formative ale Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM;

optimizarea procesului de formare a cadrelor de jurnalişti; transferul de practici şi experienţe între părţi.

2. Principiile Acordului: specialişti calificaţi.

schimbul sistematic de informaţii şi opinii privind activităţile comune. delegarea, de comun acord, a specialiştilor fiecăreia dintre părţi

pentru realizarea scopurilor Acordului.

3. Responsabilităţile părţilor contractuale:

Universitatea de Stat din Moldova, prin Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării:

a). la solicitarea Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” va recomanda absolvenţii Facultăţii pentru suplinirea posturilor vacante în subdiviziunile Companiei; b). va asigura constituirea şi funcţionarea atelierelor de creaţie ale studenţilor în subdiviziunile IPNA Compania „Teleradio-Moldova”; c). va stabili programul de desfăşurare şi modul de evaluare a stagiilor practice ale studenţilor în cadrul IPNA Compania „Teleradio- Moldova”; d). va antrena în procesul de instruire cadrele calificate de la IPNA Compania „Teleradio-Moldova”;

e). va participa la reciclarea specialiştilor IPNA Compania „Teleradio-Moldova”; f). va efectua, la comanda IPNA „Teleradio-Moldova, analiza şi monotorizarea programelor radio şi TV difuzate de IPNA Compania „Telradio-Moldova”; va elabora recomandări şi propuneri vizând activitatea de creaţie a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.

IPNA Compania „Teleradio-Moldova”

a). va solicita anual, în caz de necesitate, absolvenţii Facultăţii în scopul angajării în câmpul muncii în cadrul IPNA Compania „Teleradio-Moldova”;b). va accepta inaugurarea şi funcţionarea atelierelor de creaţie ale studenţilor în subdiviziunile IPNA Compania „Telerado-Moldova”, desemnând din rândul angajaţilor titulari tutori ai studenţilor Facultăţii;c). va consimţi desfăşurarea stagiilor practice ale studenţilor în subdiviziunile IPNA Compania „Teleradio Molova”;d). Va crea condiţiile tehnice necesare pentru buna funcţionare a atelierelor de creaţie;e). Va aproba antrenarea specialiştilor IPNA Compania „Teleradio- Moldova” în procesul didactic desfăşurat în cadrul Facultăţii;f). va acorda asistenţă tehnică în limita posibilităţilor pentru modernizarea laboratoarelor Facultăţii.

4. Menţiuni speciale

a). Durata Acordului este de 5 ani.b). Prezentul Acord este întocmit în două exemplare, ambele având putere juridică egală.c). Orice problemă legată de realizarea acestui Acordd). Prezentul Acord întră în vigoare din data semnării

Universitatea de Stat din Moldova IPNA Compania „Teleradio- Moldova”

Rectorul Preşedintele

(Semnătura) (Semnătura)

Îndreptare la practică

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Str.Mateevici 60, MD-2009, Chişinău, Republica Moldova Tel./Fax: (373 2) 57 76 00 e-mail: jurnalist@usm.md

Nr._____”_____________________2012

Prin prezentul certificăm repartizarea studentului (ei) Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova___________________La stagiul practic în cadrul instituţiei Dvs. în perioada ___________________2012

Cu respect,

M.Guzun, dr.conf. universitar Decan

Evaluarea activităţii studentului în perioada stagiului de practică

Studentul_________________________________Din anul_______________ grupa __________________A efectuat stagiul practic la_______________________Îndrumător de practică___________________________

Având în vedere următoarele criterii: Folosirea eficientă a timpului de lucru (prezenţa, punctualitatea,

respectarea programului de lucru, rezolvarea la timp a sarcinilor ce i-au fost repartizate spre rezolvare)

Se acordă calificativul:

1. Foarte bine 2. Bine 3. Satisfăcător 4.Suficient 5. Insuficient

Atitudinea faţă de redacţie (interesul şi dorinţa de a cunoaşte structura de organizare şi funcţionare a redacţiei, dacă a demonstrat o atitudine corectă, profesională faţă de ceilalţi membri ai colectivului şi faţă îndrumătorul de practică)

Se acordă calificativul:

1. Foarte bine 2. Bine 3. Satisfăcător 4.Suficient 5. Insuficient

Interesul pentru dobândirea deprinderilor şi abilităţilor necesare profesiei de jurnalist (seriozitate şi conştiinciozitate în activitatea zilnică, preocupările pentru a învăţa cât mai mult din experienţele practice, deprinderea lucrului în echipă, capacitatea de a aplica teoriile învăţate, dacă dovedeşte bunăvoinţă, înţelegere, spirit de iniţiativă, responsabilitate)

Se acordă calificativul:

1. Foarte bine 2. Bine 3. Satisfăcător 4.Suficient 5. Insuficient

Calitatea materialelor publicate (documentarea, utilizarea corectă a surselor, elucidarea obiectivă a faptelor, redactarea materialelor)

Se acordă calificativul:

1. Foarte bine 2. Bine 3. Satisfăcător 4.Suficient 5. Insuficient

Recomandări pentru student: ________________________________________________________________________________________________________________

Data Îndrumătorul de practică

Evaluarea locului de practică de către student

Studentul____________________________Anul_____________gr_________________Locul de practică______________________

În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util?

1. În mare măsură2. În mică măsură3. Prea puţin

Care au fost aspectele pozitive ale practicii?_________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________

Care au fost aspectele negative ale practicii?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum aţi colaborat cu instructorul de practică?______________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________

Cum aţi aprecia calitatea instruirii practice?

1.Foarte bune1. Bine2. Satisfăcător3. Insuficient

Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi?

1 Da 2 Nu

Vă rugăm să adăugaţi orice alt comentariu pe care consideraţi necesar să ni-l comunicaţi în legătură cu acest stagiu de practică.

Proiectarea activităţilor pentru perioada practicii(se elaborează de către student sub îndrumarea coordonatorilor practicii din Universitate şi de la instituţie)

1.Nr. crt.

Denumirea activităţilor Durata Finalitatea

Coordonatorul de la catedra de profil_____________________ Conducătorul practicii din instituţie______________________

Evidenţa activităţilor realizate în cadrul practicii(se completează zilnic de către student)

Data Conţinutul rezumativ al lucrărilor executate

Observaţii Evaluarea activi-tăţii

Caietul

de sarcini pentru stagiarii anului I, II, III care vor realiza practica la publicaţiile periodice şi locale

Practica la ziare

La anul I: în dependenţă de tipul, periodicitatea şi specificul publicaţiei stagiarii vor redacta: a) - 2-4 ştiri originale sau 4-6 ştiri adaptate, pasrvenite din fluxul de materiale de la agenţiile de ştiri sau din Internet; - două interviuri; - un reportaj. b) - o rubrică de divertisment cu materialele adaptate; - 3 materiale de autor (interviuri, reportaje).

La anul II:a) - 2 materiale informative;

- 2 materiale analiticeb) o pagină tematică (se admit materiale adaptate);

- 2 materiale analitice.La anul III:

a) - o rubrică sau o pagină tematică (materiale de autor); - 4 materiale informative cu elemente analitice. b) - 1-2 materiale informative; - machetarea unei pagini tematice sau a unui număr de ziar.

Practica la agenţii de ştiri

Anul I - 10 ştiri

Anul II - 15 ştiri

Anul III – 20 ştiri.

Practica la reviste

Anul II : - o pagină tematică (se admit materiale adaptate); - un material informativ cu elemente analitice;

Anul III: - un grupaj sau o pagină tematică (materiale de autor); - 2 materiale informative cu elemente analitice sa 2 materiale analitice.

Caiet de sarcinipentru studenţii anului II,III care vor realiza practica la posturile de radio private

(locale) şi publice

În dependenţă de tipul de radio şi specificul redacţiei stagiarii vor efectua: - În Redacţia Ştiri:

a) 10 -14 ştiri originale; b) 4 ştiri cu insert; c) re-descrierea a 10-12 ştiri, parvenite din fluxul de materiale de la agenţiile de presă; d) 3 interviuri; e) 2 reportaje.

- În cadrul Redacţiei emisiuni complexe stagiarii vor înregistra, redacta şi prezenta pentru emisie:

a) 6 interviuri;b) 4 reportaj (se propune de a aborda teme de investigaţie).

- În cadrul Redacţiei emisiuni interactive şi distractive stagiarii vor prezenta:a) 4 emisiuni înregistrate cu o durată de 40 minute - 1 oră.

Caiet de sarcinipentru studenţii anului II,III care vor realiza practica la posturile de televiziune private

(locale) şi publice

În dependenţă de tipul TV şi specificul redacţiei stagiarii vor efectua: - În Redacţia Ştiri:

a) 10 -15 ştiri originale; b) 6 ştiri cu insert; c) re-descrierea a 10-12 ştiri, parvenite din fluxul de materiale de la agenţiile de presă; d) 5 interviuri; e) 3 reportaje; f) prezentarea Buletinelor de ştiri (după posibilităţile şi necesităţile redacţiei). Propuneţi modalităţi noi de prezentare a Buletinelor.

- În cadrul Redacţiei emisiuni complexe stagiarii vor înregistra, redacta şi prezenta pentru emisie:

a) 2 - 6 interviuri;

b) 3 - 4 reportaje (se propune de a aborda teme de investigaţie).

- În cadrul Redacţiei emisiuni interactive şi distractive stagiarii vor prezenta:a) o emisiune cu o durată de 30 - 45 minute;b) o emisiune concurs.