Ghid-de-Nursing-Part-1.pdf

7/26/2019 Ghid-de-Nursing-Part-1.pdf

1/40

AUTORI:

GEORGETA BALTA

LUDMilA RACHIERULIANA pARVU

VALERIA GHIDU

r " 1 1

: " ' 1 . ' "1-"' .I

II

Descrierea elPa Bibliotecii Nafionale a Romaniei

Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrelia

Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,

2008-

2 vol.

ISBN 978-973- I60-0 I0-9Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~iingrijiri corespunziitoare

nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.)

II. Gal, Gherghinica

III. Dorobanlu, Elena

.LUCRETIA TITIRCAELENA DOROBANTU

GHERGHINICA GAL

MONICA SEUCHEAMARIA ZAMFIR

COLABORA TORI:

M A RIA N A A R DE L EA N U IU L IA N A V IS OV A N

M A R IU C A I VA N I L EA N A C A R ME N D IN D EL E G A N

L A U R A M U N T E A N U

V o L I

C U T E H N IC I D E E V A L U A R E 5 1 iN G R lJ lR I C O R E S P U N Z A T O A R EI

N E V O IL O R F U N D A M E N T A L E

URSIDE

C o o r d o n a t o r l u c r a r e

L U C R E T IA T IT IR C A,

G H I614.253.5

J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y[(~--~J-0

I

"

. 1 < .

'(.. . . . '.

i~, I

II :,

[

, ( I. .'il

::

[" , i : .

I 1~d ~

. I

IIr \

IIl

.

i~;' -:y{j; il:M o~i;1!j9'l'J' "; tff ~;' :~:


2/40

i ; :y{j;.il:M o i;1!j9 l J ..,. .;.tff. ; .: :


3/40

< ~ _ , , ', . ... . 'N '....... .. .. ,,"

f

,..'~.,,' v",.'"\,, " "r "- 'I '; ,~ ', . , , . " :' ~" . .. : ( .1 ': ,' ;' ; ,, "" ' " ," (,';,'w,;.o ,,; ,'.'.i,', ,..,.

'I""""'''''''~~-" < ' 1

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I ' ,

I.~

.~

:~

';ji,

1 '

NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU

Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare ! , > i

ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine

eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru

aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i

tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor

de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor

sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.

Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In

editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor

de nursing.Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sanatate pentru toti in anu/

2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a

fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai

important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.

lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat

principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre

cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina

scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire.Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,

inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:

hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de

deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore.

Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre

integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de

formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eucal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea

profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni

sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii.

Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a

sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii

(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al

cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor

menlionate anterior .Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii

nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $icalde ale nurselor.

5


4/40

I. , , > I

I .

I

I

I

,

I

7

nV1BINAREA STIINTEI

CU VOCATIA D E NU'RSA

fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile Isanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i (profesori de nursing sau practicieni).

Conceptul de ingrijire prezentat aid are la baza modelul elaborat de Virginia IHenderson, completa!, cu e/emente dintr-o larga blbliografie de speda/itate. Acest .

mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine

p.e benefidarii ingrijiri/or, sa ofere ingrijiri mai bune, individualizate, complete $i Icontinue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul sanitar,

in formarea de baza $i continua.

Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind . 1faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0serie de surse de informaj,i desprenursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,

francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor

medicali.

Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca

nu am c1arificat $i aprofundat in suficienta masura noJiunile legate de procesul de

nursing, de planul de ingrijire, cu toate implica/iile acestora. Este lnsa greu de Icrezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,

cu nuanJe/e $1 impfica/iile for.

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In

/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cu

sprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i

doar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum,

Imateria/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatatenu sunt sufidente pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare

postliceale. De aceea, am considerat ca elaborarea unei lucrari care sa constituie I- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar, un ABC al nursingului, care sa ajute /a

formarea $iinformarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale in

acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor

sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

6

Dr. Mioara MINCU,

medic primar,

director general al $colii Sanitare Postliceale

"Carol Davila"

.' ., :~-~".-c-;' . ; ' ~ : " . i , " . ; :. . ;.t.:."v~ . ",> ;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'.';'"..7,-:

De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca latalumii sa lie ceva mai luminoasa.

$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate

mmdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - TnliintatTn1899, cu

sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anualprin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.

A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu

consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statiiproprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt

nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practicaprolesioni~tilor.

De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu

asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea

publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale(OMS, UNESCO, UNICEF etc.).

Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i

reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul

dintre texte, denumit Tnsemn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". esteurmatorul:

"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJade aceasta adunare, ca-mivoipetrece viaJaIn cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate.

. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi dacu buna $tiinJa vreun leac vatamator.

Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele$i voifine In tai!Jatot ceea ce ml se va IncredinJa,precum $i tot ce voi afla din treburile

familiale In timpul profesiei mele.

Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i mavoi devota celor pe care Ii lngrijesc".

Mi-a~ mai Tngaduisa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:

Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i

Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tnurma controlului CNEAIP

(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa

creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tncel de Asistenta sociala.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-

{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, , C doresc aceI atribut pe care medicina Antichitatii 1 1asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.

"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea luidainuie uneori pentru todeauna.

Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei.Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare

pentru nimeni pana cand nu este daruit".

Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentruca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

i,

~'. , : , : , " . .""--

~,i;;~

~.

~~8

S i t .

~

i

------------

r I


5/40

I

I

I

I

I

I

II

I

I

I :Ii

t

Ii : . , . : : .

i::

~l~

'I~

Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,

ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atatea

modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de

mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelor

procesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura straina

de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.

To/icei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiectele

abordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizezeeforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0serie de

observa/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca se

pot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru ca

exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate Inlimba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.

Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriuca singurul modelposibil.

Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea

de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutor

pentru Inva/area teoretica a nursingului, 0lncercare de a fixa un limbaj profesional

comun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _

lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/eacumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i Ineduca/ie $i formare.

*

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza

actului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.

Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare a

unor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nu poate fi redus

la simplul act de executare a un,ortehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort de

asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentru

menjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orin

cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate

creatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.

Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt

capabile de 0judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;

autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un

tratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.

in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul

delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la

aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta

8

" .....',~ j;,,:, ri';,',,' ~ > : , ; . '. "~~/;,;'~.j/,."~~:.;." , ; . , . > , ' ,

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul

prescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i

independente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical de

pneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia sa

aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratare

legat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnostic

de lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumite

ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventivepentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din

rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.

Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu

au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,

oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic

adoptat astazi In majoritatea /arilor.

Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la

dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea

nojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i

sa completeze temele cu alte informajii necesare. Ievii au In acest indreptar un

model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, in

vederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrul

orelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;i

timp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poate

renun/a.

Exista mu!te contraverse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini

,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau

"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.

De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de

ingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etape

propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este

aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.

Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi

consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei

lngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odata

dovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitatea

introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poarta

este doar lntredeschisa.

Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care

asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

~

I


6/40

~\

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care

pacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc indiagnosticul de ingrijire autonoma.

Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a

diagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandire

logic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel mai

eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.

Este $tiut, procesul de ingrijirl are drept scop 0ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu

culegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuiedeci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $i

atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitatea

asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model

$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.

Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nu

am putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?

Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,

sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinsein manualele existente.

Lucretia TITIRCA

' ":- : .1 : ' : ,

P A R T E A I N T A I

NURSA

procesul de ingrijire (de nursing]

I

I

I

I

I

I,

II

I

I

I

I

I


7/40

,'" _j', :' -,'. :'_'~~:e;


8/40

14

Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, depractica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatireaelevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar$i pentru categoriile auxiliare.

2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studil1i~nd: ~ ...

. --:Er om~re~.~~JJ~L . I

..--prevenirea imbolnavirilor

- l' "! 9i tii r. e~ V~ Jn . .R !. JD ..f tde vedere fizic, mental, acelor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitate

sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.

Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata

l umea $i In prez ent este uti li zata $i i n Romania pentrudescrierea nursingului.

De reJinut!

~,Codul pentru.-a~e.s.crie __< ;J _ ~_ _~~_em~_E:l_~...4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiileimp0r:!a_nt~ $i

'i:mume: . ._....

, ." 1.prom ovC! ~ana ta.1iL ,

2. prevenirea imbolnay,lrl lorf . . !J . / iJabiJ i r.eaBfmfJ. t fJ . t iL.

4'~SlJhLioJeL~

3. Nursa generalista presupune:

- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQu ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}

- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze)- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa

- s a ai M preoc uparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti(capacitate de empatie)

I '_ Im p o r ta n t!_ -i, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!L

r~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.--

. - individuale- familia/e $i

- de grup - l a probl emel e actuale s au potenti al e desanatate.

Ea este ca 0mama ce actioneaza c _onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui

$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~il l91oL~t ..mai_diverse ...De..

acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJofe-sionTsta". .

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I ""I~

Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:

1) Nursingul este 0parte integranta a sistemului de ingrijLr~_a sanatatll cuprmzand:'~-~-

'- - promovarea sanatatii

- prevenirea bolii

- ingrijirea ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __hi!ndi:

c.~ I.de!? c : te tVarst~nJQate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' I-comuni tare;>1 In oate . !ormel e de aSl stenta s ~~al a..< .

15

Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolul

ese'nfalaEislstenteJ: m .ea jc ;< 3. I~ :--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta

pers aana bolna va sau sanat oasa, sa:;; IfJ}e nli~-- sau redl$ t;ge~iiU s a - I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri"In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,dataar fiavut fOr/a,voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicalatrebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientulsa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -

, E rJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.li..

2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:

,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6 'O T n aiis a u sJinatos, sa-$i aflecalea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav

sau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova

sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,

vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i sa

actioneze Tnasa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat

mai curand posibil".

3) A.NA (North American Association) da urmatoarea

definitie pentru nursingul comunitar:

Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de

nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de a

mentine Si a stimula sanatatea populaliei.Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientata

asupra individului, a familiei sau a grupului Sicontribuie astfella

sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).

Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula

sanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $i

stirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropia

pe indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitie

reiese ca interventii le nursei nu se orienteaza doar spre

pacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al

--'acestora.

definilia

Virg1i i ieiAenderson

3.BaLU~_.

NURSEI-------

2. NURSING

deiinTtla---'a.M.S.

definilia

"A :N .A .

I '

L. ',.~'"'~"

:1:' .

'i.~

\ ] ! [\ \ ~~

~J l j ,:M .

' t ' ' ' [4 ' ' '


9/40

{ : ~ " I . : !l'

I.I!

I

I

I

I

I

I

I

I

I,j ! l :

I\ . \ ! \ . ~. .

. j m ~

"I~

4.J:U ~..Q Im__ENURSEI~ __J -

de natura

independenta

de naturadependenta

, Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/ nursei in~:~ ,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------~--_._ _ ._ - " '- - "

societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: .."-; R O iU i nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi'asfstelndivizi, tamilii $i

grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~ .? '..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e'(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v p d F ! schimbaria/e starii

des{lniltate".Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de .

asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc

intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.Nursingul se ocupa deci de.


10/40

---"---'--

1. ~~P~CTE TEORETICE A L E _ PAOC.ESiJ-L..YL....1DE INGRIJIRE [AL E NURSINGULUI)~_...~---------------.-

I1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu- dispensar - urbC!O,

- -,rural II'- policlinica

..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane

- amine d e batrfmi - I

2. i n S l a P o n a ' L s , e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g'~,C_hirhJ,X9".iE;"..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,cologie etc.) ,

3. Inspe~J~~~!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~19i~0..a: I

I). LOCI.&J)E

M O N C A

--

19

~'utia ingrij.i.ci..IDL .

Pana la jumatatea secolului al XX-lea Ingrijirile au fost tributare mai ales Iconceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.

15~re.nce Nightingale.a cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....A Ins[Stat pe laptul ca:- . I- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L

- aceasta treb! lie s a cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm .dire. -- ---..- ---._ .

-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr


11/40

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I f ,; \ {

1:.:1 1

, i @ ;

iii

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L,-_. _.-'-'


12/40

I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:..-:. p~~mov~~i~~atatii . _ --------.

- p~veni!ila imlLQJl:!.fudr.il.o.L.-- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente__$j.QJ:>j5'nuite- r.~J)P..illill.ea.... ..

- urgentele_. . _. . .-._,.. . . . - - - - , . . . . . . . . . . - -

l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume ....1) ingnJmd~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,2) fngrijiri dePleveni!~~s_ecundCJ[g__~

' :3)'fr ig~ prevenire t e r 1 i a 1 - a _ . _ . .

Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le(sustinerea familiei etc.). __~...._-~~.,-=--~----=,--

Defin~tia comunitalil _.

15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJge.ograficdeterminat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0 forma de'

gestiune admin r s t r a t i v ~ : T a rrrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii , famil ii le $i grupuri le i$f

asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acesteistrategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistentamedicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de,Conferinta de la Alma-Ata cand: ".

- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;

- se acorda 0pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-tarii ei;

- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era unexecutant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolulde baza in procesul de ingrijire.Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, cene obliga sa gandim.

in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingri-ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS

I.P.S. - sunt denu' . io rfi ri de sanatate ~Q .rrH m lt~J:!-,perltr:.ycas.p1[gitapartlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.

---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ c i!!:.j a_qaTmcopartener $i nu numai ca receptor pasivde diverse prestatii.--'~-------------------.-----.--

23

I

I

I

I

I

I

I

I

I

,I

I I

Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu decaracteristici:

- ciimatul, resurse de c!Q..a,caracteristicile populatiei, nivelulde educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i

f~meie,In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()rd~_san~_

innriiiri rle 2. Prevenirea secundara urmare$te:r-- ..- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenireaprevemre

se6lii1dara . ~ - .... _ - ~ , - , _. .-,-----agravarii sau a complicalli!2!::.-.Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin viziteacasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, iicautam noi, prin controaleperiodice etc.)

ingrijil:i~ 3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei~~ire esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferitete!1lara dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in- - - - - recuperarea persoanei.

Atentie!

Este necesar sa se faca 0distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care auprimit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri depre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

1.)dentifi-~.lGee~

ce inseamna

I.P.S.

2 ..J.n ijie ,r e .a ...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$..,j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..~ ~ c rea z -(rWi'--m~iu extraspitalicesc, In I

sanltar si a meqll:rspltaH gesc sau :?~lJDlp~l!?Qnl[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! ..1consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite mediid e- " I ' . , - -rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.,---------- - rT)_~diuI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt_....

- mediu de mL!!l~~----:__?ctivitatea barbatilor, temeilor. _ - - ~ . - - " . .- - _ . - _ . , - - ~ - . _ . _ . _ ' . . . _ _ , _ . , O _ " . . . ; . . . . " _ . u, __.,'_-' _ _'

- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~..,- mediu ~colar--> copii

Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cupopulatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:

- sa $tie sa asculte

- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,familii, grupuri)

I'

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..~~ - . --~ "'---"-----.~. .--'-"'-'-'-

-- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.

2. Initier ea personalului'sanr ra~r;-- acOhsum'atoriior In I.P.S..~-----~-- .:...----~-----. ... -

3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S.--., . .----------_._.-- -._--.._ . _ - - ~ - - - _.... ,_.,-_. --,- ..._ .

Nivelurile de interven1=ii:

22

1. Prin prevenirea primara'intelegem:

- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~ireaimbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -

- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-tatie, contraceptie etc.)

- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

~pIe\lenire

primara

~

I ' ;

. . .. " i :. , '. ' : w


13/40

~

x

. . .. i :. , . , , : , w , . .

Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de..EE~E.te,o imagine mentala care favoriz?,azareprezentar??If![1ljtatii.~delul-conc eptual (cadrul c o n c e p tu a ij este' '( fe C i 0dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam

"fi losofia noastra" privind ingrijiri le. Nu poate sa fie altfel,

deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,valori $i eLemente:------

Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricare

ar f i c ampul ei de act iune - este nec es ar ma; Intai s a s eprecizeze urmatoarele elemente:

1.~copul profesiei_

2: telul activit~~~: ..Q~D_?FiClr~~

1'\".

5. COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE' - ~ - ~ ~ ~ " ' ~ ~ ~ ~ " " - - - - - - ' - ' _ . . . . . . . ._ - ~ . . . . . _ " - ' . ~ - - " . , ~ , . _ -. . . ._ - = ' - ~

Practicarea unor Tngrijiri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente decompeten/a:

1. Cunoa$terea unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing)2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~-- -_.~ --'-

3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9.I

Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Iesatisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacereanecesita/ilor sale':

2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii alesanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. .

..-- a e rrm rr a o .M . S . asaaa @ fL,,~anatatea ege 0stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJn

absenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' .....'A1feCietmijil:----------

"SarllitateCi este 0stare T n car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c..ute in moj:lClutonom, nuselimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de'

t lc F iflT I :) r u bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,-fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aa

posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"

(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediuluiintern $i extern.) .

"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa$icjepa$i boala.".-"------~---- .- ........ - .._.,...

:b - Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de

alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0dificultate sau 0 inadaptare la 0situatienoua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment putand merge pana larespingerea social a a omului din anturajul sau.

1.SJIDDa~.

terea unui

" ! ! I Q f J e [ ~ Q i l = _ceptu'!.L~~_.ingrij(re

b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJepregatita. ~~..(Ll!cre~e)SQ.operez~. c.ulucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -

4. CADRUL CONCEPTUAL AL i NGRIJIRILOR

3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:n o a s e a v a l o a = " : ; ' "d u f a f a . t f n : , - p u f u j ' de-iT iT Jnc.,l ' -----.-- .--~------_.. . ._- .-. -- -. -rea socjala"~i - mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare

~ f.~ n l m I~ - :i~ ~- Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c.. j

~~anelor , . J ,I~.X,Pf.~,_S~ce..rc~.@ Q .L . In..__._.~.9mt,J.J.l.,:-.~,.. a...1UCJ.,a.tor"II,o.t. s.a,n.,itarj$L a Icare Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n!.c:esita/ilorde san~ta.~e. I

_ ..- ,_ .~ _. . . . ...--~--~----~

- sa $tie sa utilizeze informatiile

- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni

sanitare stabilite cu populatia)

- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de

cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariat

I Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere" 1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa

renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre

diferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoareasociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii.

Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un

comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au despus.

Important

Asistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara In

comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~

famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri def11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ... '.... ....

Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura,

Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,

colectivitatii $i sociqtatii.

Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze

$tiintifice. Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea

noastra), ele toate au 0anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $iingrijirile (nursingul).

1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicelpsihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb

7a I : e..$ 1TninteractLu~,gu

mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta._.~ ..---- "~- --- ---- -.-~ -,-. 24- --" -'''- '"", -, , - .

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I,

. 'I t

I

i'l


14/40

I

I

1 - < .

I

I

I

I

I

,I

CAPITOlUllI

M O D E L U L C O N C E P T U A L--- - - - - - - - - . - . . . . .

Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..

27

Post!1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJiconceR.tuaL...nyJ1turipentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulateleRe e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:

-:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_- individul formeaza u!:!Jot,aracterizatprin nevoi fundamen-

tale ..--. -- '- -- - ..

---:: candJ.lUa..QlDnevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este"complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'- .-o.-. ' - - - . J

Postulate

~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~:- postulate

'--=--valori.------

-- elemente a):,..QQPulprofesieL,- ~ . tel ul ac ti vi ta tii ( be n~ J~ I)

c) rolul activitatiid) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)

'~raacoraafa:---' --.-.. ..f) consecintele

Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:

- Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.ntot complet prezent~nd.14 ~evoi Ifundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:----'-' --.... . ... --

- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividuluiinsatisfacerea acestor nevoi'

. . - : B :01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea a ceea ce el nu Ipoate sa faca singur.~-"-" .

.----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0

imagine mentala a profesiei, 0conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.Un model conceptual este 0abstractie, 0 creatie a spiritului. I

1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .A L E U N UI M O D EL CONCEPTUAL

- - - - . . . . .

26

3. (0"11 sau

~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe carLS~9..c_lJP-A{surselededificultate puse Tnevidenta de asistenta - legate de: lipsa deforta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)

5 .. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire,su-plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)

. ,6. cons~~.gei actiuni~e!()


15/40

:,'

~ : \: : ,

Valori sau. c r e d j ; , - i e - ' "

.._ - - - - - _ ..-

.Elemente

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori: asistenta poseda functii care suntQ r . Q Q d i

cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced:lClZa0parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,- '. '

"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]ud T n Rarteaasistentelor, pe.FClr~nlJ.P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici~n-aIt-perS()Pi:l1

. . . -.. -, . ., '~.'-..",., " . . ' "'-.; -. ' ' '--.

Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:

1. Scopul profesiei este:

~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..~~~.~.IIt'E:J.??Us.?::.~ire~lC:l~ileasca.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poatasa-$i satisfaca nevoileprll lm: !D .SU Si. ~. - '-', ..... _-- --- ,,-, 0 _ - _ .

.- - de gJavoJiza vindecarea;---'"_. --". - - - - - - - - - - -~ -~ - . - - -~ ~ _.. . . -. . -~".,

- de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn.

Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti,

neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitatecare au scopul de a conserva sa.u a restabili independentapersoanelor lngrijite.

2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionaleeste bene1icia~lJ~--adica.

~~~Q9Lla~sau,..grup.uL "ameliorarea"

depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I""scopului.

-- '2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.

--~-----

Generaiitati_ .- -- -- -_ ._ ~ '-= --- ".. .. .-,..Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor

umane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare.

CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE. '$t .E. ! __Q~_la,?fj,st?'!r~....' : ! - - ' 7 . 9 . [ .necesit~fi !~zJoJofJ!q!,~La~!!ira:fi(aJf)fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.

Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~

blo-psiho-sociale, cull;ur~le-~i spi,rituale----.~-----.._---_ .~"- --"." ' . . , . ., , , . , . , .

Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoifundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale aleindividului.

Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi estetelul prolesiei de asistenta medicala.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa$tie ca: 0nevoie fundamentala este 0necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umanepentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. .s..f,t:spirasi C l avea o~a circ_\!.lat~,2. a.bea $i a manca .3.a.elimina

4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._5. a dormi $i a se odihni

6.~ I~ ]iD Ji i l ica .~ L .dezb r: i ic .a_ , .7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-' _~----~-~~

1O.Cl.fQ!!lU.nic~.

11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljcareliqia ~"'.~-~~~_.'~-'

12~ fi preocupatT n vedere~ realizarii1 3. a .s e ..r.e .c re a ....

14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea~'---'-_. ._--~-_.~.~_.- ." - - _ _ _ .._--- .' ) 0


16/40I

I

I

I

I

I

I

I

I.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-

DUPA TEORIA LUI MASLOW-

I4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA

Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea Instarede echilibru a diverselor sale procese fiziologice $i psihologice.

Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__I'dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.75efinijia homeostaziej: _ .

~ echilibru ~i [email protected] ~~ __~lls.!?~E?~a_InJr.e.djYj~[~~,-proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la

~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.._ .

AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~ide

-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: . .Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei

efmd nevoia inferioara este satisfacuta.

Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila

de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .- Exemplu aauloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta a

acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia

de a respira va Incerca sa 0compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului

aeido-bazic.

Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana earenu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostazia

proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.

31

I

~ " , ; ' , : , ; , : ; , ," ~ ' J' . ; - . ' " " . , ,:',f~i :'" ';'"

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:- }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica)

-. 0 dimensiune psjhologic~

- 0 dimensiune sociologica

.;;; dim~ii" } ~ cultural-spirituala-~

Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea

sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoieprezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de

celelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil.

Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta esteindependenta persoanei In satisfacerea celor 14nevoi fundamentale.

30

o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta. - -~~.._~nevo iL.( t~....a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qatafiind Insa legatura fiziologica care une~te functia

'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a.respira. Ni se pare~~

. . .-~-

0alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc de

combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.

Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de

diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea

sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii saunesatisfacenl celorlalte nevoi.

Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, dar

aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia

ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0

resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,cor'lj:;orta ~idimensiunea clJltural-spirituala:

-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi

- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.

in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia

di voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --.De exemg.lu:. ------

P~voia dea se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~io-culturale ~i chiar religioase (spirituale) care pot influ~tis.facerea nevoii.

Dimensiunea psihologtc8

- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumitealimente- _'.

p ~

\j2.imensiunea socio-culturalL I

- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau .culturalffiPodanta ae G g entatieL

Dimensiunea spirituala (religioasa)

~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc

la evrei).
mailto:[email protected]:[email protected]


17/40

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _

iN sA~g.~~~ui_ fU~~Ji~M.~~T ~~E .

__IImportant d e te tiJ E !! . : . .

_~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r"~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.areg r a c r a e insatjSfacfie.iE~~'ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..

De exemplu: 0persoana este independenta daca folose$teIntr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, undispozitiv, 0pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,

sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite samaoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sarecurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitivde sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera caeste eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea estepreferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".

.,.,

Observafie:

'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In

vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unuipacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$tecompeteota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

I

I

Ca sa-$i mentina~unechilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atingaun nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

.. ~ta I I ' . . At ingerea. unui n ive! ace.e, ., . "..t.abi.!...iny_..a._t.'-.'.S.._ . f C l . .fi?r:..e.._.a...._..!!...e...l.l.~.i/o..._.r ._ . , ( . ! c J. . .fl. _ , i . ' . " . :, la adult bun echilibru fiziologic $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care Ie

. -- -- m de e! .! De st e. .. Jo .Q h1 9u lInsu'iL(singur),fara ajLJtorLJIunEiialte'~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai

multor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.

Pentru copii, independenla se considera $i atunci candnevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functiede faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.

Depende'!1~ I !neapacitatea persoanei de J : J adopta eomp!!!!?!J7ente s a .!:!-c je ..a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~!..9-EEI,1.QLc;Cl!.esao; permita un nivel aeeeptabil l~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,

Originea probabilcfa acestei dependente este0 lipsa de forta(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsade cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru

satisfacere.aoevoilor fundamentale).

~~~.

lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

32

NEVOIADE RECUNOA$TERE

- de iubire - de recuno$tinta- de stima - de recunoa$tere a

statutului,

a competenlei- de respect

NEVOIA DE APARTENENTA- nevoia de a stapani situaliile- de a apartine unui grup

- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup- de a avea cui Imparta$i- nevoia de putere

- - - - - - - - -... '.. NE VOIA, D E ~IGURAN1A

- nevoia de siguranla se manifesta In cazulnilor externe (pierderea locului de munca,mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.- evenimente sociale etc.

NEVOI FIZIOLOGICE- (nevoi fizice $i corporale elementare)

- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina,absenta durerii, anularea suferintei .- nevoia de aer, apa...

Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atuncicand nevoia inferioara este satisfikuta. .

I

I

I

I

I

I

I

.~I

I

' I

It ,.'l

\ 1 : . ''(:1'

i j J : '

~

. ..r u. . . . .l.."j! . , .~.'.r, ..~:~: i

;

~

~f". ii'

I'.'

" i i ; . i

II i I

\ .


18/40

I:

I '

I

I

I

I

I

I

I

---.J

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poateU$orsa

apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiuneprev enti vil poate evita aceasta problema de dependenta.

Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _

ca.~iaanumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 I .

dependenta PO I ENTIALA. . . _In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

35

Daca In ciuda Ingdji rilor din_l::1arteaasistentei problema nu

poate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'

gBONICA (exemplu in -p a ra P ie Q le f-R O lu T -aSISlentelesteTriacest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $ide a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.

Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este In

DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.~jEicteii sLJ.s/ine- j '-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC~~

[email protected]!J2!!!!e. - ,

--- ---

In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependentaeste ACTUALA _ -----

.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.bactiunile vor fi qorec,tive..

Potenliala

----~Permanenta

D~-c a n d a

Actuala,-

Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie

Impo rtan Ja prac tica :Evaluarea r1Iveluluide dependenta a pacientului folose$te ca instrument de

masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $i

urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In Iurma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.

Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numaipentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective Ipunctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $ispiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:

-:"potentiala-actuala _

- descrescanda~erm..9nent~

Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor3 (trei) niveluri deinterventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara.

Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din-_ __' ~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~- ~~_._"'._. __.~ ''''''_,.,'_''C, ,',"." ..,...._...... __",. ~

C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate,__aR~t_una _sau rrl9-LlT lultemasiTfestaride dependenta. Acestea suntsiimniiobservabile aleiJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin elinsu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).

Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejezeItel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_

manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,

manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala.Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata

(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raportcu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara saupermanenta.

Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a

persoana ind~R.eDdenta___ ._p~na la 14 = nivel 1...---._ ----... . . .- . . . . . .,. .- - _ . - _ . _ - . _ _ __ _.._.._ - - - - - _ _ -pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 = nivel 2

padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 4 2 - = - ~i;el 3

pac-ier;-tcu deRen..


19/40

~7

-:_,

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe:...ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ:g_~QQ$.tirll?

c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:LsatLstac.e~J:l~vo i~~'::.Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.atereade sine,gJ----nosTIntedespre saoaf8tesi~bo-a1'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltfgersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..

Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--

-lipsa de.~

4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.

ESte yorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_sensulUlvietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Slar.err9I~I:C:a@-idi!1LQers,oaneiinsatisfaclii. Au repercusiuni (maTales) asupra persoanelor in v~r s t a 's a u r a : muribunzi.

Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__:3.!:JE~~L~t~..Q!1if!:J!1at~__9jf~fL_~slJ_?$upramanifestarilor de dependenla.-UneonfiiSa C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgleIllJ~E2_po'ate-

.~ - ._ _ ._.--- - -.._ . _ _ .-_........ . . .-..... . . .---. .- _ . - .._ - -. .- Astfel, fala de 0problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la un

pacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doarasupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra,cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursade dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.

Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu esteposibila: deficitul vizual sau intelectual.

Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: deexemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

6. SURSELE DE DIFICULTATE. , --------

Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprindsen!i-ment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care -pmInflu.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile dedependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,perturbarea capacitatii de comunicare etc.).

'.3>Sur:seJLd8-dific-I:Jltate-de ..orc!in __~oQgLc.URriDQ..moble me/e

g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1sau, cu parten~TQJ_~~viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuftP[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~.tii~'CQDlu_iJitate,

Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $ieconomice. Se pot prezenta sub forma de modificare a roluluisau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,probleme de adaptare la 0cultura, sentiment de respingere etc.

Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemelegenemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie saIe recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sadeceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiantetc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afectezecaiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fisurse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

- : th

1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJ Wind..JQ?te

~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~".ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1

.~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de laindMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, asubstantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinsecicuprind agenti exteriori care in contact cu organismul umanimpiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sauvezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0

imobilizare etc.)

-:-de ordinfrzrc:--

...,.~rdin

social

-~psihologlc

--

Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacolmajor care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentaleconstituie 0sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic

2.Factori de crdin psihologJc3. Factori de oraln social.

4.'Factori de ordin S R iL itJ !..g L5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)

l

I :

I :

I

I

I

I

. . . . . . . , .~'\/' .', r

il


20/40

ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupraIstarii de satisfacere a nevoilor fundamentale.

I

I

I

I )39

2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele Ispecifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea"diagnosticului de Ingrijire".

3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: Ia) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui urmarite-"": mai precis'

determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea I .rezultatelor).4. Executarea, aplicarea interven/iilor

Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .

adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date Inevolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara Ireajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).

Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJificdin punct de vedere al calitafiiingrijirilor? I

Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!efumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vada

situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient Iconsiderat ca 0persoana diferita $i unica In sine.

Demersul constituie deci un instrument:- de individualizare

- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Iaumanizare. Io alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa

foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe deIngrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA

prima etapa a demersului (procesului) de ingrijireCulegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la care

Incepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este unproces continuu,In sensul ca pe tot parcursul muncHsale, asistenta nu inceteaza de a observa, dea intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.

Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiuiinitial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe totparcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!ede ingrijire.

Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:

1. Culegerea de date

2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)3. Planificarea ingrijirilor (obiective)

4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)5. Evaluarea

CAPITOLUL III

Etapele procesului de ingrijire

-.;2 :;t~

PROCESUL DE INGRIJIRE

Prezentare generala

Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire?

Este 0metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiri

individualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare alefiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a desanatate.

eDupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului

$tiinfificde rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru araspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta fa

administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitatipresupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.

Este un mod de a g~mdilogic, care permite interventia con$tienta, planificataa Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijireu$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $ispiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. Deasemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestorsurse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe catposibil).

1. Culegerea de date

Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelorprivind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a

38

< , : . . .J ,~ " ,j: ,; i" ; ,~ .r a '; '


21/40

Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de

a-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu unspirit deschis.

Tipuri de informalii cu/ese

Informatiile culese sunt:

- date obiective - observate de asistenta despre pacient

_- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-Co

- date continand informatii trecute -

- date conti nand informatii actuate

- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW sau

de mediu/ Tnconjurator.

Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/or

noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poate

rezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor de

Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:

- cunoa;;terea deficientelor pacientului

- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:

- Ingrijirea

- sanatatea

- spitalizarea sa

- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.

Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;io potentiale.

Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:

- date relativ stabile

- date variabi/e

.. "k '-~ ,.IObservarea

Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistenta

pe parcursul activitatii.

Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prinintermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite detalii).

Observarea este un proces mintal activo

Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina

marea sa "fragilitate".

Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $iemotivitate.

Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am

mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra sa

fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).

41

Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse de

informatii, astfel:

- sursa directa, primara: pacientul

- surse secundare sau indirecte:

- familia ;;i anturajul pacientului

- membrii echipei de sanatate

- dosarul medical - actual - anterior

...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:hemodializa) . ~.

aut onomie, capacit at e a de comunicare, acceptarea sau

neacceptarea rolului etc.

A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este un

proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In

munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la

satisfacerea nevoilor.

-Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i

constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, care

trebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutiastarii pacientului.

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt faraIndoiala urmatoarele:

a) observarea pacientului

b) interviul pacientului

c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)

Surse de informa~ie

40

- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.

- Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie

etc.

- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.

- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,

sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~. -'c,._

- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficite

senzoriale, proteze, alergii etc.

- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.

Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0

constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate

de. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia

respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul,

mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,

intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.

Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres,

confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de

Date relativ

stabile

I Date varia bile

- I

I ,

Ii

I,

I

I

I

1 : 1 :

, . . -


22/40

I

I

I

I

I

I

I

I'

I

I

Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:

- alegerea momentului oportun pentru pacient

- respectarea:

- orei de masa

- momentelor de oboseala ~i de repaus

- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind

- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevada

un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa seexprime In ritmul sau

- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliile

tinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i deconfortul pacientului

- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0

comunicare eficace $i clara

- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a

manifesta un cornportament care sa reflecte:

- atitudine de acceptare

- capacitate de ascu/tare

- atitudine de respect

- capacitate de empatie

Asistenta demonstreaza acest comportament prin:

- mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a 1

fetei - surazatoare (dupa caz)

- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului

dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.

Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/

Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrulacestui Indrumar.

Vom enumera cateva:

a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate

Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.

intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau"nu".

CondiJiile

pentruinterviu

Interviul

43

Abilitati aleasistentei dea facilitainterviul

GeneralitaJi: I/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul

Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In

intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.

Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari Ide dependenta pe care Ie determlna. . "

Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).

42

Implicarea simt;urilor

In cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,vedere, auz, atingere ~imiros.

Vederea: ne aduce 0multitudine de informatii privind caracteristicile fizice aleunei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, de

asemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoieinsatisfacuta, 0problema de sanatate:

- fata trista saLJdenotand suferinta

- agitatie sau descurajare

- eruptii ale pielii, ictere etc.Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele- intonatia vocii

- gemete, vaicareli, plangeri

- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze

Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1iale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,

caJdura membrelor etc.)

Mirosu/ permite:

- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului

-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat

- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)

Utilizarea observat;iei

Pentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistentatrebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa facaabstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i

asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.

Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie

sistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de

vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot

- adica de a avea 0 viziune ho/isticaasupra persoanei. Presupune, de asemenea,!depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.

I

E/emente de evitatAsistenta trebuie sa se 'fereasca de: "'. '-' ,,'

- subiectivism

- judecati preconcepute

- rutina $i superficialitate

- !ipsa de concentratie $i continuitate

Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegereadatelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito-

rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarte

important ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permite

o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de

ingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii

medicale.---

~.",,', ..." -,".,'"'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! ..'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'"


23/40

- structurat

- pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacientEx.: "Cum v a numiti?"

"Cu ce va ocupati?"- semistructurat

- condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizateEx.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".

a. inceperea interviului- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $iexplicand scopul interviului

Ex.: "Bunil ziua die... Ma numesc... $i sunt asistenta. A$ dorisa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. desanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mivor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"

- pacientulva fi asigurat de confidentialitatea interviului

b. desfa$urarea inferviului- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale carorraspunsuri vor forma "profilul" pacientului- pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand pe

rand, emitator $i receptorEx.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;ade oxigen pe peretele

de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt g r a ybolnav?"

Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele dinaceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram ra-pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"Pacientul: "Nu, eram doar curios".

Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lteprobleme care. v a nelini$tesc?" . . .

Pacientul: "Da".

este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$ituluiinterviului

Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina Indoua minute".

c. concluzia interviului

- la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului

Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari"."Am Inteles care v a sunt problemele"."Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planificIngrijirile".

Tipuri

de interviu

Etapele

interviului

- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata deschimbul de informatii, idei $i emotii

.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" alepacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala

- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familiasa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa punaIntrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuareaIngrijirilor

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspunsmonosilabic). I

fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problemacare v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta

" dumneavoastra In legatura cu somnul?""i"" ,,', - ' '", -,, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri:

- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme v a mai

creeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"(desfa$urarea unui eveniment).

- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra dea proceda").

- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodatacarne?").

b)Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei

sale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de candvomati"). Cereti-isa v a repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa multdigestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despresomnuldv. ?").

d) Abilitatea de a face 0sinteza(ex. pe scurt, "Ceea ce mi-atipovestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa v a destindetidin cauza nervozitatii dv.").e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica0ascultare actMi:- prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului,- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntulpacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati caIntelegeti ceea ce el simte (traie$te).

Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face P E ?pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub

tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.

Seop

,

I,

IiI':

I

I

I,

I ( !I,',,',',,'iH

. 1 . . 1 . A f;:

r-


24/40

Profilul pacientului Fi~a de interviu I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

OBI$NUINTE DE VIATA

STAREA DE DEPENDENTA

ALTE PROBLEME DE SANATATE

ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.

D RO G: d aln u/de nu mir ea m od d e a dm ini strar e_ __ __ __ ICAFEA: dalnu/ocazional.Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _Puis __ /min.; Semne particulare _

Alergii cunoscute: reactia _

Spitalizari anterioare pentru la dala _Operatii/interventii Iadata _

Tratamente preserise urmate: daJ"1u.Impresii din spitalizarea anterioara _

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):

Data aparitieiMotivele internarii _Probleme de sanatate (dependenta - P -) _Sursele de dificultate (etiologia - E -) _M anifest ari de dependenta (semne ~i sim pt ome - S -) _

Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47

ELEV$COALA _

ANUL DATA _

STAGIU PRACTICSPECIALITATEA '-----

-----

"';,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slareacivila~ nr. copii __ ' religia profesia _stalutul social- ocupatia Iocul de munca _

DOMICILlUL: Localitatea casa camere _

LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.

Aulonom serniindependent dependenl _Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; IStimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ;

Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/altele ~ _

46

Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle debaza urmaloarele:

Il!INOTA:

In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenulsistemelor ~i aparatelor:

- examenul fizic- investigatii radiologice ~i endoscopice- explorari func!ionale- examene de laboralor

InformaJii /- nume, prenumegenerale -sex

" " " , I - sl-arecivila -;- -

- ocupatie

- religie- surse de sustinere

Antecedente - bolile copilariei, vaccinarimedicare - lraumalisme

- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1rioare)- interventii chirurgicale- alergii medicamentoase- utilizarea lralamenlelor empirice

Antecedente - boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familiefamiliale

Mod de viaJa, - utilizarea de alcool, tutun, droguriobi~nuinJe - obiceiuri de munca, somn, alimentatie

- practicarea exercitiilor fizice-

Probleme de - apari!ia simptolilelor:sanatate - natura loractuala - caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)

- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.)I - masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora

- cLino~tintedespre sanatate

Mediul - factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)ambiental - securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii)

-Profilui I ~ Iimbavorbita, etnie

-,~-

psiho-social, ::-ccapacitaticognitive~i cultural - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface-

rea nevoilor

- probleme generate In raport cu familia, anturajul


25/40

2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELOR

a doua etapa a procesului de ingrijire

ANALIZA $ 1INTERPRETAREA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUALAL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR

$1 CLASIFICAREA LOR

De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea

diagnosticului de Ingrijire.Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,

Gordon, pe sisteme = sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).

Exemplu ,

Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului carefavorizeaza satisfacerea nevoilor nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

- i$i ia masa regulat cu poM; - lipsa poftei de mancare;

- alimentatie variata care respecta nor- - greutate la stomac atunci candmele; manaflCa;- nici 0 alergie alimentara; - dificuitate in a dormi de doua zile;- hidratare In jur de 2000 ml/zi. - spune ca nu simte gustul alimentelor

pentru ca este prea nervos $i segande$te cum va fi la Intoarcerea luiacasa.

- caracterul schimbator al unui mare numar de date- subiectivitatea persoanei care culege datele- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.

Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoieeste nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate

, (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).

Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele

conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a

datelor.

Exercitiu:

M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjiidrepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia saeste superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentrua-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlinascaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina, scaune moi). Ra$ealala nivefu! sacrului (29em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in patajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1ora zilnic, se simte in generalanxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,

An

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, ingeneral. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoiede suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0problema dedependenta.

Departajarea intre manifestarile de independen~a$i manifestarile de dependen~a

,~~',.

48

Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0sarcinacomplexa.

Diticultatea provine din:- numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,eehipa de ingrijire etc.)

Complexita-tea analizei ~ia interpreHlrii(diticultate)

Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizateeste important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupuneidentificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeazaorice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timpbe

nevoia de a face zilnic dU$este personala, particulara pentru 0 anumita persoana.o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiileetc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participareapacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoiparticulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

Ana!iza Analiza datelor se face prin:- examinarea datelor- clasificarea datelor: date de independenta - acelea care

permit satisfacerea autonoma a nevoilor-date de dependenta -~

- stabilirea problemelor de Ingrijire- recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor).

Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor lafiecare din cele 14 nevoi.

Regruparea permite identificarea resurselor individuale.

Interpretarea Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explicaoriginea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini

I sursele de dificultate.

I , .j:':

I

Ii,:

::1 :;

' :

I' l : ' : ' }

i i ' i l "

: , : 1 : ,

IH \ ,

' , ' , ' , ' "1 :1 '1

L ' tl!,i'

l l \ i :

Ii , . , : ' , : . , .~ : I i

! i i !, \ : : , i

' h i ,

lE ii'i!.I ' i :

~ ' ! \ !I i !

Il f

l , nj ' i i

Ii

' W :

I~

Ghid-de-Nursing-Part-1.pdf

Documents

Transcript of Ghid-de-Nursing-Part-1.pdf