AUTORI:GEORGETA BALTALUDMilA RACHIERULIANA pARVUVALERIA GHIDU

r"11:"'1.'"1-"' .I

II

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a RomanieiChid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale / LucreliaTitircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,2008-2 vol.ISBN 978-973- I60-0 I0-9

Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoarenevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I60-009-3

1. Titircii, Lucrelia (coord.)II. Gal, GherghinicaIII. Dorobanlu, Elena

.LUCRETIA TITIRCAELENA DOROBANTU

GHERGHINICA GALMONICA SEUCHEA

MARIA ZAMFIR

COLABORA TORI:MARIANA ARDELEANU IULIANA VISOVAN

MARIUCA IVAN ILEANA CARMEN DINDELEGANLAURA MUNTEANU

VoL I

CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOAREI

NEVOILOR FUNDAMENTALE

URSIDE

Coordonator lucrareLUCRETIA TITIRCA,

GHI614.253.5

J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y[(~--~J-0

I"

.1<.

'(....•. '.i~, I

II:,

[,(I..'il •

::

[",i:.I 1~

d ~

. IIIr \IIl~,.

i~;' -:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r..•~,'.-r-~-

Redactor de carte: Dr. Mihail MIHAILIDETehnoredactor: loan DUMITRENCO

Tehnoredactare computerizata~i coperta: Gina MANCIU

Corector: Constanla MARINESCU

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASckBucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131

TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80

,-.r.'

EDI:T"URAVIATA MEDICAlA ROMANEAscABucure!j)ti

••

nc~m:r::zo~C\

~~J:c::»-0'-0_c

~~O-".V"mc-Z ->c:ZZ»~Cs:c ..••m$",..,:z - fA~ n v.»0-I:;:;~Z~C\c:z•••••••••»cd»;ll:Jm

;:~:'.

~.;

~~'.

!~,.;,",

•• < ~ _ ••• ,,',..... • ••••• 'N ••• '....... •..•• .. ,,"

f

, ..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-'I';,~',. , , . ":'~" ... : (.1':,';' ;,,""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,•..•,.

'I""""'''''''~~-" <'1

I

IIIIIIIIIII',I.~.~

:~

';ji,

.1'

NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU

Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>iingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bineeunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentruaceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $ituturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa,studenlilor In medieina, medicilorde familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutorsau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.

Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva Ineditarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilorde nursing.

Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, afost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel maiimportant, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.

lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicatprincipalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul sprecronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determinascaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire.

Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate dedeprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore.

Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.treintegrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia deformare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eucal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemeneaprofesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.

Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiunisociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii.

Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!asociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau alcuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celormenlionate anterior .

Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanataliinu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.

5

I. ,,>I

I.

I

I

I

,

I

7

nV1BINAREA STIINTEICU VOCATIA DE NU'RSA

fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile Isanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i (profesori de nursing sau practicieni).Conceptul de ingrijire prezentat aid are la baza modelul elaborat de Virginia IHenderson, completa!, cu e/emente dintr-o larga blbliografie de speda/itate. Acest .mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai binep.e benefidarii ingrijiri/or, sa ofere ingrijiri mai bune, individualizate, complete $i Icontinue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul sanitar,in formarea de baza $i continua.

Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind .1faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i desprenursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilormedicali.

Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) canu am c1arificat $i aprofundat in suficienta masura noJiunile legate de procesul denursing, de planul de ingrijire, cu toate implica/iile acestora. Este lnsa greu de Icrezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,cu nuanJe/e $1 impfica/iile for.

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cusprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!idoar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum, Imateria/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatatenu sunt sufidente pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitarepostliceale. De aceea, am considerat ca elaborarea unei lucrari care sa constituie I- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar, un ABC al nursingului, care sa ajute /aformarea $i informarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale inacest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilorsanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

6

Dr. Mioara MINCU,medic primar,

director general al $colii Sanitare Postliceale"Carol Davila"

.' ., :~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'"..7,-:

De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca latalumii sa lie ceva mai luminoasa.

$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poatem€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn1899, cusediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anualprin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.

A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cuconsecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnaltnivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practicaprolesioni~tilor.

De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cuasociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitateapublicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale(OMS, UNESCO, UNICEF etc.).

Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~ireluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unuldintre texte, denumit Tnsemn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". esteurmatorul:

"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJade aceasta adunare, ca-mivoi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .

. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi dacu buna $tiinJa vreun leac vatamator.

Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele$i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburilefamiliale In timpul profesiei mele.

Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i mavoi devota celor pe care Ii lngrijesc".Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:

Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~iSolidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tnurma controlului CNEAIP(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sacreasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tncel de Asistenta sociala.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc ace I atribut pe care medicina Antichitatii 11asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.

"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea luidainuie uneori pentru todeauna.

Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei.Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare

pentru nimeni pana cand nu este daruit".Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru

ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

i,

~'.,:,:," ..""--

~,i;;~

~.~~8•Sit.~

i

•

------------~

r I

IIIIIIIIIII:Ii

t

Ii:.,.::.i::

~l~

'I~

Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atateamodele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie demult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelorprocesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura strainade specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.

To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiecteleabordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizezeeforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie deobserva/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca sepot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru caexista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate Inlimba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.

Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriuca singurul modelposibil.

Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugaminteade a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutorpentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesionalcomun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/eacumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i Ineduca/ie $i formare.

* ••

Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la bazaactului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare aunor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nupoate fi redusla simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort deasigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentrumenjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orincunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitatecreatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt

capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie untratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul

delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a laaceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta

8

• " .•....',~j;,,:, ri';,',,' ~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/,."~~:.;.",;.,.>,',

pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentulprescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/iindependente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical depneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia saaplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratarelegat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnosticde lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumiteac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventivepentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand dinrotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu

au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoreticadoptat astazi In majoritatea /arilor.Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la

dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificareanojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $isa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar unmodel conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, invederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrulorelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;itimp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poaterenun/a.

Exista mu!te contraverse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.

De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul deingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etapepropuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care esteaplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi

consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoaneilngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odatadovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitateaintroducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poartaeste doar lntredeschisa.Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care

asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de

~

•• I

~\

ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu carepacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc indiagnosticul de ingrijire autonoma.

Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica adiagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandirelogic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel maieficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.

Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cuculegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuiedeci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $iatunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitateaasistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.

Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nuam putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinsein manualele existente.

Lucretia TITIRCA

'":-:.1:':,

PARTEA INTAI

NURSAprocesul de ingrijire (de nursing]

IIIIII,IIIIIII

,'" _ j', •• :' -,'. :'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~

CAPITOLUL I

INTRODUCEREA IN PROFESIE

Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, candfemeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproapede noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului(sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpeNirz.h!inqalfl.- ..

-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeaunaclara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiuneautonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $idescris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.

1. NURSA Reproducem c~Heva definitii ale nursei:~- OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst

aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;-.--- - ---.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJiA~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"

_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor ,.Medic~;~---'-----"- .-----.-----.----- i

_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum estedefiniilideconsiliul Asistentilor Medicali, In concordanta cu~"'''--,~.....-,--- ---._-_.__ ._--"-"'~-~'--"-"-._-'..... .. . .-.

pr~g.@.r:..ea$i experi~1119_sa; ._ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __ln.deglinirea acelor.procedurisi tUl)f1ii

care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,.,-....-....,.--~ --------------------------------------- .... _--------- - -dar sa nu faca 0 procedura pentru care nu este calificata .• __ ___--~-~--~.-~.~-.- •... '.- .•..._._".••. ~. '" n.'-'_''' .-.

.11

'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in ceafrancofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul denursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.

"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1milion asisten/i.

13

14

Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, depractica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatireaelevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar$i pentru categoriile auxiliare.

2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studil1i~nd: ~ .... --:Erom~re~.~~JJ~L . I

.. --prevenirea imbolnavirilor

-l'"!9itiir.e~V~Jn ..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, acelor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitatesanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.

Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toatalumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentrudescrierea nursingului.

De reJinut!

~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<;J_~__~~_em~_E:l_~...4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiileimp0r:!a_nt~ $i'i:mume: . ._....

, ." 1. promovC!~anata.1iL,2. prevenirea imbolnay,lrllorf..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.4'~SlJhLioJeL~

3. Nursa generalista presupune:

- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQu ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}

- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze)- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti

(capacitate de empatie)

I '_Important!_ -i, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!Lr~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.--

. - individuale- familia/e $i

- de grup - la problemele actuale sau potentiale desanatate.

Ea este ca 0 mama ce actioneaza c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t ..mai_diverse ...De ..acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJofe-sionTsta". .

I

II

I

II..

II

I

I

I

I

,I""I~Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:

1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_a sanatatll cuprmzand:'~-~-'- - promovarea sanatatii

- prevenirea bolii- ingrijirea ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __hi!ndi:

c.~ I. de!? c:te tVarst~nJQate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' I-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..< .

15

Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolulese'nfalaEislstenteJ: m.eajc;<3.I~:--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta

persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge~iiU sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri"In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,dataar fiavut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicalatrebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientulsa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.li..

2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnaiisau sJinatos, sa-$i afle

calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnavsau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promovasanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i saactioneze Tnasa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur catmai curand posibil".

3) A.NA (North American Association) da urmatoareadefinitie pentru nursingul comunitar:

Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii denursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de amentine Si a stimula sanatatea populaliei.

Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientataasupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfellasanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).

Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimulasanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $istirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropiape indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitiereiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar sprepacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al

--'acestora.

definiliaVirg1iiieiAenderson

3.BaLU~_.NURSEI-------

2. NURSINGdeiinTtla--

-'a.M.S.

definilia"A:N.A.

I'L

. ',.~'"'~"

:1:'.'i .~

\]![\\~~

~Jlj,:M.

r-

{:~"I.:!l'

I.I!

I

IIIIIIII,

j!l:

I\.\!\.~..

.jm~

"I~

4.J:U~..QIm__ENURSEI~ __ J -

de naturaindependenta

de naturadependenta

, Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/ nursei in~:~ ,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~--_.__ ._-"'--"

societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: .."-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i

grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e'(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e stariides{lniltate".

Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de .asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privescintreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.

Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.<?..~ipsihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea,boala si moartea. -.---.----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:n-tele fizice, sociale, medicale, biologice $i umaniste (arta $i$tiinta).

persona~e-nursif.lg_JLLG.[ea~<\..j~.a-..gflrtene.L_alaturide1t1t:r,.9:lo!id~.911~p[Qte.sLlJni.~.i..QGLJpatii,gf?PCl~tIg.ipa.la.asigurareasa..~atatiiin actiyltatUnrl,Jgite..' Individul $i, unde este cazul, familia sa vor trebui sa fieimplicate in toate aspectele - pentru mentinerea unei bunesanatati. (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la 0reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).

£U_IJ.~@.e_.aslst~nteL(l1edicale.suntde natura:- inde.gendellia.- dependenta--:.~@~~9~~~!l1L_

Func~iile--fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta___ w. .~ •• .. __ • __ •• ~_ •• _

Asistenta -. asista pacientul dirU?XomLfLioLtiativa,tempo,a,--== .-'~- ~.-._--_ ..,---,"'-'"'-' .', . ... .. ..."sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn: .

a) --:~D.fQ!1....atunci candel nU-$ipoate indepliniindependent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functiede varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sausociale;

b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cuapartinatorii (apropiatii);

c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $iil sustine;

d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vedereapromovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.

~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_.La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de

tratament sau de readaptare, observa la padent modificarileprovocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului.

H,

de naturainterdepen-denta

,~

funclii:

profesionala

educativa

L

__,~'~',,~i)/.::r..'~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.

Func~ia de natura interdependentaAsistenta col~~z.a=~lJ ..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul

sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,.

'-EXemplu:- actiuni de depistare a tulburarilor de argin fizic, psihic sausocial; -- .._~-_.- -- -----.- -- -- .

- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizareasupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie arepopulatia in materie de sanatate;

- actiunide rezolvare a problemeior psihosociale;- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau

unitatilor de ingrijire.

Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i Igrupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeazain practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practicemedica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pe-dagogie etc.

De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutulasistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor denatura: independenta, dependenta $i interdependenta.Subliniem astfel:

a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?laSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qaae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rirecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~'Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica". preventiva eli deumanizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codulasistentei medicale:.- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea..s,an.atatii.

- prevenireajmb.olna:\lirilor.... '...c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii~i rec.LJPl'rare2,..--~'-'- - "'.".- -.,.,~.-.-...".. -- ._,

Aceasta...ceredin partea asistentei:1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ ..2: ~~.educe.pacLeQllL.3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$tidin sistemul sanatatii4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.ntasanilara ..... ..... .5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i

a cercetarrr:'.'--'. ~. __ .~----_.-

b)!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~"f?entr~2anii,tCiteAceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .

aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fiiconvingator.

17

---"---'--

1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)~_...~---------------.-

I1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu- dispensar - urbC!O,

- -,rural II'- policlinica..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane- amine de batrfmi - I

2. in SlaPona'Ls, e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g'~,C_hirhJ,X9".iE;"..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,cologie etc.) ,

3. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~19i~0..a: I

I). LOCI.&J)EMONCA--

19

~'utia ingrij.i.ci..IDL .Pana la jumatatea secolului al XX-lea Ingrijirile au fost tributare mai ales I

conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.

15~re.nce Nightingale.a cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....A Ins[Stat pe laptul ca:- . I- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L- aceasta treb! lie sa cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm.

dire. -- ---..- ---._ .

-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine I,oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; FlorenceNightingale descrie aceste ingrijiri.

Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata. Iincepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face talasolicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adicarealizarea lor Tnserie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul IpreocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pepacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueazaaceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au Icontribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul peaspectele medicale, tehnice.

Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost Iorientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_

- ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;icomunitatea In care Iacesta traie:;;te.

18

Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i dinrelatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti,studenti (educarea personalului de nursing).

c) f(,Jnc/ia economica - de gestionare- QestlOnarea serviciului, organizarea timpului, precizareaprioritatilor de aprovizionare etc.Functia economicase';'eaiizeaza prin corelarea ei cucomportamentul etic.

Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, suntdescrise patru functii majore ale nursei.

in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat alte functii, precum :;;iatribuliile :;;i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).

d) funclia de cercetareACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice,

dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i moralesuperioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetarealaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activi-tatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;imulti sectorial a), asistenta are atributia de identificare adomeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.

in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta(Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi pro-fesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-ipermite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.

Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista (cu pregatirepluridisciplinara): I

- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L."- ambulatoriu

- J~~.uJ1YLL- Cercetare.- Educatie--$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_(c:;Q!l2iI.U.g,eviata)-:Ad mi o.lli1rillLY_r '-'''' '-',- Demografig,':'-!_i&--Igienic

de cercetare

economica

5.~OMEN!!:::.Q.LACTIVITATE

Ii.,

!~,:\iJ:ri';it,im~';I~ri

~..mi'~:

r

IIIIIIIIIIIf,

;\{

1:.:11,i@;

iii

Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L,-_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~

-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificateS-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'.... ..,-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit.. . ....

-g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce

ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson carea descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii inanul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,

Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoanaingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient -atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acesteiconceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-aacordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in allmod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea safie astfel centrata pe PERSOANA.

Astfel, asistenta:- sit fie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJipsiLde_GQn,~tiinta- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand- mana pentru eel caruia i-a fost amputata- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida- sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,

Virginia Henderson).

Alte concepte de nursingDe-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe

~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.n VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptatauiteljQ( .$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au~~f~:,g~.~P!e~ceie~J41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" .,

MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celorpatru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergieipacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservareaintegritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii socialea pacientului $i prin introducerea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locultermenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.

HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatiaterapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau incadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea,retragerea.

IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, Kingintroduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea.

BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris deHans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandireainductiva ;;i abordarea deductiva.

20

...... , H".'.'... "I

MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $imediul inconjurator.

DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie

centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza

structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.

2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE._ ...••.• ~"' .•~p..".,...._'_."., ....,_~" ..= ..", ~'-T""'-"_- ._."., ..••••.. , ... ,_._.__..•.• ...".,-- '_"_'-~----"~.' ••_ .. '"

Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutiespecializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan internationalresponsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi dincele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie),repartizate in 6 birouri regionale.

Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or desaniitate sunt importante urmatoarele hotarari: .

1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78,undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiriprimare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:'.•_AuJ.mDe.Lapoi:,...--"~Iansarea strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana,tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiec-tive" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC' - -.- . .' .. "---' .--'- ..- .....'--4) onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele dintoata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";reaceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'- .......•,.. . -..--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S.considerand prioritatea nr. 1- Comunitatea.

5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul inactiune" de J. Salvage).

3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)•._....=_ .••.,_.•~,~~.,~.'s,..•"'._,.. .•.•.•...'c".__.'7 •.•~••.,~..•..•.••"~''•• 'r.''''' ••.•••.n'' ....•.•~._~ .•."..,....~_~__.••..•••__ ._~., ••_~ __ -~~.""~ __ ,. "'~ __"_ ,_", "'","._'0 __'_" ••• ~_ ••.• __ ,. ' ••

~. intel.eg?l!l:.- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~- accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate-"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ... n' .--

...:'cuparticiparea lor plenara. .-~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii.I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <- -.-.----- , 21

I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:..-:. p~~mov~~i~~atatii ._ --------.- p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.-- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente__$j.QJ:>j5'nuite- r.~J)P..illill.ea.... ..- urgentele_ ..•_ ...-._, .....----,..........--

l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume ....1) ingnJmd~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g__~

':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_. _ ..Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le

(sustinerea familiei etc.). __~...._-~~.,-=--~----=,--

Defin~tia comunitalil _.

15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJge.ograficdeterminat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0 forma de'gestiune adminrstrativ~:Tarrrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.

-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$fasigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acesteistrategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistentamedicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de,Conferinta de la Alma-Ata cand: ".

- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-

tarii ei;

- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era unexecutant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, cene obliga sa gandim.

in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingri-ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS

I.P.S. - sunt denu' . io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J«:!-,perltr:.ycas.p1[gitapartlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.

---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ci!!:.ja_qaTmcopartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.--'~-------------------.-----.--

23

I

I

II

II

I

I

I

,II I

Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu decaracteristici:

- ciimatul, resurse de c!Q..a,caracteristicile populatiei, nivelulde educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $if~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()rd~_san~_

innriiiri rle 2. Prevenirea secundara urmare$te:r-- ..- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenireaprevemre

se6lii1dara . ~ - .... _-~,-,_..-,-----agravarii sau a complicalli!2!::.-.Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin viziteacasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, iicautam noi, prin controaleperiodice etc.)

ingrijil:i~ 3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei~~ire esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferitete!1lara dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in----- recuperarea persoanei.

Atentie!Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au

primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri depre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).

1.)dentifi-~.lGee~ce inseamnaI.P.S.

2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$..,j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..~~creaz-(rWi'--m~iu extraspitalicesc, In I

sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! ..1consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii de -"I' . ,- -rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.,---------- - rT)_~diuI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt_....

- mediu de mL!!l~~----:__?ctivitatea barbatilor, temeilor._--~ .••••-- •• " .••••••.--_. -_.,--~-._._. •• _' •...__ ,_ .• , O_" .•• ..;...••.• "_. u, __ .,'_-' ••• _ _' ••

- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~..,- mediu ~colar --> copiiPregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu

populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:- sa $tie sa asculte- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,

familii, grupuri)

r~I'

Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..~~ -. --~"'---"-----.~..--'-"'-'-'--- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.

2. Initierea personalului'sanrra~r;--acOhsum'atoriiorIn I.P.S..~-----~-- .:...----~-----. ... -3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S.

--.,..----------_._.-- -._-- .._._--~---_.... ,_.,-_. --,- ..._.

Nivelurile de interven1=ii:

22

1. Prin prevenirea primara'intelegem:- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~ireaimbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -

- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-tatie, contraceptie etc.)

- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)

~pIe\lenireprimara

I~

I';

~

x

.... "i:.,' .•',,:,w,". .1

Definilie: '/n mQdelconceptual este un ansamblu de..EE~E.te,o imagine mentala care favoriz?,azareprezentar€??If![1ljtatii.~delul-conceptual (cadrul conceptuaij este' '(feCi 0dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam"filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel,deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,valori $i eLemente:------

Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricarear fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa seprecizeze urmatoarele elemente:

1.~copul profesiei_2: telul activit~~~: ..Q~D_?F£iClr~~

1'\".

5. COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE'-~-~~~" '~~~~""------' -' _..•......_-~... .._ "-'.~--".,~,._ -..•.._-= '-~

Practicarea unor Tngrijiri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente decompeten/a:

1. Cunoa$terea unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing)2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~-- -_.~ --'-

3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9.I

Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Iesatisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacereanecesita/ilor sale':

2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii alesanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. ...--aerrmrrao.M.S. a saaa@fL

,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJnabsenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' .....'A1feCietmijil:----------

"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c..ute in moj:lClutonom, nuselimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de'tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,-fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aaposibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediuluiintern $i extern.) .

"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa$icjepa$i boala.".-"------~---- .-.•....... -.._.,...

:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal dealarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatienoua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment putand merge pana larespingerea social a a omului din anturajul sau.

1.SJIDDa~.terea unui

"!!IQfJe[~Qil=_ceptu'!.L~~_.ingrij(re

b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJepregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. c.ulucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -

4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR

3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:noaseavaloa= ":;'"dufafa.tfn:,-pufu j' de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.-rea socjala"~i - mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare~f.~n£lmI~-:i~~- Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c.. j

~~anelor , .J ,I~.X,Pf.~,_S~ce..rc~.@Q.L. In..__._.~.9mt,J.J.l.,:-.~,.. a...1UCJ.,a.tor"II,o.t. s.a,n.,itarj$L a Icare Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilorde san~ta.~e. I

_ ..-,_.~_.......--~--~----~

- sa $tie sa utilizeze informatiile- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni

sanitare stabilite cu populatia)- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de

cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariatI Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere

"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sarenunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intrediferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoareasociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii.Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un

comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au despus.

ImportantAsistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara In

comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri def11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...' .... ....

Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura,Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,colectivitatii $i sociqtatii.

Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze$tiintifice. Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiuneanoastra), ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $iingrijirile (nursingul).

1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicelpsihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb

7aI:e..$1 TninteractLu~,gu

mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta._.~ ..----"~- --------.-~-,-. 24---"-'''-'"",-, , - .

I

II

I

I

II

I

II,.'It

I

i'l

II

1-<.

I

II

II

,I

CAPITOlUllI

MODELUL CONCEPTUAL--- --------.-.....

Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..

27

Post!1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJiconceR.tuaL..£.nyJ1turipentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulateleRe e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:

-:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_- individul formeaza u!:!Jot,£aracterizatprin nevoi fundamen-tale ..--. -- '- -- - ..

---:: candJ.lUa..QlDnevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este"complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'- .-o.-. '---.J

Postulate

~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~:- postulate

'--=--valori.-------- elemente a):,..QQPulprofesieL

,- ~. telul activitatii (ben~J~I)c) rolul activitatiid) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)'~raacoraafa:---' --.-.. ..f) consecintele

Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:- Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.ntot complet prezent~nd.14 ~evoi I

fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:----'-' --.... . ... --- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividuluiin

satisfacerea acestor nevoi'.. -:B:01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea a ceea ce el nu I

poate sa faca singur.~-"-" ..----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.

Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului. I1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----.....

26

3. (0"11 sau~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe car£LS~9..c_lJP-A{surselede

dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa deforta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)

5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire,su-plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)

. ,6.cons~~.gei actiuni~e!()<:'ente - cand "se- orgal)izeaza intr-o structura

teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelulsau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)$tiin!ificfL- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformariiasistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe-S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea,

, explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-tet7h7ee----.-.- ..:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combatereabolilor.Relaponale..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei dea stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unorrelatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaborezecu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-oechipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.Etice- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~iprincipii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~icare regleaza buna conduita a asistentei.Legislative.=-cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i apacientului.

Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.

Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijireaindividualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga lacontinuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.

Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursinguleste demersul $tiinjific.

2. Cunol;l-tintele acu:.,.mulate _".--

De re!inut~ale com~nlel;-I'£Q!'~q~ la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului

concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'----.-moael de nursing -.---.- ---- ..- --.................... .

ecadrueonce-ptuar"_.---.~. __ •• ~ 'C •

• -model conceptual ...__ ._._.-._-----~_... ,._,,--

, ~,Cunoo{i-tereade'ii1ers ului

'"'$liintific ...

:,'~:\::,

Valori sau.credj;,-ie-'".._-----_ ..-

.Elemente

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori:• asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi• cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced€:lClZa0

parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,- '. '"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe.FClr~nlJ.P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici~n-aIt-perS()Pi:l1. . . - .. -, .. , '~.'-.. ",., " .. ' "'-.; -. ' ' '--.

Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:

1. Scopul profesiei este:~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J.??Us.?::.~ire~lC:l~ileasca

.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poatasa-$i satisfaca nevoileprlllm:!D.SUSi.~. - '-', ....._-----,,-, 0_- _..- - de gJavoJiza vindecarea;---'"_. --". -----------~-~-.---~~_....-..-~".,

- de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn.Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti,

neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitatecare au scopul de a conserva sa.u a restabili independentapersoanelor lngrijite.

2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionaleeste bene1icia~lJ~--adica.~~~Q9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q?D,€:l_SRre,_~~~~_~ste.indreptata

l~t~;:~~;~aobiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturorfiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor estediferita de la un individ la altul.

3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?!J)EJ.c::(m~::lau..l12.e'rnbriiprofgsLeC:::-.-"'-Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL<it;lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu

~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n: _~nacet~~S:~~;/~~~~~~~~:..cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~--.---,--_.~-,.,.- --'--_.~--

4. Sursa de dificu/tateDilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu

QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile'.saje~s;JDJ~cauzatJi__dsLojiP:S(L..- - de foria , -<~-~~------

..=sJe vOIDIL- de cuno$tinte

Ac-estedificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este importantde $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar I.

dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate deprofesiunea noastra.

?R

"5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa

piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te)independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.

6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute -> "ameliorarea"depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I""scopului.-- '

2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.--~-----Generaiitati_.------_._~'-=---".....-,..

Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelorumane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare.

CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~....':!--'7.9.[ .necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf)fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.

Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~blo-psiho-sociale, cull;ur~le-~i spi,rituale----.~-----.._---_.~"---"."' .. , ..,,,.,., .

Cadrul conceptualal VirginieiHenderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoifundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale aleindividului.

Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi estetelul prolesiei de asistenta medicala.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa$tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umanepentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a circ_\!.lat~,2. a.bea $i a manca .3. a.elimina4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._5. a dormi $i a se odihni6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,.7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-' _~----~-~~

1O.Cl.fQ!!lU.nic~.11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca

reliqia ~"'.~-~~~_.'~-'12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii13. a.se..r.e.crea....14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea~'---'-_. ._--~-_.~.~_.-." - -_ __ .._--- .

')0

II

III

I

I

I

I.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-DUPA TEORIA LUI MASLOW-

I4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA

Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In starede echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice.

Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__I'dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.75efinijia homeostaziej: _ .~ echilibru ~i de. autoreg@.re~~ __~lls.!?~E?~a_InJr.e.djYj~[~~,-proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la

~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.._ .AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~ide

-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: ..Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei

efmd nevoia inferioara este satisfacuta.Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila

de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .- Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta aacidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoiade a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibruluiaeido-bazic.

Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana earenu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostaziaproceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.

31

I

~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'" "., ,:',f~i:'"';'"

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:- }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica)-. 0 dimensiune psjhologic~- 0 dimensiune sociologica.;;; dim~ii" } ~ cultural-spirituala-~Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea

sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoieprezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.

Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie decelelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil.

Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta esteindependenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

30

o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta. - -~~.._~nevoiL.(t~....a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qatafiind Insa legatura fiziologica care une~te functia

'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a.respira. Ni se pare~~

...-~-

• 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc decombatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.

• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama dediversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacereasau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii saunesatisfacenl celorlalte nevoi.

Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, daraceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia

ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0

resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala:

-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.

in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareiadi voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --.De exemg.lu:. ------

P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~io-culturale ~i chiar religioase (spirituale) care pot influ~tis.facerea nevoii.

Dimensiunea psihologtc8- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite

alimente- _'.

p ~

\j2.imensiunea socio-culturalL I- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau .

culturalffiPodanta aeG g entatieLDimensiunea spirituala (religioasa)~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc

la evrei).

5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _iN sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E .

__I Important de tetiJE!!.:.._~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r"

~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.aregracrae insatjSfacfie.iE~~'ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..

De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$teIntr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, undispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite samaoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sarecurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitivde sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera caeste eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea estepreferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".

.,.,

Observafie:'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In

vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unuipacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$tecompeteota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.

II

Ca sa-$i mentina~unechilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atingaun nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

.. ~ta II'.. Atingerea. unui nive! ace.e,.,."..t.abi.!...in y_..a._t.'-.'.S.._.fCl.. fi?r:..e.._.a...._..!!...e...l.l.~.i/o..._.r._.,(.!cJ... fl. _,i. '.".:, la adult bun echilibru fiziologic $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care Ie.---- mdee!.!Deste...Jo.Qh19ulInsu'iL(singur),fara ajLJtorLJIunEiialte

'~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau maimultor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.

Pentru copii, independenla se considera $i atunci candnevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functiede faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.

Depende'!1~ I !neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje..a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~!..9-EEI,1.QLc;Cl!.esao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,

Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsade cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentrusatisfacere.a oevoilor fundamentale).

~~~.

lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW

32

NEVOIADE RECUNOA$TERE

- de iubire - de recuno$tinta- de stima - de recunoa$tere a

statutului,a competenlei

- de respect

NEVOIA DE APARTENENTA- nevoia de a stapani situaliile- de a apartine unui grup- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup- de a avea cui Imparta$i- nevoia de putere---------

... '.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A- nevoia de siguranla se manifesta In cazulnilor externe (pierderea locului de munca,mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.- evenimente sociale etc.

NEVOI FIZIOLOGICE- (nevoi fizice $i corporale elementare)- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina,absenta durerii, anularea suferintei .- nevoia de aer, apa...

Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atuncicand nevoia inferioara este satisfikuta. .

II

I

I

I

I

I

.~I

I'IIt,

.'l\1: .''(:1'

ijJ:'

~

...ru.....l.."j! .• , •.•

~.'.r, ..~:~: i

;

~~f". ii'

I'.'" ii;.i

IIiI

\ .

I:~

I'

II

II

II

I

---.J

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poateU$orsaapara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiunepreventivil poate evita aceasta problemade dependenta.

Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _ca.~iaanumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 I.

dependenta PO I ENTIALA. . . _In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_

35

Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nupoate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTriacest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $ide a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.

Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este InDESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEicteii sLJ.s/ine -j'-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~IoplimaL@.avl0!J2!!!!e. - ,--- ---

In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependentaeste ACTUALA _ -----

.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.bactiunile vor fi qorec,tive..

Potenliala

----~Permanenta

D~-canda

Actuala,-

Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie

ImportanJa practica:Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de

masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $iurmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In Iurma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai

pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective Ipunctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.

Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $ispiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:-:"potentiala-actuala _- descrescanda~erm..9nent~Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de

interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara.

Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din-_ __' ~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~- ~~_._"'._. __ .~ ''''''_,.,'_''C, •• ,',"." ..,...•.• _•.•••..•...•• __",. ~

C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate,__aR~t_una _sau rrl9-LlTlultemasiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile aleiJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin elinsu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).

Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejezeItel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala.Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata

(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raportcu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara saupermanenta.

Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a

persoana ind~R.eDdenta___ ._p~na la 14 = nivel 1...---._----......- ..•.... ,..--_. - _._-. __ __ _ .._ .._-----_ _ -

pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 = nivel 2padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____de la 43'la-S5 = nivel 4.,- - -----_._.

Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!• __ .~ •••••••••••••••••• ~~-..-....-. w_' -_.

Clasificarea Tn patru categorii de dependenla• --_-__~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_..

34

Manifestarea-dec.iepen- ~d~

~;

Niveluri deI

Nivel1 Nivel2 Nivel3 Nive/4-~

.E5llsoana Persoana --I?ersQana Persoana--~ prezini~-o--'-~ste prezinta 0 prezinta 0independenta d~2end~N~-dep'_e-n~:N~ dependenta$i autonomil moderata majora totala-- -

Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_.poatedetermina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependentaa fiecarei nevbi-fun"damentale, dUQaurmatorul tabel: ---~-"------_ ..•~, •.....-_.---------_.- -----~-~_.~.~._~----..".',,..

Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patrucategorii.Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de

dependenta, astfel:

'c'i(,;,!JIi"C'ii I

~7

-:_,

5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe:...ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ:g_~QQ$.tirll?

c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:LsatLstac.e~J:l~vo i~~'::.Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine,gJ----nosTIntedespre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltfgersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..

Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--

-lipsa de.~

4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.ESteyorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c•..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_

sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Slar.err9I~I:C:a@-idi!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maTales) asupra persoanelor in v~rsta 'saura: muribunzi.

Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.

Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__:3.!:JE~~L~t~..Q!1if!:J!1at~__9jf~fL_~slJ_?$upramanifestarilor de dependenla.-UneonfiiSa C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgleIllJ~E2_po'ate-.~ - .__ ._.--- --.._. __ .-_........ . . .-..... . . .---.. -_.- .._-- ..

- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la unpacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doarasupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra,cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursade dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este

posibila: deficitul vizual sau intelectual.Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de

exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).

6. SURSELE DE DIFICULTATE. , --------

Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprindsen!i-ment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care -pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile dedependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,perturbarea capacitatii de comunicare etc.).

'.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__~oQgLc.URriDQ..moble me/eg~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1sau, cu parten~TQJ_~~viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuftP[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~.tii~'CQDlu_iJitate,Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $ieconomice. Se pot prezenta sub forma de modificare a roluluisau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc.Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemelegenemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie saIe recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sadeceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiantetc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afectezecaiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fisurse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.

-:th

1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~".ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1.~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de laindMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, asubstantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinsecicuprind agenti exteriori care in contact cu organismul umanimpiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sauvezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0imobilizare etc.)

-:-de ordinfrzrc:--

...,.~rdinsocial

-~psihologlc--

Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacolmajor care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentaleconstituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic2. Factori de crdin psihologJc3. Factori de oraln social.4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)

l

I:I:

II

II

UJ.'f=..... . ",".'"~'\/' .', r

il

ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra Istarii de satisfacere a nevoilor fundamentale.

IIII)39

2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele Ispecifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea"diagnosticului de Ingrijire".

3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: Ia) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis'

determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea I.

rezultatelor).

4. Executarea, aplicarea interven/iilorUtilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .

adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date Inevolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara Ireajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).

Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafiiingrijirilor? IAvantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e

fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vadasituatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient Iconsiderat ca 0 persoana diferita $i unica In sine.

Demersul constituie deci un instrument:- de individualizare- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare. Io alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa

foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe deIngrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l

1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREAprima etapa a demersului (procesului) de ingrijire

Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la careIncepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,In sensul ca pe tot parcursul muncHsale, asistenta nu inceteaza de a observa, dea intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui

initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe totparcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!ede ingrijire.

Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:1. Culegerea de date2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)3. Planificarea ingrijirilor (obiective)4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)5. Evaluarea

CAPITOLUL III

Etapele procesului de ingrijire

-.;2 :;t~

PROCESUL DE INGRIJIRE

Prezentare generalaCe este procesul (sau demersul) de Ingrijire?• Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiriindividualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare alefiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a desanatate.

e Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru araspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta faadministrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitatipresupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificataa Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijireu$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $ispiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. Deasemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestorsurse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe catposibil).

1. Culegerea de dateCulegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor

privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a38

Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte dea-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu unspirit deschis.

Tipuri de informalii cu/eseInformatiile culese sunt:

- date obiective - observate de asistenta despre pacient_- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-C

o

- date continand informatii trecute -- date conti nand informatii actuate- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW saude mediu/ Tnconjurator.

Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/ornoastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poaterezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor deIngrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:

- cunoa;;terea deficientelor pacientului- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:

- Ingrijirea- sanatatea- spitalizarea sa

- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i

o potentiale.Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:- date relativ stabile- date variabi/e

.. "k'-~,.IObservarea

Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistentape parcursul activitatii.

Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prinintermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite detalii).

Observarea este un proces mintal activoObservarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina

marea sa "fragilitate".Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $i

emotivitate.Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am

mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra safie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).

41

<,: ...J,~",j:,;i";,~.ra';'

Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse deinformatii, astfel:

- sursa directa, primara: pacientul- surse secundare sau indirecte:

- familia ;;i anturajul pacientului- membrii echipei de sanatate- dosarul medical - actual - anterior...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:

hemodializa) . ~.

autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sauneacceptarea rolului etc.

A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este unproces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta Inmunca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga lasatisfacerea nevoilor.-Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i

constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, caretrebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutiastarii pacientului.

Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt faraIndoiala urmatoarele:

a) observarea pacientuluib) interviul pacientuluic) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)

Surse de informa~ie

40

- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.- Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatieetc.- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ . • -'c,._

- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficitesenzoriale, proteze, alergii etc.- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.

Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legatede. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functiarespiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul,mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres,confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de

Date relativstabile

I Date varia bile

-I

I,

IiI,

I

II

1:1:

II

II

I

I

I

I'

I

I

Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:- alegerea momentului oportun pentru pacient- respectarea:

- orei de masa- momentelor de oboseala ~i de repaus- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind

- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevadaun timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa seexprime In ritmul sau- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliiletinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i deconfortul pacientului- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0comunicare eficace $i clara- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de amanifesta un cornportament care sa reflecte:

- atitudine de acceptare- capacitate de ascu/tare- atitudine de respect- capacitate de empatie

Asistenta demonstreaza acest comportament prin:- mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a 1

fetei - surazatoare (dupa caz)- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientuluidorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.

Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul

acestui Indrumar.Vom enumera cateva:

a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvateIntrebarile pot fi: Inchise sau deschise.intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau

"nu".

CondiJiilepentruinterviu

Interviul

43

Abilitati aleasistentei dea facilitainterviul

GeneralitaJi: I/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientulInterviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In

intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari I

de dependenta pe care Ie determlna. . "Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor

(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).

42

Implicarea simt;urilorIn cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,

vedere, auz, atingere ~i miros.Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale

unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, deasemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoieinsatisfacuta, 0 problema de sanatate:

- fata trista saLJdenotand suferinta- agitatie sau descurajare- eruptii ale pielii, ictere etc.Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele- intonatia vocii- gemete, vaicareli, plangeri- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gazeAtingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i

ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,caJdura membrelor etc.)

Mirosu/ permite:- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)

Utilizarea observat;ieiPentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta

trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa facaabstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~iasupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.

Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatiesistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct devedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot- adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,

! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.

IE/emente de evitatAsistenta trebuie sa se 'fereasca de: "'. '-' ,,'- subiectivism- judecati preconcepute- rutina $i superficialitate- !ipsa de concentratie $i continuitate

Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegereadatelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito-rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarteimportant ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permiteo viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea deingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatiimedicale.---

,..-

- structurat- pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacientEx.: "Cum va numiti?"

"Cu ce va ocupati?"- semistructurat

- condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizateEx.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".

a. inceperea interviului- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $iexplicand scopul interviului

Ex.: "Bunil ziua die... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dorisa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. desanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mivor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"

- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

b. desfa$urarea inferviului- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale carorraspunsuri vor forma "profilul" pacientului- pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand perand, emitator $i receptor

Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;ade oxigen pe peretelede deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt graybolnav?"Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele dinaceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram ra-pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"Pacientul: "Nu, eram doar curios".Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lteprobleme care. va nelini$tesc?" . . .Pacientul: "Da".

este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$ituluiinterviului

Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina Indoua minute".

c. concluzia interviului- la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului

Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari"."Am Inteles care va sunt problemele"."Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planificIngrijirile".

Tipuride interviu

Etapeleinterviului

~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'" <",,', """1'",..,,',) t.n~I"I<.~'" .' ~, •••..•.•• , 1

- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata deschimbul de informatii, idei $i emotii.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" alepacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familiasa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa punaIntrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuareaIngrijirilor

Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspunsmonosilabic). I

fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problemacare v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta

" dumneavoastra In legatura cu somnul?""i"" ,,', - ' '", -,, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri:

- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme va maicreeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"(desfa$urarea unui eveniment).

- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra dea proceda").

- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodatacarne?").b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu

, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatieisale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-isa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa multdigestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despresomnul dv. ?").d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-atipovestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindetidin cauza nervozitatii dv.").e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi:- prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului,- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntulpacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati caIntelegeti ceea ce el simte (traie$te).

Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE?pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca subtacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.

Seop

,

I,Ii

I':

II

I,I(!I,',,',',,'iH

.1..1. Af;:

r-

Profilul pacientului Fi~a de interviu I

IIII

II

I

I

I

II

OBI$NUINTE DE VIATA

STAREA DE DEPENDENTA

ALTE PROBLEME DE SANATATE

ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.DROG: dalnu/denumirea mod de administrare_______ ICAFEA: dalnu/ocazional.Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _Puis __ /min.; Semne particulare _Alergii cunoscute: reactia _

Spitalizari anterioare pentru la dala _Operatii/interventii Iadata _Tratamente preserise urmate: daJ"1u.Impresii din spitalizarea anterioara _

PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):

Data aparitieiMotivele internarii _Probleme de sanatate (dependenta - P -) _Sursele de dificultate (etiologia - E -) _Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) _Alte date: (investigatii parac/inice elc.)

47

ELEV$COALA _ANUL DATA _

STAGIU PRACTICSPECIALITATEA '----------

"' ;,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT

INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slareacivila~ nr. copii __ ' religia profesia _stalutul social- ocupatia Iocul de munca _

DOMICILlUL: Localitatea casa camere _LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.

Aulonom serniindependent dependenl _Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; IStimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ;

Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/altele ~ _

46

Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle debaza urmaloarele:

Il!INOTA:In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenulsistemelor ~i aparatelor:

- examenul fizic- investigatii radiologice ~i endoscopice- explorari func!ionale- examene de laboralor

InformaJii /- nume, prenumegenerale -sex

" "",I - sl-are civila -;- -- ocupatie- religie- surse de sustinere

Antecedente - bolile copilariei, vaccinarimedicare - lraumalisme

- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1

rioare)- interventii chirurgicale- alergii medicamentoase- utilizarea lralamenlelor empirice

Antecedente - boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familiefamiliale

Mod de viaJa, - utilizarea de alcool, tutun, droguriobi~nuinJe - obiceiuri de munca, somn, alimentatie

- practicarea exercitiilor fizice-

Probleme de - apari!ia simptolilelor:sana tate - natura loractuala - caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)

- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.)I - masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora

- cLino~tinte despre sanatateMediul - factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)ambiental - securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii)

-Profilui I ~ Iimbavorbita, etnie - ,~-

psiho-social, ::-ccapacitaticognitive~i cultural - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface-

rea nevoilor- probleme generate In raport cu familia, anturajul

2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELORa doua etapa a procesului de ingrijire

ANALIZA $1 INTERPRETAREA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUALAL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR

$1 CLASIFICAREA LOR

De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilireadiagnosticului de Ingrijire.

Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,Gordon, pe sisteme = sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).

Exemplu ,

Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului carefavorizeaza satisfacerea nevoilor nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor

- i$i ia masa regulat cu poM; - lipsa poftei de mancare;- alimentatie variata care respecta nor- - greutate la stomac atunci candmele; manaflCa;- nici 0 alergie alimentara; - dificuitate in a dormi de doua zile;- hidratare In jur de 2000 ml/zi. - spune ca nu simte gustul alimentelor

pentru ca este prea nervos $i segande$te cum va fi la Intoarcerea luiacasa.

- caracterul schimbator al unui mare numar de date- subiectivitatea persoanei care culege datele- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.

Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoieeste nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate

, (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele

conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare adatelor.

Exercitiu:M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare

,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjiidrepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia saeste superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentrua-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlinascaunul prea mult (incontinenla de fecale $ipierderi de urina, scaune moi). Ra$ealala nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in patajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1ora zilnic, se simte in generalanxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,

An

Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, ingeneral. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoiede suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta.

Departajarea intre manifestarile de independen~a$i manifestarile de dependen~a

,~~',.

48

Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcinacomplexa.

Diticultatea provine din:- numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,eehipa de ingrijire etc.)

Complexita-tea analizei ~ia interpreHlrii(diticultate)

Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizateeste important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupuneidentificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeazaorice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp benevoia de a face zilnic dU$este personala, particulara pentru 0 anumita persoana.o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiileetc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participareapacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoiparticulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.

Ana!iza Analiza datelor se face prin:- examinarea datelor- clasificarea datelor: date de independenta - acelea carepermit satisfacerea autonoma a nevoilor-date de dependenta - ~- stabilirea problemelor de Ingrijire- recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor).

Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor lafiecare din cele 14 nevoi.

Regruparea permite identificarea resurselor individuale.

Interpretarea Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explicaoriginea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini

I sursele de dificultate.

I,.j:':

I

Ii,:

::1:;

':

I'l:':'}

ii'il":,:1:,

IH\,',',','"1:1'1

L'tl!,i'

ll\i:

Ii,.,:••',:.,.

~ : I i

!ii!,\::,i'hi,

lEii'i!.I'i:~'!\!Ii!

Ilfl,nj'ii

Ii

'W:I~I';

--..,

I

I

'1I

II

I

I

I

I

II

1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa caredescrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazatape colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la plani-ficarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonomal asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: LouisGrondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).

2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual saupotential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoiredes Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).

3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala saupotentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lorsunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Lediagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).

== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza IA.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de I

diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular(In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta listade diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentruClasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).

Dif~rite lReproducemdif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire:definitii alediagnos-ticului deingrijire

51

4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsuluman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unuimod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe careasistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele potprescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J.Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre deI'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).

5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului dei'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele desanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a aleunei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Lediagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).

Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile deIngrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.

Diagnosticul de ingrijire (de nursing)

Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor dedependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna undiagnostic de Ingrijire.Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza

munca asistentei, pentru ca se c1arificasensul interventiei sale.Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut

Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieridespre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentruprofesia de asistenta.In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au

evoluat considerabilln materie de responsabilitate.Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta

- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a

forma grupul de studiu pentru c1asificareadiagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din

asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acestgrup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica..A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"

50

comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat untelevizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeazasatisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intremanifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$uraexercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.

Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta

- respiratie superficiala ritm 24/min- partea dreapta imobilizata- are nevoie de ajutor pentru a-$i taiaalimentele $i pentru sustinerea mainiisale- nu poate sa-$i retina scaunul multtimp - incontinenta de fecale $i urina- ro$eata la nivelul sacrului- anxios In momentul cand se' ridica: Iieste frica sa nu cada- dificultate In a articula cuvintele, sepiictise$te, se simte singur.

,::.

0"".',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:

. .Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)

Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:1. Problema de dependenta a persoanei2. Cauza problemei de dependenta3. Semne :;;isimptome

Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt 1validate $i cauza identificabila.

Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;depresive': •

Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, derisc.

Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauzaimobilitatii':

Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire

Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu ecerta), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea dedate va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbareaposibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea

I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".

Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/eautonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careiaasistenta poate sa ac{ioneze.

Actual

Potential

Posibil

t;~

Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatiaE = din cauza imobilitatiiS;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,

dureri abdominale.

Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:- diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente,lobservabile; , O'

- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne;- diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu estesigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa seprezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijirecare urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.

Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonomesi/sau interventii de colaborare. .

Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iileculese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problemapersoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).

In acest sens redam mai jos $i alte exemple:

A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntulcauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate.

Reamintim ca sursa de dificultate poate fi definita ca 0piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tornevoi fundamentale.

Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, uncomportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sausatisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema dedependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordinbio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoifundamentale care se manifesta prin semne observabile.Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urmaanalizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).

Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;ifrecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio-rare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.

Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele.

De exemplu:- alterarea starii de con$tienta...- atingerea integritatii pielii .- a/terarea integritajii fizice .- a/terarea mobilitajii fizice- a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie

2. A douaparte a diag-nosticului

1. Primaparte a diag-nosticului

Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sauo insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;iArtexa 4.

Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S.1. Probleme de sanatate2. Etiologia .3. Semne :;;isimptome

P E S

Probleme de Etiologia sau cauza Semnele prindependenta care se

manifesta

III

I

I

II,

:'Ii

It

Iii"",r:Ilj,!':Ik'I'"Il<"":

~;:'i:'~! i ;'~1il

,i,li):pilL:i!iJP

'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'i~WiiI""'"1~,1I::il

54

Problema conexa (de colaborare)Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu

medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot saconstituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa

II

II

II

I

II

II

II

~

I

Problema conexa este definita astfel:' n.- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)

corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unuitraumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-sabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze incolaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele saidentifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile decolaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ).

A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei deinfarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardieetc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizandconforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.

Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reuninaproblema $i cauza):- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice dincauza conditiei sale cardiace.- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.- Anxietatealegata de frica de moarte.

55

Precizarein formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care

constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta- de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum alivazut fn exemplele de mai sus.in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va

descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0

sursa de dificultate sau invers.Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de

dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, deasemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.

Problemaconexa

L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in douatipuri de probleme utilizand doi termeni ~ianume:

- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau

potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatiipatologice sau iatrogene.

Diagnostic de rngrijire:Alterarea imaginii corporale din cauzaamputatiei gambei, manifestata prin...

Diagnostic de fngrijire:- sedentarism din cauza /ipsei demotivatie de a face alte activitati sauexercitii- sentiment de inutilitate din cauzalipsei de activitate sau- sentiment de singuratate din cauzaizolarii sociale

Ell:emple

Date culese:- sta toata ziua la televizor, nu-I inte-reseaza alte lucruri- se apropie putin de alte persoane,spune ca se simte singur ~i seplictise~te, prime~te putini vizitatori.

Exemplul2

Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta alepacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice:

Diagnostice1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata

prin ...3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii

controlului sfincterian manifestata prin...4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata

prin... .---- '''''-'' - - ",: , . ---c. ", •• --

5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in

articularea cuvintelor

Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cuobiectivul bine precizat.

Exemplul1

Date culese:- amputatie de gamba stanga;- refuza sa-~i priveasca bontul;- i~i ascunde bontul sub cuvertura;- e!<primasentimente negative fata de, aceasta operalie;- vorbe~te putin.

Exemplul3

..•..~~. --'-"-

Exerci1=iiCazul nr. 1M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange

frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fararost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp!}[,rlsiohar, el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulatereunind problema :;;icauza sa.

II,II

PROBLEMA DEDEPENDENT}.,Stare depresivaSentiment de izolare

SURSA DE DIFICUL TA TEDoliul neacceptat IncaPensionar,fara ocupatie

AtenJie:1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile de dependenta $i

problemele de dependenta - vezi pag. 33 $i 342. Nu este obligatoriu sa utilizam to ate (sau numai) diagnosticele din lista

NANDA sau alte c1asificari adoptate.Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem

sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[lImportanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $iformularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spreaplicarea practica a Ingrijirilor).

Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor

Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati cea mai potrivita pentruformularea diagnosticului - avand urmatoarele date:

III

SEMNE

manifestate prin ... (vezi textul).

Cazul nr. 2M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.

Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa,e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne,cartofi, paste tainoas.e :;;iproduse de patiserie.

1. Date culese- lipsa familiei sau a prietenilor- comunica putin, este retras- se simte singur $i Inlaturat- arata ostilitate

Probleme1) Alterarea comunicarii verbale2) Izolarea sociala3) Anxietate

4) Alterarea procesului de gandire

56

SEMNEmanifestate prin ... (vezi textul) ..

SEMNE

manifestate prin ... (vezi textul).

R=2

R=4

Probleme1) Modificarea imaginii corporale2) Perturbarea interrelatiilor sociale3) Perturbarea cronica a stimei de sine4) Perturbarea situationala, a stimei de

I sine,

Prezentare de cazuri

,.,. ..•

2. Date culesePacientui se exprima In felul urmator:- "eu ilu mai va/orez nimic acum"- "eu nu voi mai ajunge sa ... "- "altadata eu puteam sa fac fatasituCltiil()E.c~lor mai dificile pe.cand acum ... "

Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista, locuie$te cu fiica sa $iginerele sau.

Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe.Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste laconcertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este

t obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$iif spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!j deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i

ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.

SURSA DE DIFICUL TA TEDieta saraca In fibreLipsa de mi:;;careLipsa de cuno:;;tinte

SURSA DE DIFICULTATEModificarea schemei corporaleNoua imagine corpora/aDin cauza schemei corporale

PROBLEMA DE DEPENDENT}.,Constipatie

PROBLEMA DE DEPENDENT}.,Problema de cupluSentiment de rU$ine fata de ...Perturbarea imaginii de sine

: ". ""'.::'.-: ..Cazul nr. 31.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial).

EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile salespeciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile.

I,.J..;...•i,l;0~:i~:'i"

I;');I::.. ~

I'~~::~1I;;:: ~:.'~l~:'~I::!~:I~.i'h"\;i8

IIIIIIIIIIIIII

Diagnosticul medical

1. Tine eont de problema de sana-tate 'in sine, descrie procesul, exemplu:artrita reumatoida, AVe

2. Identifica un proees anume deboala 'ill legatura cu patologia unororgane $i sisteme specifice.

3. De obicei ramane constant 'indecursul bolii (de$i mai poate fi adaugat$i un alt diagnostic).

4. 0 terminologie anumita a fost de-semnata $i acceptata de comunitateaprofesionala medicala pentru a descrieprocesele specifice .debpala. e'"

5. Formularea sa nu impliea, 'in ge-neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.

6. Serve$te ca ghid Tndete~minareacursu lui obi$nuit al tratamentuiui me-dical pentru promovarea 'insanato$irii.

7. Orienteaza practicianul spre trata-ment medical. -.-J

59

Diagnosticul de ingrijire

1. Tine cont de starea pacientuluicare traie$te 0 problema de depen-denta $i de reaclia sa fata de aceastastare.

2. Identifica un raspuns umah spe-cific la un procent de boala particular,conditie sau situatie.

3. Se schimba 'in functie de modifi-carile raspunsurilor pacientului.

Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire$i diagnosticul medical

4. Nu exista 0 terminologie anumedesemnata $i acceptata de comuni-tatea profesionala de nursing pentru adescrieJeaetiavmana. '=='.-v'

5. Tine cont de sursele de dificultate(sau de factorii care contribuie) carecauzeaza problema de sanatate.

Ex.: Aport caloric (excedent) 'intre-cand nevoile organismului, legat deinactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.

6. Serve$te ca ghid 'in determinareatipurilor de interventii nursing care vorasigura ca 'ingrijirea acordata, furnizatade arice nursa, sa promoveze reactiisanatoase $i un trai de calitate.

7. Orienteaza asistenta spre inter-ventii autonome.

.... ,.:l'P'

Exerciliul nt". 3Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi

diagnostic.a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibreb) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipatac) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei

Stabiliti prioritatile.

Exerciliu/ nr. 2Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i

este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomieib) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietatec) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)

Stabiliti prioritatile.

~,~1r;r.i-

f[~:.

I{~;.~,e"

R = 3 !r

Criterii care permit stabilirea unor priorita~iintre problemele de dependen~a

Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuieavuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja.

Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai:1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie apacientului;

2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie;3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor

nevoj'6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacerevatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului; ~c

7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta); ::

8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, eafazic, sa comunice cu cop!ii). ;:'

~Exerc;.tiu/ nr. 1 ;;Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'

dumneavoastra:Operata 'in ajun pentru vezica biliaraa) ( ) modificarea respiratiei din cauza dureriib) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventieic) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine

58

. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentrusintetizarea datelor culese de la dna T.:

1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i

asuma rolul (pianista);5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei,

Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca ~putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici ;ipierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta ~;:noaptea. 'j

Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se ~scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa :!sa-$i faca siesta. [:

Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia) (r

R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a ..urina $i a diminuarii mobilitatii.

III"I'III,'".

I,'!

::i:'

I'.:.;:ii,(':n

'1:

Ii:l,lli:(

1:1I'nl

ir"':.'l".:i';i

I,llJ~!

J~! Ii ~1;1,1.'i!

3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR*a treia etapa a procesului de ingrijire

Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan deactiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reducaproblemele de dependenta.

Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/eluate.De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de

interventie cuprinde doua componente:a. obiectivele de ingrijireb. interventiile

Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/aproblemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie saIe respecte in cursul unei z/Ie de munca.

Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i departiciparea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificariiproblemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna aactiunilor ce urmeaza a fi intreprinse.

Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate decatre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument decomunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.

Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $icapacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind interven-liile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivulprincipal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independentain satisfacerea nevoilor proprii.

Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cupersoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor.

Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde$i sa-i solicite acordul.

De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de multtimp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicatidin pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemelerespiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nuramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sauunui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat,i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale.Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv.,putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?"Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea

• "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"

~n

sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucramimpreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $ide fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu «p" $i«f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 ideebuna?"

In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborareapacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sase comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveiepropuse. Aceasta in cazul in care existariscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative.

Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora sestabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare,

temperatura, confort fizic)Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica)Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei

fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.) .

Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se alegcu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 dediagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.

a. Obiectivele de ingrijire -prima componenta a planificarii ingrijirilor

Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pecare-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urmainterventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, uncomportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reacliispecifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest procesde formulare a obiectivului.

Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiuneaP?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii).

. lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partialparalizat:Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)sauCa pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele

sunt afectate), intr-o buna poziJ/eanatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:"asistenta va verifica la fiecare 3 ore".

Caracteristicile unui obiectiv de ingrijireObiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care

sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera saIe obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul(familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat.

~1

I'III

II

II

IPerforrnantaCE FACE?

PasivCE se facepentrupacien!?

ActivCE se facede catrepacient?

~.~

I Obs.ervabil ! I•• c •• '-'T~.~:A~~~ent -. 11'0"1_-_

se face actiunea?

/

63

RealismiN CE MAsURA

se poate face actiunea?

Tntrebari la careun obiectiv de ingrijire

trebuie sa raspunda

Specificitate I IPerformanta

Ca dna X... Implicare IIRealismObservabil

Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului IIde stomie de fiecare data".sau"Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate 51 Iminute".

/Irnplicare

CUM?Tnce fel face

pacientul actiunea?

SpecificitateCINE face actiunea?

Nota:Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe I

pacient principiile de lngrijire a unei stomii.

62

- comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" [,iobserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie. ~

l;'

Nota:in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea

asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala -avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are itintotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri tse va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'

~~,

i:~:,- nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singursau cu ajutor).Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...••sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"

- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Cadna x...'~- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana.pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sain/eleaga $i sa efectueze ... "

..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice.'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,

trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al ::capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~.disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;principiile inva/ate'~

Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:

S = specificitate: cine face actiunea?P = performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?1= implicare: cum se face actiunea?R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?0= observabil: cand?

Observabil

Implicare

Specificitate

Realism

Performanfa

it~~~Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~.

S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~'

1\;r~iii'

~[;'~;

2.~.

~.

Iw~~~'

u;rikfX[~,~

It:'

m~::~;:~~~~;

.,~-.4"

.:"t-"-. De fefimJt:Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/

momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau"a se eva/va /a trei zi/e" etc.

~"

Exerci~iu de elaborare a obiectivelor

Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:

1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta; I2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta

74 ani);3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de

mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.

Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.

Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batranicu fraetura vindecata $; tara complicatii.

Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze suntobiective/e permanente.

8ugeram urmatoare/e raspunsuri:

Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se vapreciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide).

R2 = Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiiirespiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.

R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,.marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore.

b. Interven~a -a.doua componenta a.:plal1ificarii ingrijiriior'"

Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentrua corecta problema de dependenta a pacientului.

Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientulnu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim deindependenta a pacientului .

Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca lainterventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.

Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,masurabile (evaluabile).

. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:Ii.

'- sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa

baie etc.);

Exemple:O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baieO.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fiecapabila sa tricoteze In termeD de 0 luna.

Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni decomportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventiiexecutate de asistenta (sau alta persoana).

De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul cepoate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibilde realizat 100%).Obiective/e pot fi:1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni

Exemplu: - Asigurareaconfortului (pat comod etc.)- Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizareapacienty111J"ltc.)- Ameliorareamicroclimatului...

Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectandorbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni deinterventii executate de asistenta:

Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$iparase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!.

Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fiecapabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcinizilnice obi$nuite.

64

Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective."I,' Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau

pe termen mediu.

I Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexiea-degetelor $i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsapreseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu).

Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termenlung = peste 0 luna sa tricoteze.

In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat caobiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta Inplanul deTngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tindeforturi/e comune.

IIiI.',I::

:.:!'j;:ii'i)

I.i.il

i:

Ii:!\

i\I'IiiI,lirill

lili'iill:, "

I..'.'i'{.:.. '•..••.,Ji!i! :,,:,}!Iil',+,

I\~:i,,:!!I~';"J.":',:\;i~;\::~..:.!',1,

Illit~!!.fr.:)lilli'"''i]l!::.:t""'d~!,:!::~,;

I'l!~'j"• :II~;:" ;'.' '..: '.II!.'I ::j,.[:

II;I'!.".:ill oJ,..

iiIQ:,J:jl

....

11

1',....i".,.•.,.1,...•..i."II'ili

: :ili'ji

:l! I; .1.1:

IiI:II I" iiill: -ll:'~i ':IIJ1'"''

IIII

~-'IIII

.167

Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]

INota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce I

cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;urademersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.

Exerci1=iu- pentru integrare in procesul de ingrijire I(tara evaluare)

Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru Iprobleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies dinculegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t: IIn a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putmadurere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuniputin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oaraocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.

Nevoia Date care Diagnostic de Obiective Interventiidemonstreaza ingrijiredependenta

I---ASE - Dificultate In a Alterarea mobili- Ca Intr-o sapta- Se fac exerciliimi$ca se deplasa; talii din cauza se- mana el sa fie pasive $i active

- Durere la nive- ehelei unei frac- capabil sa se de- ale membrelorin-lui gambei; turi manifestate plaseze pentru a ferioare de doua- Are nevoie de prin... (vezi nota merge la toaleta ori pe zi. Seajutor pentru a de la sfar$itul determina pa-umbla planului) cientul sa mear- I

ga cu ajutor de Itrei ori pe zi, einciminute la Inceput Ir' ... .-., ,'$iapor=descand'un rninutln lie~care zi

A co- - Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cumunica ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand

- Nu suna decat dejena rnaimulta Indra.z- suna; Ii subliniezfoarte rar neala (a se disponibilitatea

evalua la trei zile) asistentei pentrua-I ajuta

A eli- - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica paci-mina mai frecvente; schemei urinare bileasca 0 sche- entului neee-

U'~i:::'.~:~

~

~~

66

Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.

Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.

4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -apatra etapa a procesului de ingrijire

Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore" ti

Semm1tura: Maria Pop I:f;

mf:

f F~1~/f;~~~

~V~;'

.~,

l'k;,~~1g;~

Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii ri(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..) f.;

;f

Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19imanifesta rt:empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului. ~

ft'~,~rr

~~f.\:

ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor ~(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g:l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poatesa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coalapostliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repeteacelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.

pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ceprive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'--Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".

Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea stariipacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important cainterventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:

- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.

Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare ainterventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica aactiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapeteindependenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica ainterventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauzaproblemei.

-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.);- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei

sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).

• • •••• ».~.• :.~~:.-:;,,~.'f"••iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;

c:n

~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjieineficace;_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilord-voastra;_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.

Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt

In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacereanevoilor fundamentale.

pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spreca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabilade disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituieun climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.

Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,pedagogica $i terapeutica.• functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene• pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll

(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihiea pacientului

• terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:-- acceptare reciproca- atitudine de: respect, caldura- Injelegere empatica faja de pacient.

~i:

~.:~

~~.:;-

~~,

~~~~.

~flf

~~~"t~>

;;~;r

~:~.~

~ij

sitatea de a urinaatunci cand simteaceasta senza)iepentru a evitaincontinen)a. Seva conduce latoaleta la douaore. Se lasa uri-narul la Inde-mana pe timpulnop)ii.

Se lasa porjia deapa la Indemana.Se explica nece-sitateade a beacel pujin unpahar de apaIntre mese. Seofera pacientuluiun pahar de sucla ora 10, la ora14 $i la ora 20.

ma urinara nor-mala o,a, deeliminare Intr-osaptamana

Ca el sa bea1500 m! de IichidIn 24 ore (a seevalua zilnic)

h~

Insuficientahidratare, legatade frica de a fi 0-bligat sa meargala toaleta

(u$oara incon-tinen)a) din cau-za dificulta)ii In ase adapta pentrumobilizare

- Incontinen)a0-

cazionala;- Dureri (uneori)In partea infe-rioara a abdome-nului

Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire

Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu:- Intervenjii constante:Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. ..- Elemenle de-supravegheat:

• comportament• reacjii la medicamente• funcjii vitale elc.

- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.

Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treiacomponenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa,consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.

A se 1- Se hidrateazahidrata pu)in; nu bea

lichideIntre mese

In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii$i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.

Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijiea calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu estepropice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degrabacentrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazulpacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta estesupraaglomerata.

Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este maicritica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,

- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei.a$teptat; ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau- Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creezeculegere specifica de date); ~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.

W

II

II'I,I,

:"'

1'.'..'". ".

,

I'.':1.:

"r.

,I1!1]1';

iii;}W'ii,;!i!~::,n:ilL::'

I'llil;11.",,),'11"";1

~i:il,:.':.."i..' i.-.• '

11\11

..:"..:1.. \',.' ••..,.1'... '...

I' .1"\':I :W'h iid'Iliir<,

I~":ilil,'..•",,]'!l'1\, ,1'1'"

I-'::'!\

In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiplecircumstante:- atunci cand aceasta ajunge la spital- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-iexplice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despreexameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc.

Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicareterapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient.

Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesulconcentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acesteiforme de comunicare.

Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,care trebuie sa fie in aten~ia asistentei

I Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimtepersoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, anelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, aletensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuiesa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentruacesta.

Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EIse manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologicprovine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul dea nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru.Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitornevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenientastreslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $iprin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei lacare ea acorda ingrijiri.

Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pecare-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie saminimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventiisau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoanaingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta$i de a-I asigura.

Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe punctealeorganisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie

70

etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iarintrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, darputem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolulasistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (roldelegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, darcomunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica.

$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanelein var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecventexperienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care seregase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiintaumana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de carepersoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile socialecare sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea ladeteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoanasinguratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturipersoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $iintelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te lapacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie satina cont. Astfel, mai amintim:

Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii$i stimei de sine).

. ~'>..

instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate caresesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, denelini$tea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informalie, depreferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.

Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $iconstata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate safaca nimic mai mult pentru el.

I. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, Iobezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate' sa producc:\.la unele~persoaneperturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boaladeformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, careating schema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac peacesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea IncrederiiIn sine.

Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantajcreeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.

Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este 0 pierdere cu repercusiuniI importante.

71

IIIIIIIII1II-II

.".:, ,",' ..'~~'''''.~',." "." " •.,.•..,~- ..'- .--"~.-..

5. EVALUAREA iNGRiJUllLORa cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire

Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului, insa trebuie In acela$itimp sa avem rezerve, pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0

buna ingrijire; este, de asemenea, posibil ca lui sa-i displaca unele interventii, de$ibeneficiaza de 0 ingrijire excelenta.

1. Rezultatul ob1=inut

De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii... :.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia

primului pansament dupa mastectomie".Pentru a realiza acest obiectiv, asistenta i$i va planifica toate interventiile in

vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi maiodihnita, 0 va asculta, 0 va stimula sase exprime, va manifesta empatie, vaincepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine.

Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins, asistenta va trebui ea insa$i sa-$i punani$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cupacienta.

Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultatprevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate.

2. Satisfac1=ia pacientului

Exemp/u de evaluare "Doamna X, inca $ocata, nu poate sa se exprime prea mult; plange, este

descurajata, dar, In urma discutiei avute cu asistenta, este mai calma. Dupa cumse vede, rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. La 0 noua Incercarede evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins.

Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale, plange, zice ca nu vamai fi niciodata ea insa$i, ca se devalorizeaza. ii e teama pentru relatiile sale cusotul. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta.

Rezultatul este satisfacator - pacienta vorbe$te despre sentimentele sale, darapar alte probleme, alte dimensiuni - care vor fi subiectul unor noi obiective cuevaluarile necesare. Dupa cum se vede, evaluarea rezultatelor este, Intr-un fel, 0

culegere de date, atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate apersoanei. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate,sunt revazute, sestabilesc prioritatile, obiectivele $i se decid noi interventii dacaeste cazul - proces ciclic. .

Deci:cvaluarease face-pe,tot timpul Tngrijirii.Cand se observa ca semnelenul(~s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins), ca actiunile deingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit, procesul de ingrijire se reia de laprima etapa (reformulareadiagnosticului, a obiective/or, se modifica interventiile).Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor. Eaprezinta 0 asemanare cu spirala educatiei, caci ne permite sa evaluam Inpermanenta.

;..~

Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta, prin ingrijiripotrivite, printr-o inte/egere empatica, printr-o prezenta umana $i caldurasufleteasca, gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati.

Dar, fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor,toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii.

Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere (0 judecata) asupra progresuluipacientului in raport cu interventiile asistentei.

Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Daca interventiileplanificate nu $i-au atins scopullor, atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatulscontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia.

72

;~

De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient, asistenta I.trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintelepersoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine.

Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta, care vreasa invete, sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate, asupratratamentului sau, ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentrusatisfacerea nevoilor fundamentale. lnvafarea pacientului este un act de ingrijireesential $i necesar. Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex.: a invata pacientulsa-$i faca injectie - in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice.!nainte de a incepe invatarea, trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintelepacientului $i dorinta de a invata. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari.ii putem spune, de exemplu: ..Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti, chiar dacaele vi se par stupide. Noi toti ne simtim cateodata limitati, deci sa nu credeti casunteti singurul, toate intrebarile sunt importante, chiar $i acelea care va parneinsemnate."

''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-' .C.o; .,"- ,="._,,~"

Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale. Un obiectivindica, in general, in ce timp trebuie sa se faca evaluarea.De exemplu: daca exista mentiunea ..se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore"sau ..in 3 zile" - atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.

Ce se eva/ueaza?

Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunemsa evaluam doua aspecte:

1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata - adica reactia papientului laingrijiri;

2. Satisfactia pacientului insu$i.

.•. '~.

II

I'

II

I

1

I

II'

II

1-I-

I!

:1

Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceastaevaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vadrezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se producnumeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi.

Cum se face el'aluarea?

Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt esteobiectivul de Ingrijire.

De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzimepoate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de laacest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acesteiprobleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistrezeobservatia, sa indice data $i sa semneze.

Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.

PrecizarePlanurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi

considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luateIn seama.

Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.

Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard -scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.

Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientulnostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate.Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i deinterventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptiamedicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome.

"'~Deexemf-tff/:unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta iaactivitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitruaceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.

Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiilemedicale referitoare la:

- limitarea activitatilor fizice- restriclii alimentarec- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.

74

PARTEA A DOUA

NEVOILEFUNDAMENTALE

ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire

.:"

~

IIIIIIIII"IIIII

II

r .•..

.' ._,~.•_."'Jo1jN'./' .•~••tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~

:"

I"Ii~,. .

I,....,i

I~:.;,,

!:i/,'

lil".':::;',:1

I'.'"''.1Ii

i.l,~

I.'.,!' •.•.."',....,r.,""iF'

11::\1":,1... !.

;.jl

11"\'Illi

fl'ltIj1il"1M.. 1"

I.• I}

c-;;: '". ~.~ ~. ~..•~ .'~-: I.' "~~=-:.~.;:}'=,_,~",;:_~_

~~!:it~t

~)t!c.t:~,~j

;'f,

W~g1.

f~~~;'

t:i~.

~q~,l,;:;~f""

~;;~.

~:

~;.

~,

\t':

~It.1/

i~'~;ift{

[~if;

"Respiratia coree/a es/e Ie felde necesara ca $i hrana'~

(Vechi proverb hindus)

1. NEVOIA DE A RESP!RA$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE

A.RESPIRATIA

Defini~ieA respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul

inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidulde carbon rezultat din arderile celulare.

I. Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respiraEste determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor

respiratori, de functionarea lor efidenta.Etapele respiratiei:

"a) Venti/alia' -r€prezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $ieliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $iexpiratia; ea este influentata de:- permeabilitateacailor respiratorii;- concentratia oxigenului in aerul respirat;- maturitatea centrului respirator bulbar;- expansiunea cutiei toradce;- functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.

b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonaretrece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.Este influentata de:

- diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge;- starea peretelui alveolar;- marimea suprafetei alveolare

77

II

I

I

I

I

II

I

IInterven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei I

in satisfacerea nevoii- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului-invata pacientul: I

- sa fad\. exercitii respiratorii- sa faca exercitii de mers, de relaxare- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese Icopioase)

79

- - reprezinta numarul de respiratii pe minutFrecvenlarespiraliei - este influenlata de varsta $i sex

la nou-nascut - 30-50 r/minla 2 ani - 25-35 r/minla 12 ani - 15-25 r/minadult -16-18 r/minvarstnic -"15-25 r/min ,-' '-~.~;-

Amplitudinea - este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina dinplaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedererespiratia poate fi profunda sau superficiala;

Ritmul - reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia esteritmica;

Zgomotele - normal, respiratia este Iini$tita; in somn, devine mairespiratorii zgomotoasa (sforait);

5imetria - ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $iml~carilor coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;respiratorii

Tipul de - sunt trei tipuri de respiratie:wspiraJie - costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii

superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametruluianteroposterior in timpul inspiratiei;

- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametruluilateral al cutiei toracice;

- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marireadiametrului vertical al cutiei toracice;

Mucozitali - mucoasa respiratorie este umeda, secretii redus8, Itransparente, dense;

Tusea - -teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,dincaile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului,

r~.

78

- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) dinaerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcatcu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediuconfortabil;- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; calduradetermina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului,determina cre$terea frecventei;- LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devineun mediu nefavorabil bunei respiratii;

- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mareca la adult;- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenleirespiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limitaminima;- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii peminut este mai mare decat la persoanele inalte;- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este maiscazuta dedit in timpul starii de veghe;- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiuneaplamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respirain ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeazarespiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractiacorespunzatoare a diafragmei;- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailorrespiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 bunafunclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori;- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. per-soanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai micdecat cele antrenate;----------------- Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I

aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,-

Factorisociologici

Factoribiologici

Factorii care influen1=eaza satisfacerea nevoii de a respira

Factori'psihOlogici

c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi I.~ Manifesta,; de independenta ~I'$i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~: _----,.----------------------- I

Este influenlata de:- cantitatea de hemoglobina din sange;- debitul cardiac;- numarul de hematii;- permeabilitatea relelei periferice arterialed) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu

ajutorul unui sistem enzimatic complex.Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.

L.