AUTORI:GEORGETA BALTALUDMilARACHIERULIANApARVUVALERIA GHIDUr " 1 1: " ' 1 . ' "1-"' .IIIDescrierea elP a Bibliotecii Nafionale a RomanieiChid denursing cutehnici deevaluarc ~i ingrijiricorespunzatoare nevoilor fundamentale / LucreliaTitircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _Ed. a 7-a. - Bucure~ti : VialaMedicalii Romaneascii,2008-2vol.ISBN978-973- I 60-0 I 0-9Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoarenevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN978-973- I 60-009-31. Titircii, Lucrelia (coord.)I I . Gal, GherghinicaIII. Dorobanlu, Elena.LUCRETIA TITIRCAELENA DOROBANTUGHERGHINICA GALMONICA SEUCHEAMARIAZAMFIRCOLABORA TORI:MARIANAARDELEANU IULIANAVISOVANMARIUCAIVAN ILEANACARMENDINDELEGANLAURAMUNTEANUV o L ICU TEHNICI DE EVALUARE5 1 iNGRlJ lRI CORESPUNZATOAREINEVOILORFUNDAMENTALEURSI DECo o r d o n a t o r lu c r a r eLUCRETIATITIRCA,G H I614.253.5J4~:~1.. t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y[(~--~J-0I".1< .' (. . . . . ' .i~, III :,[,(I. . 'il ::[",i:.I 1~d ~. IIIr \IIl~, .i~;' -:y{j;.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:< :rr:.r. .~,'.-r-~-Redactor de carte: Dr. Mihail MIHAILIDETehnoredactor: loan DUMITRENCOTehnoredactare computerizata~i coperta: Gina MANCIUCorector: Constanla MARINESCUEDITURA "VIATAMEDICALA ROMANEASckBucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc2, cod 010131TEL EFON: 31 5. 61 . 09; FAX: 31 5. 69. 80,-.r.'EDI:T"URAVIATAMEDICAlA ROMANEAsc ABu c u r e!j)t i nc~m:r::zo~C\~~J:c::-0'-0_c~~O-".V"mc-Z->c:ZZ~Cs:c..m$",..,:z -fA~nv.0-I:;:;~Z~C\c:z cd;ll:Jm;:~:'.~.;~~'.!~,.;,", < ~ _ , , ' , . . . . . 'N '....... .. .. ,,"f, ..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-' I' ;, ~ ' , . , , .":' ~ " . . . : (. 1' :, ' ;' ;, , ""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,..,.' I""""' ' ' ' ' ' ' ~ ~ -" < ' 1IIIIIIIIIIII' ,I. ~.~:~' ;ji,. 1'NURSINGULLAINCEPUTDE MILENIUTin sa apreciezdintru Ineeput aparitia"Ghidului denursing eutehnici deevaluare ! ,> iingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bineeunoscutei autoare Lucretia Titirca $ilafel devaloroaselor salecolaboratoare, pentruaceastaluerareatat deutilanunumaiInvalamantului denursingdelanoi dinlara, ci $ituturor asistentelor$i asistenlilor medicali oriundes-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilordefamilie$i oricareipersoaneinteresate saprevinaImbolnavirile, saaeordeprimul ajutorsau sa trateze$i sa vindecemulte dintreImbolnavirile cu carene confruntamastazi.Mullumese, deasemenea, Editurii"Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat dereceptivaIneditarea$i difuzareaaeestor manualedebazapentrudezvoltarea $i aprofundareastudiilordenursing.Autrecut douadecenii decand OMSa' Iansat sloganul "Sanatatepentru toti inanu/2000"In cadrul Sesiunii internalionalede atunci, la careau participat 134 de lari membre, afost subliniat loeul apartepecare-I ocupacadrele sanitare medii, caflindgrupul cel maiimportant, mai apropiatde populalie$i carepoateinfluenlalegatura Intresisteme $1cerinle.lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu sepoate felicita ca aeradicatprincipaleleboli intecto-contagioase $i cu extindereInmasa$i nici ca a stavilit drumul sprecronicizarea foarte multor maladii (balicardiovasculare, oncologice etc. ), caredeterminascadereaduratei medii de viala$i a speranlei desupravieluire.Reorientareaeatreprofilaxiaprimara impunenoi metodologiiInconceptul depregatire,inclusivpentrumuncadeprevenire $i combatere abolilor infecto-contagioase, cumar fi:hepatitele(A, B, C, 0), tuberculoza, BTS(boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionatededeprinderi noeive - utilizareaaleoolului, a fumatului$i a drogurilor majore.Toateaeesteasepetreecu0recrudescenla nebanuita Inperioadadetranzilie c~ i. treintegrarea In UE a larilordin sud-estul Europei, printrecare$i Romania. lata de ce nevoia deformare a cat mai multor absolventeIn eadrul $colilorde nursing devine cu atat mai acuta eucal $i larile cuunstandard deviala mai ridicat dinVest solicitacuinsistenla asemeneaprofesioni$ti, mai cu seamadin laranoastra.Exista, astazi, foarte multepunetepegiobul pamantesc incareseeonsumatensiunisociale $ipolitiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Incaactiv innumeroasezone ale lumii.Exista0ere$tereapragmatismului $i acompetiliei loiale- dar $i neloiale- Invia!asociala. Exista $i 0polarizare anivelului detrai al oamenilor, 0cre$tere acriminalitalii(organizate), a penetralici consumuluide droguri, 0 revoluliea sexualizarii(In sensuI rau alcuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca0 consecinla a tuturorcelormenlionateanterior .Programele dorite terapeutiee, profilaetice saurecuperatorii In domeniul oerotirii sanataliinu se pot realiza fara munea In eehipa $itara prezenlabralelor devotate$icalde ale nurselor.5I. , , > II .III,I7nV1BINAREASTIINTEICUVOCATIA D E NU'RSAfndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile Isanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i (profesori de nursing sau practicieni).Conceptul de ingrijire prezentat aid are la baza modelul elaborat de Virginia IHenderson, completa!, cue/emente dintr-o larga blbliografie despeda/itate. Acest .mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali saseapropie $i sa-i cunoasca mai binep.e benefidarii ingrijiri/or, sa of ere ingrijiri mai bune, individualizate, complete $i Icontinue. Dealtfel, aceasta estedirecJiaincareseorienteaza inva/amantul sanitar,informarea debaza $i continua.Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) dinpartea autoarelor. dat fiind . 1faptul cadupa 1989.au aparut lanoi inJara0serie desurse deinformaj,i desprenursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,francezi $i careaufost folosite incadrul $colilor $i ineducaJiacontinua a asisten/ilormedicali.Riscamprin urmare safimacuzaJi (mai mult saumai puJincubuna credinJa) canuamc1arificat $i aprofundat insuficienta masura noJiunile legate deprocesul denursing, de planul de ingrijire, cu toate implica/iile acestora. Este lnsa greu de Icrezut caincateva pagini s-ar putea c1arifica$i epuiza toatemodelele conceptuale,cunuanJe/e $1 impfica/iile for.Pana acum, singurul teren comun deinformare aasisten!ilor dinJaranoastra In/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cusprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere auputut fi pregati!idoar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum, Imateria/ele bibliografice primite sau aduse deasisten/ii careaufost in strainatatenusunt sufidente pentru zeci/e demii deasisten/i $i cursanJi dela$colile sanitarepostliceale. De aceea, amconsiderat caelaborarea unei lucrari care saconstituie I- a$a cumreiese din tit/u - un indreptar, unABC al nursingului, care saajute /aformarea $i informarea asisten/ilor medicali inconformitate cuorientari/e actuale inacest domeniu, ar putea fi demare uti/itate, unsprijin important pentru elevii $colilorsanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.6Dr. MioaraMINCU,medicprimar,director general al $colii SanitarePostliceale"Carol Davila".'., :~-~".-c-;'.;'~:".i ,".;:.. ;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""' . ';'".. 7,-:Decurajul. abnegatia~i daruirea acestoraesteatiH demarenevoieacum. pentrucalatalumii sa liecevamai luminoasa.$coalaSanitaraPostliceala"Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudeteletarii, se poatemmdri cufaptul de a Ii lost admisaInConsiliul EuropeandeNursing - Tnliintat Tn1899, cusediul la Londra-. Tnanul 1999. ~i aceastadatoritastandardelor pe care le-a onorat anualprinprezentadelegatilor saila manilestarile internationale.A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cuconsecventa: mentinereaTngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnaltnivel Tntoate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practicaprolesioni~tilor.De-alungul anilor. Comitetul International pentru Nursings-apreocupat. Tmpreuna cuasociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitateapublicistica ~i ainitiat numeroase actiuni alaturi dealteloruri nationale~i internalionale(OMS,UNESCO, UNICEFetc.).Depunereajuramantului la absolvirea~colii a lost un timppracticata~i Tnlaranoastra ~ireluata~i decatre$coalaSanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupadecembrie 1992. Unuldintretexte,denumit Tnsemndemarepreluire"Juramantul lui FlorenceNightingale". esteurmatorul:"Maleg cu trup $i suflet, In falaluiDumnezeu$i faJade aceastaadunare, ca-mivoi petrece viaJaIn cinste$i cavoi practicaprofesia meacu loialitate .. Mavoi feri detot ceeaceestediu$i daunator $i nuvoi lntrebuinta$i nuvoi dacu buna$tiinJa vreun leacvatamator.Vol facetot ce staIn putlntameaspre a pastra$i ridicadrapelul profesiei mele$i voi fineIn tai!Jatot ceea ce ml se va IncredinJa, precum$i tot ce voi afla din treburilefamilialeIn timpul profesiei mele.Mavoi stradui sa-i ajut cu loialitatepemedici In tri:itamentul prescrisde ei $i mavoi devotacelor pecareIi lngrijesc".Mi-a~ mai Tngadui sa adresezprin aceastaprelataun apel catrecele trei departamente:Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~iSolidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul denursing~i, Tnurmacontrolului CNEAIP(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitareaInvatamantului Preuniversitar). sacreascanumarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toatedisciplinele. inclusiv Tncel de Asistentasociala.Felicitand Inca0datapeautoare ~i pereprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-{,,,asca" per-ill! illunca lordeosebita, ,C doresc aceIatribut pecaremedicinaAntichitatii 11asimileazacelui mai elieient tratament: zambetul."Unzambet nucostanimic, dar poateoleri mull. EIianumai 0 clipa. daramintirealuidainuieuneori pentrutodeauna.Un zambet aducelerieire Tncasa,bunavointaTnmunca. este semnul prieteniei.Unzambet nupoateIi Tmprumutat, cumparat saucer~it. pentrucael nuarevaloarepentrunimeni pana candnu este daruit".Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiascaun zambel. Daruiti-Ie voiunul pentruca nimeni nu are mai mare nevoiedecal celcarenu-Imai poatedarui.i,~' .,:,:,".. ""--~,i;;~~.~~8S it .~i------------~r IIIIIIIIIIII :IitIi : . , . : : .i::~l~'I~Diversitateainformaliilor aprodus deruta, mai alesinpredarea nursing-ului,ajungfmdu-sela situa/ia- poateexagerat spus - In care avem "ciUe scoli atateamodele de predarea nursingului~De aceea am spus mai susca a fost nevoiedemult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelorprocesuluide nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura strainade specialitate sunt tratate pesute $i mii de pagini.To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiecteleabordEJfedenoi, dar nuau avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizezeeforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime0serie deobserva/ii pertinente. Esteun lucrufiresc, si noi suntemconstien/i de faptulca sepot aduce multe completari necesare, se potface observajii competente, pentrucaexista $i alte modelebunecare ar puteafi studiate,cu condi/ia sa fie publicateInlimba romana, lntr-untiraj suficient de mare.Prezenta lucrare este doar un ghidce nu are pretenjiade a fi impus obliga!oriuca singurul modelposibil.Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugaminteade a primi aceastalucraredrept ceeacese doreste, Si nimicmai mult: un ajutorpentruInva/area teoretica a nursingului,0lncercarede a fixa un limbaj profesionalcomun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _lntr-un cuvant, un fir conducator ce poatefi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/eacumulate de fiecare asistenta medicala cupreocupari Si responsabilifa/i Ineduca/ie $i formare.*Lucrarea de fa/a oferaelevilordin scolilesanitare principiJIe care staula bazaactului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie punain aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.Noua tendin/a ce se manifestaazi In lume In domeniul nursingului, de practicareaunor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoaceun rol nou, ce nupoatefi redusla simplul actde executareaun,or tehnici delngrijire. ci implicalntregul efortdeasigurareaunei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentrumenjinerea starii desanatate.Competen/a profesionala sedemonstreaza.orincunostin/e teoreticeaprofundate si capacitatea de a Ieaplica lntr-o activitatecreatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.Autonomiaasistentei In procesul delngrijiredemonstreazaca asistentelesuntcapabile de 0judecata independenta in ceea cepriveste ingrijirile de baza;autonomia nu inseamnaca asistenta puneun diagnosticmedica! sau prescrieuntratament, acestea ramanIn continuare atribu/ii proprii ale medicului.inacelasi timp cuno$tin/eletehnice(investiga/ii, tratament etc.) legrBe de roluldelegat al asistentei sunt indispensabile: nusepoate Innici uncazrenun/alaacestecuno$tin/e In pregatireaelevilorde la$colile sanitare postliceale. Aceasta8 " ..... ',~ j;,,:, ri';,',,' ~> :,;.' ."~~/;,;'~.j/, ."~~:.;. " , ; . , . > , ' ,pentruca asistentacolaboreazacu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentulprescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/iindependente, cu rolpropriu. Deexemplu, la un pacient cu diagnosticmedical depneumonie, care prezintahipertermie, soc, hipoxieetc. asistentaareobligaJia saaplicetratamentul prescris demedicpentru afecjiuni. Darriscul dedeshidratarelegat de hipertermie(manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteazaun diagnosticdelngrijire, al asistentei medicale, Inbaza caruiaaceasta lSi planifica anumiteac/iuni (lngrijireacavita/ii bucale, hidratarearepetatacu lichide, lngrijiri preventivepentruevitareaescarelor etc.). Ambelecategorii delngrijire(celedecurganddinrotul delegat $i cele decurganddin rolulpropriu) sunt la fel de importante.Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0linie de conduita rigida (pentru ca nuau putut fi clarificatetoateaspectele); eaurmarestedoarsaincitelacreativitate,oferindelementedeorientarepentruaplicareaIn practicaaunuiconcept teoreticadoptat astazi In majoritatea/arilor.Lucrarea lncearca mai ales saraspunda nevoii cafiecare elev saaiba ladispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificareanojiunilorde baza. AceastaIi da posibilitateaprofesorului de nursing sa dezvolte $isa completezetemelecualteinformajii necesare. Ievii auIn acest indreptar unmodel conceptual carepoate constitui unpunct depomire pentru reflexie, invederea confruntarii cu realitateanoastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrulorelordecurs, safaca mai multeexerci/ii: saaprofundezenojiunile$i, inacela;;itimp, sa predeasi temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poaterenun/a.Exista mu!te contraverse inlegaturacu termenul cel mai potrivitpentrua defini,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau"persoana"in loc de individ,bolnav,client, beneficiar.Deasemenea, existamai multe variantein felul deadescrie"procesul deingrijire". Nuesteatat deimportantaterminologiautilizata, nici numarul deetapepropusepentruadefini procesul deingrijire: esteimportantalogica incareesteaplicatametodasistematica delucrupentruabordareaproblemelor desanatate.Chiar $i 1:7acest lndreptarsunt abordari diferite.Anexelelalucrareprovin dinsursebibliografice diferite, dar fiecarepoate ficonsultataSi folositapentru aneobisnui cudepistareaproblemelor persoaneilngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, aplanului de lngnjiri. Odatadovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitateaintroducerii si folosiriiacestuiaIn practicaasistentei medica/e. Deocamdata poartaeste doar lntredeschisa.Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspectede careasistentamedicalatrebuiesa tinaseamaatunci candformuleazadiagnosticul de~ I~\ingrijire. Trebuiesa poata distingedar intrediferiteletipuri de probleme cucarepacientul este confruntat, pentru canu toate acesteprobleme seregasesc indiagnosticul de ingrijireautonoma.Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica adiagnosticului de ingrijire, care sa ramanaundeva scris, ci este nevoie de a gandirelogic/i, caresa permita utilizareapractica a planului deingrijire- mijlocul celmaieficient de comunicareintre persoanele din9chipade ingrijire.Este$tiut, procesul deingrijirl aredrept scop0ingrijire$tiin/ifica$i incepecuculegerea datelor - darlace nefolosescdateledacaramanneutilizate? Trebuiedeci sasedetermineproblemele dedependen/a, cauzele, obiectivelepotrivite $iatunci aplicarea inpractica aingrijirilor va prinde sens. Competen/a$i abilitateaasistentei constituiecheiaaplicarii realistea procesului demgrijiredupaun model$tiinlific. infond, noi nu facem decat sa regularizama situa/iede fapt.Amrepetat atat pe parcursul temelorscrise, cat $i in acest cuvantinainteca nuamputut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?Ramanepoartadeschisa pentru oricinedore$te sa dezvolte problema. nursingului,saoferespre publicare lucran: Le a$teptamdeci cu nouta/i carenu sunt cuprinseinmanualeleexistente.Lucretia TITIRCA'":-:.1 :':,PARTEA INTAINURSAprocesul de ingrijire (denursing]IIIIII,IIIIIII,'" _j', :' -,'. :'_'~~:e;