II I I I I I I I I I I I I I I

Tehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii de a eliminaDeterminarea cantita~ii de urina pe 24 oreObiective - oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l. renal $i asupra altor Imbolnaviri - cunoa$terea volumului diurezei - efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din cantitatea totala de urina emisa - urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantul lichidian (intrari-ie$iri) Colectarea urine; pe 24 ore: - se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg, spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modifica compozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast - colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina In ziua urmatoare, la aceea$i ora - se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte a urinei $i asupra procedeului ' Pentru 0 determinare corecta: - pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de I urina, de la prima emisie, se arunca se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de la ultima emisie II De retinut:

m

a am

-+-+-

am

am

am

am

a

1t c..

am

Z

-

am

am

a

Masurarea diurezei

m

~'Ii(I)

C

am

am

f::, :::l-.I

Z~

am

'''.1

.' r-'

REINTEGRAREA

PSIHO-SOCIALA

A PACIENTULUI

COLOSTOMIZAT pacientului pentru a

Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul vedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa. Mentinerea unui mediu de igiena la standarde ridicate

Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuie Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie. Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i se efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuie Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei. Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice. Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. De asemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cu drenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecval protejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga, aceasta trebuie imediat schimbata. Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungile murdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa, pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau , In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce la cO$.ul de gunoi. In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca punga colectoare, ci numai pansament absorbant

- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles - siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul. acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, mai ales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui miros neplacul de la nivelul stomei. Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simte inleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient. Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primei manevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa, mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permite un regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl' produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude din alimentalie. Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolva problema mirosurilor. Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuie sa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-i alunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-I convinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie al orgrinismului. Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i "Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)". Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabile sa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tie sa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile $tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl' iminua. d .Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi. Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin comunicare non-v~rbala~a arale ca. ea,JW este dera(1j{3ta faptu/ ca de o ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia. Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in care asislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei: privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesaje non-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negative sau pozitive. alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama de respingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl' reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Este cineva care ma poate ajuta?" Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $i inerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De

I I I I,

Comunicarecf

'

'0 sarcina de baZEl' asistentei medical tlste sa ajulc>-pepadent sa a reziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporala modificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social. Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorarea cronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale. Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masura sa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Ea observa deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama ca ace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor. Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica a pacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in gol pe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate, Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.

o

178 179

I I I I I I I

III I I IIIRegimul alimentar aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul vizitei la domiciliu,pentr a discuta cu familiadespreimportantasprijinului ce trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic. Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vor abandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti, inclusivde membr i familieL Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, . asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata despre propriul tip de sto a. De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care a depa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatie de colostomizat, face ca pacientul a capete sperante. In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de consistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza .excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu, necesitand purtarea constanta a unei aparaturi. Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama de murdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeeste situatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis, cawpoatefi golita regulat. . . Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este .,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolul scurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba cand sunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiL Orice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei de piele dimprejur trebuie raportata. Curafenia personala ~l Imbracarea Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul ~i baia de dUe ori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata (schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie sau dU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea. Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uL

I II/JI

'III" ~.-;EHminarea -'-.::;.~,

ientul poate beneficia de un regim alimentar normal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent. Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cunoasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminarii fecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$a natura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poate dura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acorde ajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit. Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat In proteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera alimente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul important, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze. In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude. Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare, pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evita bauturile reci. Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentru mese. Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn care materiile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB' ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata. In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire de defecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupra materiilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 alta problema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial, materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia de absorblie a apei pate fi derivata. Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poate eonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid, mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers sau descendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un control asupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga de stomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.

o data ce pa

Activitatea

o data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilul normal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile de recreare, folosind 0 aparatura mica, temporara. Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperarea optima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot relua activitatile normale, incluzand lucruL Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asupra persoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (se pot pierde sau fntarzie sosirea). Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupul de sustinere potrivit.Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foarte compJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fi afectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientul printr:.Qdiscutie.J.efer~toare revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala. la normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginii corporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poate crede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentru partenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul de retragere in sine $i de depresie. Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid, aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnerederea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalul spitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $i rude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestora II va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $i suslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; II vor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, mai ales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia

Exprimarea ,.sexualitaJilP"';~: . .: .

t:-;;:.. ..

I I I I

180

181

j

Dormitul

sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imc potenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~ unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~ asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$ ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und, este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte ~i de dupa operati~. _ i .;'Q.. .": :' ~ " ,. -tIngrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4 schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. q data ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~ propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEj vreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare In timpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorl pacientilor eu ileostomie.. . ; 'j} ..

B/LANT LlGH/DlAN care vor trebui administrate.C\J

1

Bifantul vizeaza

mentinerea

unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalileCl>(I)

a;{jt-

'3

oct.r::I-

...J

.l\l

ON

I-~

.

o o ,(")

(I)

o o ~

/.!

,.I,:.~,

OJ

o o

C\J C\J

o o

ro(I)

.r:: .r::olI\lLO

Cl> u Cl>

c

o o

Cl>

iiiltl

Cl>

c

.r::('I (0 ,...

j

~ ,

.r::

o (")

o

~J!? :0'00Q)(I)

.c u

I

C

:5l\l .;;: '(jj.

Urmarirea

bilan~ului lichidian

I

C;:l U

II

.r:: .r::to

Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~ cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~ prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~ din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~i alte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde i insensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale, atologice: pierde i p In eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene , masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. Il

,... ,(0

LO

o o

"EQ)

.S Q3

:.0W

.;: 'in:

.ltlC, "C

:Jltl(I)

C

'5. . .J! B~Q)

.9? Iii

Iii0..

~

ro

.!!!

:J

u

Iii

~

~)ro'5. E(I)

.

cu'.!:?

~o(")

I I I I I I I11,1

(")

,o o ,-

o

o o (0

C\J C\J

o o

QJ(I)

E

II DE RETINUT: -- Pentru fieeare grad peste suplimentara de 500 ml apa. - Se va nota, de asemenea, de de Imbibare. Se eslimeaza ca, pierde circa 500-700 ml apa. --'In.bilantechi)i,bral Intre inlran 37 grade Celsius, se va caleula0 pierder

J

I

'1

.r:: to .r::o

.

;:l l\l ;:l QJ~

.,i

clii u .- 0 c. Ol~ o 0 u'l\lQ)

cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradul printr-un pansament abundent 1mbibal, se poj ! $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta. _ J . . I!

.r::

.. 1;, ..... (0

~

I

g

I..

B/LANT /NTRARI-/E$/RIIntrari bauturi =: 1000 alimente =: 1000 metabolism =: 300

...(0

~}",.I:

o

:8 ~_

o

I..

.~ c.;;:

..... ~l,' E:=C(-

m.,... :::J

Tabelul1

.r:: .r::to';:>\11

Iii(0

------------.---.--------Perfuzii (vezi calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile)

----------------------.---Pierderi anormale - febra -vorna - diaree - fistule

leslrl urina =: 1000-1500 scaun =: 100 pierderi insensibile =: 800

... ,(0

Cl>::l'l\l

'w '>Cl>()

Ol

I!

I

o o

o (")

o

~

'CoU

~"S'0 "L;" ~:JC

-=

..

>

2'

EVl

'-.0 'O.......,ltl

~.~.s

(I)-Cl>

:'=::L.. o l\l .0 _ +=- ::l en- (j). ::l 't: '_ C/) 0 Q)"c; . en e.,ccr,ccr (j) (j)ii) ccr ''-'::l c.Q) .c'-e Q) E.!:

~c:(/).=

'S

ni r..0>Cti N(j)

Q,)

if~ ,

,~

R 'C

::l ... ,ccr

'C

"E -...U

c

ccr

;(0II

::l

'5.II

E

'a.,ccr

U

:5(j) ::l c

~

N "'> "E0

~ r..U

0

'x

... ~.lea(-

:ec:

-

0 -...

(.)~ -J~

::;1'

::;~

0~ ~t:::JlLJ

:~ ~ ::)~"-Q.)cou'-oen gsoe.i5

+=njctS ..... ~ .. _ ccr uen::l:5 ,ccr ~.5-e :=: O"C:>("(j Eccrccritt ::l (j)0 c:to-:J ..... ccr ccr.S:'!(j) ouccre. cu ..

..... b"'O

cc

ctS

'EII

~ 0 co

0 ~e.

;(0

'0

C. ccr,ccrU

'::l

::l

U

'6

ccr

.'::?

.._.lea

'iii,~ ::J II) r..II)

'S" 0(j)

.!:!1

J:!:! x

t5

'0

J:!:! x

0 t5 'Ea(J:)

"-

(J:)

,.-

(j)

,ccr :-:::

'0

co

BC1l

B

... '-

co

0 'en ,ccr

S 0 '-

(j)L{)

x

"'"II,.x0 0 0 0

en ear.. ea r.. ::J

(J:)

'E ..N C1l

BCO)

E ::l c

x(J:)

,II

leac

III

.~ >eu.~

-e

c.~'m

(j) N (j)

U

.. ,...'30 Ll.

..

'S

:Eu

'30 Ll.

i.LEE.b ::l (j),KJ

E ..

E ..

:i0 Ll.

C1l

'E -...'C

E ...

E.~Q.

,cc U

::l

e. o

.~... -,;:..U-c

c:

,

+=::lU Ql

Ql

'0.

en

o.~

C:C1l

W

>= ... .2!

8

E ~

~ "iij

U .

w.!~

0.'>< U

=

'ua..

cCD

'l}l > :i@LIJ

:c.= o NoQ)

E.Q).S?

.. 0 0.0.

=

~

iii

u CIl U._ .-u CD ..c ._a..:;::j

'E:C

o

=

CD III

0.I

U5:Q:!= w'u c.2 'C Q.)CL "0

=

Q)'e

>Cll

.'.I"

:%> IIIX

(ii'

-

> ~ :i"CD

(ii'

N

nrc _. lIloen c o .. ::::l't:l . _. o III nO'_. III III III o ::::l CD -lil 0' 0.

o

a.~61:

en .

CD

CU

~E.no. o.Cll~8

.~.~.

.9!..

'E'~ ~

1? ru

x

a. ~ Q) CllQ) >f U ':J e Cllc IQ)

0 ~

co

o~O)eu.12a. Cll:=

>0 QJ

~1-2.8

'!::'S

QJ

,Cll"S

,21

:;j "SU(I)

:J ~ ~

- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare una sau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivita pentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu un efort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis $i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpului pacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cu picioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat mal mare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata Motivatie Aceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistentei sa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i a gambei), impulsionan toata energia ei spre picioare. Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutate coboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru a efectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,

I I I I I,

L

~

I

'mE

c u

u ~ QJ

:!J

ill0.

(1) a.

xc

c..

0.

I

::J::J 0\

,(I) q.U)

Q)::J

en 'e 15'

QJ ._-

=::::J QJ 0 E .n' e (I) O!"" ::J QJ I (1)1

1

0

en Q) o..~Q)I

IE(/)

'"0 I

wl::J

U I

U I

0

U)\1,-e 101\.-

~'I'-I

wi E

(I) .0 c...;; e ,CIl QJ E Cll,.c"O ro w.o'... U

:J

'u~

w ~

(1)::J

E(/)O

~

lEI

U';',~

Q) ro

, .'' '~f "''OJ a

~lJ,~~ a ,r~nllc(_~_e I Q) 0l::J

QJ '" (1) ::Ji E U ~~, (1)1 I' I 0 N

0

;:.

,~",/, r=

----.o_~,. f

.. ' "-:.," .','., ... :: :. ~

~'I~1\~f~'

":.;;t!1

,

:~llil\~" ci: ~ l~l211It

01-

~I C) ~(1)

~,!

',."

n II

~" B

I I I I' I I I

Fig, 36 A $i 8

Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral

210,/

~I'

:;

I I

Din aceasta P-Q.. ilie:

-----:~,. '.--, permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatul acesteia, imbrali$and-o. c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se 'executa de catre doua asistente: asistentele se a$aza de 0 parte $i de alta a patului - ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a . pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului I :;:.cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c. I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie $ezand, cu 0 singura mi$care. . Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea .' 'patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~

- isistenta in fala-, eLlre membrul aflat di.nsp.re satefnbr.u.,'inferior .~ t ' .. e plasat mai trece 9 s.. atea c.or. ului ei mcj in .. rn,... $1 mtoarce TffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$i ecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B) Readucerea In decublt dorsal Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal se.face de catre d tJa asistente: ' "'; "" - ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pacientului ,.' .'. - asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul sub axila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul pe antebral ' - cealalta asistent" introduce 0 mana sub bazinul pacientului - cu mainile ramas libere ele intorcpacientul Vom exemplific trei metode: a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient - plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urma celuilalt - bralul dinspre ramane liber mentul ridicari - celalalt brat, peste umarul plaseaza man (palma) intre omoplatii aces uia - pentru a ridica pacientul, asistenta i$i bascueaza greutatea corpului di spre piciorul plasat in fal spre piciorul piasa! mai in spate,' flectand genunchii in a ela$i timp - cu bralul liber i$i fixeaza ca punct de s rijin (contra_ greutate) mar inea patului In felul acest , centrul de greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'anseaza greutatea pac:ientului (Fig. 37) b) Ridicarea din de ubit dorsal in pozilie $ezand s poate face $i in fe/ul urmator: - asistenta se $aza la marginea patului - cu mana dinsp e extremitatea distala a patul i prinde regiunea axilara a acientului, iar cu cealalta m na iI imbrali$easa din spa e, sprijinindu-i cap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38 Ridicareadin decubit Paclentul aca starea 11 dor$al in pO: :;: i - ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:, :. ,"':, i:;ii' ',.

i

216

L.

Fig. 44 - Masaj circular

217

Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbrati~and gatul asistentei sau al asistentului (vezi Fig. 45) o data cu ridicarea pacientului in pozitie ~ezand, sa face rotarea membrelor inferioare int~~u~ 1!lIghi de 90" ~i se urmare~te pozitia corecta a coloanei acestuia 2. Metoda se poate realiza $i in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mainile. In acest caz: - pozitia asistentei este aceea$i, doar ca: - a~aza bratele pacientului peste abdomen - membrul inferior dinspre asistenta iI trece peste celalalt din partea opusa - apoi, asistenta a$aza 0 mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus (Fig. 46)

- asistenta rid~'a pacientul fn picioare $i, fntorc ndu-I cu spatele catre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta - 11 acopera cu pI dul - sub picioare, s poate a$eza un scaunel Cang~ezarea Jnfotoliu ~e face de catre doua asi tente, acestea se situeaza de 0 p rte $i de alta a pacientului care sta fn pozilie ~ezftnd pe margin a patului. -introduc mana e langa pacient sub axila acestu a ~i-I ridica in picioare (Fig. 47) - apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu ~i-I acopera

I

III I

I

I

I~

Ridicarea in pozilie ortostatidi

De relinut:- prima a$ezare a pacientului fn pozitie $ezand, la marginea patului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in pozilie cateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patului atent pacientul, Sa se masoara p.uls!..JJ., ~. '0..". '-c. , . ''''.'0 ,..., - fn zileJl;!Urr1)atoare,dl,Jr~ta~ederii se poate prelungi A$ezarea pacientului In fotoliu: - asistenta a$aza fotoliul cu marginea la.tcCilalipita de marginea patului - pune un pled pe fotoliu - imbraca pacientul cu halat $i ciorapi - aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupa metoda cunoscuta - asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile sub axilele acestuia . - pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei

.......,.

~

A~ezarea in fotoliu

Dupa ce pacien ul este a~ezat fn pozilie $ezand, pe arginea patulUi, asistenta de lang. pacient sta cu spatele la pat, spri ina pacientul de sub ambele axile $i I ridica (FiQ.48). Se poate mentine, a prima hdicare in aceasta pozitie, ateva minute. in cazul fn care pade tul poate sa fie pJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fn axila, de catre doua asistente. o alta metoda losita frecvent, cu bune rezultate, e te urmatoarea: ,,- asistenta se a~ za, fn fala pacientu/ui, Giilresta.j .'pozijie $ezan.d, la marginea patului ' - fixeaza. cu genun hii ei, genunchii pacientului iar cu m inile 11 prinde de sub axile - pacientul se pr nde de umerii asistentei sau de ga ul acesteia - prin impingere fn genunchii pacientului, centrul de reutate al asistentei coboara, cres and astfe/ fOrla de ridicare a pacient lui (Fig. 49)

I I I I I IFig, 49 - Ridicarea in poziJie ortostatica prin impinge rea cu genunchii

II~

218

219

Transporti.fl

pacient;ilor

I I I I I

Printr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fata de pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravarea durerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unui soc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea de hemoragii etc. ... '.'. . .'. . . . ;;< "'T ransportiJl poate fineecesar itlurma oarelesituatii:.J ~ - evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului - transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa externare etc. ' I _ transportul de la 0 sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la sala de operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat in altul etc.,j.

A~ezarea pacientului pe targa

- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuie sa vada unde merge) ~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan a la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus. cu capul inainte. De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot timPLJI, este maibine ca acestci;!:ia.)w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j" ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat. - in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa

Execufia:--'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului - a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea S8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate -iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient - prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului pe antebrat - a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut - a treia: susline membrele inferioare Prima persoana comanda miscarile: 1. ridica deodata pacientul. 2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi 3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o in poz!tie or'izontala sub pacient I 4. se asaza pacientul pe targa, se acopera Descarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile inverse

Categorii de pacienli care trebuie transportali

~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l.e,:~embrel~r noare " ",' - inconstienti, somnol nti,obnubilati - astenici, adinamici, u tulburari deechilibry, - febrili, operati - cu insuficienta cardi pulmonara grava

infe-

1-'I I I I I

Mijloacele de transport

- P;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuLtransportului, de distanta, transportul s face cu:' . '. ~': . - brancarda (farga) . - carucior - fotoliu Si pat rulant - cu mijloace improvi~ate Tn caz de urgenta - cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)

I, ,

---

PozitiiJe

In funetie de afecfiune,

pacientij pot avea' Urmatoarele

pozitii:

Pregatiri

. 61:0

targa se acopera c. 0 patura Si cu un cearsaf; la nev.'oie, se c.