ProiectProbleme de reconstructive ecologica

Conform definitilor reconstructia ecologica reprezinta procesul de asistare a procesului de refacere i de management al integritii ecologice (SER 2002) si are ca scop refacerea complete a componentelor i proceselor unui sit sau ecosistem distrus fa de starea acestuia la un moment dat, la un standard contemporan sau ctre o condiie dorit (Gayton 2001).In Romania exista numeroase proiecte demarate pentru refacerea unoi ecosisteme care au fost distruse fie in mod natural fie de catre mana omului. Reconstructia se face pe baza unei scale:Scala de reconstrucie Example

La nivelul proceselorRestaurarea zonelor inundabileRestaurarea regimului hidrologic Reintroducerea modelelor de perturbare natural Creterea suprafeelor de vegetaie n cadrul peisajului Initietierea sau accelerarea succesiunii stadiilor de restaurare Restaurarea abundentei anterioare pe tipuri de vegetaie

La nivelul habitatelor (componente ale ecosistemelor) Restaurarea trunchiurilor mari de copaci czui suport pentru alte vieuitoareRestaurarea solului n zonele industriale i n zonele sensibile din punct de vedere ecologicRestaurarea caracteristicilor habitatelor slbatice specifice pentru specii rare

La nivelul speciilor Reintroducerea speciilor nativeEradicarea /controlul speciilor exotice i potenial invazive sau invazive Restaurarea speciilor cheie ale ecosistemuluiRestaurarea speciilor rare sau periclitate

In urmatoarele randuri vom prezenta diferite zone afectate si modul in care vor reusi organele guvernamentale si neguvernamentale sa refaca aceste ecosisteme.

Un prim exemplu este reprezentat de actiunile de reconstructie ecologica din zona Calimani-Gurghiu utilizand fonduri europene. Reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Mures au decis ca in parteneriat cu Directia Silvica Mures, se deruleze actiunile de reconstructie ecologica a 309,66 ha de pajisti cu Nardus stricta (teposica) in zona subalpina a Muntilor Calimani- Masivul Retitis si in zona montana joasa din Muntii Gurghiului zona Partiei de schi de la Sovata. Aceste habitate au fost afectate in urma exploatarii nerationale a pajistilor din ultimii ani, respectiv prin subpasunat, su-prapasunat sau supratarlit. De asemenea in cadrul acestora s-a acumulat un strat consistent de litiera, s-au dezvoltat excesiv speciile invazive ca Veratrum album sau Deschampsia caespitosa (Tarsa), acestea fiind indepartate in cadrul proiectului.Banii provin din programul LIFE+ finantat prin componenta Natura si Biodiversitate. Actiunile constau in pasunatul extensiv mixt, controlat cu garduri electrice cu diferite specii de animale: vite, cai si oi. De asemenea in cadrul masurii de reabilitare a acestor pajisti degradate are loc cosirea manuala a vegetatiei existente, indepartarea materialului vegetal rezultat si eliminarea speciei invazive Veratrum album (Stirigoaie).

Un alt proiect de reconstructie ecologica s-a desfasurat in judetul Suceava pentru refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, in anul 2013 s-au realizat lucrari de remediere ecologica in valoare de 2,5 milioane de lei, evidentiaza Raportul de activitate pe anul trecut al Agentiei pentru Protectia Mediului. Potrivit informarii institutiei sucevene, in proportie covarsitoare lucrarile s-au efectuat in perimetrele miniere inchise Cariera Ostra si Lesu Ursului, precum si la Uzina de preparare Tarnita, valoarea acestora ridicandu-se la 1,31 milioane de lei. Specialistii APM spun ca interventiile au constat, in principal, din lucrari de punere in siguranta a iazului de decantare de steril uzinal Valea Tarnicioara, dar si a iazului de decantare Valea Strajii. Pe de alta parte, in perimetrul minier inchis Negoiu Romanesc Pietricelu Calimani, valoarea demersurilor de reconstructie ecologica nu depasesc 939.500 lei.In anul 2013 lucrarile de inchidere si ecologizare in acest perimetru minier s-au derulat, din lipsa de fonduri, doar in perioada octombrie-noiembrie se arata in raportul de activitate al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava.Nu in cele din urma, Sucursala Suceava a Companiei Nationale a Uraniului a executat lucrari de refacere a mediului in perimetrul minier Crucea Botusana.Cuprinse in proiectul tehnic de stabilire a garantiei financiare anuale de refacere a mediului, interventiile au insumat 168.180 lei.In judetul Suceava exista 71 perimetre miniere cu activitatea sistata, dintre care 36 provenite din activitatea de cercetare si explorare geologica, celelalte fiind perimetre miniere in care s-a desfasurat activitatea de exploatare a zacamintelor. Deseurile miniere sunt depozitate in 190 de halde de steril provenit din explorarea/exploatarea substantelor minerale utile, acestea ocupand o suprafata de 280 de hectare si avand un volum de 45,52 milioane metri cubi.

In judetul Arges companiile Lafarge Agregate Betoane si WWF au demarat lucrari de reconstructive ecologica printr-un proiet intitulat Zona Matasaru O noua viata pe malul raului Arges. Inclus nreeaua european de arii protejate Natura 2000,suprafaa proiectului este de circa 100 de hectare i face parte dintr-o exploataie de balastier veche de 50 de ani.Suprafaa proiectului se situeaz pe malul stng al rului Arge, preponderent pe teritoriul comunei Mtsaru, dar i n zona comunelor Costeti din Vale i Mogani.ntre anii 1980 i 1988, aceast zon a fost folosit pentru extragerea agregatelor minerale de ctre societatea Agremin.

Din anul 2006, activitatea industrial a fost oprit, iar Lafarge a ncheiat cuWWFn luna noiembrie a aceluiai an un parteneriat, care a fost rennoit n anul 2009 pentru perioada 2010-2013. Proiectul redactat i aprobat la nivel internaional n urm cu un an are o valoare total de aproximativ 80.000 de euro urmnd s fie implementat pe durata a doi ani.

Proiectul i propune sdezvolte i s implementeze un model de reconstrucie ecologic a zonelor afectate de activitile de extracie a agregatelor minerale.Lucrrile demarate astzi vor include plantarea de copaci n vederea crerii unei perdele forestiere, conectarea a dou lacuri, controlul speciilor invazive i igienizarea zonei.Prin acest program vor fi plantai 15.000 de puiei de plop alb, anin i arbuti precum ctin alb, mce, pducel, i se vor creadou hectare de luciu de ap prin decolmatarea i colectarea a dou lacuri deja existente. De asemenea, pe 20% din suprafaa proiectului vor fi aciuni de control al speciilor invazive de plante. Totodat, se vor crea condiiile pentru dezvoltarea speciilor native de tiuc i biban specifice lacurilor din zona proiectului, controlnd dezvoltarea prdtorilor invazivi (de exemplu bibanul soare), potrivit Lafarge i WWF.

Reprezentanii companiilor mai spun c peisajul zonei protejate se va mbogi cu o nou insul de 1.500 metri ptrai,suprafa ideal pentru cuibritul viitor al speciilor de psri care au nevoie de protecie: egreta, lebda, strcul cenuiu.

Conform raportului, biodiversitatea planetei a sczut cu 30% fa de 1970, iar consumul global de resurse naturale depete cu 50% capacitatea de susinere a Pmntului. Raportul avertizeaz c pierderile ecologice pot fi stopate numai prin investiii directe n capitalul natural i prin reducerea amprentei de carbon. Lafarge i WWF afirm c efectele implementrii proiectului sunt: extinderea i diversificarea habitatelor naturale, creterea numrului de psri protejate care cuibresc n zon, precum i reducerea impactului activitilor umane asupra zonei protejate.

Extractia unor minerale este un proces care are un impact important atat asupra peisajului creand creand probleme ce necesita reconstructive ecologica. HeidelbergCement Group este prima companie producatoare de ciment care a dezvoltat Ghiduri speciale de promovare a biodiversitatii, in locatiile de extractie a mineralelor. Grija fata de biodiversitate este integrata in toate planurile de refacere si renaturare a fostelor locatii in care am avut exploatari. Iar aceste planuri iau in calcul atat aspectele economice, cat si cele ecologice sau nevoile sociale ale comunitatilor invecinate. In 2008 o parte din lucrarile de exploatare de la carierele de la Pucioasa si Malu Rosu au incetat, in acelasi an, in perioada noiembrie-decembrie derulandu-se unproiect de reconstructie ecologicain cele 2 zone.

Obiectivele propuse in proiect au fost:

Stabilizarea terenurilor, prin oprirea proceselor de degradare si eroziune, cu influente pozitive asupra asezarilor umane si asupra suprastructurii (cai de comunicatii etc.); Diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura mai ales), imbunatatirea regimului hidric si hidrologic al solului si implicit asigurarea conditiilor pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere; Ameliorarea si imbunatatirea conditiilor de mediu, reducerea prafului din atmosfera, purificarea aerului prin stocarea dioxidului de carbon si marirea continutului de oxigen in atmosfera prin procese de fotosinteza; Imbunatatirea aspectului peisagistic al zonelor limitrofeValoarea totala a investitiei a fost de aproximativ30.000 Euro. Lucrarile au acoperit o suprafata de teren de 1,67 ha, in cazul Carierei de Gips Pucioasa, si de circa 1.8 ha, in cazul Carierei de Marna Malu Rosu.

Pentru fiecare zona s-a realizat, cu sprijinul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, cate un proiect tehnic. Acestea au plecat de la identificarea tipurilor si subtipurilor de sol. In acest scop s-au recoltat probe si s-au determinat: pH-ul, continutul de humus, de azot total, de carbonati si textura solului. In urma analizei s-au stabilit speciile forestiere cele mai potrivite pentru cele doua suprafete de teren. Pe baza proiectului tehnic,activitatile de impadurire de la Pucioasaau constat in:

Plantarea pe versanti si platouri a5.000 de puieti de stejar rosu; Plantarea pe versanti si platouri a5.000 de puieti de maces(rolul acestora este sa mentina umiditatea solului pe versantii insoriti, in perioada de vara, cand precipitatiile sunt reduse); Plantarea in macrodepresiuni a1.000 de puieti de plop alb.

Bibliografie*** http://www.realitatea.net/lafarge-si-wwf-au-demarat-lucrarile-de-reconstructie-ecologica-a-zonei-matasaru-de-80-000-euro_762287.html accesat pe 29.03.2015*** http://www.ecomagazin.ro/info/reconstructie-ecologica/ accesat pe 28.03.2015***http://www.heidelbergcement.ro/studii-de-caz/protectia-mediului/protectia-biodiversitatii-in-carierele-de-gips-marna-si-calcar.html acccesat pe 28.03.2015