GERMANIA

Germania nu este doar o ar mare ca suprafa, ci este i o putere economic incontestabil, a patra din lume i prima din Europa, precum i un factor geopolitic major care dicteaz politica extern, dar i intern, uneori, a statelor europene.ECONOMIEDe la nceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator i beneficiar al unei economii din ce n ce maiglobalizate. Germania este lider mondial nexporturi, exportnd bunuri n valoare de 1,133 trilioane de dolari n2006(incluznd rile din zona Euro), i genereaz un surplus comercial de 165 de miliarde. Succesul economiei germane este cu att mai meritoriu dac inem cont de faptul c aceste rezultate pozitive se obin n condiiile n care doar n Europa exist ase economii mai performante dect cea german, n timp ce muncitorii germani - care nu exceleaz n termeni de productivitatea muncii cnd i compari cu ali muncitori ai lumii dezvoltate (OCDE) - muncesc cel mai puin cnd i compari cu muncitorii celorlalte economii ale OCDE-ului (mai puin Olanda), n timp ce copiii germani petrec mai puin timp la coal dect copiii celor mai muli dintre vecini. n opinia unor analiti, succesul recent al Germaniei st n moneda comun, euro, care a fcut produsele germane mai ieftine dect erau nainte de adoptarea monedei comune europene.Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70% laPIBultotal, sectorul industrie cu 29,1%, i sectorul agricultur cu 0,9%. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, n special automobile, instalaii mecanice, metalurgice i produse ale industriei chimice[23]. Germania este cel mai mare productor de turbine eoliene i de tehnologi de exploatare a energiei solare din lume. Cele mai mari trguri i congrese internaionale decomerdin fiecare an au loc n orae germane, cum ar fiHanovra,FrankfurtiBerlin. Numrul de persoane angajate n cmpul muncii a crescut la 41,6 milioane de persoane, cea mai mare cifr nregistrat vreodat.Germania este relativ srac n materii prime. Numai lignitul i sarea de potasiu au importan din punct de vedere economic. Centralele electrice pe lignit sunt una dintre principalele surse de energie electric din Germania. Petrolul, gazele naturale i alte resurse sunt, n cea mai mare parte, importate din alte ri.n topul celor mai mari 500 de companii din lume listate la burs, top organizat n funcie de veniturile companiilor, exist 37 de companii cu sediul n Germania. n2007cele mai mari dintre acestea erauDaimler,Volkswagen,Allianz(compania cea mai profitabil),Siemens,Deutsche Bank(a doua companie ca rentabilitate),E.ON,Deutsche Post,Deutsche Telekom,Metro Cash & Carry, iBASF Printre companiile cu cei mai muli angajai se numr Deutsche Post, Robert Bosch GmbH i Edeka. Companii i, n acelai timp, mrci de produse germane renumite pe tot globul suntAdidas,Audi,BMW,Mercedes Benz,Nivea,Porsche,SAP,Volkswageni multe altele.Germania este o susintoare a integrrii economice i politice europene, iar politicile ei comerciale sunt din ce n ce mai mult determinate de acordurile dintre membriiUniunii Europenei de legislaia european privind piaa comun. Germania a adoptat moneda european uniceuro, iar politica ei monetar este stabilit deBanca Central European, cu sediul laFrankfurt pe Main. Dup reunificarea Germaniei din1990nivelul de trai i veniturile anuale au rmas sensibil mai mari n fosta Germanie de Vest. Modernizarea i integrarea economiei din estul Germaniei de azi continu s fie un proces de lung durat i se prevede c acesta va dura pn n2019, transferurile anuale de la vest la est fiind pn acum de aproximativ 80 de miliarde de dolari n total. Rataomajuluia sczut ncepnd cu2005, ajungnd la una foarte sczut: 3,8% niulie2011. Acest procentaj difer ns ntre fosta Germanie de Vest i fosta Germanie de Est. Guvernul cancelaruluiGerhard Schrdera iniiat, la nceputul anilor 2000, o serie de reforme privind piaa forei de munc i instituiile legate de bunstarea public, n timp ce guvernele urmtoare (negru-rou i negru-galben) au adoptat o politic fiscal restrictiv i au redus numrul de locuri de munc din sectorul public.n intervalul 1990 2009 Germania a primit Investiii strine directe (ISD) de 700 de miliarde de dolari. n anul 2009 investiiile strine directe n Germania au fost de 36 miliarde dolari. Totodat, Germania a generat ISD pentru alte state n valoare de 62,7 miliarde de dolari n 2009.

INDICATORI20102011201220132014(estim.)2015(prev.)

PIB(ritm anual de cretere, n termeni reali, %)4,03,30,70,41,82.0

Cerere intern total(%)1,92,70,20,51,92,0

din care:

- consum privat(%)1,02,30,80,91,51,8

- consum public(%)1,31,01,01,11,51,2

- investiii productive(%)5,76,9-2,1-0,84,14,4

Rata omajului(% din populaia activ)7,15,95,55,35,25,1

Rata inflaiei(msurat prin indicele armonizat al preurilor de consum, %)1,22,52,11,61,41,4

Sold bugetar(% din PIB)-4,2-0,80,1-0,10,00,0

Datorie public(% din PIB)82,580,081,079,677,374,5

Volumul exporturilor de bunuri i servicii(ritm anual de cretere, %)15,28,03,20,64,87,1

Valoarea exporturilor de bunuri i servicii(mld. euro)951,91061,21.095,81.093,8--

Volumul importurilor de bunuri i servicii(ritm anual de cretere, %)12,57,41,41,35,97,6

Valoarea importurilor de bunuri i servicii(mld. euro)797,1902,5905,9896,1--

Sold balan comercial(% din PIB)6,35,96,76,86,66,6

Sold balan comercial(mld. euro)154,8158,7189,9197,7--

Soldul contului curent(n % din PIB)6,46,37,07,06,76,4

AgriculturaPotrivit statisticilor, agricultura, silvicultura, exploatarea reprezint doar 0,8% din PIB-ul Germaniei i antreneaz doar 2,4% din numrul total al populaiei. Cu toate acestea, sectorul agricol al nemilor este extrem de productiv, iar Germania este n msur s acopere 90% din nevoile sale nutriionale cu producia intern. Zootehnia este ramura principal a agriculturii nemeti, n special creterea porcinelor (10 mln. capete) i bovinelor (5,3 mln. capete). Producia vegetal limitat de condiiile naturale nefavorabile, se bazeaz pe cultivarea cerealelor: gru - 2744 tone, secar - 1904 t, orz - 2592 t, ovz 890 t, sfecl de zahr - 7233 t, semine de in - 5 t, cartofi - 12140 t, mere, pere, prune i ciree - n total 533,3 t.Germania este al treilea cel mai mare productor agricol din Uniunea European, dup Frana i Italia.

IndustriaIndustria i construciile reprezint 28% din produsul intern brut i antreneaz 29,7% din totalul forei de munc. Germania exceleaz n producia de automobile, maini, echipamente electrice i produse chimice. Cu fabricarea de 5,2 milioane de vehicule n 2009, Germania a fost al patrulea cel mai mare productor mondial i cel mai mare exportator de automobile.Industria prelucrtoare este axat pe chimie i construcia de maini. Produsele sale industriale exportate sunt: font i feroaliaje, oel, aluminiu, cupru rafinat, plumb, staniu, zinc, tractoare, maini textile i agricole, autovehicule, biciclete, locomotive, vagoane de cale ferat, nave etc.

Serviciin 2011, sectorul serviciilor a constituit 71% din produsul intern brut (PIB) i a oferit locuri de munc pentru 67,5% din fora de munc. Subcomponentele de servicii sunt de natur financiar, nchirieri i activiti de afaceri (30,5%), comer, hoteluri i restaurante i transport (18%) i alte activiti de servicii (21,7%).Germania este al treilea cel mai vizitat stat din Europa, cu un total de 369,6 milioane de nnoptri pe parcursul anului 2010.

EnergieGermania este al cincilea cel mai mare consumator de energie din lume. Politica Guvernului promoveaz conservarea energiei i dezvoltarea surselor de energie regenerabile, precum energia solar, eolian, biomas, hidro, geotermal. Ca urmare a msurilor de economisire a energiei, eficiena energetic a fost mbuntirea de la nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit obiectivul de a satisface jumtate din cererile rii de energie din surse regenerabile pn n 2050.n anul 2000, guvernul i industria nuclear german au fost de acord s elimine, pn n 2021, progresiv, toate centralele nucleare.Energia regenerabil nc joac un rol tot mai modest n consumul de energie. n 2006, consumul de energie a fost ndeplinit de ctre urmtoarele surse:petrol(35,7%);crbune, inclusivlignit(23,9%);gaze naturale(22,8%); nucleare (12,6%); hidroelectric i eolian (1,3%); i altele (3,7%). Cu toate acestea, ponderea energiei regenerabile n furnizarea deenergie electrica crescut rapid, atingnd 14% n 2007. Guvernul german a stabilit un nou obiectiv de a crete acest procent la 27% pn n 2020.TransportGermania este un punct central de transport important, datorit poziiei sale centrale. Acest lucru poate fi observat n reelele numeroase i moderne de transport. Reeaua extins de autostrzi (Autostrad) care se plaseaz pe locul trei la nivel mondial dup lungimea total i este caracterizat prin lipsa de limit a vitezei pe majoritatea drumurilor.Germania a construit o reea policentric a trenurilor de mare vitez.InterCityExpresssauICEeste categoria cea mai avansat de serviciiDeutsche Bahni opereaz n oraele germane majore, precum i n destinaii spre rile vecine. Viteza maxim a trenului variaz ntre 160km/h i 300km/h. Conexiunile sunt oferite la fiecare 30 de minute sau la intervale de dou ore.

Informatii turistice LocalniciiSocietatea germana de astazi este urbanizata masiv, si majoritatea germanilor se bucura de standarde ridicate de viata si mult timp liber. In ceea ce priveste egalitatea intre sexe, femeile germane gasesc oportunitati de angajare fara obstacole iar societatea a redus asteptarile familiale din partea sexului frumos.Dragostea nemtilor pentru fotbal este desigur, renumita, asa cum sunt si preocuparile pentru activitati sanatoase in aer liber ca ski, camping, drumetii. Importanta unui stil de viata activ reiese din numarul de centre de sanatate presarate in intreaga natiune nu mai putin de 290.Germana este limba vorbita in toate regiunile, dar si engleza este vorbita la scara larga. Bucataria germanaBucataria germana are o bogata si interesanta istorie, iar traditia culinara se deosebeste destul de mult in diferite parti ale Germaniei. Insasi notiunea de bucatarie unitara germana a aparut doar in a doua jumatate a secolului alXIX-lea, odata cu unificarea teritoriilor germane intr-un singur stat.Cartofii sunt preparati in bucataria germana in mai multe feluri: copti, prajiti sau adaugati la salate reci. Nemtilor nu prea le place piureul de cartofi, ei prefera taieteii (knedle). O mancare buna si hranitoare este Eintopf-ul: un fel de mancare preparata intr-un vas mare, care tine loc de cina. In functie de ingredientele puse, el seamana cu o supa, cu o mancarea cu sos sau cu gulasul. Se pune in acest vas aproape tot ce are la indemana gospodina. Ca desert, nemtii servesc cu placere Apfelstrudel , strudelul cu mere de provenienta austriaca, servit cald.In partea de vest a Germaniei Schwarwald si Baden-Wittemberg s-a resimtit destul de puternic influenta tarilor vecine: Elvetia si Franta. Un rol foarte important in bucatarie il joaca legumele. Iar in sud, indeosebi in Bavaria, se mananca mai multe grasimi si poate tocmai de aceea, multi ani bucataria germana a fost considerata foarte grasa si nu s-a bucurat de popularitate in lume. Cu toate acestea, este una dintre cele mai rafinate bucatarii si este cunoscuta nu doar in Germania.Supele in Germania nu sunt prea populare, cea mai cunoscuta este Gulaschsuppe, asemanatoare gulasului unguresc, supa picanta Bohnensuppe si supa denumita Zwiebelsuppe asemanatoare supei frantuzesti din ceapa rosie. Germanii din est gatesc deseori solianka, o supa picanta ucraineana, cu bucati de carnati. Mai cunoscuta decat aceasta este insa supa bavareza cu taietei, Leberkndelsuppe. Celelalte aperitive nu sunt destul de rafinate: salata, pateu obisnuit sau carne rece. In partea de nord a Germaniei un mare rol in bucatarie il joaca pestele si fructele de mare. Pestele preferat este pastravul.Mancarurile din bucataria germana sunt totdeauna hranitoare, cu multe calorii si foarte gustoase. Un rol important il are carnea, indeosebi carnea de porc, care este pregatita in mai multe feluri. Cred ca nu exista in lume un om care sa nu fi auzit macar o singura data in viata de carnatii germani, de exemplu frankfurterki cunoscut sub numele de hot dog.In Germania foarte populara este varza fiarta, calita si murata. Ea a aparut pe teritoriul Germaniei cu mult timp in urma si de atunci isi pastreaza rolul sau in bucataria germana. Varza verde se pune la murat si este cunoscuta sub numele de Sauerkraut, cea rosie se fierbe cu mere si se numeste Apfelrotkohl.. In afara de varza, nemtii adora sparanghelul. Sezonul pentru sparanghel incepe in aprilie si se incheie in iunie. In acest timp foarte multe restaurante servesc meniu cu sparanghel.Dintre bauturi, cafeaua este mai populara decat ceaiul. Cuvantul Kaffeekuchen semnifica biscuite cu cafea, adica atunci cand se bea cafea, se serveste si un desert preferat.

Cand sa vizitati?Din mai pana in octombrie, temperaturile variaza intre 20 si 30 de grade, asa ca este perioada ideala pentru o vacanta in Germania. Daca doriti practicarea sporturilor de iarna, atunci va trebui sa mergeti in timpul iernii, bineinteles, atunci cand pantele Alpilor sunt numai bune pentru ski si alte sporturi.Nemtii isi celebreaza festivalurile cu entuziasm. In primavara se tine Carnavalul Fasching, iar o data cu venirea verii, gradinile de bere se redeschid. Dar inainte de asta, Festivalul International de Film de la Berlin, care se tine la sfarsitul lui februarie, aduce multi vizitatori. La fel face si Oktoberfest, festivalul berii care se tine la sfarsitul lui septembrie. Aceasta este cu siguranta o perioada buna pentru a vizita Munchen-ul.

ShoppingExista o multime de magazine in Germania. Produsele electronice nemtesti de calitate sunt mereu la cautare, sunt scumpe dar merita. Mall-urile si magazinele departamentale sunt mereu bine aprovizionate cu produse ale brandurilor locale si internationale. Orasele mari ca Berlin, Munchen, Stuttgart, Frankfurt sau Dusseldorf au multe mall-uri, magazine de designer si strazi comerciale unde puteti gasi orice de la haine si incaltaminte pana la accesorii si articole de artizanat. De asemenea veti intalni multe piete de vechituri unde puteti obtine chilipiruri pe jucarii, antichitati, suveniruri sau alte obiecte. In jurul craciunului, aproape fiecare oras oraganizeaza Piata de Craciun, unde puteti cumpara multe cadouri interesante si mancaruri delicioase. Curiozitati despre Germania Germania a dat lumii multi oameni importanti care au influentat omenirea de la compozitorii Bach, Handel, Schumann si Beethoven pana la filozofii Kant si Hegel si pana la Albert Einstein sau Adolf Hitler. Germania este cea mai populata tara europeana. Prima cartelaSIMa fost produsa in Germania in 1991. Germanii au inventat clarinetul, becul si calculatorul automat. Catedrala din Ulm este cea mai mare catedrala din lume avand 161,53 metri. In Germania sunt peste 300 de feluri de paine. Atletii germani au castigat 1548 de medalii, mai multe decat orice tara din Europa. Saptamana lucratoare din Germania include si ziua de sambata. Germania este cea mai mare piata de automobile din Europa si este considerata locul in care a luat nastere automobilul. Motoarele create de germanii Karl Benz si Nikolaus Otto la sfarsitul anilor 70 au dus la crearea masinii moderne. Germania este a 4-a economie a lumii in ceea ce privestePIB-ul pe cap de locuitor. Germania ocupa pozitia a 5-a in lume in ceea ce priveste paritatea puterii de cumparare. Germania este al 2-lea exportator al lumii si al 3-lea importator. Germanii sunt pe locul al doilea in ceea ce priveste consumul de bere, dupa irlandezi, cu o medie de 119 litri pe an pe cap de locuitor. In Germania exista peste 1300 de berarii, care produc peste 5000 de tipuri de bere. Germania este cel mai mare producator de energie eoliana din lume, cu peste 20.000 de turbine eoliene situate in larrgul coastei nordice a tarii. Cea mai veche autostrada din lume esteGerman Autobahn. Este, de asemenea, cea mai dens circulata. Nu are restrictii de viteza si este singura de acest fel din Europa. DELAG(Deutsche Luftschiffahrts-Aktiengesellschaft) a fost prima companie aeriana din lume, fondata in anul 1909 la Frankfurt.